SUBSTANTIVUL Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc. 1.

Felul substantivelor Dupa inteles (natura denumirii): -compuse (masa, scolar, prieten) -proprii (Maria, Venus, Arad) Dupa alcatuire (forma): -simple (casa, Iasi, om) -compuse (prin contopire: untdelemn) (prin alaturare: i-lumina) Atentie! !."ubstantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe (bunatate, #eam#iu, indoiala etc.) $."ubstantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar %."e scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv in & si unul in ' (floarea-soarelui) din doua substantive le#ate prin prepo itie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un ad(ectiv (ar#int-viu), dintr-un substantiv si un verb (#ura-casca) )."e scriu intr-un cuvant substantivele compuse in care componentele nu-si mai pastrea a individualitatea morfolo#ica (bunavointa) '-D (bunavointei, nu bunei vointe) b!!!*!!%+rbbn ,."ubstantivele proprii de scriu cu ma(uscula, indiferent de locul pe care il ocupa in propo itie sau fra a. 2.Genul substantivelor In limba romana substantivul are trei #enuri: masculin, feminin, neutru Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite masculine(om, cal, pom) Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica, floare, carte) Genul neutru, in #eneral, nume de lucruri (cer, stilou, nume) -"ubstantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o sin#ura forma pentru masculin si feminin (#andac, tantar, fluture, elefant etc.)

-"ubstantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru feminin (copila, profesoara) -Motiunea- procesul cu a(utorul caruia se formea a substantivele feminine din cele masculine si.sau invers (elev.eleva, rata.ratoi etc.). /ele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi, -an) . Numarul substantivelor "ubstantivele din limba romana pre inta forme de sin#ular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli) Masculin 0eminin &eutru "in#ular Plural "in#ular Plural "in#ular Plural 1.pom i.pomi a.clasa e.clase 1.parc -uri.parcuri u, u.codru, leu i, i codri,lei a.banca i.banci 1.orase e.orase e.munte i.munti e.parte i.parti u, u.lucru, tablou -uri.lucruri, tablouri a.tata i.tati 1.manta le.mantale u, u.cadru, curcubeu e.cadre, curcubeie a.marfa -uri.marfuri u.studiu i.studii e.vreme -uri.vremuri 1- desinenta ero

Alternante vocalice la radicalul substantivului in trecerea de la sin#ular la plural: a.a (rana.rani) a.e (masa.mese) a.e (bat.bete) a.i (cuvant.cuvinte) o.oa ( covor.covoare) oa.o (comoara.comori) Alternante consonantice! d. (lada.la i) t.t (baiat,baieti) s.s (urs.ursi) #.# (dun#a.dun#i) c.c (fiica.fiice) l.1 (cal.cai) str.str ( astru.astri) Substantive "efective "e numar:

-cu forme numai la sin#ular (nume de materii,insusiri,stari sau ape,munti,persoane,locuri) comune (#rau,var) si proprii ("iret 2raian) -cu aceeasi forma si la si#ular si la plural (pui, tei, unc3i, invatatoare, nume) -cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munti) comune (icre, calti) proprii (Iasi, 4alcani)

Substantive cu forme multi#le "e sin$ular (oapete.oaspe5 pantece.pantec) sau "e #lural cu acelasi inteles (boli.boale5 coli.coale) cu inteles diferit (coarne.corni.cornuri) Substantive colective (a caror forma de sin#ular are inteles de plural):

-substantive simple(primare): 3oarda, 3er#3elie, stol, turma, trib etc. -substantive derivate: alunis, frun is, taranime, ste(aris etc. Atentie! 0orma de plural a unor nume de materie (alamuri, dulceturi, matasuri etc) defective, in mod normal, de acest numar, are sensul5 unui plural colectiv, indicand soiuri, sortimente sau bucati din materia respectiva %eclinarea substantivului %eclinarea substantivelor nearticulate sau articulate ne&otarat %eclinarea substantivelor articulate &otarat %eclinarea substantivelor #ro#rii 'nume "e #ersoane( %eclinarea substantivelor #ro#rii nume $eo$rafice com#use a)doua substantive in acelasi ca : &-Ac 2ar#u-6iu5 '-D 2ar#u-6iului b)doua substantive, al doilea in #enitiv: &-Ac Vatra Dornei5 '-D Vetrei Dornei c)doua propo itii le#ate prin prepo itie: &-Ac /urtea de Ar#es5 '-D /urtii de Ar#es d)un substantiv si un ad(ectiv: &-Ac Valea 7un#a5'-D Vaii 7un#i ).*a+urile substantivului Nominativ (cine8 ce8) -subiect:7ui i se cuvine aceasta cinste. ,nume predicativ (intotdeauna in relatie cu un verb copulativ):9adu este un co#il bun. -apo itie(atribut apo itional):9aul -ures a iesit din matca. :bs.;xemplele se pot construi usor daca se folosesc adverbele : adica, anume, c3iar, tocmai. Mi3ai <adica= nepotul meu a implinit un an. Acu+ativ

-atribut substantival prepo itional (care8 ce fel de8) Apa "e la munte este rece (care apa8) :bs.&u face #reseala sa pui intrebarea: de unde8 -nume predicativ(urmea a dupa un verb copulativ,iar substantivul e insotit de prepo itie)0lorile sunt #entru mama -complement direct (pe cine8 ce8) Il intreb #e -i&ai.. -complement indirect (prepo itii> cine8 ce8)Vorbim "es#re ca+uri. -complement de a#ent (de cine8 de catre cine8)Intrebarea a fost pusa "e Alina. :bs.?rmea a dupa un verb la diate a pasiva sau dupa un participiu -complement circumstantial de loc (unde8 cu sau fara prepo itii,incotro8)Vine "e la #a"ure. -complement circumstantial de timp(cand8 cu sau fara prepo itii,cat timp8)A lipsit de acasa o sa#tamana. -complement circumstantial de mod(cum8 cat8)/opii vin in $ru#uri.Alear#a ca vantul.(complement circumstantial comparativ) -complement circumstantial de cau a:/odrul clocoti "e +$omot -complement circumstantial de scop:A plecat in oras #entru cum#araturi. Genitiv -atribut substantival #enitival(al,a,ai,ale cui8)Interventia cole$ei a fost salutara. -nume predicativ(urmea a dupa un verb copulativ si este insotit de articol #enitival:al,a,ai,ale)Pamantul este al taranilor. :bs."ubstantivele in #enitiv pot indeplini si alte functii sintactice saca sunt precedate de prepo itii sau locuri prepo itionale, forma articulata: asu#ra.contra.im#otriva.ina#oia."easu#ra. "e"esubtul.in susul. in /osul.in fun"ul."in cau+a etc. -complement indirect:2oti s-au ridicat contra #ro#unerii lui. -complement circumstantial de loc:Vi itatorii se uitau in fun"ul #esterii -complement circumstantial de timp:A a(uns la #ara inaintea sosirii trenului -complement circumstantial de cau a:A intar iat "in cau+a vremii.

,atribut substantial prepo itional:'radina "in fata casei era inundata de verdeata %ativ -complement indirect (cui8)0a"urii ii lipseste cantecul pasarilor. :bs."ubstantivele in dativ pot indeplini si alte functii sintactice,daca sunt precedate de prepo itiile:$ratie."atorita.multumita.#otrivit. conform.contrar.ai"oma.asemenea -complement circumstantial de loc(dativ locativ):"tai locului copile@ -complement circumstantial de mod:A raspuns conform aste#tarilor noastre -nume predicativ:;l este ai"oma fratelui tau. -atribut substantival prepo itional(care8)Interventia conform #lanului a condus la reusita -atribut substantival (cui8)Preot "este#tarii noastre. :ferirea de premii olim#icilor a fost televi ata (de obicei dupa infinitivul lun#) -complement indirect cu prepo itie:Am reusit "atorita Ioanei -complement circumstantial de cau a:A intar iat "atorita #loii Vocativ -nu are functie sintactica5 se desparte prin vir#ula de restul cuvintelor, indiferent de locul pe care-l ocupa in propo itie: Ioana.vino afara@

Verbul Partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima actiuni, stari sau calitati privite ca procese in derulare 1.*lasificarile verbului a("u#a rolul sintactic si morfolo$ic! ,#re"icative: indeplinesc sin#ure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a mer#e, a vedea etc) ,co#ulative: lea#a numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face) ,au1iliare: a(uta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diate ei pasive (a fi, a vrea, a avea) b("u#a #osibilitatea "e a avea com#lement "irect! ,tran+itive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc) ,intran+itive: care nu pot avea complement direct (a aler#a, a fi, a mer#e etc.) c("u#a referirea la #ersoana! ,#ersonale! au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.) ,im#ersonale! nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a nin#e, a se ice etc.) ,uni#ersonale! de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.) a trebui este unipersonal ca forma si impersonal prin continut. 2.Locutiunile verbale 'rupuri de cuvinte, care contin in mod obli#atoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi morfolo#ice si sintactice specifice verbului Structura locutiunilor verbale! -verb>prepo itie>substantiv:a avea de #and -verb>inter(ectie:a face tusti

-verb>substantiv:pa iti-va #ura(pronume intre verb si substantiv) -verb>......etc.:a o lua la sanatoasa, a-si aduce aminte

cele mai frecvente verbe intalnite in locutiunile verbale:a face, a da, a lua, a avea, a pune, a tra#e, a ba#a

Atentie! : locutiune verbala se recunoaste daca: -se poate substitui printr-un sin#ur cuvant (a o lua la fu#aAa fu#i) -intelesul unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente5 -exista un cuvant care, luat i olat, nu are inteles clar (a-si aduce aminte5aminteA8) .%iate+a verbului /ate#orie #ramaticala specifica verbului care exprima raportul dintre subiect, verb si obiect: diate ele activa, pasiva si reflexiva %iate+a activa! arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi consecintele acesteia5 se formea a din tema verbului de con(u#at la care se adau#a terminatiile modurilor si timpurilor respective5 %iate+a #asiva! arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de a#ent (exprimat sau subinteles) 5 se formea a din participiul verbului de con(u#at precedat de diate a activa a verbului auxiliar a fi5 diate a pasiva au doar verbele care la diate a activa sunt tran itive5 %iate+a refle1iva! arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera5 se formea a din diate a activa a verbului de con(u#at precedat de pronumele reflexiv in dativ sau acu ativ cu rol de marca morfolo#ica. ).-o"urile verbului /ate#oria #ramaticala verbala care indica forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum considera vorbitorul actiunea -o"urile!,#ersonal! daca are forme distincte pentru exprimarea persoanei5 ,ne#ersonal! daca pre inta actiunea fara referire la persoana care o savarseste5 ,#re"icativ! daca verbul poate indeplini functia de predicat5 ,ne#re"icativ! daca verbul nu poate indeplini functia de predicat5 -o"uri #ersonale. #re"icative!

,in"icativ: exprima o actiune pre entata de vorbitor ca reala,si#ura (eu lucre , tac, cule#, fu#)5 ,con/unctiv! exprima o actiune reali abila, posibila in pre ent,ireala in trecut (eu sa lucre , sa tac, sa cule#, sa fu#5 eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fu#it)5 ,con"itional,o#tativ! exprima o actiune reali abila in functie de o conditie (eu as lucra, as tacea, as cule#e, as fu#i)5 ,im#erativ! exprima un ordin, un indemn, un sfat, o ru#aminte (lucrea a@ taci@ cule#e@ fu#i@)5 -o"urile ne#ersonale. ne#re"icative! ,infinitiv! exprima actiunea in mod #eneral, denumeste numele actiunii (a citi, a lucra etc.)5 ,$erun+iu! exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la momentul vorbirii (citind, lucrand etc.)5 ,#artici#iu! denumeste sub forma de ad(ectiv actiunea suferita de un obiect(citit, va ut, citit etc.)5 ,su#in! forma verbala omonima cu participiul, avand in plus prepo itiile "e. la. #entru si sinonima cu infinitivul (de mancat, pentru citit, la cules etc.)5 2.Tim#urile verbale /ate#orie #ramaticala verbala care exprima momentul sau durata savarsirii actiunii Tim#urile in"icativului ,#re+ent! actiune simultana cu momentul vorbirii (lucre , tac, cule#, fu#)5 ,im#erfect! actiune trecuta, nedeterminata in momentul la care se refera vorbirea (lucram, taceam, cule#eam, fu#eam)5 ,#erfecul sim#lu! actiune trecuta, inc3eiata in trecut (lucrai, tacui, culesei ,fu#ii)5 ,#erfectul com#us! actiune trecuta, terminata, fara a preci a momentul inc3eierii fata de pre ent (am lucrat, am tacut, am cules, am fu#it)5 ,mai mult ca #erfectul! actiune trecuta, inc3eiata inaintea altei actiuni trecute (lucrasem, tacusem, culesesem, fu#isem)5 ,viitorul! actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi tacea, voi cule#e, voi fu#i)5

,viitorul anterior! actiune care se va petrece in viitor si se va inc3eia inaintea unei alte actiuni viitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fu#it)5 Tim#urile con/unctivului ,#re+ent! sa lucre , sa tac, sa cule#, sa fu#5 ,#erfect! sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fu#it5 Tim#urile con"itional ,o#tativului ,#re+ent! as lucra, as tacea, as cule#e, as fu#i5 ,#erfect! as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fu#it5 BNu uita! Im#erativul, desi este mod predicativ, nu are forme decat pentru pre ent. Atentie! Dintre modurile nepredicative doar infinitivul are forme distincte pentru timp, pre ent si perfect, celelalte moduri neavand forme pentru mai multe timpuri. 3.*on/u$area verbului 0lexiunea verbului dupa diate a, mod, timp, timp, persoana si numar se numeste con(u#are Nu uita! Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor) verbele se clasifica in patru con(u#ari: *on/u$area I! verbe terminate in ,a 'a lucra. a canta. a visa etc.( *on/u$area II! verbe terminate in ,ea 'a #lacea. a ve"ea etc.( *on/u$area III! verbe terminate in ,e 'a bate. a mer$e. a s#une etc.( *on/u$area IV! verbe terminate in ,i sau ,i 'a fu$i. a "ori. a cobori. a &otari etc.( BNu uita! /on(u#area verbelor re#ulate la diate a reflexiva este aproape identica cu cea de la diate a activa. Paradi#mele verbale sunt aceleasi, adau#andu-se in fata verbului pronumele reflexiv in dativ si acu ativ cu exceptia imperativului si #erun iului,cand pronumele sta dupa verb. Diate a reflexiva este defectiva de participiu si supin.

045NU-6L6 parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv 0eluri: personal, de politete, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, ne3otarat, intero#ativ, relativ si ne#ativ :bservatii: !.Pronumele personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata ad(ective $.Pronumele de intarire, posesiv, demonstrativ, ne3otarat, intero#ativ, relativ si ne#ativ pot fi ad(ective %.Pronumele personal, de politete, reflexiv, de intarire si posesivau forme dupa persoana 1.045NU-6L6 064S5NAL :bservatii: !.0orme neaccentuate se intalnesc doar in ca urile Ac. si D. $.Vocativ are numai persoana a II-a: tu@ voi@ %.'enitiv-numai persoana aIII-a: lui, ei, lor. ).Persoanele I si aII-a nu au forme dupa #en : eu, tu, noi, voi ,.Pronumele dansa, dansul, dansii, dansele sunt pronume personale, nu de politete 0unctii sintactice -subiect: &: Tu a(un#i primul. -nume predicativ in: &: 0ratele meu este el. Ac: Intrebarea este #entru tine. ': /artea este a lui. -atribut pronominal in: &(apo itie): Invitatul,adica el, sa pofteasca in casa. ': "fatul lui doveseste intelepciune.

/artea "in fata lui este a mea. D: /opilu,i statea linistit (dativ posesiv) -complement direct in: Ac: Te intreb si #e tine despre acest lucru. -complement indirect in: Ac: A vorbit cu mine. D: Lui i-am dat o carte. ': (cu prepo itie) &apasta a ca ut asu#ra ei. -complement circumstantial de loc in:Ac: Mer#e la voi. ': (cu prep. sau loc prep.) "-a ase at in fata lui.(ei, lor) D: (insotit de prep. sau loc. prep. cu forma nearticulata):In fata,mi se ase ase o persoana importanta. -complement circumstantial de mod in:Ac: A raspuns ca tine. -complement circumstantial de cau a: ': &-a venit "in #ricina lui. "ituatii in care pronumele personal nu are functii sintactice: -in V (tu@ voi@) -dativul etic: Vor sa mi-l omoare -cand are valoare neutra: A luat-o la fu#a Da-i inainte fara #ri(a@ 2.045NU-6L6 %6 05LIT6T6 -are numai forme pentru persoanele aII-a si aIII-a pers. aII-a: &-Ac: dumneata, dumneavoastra '-D: dumitale pers. aIII-a: &-Ac-'-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor :bservatii: -alte pronume de politete: Domnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui, voastra),Inaltimea ta (sa, lui, voastra) ;xcelenta ta (sa, lui, voastra).-folosite mai rar in vorbirea contemporana

-forme afective : mata, mataluta, matalica, talica, matale -functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atr. pron. in D. si compl. circum. de loc in D) .#ronumele refle1iv :bservatii: -are forme proprii numai pentru pers. aIII-a, ca urile D si Ac D: sie, siesi.isi, si Ac: (pe) sine. se -pentru persoana I si aII-a imprumuta formele de la pronumele personale: D: imi, iti-, ne, va (imi amintescC) Ac: ma, te-, ne-, va (ma #andescC) -formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul: te #andesti ma framant pers II II pers I I 0unctii sintactice: -complement direct: Ac: Te privesti in o#linda. -complement indirect: D: Iti cumperi o carte. Ac: 9ar vorbea "es#re sine -atribut pronominal: Ac: 7auda de sine CC D: (dativ posesiv) Si-a certat copiii (copiii-si) -i-am aran(at cartile (cartile) :bservatii: /and nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se anali ea a impreuna cu verbul, fiind marca diate ei reflexive 0orma accentuata de Ac., insotita de art. 3ot. se substantivi ea a ("i-a soptit in sinea lui) ).045NU-6L6 SI A%76*TIVUL %6 INTA4I46 0orme:

-masculin, sin#ular: (eu) insumi fiu (m.s#)-vocala u, insumi (m.s#.) (tu) insuti (el) insusi -feminin, sin#ular: (eu) insami fiica (f.s#.)-vocala a-insami (f.s#.) (tu) insati (ea) insasi -masculin, plural: (noi) insine fii (m.pl)-vocala i-insisi (m.pl.) (voi) insiva (ei) insisi -feminin, plural: (noi) insene fiice (f.pl)-vocala e-insene (f.pl.) (voi) inseva (ele) insesi, insele :bservatii: !."e #reseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate in fata formelor: -mi, -ti, -si, -ne, -va, -le $.Pronumele de intarire se foloseste rar in limba actuala. De cele mai multe ori, ele insotesc un pronume sau un substantiv devenind a"/ective "e intarire. de aceea functia sintactica este de atribut a"/ectival. %.Atentie la acord: Dan, Maria si ;lena, ei insisiC (masculinul are prioritate) ;u, tu si el noi insineC(persoana I are prioritate asupra celorlalte, iar persoana aII-a asupra persoanei aIII-a) ).Insusi poate fi inlocuit de adverbul c&iar sau de alte sinonime (sin#ur, propriu,personal,in persoana) 2.045NU-6L6 SI A%76*TIVUL N6GATIV 0orme: &-Ac: nimeni, nimenea &-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele '-D: nimanui '-D:nici unuia, nici uneia, nici unora

nimic, nimica -/a ad(ective se intalnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor. -Aceleasi functii sintactice ca si celelalte pronume :bservatii: !. Aceste pronume trebuie folosite in propo itii ne#ative. $.In exemplul:&-a stiut nici unul, nici altul- cuvantul subliniat este con/unctie, deci nu intra in alcatuirea unui pronume ne#ativ. 3.045NU-6L6 SI A%76*TIVUL 05S6SIV -Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate: ex. al meu, al tau, al sau a mea, a ta, a sa ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre 0ormele se obtin cu a(utorul atricolului posesiv #enitival: al, a, ai, ale :bservatie: Pronumele lui. ei. lor sunt #ersonale, nu posesive 0unctii sintactice: -subiect: &: Ai mei au a(uns acasa. -nume predicativ: &: /aietul acesta este al meu. Ac: 0lorile sunt #entru ai mei. -atribut pronominal Ac: 9ar am va ut o privire ca a ta. ': "fatul alor mei mi-a fost de folos. -complement direct: Ac: I-am va ut #e ai vostri. -complement indirect:Ac: "e #andea la ai sai. D: 7e povestesc alor mei. ': 2oti s-au ridicat im#otriva alor tai. -complement de a#ent:Ac: A fost c3emat "e ai sai. -compl. circum. de loc:Ac: Vin de la ai mei.

-atribut ad(ectival: &: /artea ta este aici. Ac: 7ocuieste pe strada mea. D: /aietului tau ii lipseste o foaie. ': Dorinta mamei mele e sfanta V: o, copilul meu, fii mereu intelept@ :bservatie:Pentru a afla ca ul ad(ectivului posesiv nu se pun intrebarile al,a,ai,ale cui8 ci se stabileste ca ul substantivului cu care s-a acordat ad(ectivul, care preia #enul, numarul si ca ul substantivului determinat. 8.045NU-6L6 SI A%76*TIVUL %6-5NST4ATIV 0orme: -de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc. -de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc. -de departare: acela, aceea (f.s#.),aceia (m.pl.) acelea, aia, ala, etc. -de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi 0unctii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca ad(ectiv una sin#ura: atribut ad(ectival :bservatii: !.DAcelaE are si o forma mai redusa DcelE, care poate aparea numai in pre enta unui determinant obli#atoriu (cel de acolo, cei pre enti) $.Alte forme populare:asta,ista,aista,cesta,ala,alalalt,aia,isalalt. %.0ormele de feminin aceasta. asta.aceea intra si in componenta locutiunilor adverbiale (pentru asta, pe lan#a asta, cu toate acestea) 9.#ronumele si a"/ectivul ne&otarat 0orme: a)simple: unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele atat, atata, atatia, atatea tot, toata, toti,toate mult, putin, cutare

b)compuse (elemente de compunere: -va, -ori, -fie, -oare, -orisi, -vre, etc.)cineva, careva, ceva, catva, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, etc. :bservatii: !.Pronumele ne3otarate in componenta carora intra cuvantul DcineE nu devin niciodata ad(ective. $.?rmatoarele pronume ne3otarate isi modifica forma atunci cand devin ad(ective: unul-un una-o altul-alt alta-alta vreunul-vreun vreuna-vreo %.0unctii sintactice ale pronumelor ne3otarate:subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a ad(ectivelor ne3otarate: atribut ad(ectival. :.045NU-6L6 SI A%76*TIVUL INT645GATIV tine locul unui cuvant asteptat ca raspuns la intrebare 0orme: &:cine8 &-Ac: care8 &-Ac: ce8 &-Ac:cat8cata8cati8 cate8 Ac:(pe) cine8 '-D:caruia8 '-D:nu are forme '-D: cator8 D:cui8 careia8 ': (al,a,ai,ale) cui8 carora8 0unctii sintactice: -subiect: &:*ine vine8 (An"rei vine.) -nume predicativ &:*are este sora ta8 ("ora mea este aceasta.) Ac:0entru cine sunt cartile8 (/artile sunt #entru %an.) ':Ai cui sunt acesti copii8 (Acesti copii sunt ai vecinei.) -atribut pronominal: ':Ai cui bani lipseau8 (7ipseau banii -ariei.) -complement direct: Ac:0e cine ai c3emat8 (Am c3emat-o #e sora ta.) -complement indirect:Ac:%es#re cine vorbeai8 (Vorbeam "es#re bunica.) D: *ui i-ai povestit8(Ioanei i-am povestit.) -compl.de a#ent: Ac:%e cine ai fost a(utata8(Am fost a(utata "e cole$i.)

-compl. circum. de loc:Ac:La cine ai fost8 (Am fost la vecini) :bservatii: !.Pronumele intero#ativ cine; nu devine ad(ectiv. $.2oate ad(ectivele intero#ative au aceeasi functie sintactica de atribut ad(ectival. &:*are carte -ti lipseste8 Ac:Despre ce intamplare povestesti8 D:*arui copil i te adrese i8 ':9aspunsul carui cole# ti-a placut8 %.Pronumele intero#ativ /; este invariabil ). Pronumle au functia sintactica,ca ul, numarul si #enul de la substantivul pe care il inlocuieste 1<.045NU-6L6 SI A%76*TIVUL 46LATIV 0orme: a)simple: &:cine &-Ac: care8 &-Ac: ce8 &-Ac:cat8cata8cati8 cate8 Ac:(pe) cine '-D:caruia8 '-D:nu are forme '-D: cator8 D:cui careia8 ': (al,a,ai,ale) cui carora8 b)compuse m.s#. f.s#. m.pl. f.pl. &-Ac: cel ce ceea ce cei ce cele ce D-': celui ce celei ce celor ce 0unctii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui intero#ativ, doar ca exemplele trebuiesc introduse in fra e, in asa fel, incat pronumele sa devina relativ (el lea#a o propo itie secundara de re#enta ei). 0unctia poate fi aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie ;x: -subiect: "tiu . cine vine. -nume predicativ: Am aflat. care este sora mea. -atribut pronominal: Ma interesea a. ai cui bani lipseau.

:bs. !.In anumite situatii pronumele relative pot deveni ec3ivalente ca sens cu pronumele ne3otarate ("-a dus care pe unde a apucat) $.Pronumele relative pot intra in componenta unor locutiuni, expresii pronominale si adverbiale (care mai de care, care pe care, cine stie, cine stie cand, din ce in ce, cate si mai cate)

Articolul Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut vorbitorului 1.*lasificarea articolului a)dupa inteles:-articol &otarat (propriu- is)-arata ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului sau considerat ca atare -articol ne&otarat -pre inta obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului -articol #osesiv (#enitival) -lea#a substantivul care denumeste posesorul de obiectul posedat -articol "emonstrativ(ad(ectival) -lea#a un substantiv de substantivul re#ent b)dupa po itie:,articol enclitic-se lipeste la sfarsitul cuvantului (omul ,cartea) ,articol #roclitic-se afla in fata substantivului determinat (un caiet, niste carti) Atentie! !.Articolul luat separat (fara cuvantul care il insoteste)nu are sens. $.Articolul poate insoti -un substantiv (poe ia, un om, lui Mi3ai) -un ad(ectiv(silitorul elev,floarea cea frumoasa) -un numeral (al doilea, a treia) %.Articolul se anali ea a impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste (sin#ur nu are functie sintactica) ).Articolul are forme omonime cu alte parti de vorbire, dar poate fi depistat cu usurinta comparand opo itiile de numar (un caiet.niste caiete, un caiet.doua caiete5 (articol-numeral)) 2.Articolul &otarat "e atasea a substantivului, direct sau cu a(utorul unei vocale de le#atura, aratand ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorului 0orme flexionare: /a ulMasculin0eminin&eutru "in#ular Plural "in#ular Plural "in#ular Plural&-Ac-l, -le, -a -i-a -le-l, -le -le'-Dlui,-lui,-e(i) -lor-i -lor-lui -lorV-le -lor - -lor-le -lor

/a ulMasculin0eminin&eutru "in#ular Plural "in#ular Plural "in#ular Plural&Acelevul eleviieleva elevelescaunul scaunele'-Delevului elevilorelevei elevelorscaunului scaunelorVelvule! elevilor!elevo! elevelor!scaunule! scaunelor! Atentie! !.Articolul 3otarat apare ca element constructiv in structura unor pronumedansul, dansa, in aceste ca uri nefiind anali abil $.Prin articulare, unele adverbe si locutiuni adverbiale se transforma in prepo itii si locutiuni prepo itionale (inaintea, inapoia, in fata) %."ubstantivele feminine nume proprii de ori#ine auto3tona, terminate in vocalal DAE se articulea a 3otarat enclitic(cartea Mariei, Ioanei) iar cele de ori#ine straina se articulea a 3otarat proclitic (cartea lui 6eni, lui /armen) )."ubstantivele articulate 3otarat care denumesc momentele ilei sau divi iuni de timp isi sc3imba valoarea #ramaticala si devin adverbe ( iua, seara, (oia, vara) ,./and sunt precedate de prepo itii substantivele in Ac. nu se articulea a (mer#e la scoala), dar se articulea a cand sunt insotite de un atribut (mer#e la scoala de mu ica) .Articolul ne&otarat Insoteste un substantiv, precedandu-l intotdeauna, aratand obiectul definit de acesta nu este cunoscut vorbitorului 0orme flexionare: /a ulMasculin0eminin&eutru "in#ular Plural "in#ular Plural "in#ular Plural&-Acun elev niste elevio eleva niste eleveun scaun niste scaune'-Dunui elev unor eleviunei eleve unor eleveunui scaun unor scaune :bservatii: !. 0ormele ?& si : ale articolului 3otarat sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal si al ad(ectivului pronominal ne3otarat. "e pot deosebi in context: ?& si : sunt: a)articole, cand le corespunde &I"2; (o carte.niste carti) b)numerale, cand la plural le corespunde un numeral (un elev. doi elevi) c)ad(ective pronominale ne3otarate, cand la plural intra in corelatie cu unii, unele (o carte.unele carti) $./and insoteste alte parti de vorbire,articolul ne3otarat le transforma in substantive(du-te-vino.un du-te-vino)

%.Articolul ne3otarat poate transforma numele proprii in nume comune (Fercule. un 3ercule) ).0orma de plural a articolului ne3otarat &I"2; poate fi folosita si la forma de sin#ular a unor substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste. niste peste.niste pesti) fata de pluralul articulat ,./uvantul niste cu intelesul DcativaE, Dun pic deE nu e articol, ci ad(ectiv pronominal ne3otarat ).Articolul #osesiv '$enitival( "e asa a inintea unui substantiv sau pronume in ', inaintea unui ad(ectiv posesiv sau a unui numeral ordinal si lea#a, de obicei, numele obiectului posedat de cel al posesorului5 se numeste posesiv, deoarece indica posesia (apartenanta) si #enitival deoarece intra in componenta intrebarii #enitivului 0orme flexionare: /a ul"in#ularPlural Masculin 0eminin Masculin 0eminin&-Acal elevului= meu= "oilea a elevei= mea= "oua ai elevilor=mei ale elevelor=mele'-D , ,alor mei:bservatii: !.0orma de '-D alor apare numai in structura pronumelui posesiv la '-D (Port de #ri(a alor mei) $.7a numeralul ordinal, al.a este element constitutiv, indicand, impreuna cu articolul 3otarat,#enul acestuia (al treilea. a treia) Atentie:0ormele articolului posesiv al.a.ai.ale se scriu intotdeauna intr-un sin#ur cuvant &u le confundati cu secventele omonime ca: -prepo itia la infinitiv a>pronume personale neaccentuate la Ac sau D (a-i vedea. a-i vedea) -prepo itia a >le (pronume personal in D.sau Ac, plural, feminin) 2.Articolul "emonstrativ 'a"/ectival) 7ea#a un ad(ectiv de substantivul re#ent5 a(uta la substantivi area ad(ectivului si a numeralului (cei tari,cei doi, celde-al doilea)si la formarea superlativului relativ (cel mai bun) 0orme flexionare /a ul"in#ularPlural Masculin 0eminin Masculin 0eminin&-Ac*el *ea*ei *ele'D*elui *elei*elor :bservatii: !. Articolul demonstrativ se anali ea a impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste

$.*el apare frecvent ca termen re#ent, insotit de un determinant obli#atoriu, deci, in aceste situatii, cel are valoarea pronominala (/el de aici. cea de acolo) %.0ormele articolului demonstrativ se scriu totdeauna in sin#ur cuvant si trebuie deosebite de secventele omonime -pronume intero#ativ-relativ ce > pronume neaccentuat in D,Ac (ce-l intrebi8.ce-i spui8) -pronume ce > le (pronume neaccentuat de D si Ac pl.) (ce le dai. ce le spui) ). Articolul demonstrativ (ad(ectival) are flexiune de #en, numar si ca asemanatoare cu a pronumelui demonstrativ de departare acela, de care se deosebeste prin absenta elementului initial si a celui final a

A"/ectivul Partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect si se acorda in #en, numar si ca cu substantivul determinat :bservatii: Ad(ectivul poate exprima: -proprietati ale obiectelor sau fiintelor (#reu, mic, usor, luminos) -materia din care este facut un obiect (metalia, lemnos) -elementele constitutive ale unei colectivitati (taranesc, studentesc) -referirea la posesor sau la ori#ine (casa olteneasca) 1.*lasificarea a"/ectivelor a)dupa forma: -variabile-cu $ terminatii- la s#. au o forma pentru masculin si alta pentru feminin (bun.buna) -cu o terminatie-la s#. au aceeasi forma pentru masculin si feminin (casa.baiat mare) -invariabile-provenite din adverbe (#ata, asa, astfel) -provenite din imprumuturi vec3i (ditai, sadea) -provenite din imprumuturi desemnand culori (crem, bleu, maro) b)dupa ori#ine: -propriu- ise(verde, bun, inalt) -pronominale -posesive (caietul meu.tau.sau) -demonstrative (fata aceasta.aceea) -intero#ative ( care fata8) -ne3otarate (unii baieti. unele fete) -relative (ce fata ) -ne#ative(nici un om) -de intarire (fata insesi) :bservatii: Ad(ectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei in vocala 6 c)din punct de vedere semantic: -calificative-primare (simple)- bun,frumos, albastru -derivate cu a(utorul sufixelor (timpuriu, tineresc)

-determinative (provenite din alte parti de vorbire) - pronominale -posesive (cartea mea.ta.sa) -demonstrative (cartea aceasta.aceea) -intero#ative ( care mama8) -ne3otarate(unii baieti. unele fete) -relative( ce carte ) -ne#ative(nici o fapta) -de intarire (el insusi) -numerale (trei elevi) -participale (pa#ina scrisa) -#erun iale (masca ra anda) -adverbiale (barbat bine) d)dupa numarul formelor flexionare reali ate in declinare: -cu ) forme flexionare (in functie de #en, numar si ca ) -propriu- ise (bun, simplu) -participiale (iubit) -#erun iale (suferind) -cu % forme flexionare -cele terminate in consoanele / si ' (lun#, adanc) -derivate cu sufixele -2:9, -;"/, -I? (satesc,cenusiu) -cu $ forme flexionare -terminate in ; (dulce) -terminate in consoana palatala (vec3i, dibaci) -terminate in difton# (balai, rotofei) -invariabile (maro, eficace, motrice) :bservatii: !.De re#ula se asa a dupa substantive (sunt postpuse) $.Din punct de vedere sintactic, ad(ectivul poate avea urmatoarele functii:

-atribut(ad(ectival)- baiat bun, floare frumoasa -nume predicativ (cand determina un verb copulativ) Ana este cuminte -diferite feluri de complemente (determina un verb predicativ) Din verde s-a facut #alben %.Din punct de vedere stilistic, ad(ectivele sunt epitete )."ufixe ad(ectivale frecvente: ,esc. ,tor.,ean.,iu.,aret.,nic.,os ,.In cate#oria ad(ective calificative intra si locutiunile ad(ectivale(cu scaun la cap,de #eniu) G.Ad(ectivul poate sta si inaintea substantivului, de topica depin and si articularea sa 2. Fle1iunea a"/ectivului In functie de flexiune, ad(ectivele sut variabile si invariabile5cele variabile se modifica dupa #en,numar si ca , prin desinente, insotite sau nu de alternante fonetice Desinente de #en(la sin#ular): Masculin.&eutru0eminin-u -u - --a -e -a -esimplu-a.albastru-a auriu-e.cenusie-e bun-a.frumos-frumoasa amarui-e.vec3i-e :bservatii: !.Ad(ectivele terminate in ; (mare, dulce) nu pre inta diferente de #en la sin#ular (om mare-casa mare) $.Ad(ectivele terminate la masculin in -? vocalic sau semivocalic(#reu, rosu, rau) au femininul in -;A (#rea, rea) si in -I; (rosie) %.Alternantele vocalice frecvente la opo itia de #en -;.;A (intre#.intrea#a) -:.:A (prost.proasta) -I; .IA (biet.biata) -;.A (desert.desarta) Desinente de numar: :bservatii: !.?nele ad(ective au forma unica pentru ambele numere: -fie numai la feminin- cele terminate in -2:9 (fata.fete silitoare)

-fie numai la masculin (pantof.pantofi vec3i) -fie la ambele #enuri (copil.copii balai fata.fete balaie) Alternante vocalice: ea.e(oltean.olteni) oa.o (moale.moi) ea.e (#eman.#emeni) a.i (tanar.tineri), a.e (teapan.tepeni) %. Alternante consonantice: s.s (sfios.sfiosi) t.t (lat.lati) d. (crud.cru i) c.c(sarac.saraci) st.st (trist.tristi) #.# (lun#.lun#i) Modificari dupa ca uri: :bservatii:Ad(ectivul sta dupa substantiv, sau poate sa preceada substantivul !./and ad(ectivul sta dupa substantiv el nu se articulea a $./and ad(ectivul sta inaintea substantivului, el capata o semnificatie speciala care ii mareste expresivitatea %.?nele ad(ective au o topica fixa in raport cu substantivul. De exemplu ad(ectivele pronominale stau numai in fata substantivului (oricare om) precum ad(. DbietE.Pe de alta parte ad(ectivele provenite din participii stau numai dupa substantiv (pomul laudat) ).?nele ad(ective isi sc3imba sensul in functie de topica (are o parte buna-opusa lui rea.: buna parte nu au-o parte dintr-un intre#) ,.Ad(ectivele invariabile au o sin#ura forma pentru toate #enurile,numerele si ca urile. Din aceasta cate#orie fac parte ad(ectivele nume de culori (be(, crem),ad(ectivele terminate in -/; (eficace) ad(ectivele cuvinte vec3i in limba (sadea, #ata,ditamai) .Gra"ele "e com#aratie "unt forme pe care le ia ad(ectivul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale5nu se exprima prin desinente, ci prin constructii sintactice speciale Gra"ul #o+itiv(exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment)-cer senin. nor ne$ru Gra"ul com#arativ(exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de e#alitate sau ine#alitate) ,"e su#erioritate 'mai scum#(

,"e e$alitate 'la fel "e scum#( ,"e inferioritate 'mai #utin scum#( Gra"ul su#erlativ ,relativ(exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai sca ut #rad, prin comparatie cu alt obiect) ,"e su#erioritate 'cel mai scum#( ,"e inferioritate 'cel mai #utin scum#( -absolut (arata #radul cel mai inalt sau mai sca ut #rad,fara a compara obiectul) foarte scum# &u uita@ !./omparativul se formea a de la #radul po itiv al ad(ectivului prin adau#area unor adverbe si prepo itii -comparativ de superioritate: mai bun "ecat -comparativ de inferoritate: tot asa "e= tot atat "e=la fel de bun ca si -comparativ de e#alitate: mai #utin bun "ecat $.Al doilea termen al comparatiei de superioritate sau inferioritate poate fi introdus si prin locutiuni prepo itionale (fata de.in comparatie.in raport cu) %.?neori al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate ca si al superlativului relativ pot lipsi (Am o carte mai interesanta) )./omparativul de e#alitate poate aparea fara morfemele caracteristice, insa sensul comunicarii ramane acelasi (apa rece ca #3eata) ,."uperlativul se formea a de la comparativul de superioritate sau de inferioritate prin adau#area lui /;7, marca a superlativului, al doilea termen al comparatiei superlative fiind introdus prin prepo itiile "intre. "in. "e (cel mai bun dintre ei. din clasa. de acolo) G."uperlativul absolut se formea a de la #radul po itiv al ad(ectivului, precedat de adverbul foarte (foarte bun) H.Ad(ectivul poate sa-si sc3imbe valoarea #ramatica: :mul lenes lear#a mult -ad(ectiv 7enesul mai mult alear#a -substantiv Mi(loace afective de formare a superlativului absolut

-adverbe si loc.adverbiale cu valoare expresiva (extraordinar,extrem,#ro av,nemaipomenit,nespus,din cale-afara, cu totul si cu totul) -adverbe,ad(ective substantive si locutiuni ce exprima notiuni de a#reabile, intensificand ne#ativ sau po itiv insusirea (destept nevoie mare,sarac lipit, putred de bo#at, atat amar de vreme) -repetitia ad(ectivului (desteptul desteptilor, o apa adanca,adanca) -constructii exclamative (/at de mare e@) -procedee lexicale,prin derivarea ad(ectivului la #rad po itiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ (ar3i-, super-, extra-,ultra-,supra-,prea-,-isim) -procedee fonetice prin lun#irea vocalei (o apa adaaaaaaaaaaanca@)