Anda di halaman 1dari 16

ZANTIACII

de Adrian Buzdugan 1. Editura Lucru stiut, Adolf Hitler si Eva Braun nu formasera tocmai cuplul perfect. Putini aveau cunostinta nsa de faptul ca nainte de a se sinucide, adoptasera un copil. Sturmbannf rerul !tto "nsc e primise de la # rer nsarcinarea de a nmna actele nfierii unui copil oarecare. Acel prunc s$a nimerit sa fie o fetita mitoasa ce fusese tinuta ascunsa ntr$un beci, la nici doi %ilometri de Bun%erul #iarei. !tto "nsc e, vaznd$o mbracata cu o tunica militara cu grad de Hauptfeld&ebel, crezuse ca$i o perla ariana. 'u parul balai si oc ii nitelus sasii, dar azurii si tristi, de orfana, parnd sa faca parte din Bund (eutsc er )*del l impresiona pe loc. +uvatul rosu legat de gt, l lua drept snur de Bannmaedelfue rerin, nu$i remarca strungareata de evreica plodarnica si nici lipsa banalei insigne cu vulturul prins ca$n insectar. ,nainte s$o ntrebe cum o c eama, i ntinse actele si o rafala de mitraliera le desparti drumurile pentru totdeauna. Asta nu se aflase pna n urmacu doi ani, pna cnd -asela Hitler nu si revendicase titlul de nobil mostenitor al 'elui de$al .reilea -eic . Am lasat foile pe birou nestiind daca sa mai continui sau nu. Ideea era socanta, dar termenii nemtesti mult prea ncurcati, mpiedicnd lectura. Nu putea sa foloseasca Hitlerjungend n loc de Bund Deutscher M del ! "u siguranta se documentase temeinic, dar de#asta se cheama literatura si nu cercetare stiintifica$ %oti sa le#nfloresti, sa le faci sa sune bine$ Nu te &erifica nimeni la concordantele istorice sau gradele militare$ "e bine mergea 'eld(ebel, simplu, nu Hauptfeld(ebel$ Bannmaedelfuehrerin, ct o fi fost el de corect, trebuia sa dispara$ Am dat napoi la re)umat. Banii necesari internationali)arii miscarii &enisera de la hun)ii lui Hitler care dominau piata drogurilor din America de *ud si de la +uden ,rben, grupare israelito#germana ce gestionase uriasa a&ere a e&reilor deportati n timpul celui de#al doilea ra)boi mondial si o nmultise prin crearea de &irusi si traficul de organe. Al %atrulea -eich cu capitala la "alafat$ Am nchis manuscrisul. %entru totdeauna. %e coperta lui era He.agrama -afaelitilor, emblema *fntului Imperiu Austro#Israelian$

Interesant simbol. I#am facut &nt s#ajunga#n cos. Ma ener&au la culme &olumele de pro)a scurta$ /oate erau inegale$ %o&estiri bune si proaste laolalta$ "ele proaste nu meritau sa apara, cele foarte bune mi#ar fi atacat statutul de &rf de lance al literaturii contemporane, iar din cele bune erau cu tonele deja pe piata. 0e respingeam pe toate la gramada. "nd se adunau 11 2 34 de astfel de manuscrise, le aruncam, iar la directia editoriala trimiteam in&ariabil5 6Persoana n cauza are talent, numai ca aceasta
1

carte nu este publicabila acum. (at fiind faptul ca are o e/perienta redusa, nu ne putem permite sa riscam si sa luam n calcul aceasta carte pentru colectiile noastre de literatura. 7. ,.perienta redusa se traducea prin5 nu e cunoscut, nu are alte carti publicate. "nd si cnd mai adaugam5 6Sugestie0 Propuneti$i publicarea acestei carti la o editura mica, apoi sa revina la noi cu roman17. Da. %referam romanele$ 8n roman se scrie n cte&a luni si se citeste n cte&a ore. "nd a&eam timp si chef, adica foarte rar, citeam cu o atentie diabolica doua#trei pagini de la nceputul scrierii9 chiar daca scrise foarte bine, /:A/, plictisitoare$ "u totii optau pentru o introducere fastidioasa, nestiind ca pentru ochii mei acolo trebuia sa se afle punctul culminant care sa actione)e ruginitele prghii redactionale$ 0a asta nceputul era frapant, dar nu ma puteam ha)arda sa las sa treaca o asemenea aberatie$ Mai dadusem o data peste unul cuIisus$/oata tarasenia pornea acolo de la Iuda care tot insista pe ideea crearii unui nou reper moral prin sacrificiul suprem. ;ntruct Iisus e)ita <ncepea sa aiba succes ca &raci= si pentru ca semanau foarte bine, Iuda i#a propus sa#l duble)e, sa reali)e)e el cascada torturii. 0umea n#a&ea cum sa se prinda de micul siretlic, Iisus fiind n Ierusalim un c&asinecunoscut. 0a nceput, nici apostolii nu si#au dat seama de ce se ntmpla$ %e jumatate adormiti, n be)na, cu romanii peste ei, n#au reali)at ca Iisus l sarutase pe Iuda trimitndu#l la moarte. Mai apoi acesta le#a spus de planul lui Iuda care#si asumase martiriul> Asa se e.plica de ce Ioan 2 bun prieten cu Iuda, fusese singurul dintre apostoli care asistase la crucificare si tot asa se e.plica de ce la doar trei )ile dupa 6n&iere7, Iisus, desi ar fi a&ut attea de propo&aduit despre lumea de#aci si de dincolo, 6se naltase7, disparuse. ;n drum spre ,gipt, Ioan l urmarise si l omorse. "a pe#un las. Atunci ma grabisem sa#l introduc n planul editorial si Adamo&ic ma pusese pe liber. : saptamna concediu fara plata. # 'ugi, Miro$ *a nu te &ad$ Daca te &ad, te concedie)$ *atni Baran m#a tinut minute n sir la telefon sa#mi spuna ca mai are putin si termina &olumul doi de la heptalogia 6?a@iii7, despre niste fiinte care &in de la opt sute de milioane de milioane de ani lumina ca sa ne derati)e)e planeta$ Dupa ce dadusera c#un praf &iolaceu, iarba de&enise albastruie, iar parul oamenilor galben, n mii de nuante, de la galbenul#pai la auriul#roscat, functie de bolile de care suferea organismul. ;n &olumul asta se proceda la e.tinctia n masa a tuturor animalelor salbatice, de la guster la leopard$ # /otul se petrece peste noapte$ Derati)are # demolare. Nu stiu de ce, dar ma ducea cu gndul la trasnaia lui Douglas Adams, 6Ahidul autostopistului galactic7 $> # Dupa aceasta ultima si grandioasa &natoare, marfa ajunge n depo)ite u#ri#a#se$ # "are marfa! # %asta asta din carne, re)ultata din mala.area &natului$ ,i, aceasta pasta ncepe sa fie li&rata cetatenilor> Acum mi &eneau n minte imagini din antologicul 6*oBlent Areen7, filmul n care, pe un %amnt tot asa de suprapopulat, oamenii snt hraniti cu> oameni procesati industrial> # Iarba e acum de un bleumarin#nchis$> :are s#ar fi ncumetat cine&a sa mannce biscuiti facuti din idiotul asta!$
2

# Da, da$ am mai punctat si eu ndatoritor. Nu puteam sa#l reped pe &arul directorului de productie$> "nd e gata, trimiteti#l si se re)ol&a imediat$ In&oluntar, am )mbit. ;n alte doua luni, Mesic a&ea sa aduca &olumul la standardele unei opere literare. Nu era &orba de greseli de structura 2 pe care le repara rescriind capitole ntregi #, indi&idul asta era un analfabet$ 6%rofesiia7, 6mugilaginos7, 6amndoura7, 6temnicier7 erau doar cte&a din cu&intele )arite de mine n urma cu nici un an pe prima pagina a &olumului unu, intitulat att de sugesti&, 6Debarcarea7. # ,.act cnd terminam 6,.tinctia7, mi#a &enit o idee pentru un al optulea &olum$ # Numai bine, iese din sfera medicinei$ ;n pri&inta jocurilor de cu&inte nu#mi faceam probleme, era cel putin de doua ori mai ignorant dect mine. # M#am gndit eu, asa> sa scriu si din perspecti&ele fiintelor de pe Codan$ # "e idee$ 8n roman poliedric$ a&nd siguranta ca 0a(rence Durrell oricum se rasucea n mormnt, i#am propus sa se gndeasca si la al noualea si la al )ecelea &olum. # Da$ Da$ # Bine$ Astept$ Mai &orbim$ Mesic, Dlat@o Mesic era tipul care#ar fi pus ntr#o lumina negati&a orice colecti&. Nu era un stahano&ist, dar pur si simplu si facea /:A/A treaba n timp util, constiincios si cu un interes nedisimulat fata de munca pe care o presta, corectura tuturor tmpeniilor acceptate. Ne statea n gt la toti, dar, la fel, cu totii eram de acord ca fara el editura n#ar fi scos produse &andabile> Noi astialalti eram normali. :rgoliosi, ignoranti, un pic aroganti, un pic neglijenti> 0a capitolul asta, *elim -uslan, graficianul, era campionul$ 0ucra efecti& doar trei#patru ore pe saptamna. Atunci cnd era ct de ct trea), facea cte&a schite pe care fiu#sau i le termina acasa. Noroc ca tnara#iprogenitura a&ea talent9 reusisem sa &indem astfel 68ltimul Buar7, o porcarie, doar datorita copertei, un gligor ranit pe un fond oli&2rosiatec$ # Au)i$ 8talia$ si#am a)&rlit n cosul pentru reciclare un al doilea manuscris. # *tai, ma$ Dlat@o se ridica si#l recupera. /u, dac#ai fi lucrat la HollB(ood, i#ai fi respins din start si scenariul lui "haplin pentru 6Marele Dictator7. Am ridicat din umeri. Bruma mea de cultura nu a&ea radacini chiar att de adnci$ # *il&erberg n#ar mai fi luat Hugo cu 6Aripi de noapte7> Am nceput sa ma scobesc n nas. # %oate ideea#i foarte buna$> # Daaa$ Aeniala poate$ # 0a 8talia poti sa#i adaugi un h si iese 8thalia> Dad ca#i o &iitoare metropola pamnteana ntr#o )ona muntoasa. "itise deja n diagonala prima pagina./ransforma#i#l n 8ralia$ , o pastisa, dar suna mai bine$ Ah$ "t mi placea cnd era Mesic n concediu$ "a sa nu mai caut pe internet, l#am ntrebat totusi ce &oise sa spuna cu "haplin si *il&erberg. # -omania # /omania, -ome 2 -oum, +erusalem 2 +orslem, %aris 2 %erris. *#ar putea sa fie chiar foarte bun$ /erminase primul capitol$ Am iesit pe balcon sa fume).
3

"a a&eam o )i proasta mi#a confirmat#o si &enirea intempesti&a a lui Mijin Mer@a&a. Dupa ce m#a tot batut la cap ca de ce nu a ajuns la tipar noua lui carte, care sincer sa fiu nici nu stiamca ajunsese la mine, mi#am iesit din fire si, chiar daca nu stiam despre ce e &orba, i#am atras atentia ca ar trebui sa renunte la stilul ala, descriptio Doie&odinae si sa re&ina n pre)ent5 # Altfel am discuta daca ati baga patru njuraturi pe pagina, un capitol care sa nceapa de e.emplu cu un junior care trage doua jointuri cu fereala n buda scolii, n#ar strica si o baba &iolata#n actiune$ 0a betie. De imagini &eridice ale societatii actuale, de astea are ne&oie poporul$ # Nu snt de aceeasi parere$ ,u cred ca linia asta obscena, mi)erabilista spre care ma mpingi dumneata, aceste e.hibari comune nu snt dect radiografieri dure ale unei realitati ce chiar nu are ne&oie de asemeni supralicitari$ Am ramas cu ochii beliti si cu sinapsele dnd rateuri. "e ma n&rtea#n cu&inte mestesugite consacratul$ I#am multumit pentru parerea pe care i#am catalogat#o imediat ca fiind anacronica si m#am facut ca am treaba. ,l a trntit usa. "hiar daca snt insensibil pna la nesimtire asa cum cere fisa postului, scurta con&ersatie cu Mer@a&a ma deranjase. Am sunat la toti amicii cunoscuti de pe la alte edituri, mai marunte, n ca) ca#i contactea)a sa#i bloche)e cartea in&ocnd &arii moti&e, de la redactori demisionari pna la lipsa momentana a hrtiei n tipografiile cu care lucrea)a$ Au)i$ *a ma faca pe mine promotor al mi)erabilismului$ *i cine! 8n bosorog$ *e mai luase si de pregatirea mea$ , ade&arat ca n#a&eam cine stie ce studii, dar ca sa fii redactor bun, nu#ti trebuie nu stiu cte licente sau studii postdoctorale$ 6;ti trebuie nas, fler$7, asa#mi spusese *la&en Adamo&ic, unchiul meu, Directorul ,diturii. *ingura carte pe care o citisem cap#coada n ultimii cinci ani fusese traducerea romanului de debut al "atincai Muresan, 6Mane&ra spatiala7, cu subtitlul 6*lobo)ia, Ce Ha&e a %roblem$7. : carte tare despre caractere tari$ ,ra nominali)ata la premiile Hugo, "ampbell, Nebula, ,urocon, Nobel, Dladimir "olin si Noma$ Intrigile de la Agentia *patiala -omEna fac ca prima na&a cu combustibil solid <coceni presati n tuica, daca nu ma#nsel$>= sa decole)e de la "entrul *patial Ion Iliescu a&nd sistemul de reciclare al urinei n apa potabila sabotat. ,chipajul si ndeplineste nsa misiunea pe Marte, iar prin sacrificiul suprem al lui -adu Marculescu, care iese n spatiu fara costum ca sa lege cu srma un colector de &apori impro&i)at din dresurile colegelor, echipajul reuseste sa supra&ietuiasca calatoriei de ntoarcere. 8n fel de 6Apollo 1F7, dar cu mult mai dramatic$ /in minte ca spre final, cnd capsula este recuperata n largul portului "onstanta si apare &adu&a ntreabnd mirata, 6-adu nu e cu &oi!7, am lacrimat> Am trecut la treburile mele. 0ucram la un roman cu actiunea plasata n martie 3GH1. /itlul de lucru, 6"risalida7. ;nchipuisem o lume n care copiii snt monitori)ati de la o&rsta frageda, iar celor care &adesc nclinatii artistice li se introduce un 8"B <8ni&ersal "reati&itB Bloc@er= pentru a nu mai suprancarca spatiul &irtual si#asa suprasaturat cu informatie. +eff "arson 2 eu continuam sa pastre) cu sfintenie canoanele anglo#sa.one 2 reuseste sa#si scoata cen)orul mental si distruge ntreg sistemul$ 0ucram> impropriu spus, mai bine )is bateam pasul pe loc> si asta tot din cau)a lui Dlat@o$Nu &a)use nimic grandios n efortul lui "arson de a rasturna situatia. 6Nu#ti dai seama!I mi spusese el. 6-eteaua de miliarde de terrabiti ar fi contaminata din nou de nsemnari futile pe bloguri, mesaje si te.te ridiculi)nd literatura ca arta, nenumarate fotografii si filmulete personale, mu)ica, filme, emisiuni /D nregistrate> Ideea pe care se
4

ba)ea)a romanul e e.celenta, ai strica#o cu un act eroic tipic$7. Degeaba l facusem chitibusar, autodidact retrograd, baba pedanta> criticele lui ramasesera$ "um stateam de &reo doua ore cu ochii pe 6"apitolul 3G7 si nu ndra)neam sa taste) nimic dedesubt, l#am strnit pe Mesic5 #Mai, Dlat@o$ "e#ar mai fi de spus n legatura cu noua mea carte! -idica pri&irea de pe displaB si se ndrepta. # Desi suna bine 8"B, eu i#as spune 8ni&ersal "reati&itB :ccluder, e mai potri&it$> # N#ai cum&a si un nume alternati& pentru eroul principal! am facut eu indignat. Mi#a a)&rlit un dosar. # Alege de#aici$ *nt nume din manuscrisele respinse si nepublicate nca de o alta editura. Naiba ma pusese sa ncalc regula tacerii asupra &iitoarei mele scrieri$ Am nceput sa rasfoiesc listele. Iacos, "alipa, Denim, Irenim, J)nKr, *heinar, Luisma, Bohun> +an Aoth, *unja Lumran, Arthur Dan HoBa, DadMs) /u@ac, ,l 'auri Hanadi> # ,ngle)esti nu ai! # De)i la sfrsit$ MBrtle Ban@s, *arah 0onglane, +im "allington, +ames HattereB> 3. Invazia "um nu a&eam &reun microbist cu care sa port o discutie aprinsa pe marginea finalei *upercupei ,uropei cstigata la penaltiuri de re&elatia gale)a Hibernian, ma uitam plictisit pe# o lucrare fantasB. 6Ajunse pe &rful colinei. De aici se &edea bine cetatea :st de pe malul flu&iului galben al ,delenului, turnurile crenelate si acoperisul subred al citadelei. ;si strnse gulerul, pipai mnerul sabiei de alon si si ndemna iapa nara&asa sa coboarenspre cetate.7 # DomnuN> # Dragan MOdite$ *crie si pe manuscris, dar puteti sa#mi spuneti simplu, Dragan$ Mi#am ridicat si eu pri&irea spre tnarul necopt care#l chinuia pe Mesic si ncerca sa#l prinda n cor)ile unei prietenii nedorite. # ;n primul rnd, toti e.traterestrii care apar pe planeta asta a dumnea&oastra>. # %otelia$ # /oti ncep cu b5 benedra)ini, be)alii, bodri, bireni> # Bosci. # Asa$ Bosci, bulturi$ Boscii parca erau un neam tracic> ,.trem de scrupulosul Mesic a&ea liste ntregi cu numele in&entate ce#i trecusera prin mna. :rgani)ate ta.onomic$ 0a un rachiu mi citise din ele. A&ea de la in&entii ling&istice inspirate, molosi, ba(hatani, a@iri, guarna)i, saNatrali, anuri, cami)i si (aldeni la denumiri cu i) culinar, ostropelli, sta@eri. Denumiri stupide, )onali, asieni, omeni, ciudate,
5

-a#ang(eni, claghini, hartotra&engi sau de#a dreptul incredibile5 gruanali si caralii # desi acestia din urma chiar au ce&a nepamntesc> #Nu$ Bosii nu boscii, dar n loc de bosci as putea pune pri#cossmodilonto)auri. %ri&irea stupefiata a lui Mesic o lua drept fermecata. Initial m#am gndit ca e prea lung. 'ie &orba ntre noi, )mbea cu toata fata si cred ca amabilitatile sensibilului Dlat@o le lua drept o confirmare a &iitoarei publicari, e un loc comun n pro)a science#fiction ca speciile de e.traterestri sa fie numite din doua#trei silabe. Da)nd ca nu do&edeste cu el, jo&ialitatea#i debordanta depasind cu mult ni&elul de decibeli suportabil, am inter&enit5 # Hai domNle$ Nu &e)i ca mai a&em si alte treburi$ pe masa mea de lucru era doar un jurnal, asa c#am aratat tot spre biroul ticsit a lui Mesic. Asa#ne sa ne &edem si de proiectele aflate n stadiu de finali)are$ 0#am scos cu greu din birou, ncerca sa ma con&inga si pe mine ca 6benedra)in7 e perfect$ 0# a obtinut din compunerea lui bene din latina cu dra)in care, chiar daca a&ea aparenta unui termen sla&, pro&enea de fapt din daca si nsemna to&aras, 6to&aras bun7, deci$> # Deci pe curnd$ Mesic mi#a multumit dnd din cap, iar eu m#am dus spre fereastra, 6*abie de alon$ +ordie de alun$>7. Atunci I#AM DAP8/$ Bruni, marunti, cam de doua picioare si cu o multime de oameni n jur. Au ca un fel de> senila naturala, un sistem de locomotie ca al milipedelor si> &in de nicaieri$> %utin mai sus de mijloc le pornesc n laturi cinci brate cu e.crescente ciudate, cam ca la steaua de mare. Mesic, care a studiat si .enobiologie, sustine ca unul dintre brate foloseste n mod sigur la acuplare. *us, sub trompita care pare a fi pentru respiratie sau reglarea temperaturii, pe o umflatura tesita, au o mna de ochi. %e spate, daca ala#i spate, scnteia)a o placa cheratinoasa. Au nceput sa se materiali)e)e n sediul editurii$ Daca nu sntem atenti, &om ajunge de rsul lumii$ ;n nordul orasului, un grup de fermieri a ncropit la repe)eala un taraf, iar ansamblul folcloric 6%la&a ptita7 a ncins dansuri populare n repri)e lungi, pna la epui)are. Din jumatate n jumatate de ora snt difu)ate imagini incredibile, 6No comment7. /arani de#ai nostri, strnind colbul n n&rtite ametitoare si e.traterestri miscndu#si bratele, ca la un concert de mu)ica roc@. 0a sfrsit apare un conational multamit, asudat si rostind sacadat ca un bolna& mintal5 6Noi cre # edem ca i#am, i# amprimit cum se cu # cu&ine$7. # %oate ca au &enit sa se documente)e$ Au 6intrat pe /erra7, cum intra copiii pe internet sa#si faca un referat. # Da, asa ar a&ea sens$ # %rostii$ N#au ei tehnologia necesara pentru a crea o asemenea bresa$ *elim sustinu un timp pri&irea ferma a lui ,lan *tellnar, directorul de productie, apoi adauga5 ;n fine, poate ca 6tehnologie7 nu e cel mai potri&it termen, aaa> forta, energia, nu stiu cum sa#i )ic$ 0a noi rasareau chiar de lnga secretariat. 0a nceput, toate ftele lesinasera si se dadusera de ceasul mortii. "a sa se faca ce&a, ca daca nu, ele#si dau demisia. Aparitiile lor continuau sa o ngro)easca doar pe secretara Bru@ner, Plana Bru@ner. ,a a&ea rolul sa#si arate ttele prin
6

decolteuri sofisticate n asa fel nct sa distraga atentia scriitorasilor frustrati care tot &eneau sa impute editurii faptul ca gloria lor ntr)ie sa apara. Acum parca si uitase de intentia ei de#al prinde n mrejele sale obosite pe efeminatul pro)ator Nr.1, "artin Mirco&ic. ;si tot facea unghiile, tot bocea, icnea si sughita ner&os cnd mai tsnea cte unul din neant. # Pan 2 iac$ # Hic 2 ic$ +urai ca#i o con&ersatie$ Macar sa le mareasca salariile din cau)a conditiilor alienante. Directorul, care de obicei freca strainataturile n cautare de copB#right#uri si parfumuri noi, &enise de urgenta, nu din cau)a lor, ci fiindca in&a)ia i perturba sistemul de gndire ntemeiat pe precepte crestin# nicasiene. 0or le#a spus doar att5 # 'etelor, doar nu carati tiparnita aici$ -olul &ostru e similar celui pe care l au florile$ a ntins mna si#a rasturnat o glastra. *nteti dispensabile$ Au &enit cu sutele de#astia care mor de grija altuia si nu le place sa stea pe#acasa. Initial, nu au stiut care si cum sa inter&ina, problema fiind delicata, domeniul incert. "ei de la Drepturile :mului sau cei de la Drepturile Animalelor! %na la urma, cei cu interese financiare majore au trecut prin :N8 rapid ,/B-#ul, ,.traterrestrial Being -ights si au fondat o organi)atie cu doua di&i)ii, pentru animale inferioare si superioare. Ieri ni s#a inter)is accesul pentru trei ore n PonaPero. Dor sa stabileasca cu e.actitate coordonatele, lungimea faliei si sa elimine orice interferenta. Ine&itabilul s#a produs$ "um Dlat@o Mesic are o rubrica permanenta la 6+utro7, numele dat de el panaramelor aliene, )antiaci, s#a ncetatenit. *esi)asem si eu, ca oricare alt martor ocular, )gomotul facut atunci cnd cadeau de neunde5 )an 2 Bac, )an 2 Bac 2 Bac, n doi sau trei timpi, ca jucariile demodate din cauciuc cu chitaitoare prinsa#n fund, dar> Au receptat semnaturile )antiacilor ce &eneau de niciunde si au marcat punctele de incidenta ntre cele doua uni&ersuri sau cele doua regiuni ale aceluiasi uni&ers. , un arc de cerc lung de )ece mile situat pe paralela G1. +umatate din poarta#i n No&i *ad, nordul orasului, jumatate#i pe terenurile agricole din marginea orasului. "onform tuturor obser&atiilor, /:/I )antiacii se ndreapta nsa spre oras, spre capatul sudic al arcului, G1Q1GNFG,31NN latitudine nordica si 1RQ14N14,13NN longitudine estica, unde&a n apropierea unei piete de pe "ara 0a)ara. Astia destepti &eniti cu aparatura de sute de miliarde de Buani si care au ocupat spitalul din apropiere #aflat si el pe pragul dintre cele doua lumi #, au ajuns la conclu)ia ca t(o feet snt ramasi ca#n niste saci cu lichid amniotic. : membrana de GH,F micrometri i protejea)a de orice> sau i ajuta sa supra&ietuiasca n cea mai buna dintre toate lumile posibile9 cnd au sarit n lumea noastra si#au pastrat o re)er&a minima din mediul lor primar. N#au cu ce sa#i momeasca sa intre#n spital, asa ca mare parte din cercetari se desfasoara pe teren. ;n strada sau locuinte particulare. *pre nemultumirea tuturor, trupele NA/:, n marea lor majoritate trupe americane, au mpresurat orasul. Din nou$ "ei batrni au nca &ii n minte imaginile ra)boiului din NR3, cei tineri stiu si ei ca sub pretentioasa titulatura de gardian al lumii nu se ascunde dect un jandar stupid, atins de retard. Armata *8A, cea mai dotata armata din lume, nu e dect o afacere profitabila dirijata din umbra de industriasi &erosi. %oliticieni si corporatisti obscuri

ncep si ntretin rentabile ra)boaie de u)ura9 mari consumatoare de resurse umane si materiale acestea atrag ca un Maelstrom comisioane generoase si profituri spectaculoase. Mesic facea, ca de obicei, opinie separata. Nu era de acord cu teoria legata de necesitatea ntretinerii unui inamic permanent, indiferent care#ar fi fost acela5 # *i n Dietnam, Afganistan, Ira@ sau n "oreea de Nord n#au stiut, n#au fost n stare sa obtina capitularile astora$ Daca n#ar fi utili)at bombele atomice, si#acum ar fi fost n ra)boi cu +aponia. Alea au fost afrodi)iacele supreme pentru scula lor bleaga$ "red ca bause, nu#i statea n fire sa &orbeasca murdar. M#am dat pe lnga el, dar nu mirosea. ;l mai au)isem ocarnd o singura data, atunci cnd sotia sa, Milica, fugise cu un a&enturier american. Acesta si batuse joc de ea si acum abia si ducea )ilele pe unde&a pe lnga Baltimore. *i eu prost$ De#abia acum faceam legatura$ 0#am aprobat si am facut semn si celorlalti sa nu mai puna sare pe rana$ Am iesit sa fume) si sa ma uit la piticanii. %na sa se instale)e att de incomodele cordoane de protectie faceam )ece minute pna la munca. Acum, chiar daca cei care lucram n )ona 6portii7 am primit ecusoane galbene cu trei cipuri dispuse ca#n nsemnul 6radioacti&7, trebuie sa ocolesc stra)i ntregi n drumul spre slujba. , mai obositor, dar e si#un bun prilej de#a obse&a cele doua naturi aflate#n contact. Am timpsa ma uit la )antiacii care misuna prin piatete ca gndacii de bucatarie si la oamenii care se nghesuie sa faca fotografii mpreuna cu ei sau sa#i filme)e nentrerupt. %rintre ei, profesionisti care asteapta ca imortali)area unui ,D,NIM,N/ sa le aduca sume fabuloase. "nd pamntenii i#au &a)ut n preajma Nascatoarei pe cei de la NA*A mbracati n costume de protectie si ncarcati de pro&i)ii, s#au chitit ca#i rost de uscheala. Burdusiti cu ranite, sacose, cartuse de tigari si legume proaspete tot sareau linia marcata cu rosu. 'aceau un pas n spate si iar sareau, ncercndu#si norocul la nesfrsit. Dinspre &alul de emigranti si e.cursionsti se au)eau ncontinuu replici absurde5 # Ai luat banii! # ;ti dau eu un telefon$> # %e mine 2 poimine ne#ntoarcem$ # %a$ Daca#i bine acolo, &in sa o iau si pe Mirjana$ # *i normal ca e aer respirabil si DIN":0:$ Au topait asa &reo trei )ile, pna cnd mascarada celui de#al /reilea *alt 8rias al omenirii s#a transformat n Marele *irag al De)nadejdii. %oarta actiona unidirectional ca o supapa de sens unic. Mesic mi#a facut semn sa &in lnga fereastra. 8n cerc e.traterestru se nfiripa n jurul bisericutei de &is#S#&is. Pantiaci de pretutindeni &eneau ncoace sa se alipeasca la constructia Boghina. Nu stiu de ce, dar n minte mi &eneau imagini cu formele abstracte reali)ate de#aiurea prin lanurile de gru sau cu cele ale credinciosilor sufocndu#se n spirala din jurul pietrei ?aaba. # *e roaga$ M#am uitat peste umar. ,ra *elim, acum sprijinindu#se de mine, beat mort.
8

# *ii#gur se roaga$ Am dat drumul la plasma pe noua dintre cele mai bune canale de stiri. Imaginile surprinse cu )antiacii dispusi ntr#un cerc perfect facura ocolul lumii n cte&a minute. # Daca mai era necesara o proba a spiritualitatii lor$> %arintele Aoran Aojano&ic, pe care#l stiam, nadusit tot n anteriul lui greoi peste care mai )&rlise si#un patrafir, batea matanii ntr#un ritm grabit, nefiresc. ;n curnd aparu si n cadrele luate de reporteri. ;nchinaciunile lui se oprira. Acum ndrepta amenintator o cruce masi&a de argint nspre alieni. %rim#planuri pe fata lui mbrobonata de sudoare, 6Mai multi, dar pastoriti de un *INA8- Dumne)eu$7. 8n dangat de clopot scutura ntreaga ,uropa punndu#i la#ndoiala batrnetea nteleapta, ateismul. %atriarhul Di@entije Arujic somase Daticanul sa adopte o po)itie oficiala n ma.imum 3G de ore, sa n#o mai taragane)e atta, asa cum o facuse si cu actele teroriste ale americanilor si cu crimele na)istilor si cu attea altele$ %apa "lement al TD#lea a preferat nsa sa urmareasca cursul e&enimentelor ciudate n umbra unei taceri diplomatice. De altfel asa procedau cam toti din AG. %resedintele "hinei, ;mparatul +aponiei si %resedintele ales pe &iata al -usiei nu facusera nici o declaratie oficiala. Doar %rintul "onsort AndrUas al Aermaniei si ,rnst Cunder)iel, %resedintele n e.ercitiu al :N8 riscasera sa iasa la rampa asumndu#si fara ambiguitate implicarea si po)itia pro#)antiaca. : figura aparte facea Aeneralul Brian Cinthrop +r., comandantul trupelor NA/: dislocate pentru asigurarea securitatii contactului. "a ntr#un 6*targate7 de cea mai proasta calitate, se lansa )ilnic n afirmatii aiuritoare si contradictorii naucind multimea. "ontrar tuturor asteptarilor si mpotri&a oricarei obisnuinte omenesti, al doilea cerc format de e.traterestri fu ridicat peste primul, nu alaturi$ # %oate n#au loc, ma$ 8nul din brate se ncolacea n jurul &ecinului din stnga, iar celelalte patru, ridicate, se mbucau perfect n senilele )antiacului de deasupra. # Dor sa &ada si ei ce&a$ "a la teatru. 0a unul, ciorchinele de ochi ramnea n interiorul cercului fi.nd ntr#ade&ar spatiul sacru, la urmatorul nsa, bulele alea ca niste icre imense clocite ramneau sa &eghe)e e.teriorul si tot asa, fara e.ceptie$ 8n ciucure pe fata, unuN pe dos. Aceasta obser&atie simpla infirma, cel putin pe jumatate, brusca lor fer&oare religioasa. 'ascinat, am ndra)nit si am ntins mna. Am pipait )idul facut de creaturile endoterme. Da, spusele celorlalti se confirmau$ ,rau reci. -eci ca moartea$ Doi ,./. mi#au trecut pe lnga piciorul stng pe care n#am mai a&ut timp sa mi#l feresc, de)gustat. *#au nclinat pe o parte, iar mnutele desfasurate ca niste spite au nceput sa escalade)e constructia. *enila ntiului ajuns a fost ancorata instantaneu de tentaculele celui de dedesubt. Niste cangi, fi.are retractila. Mna celui fi.at deja s#a rasucit n jurul urmatorului care si potri&ea locul. "onstruiau al cincilea ni&el. ;ntr#o aliniere surprin)atoare, )antiacii formau straturi perfect ori)ontale, diferentele de ni&el fiind reglate din bratele de prindere. "nd cele FH de straturi au depasit n naltime biserica, a fost clar ca a&eau n intentie sa construiasca un turn urias9 ca &or face si altele sau i &or pune o cupola astuia nu erau dect simple speculatii. "ert era ca structura organica a&ea un diametru fluctuant, ntre RV,FH si 141,43 metri. Binenteles ca asta a dat nastere la o groa)a de interpretari numerologice si ar fi reaprins multe
9

superstitii, daca nu s#ar fidescoperit imediat cau)a reala. Aceeasi ca la maree, forta gra&itationala a 0unii. *e banuia ca mai era ce&a legat si de un ciclu biologic al acestor &ietati> %entru cei care mai a&eau &reo ndoiala ca )antiacii nu tin cu tot dinadinsul sa asiste la slujbele din ce n ce mai disperatului Aojano&ic, s#a do&edit atunci cnd au construit primul cerc n jurul cilindrului gros ajuns la al cinci)ecisisaptelea ni&el. %entru al doilea, apoi al treilea, al patrulea si al cincilea sir concentric modalitatea de constructie era aceeasi5 patru brate deasupra si unu#n lateral, de asta data#nspre cercul interior. "a sa pre&ina aparitia unor ipote)e nefondate, *trohm 2 ,@hdal, o echipa de arhitecti nor&egieni celebri, a e.plicat ca e firesc sa fie asa. Ben)ile de )antiaci de la ba)a actionau ca niste contraforturi pentru turnul aflat n constructie$ F. Avanpostul # Iesi$ Miro, iesi repede$ Am dat cearsaful la o parte si m#am uitat pe fereastra. Peci de )antiaci stateau cu trompele si pungutele de ochi atintite spre casa mea. # *ssiio$ *sssiiiooo$ am ncercat sa i alung ca pe gaini. Am au)it ca un bang sonic si> locuinta mi#a disparut, iar eu am ramas suspendat n aer. Aol si cracit. ,u, Miro Mirco&ic, &estitul scriitor, dramaturg, scenarist, jurnalist, senior#editor, consilier editorial si redactor de ba)a al ,diturii %oliDoida eram e.pus na@ed n fata &ecinilor, trecatorilor curiosi si insolentilor )an#Baci$ M#am tre)it transpirat tot. : transpiratie rece$ Mi#am pus o pijama si mi#am tras cearsaful pna sub barbie. *igur era urmarea discutiei a&ute peste )i cu Poran -ado&ic$ 6,u cred ca daca#mi dati o sansa, as putea de&eni un scriitor bun sau unul chiar foarte bun$7, ma e.asperase tonul lui amar si superior totodata. I#am )is ca din cau)a in&a)iei editura si#a reconsiderat multe dintre proiecte, ntre care si culegerea sa de te.te funambulesti, si l#am respins. "u satisfactie$ Am ncercat sa ma culc din nou, dar nu#mi iesea din minte umilinta &isata. Am ajuns tr)iu la ser&iciu. Adormisem greu si ma tre)isem de&reme, ratnd orele de somn odihnitor din )ori. M#am uitat pe agenda de lucru. /reaba de#o ora. Am dat la retiparit tot ce a&eam legat de in&a)iile e.traterestre, Arthur ". "lar@e, 6*frsitul copilariei7, H.A. Cells, 6-a)boiul lumilor7 , Ar@adi si Boris *trugat@i cu a lor 6A doua in&a)ie a martienilor7, Dean De&lin si -oland ,mmerich cu *eria 6Piua Independentei7 , 6In&a)ia neagra7 a lui Bernard Bo( si am dat la tradus 6*@in nN Bones 0ullabB7al Irenei Neumann si 6%aint %arrot and Blac@ Barron7 de re&elatia australiana +ames Bit. %e copertele &echi am adaugat pe cotor si n coltul din dreapta sus fotografia unui )antiac. "olectia 6Pantiacs7, sugerata de Mesic, fireste$ ,ram cu totii ase)ati n fotoliile din salonul editurii. /igari de foi si baturi racoritoare. Dupa *A*, PI0,$ se transmitea primul comunicat stiintific oficial. %na si 6plantele7 erau pre)ente n fata holoplasmei. # /oate aceste fiinte au o naltime cuprinsa ntre un picior noua)ecisiunu si doi &irgula sapte inchi. Am reusit sa cntarim si cte&a sute de e.emplare. Areutatea lor &aria)a ntre 31 si F1 de li&re> # Astia n#au trecut nici acum la sistemul international al unitatilor de masura! facu mirat *elim.

10

# Nu, ma$ Americanii e speciali$ si Dlat@o mai bodogani ce&a. ;i durea gura sa spuna ca au n jur de saijNde centimetri si &reo cinspe @ile$ # Nu ne putem pronunta nca, dar diferenta de naltime si greutate poate indica se.ul sau &rsta acestor fiinte. # Adica nu stiu care#i mascul, care#i femela, daca e.ista printre ei copii> nici macar nu pomenesc de &arianta unise.ualitatii$ # Mai taci, ba, Mesic$ :ameni astia stiu ce spun$ # %resupunem ca &in de pe o planeta cu o acceleratie gra&itationala de trei ori mai mare, acolo naltimea reducndu#li#se simtitor, sub un picior> Daca aici ajung sa depaseasca )ece mile pe ora, acolo se deplasea)a cu o &ite)a mult mai mica, solul planetei fiind ori clisos ori acoperit n proportie mare cu un lichid dens, maroniu. # De ce tocmai maroniu! i)bucni contrariata o )iarista. # Da rugam nu ntrerupeti$ %uteti adresa cte doua ntrebarila conferinta de presa care &a urma$ # 8ite ca snt si ca Dlat@o n sala$ )mbi Drujo, Abdulah Drujo, %.-.#ul si baiatul de mingi al editurii. # Nu, lasati$ Doi raspunde$ facu amabila *to@es. Daca ati obser&at, de cnd au &enit, )antiacii si#au schimbat usor culoarea spre gri, culoarea betonului, a orasului> "u certitudine nu obser&ase nimeni$ Doar aparatele lor smechere$ # > iar acest lucru denota mimetism. # Asta nseamna ca au dusmani$ se de)lantui din nou jurnalista incomoda. # "u siguranta$ -umoare n sala. *i spatele lor cheratinos indica pre)enta pradatorilor$

Noi am amutit cu totii. %e inofensi&ii )antiaci i &a)useram, nsa cum aratau &natorii lor! Desi nu ne gndiseram o clipa la ei, aflam ca o &i)ita de#a lor era iminenta$ Miodrag %enac de la Aparare i#a soptit ce&a la ureche, iar Miriam *to@es schimbata la fata, a mai spus doar att5 # Da &om pre)enta n continuare cum consideram ca arata n conditiile lor naturale de mediu$ Au urmat imagini animate pe computer. Pantiaci fericiti, aplati)ati ca niste turte, baltacaiau prin ce&a cacaniu. "a niste periscoape, trompele lor unduitoare amusinau pericolul$ # Pan 2 Bac 2 Bac$ *periati, ne#am ntors pri&irile spre proaspatul a)ilant. "u ngrijorare. *to@es n#a mai raspuns la ntrebari, asa ca problema turnului a ramas interpretabila. :ricum, daca initial super#analistii luN peste &ehiculasera numai porcarii de genul, 6minaret al ereticilor7, 6turn eretic7, 6ncercare de hipno)a n masa7, 6mijloc de comunicare7 etc., acum era limpede ca#i &orba de#un a&anpost, de &reun fort ce&a> # "lar$ *nt fiinte inteligente$ declama *elim. Am pufnit5 # *igur mai inteligente dect tine$
11

Atmosfera s#a mai rela.at si ne#am mprastiat. Denisera dupa adapost deci$ 8n post de radio organi)ase un concurs, 6"e &or )antiacii! Intuiti corect si cstigati o limu)ina$7. %e internet erau )eci de pagini cu potentialele cerinte. Metale pretioase, crnati traditionali, jucarii, suflete, cherestea, oi, semnali)atoare, o cheie de doua)eci, un treafat, atentie> chiar si eu ma gndisem sa sun si sa propun ca &arianta plau)ibila informatia, dar nimanui nu#i trecuse prin cap un %amnt "rucea -osie$ %e la prn) am iesit cu totii afara sa &edem cum l ia cu forta pe Aojano&ic. 8n elicopter greu, rusesc, i#a ridicat din interiorul turnului pe preot si pe descreieratiicu care ncepuse sa se ciondaneasca. Astia ramasesera pe &echi cu sloganul 6Nu ne luati biserica$7, pe cnd Poran deja era n direct facnd apel la calm5 6:ameni si )antiaci nu snt pregatiti sa mearga pe propriile lor picioare$ Doar o religie unica ne mai poate scapa de amenintarea anarhiei si a globului anomic, a 8ni&ersului anomic$7 *ingura arma pe care le#o cunosteam era acel bumerang sen)iti&. Daca dadeai sa# ntepi unuN c#un bold, ntr#un brat spre e.emplu, resimteai o durere insuportabila, ca o surubelnita nrosita care#ti strapunge antebratul. Daca#l trageai cu putere de trompa, o durere puternica ti e.ploda n ntreg capul9 bu)e, nas, ochi, tot ti amortea de durere$ ;n mod sigur aceasta inducere a 6empatiei intentionale7 era dublata si de un simt e.traordinar al distingerii pornirilor agresi&e de cele pasnice. ,.traordinara era si sesi)area imediata a nuantelor. Aceasta reactie de aparare nu era pro&ocata de o lo&itura in&oluntara, de o mimare a comportamentului &iolent ori de apucaturile jucause ale copiilor. %e puii de om i lasau sa le traga si sa le#nnoade bratele, sa#i mbrnceasca si sa#i arunce de colo#colo fara sa le faca nimic, asta atta timp ct nu depistau &reo urma de &iolenta gratuita, patologica> ca) n care si parintii le erau recunoscatori$ 8n amic mi spunea ca a &a)ut cum )ece#doispre)ece laboranti au &rut sa#i tina sa le proiecte)e polinucleotida ADN, sec&ente din genomul uman, imagini despre formarea /errei si deri&a continentelor, sa#i bombarede)e cu numere prime si coordonate spatiale, dar le# ntepeneau minile n laturi cnd dadeau sa#i tina n loc sau sa#i prinda din nou. Am aflat ca si noi a&eam o 6&ictima7. *elim se internase n spital ngrijorat ca#si &a pierde &ederea de tot. Baut fiind, ncercase sa dea cu lipici peste ochii unei mogldete ce parea ca se uita de)aprobator la o schita de#a lui. Imediat pri&irea i se ncetosase si ncepuse sa urle de spaima. Bine ca, cel putin din punctul asta de &edere, eram ferit$ Mie mi pro&ocau repulsie, asa cum mi pro&ocau si reptilele. %na acum nici macar nu atinsesem &reunul$ Ah, ce n#ar fi dat Mengelii astia de prin organi)atiile secrete ascunse sub inocentele acronime NA*A, *,/I, NA/:, ,*A etc. sa#i cioprteasca, sa le masoare maruntaiele, sa le e.cite creierii cu electro)i si sa le monitori)e)e reactiile, sa le smulga rnd pe rnd membrele n cautarea &reunui lichid seminal sau sa le sufle#n trompa &id$ Daca ieri era o demonstratie a ecumenistilor, o contrademonstratie si cte&a sute de politisti, a)i abia m#am putut strecura spre editura. : manifestatie scapata de sub control bloca stra)ile Atenei srbesti. Huiduieli, scandari mpotri&a &enirii )antiacilor si placarde5 6Ao Home$7, 6Aliens W Americans7, 6DonNt land onour 0and$7. Mi#am adus aminte de idilicele placute instalate initial de municipalitate5 6Celcome$7, 6No&i *ad. DobrodoXli na Pantia@ %ar@$7, 6DonNt feed )antiacs$7 sau 6DonNt eat )antiacs$7. *#a trecut la inde.area lor. Na&igatorii stau cu bratele rasfirate#n sus ca scheletul unui radiotelescop, prospectorii snt cei care nca mai par ca ratacesc fara rost, iar cei care#i lasa pe plo)ii
12

inconstienti sa se joace cu ei, care#i fermeca pe adulti cu miscarile hipnotice ale e.tremitatilor sau cu mersul lor grabit n )ig#)ag, distractorii, organi)ea)a de fapt di&ersiuni pentru ca ceilalti sa#si faca treaba n liniste$ /rebuiau depistati coordonatorii $ *nt suspectati ca s#ar ascunde printre pionieri, cei care merg putin, se#opresc, mai merg putin, iarasi se#opresc> G. %liarul si &uabul Din naltul cerului se napusti ca o caracatita rosie spre turn. ;n apropierea lui si deschise tentaculele, iar membranele uriase dintre ele o facura sa pluteasca usor. *e ase)a cuminte pe &rful turnului ncheind astfel constructia. # 8au$ # Halal pradator si pliarul asta$ M#am uitat aproape cu ura la Mesic. "um naiba de#i &eneau asa pe loc! 8n huruit ca de cutremur. Nici nu stiam ce sa facem, sa ne adapostim, sa iesim> Ne#am uitat cu totii la Dlat@o. Neputndu#si stapni curio)itatea, acesta statea pe &ine lnga fereastra. I#am &a)ut pri&irea nmarmurita si ne#am apropiat si noi. /urnul plutea$ # Hm! %arca se ridica usurel! N#a mai apucat nimeni sa#i raspunda. 8n suierat asur)itor ne facu sa ne#acoperim n graba urechile. ;n cte&a clipe racheta )antiaca ajunse la trei#patru mii de metri, apoi disparu. *i din fata ochilor %lecasera. ,ram singuri. Din nou. nostri si de pe ecranele aparatelor.

8nii jurau ca renuntasera la fumat, bautura sau droguri n urma atingerii )antiacilor, altii ca scapasera de cancer, sur)enie, blbiala sau parali)ie. 8nii se jurau ca i#au &a)ut mncnd insecte. ;n sprijinul acestei afirmatii statea si un filmulet jalnic postat pe You/ube cu o libelula disparnd n spatele unui )antiac. Din cau)a asta se si estima ca a&ea sa dure)e timp ndelungat colectarea si corelarea informatiilor &erificate, multe din e&enimentele bi)are semnalate ba)ndu#se pe marturii nesustinute sau nregistrari ndoielnice. Dupa &i)ionarul Mesic, "olectia 6Pantiacs7 &a mai aduce profit doar cte&a luni. Drea sa#i propuna lui Adamo&ic nfiintarea unei noi colectii care sa cuprinda re)ultatele e.aminarilor, interpretari, studii etologice, inter&iuri si documentare pe DDD>. Am sa#l ntreb si ce nume crede el c#ar fi potri&it, apoi am sa#i propun eu proiectul lui unchiu. *e aflau lucruri noi5 0a trei )ile de la "ontact, Armata *8A &oise sa capture)e un )antiac, sa#l nchida ntr#o cutie metalica blindata protejata de un cmp Hutchinson. /oti militarii care participasera la operatiune se alesesera cu o claustrofobie netratabila, iar maiorul care manipulase cutia si politicianul care daduse ordinul parali)asera. "a au sngele galben a fost infirmat. "elebra pisica Angelina, care sarise sa )grie un )antiac si picase curentata, nu reusise sa#l )grie de fapt$ "omple.ele anali)e de laborator aratasera ca )antiacul se murdarise cu o &opsea galbena ordinara, pentru garduri. Nu a fost &a)ut nici unul complet inacti&, adormit. "u totii &a)useram ca pleoapele negre se lasau alternati& n ciucurul de ochi, dar asta nu nsemna ca nu dormeau$ %oate ca
13

traiau cinci mii de ani ca pinii, iar cele opt )ile pamntene nu repre)entasera pentru ei nici doua#trei ore de#ale lor$> "hiar daca nu se stia nimic despre metabolismul lor, n mod clar era diferit de al nostru$ Daca se hranisera &reodata cu ce&a aici, singura ipote)a &iabila parea sa fie sinte)a moleculelor de ga) din atmosfera terestra. De e.cretii nici nu putea fi &orba$ ;n ceea ce pri&este limbajul )antiac, modul lor de comunicare, degeaba se chinuisera o groa)a de tehnicieni sa capte)e unde ciudate pe ben)i de frec&enta nguste sau late. Nadine *cauliau. demonstrase ca 6senilele7 lor actionau ca receptoare deosebit de sensibile pentru &ibratiile terestre produse de miile de cheti. ,stima ca traducerea nregistrarilor &a dura cte&a )eci de ani. *a&antii de moda &eche, (ellsieni nostalgici, au declarat ca, artificiala sau naturala, bresa nu poate fi dect o masina a timpului. Doua gigantice cor)i#mama, dirijate sau nu, interferasera si se reali)ase un arc temporal. Pantiacii erau de fapt urmasii nostri$$$ "hiar daca teoria gaurii de &ierme atipice ramnea sustinuta de un bun simt elementar si aici curentul general de opinie era spart de &oci singulare5 fereastra fusese deschisa si n trecut, cnd milioane de saurofagi ne curatasera %amntul de uriasele reptile, ea se &a mai deschide, %amntul trebuind deci securi)at, militari)at>. : greseala majora a fost ncercarea de a#i ntelege folosind tiparele umane rigide. Asa au fost considerate la nceput fiinte lipsite de inteligenta, deoarece nu manipulau realitatea utili)nd abstractii$ *i cred ca persistam n aceeasi greseala$ Nu se gndeste nimeni ca )antiacii n#au &rut nimic altce&a dect sa se ntoarca acasa$Dar asa sntem noi, complicam totul, schimbam si teoriile numai sa ne iasa mi)a antropica. ,.act ca materia neagra care nu ne iese la socoteala. %oate ca pur si simplu nu se afla ;N uni&ersul nostru obser&abil, ci dincolo de ori)ontul cosmic$ Daca aici, n al&eola cunoscuta, densitatea este mica, poate ca dincolo snt bucati inimaginabile de materie hiperdensa. Nu> $ Nu#i bine pna nu intra n sablonul nostru$ "ontact esuat. A&nd n &edere fragilitatea corpului uman care nu ne permite calatorii spatiale ndelungate, poate singurul. "a specie trecusem cu nesimtire peste Borodino, Derdun, Ausch(it) ori Hiroshima, nen&atnd mare lucru. Daca uitam cu atta usurinta lucrurile rele, att de neutra &i)ita a )antiacilor n mod sigur nu a&ea sa ne schimbe n &reun fel$> :are ce le po&esteau alor lor! 6Nu a meritat efortul$ Niste fiinte primiti&e$ Au &rut sa ne nchida, sa ne taie, ne#au pus si niste sta&ile#n drum>7. %entru a le masura IL#ul, Doctorul Narbach construise la repe)eala labirinturi din prefabricate blocndu#le astfel drumul spre /urn. 6>topaiau ncontinuu pe#o dunga si ne tot bagau flash#uri n ochi$7. %uteam fi considerati niste salbatici$ "u destula ndreptatire> *#a descoperit o pereche a arcului srbesc$ "el putin asta sustin toate )iarele din Italia> 0nga Aerfalco, Montieri, pro&incia Arosseto din /oscana, n fine, unde&a n &estul peninsulei, ntr#o regiune colinara putin circulata, sub "ornate di Aerfalco n timpul celor opt )ile a&usesera loc o serie de disparitii misterioase. Doua batrnele se jurau ca &a)usera cum doi turisti se mistuisera ca#n ceata )iua#n amia)a mare pe Dia di Me))o din Aerfalco. 8n camionagiu disparuse cu tot cu camion. "am de la plecarea )antiacilor nu era de gasit nici "arla Dosio, o tnara dintr#o ase)are n&ecinata> 6,sportatione di uomini7, 6"onZuistare lNuni&erso$7. Nu se facea nici un prognostic n pri&inta sanselor lor reale de supra&ietuire. ;n continuare erau detalii despre restul e.ploratorilor fara de &oie. Am studiat cu atentie lista publicata.
14

%rin urmare, cu putin noroc, si noi le e.pediaseram rme, crtite si iepuri. %atru oameni, )eci de mii de insecte si#un camion cu marmura ro) e.trasa din )ona$ *tire de scandal sau nu <de cei doi turisti nimeni nu stia nimic, proprietarul camionului era banuit ca mai incediase o data un 'iat pentru a beneficia de asigurare, iar adolescenta a&ea intentia declarata de a fugi de#acasa pentru ca nu se ntelegea cu tata#sau &itreg >= la scurt timp toate canalele informati&e au fost potopite de analisti, scheme si grafice. Discutii despre simetria radiala, cercuri punctate pe harti &irtuale a&nd notate dimensiuni si &ariabile. ,chipe de reporteri cutreiernd colinele metalifere din /oscana, o gsculita e.altata ntr#o barca lnga Insula :to@ %ag de la Adriatica, 6Ma aflu e.act n "entrul "ercului si simt o energie e.traordinara$7. Apoi au aparut sfere, sfere intersectnd %amntul si doua bucati ca doua felii de pepene, una trecnd pe la noi, una prin Aerfalco. ;n nordul No&i *adului s#a e.ca&at o groapa imensa. /oti spun ca#i o noua groapa de gunoi ecologica$ "u diametrul de trei @ilometri si care a necesitat sute de e.propieri$$$ , delimitata de bali)e si fore)e cum nimeni n#a mai &a)ut. *e spune ca introduc te&i conectate la G4 444 de &olti pentru a captura un &uab <Mesic= scanat deja si care s#ar ndrepta spre mie)ul metalic al %amntului. %arca#i un *' din alea din care tot arunc eu> 8nii, mai nebuni, sustin ca &uabul a facut legatura cu mie)ul /errei si s#a autodistrus furni)nd energia necesara lansarii turnului. # *nt de acord ca pledoaria pentru umanitate ce prinde &iata n minile unui artist, nu a&ansea)a posibile solutionari, dar ofera totusi niste modele etice$ Din cte stiu eu, i spunea unchiu#meu lui Dlat@o, metafi)ica, odata ce nu se face cu patima sau r)nd, se departea)a de oameni, de ne&oile lor imediate> # %arca satira sau angajarea fac &reo ce&a$ Ataca fara a re)ol&a contradictiile societatii organi)ate ineficient. Att$ ;ncet, am dat sa nchid usa. # Nu$ Intra, Miro$ Intra$ # , gata coperta pentru 6,.tinctia7. # *tiai ca Mesic ne paraseste! Am ramas inter)is. # Da de&eni Directorul Institutului Intercultural 6 A Doua 0ume7$ 0a propunerea partenerei noastre de afaceri de la 6*tore 'orfattere7, Anne#Arethe +[rgensen si a lui "hristian Alejandro Dalde) de /a&era de la> N#am mai ascultat. # Asistam la o prabusire a religiilor greoaie, a academismului scrobit si perimat, la sfrsitul 6celei mai bune dintre toate lumile leibni)iene posibile7$> Dlat@o si discursul sau inaugural. ;nchid plasma si#mi ntorc pri&irea spre tnarul intrus. Are fata mbujorata. # "um se numeste! # Milan Arego&ic. Ma uit tinta la el. # Asa se numeste cartea! # Ma scu)ati$ 6;ntoarcerea )antiacilor7.
15

'oile i tremura#n mini. "te&a i cad pe birou si, cerndu#mi permisiunea, le strnge grabit, stngaci. Da peste prespapierul lasat de Mesic. : na&a spatiala grea cu inscriptia 6/hereNs no frontier, thereNs just an edge of our minds$7. Ma gndesc sa delimite) strict granita dintre noi. # Ba, tu stii cine#s eu! ;n )ona asta, si#am maturat cumna o suprafata imensa pe harta de pe birou, eu snt Dumne)eul *criitorilor$ Asta si repre)enta functia mea de coordonator de colectie si referent principal. ,u eram )idul de care se lo&eau toti. De srma ghimpata nsirata de mine scapau doar cartile prietenilor mei si ale celor care a&eau bunul simt sa atase)e la potentiala opera cadouri consistente$ ,ram printre "ei Alesi, printre cei care fac istoria literara a unei natii. "ei cti&a critici constipati care se fandoseau cu asta se nselau amarnic, ei cerneau doar ce lasam noi sa treaca$
martie 2 iunie 3445

16

Anda mungkin juga menyukai