Anda di halaman 1dari 10

Curs II Incheierea contractului Prin incheierea contractului se intelege realizarea acordului de vointa al partilor asupra clauzelor contractuale.

Acest acord se realizeaza prin intalnirea concordanta, sub toate aspectele, a unei oferte de a contracta cu acceptarea acelei oferte. Incheierea contractului inseamna, in egala masura, analiza mecanismului de formare a acordului de vointa si examinarea conditiilor esentiale pentru validitatea unei conventii. Potrivit Codului civil, conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt : capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partii care se obliga, un obiect determinat si o cauza licita. Capacitatea de a contracta Capacitatea civila este expresia care desemneaza capacitatea in dreptul civil. Ea are ca gen proxim capacitatea juridica, care reprezinta capacitatea generala de a fi titular de drepturi si obligatii. In structura capacitatii civile intra doua elemente: capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu. Actul normativ de baza in materia capacitatii civile este Codul civil Pentru incheierea valabila a contractului este necesar ca partile sa aiba capacitatea de a contracta. In doctrina, capacitatea de a contracta a fost definita ca fiind o parte a capacitatii juridice civile de folosinta sau de exercitiu! constand in aptitudinea persoanei fizice sau juridice! de a incheia, personal sau prin reprezentare, contracte civile. Codul civil prevede ca poate contracta orice persoana ce nu este declarata incapabila de lege, iar Cod civil dispune ca sunt necapabili de a contracta, minorii, interzisii si, in genere, toti acei carora legea le"a prohibit oarecare contracte. #in redactarea celor doua texte rezulta ca in materia incheierii contractului, regula este capacitatea, iar exceptia incapacitatea. Instituirea incapacitatilor are drept scop fie ocrotirea celor supusi interdictiilor sau ingradirilor ce decurg din ele, fie ocrotirea unor terti sau a unor interese obstesti, fie realizarea concomitenta a acestor doua obiective. Exista incapacitati generale si incapacitati speciale. $tabilirea scopului fiecarei incapacitati are importanta deoarece in functie de aceasta se va aplica sanctiunea nulitatii absolute % in cazul in care

incapacitatea a avut ca scop protejarea unui interes public % ori nulitatea relativa % in cazul in care incapacitatea a avut drept scop doar protectia incapabilului sau a unei anumite persoane. Consimtamantul partii care se obliga Consimtamantul cum sentire! este definit ca fiind acordul de vointe al partilor unui contract, acord de vointe concursus voluntatum!care constituie insusi contractul si da nastere, ca atare, obligatiilor respective. In sens restrans, prin consimtamant se intelege vointa unei dintre parti manifestata la incheierea contractului, sau vointa unilaterala a partilor ce se obliga de a"si manifesta achiesarea la propunerea facuta de cealalta parte. Pentru a dobandi valoare juridica, consimtamantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa emane de la o persoana cu discernamant, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, sa fie exteriorizat si sa nu fie alterat de vicii de consimtamant. &iciile de consimtamant sunt eroarea, dolul viclenia!, violenta si leziunea, iar potrivit Codului civil consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol. Eroarea poate fi definita ca falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea actului juridic. Eroarea obstacol este cea mai grava forma de eroare, care face ca vointa celor doua parti sa nu se intalneasca, impiedicand insasi formarea contractului. Aceasta forma de eroare este o eroare distructiva de consimtamant, pentru ca distruge consimtamantul, ceea ce echivaleaza cu lipsa consimtamantului, motiv pentru care operatia juridica afectata de o astfel de eroare este lovita de nulitate absoluta. $unt considerate erori obstacol, eroarea asupra naturii actului juridic error in negotio! si eroarea asupra identitatii obiectului actului juridic error in corpore!. Aceasta solutie este acceptata, de lege lata, atat in doctrina cat si in practica judiciara. Astfel, instanta a admis actiunea avand ca obiect declararea nulitatii absolute a unui contract de vanzare % cumparare, pentru eroare obstacol, retinand ca vanzatoarea a facut dovada ca intentia sa a fost aceea de a incheia un contract de intretinere si nu de vanzare % cumparare, in conditiile in care nici nu a primit pretul vanzarii, avand credinta ca va fi intretinuta de parati. Eroarea viciu de consimtamant este falsa reprezentare a realitatii ce cade fie asupra calitatii substantiale ale actului % error in substantiam % fie asupra persoanei contractante % error in personam ".

Potrivit prevederilor Codului civil, ignorarea sau gresita cunoastere a realitatii constituie viciu de consimtamant in doua ipoteze: cand cade asupra substantei obiectului prestatiei partilor si cand se refera la persoana cu care s"a incheiat actul. Pentru ca eroarea sa fie cauza de anulare a contractului este necesar ca ea sa fie cauza unica si determinanta a consimtamantului deoarece nu orice eroare viciaza consimtamantul. In materia vanzarii, intre eroare asupra substantei obiectului prestatiei partilor si viciile ascunse, reglementate de Codul civil, exista o stransa legatura, ambele situatii fiind generate de cunoasterea inexacta a realitatii, iar sanctiunea prevazuta are ca scop sa ocroteasca victima erorii. $ub acest aspect, in practica judiciara, s"a argumentat ca ' intre eroare asupra substantei si viciile ascunse exista o distinctie neta: eroarea asupra substantei deschide calea actiunii in anulare, care poate sa fie exercitata chiar de vanzator, atunci cand ea priveste substanta prestatiei proprii, in vreme ce viciile ascunse din materia vanzarii permit doar cumparatorului optiunea intre actiunea in rezolutiunea contractului si actiunea in micsorarea pretului.( )n alt viciu de consimtamant care atrage nulitatea relativa a contractului este dolul % sau viclenia % care consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un contract. Potrivit Codului civil, dolul este o cauza de nulitate a conventiei atunci cand mijloacele viclene, intrebuintate de una din parti sunt astfel, incat este evident ca, fara aceste masinatii, cealalta parte n"ar fi contractat. In doctrina, a fost sustinut si punctul de vedere conform caruia, eroarea provocata prin dol este, in realitate, o nulitate pentru eroare asupra cauzei, iar sanctiunea care intervine in acest caz, ar trebui sa fie nulitatea absoluta. Codul civil reglementeaza violenta in patru articole.Pornind de la consacrarea legislativa, doctrina a definit violenta ca fiind acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l" ar fi incheiat. Pentru a stabili daca temerea a fost determinanta, instantele de judecata trebuie sa faca aprecierea ei in concret, in raport atat cu persoana victimei, cat si cu imprejurarile in care s"a incheiat contractul. In practica judiciara s"a stabilit ca este valabil contractul de vanzare % cumparare in care s"a stipulat ca obligatia cumparatoarei de plata a pretului se executa prin renuntarea acesteia la creanta ce o avea impotriva vanzatorului.

In acest sens, instanta a respins actiunea vanzatorului avand ca obiect anularea contractului de vanzare" cumparare pentru vicierea consimtamantului prin violenta, cu urmatoarea motivare: ' s"a dovedit ca reclamantul, care a cerut sa se anuleze contactul de vanzare % cumparare, a incheiat aceste contract in scopul stingerii obligatiei sale de plata a creantei, prin renuntarea creditoarei la creanta pe care o avea impotriva reclamantului, scop ce nu este contrar ordinii publice si bunelor moravuri. *apta cumparatoarei de a"l fi amenintat pe vanzator cu executarea creantei, ca si temerile acestuia de consecintele executarii, nu constituie nici o violenta, ca viciu de consimtamant, asa incat actiunea nu este intemeiata.( +eziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disprroportia vasita de valoare dintre doua prestatii. Actiunea in anulare pentru leziune se restrange la minorii care, avand varsta de ,- ani impliniti, incheie singuri, fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui, acte juridice pentru a caror valabilitate nu se cere si incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, daca aceste acte le pricinuiesc vreo vatamare. +egiuitorul a admis anularea pentru leziune numai daca actele incheiate de minorii intre ,- si ,. ani care, in acelasi timp, sunt acte de administrare si au fost incheiate de minori fara incuviintarea ocrotitorului legal, sunt lezionare pentru minor si sunt comutative. /biectul contractului Potrivit Codului civil, obiectul conventiilor este acela la care partile, sau numai una din parti, se obliga. Pentru valabilitatea contractului se cere intrunirea unor conditii generale, respectiv: sa existe, sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie licit si moral. Conditia existentei obiectului contractului trebuie sa fie indeplinita la momentul incheierii acestuia, deoarece daca lipseste obiectul, lipseste o conditie esentiala a contractului, ceea ce va atrage nulitatea absoluta a acestuia. Cod civil prevede ca daca in momentul vanzarii lucrul era pierit in tot, vinderea este nula. Pentru anumite contracte se cer intrunite si conditii speciale, cum ar fi: cel ce se obliga sa fie titularul dreptului subiectiv, sa existe autorizatia administrativa prevazuta de lege, obiectul sa constea intr"un fapt personal al debitorului.

Cauza contractului Cauza sau scopul este acel element al contractului care consta in obiectivul urmarit la incheierea acestuia. Codul civil, enumera printre conditiile esentiale pentru valabilitatea unei conventii o cauza licita, iar Codul civil, prevede ca obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita nu poate avea nici un efect. In sistemul dreptului civil roman, nevalabilitatea cauzei atrage nulitatea absoluta a contractului atunci cand lipseste cauza datorita scopului imediat causa proxima! ori aceasta este ilicita sau imorala. In dreptul francez, s"au exprimat opinii diferite, in sensul ca sanctiunea nulitatii absolute intervine numai pentru cauza imorala si cauza ilicita, in timp ce absenta cauzei este sanctionata cu nulitatea relativa sau cu nulitatea absoluta +ipsa cauzei atrage nulitatea absoluta atunci cand se datoreaza: lipsei obiectului contraprestatiei in contractele sinalagmatice, lipsei remiterii bunului in contractele reale, lipsei elementului aleatoriu % riscul % in contractele aleatorii. Cauza ilicita este cea prohibita de lege, contrara bunelor moravuri si ordinii publice. Cauza este ilicita cand rezultatul ce se tinde a se obtine si care a constituit motivul impulsiv si determinant la incheierea actului juridic reprezinta consideratia unui scop nepermis, contrar ordinii publice, economice si sociale. /ferta de a contracta 0otiune /ferta de a contracta policitatiunea! este propunerea pe care o persoana o face unei alte persoane sau publicului, de a incheia un contract in anumite conditii. *orma ofertei In principiu, nu se cere nici o conditie speciala pentru forma ofertei, aceasta putand fi exprimata prin oricare din modurile de exteriorizare a vointei juridice, in scris, verbal, expres sau tacit1 situatie consacrata si in doctrina franceza.

Acest lucru se explica prin faptul ca in raport de principiul libertatii contractuale, autorii Codului civil nu au impus nici o conditie speciala de forma pentru valabilitatea ofertei. *elurile ofertei de a contracta /ferta de a contracta poate fi de mai multe feluri: a! in functie de persoana careia ii este adresata: " oferta adresata unei persoane determinate1 " oferta adresata unor persoane nedeterminate publicului!. b! in functie de precizarea termenului in care trebuie sa se realizeze acceptarea ei de catre destinatar: " oferta cu termen1 " oferta fara termen. Conditiile ofertei Pentru ca o oferta sa fie valabila se cer intrunite doua categorii de conditii: a! conditii generale *iind o manifestare de vointa, oferta de a contracta trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate ale consimtamantului: " sa provina de la o persoana cu discernamant1 " sa fie exprimata cu intentia de a produce efecte juridice1 " sa fie exteriorizata1 " sa nu fie afectata de vicii de consimtamant. b! conditii speciale: " sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic1 " sa fie ferma si neechivoca, in sensul ca trebuie sa exprime vointa neindoielnica de a incheia contractul prin simpla acceptare1 " sa fie precisa si completa, respectiv sa cuprinda elementele necesare pentru incheierea contractului. *orta obligatorie a ofertei *orta obligatorie a ofertei se analizeaza anterior acceptarii ei, deoarece dupa ce a fost acceptata se incheie contractul, iar contractului i se aplica regulile privind puterea obligatorie a contractului.

Pana la momentul incheierii contractului, oferta si acceptarea ofertei sunt revocabile. In analiza fortei obligatorii a ofertei se disting doua situatii, dupa cum oferta a ajuns sau nu la destinatar: 2 #aca oferta nu a ajuns la destinatar, ofertantul o poate revoca, insa se cere ca revocarea sa ajunga la destinatar cel mai tarziu odata cu oferta1 2 #aca oferta a ajuns la destinatar, solutia este diferita, dupa cum oferta este cu termen sau fara termen, respectiv: " daca oferta este cu termen, ofertantul este obligat sa o mentina pana la expirarea termenului1 " daca oferta este fara termen, ofertantul este obligat sa o mentina un interval de timp rezonabil pentru a da posibilitatea destinatarului sa se pronunte asupra ei. /ferta devine caduca la expirarea termenului, in cazul ofertei cu termen, precum si in situatiile in care ofertantul devine incapabil sau moare mai inainte de acceptarea ofertei, iar acceptarea ulterioara ramane fara efecte. 3evocarea intempestiva a ofertei va atrage raspunderea ofertantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a retragerii ofertei. Promisiunea de vanzare Promisiunea de vanzare este un antecontract care da nastere unui drept de creanta, una dintre parti avand o obligatie de a face fata de cealalta parte % sa vanda in viitor un anumit bun ", iar beneficiarul promisiunii are un drept de optiune, in sensul de a cumpara sau nu bunul. $pre deosebire de oferta de a contracta, care este un act juridic unilateral, in cazul promisiunii de vanzare, o persoana primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun, rezervandu"si dreptul de a"si manifesta ulterior consimtamantul de a cumpara bunul. #in definitia data rezulta ca promisiunea de vanzare este un contract unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai in sarcina promitentului. Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala, ci si bilaterala % de a vinde si cumpara % in ipoteza in care ambele parti se obliga sa incheie in viitor, la pretul stabilit, contractul de vanzare % cumparare. Acceptarea ofertei #efinitie

Acceptarea ofertei este cea de a doua latura a consimtamantului si consta in manifestarea vointei juridice a unei persoane dea incheia un contract in conditiile stabilite in oferta ce i"a fost adresata in acest scop. *elurile acceptarii ofertei Acceptarea ofertei poate fi de doua feluri: ,. expresa, care poate fi in scris sau verbal1 4. tacita, care rezulta din anumite actiuni. 3eferitor la acceptarea tacita, s"a pus problema valorii pe care o are simpla tacere a unei persoane carei i s"a adresat o oferta, in conditiile in care, prin ea insasi, tacerea nu poate avea valoare de acceptare. Cu caracter de exceptie, prin lege sau in practica judecatoreasca, se considera ca tacerea poate sa insemne acceptare a ofertei in urmatoarele cazuri: 2 legea admite tacita reconductiune % tacita reinchiriere " 2 partile pot sa fi convenit, mai inainte, ca simpla tacere dupa primirea ofertei sa aiba valoare de acceptare1 2 atunci cand oferta este facuta exclusiv in interesul celelilate parti, es poate fi considerata ca fiind acceptata chiar daca partea careia i"a fost adresata tace. Conditiile acceptarii ofertei Acceptarea ofertei trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate prevazute de lege pentru vointa juridica, in general, precum si urmatoarele conditii speciale: 2 sa fie pura si simpla, adica sa concorde cu oferta, sa fie conforma acesteia1 2 daca oferta a fost adresata unei anumite persoane, numai acea persoana o poate accepta, dar daca a fost adresata publicului, acceptarea poate sa provina de la orice persoana interesata sa incheie contractul1 2 acceptarea trebuie sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata. 5omentul incheierii contractului 5omentul incheierii contractului este acela in care se realizeaza acordul de vointa prin intalnirea acceptarii cu oferta de a contracta. Pentru stabilirea momentului la care s"a incheiat un contract, se va distinge dupa cum:

" " "

ofertantul si acceptantul sunt prezenti1 contractul se incheie prin telefon1 contractul se incheie prin corespondenta. Incheierea contractului intre prezenti

In cazul in care ofertantul si acceptantul sunt de fata, momentul incheierii contractului este acela in care ofertantul si acceptantul cad de acord asupra incheierii contractului. 3egulile incheierii contractului intre prezenti sunt aplicabile si in ipoteza in care incheierea contractului se realizeaza prin telefon. Incheierea contractului prin corespondenta Incheierea contractului prin corespondenta, numita si incheierea contractului intre absenti, atunci cand oferta si acceptarea se transmit prin scrisoare, telegrama, telex, telefax, a generat patru sisteme sau teorii pentru cunoasterea momentului incheierii contractului. 2 $istemul emisiunii al declaratiunii! considera ca acordul de vointa s"a realizat in momentul in care destinatarul ofertei si"a manifestat acordul cu oferta primita, chiar daca nu a comunicat acceptarea sa ofertantului1 2 $istemul expedierii acceptarii considera ca momentul incheierii contractului este acela in care acceptantul a expediat raspunsul sau afirmativ, prin scrisoare, telegrama, telex, telefax, chiar daca raspunsul nu a ajuns la cunostinta ofertantului1 2 $istemul receptiei acceptarii de catre ofertant sistemul primirii acceptarii! considera ca incheierea contractului a avut loc in momentul in care raspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul ca ofertantul a luat sau nu la cunostinta de continutul acestuia1 2 $istemul informarii considera ca momentul incheierii contractului este acela in care ofertantul a luat cunostinta de acceptare. In doctrina si jurisprudenta, este preferat sistemul receptiei acceptarii. Importanta momentului incheierii contractului 5omentul incheierii contractului prezinta importanta datorita consecintelor deosebite pe care le produce, respectiv: 2 din momentul incheierii contractului acesta poate sa"si produca efectele, nascandu"se drepturile si obligatiile partilor contractante1

2 in raport de acest moment se apreciaza posibilitatea de revocare, precum si caducitatea ofertei1 2 viciile de consimtamant se analizeaza in raport de momentul incheierii contractului1 2 in cazul contractelor translative de proprietate avand ca obiect bunuri certe, transmiterea dreptului de proprietate are loc in momentul incheierii contractului, iar riscul pierii bunurilor se suporta de cumparator1 2 in caz de conflict de legi in timp contractului i se va aplica legea in vigoare la momentul incheierii sale1 2 determina locul incheierii contractului. +ocul incheierii contractului +ocul incheierii contractului se determina diferit, dupa cum incheierea contractului s"a realizat intre prezenti, prin telefon sau prin corespondenta: 2 Intre partile prezente, locul incheierii contractului este acela in care se afla partile1 2 daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii contractului este acela unde se afla ofertantul1 2 in cazul contractului incheiat prin corespondenta, avand in vedere sistemul receptiei acceptarii, locul incheierii contractului este acela unde se afla destinatarul ofertei. Importanta locului incheierii contractului #eterminarea locului incheierii contractului prezinta importanta in cadrul relatiilor de drept international privat atunci cand apare un conflict de legi in spatiu, pentru stabilirea legii aplicabile.