Anda di halaman 1dari 39

1

MINISTERULEDUCATIEI,CERCETARIISITINERETULUI
UNIVERSITATEATEHNICADECONSTRUCTIIBUCURESTI
FACULTATEADEHIDROTEHNICA
CATEDRADECONSTRUCTIIHIDROTEHNICE

GESTIUNEACANTITATIVAARESURSELORDEAPA
INBAZINULHIDROGRAFICIALOMITA

TEZADEDOCTORAT

Conducatorstiintific:prof.univ.dr.ing.RaduDROBOT

Doctorand:as.univ.ing.MariaALEXANDRESCU




Bucuresti,2010

Cuprins:

CUVANTINAINTE4

1. Introducere5
2. Managementulintegratalresurselordeapa..5
3. DescriereabazinuluihidrograficIalomita..5
4. Crearea unor modele conceptuale de date pentru gestiunea cantitativa a
resurselordeapadesuprafata6
4.1. Modelconceptualpentrugestiuneacantitativalaapemedii.6
4.2. Modelconceptualpentrugestiuneainundatiilor.10
5. Programepentrualocareaapeilafolosinte..12
6. GestiuneafenomenelorextremeinbazinulhidrograficIalomita13
6.1. StatiilehidrometriceperaulIalomitaintresectiunileDridusiTandarei13
6.2. Hidrografedeviitura13
6.3. Creareaunuimodelhidraulic1D..13
6.4. StudiulpropagariihidrografelorderuperealebarajuluiDriduinavalpana
insectiuneaTandarei..............................................................................................20
6.4.1. ScenariidecedareabarajuluiDridu........................................................20
6.4.2. Creareamodelului1DdeinundabilitatecuajutorulHECRAS.21
6.4.3. Creareaunuimodel2DdeinundabilitatecuajutorulMikeFlood..........22
6.4.4. Comparatieintremodelul1Dsi2DpesectorulDriduTandarei.25
7. Hartidehazard..............................................................................................27
8. Evaluarea vulnerabilitatii si elemente de risc pe sectorul DriduTandarei in cazul
cedariibarajuluiDridu....................................................................................28
8.1. Descriereafactorilordevulnerabilitateutilizati......................................28
8.2. Evaluarea factorilor de vulnerabilitate propusi in cazul cedarii barajului
Dridu.......................................................................................................30
8.3. Elementederisc......................................................................................32
9. Concluzii,perspectivesicontributii.33
Bibliografie..38

4

CUVANTINAINTE

Modelarea matematica, prin programele de ultima generatie, ofera raspunsuri


complete si detaliate privind extinderea zonelor inundabile, timpii de propagare a
undelordeviitura,avitezelorsiadancimilormaximeinzonastudiata.
UtilizandprogrameleHECRAS,MikeFloodsiMike21saucreatsicalibratmodele
de inundabilitate pe tronsonul Cosereni/DriduTandarei. Astfel pe baza viiturii
inregistrate din anul 2005 sa creat si calibrat un model de inundabilitate cu ajutorul
programuluiHECRAS,modelpebazacaruiaulteriorsaudelimitatzoneleinundabilecu
probabilitatile de depasire de 0,1%, 1%, 5% si 10%. De asemenea, sa creat un model
depropagareaviituriiaccidentalecaurmareacedariibarajuluiDriduinpatruscenarii,
atat cu programul HECRAS cat si Mike 21 si Mike Flood. In urma comparatiilor dintre
modele sa constatat ca rezultatele difera in special datorita datelor de intrare, cu
specificarea ca modelul bidimensional ofera rezultatele cele mai precise. Totusi
resursele investite in crearea unui model bidimensional depasesc, asa cum era si de
asteptat,cumultpecelealecreariiunuimodelunidimensionalatatinceeacepriveste
achizitiadatelorcatsiatimpuluinecesarderulare(circa30deorepeolungimederau
de190dekm).
Vulnerabilitatea pe sectorul DriduTandarei in cazul scenariului cel mai
defavorabil de cedare a barajului Dridu a fost evaluata prin indici economici, sociali si
demediu.Avandinvederelipsadatelorsidificulateainevaluareaunormetodecuzeci
de indici de vulnerabilitate sa propus o abordare statistica care in final sa conduca
rapidlarezultate.Nuinultimulrandsapropusometodadeevaluareaunuifactorde
rezilientalaniveldegospodariesilaniveldelocalitate.

5

1. INTRODUCERE

Element primordial al existentei umane, apa are doua potentiale, unul pozitiv
care se regaseste in caracterul de resursa si unul negativ care se caracterizeaza prin
fenomene distructive: secete sau inundatii. Aceasta lucrare isi propune sa trateze
gestiunea cantitativa a resurselor de apa la nivel de bazin hidrografic, luand in
considerare ambele potentiale. Gestiunea cantitativa a resurselor de apa din
perspectiva potentialelor amintite se refera la satisfacerea cerintelor de apa ale
activitatilorumanesilaprevenireasicombatereaactiunilordaunatoarealeapelor.

2. MANAGEMENTULINTEGRATALRESURSELORDEAPA
Managementulintegratalresurselordeapa(MIRA)esteunprocescomplexcare
necesita timp pentru a fi implementat la nivelul unui bazin hidrografic. Schimbarile
sociale, economice, cerintele si impactul asupra mediului reprezinta provocari care in
timp permit specialistilor din domeniul apei sa acumuleze experienta pentru o mai
bunagestiunearesurseideapa.
Managementuladaptativesteunprocessistematicdeimbunatatireapoliticilor
sipracticilordemanagementprininvataresistematicadinrezultateleobtinuteinurma
implementarii strategiilor de management luand in considerare schimbarile asupra
factorilor externi. Managementul adaptativ prin natura sa accepta notiunea de
incertitudine, lansand propunerea pentru o noua atitudine visvis de aceasta si
anume Invatati sa traiti cu incertitudinea si sa va simtiti confortabil cu ea [proiectul
NeWater,2006].

3. DESCRIEREABAZINULUIHIDROGRAFICIALOMITA

Pe langa descrierea morfologica si cea privind regimul precipitatiilor in acest


capitolsau,enumeratzoneleindustrialecucerintedeosebitedeapa(tabel3.1).
Tabel3.1
Zoneindustrialecucerintedeosebitedeapa
FieniPucioasaTargoviste PloiestiBraziPlopeniValeaCalugareasca
MoreniMija ValeniideMunte
AzugaBusteni Urziceni
ComarnicBreazaCampina Slobozia
FilipestiidePadureFlorestiBaicoi Tandarei

Lucrarilehidrotehnicecelemaiimportantepentrugospodarireaapelordincadrul
bazinului hidrografic Ialomita sunt lacurile de acumulare, rezervoarele de
inmagazinare a apei, derivatiile si aductiunile. Cele mai importante lacuri de
acumularedinbazinsunt:Bolboci,Pucioasa,Maneciu,PaltinusiDridu.
6

Derivatiile din spatiul hidrografic analizat se regasesc in sistemul de amenajare
hidrotehnic in bazinul hidrografic Ialomita, pozitionarea si descrirea lor putand fi
vizualizatainFig.3.1.
Traseul raului Ialomita pe tronsonul CosereniTandarei este indiguit partial (Fig.
3.2).

Figura3.2.DigurileperaulIalomitapetronsonulCosereniTandarei

4. CREAREA UNOR MODELE CONCEPTUALE DE DATE PENTRU


GESTIUNEACANTITATIVAARESURSELORDEAPADESUPRAFATA

Un model de date este o metoda de a descrie un sistem folosind o diagrama in
caresuntstructuratedatele.Eloferaomodalitateordonatadeclasificareaobiectelor
sialegaturilordintreacestea,putandficonceptual,logicsifizic.

4.1. Modelconceptualpentrugestiuneacantitativalaapemedii

Modelul conceptual, creat pentru gestiunea cantitativa a apelor de suprafata,
continecincimodule.Fiecaredinacestemodulevafiexpusincontinuaresubformade
diagrame,urmandcadescrireaobiectelorsiaatributelorcontinuteinfiecaremodulsa
fiefacutaincadrulunuidictionardedate.
Modulul Retea hidrografica (Fig. 4.1) contine obiecte care reprezinta fizic pe
hartacursuriledeapa,lacurilesaumlastinile.Delimitareacorpurilordeapasevaface
inGISprinreferintaliniara.Aceastainseamnacauncorpdeapavaaveaunkilometru
de inceput si unul de sfarsit relativ fata de kilometrul 0 al cursului de apa, care este
punctul de confluenta cu un alt curs de apa. Se considera ca locul de unde izvoraste
cursuldeaparespectivsepoatemodifica,oraportarelaacestafiindnesigura.

Figura4.1.ModululReteahidrografica

Modulul Bazin hidrografic (Fig. 4.2) contine bazinele hidrografice care au fost
digitizate de pe harti cu scara 1:25000, utilizarea terenului conform clasificarii Corine
Land Cover (CLC), modelul digital al terenului, zone inundate ca urmare a rezolvarii
unor modele matematice, zone inundabile care prezinta un risc de inundatie la ploi
exceptionale si producerea unor viituri, parametri cu valori medii care caracterizeaza
un bazin hidrografic (panta, coeficient de scurgere) si sectiuni de inchidere ale unui
bazinhidrografic.

Figura4.2.ModululBazinhidrografic

Modulul Masuratori (Fig. 4.3) contine tabele care stocheaza valori masurate ale
niveluluiapeipeuncursdeapalastatiahidrometricasivalorialeprecipitatiilor,catsi
dateprelucratecumarficheilimnimetrice,hidrografededebitsidenivelinformat*.
Jpeg.
8

Figura4.3.ModululMasuratori
Sa considerat necesara introducerea unui modul Aglomerari (Fig. 4.4) care sa
inventariezetoateasezarilesijudeteledinperimetrulbazinuluihidrograficdeinteres.

Figura4.4.ModululAglomerari

ModululLucrarisiamenjarialereteleihidrografice(Fig.4.5)contineutilizatoriide
apa la nivelul unui bazin hidrografic, statiile de masuratori la care se efectueaza
inregistrari de date, constructii hidrotehnice cat si alte tipuri de constructii sau
amenajari,cumarficairutiere,podurisaubalastiere.

Figura4.5.ModululLucrarisiamenajarihidrotehnice

Modelulconceptualalbazeidedate(CDM)(Fig.4.6)pentrugestiuneacantitativa
aresurselordeapainglobeazatoatemoduleleamintitesipermitevizualizareafluxului
deinformatieintreobiectedindiferitemoduleprinlegaturilecaresaucreat.

Figura4.6.Modelulconceptualdedatepentrugestiunearesurselordeapala
debitemedii
10

CDMastatlabazacreariibazeidedatefiziceinstructuraGeodatabasepesolutie
ESRIpentrubazinulhidrograficIalomita(Fig.4.7).

Figura4.7.StructuradegeodatabasepentrubazinulhidrograficIalomita

4.2. Model conceptual pentru gestiunea inundatiilor si crearea bazei de


dateaferente

Modelulconceptualpentrugestiuneainundatiilorreprezintaoabordarenouade
gestiune integrata a resurselor de apa utilizand GIS si poate constitui un ajutor in
luareadeciziilorrapidsieficientlaniveldebazinhidrografic(administratiebazinala).
Modelul conceptual contine 11 module: Bazin hidrografic, Retea hidrografica,
Lucrari hidrotehnice, Infrastructura critica, Masuratori si date prelucrate, Reguli de
operare, Organizatii administrative, Pagube inregistrate, Vulnerabilitate, Pagube
potentiale,Evaluareariscului
ModululBazinhidrograficoferainformatiiprivindmodelulnumericalterenului,
utilizareaterenului,inundatiiprodusecatsirezultateimportantealemodelariicumar
fiextindereazonelorinundabile,adancimeaapeisivitezemediialeapei.
Modulul Retea hidrografica stocheaza informatii legate de cursurile de apa
relevante pentru determinarea zonelor inundabile. Datele privind morfologia albiei,
cum ar fi profilele transversale, profilul longitudinal sunt, de asemenea, stocate
impreunacustatiilehidrometricesipodurilepozitionatepecursuriledeapa.
Modulul Constructii hidrotehnice ia in considerare toate constructiile de pe
cursurile de apa care pot influenta marimea zonelor inundabile (ex: lacurile de
acumulareimpreunacureguliledeexploatare).
11

Modulul Infrastructura critica inventariaza toate tipurile de infrastructura care
potfiafectatedeinundatii,cumarfispreexemplucailedecomunicatie(drumuri,cai
ferate),retele,statiidetratare,ferme,industriisidepozituridedeseuri.Obiecteledin
acest modul sunt inventariate prin atributele care le caracterizeaza, dar nu ofera
informatiiprivindvaluareapagubeipotentialeafiecaruiainparte.
Masuratori si date prelucrate este unul dintre cele mai importante module
pentru modelare deoarece stocheaza datele de intrare in modelele hidraulice pentru
determinarea zonelor inundabile. Sa considerat necesara stocarea nivelurilor apei
(date masurate) dar si cheile limnimetrice (date prelucrate) la statiile hidrometrice in
specialpentruconditiiledemarginealemodelelorhidraulice.Niveluriledeapaistorice
sunt,deasemenea,utileintrucatoferainformatiivaloroaseprivindinundatiiletrecute
si permit crearea unei imagini mai bune asupra inundatiilor la nivelul bazinului
hidrografic.
Modulul Reguli de exploatare se refera la exploatarea lacurilor de acumulare
(descarcatori de ape mari si goliri de fund) si a polderelor. Atributele obiectelor
stocheaza pe langa alte caracteristici, nivelul apei in lac, debitul afluent si volumul
stocat.
Modulul Organizare administrativa are un rol secundar si isi propune sa
delimiteze judetele in interioriul zonei inundabile in vederea interventiilor
Inspectoratelor in Situatii de Urgenta si sa identifice localitatile ce pot fi afectate in
zonainundabila.
Urmatoarele patru module Pagube inregistrate, Vulnerabilitate, Pagube
potentialesiEvaluareaRisculuicontininprincipiuaceleasiobiectesisuntcaracterizate
deaceleasiatribute.Distinctiasefaceprinsemnificatiafiecaruiadintreobiectediferita
incelepatrumodule.SpreexempluobiectulCaseinmodululPagubeinregistrateofera
informatii despre marimea pagubelor (lei) deja inregistrate in timpul unor inundatii
precedente;inmodululVulnerabilitateacelasiobiectoferainformatiiprivindnumarul
de case vulnerabile (aflate in zona inundabila); in modulul Pagube potentiale ofera
informatii despre valoarea (lei) in prezent a caselor vulnerabile aflate in zona
inundabila;in modulul Evaluarea riscului combinarea informatiile legate de hazard,
expunere, pagube potentiale sau vulnerabilitate si ofera o marime a riscului pentru
componenta case. Transpunerea MCD sub forma unui geodatabase sa facut in mod
similarbazeidedatepentrugestiuneaapelormedii(Fig.4.8).








12















Figura.4.8.Geodatabasepentrugestiuneainundatiilorlanivelulunuibazin
hidrografic

5. PROGRAME DE MODELARE MATEMATICA PENTRU ALOCAREA APEI LA


FOLOSINTE
ModelulALLOCrealizeazaalocareaapeiintrefolosinte(alocarespatiala)pentru
unpasdecalculdeolunaincadrulsistemelordegospodarireaapelordedimensiuni
mari,cumaimultelacurideacumularesicaredeservescfolosintecomplexe.
Pentru bazinul hidrografic Ialomita sa construit modelul topologic care poate fi
vizualizatinFig.5.1.

Figura5.1.Modelultopologicalb.h.Ialomita

MikeBasinesteunmodeltipreteacarepermitesimulareaalocariiresurselorde
apalaoseriedeutilizatori.
Caracteristicaceamaiimportantapentrualocareaapeilafolosintein Mike Basin
esteposibilitateadeaoperacuutilizatoricareaugradedeasigurarediferite.
Modelul ARTIZAN [Amaftiesei, 1983] permite simularea exploatarii pentru
folosinte (gospodarirea apelor si energie) a unei succesiuni de maximum 30 biefuri
intrunsegmentdealbieunifilara(cascada)peunsirdemaximum60anihidrologicicu
13

valori medii lunare, conform unor scenarii prestabilite oferite de model, la alegerea
utilizatorului.

6. GESTIUNEA UNDELOR DE VIITURA IN BAZINUL HIDROGRAFIC


IALOMITA

In 2005, Romania sa confruntat cu inundatii severe cauzate de precipitatii
excesive intreaga perioada cuprinsa intre lunile aprilie si septembrie. Regimul
precipitatiilor la nivel national in 2005 a fost diferit fata de situatia normala,
inregistrandusevaloride866,5mmfatademedianormalade647mm.Incontinuare
se va analiza spatiul hidrografic Ialomita, mai precis tronsonul Cosereni Tandarei de
peraulIalomitainregimdeviitura.

6.1. StatiilehidrometriceperaulIalomitaintreDridusiTandarei

Pe tronsonul analizat se gasesc patru statii hidrometrice la Cosereni, Ciochina,


Slobozia si Tandarei. Cotele 0 mira la fiecare din statiile amintite mai sus au fost
masurate intro campanie de teren intreprinsa la initiativa doctorandului ca urmare a
unor nereguli observate la crearea modelului de inundatie. Cotele 0 de care sa
dispusinitialaufostinlocuiteinmodelarecucelemasurate.

6.2. Hidrografedeviitura

InacestcapitolsuntdescriseundeledeviituradelastatiilehidrometriceCosereni,
Ciochina, Slobozia si Tandarei in perioada 2030 septembrie 2005. Hidrograful de
viituradelaCosereniarevarfcaracteristicploilortorentialedescurtadurata.
HidrografeledelaSHCiochina,Slobozia,Tandareiprezintaoformaaplatizatasio
culminatiedelungadurata,datoratalargiriialbiei,conditiilordepanta,deversarilorin
zoneleriveranerauluisiinexistenteiunornoiafluenti.
PentruraulIalomitainsectiuneaCoserenisauconstruithidrografelesinteticede
viituracuprobabilitatilededepasire0,1%,1%,5%si10%.

6.3. Creareaunuimodelhidraulic1D

In continuare sa creat un model hidraulic pentru tronsonul CoreseniTandarei
folosind datele pentru viitura din septembrie 2005. Modelul creat a fost validat apoi
pentruviituradinmai2005,rezultandastfelunmodelcarepoatefiaplicatpesectorul
analizatpeviitor,cunoidatedeintrare.

14

6.3.1. Datedeintrarenecesareinmodelulhidraulic1D

Pentruacreaunmodelhidraulic1Dsuntnecesaredouatipuridedate:
Datecaredefinescgeometriamodelului
Datehidrologicesubformadeseriidetimp
Pentru componenta de geometrie a modelului sunt necesare urmatoarele date
pentru zona de interes: Reteau hidrografica (talveg, lac); profile transversale; model
numeric al terenului format GRID sau TIN; pozitia malurilor; directii de curgere ale
apei;acoperireaterenului;valoripentrucoeficientii derugozitateinalbiaminorasiin
albia majora; ortofotoplanuri; pozitia statiilor hidrometrice; cota absoluta a punctului
0mira.
In ceea ce priveste datele hidrologice pentru a crea un model de curgere
nepermanent sunt necesare urmatoarele date: chei limnimetrice in toate sectiunile
statiilorhidrometricevalabilepentruperioadaincaresecreazamodelul,hidrografede
viitura in sectiunea din amonte pe perioada de timp folosita in modelare, extinderea
zoneiinundatelaviituracaresedoresteafimodelatapentrucalibrareamodelului

6.3.2. Utilizarea HecGeoRAS, HECRAS si ArcGIS in crearea unui model


hidraulic1DpetronsonulCosereniTandareilaviituradinseptembrie2005

Pentru crearea modelului hidraulic 1D pe tronsonul CosereniTandarei la viitura


din septembrie 2005 sau tilizat programele HecGeoRas, HecRas si ArcGIS urmand
schemademaijos(Fig.6.1):

B
15

Figura6.1.SchemapasilordeurmatinHECGeoRAssiHECRASpentruobtinerea
zoneiinundabile

PentrucreareamodeluluihidraulicpetronsonulCosereniTandareisadispusde
urmatoarele:
reteaua hidrografica in format shapefile (cursul principal al raului Ialomita pe
tronsonulanalizat)
modelul numeric al terenului in format GRID obtinut din hartile topografice
1:25000 prin vectorizarea curbelor de nivel si interpolarea cu metoda Topo2Raster
(princareseobtineosuprafatacorectadinpunctdevederehidrologic);inacestmodel
aufostintrodusecoteledigurilor
21 profile transversale masurate, acestea au fost prelungite in albia majora prin
intersectia cu MNT, ajungand la lungimi de pana la 10 km; de asemenea, avand in
vedere lungimea extinsa de 189 de kilometri a modelului sa recurs la indesirea
profilelor prin interpolare pe baza profilelor existente. Sau obtinut in final 99 de
profilecudistanterelativeintreacesteadecirca2km
acoperireaterenuluiCorineLandCover2000
ortofotoplanuri2500x2500m
2
petronsonulanalizat
cheilimnimetricelaCosereni,Ciochina,SloboziasiTandarei,avandcotaabsoluta
apunctului0mira
hidrografuldeviituralaCoserenidinseptembrie2005
extinderea zonei inundate la viitura din septembrie 2005 marcata pe o harta in
formathartiedeSGASlobozia.
16

6.3.3. Construireamodeluluihidraulicinregimpermanent

Modelul de curgere in regim permanent este caracterizat printro miscare


independentadetimpincaredebitulperauesteconstant.
Construirea modelului in HECRAS se face pe scheletul modelului de geometrie
construitcuHECGEoRAS(Fig.6.2).







Figura6.2.ModeluldegeometriecreatcuajutorulHecGeoRAS

Concret trebuie introduse conditiile la limita pentru model, constand in


introducereaniveluluiapeiinsectiuneaceamaidinamonteatronsonuluideinteressi
a unei chei limnimetrice in sectiunea cea mai din aval. De asemenea, este necesara
introducereauneiconditiiinitialededebitinsectiuneaamonte.Calcululseefectueaza
dinspre aval spre amonte, prin corectari successive ale nivelului. Astfel pornind de la
unnivelH
1
dinsectiuneaavalcorespunzatordebituluiintroduscadebitinitial,trebuie
sa se ajunga la o valoare cat mai apropiata fata de nivelul introdus drept conditie la
limitainsectiuneaamonte.
PentrutronsonulCosereniTandareisauintrodusurmatoareleconditiilalimita:
- In sectiunea Cosereni un nivel absolut de 48.05 m corespunzator unui debit
initialde35m
3
/s.
- InsectiuneaTandareicheialimnimetricaincoteabsoluteexprimatainmetri.
CoeficientulderugozitateManningafostintrodusinitialcuvaloareade0,030pe
toata lungimea tronsonului de interes. Calibrarea a fost realizata valori ale
coeficientului de rugozitate: CosereniCiochina0,040; CiochinaSlobozia0,030;
SloboziaTandarei0,020.NivelulapeicalculatinsectiuneaCosereniafostde47,83,cu
odiferentade25cminminusfatadevaloareamasurata.

17

6.3.4. Creareamodeluluihidraulicinregimnepermanent

Modelul de curgere in regim nepermanent simuleaza propagarea unui hidrograf


de viitura. Construirea unui astfel de model este similara cu cea a unui model
permanentcudeosebireaconditiilorlalimita.Unmodelnepermanentdecurgereeste
obligatoriu a fi creat pe baza unui model de curgere permanent deja calibrat. Acest
faptasiguracorectitudineamiscariidecurgereaapeiinalbiaminora.
Sau introdus coeficienti de rugozitate Manning pentru albia majora functie de
acoperirea terenului, vizibila pe ortofotoplanurile avute la dispozitie, avand valori
cuprinseintre0,015si0,100.
Satrecutapoilaintroducereaconditiilorlalimitaastfel:
InsectiuneaamonteCoserenihidrografuldeviituradinseptembrie2005
Insectiuneaaval Tandarei cheia limnimetrica pentru ape mari valabila pentru
septembrie2005
Deasemenea,aufostnecesareconditiiinitialecaresuntreprezentatedevalorile
dedebitsiniveldinmodelulinregimpermanentdupacalibrare.
Sa calibrat modelul in regim nepermanent variind coeficientii de rugozitate
(valorifinaleobtinutedupacalibrarecuprinseintre0,030si0,150)inalbiamajorapana
laobtinereaextinderiizoneiinundatetrasatedeSGASlobozia.
ExtindereazoneiinundateobtinuteprinmodelarepoatefivizualizatainFig.6.3.

Figura6.3.Extindereazoneiinundatecorespunzatoareviituriidinseptembrie2005

6.3.5. Obtinerea benzilor de inundabilitate pe tronsonul Cosereni
Tandareicudiverseprobabilitatidedepasire0,1%,1%,5%si10%

Avand la baza modelul de inundabilitate calibrat pe tronsonul CosereniTandarei


sa rulat modelul pentru fiecare dintre hidrografele sintetice de viitura
corespunzatoareprobabilitatilordedepasire0,1%,1%,5%si10%(obtinuteincapitolul
6.2).Inurmarulariisauobtinutbenziledeinundabilitatecuprobabilitatilededepasire
corespunzatoare(Fig.6.4).

Inundatie 2005 trasata


de SGA Slobozia
Inundatie 2005 obtinuta
din modelare
18

a. Zonainundabilacuprobabilitateadedepasirede0,1%








b. Zonainundabilacuprobabilitateadedepasirede1%

c. Zonainundabilacuprobabilitateadedepasirede5%





d. Zonainundabilacuprobabilitateadedepasirede10%

Figura6.4.Extindereazonelordeinundabilitatecuprobabilitatidedepasire0,1%,1%,
5%,10%

Viitura din 2005 pe raul Ialomita, in sectiunea Cosereni a inregistrat un debit
maxim de 1332 m
3
/s, apropiinduse foarte mult de debitul maxim al viiturii cu
probabilitatededepasirede1%.Comparandceledouasuprafeteinundate(Fig.6.5)s
aconstatacaextinderilesuntfoarteasemanatoare.

19

Figura6.5.Comparatieintreextindereazoneiinundateincazulviiturii1%sia
celeidinseptembrie2005

Diferentele care apar pe tronsoanele Cosereni Barbatescu si OgradaTandarei


suntjustificatedefaptulcaintimpulviituriidin2005sauprodusbreseindiguripentru
inundare controlata sau prin cedarea amprizei digului. Modelul creat in scenariul
probabilitatii de depasire 1% nu ia in calcul aceste brese, fiind rulat in ipoteza in care
digurilerezistaviiturii.
In cazul viiturii 0,1% toate digurile au fost deversate. O atentie deosebita sa
acordat zonelor cu extinderi maximale de inundabilitate: mal drept intre Cosereni si
Barbatescu si intre Marculesti si Fratilesti, mal stang in dreptul localitatii Ion Roata si
Gheorghe Doja. Extinderea laterala maxima a zonei inundate ajunge la o dimensiune
maxima de5,9km, pemalul dreptintreCoserenisi Barbatescusila 4,4km in dreptul
localitatiiGuraVaii(Fig.6.6)


a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
a.TronsonulamonteCosereniBarbatescu b.TronsonulavalMarculestiGuraVaii
Figura6.6.Extinderealateralaazoneiinundabileincazulviiturii0,1%

In cazul viiturii 1% efectele sunt mai restranse decat in cazul 0,1%. Astfel
extinderea laterala maxima pe malul drept nu depaseste 1,7 km pe zona din dreptul
localitatiiAlexeni.


6.3.6. Delimitareazonelordedistrugeretotala,partialasideinundatii
incazulviituriicup=0,1%

Zonele inundabile determinate in capitolul 6.3.5 reprezinta extinderi maximale
ale viiturii la culminatie. In aceasta extindere unele zone vor fi sever afectate
4,4 km
Marculesti
Gura Vaii
5,9 km
Cosereni
Ion Roata
Barbatescu
20

(prabusiri de constructii), in alte zone doar va exista o lama de apa fara a avea
consecintegrave.
Pentru delimitarea acestor zone sa considerat criteriul de clasificarea a
produsuluiadancimixviteze[C.RosusiGh.Cretu,1998].Seconsideraadancimeaintr
un punct in zona inundata si viteza medie in sectiune. Functie de valorile acestui
produssepotdelimitazone:
- dedistrugeretotala:vxh>7m
2
/ssiv>2m/s,
- dedistrugerepartiala:3m2/s<vxh<7m
2
/ssiv>2m/s
- deinundatie:vxh<3m
2
/ssiv<2m/s
undevvitezamedieinsectiune;hadancimeaapeiintrunpunct
Zonelededistrugeretotala,partialasideinundatieobtinutesepotvedeainFig.6.7.







Figura6.7.Distributiazonelordedistrugeretotala,partialasideinundatieincazul
viituriicuprobabilitateadedepasire0,1%

6.4. StudiulpropagariihidrografelorderuperealebarajuluiDriduinaval
panainsectiuneaTandarei

PentrubarajulDridusaupropuspatruscenariideruperetinandcontdeistoricul
exploatariisideincidenteleinregistratedeladareainfolosintapanainprezent.Aceste
patru scenarii notate 1,2a,2b, 3 sunt descrise in capitolul 6.1.3. Pentru cel mai sever
dintre scenarii (2b) sa construit un model de propagare a hidrografului de rupere
utilizandprogramulMikeFlood.

6.4.1. ScenariidecedareabarajuluiDridu[Stematiu&Sirbu,2009]

Scenariile de cedare ale barajului Dridu au fost construite pe baza
caracteristicilorbarajuluisiaincidentelordecomportarecareauaparutinexploatare
panainprezent,sintetizateintabelul6.1.
Tabel6.1
Scenariu Debitulafluentmaxim(m
3
/s) Debitulmaximal
hidrografuluiderupere
(m
3
/s)
Durataviituriicauzate
decedareabarajului(h)
1 1349 47
2a 1280 2237 116
2b 1330 2361 76
3 420 1398 144
21

6.4.2. Creareamodelului1DdeinundabilitatecuajutorulHecRAS

Crearea modelului de inundabilitate 1D pentru simularea propagarii undei de


viitura accidentala cauzata de cedarea barajului Dridu sa facut in mod similar ca in
cazul propagarii viiturilor sintetice cu diverse probabilitati de depasire. Ca date de
intraresauutilizatceledepetronsonulCosereniTandareilacaresauadaugatprofile
transversalepesectorulDriduCosereni.
Avand in vedere lungimea extinsa de 190 de kilometri a modelului sa recurs la
indesireaprofilelorprininterpolarepebazaprofilelorexistente.Sauobtinutinfinal99
de profile cu distante relative intre acestea de circa 2 km. Sau introdus valori pentru
rugozitate in albia minora intre 0,030 si 0,040 si un debit initial de 35 m
3
/s. Utilizand
cheile limnimetrice sa calibrat modelul permanent pe sectorul DriduCosereni,
utilizand in aval de Cosereni rugozitatile rezultate in urma calibrarii modelului
permanent din capitolul 6.3.3. Sau obtinut astfel valori pentru rugozitate cuprinse
intre0,030si0,045siodiferentaintrenivelulapeicalculatsicelmasuratinmediede
25decm.
Pentru modelul de curgere in regim nepermanent, conditia la limita in aval a
ramasaceeasicuceadincapitolul6.3.4,iarinamonte,insectiuneaDridusaintrodus
hidrograful de viitura in sectiunea cedarii barajului Dridu cu un pas de 1 minut
prelungit pe o durata de 17 zile si 8 ore astfel incat sa se permita propagarea in
totalitateaundeipelungimeaintreguluisectoranalizatintreDridusiTandarei).Durata
hidrografuluitrebuiesacoincidainmodelcuduratadesimulare
PesectorulDriduCoserenisauintroduscoeficientiiderugozitateinalbiamajora
functie de utilizarea terenului extrasa din ortofotoplanurile avute la dispozitie, in aval
deCoserenifiindpastratevaloriledinmodelulconstruitlacapitolul6.3.4..
Modelulnepermanentafostrulatinfiecaredincelepatruscenarii(1,2a,2b,3)sis
au obtinut niveluri ale apei in fiecare profil transversal la fiecare pas de timp al
simularii.
In cazul scenariilor 1 si 3 suprafetele inundate cu extinderea maxima sunt
delimitatedediguriledeprotectiepetronsonulmodelatcuexceptiazoneiimediataval
desectiuneacedarii,undediguldindreptullocalitatiiMoldoveniestedeversatdeunda
deviituraprodusa.
Incazulscenariilor2asi2befectelesuntmultmaigravedecatinscenariile1si3,
inregistranduse deversari ale digurilor pe mai multe tronsoane. Astfel este deversat
diguldepemaluldreptalrauluiIalomitapetottronsonulDriduBarbatescusiceldepe
malul stang din dreptul localitatii Ion Roata. Extinderea laterala a zonei inundate prin
deversareesteinmediede4,7km.Inavaldiguriledepemaluldreptsistangindreptul
localitatilor Cosambesti, Gura Vaii si Bucu sunt de asemenea deversate, extinderea
lateralamaximaaacesteizonefiindde3,5km.
In continuare este prezentata extinderea suprafetei inundate corespunzatoare
niveluluimaximalapeiinscenariile2asi2b(Fig.6.8):
22

a. Scenariul2a

b. Scenariul2b

Figura6.8.Extinderilezonelorinundateincazulscenariilorderupere1,2a,2b,3
obtinuteinurmamodelariicuHECRAS

6.4.3. Crearea unui model bidimensional de inundabilitate cu


ajutorulMikeFlood

ProgramulMikeFloodcreatdeDHIesteunpachetdemodelareunitarsidinamic
carecupleazamodeleunidimensionale(Mike11)sibidimensionale(Mike21)pentru
determinareazonelorinundabile.

6.4.3.1. Considerenteprivindconstruireamodelului

Pentru crearea modelului 2D pe zona de interes intre Dridu si Tandarei sa ales
modululhidrodinamicHD.Creareamodeluluiimplicasetareaurmatoarelorelemente:
- ModelulNumericalTerenului(MNT)inzonademodelat
- Perioadadesimulare
- Conditiilelalimitaalemodelului
- Conditiideinundare/secareacelulelorgridului
- Conditiiinitiale
- VascozitateadetipEddyinzonademodelat
23

- Rugozitatea
- Salvarearezultatelor
Element principal al modelului il constituie Modelul Numeric al Terenului (MNT)
inzonadeinteres,iaracurateteaacestuiainfluenteazaradicalrezultatelemodelului.
MNT a fost creat sub forma unui grid fix, pentru care sau introdus dimensiunea
celuleide40mpe50msiextindereatotalacu156x119celule(Fig.6.9):

Figura6.9ModelulNumericalTerenuluipetronsonulDriduTandarei

Pentruapermiteomodelarecorectaazoneiinundabileseactiveazadouaoptiuni
carepermitinundareasaudupacazeliminareaunoradincelulelemodelului.Astfelse
seteazaoadancimeminimaaapeiinoricarecelulaagriduluidelacareaceastasafie
exclusadincalcul(adancimedesecare=0.02m)saureintrodusaincalcul(adancimede
inundare=0.03 m). Cu cat aceste valori sunt mai mici se poate modela mai precis
curgereaapeidar,totodata,sepotproduceinstabilitatiinmodelare.
ValoareavascozitatiitipEddyinzonademodelatafostaleasaconstanta(valoare
0.04m
2
/s).
Fenomenul defrecareaapei pesuprafataterenuluieste introdusain model prin
numarul Manning M. Valorileuzualesuntcuprinseintre2040 m
1/3
/s. Cucatvaloarea
numaruluiManningestemaimicacuatatcresterezistentaterenului.Acestevaloriau
fosttransformateinvaloripentrurugozitateaMsiintroduseinmodelulbidimensional.
Perioada de simulare a modelului bidimensional nepermanent este de 10 zile.
Rulareasaefectuatcuunpasde10secunde,careinmodnormalpoateficonsiderat
prea mare, dar avand in vedere dimensiunea celulei gridului de 40 x 50 m
2
sa
consideratacceptabil.
Pentruaobtinerezulateleacestuimodelsimulareaaduratinmedie15orepeun
calculatorIntell2coreduosimemoriede4GB.
La finalul primei etape sa generat un fisier de tip Hot Start de la care sa reluat
ulteriorurmatoarearulare,permitandastfeluncontrolasuprarezulatelorsiogestiune
24

optimizata a timpului de rulare. Adancimile maxime obtinute pot fi observate in Fig.
6.10.

Figura6.10.AdancimilemaximepetronsonulDriduTandareirezultateinurma
modelariibidimensionale

6.4.3.2. Obtinereazoneiinundabile

DesisauelaboratpatruscenariidecedarealebarajuluiDridu,propagareaundei
derupereafostmodelatadoarpentruscenariulcelmaidefavorabil,2b,avanddebitul
devarfmaxim.Saconsideratcaextindereazoneiinundabileinacestcazesteceamai
extinsasiafecteazacelmaiseverlocalitatilesituateinavaldebarajulDridu.
Zona inundabila obtinuta in urma modelarii M21 este cea mai corecta. Mike 21
oferaposibilitateaexportuluizoneiinundabilesubformadeGridsaufisierASCII,astfel
ca extinderea zonei inundabile astfel obtinut a fost exportata in ArcGIS sub format
shapefile(Fig.6.11).

Figura6.11.ExtindereamaximaazoneiinundateincazulcedariibarajuluiDridu
scenariul2b

25

6.4.4. Comparatieintremodelul1Dsi2DpesectorulDriduTandarei

Pentru efectuarea comparatiei intre modelele 1D si 2D de propagare a
hidrografuluideruperealbarajuluiDridusaluatincalculscenariulcelmaisever(2b).
O comparatie intre rezultatele celor doua modele a fost facuta in cinci sectiuni
semnificative pe tronsonul analizat (Dridu, Cosereni, Ciochina, Slobozia si Tandarei)
reprezentandgraficpropagareadebitelorundeidecedareabarajuluiDridu(Fig.6.12si
Fig.6.13).Saconstatatcadebiteleobtinuteinurmamodelariibidimensionaleincele
cinci sectiuni sunt in medie cu circa 28% mai mici decat in cazul modelului uni
dimensional; de asemenea, timpii de culminatie intro anumita sectiune sunt diferiti,
fiindmaimariinmediecu40%incazulmodelului2D(tabel6.2).

Figura6.12.PropagareadebitelorviituriiaccidentaleinsectiunileDridu,Cosereni,
Ciochina,SloboziasiTandareicumodelul1D

Figura6.13.PropagareadebitelorviituriiaccidentaleinsectiunileDridu,Cosereni,
Ciochina,SloboziasiTandareicumodelul2D
26

Tabelul6.5.
Sectiune Duratapanalaculminatiein
raportcumomentul
deversariibarajului[ore]
cazul1D
Duratapanalaculminatiein
raportcumomentul
deversariibarajului[ore]
cazul2D
Distantacumulatafatade
sectiuneaincaresa
produscedareabarajului
[km]
Cosereni 26,5 34 13
Ciochina 106,5 149 98,4
Slobozia 142,5 211 140,3
Tandarei 188,3 265 172,3

Durata foarte mare pana la timpul de culminatie pe tronsonul de 13 kilometri,
intre Dridu si Cosereni este justificata de faptul ca in zona imediat aval de sectiunea
barajuluiDriducoteleterenuluisuntscazute.Aceastaconfiguratieaterenuluicreazao
zonadestocarenaturalaamontedeconfluentaraurilorIalomitasiSarata,avandoarie
decirca42km
2
sioextindereperpedicularaperaulIalomitade9km.
Volumul care este inmagazinat temporar in aceasta zona depresionara este de
circa42milm
3
,ceeacereprezintaaproximativvolumulutilalacumulariiDridu.
Inplussarealizatocomparatieintreadancimileobtinutecuceledouamodelein
zonainundata.Aceastacomparatieafostposibilaprinscadereacelordouagriduricu
adancimi(gridulobtinutinurmamodelarii2Dminusgridulobtinutinurmamodelarii
1D)sisimbolizareadiferentelorintrunnougrid(Fig.6.14).Diferentelenusuntintrun
singursens,putandfiatatpozitive,catsinegative.

Figura6.14.Diferenteintreadancimileobtinutecumodelele1Dsi2D

Incazulmodeluluibidimensionalpropagareaundeidecedaresafacutdirectpe
MNT.AcestMNTinglobeazaprofileletransversalesicoteledigurilor.Totusialbiileprin
care sa realizat propagarea undei de cedare in cele doua modele difera datorita
tehnicilordeinterpolare.Acestfaptexplicasidiferentelefoartemaricaresuntpusein
evidentainalbiaminoraarauluiIalomita.Inalbiamajoradiferenteleinsanudepasesc
0,5m(inplusinmodelul2D)cucatevaexceptiiinzoneledepresionare(ex:avalDridu
in dreptul localitatii Moldoveni). Exceptiile se explica prin faptul ca in cazul modelului
27

1Ddeterminareaadancimilorsefaceprintrointersectieacoteisuprafeteilibereaapei
obtinutaprininterpolaredinprofileletransversalesiMNT,spredeosebiredemodelul
2DundeadancimileseobtininurmarezolvariiecuatiilorSaintVenantbidimensionale.
Inconcluziemodelele1Dpotoferiodelimitareazoneiinundabile,aadancimilor
sivitezelorinmodaproximativ.Acesterezultatenupotstalabazaevaluariiunorharti
de hazard sau risc si nici nu este recomandata utilizarea lor de catre organismele
responsabile de interventii in caz de urgenta. Ele insa pot servi la identificarea
preliminara a unor zone problematice pe sectorul analizat. In aceste zone se
recomanda realizarea unor modele 2D, care ofera informatii mai precise decat
modelele 1D. Totusi ambele modele pot fi supuse erorilor daca datele necesare de
intrareinmodelsuntinsuficientesauputinprecise.

7. Hartidehazard

Biroul federal elvetian in domeniul apei si geologiei (FOWG) propune ca


metodologie pentru evaluarea hartilor de hazard combinarea intensitatii viiturilor cu
probabilitatea de depasire sub forma unor niveluri de pericol [Musy, A.; Beck, J.,
2001]. Desi se pot pierde anumite informatii aceasta metoda permite crearea unor
hartidepericollainundatiiincaresafiecuprinssihazardul.
Hazardullainundatieesteexprimatcaprobabilitateadedepasireaunorvariabile
hidraulice caadancimea maxima,vitezamaximasi duratainundatiei. Recomandarea
FOWG pentru crearea hartilor de hazard la inundatii este de a folosi adancimea si
vitezaindeterminareaintensitatiiinundatieipetreinivele(FOWG,1997)
Puternic vxd2m
2
/ssaud2m 7.1.
Mediu2m
2
/s>vxd0,5m
2
/ssau2m>d0,5m 7.2.
Slab 0,5m
2
/s>vxd sau0,5m>d 7.3.
Utilizand metoda prezentata mai sus sa determinat pentru bazinul hidrografic
IalomitahartapericulozitatiiinundatieicauzatadecedareabarajuluiDriduinscenariul
celmaidefavorabil(Fig.7.1):

Figura7.1.Hartapericulozitatiiinundatieiincazulcelmaidefavorabilscenariual
cedariibarajuluiDridu
28

8. Evaluarea vulnerabilitatii si elemente de risc pe sectorul Dridu
TandareiincazulcedariibarajuluiDridu

Riscul poate fi exprimat ca produs intre hazard (probabilitate) si consecinte,


care depind de expunere, vulnerabilitate si valoare. Daca factorul expunere este
absent nu exista nici un risc. Hazardul este definit ca probablitatea de aparitie a unui
fenomen ce genereaza pagube potentiale intro anumita perioada de timp si pe o
anumita zona. Elementele expuse hazardului sunt populatia, cladirile, lucrarile
ingineresti,activitatileeconomice,serviciilepublicesiinfrastructura.
Natiunile Unite au definit vulnerabilitatea la inundatii ca fiind amploarea
pierderilorceafecteazaunelementdatsauunsetdeelementecerezultainurmaunei
inundatii de o intensitate data, exprimata pe scara de la 0 fara pierderi la 1
pierderecompleta[1982].
Pentru a beneficia de rezultate aplicabile in practica trebuie luat in considerare
faptulcanuexistaometodageneralvalabilacaresapoatafiutilizatainoricetara,pe
oricebazinhidrograficsicaresadeamasuravulnerabilitatiicuacelasigraddeprecizie
pretutindeni. Vulnerabilitatea este diferentiata geografic si social [IHE Unesco, 2006].
Sunt de apreciat metodele complexe (ex. Flood Vulnerability Index), care dau
intradevar o masura aproape de realitate a vulnerabilitatii. Totusi metodele
simplificate pot fi aplicate cu succes la nivel de bazin hidrografic sau alta unitate de
management al resurselor de apa oferind cu eforturi mai mici informatii utile privind
vulnerabilitatea.

8.1. Descriereafactorilordevulnerabilitateutilizati

In cadrul tezei sa propus evaluarea vulnerabilitatii din punct de vedere social,
economicsialmediuluidupacumurmeaza(Tabel8.1):
Tabel8.1.

29

Sa considerat ca o abordare statistica permite evaluarea vulnerabilitatii sociale ,
cat mai aproape de realitate si cu resurse limitate. Indicatorii propusi spre evaluare
dauomarimeaobiectivelorvulnerabileaflateinzonainundabila.Dintreacesteacirca
10%conduclapagubeefective.
Conform datelor publicate pe siteul Institutului National de Statistica (INSSE) si
cunoscandextindereazoneiinundatesepoatedeterminasuprafatatotalainundatadin
cadrul localitatilor si implicit numarul de locuitori afectati de inundatie. In cazul
inundatiilor si in general in cazul unor evenimente extreme varsta joaca un rol
importantinevacuarealocuitorilor,persoanelepeste70deanisicopiiisubvarstade3
anifiindmultmaivulnerabilidecatrestulpopulatiei.
Din punct de vedere economic indicatorii folositi in evaluarea vulnerabilitatii au
caracter general si nu necesita informatii prea detaliate legate de tipul caselor
afectate. In mod cert materialele din care este construita o casa, numarul de niveluri
ale unei casei cat si varsta constructiei influenteaza gradul de vulnerabilitate al
locuintei respective. Totusi la scara mare aceste informatii nu exista, colectarea lor
necesitand mult timp si eforturi financiare. O abordare statistica si in acest caz ofera
informatii suficiente pentru a evalua vulnerabilitatea. Suprapunerea zonei inundabile
pestereteauadecaidecomunicatiepoatedeterminalungimeatotaladedrumuriside
caiferateafectatesinumarultotaldepodurisaupodete.Prinacelasigendeanalizase
poate determina suprafata totala de teren agricol afectat de inundatii. Analiza
vulnerabilitatiisefacelascaramacrosinuincludetipuriledeculturidiferitecarepotfi
afectate si care se pot modifica de la un an la altul. Nu in ultimul rand padurile sunt
vulnerabilelainundatii,provocandpagubematerialeprinalterarealemnului.
Elementele vulnerabile ale componentei de mediu sunt zonele protejate si
depozitelededeseuri.

8.1.1. Creareaunuiindicatorstatisticpentruevaluareavulnerabilitatiila
nivelullocalitatilorafectate

Pentruaevaluastatisticvulnerabilitatealaniveluluneilocalitatisaintrodusideea
deevaluareauneiunitatiavandsuprafatadeunhectardelocalitatepebazaunuiset
deortofotoplanurisiavizitelorinterenpentruconfirmarearezultatelor.PracticinGIS
sedelimiteazaunpatratculaturade100m,caregliseazapesuprafatalocalitatilordin
judetul Ialomita si se determina un numar mediu de case care se incadreaza in acest
perimetru.Mutarea acestuipatratpesuprafatauneilocalitatisefacedeminim30de
orideoarecesestiecavolumulunuiesantiontrebuiesafiedeminim30deelemente
pentruastfelincatconcluziilerezultatesafievalabiledinpunctdevederestatistic(Fig.
8.1).

30

Figura8.1.Inventariereanumaruluidecaseperhectarechivalentdelocalitate
exemplulocalitateaMoldoveni

Analiza a fost facuta in localitatile Moldoveni, Barbulesti, Urziceni, Manasia,


Alexeni, Axintele, Barbatescu, Ion Roata, Malu, Butoiu, Crasanii de Sus, Cazanesti,
Ciochina si Andrasesti, in urma ei rezultand un numar mediu de case pe un hectar de
localitatede12,75case.

8.2. Evaluarea factorilor de vulnerabilitate propusi in cazul cedarii


barajuluiDridu

Pentruaevaluacuusurintavulnerabilitateacelortreicomponentesarealizatun
instrumentGIScare permiteprintrosimpla suprapunerespatialaazonei inundatecu
o serie de teme spatiale (utilizarea terenului, drumuri, cai ferate, poduri, localitati,
zone protejate) obtinerea sub forma unui raport a lungimii totale de drumuri, cai
feratesiauneisuprafetetotaledelocalitativulnerabile.
Aplicatia poate fi folosita in afara mediului GIS prin intermediul unei interfete in
care se selecteaza temele spatiale care vor participa la analiza de vulnerabilitate (Fig.
8.2).












Figura8.2.InterfataaplicatieiGISdeevaluareavulnerabilitatiieconomicelanivelde
bazinhidrografic

31

In urma rularii aplicatiei in care sa introdus banda de inundatie obtinuta in
scenariul 2b de rupere a barajului Dridu cu modelul Mike 21 sau identificat automat
urmatoarelecomponentevulnerabile(Tabel8.2.):
Tabel8.2.
Componentavulnerabila Nr/lungime[km]/suprafata[ha]
Poduri 32
Drumurijudetene 59,2
Drumuricomunale 23,1
Drumurinationale 11,8
Caiferate 13
Terenagricolcultivat 5969.16
Paduri 7773,2
Zoneprotejate 20500
Localitati 3953.19

Pe baza acestor date se poate evalua indicatorul NLZA inmultind densitatea
locuitorilor cu suprafata totala de localitati afectata, rezultand un numar de 2633 de
locuitori. Indicatorii NL70 si NC3 se pot evalua cunoscand ca 5,4% din populatia din
judetul Ialomita are varsta intre 03 ani si 4,5% are varsta peste 70 de ani. Valorile
indicatorilorNC3siNP70seobtinfunctiedeNLZAdupaurmatoareleformule:
NC3=4,5%*NLZA 8.1.
NP70=5,4%*NLZA 8.2
Cunoscanduse suprafata de localitati afectata in zona analizata se poate obtine
numaruldecasevulnerabiledupaformula:
NCA=12,75xsuprafatatotalalocalitativulnerabile(ha) 8.3.
Indicatorii LDA, LCFA, STAA, SPA rezulta direct din aplicarea instrumentului GIS
descrisanteriorinacestcapitol.
Din datele statistice de la INSEE sa obtinut numarul de bovine, porcine, ovine si
caprine crescute in ferme sau in gospodarii din judetul Ialomita. Pentru a evalua
numarul de animale din fiecare categorie raportat la zona analizata, sa utilizat
metodaproportiilordupaurmatoareaformula:
NA
za
=suprafatatotalalocalitatiafectate*NA
I
/445300 8.4
unde
suprafata totala localitati afectate este exprimata in hectare; NA
za
reprezinta
numaruldeanimalepefiecarecategorie(bovine,etc)dinzonaafectata;NA
I
reprezinta
numarul de animale pe fiecare categorie (bovine, etc) din judetul Ialomita; valoarea
445300reprezintasuprafatajudetuluiIalomitaexprimatainhectare
IndicatorulSZPrezultadirectdinaplicareainstrumentuluiGIS,fiind in valoare de
20500 de ha. Indicatorul NDDZA are valoarea 3, in zona analizata identificanduse
depozitelededeseurimenajeredelaUrziceni,ManasiasiCosambesti.
Valorile indicatorilor componentelor sociale, economice si de mediu sunt
centralizatiincontinuare:

32

Tabele8.3.,8.4.,8.5.

Din suprafata de localitati totala inundabila, in cazul cedarii barajului Dridu doar
474 ha sunt situate in zone cu adancimi ale apei de peste 1m, ceea ce inseamna ca
circa 6000 de constructii in cele 73 de localitati pe tronsonul DriduTandarei pot fi
afectatedeinundatie.

8.3. Factorul rezilienta si evaluarea rolului acestuia in revenirea la


normalitate

Fenomenele extreme, cum sunt inundatiile, conduc la efecte care pe langa


pagube materiale implica foarte mult si aspecte sociale. Posibilitatile financiare ale
locuitorilor din zonele vulnerabile la inundatii influenteaza decisiv rezilienta lor
(capacitateaderevenirelaconditiiledeviataanterioareinundatiei).
In continuare se propune urmatoarea modalitate de definire a factorului
rezilientalaniveluluneigospodarii/familii:
8.6.
unde
gosp
esterezilientalaniveluluneigospodarii/familii
E
anual
reprezintaexcedentulanualpergospodarie/familie(venituriminuscheltuieli)
P
tot
reprezintapagubapotentialamediepergopodarieinurmainundatiei
Factorul rezilienta ia valori subunitare in momentul in care excedentul
anual este mai mic decat paguba potentiala si valori supraunitare in cazurile cand
excedentulanualdepasestepagubapotentiala.
DinstatisticileINSSEpentrujudetulIalomita,sepoatestabilicareesteexcedentul
per gospodarie prin diferenta intre venituri si cheltuieli. Analiza este facuta pe tipuri
diferitedegospodarii:salariati,agricultori,someri, pensionari. Inrealitateeste posibil
caincomponentagospodariilorsaintretoatecelepatrucategoriidepersoanemaisus
mentionate,motivpentrucaresepropuneomediereaacestorvaloriperfiecaretipde
33

gospodarie,rezultandunexcedentmediupergospodarie.Intabelul8.7.esteprezentat
rezultatulunuiastfeldecalcullanivelulanului2007:
Tabel8.7.
Venitmediulunarpergospodariela
nivelulanului2007(lei)
Cheltuielimediilunarepergospodariela
nivelulanului2007(lei)
Excedentmediuanualper
gospodarielanivelulanului2007
(lei)
1509,79 1415,6 1130,28

La nivelul unei localitati rezilienta se poate exprima ca o medie ponderata intre


rezilienta medie la nivel de gospodarie si rezilienta la nivelul administratiei localitatii
analizate:

8.7.
unde
loc
esterezilientalanivelullocalitatii
n
1
si n
2
reprezinta ponderi pentru rezilienta la nivelul gospodariei si la nivelul
administratieilocalitatii
gosp
esterezilientalaniveluluneigospodarii/familii
adm
este rezilienta la nivelul administratiei localitatii, exprimata ca raport intre
veniturile si pagubele la nivelul localitatii (fara a lua in considerare pagubele
individualepegospodarie)

9. Concluziisiperspective

9.1. Concluzii

Gestiuneacantitativaaresurselordeapalaniveldebazinhidrograficadobandit
in ultimii ani noi valente de management integrat si adaptativ, avand ca obiectiv
eficientizarea activitatii factorilor de decizie in problemele cu care se confrunta
(secete,inundatii,conflicteinalocareaaresurseideapalautilizatori).
Managementul integrat al resurselor de apa presupune crearea unor baze de
datecomplexe,caresacontinaatatinformatiidepsresistemulmodelat,catsirezultate
alemodelarii.Acesterezultate,dacasuntutilizateinteligent,auunrolvitalinprocesul
decizional la nivel de bazin hidrografic. Primul pas in constituirea unui astfel de
instrument il constituie organizarea datelor sub forma unui model conceptual
(Conceptual Data Model Model Conceptual de organizarea a Datelor). Realizarea
unor astfel de modele se face in cadrul unui proces iterativ indelungat in care sunt
implicati atat fatori de decizie cat si beneficiari cu diverse specializari din domeniul
apei. Utilizarea Modelelor conceptuale de organizare a Datelor (MCD) in Europa sau
Statele Unite ale Americii reprezinta o practica larg raspandita in managementul
34

resurselordeapadecelputin10ani.Cutoateacestea,oastfeldeabordareconstituie
onoutateinRomania.
Un model conceptual ofera o gandire structurata si logica care este prezentata
sub forma unei diagrame flux de lucru. Mai departe un astfel de model este transpus
sub forma unei baze de date care stocheaza datele intrun mod organizat, compatibil
cu fluxul de lucru din cadrul institutiilor beneficiare. Impreuna modelul conceptual de
date si baza de date reprezinta nucleul necesar oricaror aplicatii ulterioare de
vizualizare sau prelucrare a acestor date, permitand conexiuni cu alte sisteme de
managementinmodfacil.
Cele doua Modele Conceptuale de Organizare a Datelor (MCD pentru
gospodarirea debitelor medii, respectiv MCD pentru modelarea si gestiunea undelor
de viitura) create si prezentate in cadrul tezei reprezinta contributii importante ale
autorului si au stat la baza construirii a doua baze de date spatiale in mediu GIS
(geodatabase).Acestebazededatecontininprimulrandinformatiilenecesarepentru
modelare (fie a resurselor de apa, fie de propagare a undelor de viitura), precum si
rezultatele obtinute (grafice dispecer, delimitarea zonelor inundabile, zone de
periculozitate ridicata, cartografierea riscului). Cu alte cuvinte, bazele de date pot
reprezinta mai mult decat un simplu mediu de stocare si regasire a informatiilor, ele
transformanduseininstrumentedefacilitareadeciziilorlanivelstrategic.
Inurmamodelariihidrauliceinregimpermanentpentrucalibrareacoeficientilor
de rugozitate din albia minora, urmate de rulari in regim nepermanent pentru viituri
inregistrateinvedereacalibrariicoeficientilorderugozitatedinalbiamajora,respectiv
de validare a acestora sau determinat zonele inundabile cu probabilitati de depasire
10%;5%;1%si0,1%.Saconstatatcazoneleinundabilecuprobabilitateadedepasire
10% si 5% se inscriu in limitele digurilor de protectie si nu sunt necesare masuri
specialedeaparare.
In schimb, benzile de inundabilitate cu probabilitatile de depasire 1% si 0,1% si
auoextinderemaximainamontede1,7km,respectiv5,9km,ceeaceimpunemasuri
deprotectie.Caurmare,acesterezultateconstituieunelementprincipalinconstruirea
hartilor de hazard si de pericol cu diverse probabilitati de depasire, respectiv a
propunerii de masuri structurale si nestructurale de protectie a locuitorilor din
localitatileceseinscriutotalsaupartialinacestezone.
Propagarea undei de viitura accidentala in cazul cedarii barajului Dridu permite
evaluarea timpilor de propagare, adancimile si vitezele apei in zona inundata. Aceste
informatii sunt utile organelor de inteventie in caz de urgenta pentru a se organiza
inainte de producerea unui astfel de eveniment. In cazul cedarii barajului Dridu un
efect favorabil il are zona depresionara imediat aval de baraj care permite stocarea
unui volum semnificativ de apa, ceea ce intarzie si atenueaza propagarea debitelor
viiturii accidentale in aval. Totusi localitatea Moldoveni situata in aceasta zona de
retentie naturala trebuie protejata printrun dig circular. Este recomandat ca in
35

exteriorul conturului localitatii sa nu se permita noi constructii si sa se permita
inundarealiberaincazuluneicedariabarajului.
Pentru simularea propagarii undei de inundatie sau construit doua modele
hidraulice:1Dsi2D,cuintentiadearealizaocomparatieintrerezultatelesimodurile
de constructie ale celor doua modele. Modelele 2D sunt mult mai dificil de construit
decat cele 1D si necesita un timp mult mai indelungat de rulare. Cu toate acestea ele
oferarezultatemultmaiprecisedecatincazulmodelelor1D.
Intrucat propagarea in regim nepermanent a undei de viitura accidentala se
efectueaza prin medii diferite (albia construita din profile transversale in cazul
modelului1D,respectivModelulNumericalTerenuluiincazulmodelului2D)debitele
si adancimile sunt diferite in cazul celor doua modele. In cazul modelului 2D debitele
suntcucirca28%maimicidecatincazulmodelului1D.
Ingeneral,adancimeaapeiinzonainundabilaestemairedusainalbiamajorain
cazul 2D decat in cazul 1D. Aceasta se poate explica prin faptul ca in cazul modelelor
1D adancimile rezulta in urma unei interpolari a valorilor suprafetei libere din fiecare
profiltransversalsiintersectiaacesteisuprafetecumodelulterenului,pecandincazul
2D adancimile rezulta prin calcul hidraulic prin rezolvarea ecuatiilor Saint Venant
bidimensionale.Dimpotriva,inzoneledepresionareadancimilesuntmaimariincazul
1D tocmai datorita diferentei intre modelul numeric al terenului si aproximarea
acestuia obtinuta prin intermediul profilelor transversale. De asemenea, vitezele in
cazul1Dsunt obtinuteprininterpolareavitezelor obtinuteinprofileletransversalepe
candincazul2Drezultadincalcululhidraulicbidimensional.
Utilizandabordareaelvetianadestabilireaintensitatiisiniveluluidepericolsa
creat o harta de pericol al inundatiei accidentale in cazul cedarii barajului Dridu,
oferind informatii utile organismelor pentru planificare teritoriala sau firmelor de
asigurari.
Hartile de vulnerabilitate si risc la nivelul unui bazin hidrografic nu se pot crea
riguros decat utilizand rezultatele oferite de modelele 2D. Totusi, nu se justifica
crearea unui model 2D decat in zonele care trebuie aparate, cum ar fi localitatile sau
alteobiectiveimportantetocmaidatoritaresurselormarinecesarepentruconstruirea
modelului. Ca urmare, intro prima etapa se va proceda la o modelare 1D, pentru
identificareazonele carenecesita oanalizain detaliu, zone pentrucaresevaconstrui
ulteriorunmodel2D)
Vulnerabilitatea poate fi evaluata printro multitudine de modele, cu o serie
larga sau limitata de indici, intrun mod complex sau simplificat. Se recomanda ca in
tarile/zonele in care nu se dispune de date detaliate si suficiente privind obiectivele
vulnerabile sa se utilizeze o abordare statistica simplificata, care sa ofere rapid si
eficientoimagineavulnerabilitatiilanivelulbazinuluihidrografic.Pentruaceastasau
propus o serie de factori de vulnerabilitate, care au putut fi evaluati utilizand date
statisticecaresuntoferitegratuitdeInstitutulNationaldeStatistica.
36

Indicatorului statistic propus pentru evaluarea vulnerabilitatii unui hectar de
localitate poate fi aplicat la orice scara (la nivel de bazin hidrografic sau national).
Costurileutilizariiluisuntmultreduseincomparatiecucampaniiledeteren,avandin
plus si avantajul pozitionarii spatiale care nu este oferit de datele recensamintelor.
ImpreunacuinstrumentulGISelaboratincadrultezeipentruidentificareasuprafetelor
totale inundate din cadrul localitatilor afectate, acest indicator permite evaluarea
rapida a numarului de gospodarii afectate/vulnerabile in cazul unei inundatii,
necesitanddoarinformatiiprivindextindereazoneiinundate/inundabile.Instrumentul
GIS, pentru identificarea suprafetelor totale de localitati, teren agricol, paduri, zone
protejate, a lungimii totale de drumuri si cai ferate cat si a numarului de poduri
afectate/vulnerabilelaoinundatiepoatefiutilizatfoartesimplu,inafaramediuluiGIS,
fiindoaplicatiedesinestatatoare.

9.2. Perspective

Pornind de la rezultatele obtinute in cadrul acestei lucrari se pot mentiona


catevaperspectivedecercetareinviitor.Acesteaprivescatatimbunatatireamodelelor
matematicepentrupropagareaviiturilorcatsicompletareametodologieideevaluarea
vulnerabilitatiisibazatpeaceastadedeterminareariscului.
Lucrarileviitoaresiperspectivelepotfienumerateastfel:
- Colectarea unor date suplimentare si mult mai precise pentru modelele
numerice de teren, care conduc la o determinare mult mai corecta a benzilor de
inundabilitate (model numeric al terenului obtinut prin masuratori Lidar, profile
transversaleprinalbiaminoraobtinuteprinutilizareasonaruluietc)
- Construirea in zonele de maxima vulnereabilitate a unor modele 2D pentru
determinareaextinderiibenzilordeinundabilitatecuprobabilitatilededepasire0,1%si
1%
- Creareaunorindiciderezilientalaniveldelocalitate,judetsibazinhidrograficsi
integrarealorininstrumentulGIScreatdeja
- Determinarea riscului fizic (numar persoane, suprafete inundate, km de drum
afectat etc) bazat pe indicatorii propusi pentru vulnerabilitate, respectiv a riscului
economicpebazadefunctiidepaguba
- Utilizarea unor informatii legate de costuri pentru determinarea riscului
financiar.

37

9.3. Contributii

Principalele contributii aduse de aceasta lucrare pot fi sintetizate dupa cum


urmeaza:
- Crearea a doua Modelele Conceptuale de Organizare a Datelor (MCD pentru
gospodarirea debitelor medii, respectiv MCD pentru modelarea si gestiunea
undelordeviitura)
- Construireapebazaacestormodeleadouabazededateinformatgeodatabase
pentru gospodarirea debitelor medii, respectv pentru gestiunea riscului la
inundatiiRealizarea, calibrarea si validarea unui model hidraulic 1D pentru
determinareazonelorinundabileinbazinulhidrograficIalomitapebazaviiturilor
dinseptembriesimai2005;
- Realizarea unui model hidraulic 2D pentru determinarea zonelor inundabile in
bazinulhidrograficIalomitainsituiatiacedariibarajuluiDridu
- Rularea modelelor hidraulice 1D si 2D pentru viituri cu diverse probabilitati de
depasire (10%; 5%; 1% si 0.1%), precum si pentru viitura accidentala produsa
princedareabarajuluiDridu.
- Interpretarearezultatelorobtinute
- Realizarea unei comparatii intre modelele 1D si 2D pe acelasi studiu de caz
oferind recomandari practice privind utilizarea lor cat si reliefand diferentele
intrerezultateleobtinute
- Crearea unei metodologii statistice simple de evaluare a vulnerabilitatii si
aplicarea eipebazinulhidrograficIalomitaincazulbenziideinundatieobtinuta
inurmaceluimaidefavorabilscenariudecedareabarajuluiDridu
- Crearea unui indicator statistic de evaluare a vulnerabilitatii unui hectar de
localitate si utilizarea lui pentru evaluarea vulnerabilitatii in localitatile afectate
deposibilacedareabarajuluiDridu
- Crearea unei aplicatii GIS de determinare pe baza rezultatelor obtinute din
modelulhidraulicasuprafetelorinundatedinlocalitati,terenuriagricole,paduri,
zoneprotejate,alungimiitotalededrumurisicaiferatesianumaruluidepoduri
afectatelanivelulunuibazinhidrografic.









38

Bibliografieselectiva

1. Radu Drobot, MariaIlinca Alexandrescu, Bogdan Cheveresan, Viorel Chendes,
Mihai Bocioaca, Simona Catana, Anton Geicu, Daniela Nistoran, CristinaSorana
Ionescu, Radu Sageata, 2006, Baza de date in mediu GIS in vederea gestiunii
inundatiilor in zone urbane, Conferina Cercetarea de excelen premiz favorabil
pentrudezvoltareaspaiuluiromnescdecercetare,Braov.
2. RaduDrobot,RomeoAmaftiesei,MariaIlincaAlexandrescu,BogdanCheveresan,
2007, Modelarea efectului unui scenariu de cedare a barajului Lacul Morii, ,
Hidrotehnica,vol.52,nr.12,pag.814
3. MariaIlincaAlexandrescu,ElenaTuchiu, MariaMarinescu,2007,Sistem Integrat
GIS de diagnoza a calitatii resurselor de apa la nivel de bazin hidrografic, ,
Hidrotehnica,vol.52,nr.12,pag.2733
4. Radu Drobot, MariaIlinca Alexandrescu, Radu Sageata, Viorel Chendes, 2008,
WaterRelatedCrisesinUrbanAreas,vol.1,pag.71.171.6,ISSN,18447090
5. MariaIlinca Alexandrescu, Laurentiu Ichim, Bogdan Cheveresan, Maria
Marinescu, Aurora Vasiu, Elena Tuchiu, Collin Schenk, Marc Soutter, Radu Drobot,
2008,AnIntegratedQualityManagementToolBasedonGISTechnology,Proceedings
of SwissRomanian Research Programme on Environmental Science & Technology,
ESTROM,GeoEcoMarina14,pag.2126,ISSN,12246808
6. Pierre Andre Crausaz, 2000, Du role Integrateur des systemes dinformation a
reference spatiale dans la gestion institutionnelle des eaux: analyse, methode, limites
etperspectives,Lausanne,EPFL
7. DavidR.Maidment,2002,ArcHydro.GISforWaterResources,ESRIPress
8. AquaproiectS.A.,1991,1992,1993,Schemedeamenajarecomplexaabazinelor
hidrograficedinRomania
9. DHIsoftware,2007,MikeBasindocumentation
10. www.watermsc.org,20062009,proiectEducate
11. www.rowater.ro
12. SGASlobozia,2005,ViituriIalomita
13. US Army Corps of Engineers, 2008, HECRAS 4.0 Applications Guide River
AnalysisSystemApplicationGuide,versiunea4.0
14. US Army Corps of Engineers, 2005, HECGeoRASGIS Tools for support of HEC
RASusingArcGIS,v.4
15. USArmyCorpsofEngineers,2008,HECRASReferenceManual,v.4.0
16. DHI software, 2007, Mike 11 a Modelling System for Rivers and
Channels.ReferenceManual
17. DHISoftware,2007,Mike21FlowModel,HydrodynamicModule,UserGuide
18. DHISoftware,2007,MikeFlood.1D2DModelling.UserManual
39

19. DHI Software, 2007, Mike Flood. Modelling of River Flooding. A stepbystep
trainingguide
20. DHISoftware,2001,MikeViewFloodMapping.AddonModule.UserManual
21. DHI Software, 2007, Mike View a Result Presentation tool for Mouse, Mike
SWMM,MikeNETandMike11.UserGuideandTutorial
22. David J. Maguire, Michael Batty, Michael F. Goodchild, 2005, GIS, Spatial
Analysis,andModeling,ESRIPress
23. DavidMaidment,2002,ArcHydroGISforWaterResources,ESRIPress
24. DavidDavis,GISforEveryone,2003,ESRIPress
25. David Maidment, Dean Djokic, 2000, Hydrologic and Hydraulic Modeling
Support,ESRIPress
26. Gh.Cretu,C.Rosu,1998,AccidentalFloods,UTCB627.51/R81H
27. HECRAS,2005,HECGeoRAS4_UsersManual
28. VenTeChow,McGraw,1964,Handbookofappliedhydrology,HillBookCompany
29. Radu Popa, 1997, Elemente de hidrodinamica raurilor, Editura Didactica si
Pedagogica,Bucuresti
30. Jean Luc de Kok, Martijn J. Booij, 2008, Deterministicstatistical model coupling
inaDSSforriverbasinmanagement,Springer
31. Abbot, M., B., 1979, Computational Hydraulics; Elements of the theory of free
surfaceflows,PitmanPublishingLtd.,Londra
32. Jean Luc de Kok, Sebastian Kofalk, Jurgen Berlekamp, Berhhard Hahn, Herman
Wind, 2008, From Design to application of a decision support system for integrated
riverbasinmanagement,Springer
33. http://www.unescoihefvi.org/ Flood vulnerability Indices,2006, IHEENESCO,
Deft
34. John Beck, Andre Musy, EPFL, 2001, Flood risk assesment using protection goal
analysis,Lausanne
35. http://www.ialomita.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=473,2010
36. ClaudiaPahlWostl,JornMoltgen,2008,TheAdaptivenessofIWRM.Analysing
EuropeanIWRMresearch,NewWaterproject,Sevilla
37. C.PahlWostl,P.Kabat,J.Moltgen,2008,Adaptiveandintegratedwater
management,Springer
38. http://www.newater.info
39. VioletaVisan,2004,ModelsbasedonOutofKilteralgorithmforwater
managementsystems,WATMANproject,Bucharest,