Alimentatia Nutritie: totalitatea modificarilor suportate de alimente in organism, sau totalitatea schimburilor dintre mediul extern si organism.

Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se compune din ratia cantitativa si ratia calitativa. Ratia cantitativa (calorica : calorii!"gc!zi# sugar: $%%&$$'"cal!"g!zi. (actori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie, starea de boala, constitutia. ALIMENTATIA NATURALA )laptarea exclusiva& reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara nici un alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de * luni# recomandabil pana la varsta de $ an# optim pana la varsta de 2 ani. +aptele uman este considerat alimentul ideal pentru hranirea sugarului in primele * luni. Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la inceput in cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua ,&4 postnatal# treptat compozitia colostrului se modifica, dupa ,% zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv. Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate $%,%, p-:.# contine la $ litru: $$g proteine, 4'g lipide, .%g glucide, 2g minerale.Proteinele: & reprezentate de cazeina (4%/ & albumine, globuline# si proteinele din lactoser (*%/ & imunoglobuline. Lipidele & contin 01/ trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol# Glucidele& din .% g glucide!+ lapte de mama& *% g!+ sunt reprezentate de lactoza, iar $%g!+ de oligozaharide. Mineralele & reprezinta 2g!l lapte de mama# reprezentate atat de macroelemente (Na, 2, 3a, 4g cat si de oligoelemente ((e, 3u, 5, 6n intr&un raport echilibrat, care le determina o absorbtie optima (raport 3a!782!$ . Vitaminele & sunt in cantitati optime, exceptie facand 9it : si 2. (ermentii & reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea enzimelor pancreatice, insuficente la nou&nascut , aldolaza, catalaza, lizozim (rol bacteriostatic . 9aloarea calorica:.%%"cal!+ Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (;viu< avand enzime, anticorpi, vitamine# este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide# are valoare biologica crescuta# previne infectiile enterale si greselile alimetare# permite un mod de alimentare simplu# asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea relatiilor afective mama&copil# previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi# previne obezitatea# contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste dezvoltarea altor germeni patogeni# previne aparitia anemiei feriprive. TEHNICA ALIMENTATIEI NATURALE & toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul mamei. =riceNN, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei. Nou& nascutul va fi pus la san inca in prima >umatate de ora de la nastere (recomandare =4S , la inceput cate ' min.la fiecare san, dupa care timpul va fi ma>orat la $%min, apoi se creste treptat# se considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 2%min. 7ozitia in care alapteaza mama: in primele . zile& pozitie culcat in decubit lateral de partea sanului din care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul spri>init pe cotul mamei# dupa aceasta varsta& pozitie sezanda. ?n copil trebuie pus la san de 1&$2ori!24 ore# se evacueaza $&2 picaturi de lapte din mamelon si apoi se lasa $&2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o parte din areola in gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit. 7racticarea sistemului rooming&in# sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani ;la cerere<, inclusiv noaptea. 5nterdictia de a da nou&nascutului alt aliment sau alt lichid in afara de laptele de mama, cu exceptia celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la san: biberonul, suzeta, tetina. 4omentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama&copil# trebuie sa decurga intr&o atmosfera de liniste si calm, intr&o incapere separata, netulburata de agitatia casei. 3hiar daca mama simte ca are putin lapte, acesta este totusi de a>uns pentru nou&nascut, cu exceptia sa fie alaptat frecvent. :upa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele copilului, in pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului. Se incearca stimularea secretiei lactate printr&un regim adecvat al femeii care alapteaza: femeia care alapteaza este sub protectia statului, care&i asigura concediu pre si postnatal pana la varsta copilului de 2 ani# se vor respecta orele de odihna si somn# alimentatie echilibrata cantitativ (plus 2%%2cal!zi, supliment lichidian si calitativ# se vor evita: conservele, condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de usturoi, conopida, precum si medicamentele care trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee, ioduri, bromuri, atropina # se vor respecta regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama va spala mamelonul inainte de supt cu ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool .%/ si se acopera cu tifon steril# se va purta sutien adaptat pentru alaptat# in caz de mameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul# folosirea unui stimulant al secretiei lactate# alaptarea freventa 1&$2 ori!zi# mama sa fie relaxata# mama sa nu slabeasca mai mult de $&2 "g!luna. CONTRAIN ICATIILE si o!stacolele in alaptarea exclusiva . +aptele de mama este indicat la orice nou&nascut si sugar.

Contraindicatiile din partea mamei: @A3 evolutiva# Aoli infectioase grave (-59 pozitiv # Aoli cronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii maligne, insuficienta hepatica, boli renale grave# 4edicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline, ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante& @rombostop (nu se contraindica heparina cu greutata moleculara mica , chimioterapia# 4ama -AsB dupa unii autori# 4ama cu sifilis isi poate alapta copilul# Cpilepsia, psihoza de lactatie# = noua sarcina dupa luna a *&a. Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria# icterul secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat, eventual se incalzeste laptele muls la 4% grade 3. Obstacolele din partea mamei: agalactia si hipogalactia: & agalactia& lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe cand hipogalactia (primara, secundara este relativ frecventa# malformatiile mamelonului (mamelon scurt, ombilicat se poate corecta cu protectoare din silicon# in cazul in care nou nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu ligurita# fisurile si eroziunile& se previn prin punerea corecta la san# leziunile profunde vor fi tamponate cu creionul de )gN=,, se pot aplica creme & Darmastan, se suspenda alaptatul doar temporar# galactoforita si mastita& necesita antibioterapie si uneori drena> chirurgical, alaptarea directa la san va fi suprimata. Obstacole din partea copilului: malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure (E se poate utiliza tetina lunga, care acopera partial defectul , frenul lingual scurt, existenta dintilor congenitali# prematuri, dismaturi& nu au forta de suctiune necesara# sugarii ;lenesi< care necesita a fi stimulati prin ciupirea obrazului sau li se administreaza cu 2%&,% min inaintea meselor sol. 3ofeina %,'/ o lingurita# rinite acute, rinofarigite, adenoidite& necesita dezobstructie naso&faringiana. Ratia in alaptarea exclusiva: in primele $% zile& formula (in"elstein: +: (n&$ x.%&1%# .%ml8pentru greutate ,%%%& ,2'%g la nastere# 1%ml8pentru greutate la nastere peste ,2'%g# n8nr. zilelor sugarului# peste $% zile&dupa nevoile lichidiene: $'%&$1%ml!"g!zi, fara a depasi $ litru# dupa nevoile calorice: trimestrul 5 :$%%&$$%"cal!"g!zi# trimestrul 55:0%&$%%"cal!"g!zi, trim. 555&59 1%&0%"cal!"g!zi. Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste * mictiuni!24 ore# 4&1 scaune!24 ore# intre supturi copilul este ;multumit<# crestere in greutate: $%%&2%%g!saptamana, in primul trimestru de viata. Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte: Semne si"ure: crestere in greutate deficitara# la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere# urini concentrate, in cantitate mica# sub * mictiuni!24 ore, urina galbena, urat mirositoare. Semne posi!ile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului# sugar care plange frecvent# mese foarte frecvente&foarte lungi# scaune tari, uscate, verzi# scaune rare, in cantitate mica# nu vine laptele din san# sanii nu si&au marit volumul in timpul sarcinii# lactatia nu s&a instalat dupa nastere. ?neori este nevoie de ;proba suptului< prin cantarire, inainte si dupa supt, pentru a aprecia cantitatea de lapte de mama primita. Suplimente pentru alimentatia exclusiva: 9itamina : 4%%?5 ($picatura !zi in sezonul cald si 1%%?5!zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viata# (ier 2'&'%mg (e elemental!zi de la varsta de * luni pana la minimum 0 luni, la indicatia medicului# (lorura de sodiu& %,2'mg!zi dupa varsta de * luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii. Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort# se intalnesc la sugarii flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu antrenarea laptelui proaspat ingerat# daca sunt frecvente si abundente pot duce la subalimentatie si malnutriti# 9arsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom# se numesc habituale daca apar uneori zilnic si dupa fiecare supt# trebuie excluse alte cauze# uneori dispar fara tratament la ,&4 luni, alteori persista pana la $ an chiar cu tratament (calmante& luminal& inainte de supt # 3olicile abdominale: se intalnesc in primele , luni, apar la copiii cu aerofagie# se manifesta prin tipat puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna (orele $1&2% . Se considera colica abdiminala daca apare cel putin de , ori!saptamana si dureaza minimum , ore. 3olicile abdominale alarmeaza parintii. @ratamentul este simptomatic: administrare de spasmolitice, calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen. 4a>oritatea autorilor considera colicile ;fiziologice< si nu prescriu nici un tratament# Refuzul sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei mamei, se administreaza calmante, uneori laptele muls#3onstipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce determina reflex conditionat de defecare# :iaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze# sugarul prezinta curba ponderala ascendenta# dispare la ,&4 luni. @ratament: calciu carbonic ,&$ varf de cutit!zi sau 2%& ,%ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la san#Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, ;dispepsie de supraalimentatie<&copilul se pune la o dieta hidrica scurta de *&$2 ore. @ratament: reglarea orelor de supt si a duratei suptului#Subalimentatia: este necesar efectuarea ;probei suptului<, de obicei este vorba de hipogalactie, in caz contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.

3urs.955 )+54CN@)F5) +) S)N S)? N)@?R)+) )N=?&NGS3?@?+?5 4ama va petrece multe ore, zi Hi noapte, alimentIndu&Hi copilul. Ca va trebui spri>initJ sa& HialeagJ metoda convenabilJ de alimentaKie, pe care o va alege personal Hi i se va da posibilitatea sJ orealizeze cu pricepere Hi plJcere. )stfel se va stabili Hi ataHamentul mamJ&copil. Anatomia #i $i%iolo"ia s&nului SInii sunt compuHi din glande secretoare formate din Kesut glandular, dispus Ln aproximativ 2%de lobi. (iecare lob este divizat Ln lobuli, care constau din alveole Hi ducte. )lveolele conKin acini, careproduc lapte Hi sunt Lncon>uraKi de celule mioepiteliale, care se contractJ Hi pompeazJ laptele Ln afarJ. 4amelonul, este acoperit de epiteliu Hi conKine fibre musculare, care au o acKiune sfincter&li"e Lncontrolul fluxului de lapte. Mn >urul mamelonului se aflJ o arie de tegument pigmentatJ, numitJ areolJ.SInii, mameloanele Hi areolele variazJ de la o femeie la alta.Mn timpul sarcinii estrogenii Hi progesteronul induc creHterea alveolelor Hi a ductelor, precum Histimularea secreKiei de colostru. :eHi colostrul este prezent LncJ din sJpt a $*&a de sarcinJ,p r o d u c K i a d e l a p t e e s t e K i n u t J L n s u s p e n s i e p I n J d u p J n a H t e r e , c I n d s c a d e n i v e l u l h o r m o n i l o r placentari.)ceasta permite nivelelor relativ crescute de prolactinJ sJ iniKieze secreKia de lapte.3ontinuarea producerii de prolactinJ este stimulatJ de suptul copilului, concentraKiile cele mai mari fiindLn timpul suptului nocturn. 7roducKia de lapte se aflJ sub control neuroendocrin Stimularea tactilJ a sInului stimuleazJ deasemenea secreKia de ocitocinJ, producInd contracKia celulelor mioepiteliale.) c e s t p r o c e s e s t e cunoscut ca reflexul de ejecie a laptelui.Mn primele zile ale lactaKiei acest reflex este necondiKionat. @ardiv cInd acest reflex devine c o n d i K i o n a t , m a m a p o a t e s e s i z a c J s I n i i r J s p u n d l a p l I n s u l c o p i l u l u i ( s a u l a a l t e s i t u a K i i c a r e s e asociazJ cu copilul sau cu alimentaKia . 'roduc(ia de lapte #i mama 4ama este capabilJ sJ&Hi menKinJ o secreKie adecvatJde lapte indiferent de statusul sJu nutriKional Hi de masa corporalJ. )stfel s&a abandonat politica deLncura>are de a mInca excesiv, a mamelor care alJpteazJ . 3antitatea Hi calitatea laptelui nu semodificJ nici dacJ mama face exerciKii e x t e n u a n t e s a u d a c J K i n e o d i e t J d e s l J b i r e ( ' % % & $ % % % g!sJptJmInJ . 7roprietJKile Hi componentele laptelui matern Laptele matern varia%) *n compo%i(ie: N3u momentul zilei (de exemplu conKinutul de lipide este mai mic dimineaKa Hi mai mare dupJmasJ N3u stadiul lactaKiei (de exemplu, conKinutul de proteine Hi lipide este mai mare Ln colostru decIt Ln laptele matur . N3a rJspuns la dieta maternJ (deHi cantitatea totalJ de lipide nu este influenKatJ de dietJ, tipulde lipide care apar Ln lapte depinde de ceea ce mJnIncJ mama . NMn funcKie de variaKiile individuale.Mn timpul suptului compoziKia laptelui variazJ. +a Lnceputul suptului este mai sJrac Ln lipide, iar pe mJsurJ ce volumul de lapte scade, conKinutul de lipide creHte, uneori chiar de ' ori. 3apacitatea copilului de a obKine acest lapte bogat Ln lipide nu depinde de timpul cIt stJ la sIn, ci de calitatea poziKiei sale la sIn. Nou&nJscutul trebuie bine poziKionat la sIn pentru a&Hi putea folosi limba la exprimarea laptelui din sIn. :urata suptului depinde de rata de transfer a laptelui de la mamJ la copil. @ransferul de lapteeste mai eficient Ln lactaKia secundarJ.)limentaKie exclusivJ la sIn Ln primele * luni de viaKJ +aptele uman este optim pentru a asigura creHterea Hi dezvoltarea nou&nJscutului Hi sugarului.+a a '4&a reuniune a =4S, Ln Deneva, 4ai 2%%$, s&a afirmat importanKa alimentaKiei exclusive la sIn,Ln primele * luni de viaKJ.S e H t i e c J n o u & n J s c u K i i a l i m e n t a K i e x c l u s i v l a s I n c a r e c o n s u m J s u f i c i e n t l a p t e p e n t r u a & H i asigura necesarul caloric, LHi asigurJ Hi necesarul de fluide chiar Hi Ln climat cald. Singurul efect aladministrJrii adiKionale de fluide este de a scurta timpul de supt. Mana"ementul alimenta(iei naturale+ 're")tirea antenatal) SInii Hi mameloanele suferJ modificJri Ln timpul naHterii. Cducarea mamei este mai utilJ decItorice exerciKii. 'rima alimenta(ie )limentaKia precoce contribuie la succesul alimentaKiei la sIn, dar momentul primei alimentaKiivariazJ foarte mult. ?nii nou&nJscuKi sunt pregJtiKi sJ sugJ imediat dupJ naHtere, iar alKii abia la o orJsau mai mult.7rima alimentaKie se face sub supravegherea cadrului medical. Urm)toarea alimenta(ie+ @oate mamele vor fi a>utate la alimentaKiile urmJtoare. +i se va explica ce modificJri se producla nivelul sInilor Ln aceste zile. )>utarea mamelor sJ LnKeleagJ cJ alJptarea se LnvaKJ, nu este instinctivJ.7ersonalul sJ le LnveKe sJ aibJ rJbdare cu ele Lnsele Hi cu nou & nJscuKii.:acJ mamele primesc a>utorul Hi educaKia necesarJ, ele vor necesita mai puKin suport mai tIrziu. 'o%i(ionarea mamei

CxistJ douJ poziKii principale pentru mamJ Ln timp ce alJpteazJ.7rima este Ln decubit lateral :acJ a avut operaKie cezarianJ sau dacJ are dureri perineale, aceasta poate fi singura poziKie pe care o poate tolera Ln primele zile dupJ naHtere. Mn aceastJ poziKie p o a t e a v e a n e v o i e d e a > u t o r l a p u n e r e a c o p i l u l u i l a s I n , d e o a r e c e a r e d o a r o m I n J l i b e r J . : a c J alimenteazJ la sInul inferior poate necesita o pernJ sub coaste pentru a ridica uHor poziKia corpului. )ceasta poate fi o poziKie confortabilJ de alJptare Ln cursul nopKii.) doua poziKie este n ezut . Cste important ca spatele mamei sJ fie drept. )cest lucru nu esteposibil dacJ stJ cu picioare Lntinse Ln faKa sa sau dacJ stJ Lntr&un scaun adInc. 'unerea copilului la s&n 3opilul va fi susKinut sub umeri, astfel ca extensia uHoarJ a gItului sJ fie menKinutJ.3apul va fi susKinut de cJtre degetele mIinii de suport sau de antebraKul mamei.Dura copilului este orientatJ uHor spre mamelon, iar el va deschide gura. 3Ind buza inferioarJ este rJsfrIntJ Hi limba este >os, se va miHca rapid spre sIn. 5ntenKia este ca buza inferioarJ sJ fie cItmai departe de mamelon, pentru a comprima Kesutul mamar cu limba.:acJ este ataHat corect, nou&nJscutul va forma o proeminenKJ a mamelonului. Sinusurile lactifere vor fi Ln gura copilului. 4amelonul este extins pInJ la >oncKiunea dintre palatul dur Hi palatul moale. 3ontactul cu palatul dur declanHeazJ reflexul de supt. 4andibula se miHcJ Ln sus Hi Ln >os,urmInd acKiunea limbii. +imba aplicJ cicluri ritmice de compresie Hi exprimJ laptele din ducturi. 4amanu trebuie sJ aibJ dureri. 4ama trebuie sJ&Hi ghideze copilul spre sIn , fJrJ sJ&i modifice forma. DItul trebuie sJ fie uHor extins iar bJrbia sJ fie Ln contact cu sInul. = mare parte a areolei este Ln gura copilului, dar nu a>utJ sJforKJm mama sJ introducJ toatJ areola Ln gura copilului. Rolul cadrului medical 3adrul medical care supravegheazJ alJptatul trebuie sJ se asigure cJ copilul este alimentat adecvat la sIn. Ca trebuie sJ LnveKe mama sJ&Hi hrJneascJ singurJ copilul. 4ama necesitJ suport emoKional , sJ fie Lncura>atJ Hi reasiguratJ, necesitJ suport practic , sJnu simtJ durere la alJptare Hi suport informaKional, informaKii actuale despre alJptare.3adrul medical trebuie sJ fie o persoanJ calmJ, relaxatJ, sJ ghideze cu mIna copilul la sIn. SJexplice ce face, pentru ca mama sJ LnKeleagJ. Comportamentul de supt +a Lnceputul suptului copilul suge rapid, cu pauze puKine. 3Ind suptul progreseazJ pauzele suntmai dese. 7auzele sunt parte integrantJ a suptului Hi nu trebuie Lntrerupte. 4odificJrile de supt sunt LnlegJturJ cu fluxul de lapte.+aptele de Lnceput este mai mult cantitativ, dar mai sJrac Ln calorii, iar laptele de la sfIrHit este mai bogat Ln calorii.:acJ nou&nJscutul primeHte o cantitate excesivJ de lapte de Lnceput, (prin ataHament slab lasIn sau schimbarea prematurJ a sInului apare o fermentaKie intestinalJ, colici Hi scaune explozive. )ceasta este cea mai frecventJ cauzJ a colicilor. Terminarea alimenta(iei NN nu va fi LndepJrtat de la sIn , decIt atunci cInd Ll lasJ singur, doar dacJ produce e sJ fie de rutinJ, chiar Hi pentru mamele care au nJscut prin operaKie cezarianJ. SituaKiile care es, deoarece nu se poate realiza un vacuum. Nou&nJscutul &nJscutul respirJ doar pe nas iar obstrucKia nazalJ interferJ cu i la sIn. )limentaKia la sIn este mai puKin obositoare pentru prematuri decIt alimentaKia lap l e t J H i n e c e s i t J c o m p l e t a r e p r i n g a v a > . 7 r e m a t u r i i m i c i n e c e s i t J a l i m e n t a K i e p r i n g a v a > ,- pa#i $.= politicJ scrisJ comunicatJ Lntregului colectiv medical. 2. CchipJ medicalJ antrenatJ pentru implementarea acestei politici. ,. 5nformarea tuturor gravidelor asupra beneficiilor alJptJrii. 4. )>utarea mamelor sJ LnceapJ alJptarea precoce dupJ naHtere. '. MnvJKarea mamelor cum sJ alJpteze Hi sJ&Hi menKinJ lactaKia chiar dacJ sunt separate decopiii lor. *. Nu se dJ nou&nJscuKilor alt lapte decIt cel matern, decIt la indicaKia medicului. .. 7racticarea rooming&in pentru a permite mamei sJ rJmInJ 24 de ore pe zi , cu copilul sJu. 1. Mncura>area alJptJrii la cerere. 0. Nu se dau tetine sau suzete la nou&nJscuKii alJptaKi. $%. Stabilirea unor grupuri de suport al alJptJrii Hi Lndrumarea mamelor la externare, spreaceste grupuri.Dravidele care nasc Lntr&un astfel de spital O7rieten al copilului< au anumite pretenKii de Lngri>ire.Mnainte de naHtere ele se aHteaptJ sJ fie informate cu privire la modul de alimentare a copilului,inclusiv beneficiile alJptJrii

Conceptul de *n"ri.ire *n Roomin" / in (camera comunJ mamJ & copil .Cste un concept nou de Lngri>ire, care are o serie de avanta>e atIt pentru nou & nJscut, cIt Hi pentrumamJ.(aciliteazJ alimentaKia corectJ a nou&nJscutului. CvitJ stressul psihic Hi biologic al separJrii mamei de copil.Reusita programului de alimentaKie naturalJ Ln 4aternitate este asigurat mnemotehnic de cei , O7<: o)limentaKieprecoce o7oziKie corectJ: buzele rJsfrInte deasupra areolei, cu mentonul Ln contact cu sInul oSupt prelungit Medicamente administrate cu pruden() *n timpul al)pt)rii )nticoagulante: Parfarina, -eparina E se face profilaxie cu vitamina 2 la nou&nJscut. Aetablocante:se monitorizeazJ nou&nJscutul pentru hipoglicemie. 3orticosteroizi:se monitorizeazJ nou&nJscutul pentru funcKia adrenalJ, dacJ doza maternJ estepeste 4% mg 7rednisolon!zi sau echivalentul. Sedative:analgezice, anticonvulsivante, antihistaminice E se monitorizeazJ nou&nJscutul pentrusemne de deshidratare sau prJbuHirea curbei de creHtere, datoritJ inhibJrii secreKiei lactate. Contraindicaiile alimentaiei enterale la nou nscui. Q)sfixie severJ la naHtere Q3ianozJ QRoc neonatal Q(recvenKa respiratorie peste *%!minut QSuspiciunea de obstrucKie gastro E intestinalJ Q)trezie choanalJ Q)bsenKa coordonJrii suptului cu deglutiKia