MOTTO Medicina nu este o meserie ci un cult pentru om. Nu druiete nimic oamenilor dac nu te druieti pe tine nsui.

MOTIVATIE Este bine ca cele mai precoce semne si simptome ale apendicitei sa ie apreciate in mod clar!deoarece ma"oritatea c#irur$ilor cu e%perienta accepta punctul de &edere con orm caruia orice pacient cu apendicita acuta ar trebui sa ie operat n primele '( de ore de la debutul bolii ! sau n orice ca) ! c*t mai cur*nd posibil.E%ista doua raiuni pentru care ! de re$ula! pacientii cu apendicita a"un$ in atentia medicului mai tar)iu de acest inter&al de timp+ ie pacientul aprecia)a ca simptomele de debut nu sunt su icient de serioase pentru a consulta un medic! sau medicul consultant este de parere ca simptomele nu ar i tipice pentru apendicita! ori insu icient de se&ere ca sa necesite operatie. ,entru remedierea primei situatii este ne&oie de educarea populatiei! iar pentru cea de-a doua ! pri&ind reticenta medicului!este ne&oie ca acesta sa-si aminteasca de aptul asa-numitelor simptome..tipice.. de apendicita! dupa cum sunt descrise in tratatele de medicina ! de multe ori indica de"a un stadiu a&ansat al bolii si ca este imposibil de pre)is la inceputul unei cri)e daca este &orba de o usoara orma sau una mai se&era a bolii.

ISTORICUL BOLII

Desi la sfarsitul erei premergatoare secolului I , in lucrarea De arte medica Cornelius Celsius a mentionat suferie ale regiunii cecale, apendicele nu este cunoscut ca entitate anatomica decat in secolul X I! Cand in lucrarile anatomistului Berangerio de Capri din Bolognia , apare citat apendicele cecal, in secolul X III "ergagni descrie anatomic complet atat apendicele cat si #al#ula ileo$cecala% a tre&uit sa mai treaca un secol pentru a fi i'olate in cadrul asa$'iselor supuratii pericecalesau peritiflite, inflamatiile proprii apendicelui , si sa se intre#ada posi&ilitatea profila(iei si #indecarii acestora prin e(tirparea apendicelui! In anul )**+ c,irurgul american Reginald -it' , &a'at pe constatarile anatomo$patologice si clinice situea'a filiatia inflamatie apendiculara peritonita locali'ata si foloseste pentru prima oara pentru definirea acestei le'iuni notiunea de apendicita , termen care #a fi adoptat de catre toate scolile medicale din lume! Le'iunile inflamatorii ale apendicelui , manifestate su& #ariate aspecte de e#olutie acuta sau cronica, repre'inta a'i una dintre cele mai frec#ente cau'e de suferinta % dupa statisticile recente, apendicita acuta ocupa primul loc intre urgentele a&dominale afectand unul din .//$+// de indi#i'i!0pendicita cronica , desi mai greu de identificat , sta la &a'a multor suferinte a&dominale pentru care sunt incriminate presupuse alte le'iuni ale organelor digesti#e% asa de pilda , intre cau'ele care pro#oaca discuta&ilul sindrom de dispersie secundara alaturi de suferinta #e'iculei &iliare se situea'a si inflamatia cronica apendiculara!

C01ITOLUL I 020TO"I0 SI -I3IOLO4I0 C5CULUI SI 0152DIC5LUI Cecul 6 este o portiune initiala a intestinului gros cu o lungime de .$ )/cm, diametru .$7 cm, iar capacitatea de 8./$9// cm:! -orma cecului este cilindrica, terminandu$se printr$un fund de sac! Cecul are trei &andalete musculare care pornesc de la fundul cecului, la locul de implantare al apendicelui si se duc; una in fata interioara , a doua pe fata postero$e(terna , a treia pe fata postero$interna a cecului si de aici se prelungesc mai departe pe colon! Iri$atie ; #asele sang#ine au un traiect perpendicular pe aceste &andelete! 0rtera ileocolica se desprinde din artera me'enterica superioara! ena ileocolica drenea'a sangele in #ena me'enterica superioara! Iner&atie+ din ple(ul me'enteric superior, fi&re ner#oase ce urmea'a arterele! 0pendicele 6 este un #estigiu em&rionar al tu&ului digesti# situat la <onctiunea ileonului cu cecul! 5ste o prelungire de forma cilindrica ce se gaseste suspendat la fundul cecului, cu a carui ca#itate comunica! /orma 6 in stare normala are forma unui tu& cilindric , usor cur&at! 5(ista insa si forme in spirala , melc, circular cotit , periform, glo&ular! 0imensiuni $ ; lungimea +$)8 cm% diametru +$* cm! Lumenul apendicelui este cilindric, continanad mucus , D5TRITUSURI celulare si lic,id interstitial! In mod normal lumenul este permea&il, asigurand e#acuarea continua a elementelor intraluminale!0pendicele pre'inta un me'om propriu 6 me'oapendice , care ii confera un grad mare de mo&ilitate! In me'oapendice se gaseste artera apendiculara , ramura a trunc,iului arterial ileocecoapendicular ce pro#ine din artera me'enterica superioara! enele apendicelui urmea'a traiectul arterelor prin me'oapendice la #ena ileo$cecala, spre a se termina in #ena me'enterica superioara! asele limfatice ale apendicelui formea'a o retea foarte &ogata de capilare limfatice, care se desc,id in cele =$. trunc,iuri colectoare ale apendicelui , merg in lungul me'oapendicelui pentru a se termina in ganglionii din grupul ileocecal! Iner#atia apendicelui este identica cu a intestinului gros si anume; primeste ner#i spinali si ner#i simpatici din ple(ul me'enteric! 1tructura apendicelui este identica cu a intestinului gros;

)! tunica seroasa 6 peritoneul ceco$apendicular 8! tunica musculara 6 doua straturi de fi&re musculare netede; longitudinal nu mai formea'a tenii, acestea se unesc intr$un strat continuu! 9! tunica su&mucoasa$ tesut con<uncti# la(, fi&re elestice, #ase sang#ine limfatice si ner#i% =! tunica mucoasa 6 pre'inta foliculi limfatici care$i confera functia de organ limfoid% mucoasa este acoperita de epiteliu cilindric de tip intenstinal! 1o'itia apendicelui 6 fata de cec este #aria&ila! apendice descendent > =8? ca'uri@ situat in partea mediala a fosei iliace, #arful sau putand a<unge pana la pel#is% apendice lateral > 8+? ca'uri@ are raporturi laterale cu ligamentul ing,inal% apendice medial A )7? ca'uri@ in raport cu ane(ele intenstinale% apendice ascendent retrocecal > )9? ca'uri @ situat inapoia cecului si c,iar a colonului ascendent > fig!)@!

-ig!) 6 Cecul, apendicele cecal si ileonul terminal

C01ITOLUL II 0152DICIT0 0CUT0 )!D5-I2ITI5 0pendicita acuta este inflamatia apendicelui, urgenta a&dominala cu o frec#enta crescuta! Incidenta sa este de )A.//$+// locuitori, cu ma(imum de frec#enta la copil si adultul tanar , pana la 9/ de ani! Se intalneste la am&ele se(e cu o frec#enta relati# egala , e(ceptand pu&ertatea si adolescenta , cand este de doua ori mai frec#enta la se(ul masculin! 8!5TIO10TO452I5 0pendicita acuta este re'ultatul unei infectii micro&iene a apendicelui! 1rocesul inflamator se datorea'a pre'entei in interiorul apendicelui a unor germeni #irulenti care, stagnand acolo impreuna cu continutul fecaloid specific acestui segment, isi e(acer&ea'a #irulenta! 2u e(ista un micro& specific al apendicitei; poate fi pro#ocata de coli&acil, streptococ &oilul perfringers , anaero&i , gangrene ga'oase! Stagnarea continutului impreuna cu micro&ii in acest tu& apendicular este cau'ata de doi factori ;unul constitutional faptul ca apendicele este un segment situat lateral fata de circulatia normala intestinala , si altul patologic , ingustarea lumenului apendicelui sau c,iar astuparea completa , fie cu o cicatrice steno'ata , fie de catre un mic fecalom dureros!5(ceptional , astuparea se datorea'a unui corp strain > un sam&ure de cireasa , de mar@! De asemenea un punct asupra caruia multi autori sunt de acord, este ca afectiunile intestinale acute si cronice pot fi cau'e etiologice ale apendicitei! In istoricul &olii #om gasi tul&urari digesti#e ca; indigestie, constipatie, diaree, enterocolita! 9! 020TO"I0 10TOLO4IC0 1eretii apendicelui sunt infiltrati , ,iperemiati, cu o #asculari'atie foarte de'#oltata , apendicele in erectie , seroara apendiculara mata! "e'oapendicele poate fi si el alterat , edematiat, infiltrat uneori cu pete ,emoragice!In ca#itatea a&dominala se poate constata putin e(udat seros,

clar sau tul&ure! In interiorul apendicelui pot e(ista coproliti , corpi straini precum si o secretie mucopurulenta produsa de inflamatie si ulceratie!5(ista o terminologie multipla pentru diferitele stadii in care se afla apendicele inflamat acut; apendicita su&acuta, apendicita ulceroasa, apendicita catarala, apendicita flegmonoasa, a&ces intraapendicular, apendicita gangrenoasa! =! SI"1TO"0TOLO4I5 Simptomatologia apendicitei acute este polimorfa , depin'and de forma anatomo$patologica si situatia topografica a apendicelui! De&utul apendicitei acute este de regula &rutal, semnul de de&ut fiind durerea locali'ata in fosa iliaca dreapta , #iolenta, continua, cu tendinta de e(tindere! Durerea radia'a in epigastru periom&ilical si uneori in ,ipogastru si se calmea'a la aplicatii locale reci! Cand apendicele este situat retrocec, durerea poate #eni din profun'imea fosei iliace drepte, simtindu$se mai #iolenta in spate decat in fata!In acest ca' ea se accentuea'a cand &olna#ul misca mem&rul drept inferior si contracta musc,iul iliac! Daca apendicele are o alta po'itie intraa&dominala > nu este situat in fosa iliaca dreapta @ durerea poate fi semnali'ata de &olna# ca #enind din acea 'ona dar acestea sunt ca'uri e(ceptionale; #arsaturile sunt inconstante , in sc,im& greturile sunt aproape totdeauna pre'ente% tul&urarile de tran'it ; constipatia in forma congesti#a si flegmoasa iar diareea apoasa , fetida , in apendicita gangrenoasa% ,ipertermia nu este semn constant ! Temperatura normala nu elimina diagnosticul de apendicita acuta% frisonul nu este intotdeauna pre'ent , dar daca &olna#ul il semnalea'a , este un semn de e#olutie gra#a , spre gangrenare sau acedare , fapt care tre&uie sa gra&easca inter#entia operatorie! .! S5"25 OBI5CTI 5 inspectia inregistrea'a po'itia antalgica de fle(ie a coapsei drepte pe &a'in% palparea e#identia'a; ,ipereste'ie cutanata, durere #ie la apasare si aparare musculara la ni#elul fosei iliace drepte! La &olna#ii sla&i

uneori apendicele este palpa&il , ca un cordon e(trem de dureros , care rulea'a su& deget$ in apendicita flegmoasa% tuseul rectal face parte din e(amenele o&ligatorii ! In apendicita pel#ina, la tuseul rectal se pro#oaca o durere #ie in dreapta fundului de sac Douglas! pulsul este concordant cu temperatura! Daca depaseste )8/ de &ataiA minut si are amplitudine redusa este semn de e#olutie nefa#ora&ila% tensiunea este de o&icei normala! Scade numai in stari to(ice gra#e la &olna#ii cu apendicita acuta gangranoasa sau c,iar peritonita! +! I2 5STI40TII 10R0CLI2IC5 5(amene &iologice; leucocito'a este de regula crescuta! 0&senta ,iperleucocito'a nu e(clude diagnosticul de apendicita acuta , deoarece nu e(ista un paralelism intre leucocito'a si forma anatomo$clinica a apendicitei acute! 7! DI042OSTICUL Se &a'ea'a pe triada simptomatica a lui DienlafoB; durere &rusca in fosa iliaca dreapta cu e(tragerea durerii prin e(ploatarea punctelor apendiculare% contractura peretului a&dominal% ,ipereste'ia pielii a&domenului! *! DI042OISTIC DI-5R52TI0L cu colica ,epatica ; $ ma(imul durerii in ,ipocondrul drept% cu colica renala ; $ durere intermitenta situata in regiunea lom&ara % pre'enta de ,ematii si uneori de leucocite in urina% cu afectiuni ginecologice !$ durerea este mai putin #ie la palparea a&dominala, durerea este foarte acuta la tuseul #aginal% ,emoglo&ina si ,ematocritul sca'ute prin ,emoragie! C! 5 OLUTI5 SI CO"1LIC0TII 0pendicita acuta neoperata la scurt timp de la de&ut poate e#olua in doua sensuri; - peritonita plastica locali'ata > plastron apendicular@

- peritonita generali'ata! ,lastronul apendicular+ repre'inta reactia peritoneala plastica periapendiculara de aglutinare a marelui epiplon si anselor ileale , ca urmare a perforatiei apendicelui! 0pare in doua etape; etape prima etapa are un ta&lou clinic al unei apendicite acute o&isnuite! De regula &olna#ii sunt supusi unui tratament medicamentos din care nu lipsesc anti&ioticele! Su& tratament, ta&loul clinic se remite sau se diminuea'a foarte mult dupa 8=$=* de ore de la de&ut! Urmea'a 9$= 'ile de sanatate aparenta! etapa a doua incepe la .$7 'ile de la de&utul apendicitei acute, cu durere in fosa iliaca drepta , fe&ra , constipatie si alterarea starii de sanatate generale , care marc,ea'a perforarea apendicelui si constituirea plastronului apendicular!Tratament c,irurgical doar in ca' de e#olutie nefa#ora&ila su& tratament conser#ator, repaus, punga cu g,eata, anti&iotice, regim alimentar! Abcesele apendiculare ; repre'inta o peritonita locali'ata, complicatii ale unei apendicite acute perforate! Stadiul presupurati#$ urmea'a perforatia apendicelui! Stadiul supurati#$ repre'inta corelatia purulenta strict delimitata de organele #ecine! Constituirea unui a&ces apendicular este fa#ori'ata de aderentele secunadare puseelor inflamatorii ale apendicelui caracterului su&acut al infectiei, topografia retrocecala sau pel#ina a apendicelui! In fa'a presupurati#a 6 ta&loul clinic este al apendicitei acute! In fa'a supurati#a 6 ta&loul clinic este dominat de semnele unei colectii purulente profunde; cur&a termica oscilanta, frisoane, stare generala alterata , cur&a leucocito'ei ascendenta! In fosa iliaca dreapata se percepe o tumora de marimea pumnului unui adult, &ine delimitata , de consistenta moale e(trem de dureroasa! ,eritonitele apendiculare+ peritonita acuta peritonita acuta generali'ata secundar! 1eritonita acuta generali'ata de la inceput;$ repre'inta una dintre modalitatile de de&ut ale apendicitei acute,intalnita la toate #arstele , cu o frec#enta mai mare la #arstele tinere!De&ut &rutal, dureri #ii in fosa iliaca dreapta , care se generali'ea'a rapid in intregul a&domen!De&utul este precedat uneori , cu cate#a 'ile inainte, de dureri colicati#e in fosa iliaca drepta!

Inspectia inregistrea'a o stare generala alterata , facies peritoneal, inspectia a&domenului pune in e#identa imo&ilitatea peretelui a&dominal! 1alparea inregistrea'a o contractura musculara generali'ata cu ma(imum de intensitate in 'ona iliaca dreapta! Tuseul rectal constata durere #ie la ni#elul fundului de sac Douglas! Radiografia a&dominala pe gol e#identia'a distensie ga'oasa a intestinelor > fara pneumoperitoneu si fara ni#ele ,idroaerice@! Leucocito'a 6 ).!///A mm! 1eritonita acuta generali'ata in doi timpi ; $ repre'inta o complicatie a unei apendicite nediagnosticate in timp util! Timpul I 6 ta&loul clinic al unei apendicite acute ! De regula apendicita acuta nu e recunoscuta , sau &olna#ul nu se pre'inta la consultatii! Caracteristica aceste apendicite acute este tendinta la ameliorare , cu un inter#al de cate#a 'ile de liniste aparenta! Timpul II$corespunde performantei apendicului in peritoneul li&er, adesea declansata de o terapeutica intempesti#a , o clisma sau un purgati#!De&utul perforatiei este &rutal, cu dureri in fosa iliaca dreapta care se generali'ea'a rapid in tot a&domenul! arsaturile urmea'a imediat de&utului!0lterarea starii generale este rapida si dominata de aparitia frisonului de tip peritoneal!5(amenul o&iecti# inregistrea'a o contractura generali'ata a peretelui a&dominal mai intensa in fosa iliaca dreapta, 'ona unde si durerea este mai accentuata! Dupa #arsta; Toate manifestarile clinice ca si datele de la&orator pre'inta multe particularitati legate de #arsta pacientului, in unele ca'uri acestea putand crea situatii confu'ionale gra#e! )! 0pendicita acuta la sugari este din fericire , o e#entualitate patologica e(trem de rara care , atunci cand se produce , este practic imposi&il de diagnosticat cu siguranta!Teoretic suferinta s$ar manifesta prin tipete ale sugarului, prin stare de agitatie a acestuia , prin faptul ca refu'a &i&eronul, dar toate aceste tul&urari sunt practic comune oricaror tul&urari intestinale atat de frec#ente la aceasta #arsta! 2u se poate #or&i despre posi&ilitatea identificarii contracturii pe copilul care tipa , aceasta de#enind numai o e#entualitate poate numai o sedare medicamentoasa!5#olutia &olii la sugar este rapida, peritonita la aceasta #arsta frageda poate duce in cate#a ore la e(itus% orice supo'itie de suferinta apendiculara acuta este &ine a fi urmata de un act operator e(plorator! 8! 0pendicita acuta la copii ;dupa #arsta de doi ani apendicita acuta incepe sa se intalneasca tot mai des de#enind o urgenta operatorie o&isnuita , modul de manifestare a &olii capata caracterele clasice cu colici a&dominale ,

10

ascensiune termica si ,iperleucocito'a , tre&uie tinut seama de faptul ca adesea puseul acut apendicular sur#ine insotind sau urmand unele afectiuni micro&iene si mai ales pe acelea cu manifestari intestinale la copil, ceea ce ofera un mare coeficient de erori!De&utul &olii poate pre'enta o simptomatologie stearsa sau dimpotri#a, sa pre'inte de la inceput stare de apatie, lipsa poftei de <oaca, dureri a&dominale si mai ales disocierea pulsului fata de temperatura! -enomenele e#oluea'a rapid catre ta&loul clinic al unei into(icatii gra#e cu #arsaturi repetate, adeseori cu aspect negricios> #omito nigricaus@ cu ,ipotermie si oligurie!0ctul c,irurgical este si in aceasta situatie singura solutie terapeutica!! 9! 0pendicita acuta la &atrani; la #arstnici morfologia apendicelui comporta modificari insemnate in sensul disparitiei totale a foliculilor limfoi'i, cu su&tierea stratului muscular, cu fi&ro'a su&mucoasa si degenerescenta adipoasa!Inflamatia acuta a organului nu este rara si im&raca cel mai ades aspecte inselatoare!Datorita reacti#itatii mai reduse a organismului, ta&loul clinic este de la inceput atenuat si &oala poate ramane neidentificata urmand a fi recunoscuta ulterior su& masca unor afectiuni oclu'i#e! Tre&uie retinut faptul ca la &atrani , e#entualitatea formarii plastronului este rara datorita decresterii puterii plastice si limitati#e a peritoneului, totusi aceasat forma care poate lua aspect pseudo$tumoral, te conduce catre supo'itia unei tumori maligne de ceco$colon , se intalneste intr$un procent de cca .? din ca'uri%un element clinic #aloros care orientea'a mai mult catre o le'iune &enigna inflamatorie este in aceasta situatie a&senta scaunelor sang#inolente! In ceea ce pri#este peritonita generata de o perforatie aceasta im&raca de o&icei, dupa o e#olutie de cate#a 'ile, aspectul unei oclu'ii marcata de meteorism, durere a&dominala difu'a si stare fe&rila! =! 0pendicita acuta la femei ;im&raca doua aspecte; Coe(istenta sau confu'ia , greu de diferentiat , cu procese acute ale organelor genitale> piosalpin(, pioo#ar@ sau ,emoragii intraperitoneale de origine genitala > sarcina ectopica, c,ist de o#ar rupt@! 0pendicita acuta si sarcina, situatie intalnita relati# des si care indica pro&leme dificile de diagnostic si atitudine terapeutica!5(amenul clinic atent ca si urmarirea dinamica a temperaturii si leucocito'ei pot diferentia suferinta apendiculara de manifestarile dureroase ca si de cele dispeptice caracteristice sarcinii! 0titudinea terapeutica este relati# &ine codificata si este cea c,irurgicala , a#and gri<a ca pacienta sa fie ferita de su&stante ce stimulea'a mo&ilitatea uterina, mane#rele c,irurgicale sa fie cat mai &lande , iar in unele situatii supra#eg,erea o&stetricianului o&ligatorie!

11

-orme simptomatice; )! 0pendicita cu peritonita purulenta primiti#a 6 corespunde cu durerea din perforatia apendiculara si se caracteri'ea'a prin de&ut &rusc, in fosa iliaca dreapta si ascensiune fe&rila , dupa care se instalea'a ta&loul clasic al peritonitei 8! 0pendicita cu peritonita septica difu'a$ repre'inta o complicatie a gangrenei apendiculare , in care se remarca o disociatie intre semnele generale gra#e de tip to(ico$septic si reactia locala moderata! 9! 0pendicita to(ica$ determinata de germeni foarte #irulenti cu o simptomatologie saraca, cu semne de soc to(ico$septic si e#olutie e(trem de rapida catre e(itus! )/!TR0T0"52T 0pendicita acuta are un singur tratament ; apendicectomia de urgenta!Daca se gaseste si puroi in ca#itatea peritoneala se #a a&sor&i cat se poate mai mult si se #a lasa un tu& de dren in fundul de sac Douglas, tu& care #a fi scos prin contrainci'ie! Se completea'a inter#entia c,irurgicala cu anti&iotice daca a e(istat un proces inflamator de #ecinatate sau generali'at! Daca din diferite moti#e> transport, imposi&ilitatea e(ecutarii de urgenta a operatiei@ nu se poate inter#eni imediat, pentru o scurta perioada pana la operatie se aplica o punga de g,eata pe regiunea iliaca dreapta si se administrea'a calmante! Bolna#ul nu #a fi alimentat , nu i se #or da purgati#e, nu i se #a face clisma!Daca inter#entia c,irurgicala se amana din lipsa unui diagnostic cert, nu se #or administra calmante, deoarece acestea masc,ea'a e#olutia &olii! Se poate administra perfu'ie litica;(ilina, pap#erina, sco&util, atropina! In ca' de plastron apendicular, &olna#ul tre&uie spitali'at! Se aplica punga cu g,eata si daca c,irurgul aprecia'a ca inter#entia operatorie se poate tempori'a intrucat procesul are tendinta de re'or&tie, se poate aplica tratament cu anti&iotice si conser#ator daca nu se inter#ine imediat! Daca apendicita acuta s$a complicat de la inceput cu peritonita generali'ata, fara a mai trece prin stadiul de plastron apendicular , se inter#ine cu ma(ima urgenta , se a&soar&e lic,idul peritoneal, se face apendicectomie, se spala ca#itatea peritoneala , se drenea'a cu 8$9 tu&uri de dren!

12

1entru astfel de &olna#i ce se afla deseori intr$o stare gra#a de soc to(ico$septic la care se mai adauga si socul operator se #or administra #itaminoterapie , aspiratie gastrica! C01ITOLUL III 0152DICIT0 CRO2IC0 Repre'inta o inflamatie cu caracter cronic al apendicului! In e#olutia sa , inflamatia cronica a apendicului determina le'iuni retractile ale me'oapendicului , ori modifica morfologia apendicului &a'ei cercului si ileomului terminal! 0pendicita cronica e mai mult o entitate clinica decat una anatomo$ patologica , pentru ca asa cum a do#edit$o practica , nu e(ista intotdeauna o concordanta intre ta&loul clinic si le'iunea anatomo$patologica! 0pendicita cronica poate constitui un element de rasunet asupra #iscerelor in#ecinate si uneori c,iar la distanta determinand tul&urari functionale polimorfe care dispar dupa apendicectomie! 5(amenul clinic 6 semnele su&iecti#e sunt polimorfe! Simptomul su&iecti# care atrage asupra suferintei apendiculare este durerea in fosa iliaca dreapta!Durerea incepe sa ai&a semnificatie de suferinta apendiculara cand este insotita de o constelatie simptomatica; greturi, flatulenta postprandiala, constipatie, inapetenta! In multe ca'uri manifestarile clinice ale apendicitei cronice urmea'a suferinta organelor din #ecinatate sau a unor organe la distanta ; colecistita, gastrita, ane(ita, colita , colica uretrala , cistita , #ermia'a intestinala! Datorita acestor mari #aria&ilitati de manifestare , diagnosticul de apendicita cronica este in primul rand un diagnostic diferential de e(cludere a suferintei organelor de #ecinatate! 5(amenul o&iecti#;$ palparea pro#oaca dureri in punctele apendiculare! 5(amenul radiologic nu poate furni'a date de corectitudine!5ste indicat cand se &anuieste un apendice ectopic sau un situs in#ersus! 5(amenul &iologic nu aduce date semnificati#e pentru diagnostic, dar este necesat pentru diagnosticul diferential; sedimentul urinar pentru e(cluderea unei afectiuni renouretrale e(amen copropara'itologic pentru e(cluderea unei #ermico'e! 0lte e(amene; e(amen ginecologic pentru e(cluderea suferintei ane(iale! Tratamentul consta in apendicectomie! Desi in ma<oritatea ca'urilor, apendicectomia nu este urmata de complicatii , acestea nu sunt e(cluse !Dupa apendicectomie se poate constata ca durerea

13

din fosa iliaca dreapta a cedat complet dar au disparut si fenomenele insotitoare! Bolna#ul nu mai este inapetent , castiga in greutate , copiii isi reiau acti#itatea scolara normala, nu mai au cefalee, greturi , #arsaturi , nu mai o&osesc repede! C01ITOLUL I 1ROC5SUL D5 2URSI24 1rocesul de nursing repre'inta in principal o inter#entie pe plan mental, dar este necesar sa reali'am un suport scris pentru a asigura continuitatea ingri<irilor!Suportul procesului de ingri<ire este dosarul de ingri<ire , acesta este un document indi#iduali'at si actuali'at la toate datele necesare pentru cunoasterea pacientului , pentru supra#eg,erea tratamentului , acordarea ingri<irilor!Dosarele de ingri<ire #or a#ea urmatoarele documente ale procesului de nursing ! In primul rand toate datele despre pacient > anamne'a@ planul de nursing, o&iecti#ele si e#aluarea ingri<irilor!Ingri<irea difera de la un pacient la altul in functiile ridicate de catre ei! 5tapele procesului de nursing; )! 2ule$erea datelor sau in ormatiile despre pacient! Se poate face #er&al , prin intre&ari simple , nu se #a repeta intre&area si nu sugeram raspunsul! Se #or pune intre&ari directe are sa incura<e'e pacientul! se poate face non#er&al prin supra#eg,erea gesturilor &olna#ilor prin mimica lui si de la alte surse > mem&rii familiei si cei din <urul pacientului@! 8! Identi icarea problemelor de in$ri"ire. 9! ,lani icarea in$ri"irilor; sta&ilirea o&iecti#elor in functie cu ce pro&lema are! =! E%ecutarea in$ri"irilor si #om a#ea ingri<iri autonome pe care le face asistenta medicala fara sa astepte apro&area medicului! inter#entii delegate , cele recomandate de medic! .!E&aluarea re)ultatelor in functie de o&iecti#ele propuse! Sta&ilirea ne#oilor fundamentale se pot face la diferite dimensiuni! Dimensiunea &iologica 6 care se refera la mostenirea genetica , la alterarea organica, la lipsa de maturitate, la se(, #arsta! Dimensiunea fi'ica 6 se refera la functia organica! Dimensiunea psi,ologica 6 se refera la temperamentul fiecarei persoane! Dimensiunea sociala 6 se refera la interactiunea sociala si a fenomenelor sociale Dimensiunea culturala si spirituala 6 se refera la rasa , nationalitate , credintele si legile specifice unei nationalitati!

14

Dimensiunile pot modifica satisfacerea fiecarei ne#oi! Daca ne#oile fundamentale se afla nesatisfacute apar manifestari de dependenta! Deci persoana recurge la o alta persoana care sa o in#ete , sa controle'e sau sa o ingri<easca!1oate de#eni dependenta total pentru satisfacerea ne#oilor fundamentale , se pune la dispo'itia altei persoane!"ai poate sa e(iste o dependenta usoara , temporara , sau o dependenta permanenta! Dependenta poate fi actuala sau potentiala! Tot ce impiedica o persoana in satisfacerea uneia au mai multor ne#oi fundamentale , numim sursa de dificultate! Sursele de dificultate pot fi; intrinseci, pro#in de la indi#id, cau'ate de factori organici sau genetici! e%trinseci , care sunt niste agenti care #in din e(terior, care in contact cu organismul produce pertur&ari! psi#olo$ici, a#em emotii , frica , teama , an(ietate! 0cti#itatea asistentei medicale se caracteri'ea'a din anali'a situatiilor, informatiilor, logic si sistematic pentru a identifica natura unei pro&leme a pacientului , de a inter#eni adec#at si de a e#alua re'ultatele! 0cest proces constituie fundamentul in intrega acti#itate profesionala, se numeste proces de in$ri"ire sau proces nursin$! 5ste un proces clinic in re'ol#area pro&lemelor pacientului ! In aplicarea procesului de nursing, asistenta medicala indeplineste impreuna cu pacientul o&iecti#ele ce tre&uie reali'ate si mi<loacele necesare! 0ia$nosticul de nursin$ 5ste pro&lema actuala sau potentiala a ingri<irilor pe care asistenta medicala le poate da! Diagnosticul de nursing constituie o sarcina autonoma a asistentei medicale ! Diagnosticul de nursing #a fi inclus in planul de nursing si #a tine seama si de sursa de dificultate ce a dus la imposi&ilitatea respirarii!Diagnosticul de nursing deri#a din reactiile fi'ice si psi,ice ale pacientului% se poate sc,im&a ori de cate ori se sc,im&a pro&lemele pacientului! Diagnosticul medical apare in functie de patologia organismului, de simptomele organismului si re'ultatele e(amenului fi'ic si in urma re'ultatelor e(amenelor paraclinice! Diagnosticul medical ramane constant pe perioada internarii sau a &olii! 0cti#itatea asistentei medicale consta in supra#eg,ere , ingri<ire si tratament! 2ule$erea datelor Se poate face de la pacient , de la ec,ipa de lucru, de la dosarul autentic sau &iletul de iesire!

15

La culegerea datelor a#em; Date fi(e; nationalitate, religie, lim&a #or&ita, #arsta, alergii, prote'e dentare, prote'e la maini, la picioare! Date #aria&ile; domiciliul, locul de munca, ocupatie, un mic istoric al internarii, daca a mai a#ut internari anterioare, moti#e, satisfactii si insatisfactii , moti#ele internarii actuale! 0namne'a asistentei medicale, e#aluarea celor cu ne#oi! 2adrul conceptual al in$ri"irilor Ingri<irile pot fi definite ca ansam&lu de ipote'e , legi si reguli aplicate la practica acestei profesiuni!Conceptul despre om, sanatate! Omul , persoana sau indi#idul , este o entitate &io$psi,o$sociala, formand un tot , cu manifestari specifice , pe care si le satisface singur , daca se simte &ine!5l tinde spre autonomie in satisfacerea necesitatilor sale!Conceptia pri#ind sanatatea nu se limitea'a la a&senta &olii! .. 1anatatea este o stare in care necesitatile sunt satis acute in mod autonom..! > irginia Derdenson@ 1anatatea este o stare de bine i)ic ! mental si social ! > O"S@

16

C01ITOLUL ROLUL 0SIST52T5I "5DIC0L5 I2 I24RIEIR50 10CI52TULUI CU 0152DICIT0 0CUT0 1regatirile pre si post$operatorii 1regatirea preoperatorie 1regatirea pacientului inaintea inter#entiei c,irurgicale este un element ma<or de pre#enire a infectiilor postoperatorii prin neutrali'area surselor de suprainfectie care au originea la ni#elul pielii! 1regatirea preoperatorie cuprinde; pregatirea fi'ica si psi,ica a pacientului pregatirea generala ; &ilantul clinic si &ilantul paraclinic pregatirea pentru operatie! 1regatirea fi'ica si psi,ica a pacientului 0<unsi in sectia de c,irurgie, pacintilor tre&uie sa li se asigure confort fi'ic si psi,ic! 1acientii internati sunt agitati , speriati, in,i&ati de teama inter#entiei c,irurgicale, de diagnosticul impre#i'i&il, de aneste'ie, de durere si de moarte! 0sistenta medicala are o&ligatia ca prin comportamentul si atitudinea ei, sa inlature starea de an(ietate in care se gaseste pacientul inainte de operatie! sa$l a<ute pe pacient sa$si e(prime gandurile , gri<ile si teama% sa$i insufle incredere in ec,ipa operatorie% sa$i e(plice ce se #a intampla cu el in timpul transportului si in sala de preaneste'ie , cum #a fi ase'at pe masa de operatie , cand #a parasi patul , cand #a primi #i'ite! sa$l asigure ca #a fi insotit si a<utat! 0sistenta medicala si ec,ipa de ingri<ire tre&uie sa fie pregatita pentru un raspuns sigur si incura<ator la intre&arile pacientului! 0sistenta medicala tre&uie sa raspunda cu ama&ilitate , profesionalism, siguranta si promptitudine la solicitarile tuturor pacientilor, incat acestia sa capete incredere in ser#iciul in care a fost internat! 1regatirea generala

17

0sistenta medicala , printr$o o&ser#atie clinica si sustinuta asupra pacientului, are o&ligatia; sa o&ser#e si sa consemne'e aspectul general al pacientului, inaltimea si greutatea sa, #arsta aparenta si reala , aspectul pielii, tinuta, faciesul, mersul si starea psi,ica! sa urmareasca atent si sistematic necesitatile pacientului si manifestarile de dependenta generala, de nesatisfacere a ne#oilor , ca sa poata sta&ili o&iecti#ele pentru o ingri<ire de calitate! sa ia cunostinta de situatia glo&ala in care se afla pacientul, si intr$o maniera selecti#a , sa remarce detaliile importante, sc,im&arile utile care apar in e#olutia lui, pentru e(plorarea preoperatorie! sa culeaga date din di#erse surse;-O,-T,familia pacientului, ceilalti mem&rii ai ec,ipei de ingri<ire , insa principala sursa ramane pacientul! Culegerea sa se faca cu mare atentie si minutio'itate pentru a nu scapa pro&leme importante si pentru a se face o corecta e#aluare a lor! toate datele pri#ind starea generala a pacientului si e#olutia &olii acestuia , se notea'a permanent in -O si planul de ingri<ire, pentru a o&tine un ta&lou clinic e(act, care #a fi #alorificat de ec,ipa de ingri<ire si #a fi &a'a unui nursing de calitate! 2ule$erea de date pri&ind antecedentele pacientului; a@ familiale ; daca in familie au fost &olna#i cu alte &oli% &@c,irurgicale; daca a mai suferit alte inter#entii, daca au a#ut e#olutie &una% daca au e(istat complicatii! c@ patologice; se #or nota &olile care au influenta asupra aneste'ieie si inter#entiei! Urmarirea si masurarea functiilor #itale si #egetati#e Se #a urmari , masura si nota; T0, pulsul, respiratia, temperatura, diure'a si scaunul! 5(amenul clinic pe aparate este facut de medic prin; inspctie, palpare, percutie si ascultatie! Bilantul paraclinic; paraclinic completea'a e(amenul clinic% permite o apreciere e(acta a starii #iitorului operat%

18

 re'ultatele e(amenelor paraclinice depind de profesionalismul si corectitudinea cu care asistenta medicala a facut recoltarea produselor &iologice si patologice , sau a pregatirii &olna#ului pentru in#estigatie! 5(amene de rutina; sunt e(amenele de la&orator o&ligatorii inaintea tuturor inter#entiilor c,irurgicale , indiferent de timpul a#ut la dispo'itie pentru pregatire si indiferent de starea generala a pacientului! 5(amene speciale; speciale e(plorarea tu&ului digesti#% e(amen radiologic! 1regatirea pentru operatie In )iua precedenta; repaus% regim alimentar usor digera&il% consum de lic,ide pentru; mentinerea T0, marirea diure'ei, diminuarea setei postoperatorii! In seara )ilei precedente; pregatirea pielii% &aie generala la dus, inclusi# dupa clisma e#acuatoare% raderea parului cat mai aproape posi&il de momentul inter#entiei, pentru a e#ita proliferarea germenilor la ni#elul escoriatiilor cutanate% &andi<onarea cu alcool sau cu alte solutii antiseptice colorate% pansament antiseptic uscat% pregatirea tu&ului digesti# ;clisma e#acuatoare, nu se dau purgati#e% se face dus dupa clisma% alimentatie le<era! In )iua inter&entiei ; pacientul nu mai mananca si nu mai &ea! a@ in camera > salon@; se mai face o clisma cu patru ore inaintea inter#entiei% se indepartea'a prote'a dentara mo&ila > daca e(ista@ si se &andi<onea'a cu antiseptic regiunea% se im&raca pacientul cu len<erie curata% se pregatesc documentele ; -O, radiografii, care #or insoti pacientul! &@ in sala de preaneste'ie; preaneste'ie se #erifica regiunea rasa%

19

 se pregatesc 'onele pentru perfu'ie, prin &andi<onarea cu antiseptice colorate% se instalea'a sonda urinara de catre asistenta de sala! c@ in sala de operatie; se e(ecuta ultima parte a pregatirii pacientului% se instalea'a pacientul pe masa de operatie% monitori'area functiilor #itale% o&tinerea unui a&ord #enos% pregatirea campului operator! Instalarea operatului; operatului se #a face intr$o camera cu mo&ilier redus si usor la#a&il, care #a fi curata , &ine aerisita, linistita, a#and temperatura cuprinsa intre )*$8/FC!1atul #a fi accesi&il din toate partile si #a fi pre#a'ut cu o musama si ale'a, &ine intinsa , fara perna!Daca este ne#oie salteaua #a fi antiescara! 1o'itia pacientului in pat ; transportul de pe carucior pe pat, #a fi efectuat de catre trei persoane , ale caror miscari tre&uie sa fie sincroni'ate pentru a e#ita &ruscarea operatului! 1o'itia #a fi indeose&i dorsala, cu capul intr$o parte , pana isi recapata cunostinta! Supra#eg,erea operatului;este sarcina fundamentala a asistentei medicale! operatului Supra#eg,erea este permanenta , in #ederea depistarii precoce a incidentelor si complicatiilor postoperatorii! 0cestea se &a'ea'a pe datele clinice si pe re'ultatul e(amenelor complementare! Date clinice; 0spectul general al operatului; coloratia pielii> normala ro'@ sesi'and paloarea si ciano'a% coloratia ung,iilor urmarind aparitia ciano'ei% starea e(tremitatilor, paloarea sau racirea nasului, urec,ilor si picioarelor% starea mucoaselor$ lim&a uscata sau umeda, sa&urala sau agitatia care e(prima o complicatie c,irurgicala! T0$ se masoara ori de cate ori este ne#oie , in primele doua ore dupa operatie, din ). in ). minute, din 9/ in 9/ de minute in urmatoarele sase ore , si din ora in ora pentru urmatoarele )+ ore, notand datele in foaia de reanimare! 1ulsul 6 se masoara la )/$). minute, urmarind frec#enta , ritmicitatea,amplitudinea , si se notea'a! Respiratia 6 se notea'a frec#enta, amplitudinea si ritmicitatea! Temperatura 6 se masoara dimineata si seara si se notea'a!

20

Reluarea emisiei de urina , in prima parte a 'ilei este un semn &un, la inceput cantitatea de urina nu este a&undenta, dar in doua 'ile re#ine la normal! Se masoara cantitatea si se o&ser#a aspectul , daca emisia de urina lipseste se practica sonda< #e'ical Scaunul 6 se reia in urmatoarele 8$9 'ile si este precedat de eliminarea de ga'e, in ca'ul in care nu apar ga'ele , se foloseste tu&ul de ga'e , iar daca scaunul nu se elimina spontan, se face clisma e#acuatoare! Transpiratia 6 se notea'a daca apare, deoarece in ca'ul in care este pre'enta, poate antrena pierderi importante de apa! Ingri<iri acordate pacientilor operati; De calitatea si minutio'itatea acestor ingri<iri depinde in mare masura e#olutia si a&senta complicatiilor! Toaleta 'ilnica este completata cu pieptanatul si periatul parului, fara a e#ita toaleta ca#itatii &ucale!Len<eria de corp #a fi sc,im&ata 'ilnic si ori de cate ori este ne#oie! Ba'inetul si urinatul #or fi puse cu &landete dupa ce in preala&il , au fost incal'ite la temperatura corpului, iar dupa folosirea lor se #a face o&ligatoriu toaleta perineala!0sistenta medicala #a urmari ca atmosfera din <urul &olna#ului sa fie calma, linistita , fara con#ersatii 'gomotoase si fara #i'itatori multi! a incura<a pacientul sa$si sc,im&e po'itia in pat, sa se intoarca singur de pe o parte pe alta , sa$si miste picioarele , mainile, sa se ridice in po'itie semise'anda pentru a pregati sculatul din pat precoce!1rimele 'ile postoperatorii sunt cele mai dificile pentru pacient, datorita faptului ca in aceste 'ile, ingri<irile sunt foarte numeroase! 0ceste ingri<iri sunt; de ordin general% de ordin local$ pansamentul! Ingri<iri de ordin general 0sigurarea regimului alimentar; alimentar in prima 'i$ regim ,idric; ceaiuri neindulcite in a doua 'i 6 regim ,idro$'a,arat; ceaiuri dulci, 'eama de compot, supa strecurata% in a treia 'i 6 regim ,idro$lacto$'a,arat; iaurt, &ran'a de #aci, supa, compot% in a patra 'i 6 carne fiarta, ou moale! In 'ilele urmatoare poate fi reluata alimentatia normala cu carne, legume, paine! 0sigurarea odi,nei si somnului &olna#ului este sarcina asistentei medicale care tre&uie sa calme'e durerile , sa cree'e o atmosfera

21

linistita in sallon, sa se asigure de aerisirea si caldura salonului si la indicatia medicului sa administre'e un ,ipnotic seara! 0sistenta medicala tre&uie sa asigure si com&aterea complicatiilor! #arsaturile care apar imediat dupa operatie , au drept cau'a narco'a sau iritatia peritoneala% #arsaturile sunt neplacute si periculoase pentru ca pot produce in regiunea operata , desfacerea plagii %continutul de #oma poate fi stagnat si in acest ca' pro#oaca infectii gra#e pulmonare> pneumonii, &ron,opneumonii@ si se #or com&ate prin spalatura gastrica , iar la indicatia medicului se #a administra Sco&util, iar in ca' de nereusita se #or face in<ectii cu Torecan! meteorism a&dominal poate apare ca urmare a iritatieie peretilor anselor intestinale din cursul operatiei sau pare'iei intestinului ca urmare a aneste'iei% asistenta medicala #a sfatui &olan#ul si se intriduce tu&uo de ga'e! sug,itul este un incident foarte neplacut care poate fi urmarea unei peritonite% daca nu are o cau'a importanta dispare spontan in cate#a 'ile de la de&ut% se com&ate prin aplicarea pungii de g,eata pe regiunea epigastrica sau prin comprimarea regiunii sinocarotidiene% la indicatia medicului se #a administra 2o#ocauna )? 8/ ml! Ingri<iri de ordin local$pansamentul ,rincipiile si te#nicile pansamentului 1ansamentul 6 prote<ea'a plaga de factorii noci#i > mecanici, te,nici, climaterici si infectiosi ai mediului incon<urator@ asigura o &una a&sor&tie a secretiilor , un repaus perfect al regiunii le'ate si fa#ori'ea'a cicatri'area > in ca'ul de fata plaga operatorie@! "ateriale necesare; ta#a medicala sau masuta de instrumente% trusa cu instrumente sterili'ate% )$8 pense ,amostatice% )$8 pense antomice% )$8 foarfece% casoleta cu comprese, tampoane de tifon si #ata sterile ta#ita renala musama si ale'a solutii antiseptice alcool 7/F tinctura de iod sau alcool iodat 8? pemanganat de potasiu )A =///

22

 nitrat de argint )$8? acid &oric =? &romocet )? ri#anol )? apa o(igenata unguente si pul&eri cu anti&iotice sulfamide fesi de diferite marimi leucoplast! Etapa de e%ecutie- timpi de e%ecutie; )! ,re$atirea instrumentelor si materialelor necesare se pregatesc materialele si instrumentele necesare pe ta#a medicala sau masuta de instrumente! 8! ,re$atirea i)ica si psi#ica a bolna&ului se e(plica &olna#ului necesitatea efectuarii pansamentului% se asea'a &olna#ul in po'itie de decu&it dorsal! 9. E ectuarea te#nicii; spalarea pe maini cu apa curenta si sapun , de'infectarea cu alcool medicinal e(aminara plagii si a tegumentelor din <ur daca plaga a fost pansata , se desface pansamentul si se ridica pansamentul #ec,i cu multa &landete , pentru a nu produce durere prin de'lipire &rutala% daca nu se desprine , se inmoaie cu apa o(igenata si apoi se ridica pansamentul reinoirea pansamentului tre&uie facuta 'ilnic , sau ori de cate ori #a fi necesar se indepartea'a din plaga e#entualele secretii prin tamponare cu comprese sterile uscate si se arunca fiecare compresa utili'ata in ta#ita renala se folosesc doua pense anatomice din trusa sterila de instrumente pentru indepartarea pansamentului #ec,i cu o pensa porttampon se ia o compresa sterila si cu a<utorul celei de$a doua , se efectuea'a un tampon care se im&i&a cu apa o(igenata, turnand$o din sticla se toarna in plaga apa o(igenata , a#and rol de'infectant , ,emostatic si de indepartare a impuritatilor si secretiilor > prin efer#escenta produsa@

23

, Se curata marginile plagii periferic, de cate#a ori la fiecare stergere folosind un alt tampon > cel utili'at fiind aruncat in ta#ita renala@ se sterg marginile plagii cu un tampon uscat curatarea tegumentelr din <urul plagii operatorii se face cu un tampon de #ata si alcool iodat )? incepand de la plaga in afara tamponarea plagii cu o compresa sterila usacata in ca'ul plagii operatorii , pansamentul #a fi uscat , asadar se #a acoperi plaga cu comprese sterile , aceste #or tre&ui sa depaseasca marginile plagii cu cel putin )$8 cm fi(area pansamentului se #a face cu &en'i de leucoplast! =! In$ri"irea bolna&ului dupa te#nica &olna#ul se asea'a in po'itie cat mai comoda regiunea le'ata se pune in repaus pentru a reduce durerea si a asigura #indecarea cat mai rapida se acopera &olna#ul .! 3eor$ani)area locului de munca pansamentul tre&uie efectuat si dupa scoaterea tu&ului de dren > dupa operatie@ mai e(act pana la scoaterea firelor ,daca rana s$a #indecat fara complicatii! Daca e(ista o desprindere a marginilor plagii sau o roseala inflamatoare , pansamentul tre&uie sc,im&at mai des si in unele ca'uri tre&uie aplicat un pansament umed! firele se #or scoate dupa sapte 'ile , sau in functie de e#olutia operatiei!

24

C01ITOLUL I 1L02 D5 I24RIEIR5 152TRU C03URIL5 STUDI0T5 In urmatoarele pagini am luat 9 ca'uri cu diagnostic de apendicita acuta internati in Spitalul "unicipal Calafat! 0m reali'at planul de ingri<ire 2ursing pentru fiecare pacient ! 0m anali'at principalele ne#oi afectate ale fiecaruia si am pre'entat ingri<irea nursing pentru fiecare ne#oie fundamentala! C03UL 2R!) CUL545R50 D0T5LOR D0T5 SUBI5CTI 5; 5 2ume; 2ume I!L! arsta; arsta 9) ani Se(; Se( feminin Stare ci#ila; ci#ila cGsGtoritG Religie; Religie ortodo(G 2ationalitate; 2ationalitate romHnG 1regatire profesionala; profesionala studii superioare! Ocupatia; Ocupatia profesoara Domiciliul; Domiciliul Ciupercenii 2oi, <ud! Dol< Conditii de #iata; #iata &une, locuieIte cu soJul Ii copilul, la casG, am&ii sunt salariaJi!

25

 O&isnuinte de #iata; #iata nu consumG alcool, nu Jine regim, consumG o cafea 'ilnic! Semne particulare; particulare $ inGlJime; ),+* cm% $ greutate; .8 Kg% $ grup sanguin; 0 II, RD po'iti#% $ nu se Itie alergicG la nici un medicament! -unctii #itale; #itale T0 L )9.A 7/ mm Dg 0 L C+ &Amin R L 89 rAmin T/ L 9*/ C -unctii #egetati#e; #egetati#e $ apetit 6 scG'ut $ scaun 6 a&sent >9 'ile@ diure'G$ scG'utG $ durere Mn fosa iliacG dreaptG 0ntecedente personale; personale $ menar,a la ). ani $ o naItere normalG $ un a#ort spontan $ flu( menstrual la 9/ 'ile, . 'ile, fGrG dureri 0ntecedente ,eredo$colaterale; ,eredo$colaterale $ neagG &oli importante! D0T5 OBI5CTI 5 Data internarii; internarii ))!/9!8/)=! O&ser#atii; O&ser#atii sistem osteo$ articular integru, tegumente integre, curate, stare generalG uIor alteratG! Diagnostic medical; medical apendicitG acutG flegmonoasG "oti#ele internarii; internarii $ greJuri% $ #GrsGturi% $ fe&rG moderatG >9*/C @%

26

$ durere Gn fosa iliacG dreaptG% $ ta,icardie% $ ta,ipnee% $ cefalee! Istoricul &olii; &olii pacienta declarG cG Mn urmG cu . 'ile au apGrut greJurile Ii #GrsGturile, iar de 8= de ore au apGrut dureri Mn fosa iliacG dreaptG!

27

28

29

30

31

32

33

C03UL 2R!8 CUL545R50 D0T5LOR D0T5 SUBI5CTI 5 2ume;D!I! 2ume arsta; arsta 8C ani Se(; Se( feminin Stare ci#ila; ci#ila di#orJatG Religie; Religie ortodo(G 1regatire profesionala; profesionala liceul Ocupatia; Ocupatia muncitoare Domiciliul; Domiciliul Calafat, <ud! Dol< Conditii de #iata; #iata medii, locuieIte singurG, Mntr$o camerG Mnc,iriatG O&isnuinte de #iata; #iata nu consumG alcool, fumea'G > )/ JigGriA'i @, 8 cafele 'ilnic Semne particulare; $ inGlJime; ),7= cm% $ greutate; 7/ Kg% $ grupa sanguina; B III, RD po'iti#% $ nu se Itie alergicG la nici un medicament -unctii #itale; #itale T0 L )=/A 7. mm Dg

34

0 L C7 &Amin R L 8= rAmin T/ L 9*,9/ C -unctii #egetati#e; $ apetit 6 inapetenJG $ scaun6 normal $ diure'G; scG'utG $ durere; durere acutG Mn fosa iliacG dreaptG 0ntecedente personale; personale $ menar,a la )= ani $ naIteri / $ un a#ort la cerere $ flu( menstrual la 8* 'ile, 9 'ile, dureri moderate 0ntecedente ,eredo$colaterale; ,eredo$colaterale $ neagG &oli importante D0T5 OI5CTI 5; Data internarii; internarii /=!/)!8/)= O&ser#atii; O&ser#atii sistem osteo$ articular integru, tegumente integre, curate, stare generalG uIor alteratG! Diagnostic medical; medical apendicitG acutG "oti#ele internarii; $ greJuri% $ #GrsGturi% $ fe&rG moderatG >9*,9/C @% $ durere Mn fosa iliacG dreaptG% $ ta,icardie% $ ta,ipnee% $ cefalee! Istoricul &oliii; &oliii 0fecJiunea a de&utat Mn urmG cu trei 'ile, Mn urma unui efort fi'ic menJinut!1acienta afirmG cG au apGrut dureri Mn 'ona ing,inalG > fosa iliacG dreaptG @, ameJeli, greJuri, #GrsGturi, inapetenJG, moti# pentru care este transportatG la spital!

35

36

37

38

39

40

41

C03UL 2R! 9 CUL545R50 D0T5LOR D0T5 SUBI5CTI 5 2ume; 2ume B!I! arsta; )C ani Se(; B Stare ci#ila; necGsGtorit Religie; Religie ortodo(G 2ationalitate; 2ationalitate romHnG 1regatire profesionala; profesionala liceul Ocupatia; Ocupatia agent #Hn'Gri Domiciliul ; Basara&i,<ud!Dol< Conditii de #iata; #iata &une, locuieIte cu pGrinJii la casa! O&isnuinte de #iata; #iata fumea'G > )/$). JigGriA'i @, o cafea 'ilnic Semne particulare; particulare $ inGlJime; ),77 cm% $ greutate; 7+ Kg% $ grup sanguin; 0 II, RD negati#% $ nu se Itie alergicG la nici un medicament -unctii #itale; T0 L )8/A 7. mm Dg

42

0 L C. &Amin R L 8= rAmin T/ L 9*,7/ C -unctii #egetati#e; #egetati#e $ apetit 6 inapetenJG $ scaun 6 normal $ diure'G; scG'utG $ durere #ie Mn fosa iliacG dreaptG 0ntecedente personale; personale $ &olile copilGriei $dureri moderate 0ntecedente ,eredo$colaterale; ,eredo$colaterale $ neaga &oli importante D0T5 OBI5CTI 5 Data internarii; internarii 8=!/8!8/)= O&ser#atii; sistem osteo$ articular integru, tegumente curate, intacte, uIor congestionate de fe&rG , stare generalG uIor alteratG! Diagnostic medical; medical apendicitG acutG "oti#ele internarii; internarii $ greaJG% $ cefalee% $ ta,ipnee% $ ta,icardie% $ fe&rG moderatG >9*,7/C @% $ dureri Mn fosa iliacG dreaptG% Istoricul &olii; De&utul afecJiunii de 8=, dupG un efort fi'ic prelungit! 1acientul afirmG cG durerea Mn fosa iliacG dreaptG a apGrut &rusc, fiind MnsoJitG de fe&rG, cefalee, greaJG, moti#e pentru care pacientul s$a pre'entat la spital!

43

44

45

46

47

48

CO2CLU3II Dupa statisticile recente , apendicita acuta ocupa primul loc intre urgentele a&dominale! Incidenta sa este de )A.//$+// locuitori, cu ma(imum de frec#enta la copil si adultul tanar , pana la 9/ de ani! Se intalneste la am&ele se(e cu o frec#enta relati# egala , e(ceptand pu&ertatea si adolescenta , cand este de doua ori mai frec#enta la se(ul masculin! "a<oritatea c,irurgilor cu e(perienta accepta punctul de #edere conform caruia , orice pacient cu apendicita acuta ar tre&ui sa fie operat in primele 8= de ore de la de&utul &olii , sau in orice ca' cat mai curand posi&il, intrucat asa numitele simptome N tipiceN de apendicita , dupa cum sunt descrise in tratatele de medicina , indica de multe ori un stadiu de<a a#ansat al &olii si este imposi&il de pre'is la inceputul unei cri'e daca este #or&a de o forma usoara a &olii sau una mai se#era!

49

BIBLIO4R0-I5

)! Specialitati inrudite$nursing in c,irurgie! Dr! "ircea Constantinescu, 5d! Uni#ers, )C*7 8! Dr! "ircea Constantinescu, 5d! Didactica si 1edagogica, Bucuresti )CC+ 9! C,irurgie si specialitati inrudite! "anual pentru scoli sanitare postliceale% D! asile si "! 4rigorie, 5d! Didactica si 1edagogica, R!0;, Bucuresti )CC. =! 2ursing 6 te,nici de e#aluare si ingri<iri acordate de asistentii medicali , 5d! iata "edicala Romaneasca )CC*, Lucretia Titirica .! 4,id de nursing Lucretia Titirica , 5d! iata "edicala Romaneasca , 5ditia Decem&rie )CCC +! Te,nici generale de ingri<ire a &olna#ului , 5d! Didactica si 1edagogica )CC*, 4eorgeta Balta 7! C,irurgie pentru cadre medii! 5d! "edicala )C7*, Bucuresti, "i,ai "i,ailescu

50