c\S Un ghid

Q)

~ prin labirintul artei

. ~ de a face fata

§ conflictelor

S

o ~

Conflictele

• •

81 comumcarea

,

Aceasta carte apare eu sprijinul Fundatiei SOROS

CONFLICTELE SI COMUNICAREA:

,

Un ghid prin labirintul artei de a face fata conflictelor

Editura ARC· 1998

ISBN 9975-61-059-5 M-157-77

Pe coperta: fragment din tabloul "Sabinele" de 1.L. David

CONFLICTELE ~I COMUNICAREA: Un ghid prin labirmtul artei de a face rata conflictelor

Lucrarea CONFLICTELE ~I COMUNICAREA: Un ghid prin labirlntul artei de ; face fata conflictelor a fast realizata pentru Open Society Institute's Regional Childre and Youth Program in vederea folosirii ei in scolile din Europa Central a si de Est. Cunostintele si competentele avute in vedere in cadrul acestui curriculum* pot fi abordate si in alte parti ale lumii.

Autor:

Daniel Shapiro

Editori:

Lisa Pilsitz Susan Shapiro

Editor pentru continut:

Fran Donelan

Editori secunzi:

Sarah Aitken Lara Davidovic Jennifer Dellmuth

Ilustratori:

Zsofia Ungvary Ben Chan

Ami Sala

Open Society Institute:

Directorul Regional Youth Project

Elizabeth Lorant

Traducere si adaptare

pentru versiunea romaneasca:

Dakmara Georgescu (Partea intii), Diana Stanciu (Partea a doua)

© Open Society Institute, 888 Seventh Avenue, New York, NY 10106 USA, 1995

'In lirnba rornana, terrnenul de "curriculum" se foloseste, de regula, eu intelesul de programii scolara (sau de programii de studiiy. In aceasta carte, "curriculum" inseamna program de invdtare, proiect sau lucrare care proplille WI set coercnt de activitdti.

v

~i ultima, dar nu cea de pe urma, Madelyn Shapiro.

MULTUMIRI

Unul dintre atuurilc acesrei carti rezida in Iaptul ea ca reprczinta cfortul concertat al unui

nurnar de oameni talentati, care si-au oferit inspiratia si ideilc. Multumirile mele se indreapta catrc:

Dr. Jerome Frank, care Ill-a invatat ca mintca "care S-Cl dovcdit capabila sa descfltu~czc for\ele atomice ~i sa trimita satcliti in spatiu" este in mod similar capabila sfl dca nastcrc unci lurni lipsite de violcnta si de razboaie.

Nurnerosii profcsori ~i coordonatori ai Soros Health Education Programs din Europa Ccntrala si de Est, care au aplicat un sistem pilot ~i au evaluat lectiilc din aceasta carte. Accsiea au fost modificate ~i Imbunatatite pc baza testarii lor in teren.

Participantii la serninarul si la atelierele privind cornunicarea si arta de a face fata conflictelor. Dumneavoastra sunteti trupurile ~i vocile acestei carti,

Profesorii universitari, care si-au dedicat multe ore pentru revizia textului si pentru a oferi solutii construtive-Ervin Staub, specialist in psihologie sociala, expert in problema violentei (University of Massachusetts at Amherst), Cart Latkin, specialist in psiholcgia industriala ~i organizationala (Johns Hopkins University), Carol Beal, specialist in psihologia dczvoltarii (University of Massachusetts at Amherst), Joseph Folger, expert in rnediere (Temple University), Ghislaine Godeunc, profesor de psihiatrie (Johns Hopkins University/Medical School).

Mama mea, tatal rneu, bunica mea ~i doica mea, care m-au lnvatar cum sa-i inva; pc altii, cum sa ascult ~i cum sa iubesc.

Lisa Pilsitz, .cealalta mama a mea", a carei omenie deschisa a impregnat fiecare pagina a acestei carti,

Elizabeth Lorant, pentru prietenia ei, precum si pentru conceptia ei despre 0 societate deschisa. Fran Donelan, consultant si expert in rezolvarea conflictelor, director al Peace Education Project (American Friends Service Committee and Faculty, Goucher College), pentru munca ei sustinuta, dedicatia statornica si devotamentul fata de predarea rezolvarii conflictelor.

Sarah Aitken, Sophie Ungvary si Ben Chan pentru contributiile lor profunde in realizarea curriculum-ului,

Lara Davidovic, care mi-a acordat zi si noapte asistenta profesionala in mod neconditionat si sincer.

"Co-facilitatorii", ale carer spirit, idei si energie rn-au ajutat sa dau forma acestui curriculum: Jennifer Dellmuth, Marius Mates, Craig Zelizer, Pedje Zivotic, Melissa Agocs si Micah Murray. Clare, Emily si Lucas, pentru invatatura pe care am primit-o de la ei, despre faptul ca viata este ceva mult mai profund decit simpla bataie a inimilor noastre.

Tuturor celorlati care au dat acestui curriculum vitalitate, logica si dragoste:

Vera si Ivan Janik Chris Fitz Darko Tot

Jamie Daneberg Sarah Klaus Lona Vinarski Andrey Chadcav

Zina Baltreniene Jeff Pilsitz

Mira Polazarevska Dan Baciu

Kathleen Curry Rodica Cristea Jana Hazirova Jennifer Kreamer

VI

CUPRINS

CUVINT INAINTE: UN CADRU GLOBAL PENTRU A FACE FATA. CONFLICTELOR

PARTEA I ~ ARTA DE A FACE FATA CONFLICTELOR

INTRODUCERE XV

lntroducerea pune in evidenta intcntiile generale ale curriculum-ului, importanta educatiei pentru a face fa\a conflictelor ~i filozofia care se ana la baza curriculum-ului.

CAPITOLUL I - EU 1

Activitatile din acest capitol au ca obiect "cunoa~terea propriei persoane". Elevii descopera valorile si credintcle lor proprii, descopera cum sunt ele structurate si in ce mod sunt legate de conflicte. De asemenea, ei invata in ce mod sunt legate de conflicte respectul de sine si irnaginea despre sine.

CAPITOLUL al II - lea - TU

37

Uneori, relatiile dintre oameni sunt afectate de percep\ii eronate si de neintelegeri. Acest capitol subliniaza importanta pe care 0 are aprecierea data felului de a fi diferit al celorlalti ~i unicitatii fiecarei persoane.

CAPITOLUL al III - lea - EU ~I TU 81

Centrul de greutate al acestui capitol este comunicarea: cum putem interactiona eficient cind ne aflam intr-o situatie conflictuala? Cum putem sa-i ascultam pe ceilalti mai bine? Cum putem sa exprimam in mod clar ceea ce dorim? Acest capitol prezinta activitati legate de strategiile de ascultare, de tehnicile de conversatie eficienta, de limbajul corporal si de incredere.

CAPITOLUL al IV - lea - EU IMPOTRIVA TA 111

Acest capitol permite elevilor sa examineze radacinile ~i consecintele conflictelor. Sunt abordate teme importante, ca, de pilda, de ce reactioneaza oamenii violent in tirnpul conflictelor.

CAPITOLUL al V - lea - EU IMPREUNA CU TINE 139

In acest capitol este prezentata 0 strategic specifics de rezolvare a conflictelor, in cinci pasi. Multe activitati scot in evidenta ideea ca intr-un conflict intre oameni toate partile implicate pot ave a deseori "ci~tig de cauza".

CAPITOLUL aI VI - lea - NOI 183

Acest capitol cuprinde activitati concepute pentru e levi, astfel lncit acestia sa descopere anumite drcpturi fundarnentale ale omului si modul in care ele sunt legate de conflicte. De asemenca, el of era exercitii ~i idei despre rnodul in care elevii pot deterrnina schirnbari in cadrul unui sistem, atunci cind cred ca in cadrul lui Ie sunt inculcate drepturilc lor fundamentale.

VII

CUPRINS

PARTEA a II-a. MEDlEREA ELEVILOR:

PREGATIRE ~I IMPLEMENTARE

INTRODUCERE

in introducere se explicit cc inseamna medierea si care ii sunt scopurile.

CELE ZECE SESIUNI

Aceasta parte cuprinde zece sesiuni privind introducerea medierii in scoala, Este inclusa 0 list a eu materialele necesare. in cadrul programei se insusesc tehnicile de mediere intre elevii antrenati in conflict.

ANEXE ANEXA I:

ACTIVITATI DE COMBATERE A STRESULUI

Daca discutiile devin prea ernotionale si afecteaza sentimentele participantilor, aceste exercitii combat sau diminueaza strcsul, Sint utile nu numai elevilor, ei ~i profesorilor.

ANEXA II: ACTIVITATI DE INCALZIRE

In aceasta anexa sunt prezentate activitati eu rolul de a erea un mediu cald, deschis si placut pentru profesori si pentru elevi.

ANEXA III: 0 PIESA SCURTA

Aceasta piesa scurta, intitulata "Cei trei purcelusi", reflecta intr-o maniera amuzanta esenta unui proces de mediere.

ANEXA IV: DEMERSURI INTERDISCIPLINARE IN

ART A DE A FACE FATA CONFLICTELOR

Aceasta parte se refera Ia rolul scolii, al familiei ~i al grupului de prieteni in abordarea eonflictelor. Sunt prezentate exemple de activitati care pun in evidenta cai de introducere a artei de a face fa\a conflictelor in diferite discipline sau in diferite situ alii de lnvatare.

ANEXA V: IMPARTIREA ELEVILOR IN GRUPE

Aceasta parte va of era sugestii pentru impartirea aleatoare a elevilor in grupe de lucru.

GLOSAR

LISTA LEC[IILOR

LISTA CONCEPTELOR-CHEIE

207

213

293

299

302

309

312

313 315 317

VIII

CUVINT INAINTE:

UN CADRU GLOBAL PENTRU A FACE FAT1\. CONFLICTELOR

Dintre pcricolele carora oamcnii trebuie sa le faca fa\a in prezent, unul singur arncninta chiar cxistenia ca specie a rasci urnane: razboiul modern. Pina la aparitia arrnclor nucleate, chimice si biologice, conflictele trecute au fost compatibile eu supravietuirca de specie si au impulsionat intr-adevai descoperirile stiintifice ~i tehnologice, care au dus la progrese majore In dorncniul saniita\ii ~i al bunastarii, chiar daca acest lucru a cost at temporar multe vieti ornenesti si a produs multa suferinta oamenilor.

Dupa cum au aratat ultimele doua razboaie mondiale, acest tip de conflict poate fi escaladat pina la situatia in care cornbatantii se ataca unii pe ceilalti cu cele mai distructive arme pe care Ie au la dispo zitie, Pina in prezent, chiar si cele rnai groaznice dintre aceste arrne ar putea ave a doar efeete rcgionale. Dar, prin aparitia brusca a armelor capabile de efecte distructive la scara planetara, mice razboi purtat de catre natiuni moderne industrializate ar putea sa puna in primejdie umanitatea si chiar viat: pe Pamint.

Cei ce Iupta pentru a controla aceasta amenintare fara precedent au in vedere doua obiective care interactioneaza ~i se sprijina reciproe: dezarmarea universals controlabila ~i obligatorie ~i inloeuirea metodclor violente de rezolvare a conflictelor prin metode nonviolente eficiente.

De~i se inregistreaza progrese periodice, procesul de dezarrnare a fost tot timpul subrninat de credint: adinca a tuturor partilor implicate ca fortele distructive superioare rarnin eel din urrna arbitru al conflictelor rnondiale, cum au fost intotdeauna. Dar aceasta putere distructiva superioara a devenit astazi 0 himera, ea nemaiputind fi atinsa de catre natiunile dezvoltate din punct de vedere industrial; stiintific,

Aceasta stare de lucruri Ii obliga pe eei preocupati de supravietuirea oamenilor sa puna la dispozitie mijloace nonviolente pentru solutionarea conflictelor. Un obstacol major in realizarea acestui obiectiv it reprezinta increderea in violenta superioara. Se intimpla ca oarnenii, ca fiinte grupale, sa-si considere supravietuirea ca grup, ~i nu ca membri individuali, ca fiind bunul eel mai de pret. Marturie stau comernorarile post-mortem pe intreg globul ale eroilor care si-au sacrifieat viata in batalii, murind pentru camarazii lor sau pentru patria lor.

Un alt aspect legat de recunoasterea psihologica a grupului, ca fiind mai important decit individul, a fost denumit etnocentrism. Membrii fiecarui grup considers in mod tipic ca propriile valori, obiceiuri ~i realizari sunt superioare tuturor celorlalte. Cind doua grupuri intra in conflict pentru teritoriu, hrana sau pentru resurse limitate, ca si din orice alte motive, fiecare parte i~i considers propriile scopuri si comportamente ca fiind singurele legitime ~i importante. Fiecare grup i~i .micsoreaza' si i~i ridiculizeaza oponentul, care devine astfel "du~manul".

Fiecare parte i~i justifica propriile atrocitati prin atrocitatile comise de inarnic si cauta sa se razbune. Imaginile reciproce sunt puternic sustinute de sisteme de valori, de traditii -si de coduri de conduita, In consecinta, conflictele armate, uneori desfasurate pe pareursul mai multor generatii, due in mod tipic la escaladarea violentei pina cind fie care combatant reuseste sa-l extermine pe celalalat, ceea ce include adeseori exterminarea femeilor si a copiilor, ca 0 datorie sacra. Intr-o lume inarrnata nuclear, aceasta este un mijloe pentru exterrninarea totala reciproca,

A lucra In acelasi timp asupra dezarmarii ~i asupra solutionarii pasnice a conflictelor reprezinta doua cai pentru a scapa din aceste capcane, aflate ambele in puterea noastra ~i care se sustin reciproc.

IX

Speranta ca acest scop poate fi realizat este lcgata de multiplele seminarii ~i atcliere de lucru care all loc In intreaga lurne, privind rezolvarca confiictelor si dezvolturca cornpctcntelor de comunicarc.

Pentru a fi pcrtinenti, trcbuie sfl fim prccauti cind tragcrn concluzii despre succcsul accstor atclicrc. In raport cu irnportanta enorrna a acestci problerne, nurnarul participantilor cste inca fourte rnic, ceca cc limiteaza gcncralizarea rczultatclor. In plus, conditiile ln care sunt conduse si evaluate .uclicrclc reprezinta nurncroase surse inevitabile de prejudccati 9i de stereotipuri,

Acest program este extrcm de atragaror mai ales pentru ca nu este un cxercitiu de catcdra. Profesorii ~i clevii care au lucrat in cadrul programului traiesc in unele dintre cele rnai conflictuale paqi ale lumii, iar conccptorul programului a pctrccut luni intrcgi in aceste regiuni, organizind aceste excrcitii ~i participind la ele. Curriculum-ul este sofisticat din punct de ve derc metodologic ~i conceptual.

Deoarece producerea de schimbari fundamentale in ceea ce priveste atitudinile adinc inradacinate cultural este dificila si lnceata, omenirea va trebui sa traiasca pentru mult timp eu sabia lui Damocles a civilizatiei dcasupra capului - arrnele nucleare. Tousi, pin a rind sabia va cadea, poate ca este destul timp pentru ca oamenii sa realizeze aceasta enorrna schimbare psihologica, care sa duca eventual la folosirca exclusiva a rnetodelor de solutionare nonviolenta a dispute lor dintre grupuri. E yorba intradevar de 0 sarcina coplesitoare, dar nu exist a 0 alternativa,

Sa sperarn ca prograrnele de educatie pentru a face [ala conflictelor, asernanatoare acestuia, vor deveni in timp suficient de raspindite ~i de sofisticate pentru a putea reduce si a lnlocui eventual vioIenta in situatiile de conflict intern ~i international. Ca sa rim sinceri, este dear 0 speranta lucida, dar in aforismul plin de intelcpciune al lui Krishnamurit, un fiiosof indian, ,,0 pietricica poate schimba cursulunui riu",

Curriculurn-ul de fa\a este 0 astfel de pietricica. Pe rnasura ce se vor acumula tot mai multe astfel de pietricele, am putea spera ca ele vor forma un baraj destul de puternic pentru a devia cursul actiunilor ornenesti de la canalele lor distructive.

Pina atunci, recomand din toata inima tuturor celor care impartascsc sperante legate de viitorul ornenirii explorarea atenta si introduce rea, acolo uncle este posibil, a programului "Coflictele si comunicarea: Un ghid prin labirintul artei de a face fa\a conflictelor".

Jerome Frank, Ph. D., M.D., Professor of Psychiatry (Emeritus of Johns Hopkins University)

cf];01JZat' ali' r/;"bv;cal tit lumwa j,c!u;Jnb41ctt'

~

jto::uli;ve,' CCt /?/J+()/)ct~ ave{t'/wle/Jcea de a

@{Iumz!a tit nwd :Jemhl~ vie/fie e/ovdo.;c drMJ1/ltea/lxw./.Jl4cd. oS!tve/i'jud€~cea de a-t' Cffuta :iii obti/;uZ o VJJ1~ nuu' cla/Ji'a de:J1VJC{3 ei t4UJC:Jt'

.7 {/ 7(>.J .J

ji rkj?/J«3 :iocielale, oS!tvefo'/udf»«3a de a

V;C{l/)o/()/)rma C{J1~ kc tit )kl1v.Je educatime, QS(~!,; juUmcea de a-t' t4uhcunUt /w e/evu;

dtm,VJtea/lJ(xl/,J;v;cii foin kdM0Uu1 CVJw' de a Fce fo!a C{J1~, rr!lJCVJc tn ce ~ /UlfU' COJt- 01«3/'; jt&JU?CU y~ ace:JhJc~? P13i1w

a;u' vend tn /?/J~.

PARTEAI

ARTA DE A FACE FAlA CONFLICTELOR

INTRODUCERE

Importanta cducatiei pentru a face fata conflictclor

Lupta. lndecizie. Furie. Acceptarea lipseste. Conflictul este 0 componenta atit de natura Iii, de indispensabila a vietii noastre coridicnc ~i a relatiilor noastre eu ceilalti, incit, de regula, nu 11 analizarn, nu ne gindim la el sau nu 11 studiern.

Totusi, zi de zi elevii au parte de confliete eu ei in~i~i, in clasa, in farnilie si in societate. Desi cei rnai multi oarnen] privesc conflictul ca pe 0 forta negativa si distructiva, el poate deveni 0 sansa pentru maturizare si pentru invatare. Daca Ii se dezvolta anumite competente specifice pentru rezolvarea conflictelor, elevii pot analiza situatii sociale, pot decide asupra cailor lntelepte de actiune si pot deveni responsabili pentru consecintele actiunilor lor. Arta de a face rata conflictelor propune 0 serie de cornpetente si de strategii utile in abordarea constructiva a eonflictelor.' Capacitatea de a aborda eonflictele intr-un mod constructiv nu contribuie doar la sanatatea mentala individuals a elevilor, ci are si efecte pozitive asupra societatii in intregul ei.

Pe baza acestui curriculum, elevii vor fi capabili: - sa invete sa analizeze in mod critic atitudinile si punctele lor de vedere in raport cu 0 varietate de probleme;

(1) Termenii de "a face fata conflictelor" (conflict management) si de "rezolvare a conflictelor" (conflict resolution) nu sunt sinonirni. Rezolvarea conflictelor este un term en ell 0 sfera rnai restrinsa, care descrie compctcntele ~i stratcgiilc Iolositoarc in solutionarca conflictclor. Arta de a face Iata conflictelor (conflict management) este un tcrrncn mai larg. Dcsi nu li sc poatc gflSi tuturor conflictclor 0 rczolvare, cle au toatc un potentia! pozitiv. De excrnplu, doi elcvi aflati in disputa ar putca sa nu gascasca () rczolvare pcntru conflictul lor, dar rclatiile dintre e i ar putca sa sc imbunatatcasca.

sa-si dezvolte compctentc folositoare pentru a face fal;l conflictelor;

sri intclcaga irnportanta cornunicarii;

- sa-si forrneze capacitatea de a comunica astfel incit conflictele sit fie dezamorsaie.

Sa intram deci in domeniuI artei de a face fata conflictclor

Ce sunt, de fapt, conflictele si cum putern sa Ie abordam in mod constructiv? Cum pot invata elevii sa priveasca conflictul ca pe un stimulent puternic pentru maturizare ~i pentru schimbare? Aces! curriculum are cinci trasaturi irnportante, pe baza carora elevii sunt ajutati sa invete despre si sa inteleaga natura conflictelor:

1. Activitiitile au un caracter practic. Acest curriculum este astfel conceput In cit sa-i ajute pe eIevi sa inteleaga natura conflictelor prin intermediul activitatilor practice. Carte a contine doar foarte putine lectii in care sunt prezentate in mod explicit teorii despre conflicte; ea perrnite elevilor sa-si analizeze critic propriiIe atitudini si puncte de vedere asupra unor aspeete diferite. in acest curriculum, accentuI nu este pus pe mernorarea de catre eIevi a definitiilor, ci pe necesitatea de a-i face sa invete si sa inteleaga competente specifice, folositoare, pentru a fi capabili sa faca fa\a conflicteIor In vietile lor proprii,

2. Activitatile permit elevilor sa experimenteze si sa progreseze. Invatarea .factuala" nu este suficienta de multe ori pentru intelcgerea autentica. Credem ca adevarata cheie pentru intelegcre este experienta. Activitatile din acest program au fost concepute astfel in cit sa faciliteze elevilor cxperiente privind eonceptele abordate; elevii gindesc apoi asupra (imbunatatirii] proprici experiente,

xv

deci Inva\a. De exernplu, multi oameni stiu ce este discrirninarea, dar continua sa 0 practice. De aceca, unul dintre obiectivele acestui program este accla de a-i confrunta pe elevi eu diferite experiente si de a-i face sa-si exprime sentimentele implicate in actiunile de discriminare. Rezultatul intentionat este de a reduce probabilitatea de aparitie a unor fenomene de discriminare sau, in final, de a facilita 0 crestere a gradului de intelegere a implicatiilor ei,

3. Activitiitile stimuleazii discutiile. Prin stimularea discutiilor, elevii i~i lmpartasesc diferite opinii, atitudini si puncte de vedere; acest proces al sehimbului de idei si de experienta reprezinta sursa pentru re~olvarea conflictelor. Discutiile si impartasirea experientei nu li apropie doar pe elevi unii de ceilalti, ci li fae sa afle mai multe chiar despre ei insisi, Elevii sunt incurajati sa-si exprime deschis parerile. Ei au ~i posibilitatea de a constata ca este firesc sa apara controverse intre oameni.

4. Activiuuile sunt amuzante si au un mare poteruial educativ. Multe din activitatile din aceasta carte sunt prezentate sub forma de joe. Dar nu este un motiv sa fiti dezamagiti: desi activitatile sunt amuzante, ele au fiecare obiective specifice. Nu este suficient sa predarn teorii si definitii ale unor concepte, precum discriminarea ~i prejudecatile. Folosirea jocurilor ea mijloc auxiliar de predare/inva tare Ii face pe elevi sa se simta bine, avind parte de diferite experiente referitoare la aceste concepte. De asemenea, prin prezentarea multor cunostinte sub forma joeurilor, elevii ajung sa fie nerabdatori ~i bucurosi sa invete. Veti vedea ca ei vor dori sa invete mai multe despre conflicte. Jocurile Ie trezesc curiozitatea si creeaza in clasa 0 atmosfera In care invatarca poate deveni productiva si placuta.

5. Activitatile pot fi adaptate. Fiecare clasa este diferita - elevii se poarta altfel, inva\a in mod diferit si au diferite credinte, valori si nevoi. Desi activitatile din acest program au

fost experimentate pentru a le asigura eficien(a, trebuie tinut seama ca nici 0 activitate nu se realizeaza perfect ill orice situatie. Va invitam ca dupa ce veli citi activiUitile propuse S;I Ie adaptati astfelincit ele sft rtispunda mai bine nevoilor elevilor dumneavoastra.

Filozofia aflata la baza acestui curriculum: labirintul artei

de a face fata conflictelor

Acest program este realizat plec1nd de Ia 0 filozofie al carei continut poate fi facut cunoseut cu usurinta elevilor. Conceptul central este acela de "gasire a propriului drum prin labirintul artei de a face fa\a conflicrelor", Aceasta arta este ca un labirint complex al alegerilor. Trebuie sa luarn decizii privind actiunile noastre, gindurile noastre si ernotiile noastre. Ce ar trebui sa facem daca in timpul unui conflict ajungem la 0 situatie de rascruce ~i nu stirn cum sa ne comportam? Daca exista doua sau mai multe cai, cum ne vom opri asupra deciziei care ne va calauzi eel mai bine prin labirint? Asa cum eel mai scurt drum intre doua puncte este linia dreapta, forma cea mai potrivita de eomunicare este dialogul intre oameni. Cornpetentele si cunostintele ne dezvolta capacitatile de a comuniea, de a colabora si de a face fata eu

sueces conflictelor noastre. .

Cum se raporteaza filozofia la acest curriculum?

Acest curriculum prezinta arta de a face fa\a conflictelor "de jos in sus": capito lui initial trateaza cunoasterea de sine, in timp ce partile finale abordeaza conflictele la scar a globala. Sprijinindu-se unul pe celalalt, capitolele construiesc cornpetente de invatare care ii orienteaza pe elevi in labirintul artei de a face faia conflictelor. Acest curriculum este bazat pe noua principii:

1. Conflictele sunt neintelegeri intre doua sau

XVI

mai multc pcrso.mc sau idci. Coutlict JIlSCarnn{1 mai ales inrcractiunc ~i dialog'-

, Conflictc!« sunt ncccsarc pcntru dczvoliarc si maturiz.rrc. Modul in care 0 pcrso.uia Lice . l,q:'1 contlictclor const itu«: uu aspect II11POrt,lIlt al proprici pcrson.rlit.ui.

.1. Cunoastcrc., de sine ~i In\dcgerca propriului cu conuihuic la posibiluatc.i de a Iucc LltCt in mod construcuv conflictclor. De cxcmplu, elcvii CIl Illl grad rcdus de respect de sine abordcaza conflicrclc in mod dif'erit de elevii care all lin respect de sine ridicat.

4. Orice conflict are lin potential pozitiv.

Indifercnt daca conJ1ictul este sau IlU solutionat, exist a 0 baz;1 pcntru recunoasrerca

si intclcgcrca re ciproca a ncvoilor si .

dorintclor; re latiile pot fi pastrate sau intarue.

~ in mod specific, conflictclc cxisla cind doua parti anale in intcrdcpcnderua sunt aparcnt incomparibilc din cauza pcrccptiei difcrite a scopurilor, a valorilor, a rcsursclor sau a ncvoilor. Prin intcrde pcndcnta intclcgcni situatia in care or .. icc ar face una dintre parti in cadrul coflictului, ca 0 afcctcaza pe ccalalta.

5. COllrlictcic IlU pot fi solution.ue III mod construciiv f:'lra intcrucuunc jlozitiv,·I. care cstc () forma a comunicarii.

o. Estc ncvoic de .mumite cornpctcruc pcntru ca 1111 conflict sa dcvina " cxpcricnt.: de ru.uurizarc ~i de dc zvoltarc.

7. Acestc compctcnte specificc pot fi invat.uc.

8. Conflictclc pot fi rczolvate lntr-o manicra carl' IlU incalca drcpturilc ornului.

9. Ca sa fie cficicnte, strategiile ~i st ructurile pcruru a face LI\a conflicre lor trebuie Sfl fie institutionalizate In cit se ponte de multe domenii ale societatii. Nive lurilc importante ale institutiilor eu caracter sistematic includ familia, scoala, cornunitarca si natiunea.

Structura currlculum-ului

Partea I - Arta de a face rala conflictclor; Parten a II-a - Activita!i de mediere, Elevii ca mcdiatori

XVI!