Referate Meniu
Home Astronomie Biologie C himie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Italiana Marketing Matematica Medicina Muzica Psihologie Romana Spaniola
http://www.referatele.com/drept/ACTIVITATEA-PROCEDURALA-PRIVIN645.php
1/9
4/27/2014
acesta a inregistrat-o, nu are relevanta daca persoana vatamata a facut unele completari ulterioare[13].
In cazul infractiunii de abuz de incredere (si cele asemanatoare acesteia) termenul de introducere al plangerii curge, nu de la data neindeplinirii obligatiei de restituire si nici de la data ultimului refuz de restituire, ci de la data primului refuz de restituire. [14] Introducerea tardiva a plangerii prealabile determina inexistenta ei si incetarea procesului penal[15]. Cand plangerea prealabila a fost trimisa prin posta, cu scrisoare recomandata, implinirea termenului prevazut de lege pentru introducerea ei se socoteste in raport cu data inscrisa in recipisa postei si imprimata de sigiliul aplicat pe plicul original, iar nu cu data inregistrarii plangerii[16]. Avand in vedere acestea, tardivitatea plangerii nu poate fi motivata cu participarea la campania agricola, deoarece persoana vatamata putea folosi posta [17].
Din ratiunea si finalitatea instituirii plangerii prealabile ca o conditie de exceptie a exercitarii actiunii publice prin disponibilizarea ei la indemana persoanei vatamate, rezulta ca singura persoana care poate introduce cu efecte valabile plangerea prealabila este persoana vatamata. Pe cale de consecinta, in cazul infractiunilor pentru care legea penala instituie o atare conditie de pedepsibilitate (adica de tragere la raspundere penala), nici exercitarea plangerii de catre organele judiciare ale statului din oficiu si nici introducerea ei de catre o alta persoana decat cea vatamata prin infractiune, nu sunt de natura a permite declansarea actiunii penale. Deci, plangerea prealabila trebuie introdusa personal de cel vatamat care, are capacitatea de exercitiu a drepturilor sale. Plangerea facuta de o alta persoana decat subiectul pasiv al infractiunii apare ca facuta de o persoana fara calitate si deci echivaleaza cu lipsa plangerii prealabile[20]. Cand se prevede pentru unele infractiuni necesitatea unei plangeri prealabile, legea are in vedere persoana fizica ce poate deveni parte vatamata in proces. Cu privire la calitatea de persoana vatamata, nu putem impartasi opinia[21] potrivit careia si persoanele juridice ar putea fi considerate persoane vatamate in sensul dispozitiilor art. 131 C.pen. si, in consecinta, si acestea ar putea introduce plangerea prealabila in cazul in care ar fi vatamate prin vreo infractiune dintre cele pentru care se prevede necesitatea plangerii prealabile[22]. Consideram ca din economia tuturor dispozitiilor legale privitoare la institutia plangerii prealabile rezulta, fara echivoc, faptul ca numai persoanele fizice sunt vizate prin aceste reglementari[23]. In sprijinul opiniei noastre aratam ca retragerea plangerii prealabile si impacarea partilor, ca institutii strans legate de institutia plangerii prealabile, sunt manifestari unilaterale si, respectiv, bilaterale de vointa ale persoanelor fizice prin care acestea pun capat procesului penal. Dupa parerea noastra nu s-ar putea concepe niciodata ca, impacarea in procesul penal a intervenit intre o persoana fizica si una juridica; de asemenea, nu s-ar putea spune ca o persoana juridica si-a retras plangerea prealabila. Un alt argument care vine in sprijinul sustinerilor noastre este si cel care rezulta din modul in care legiuitorul a reglementat institutia plangerii prealabile[24]. Astfel, se poate observa ca toate infractiunile pentru care legea prevede ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate sunt indreptate impotriva persoanelor fizice sau a patrimoniului lor[25]. Home Referatele Ultimele Referate Gestiunea fiscala a intreprinderii Lucrare de licenta psihologie
Sustinatorii primei opinii releva faptul ca, intr-adevar, reglementarea plangerii prealabile vizeaza, in principal, ocrotirea persoanelor fizice, dar sunt si unele infractiuni dintre cele pentru care legea conditioneaza punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate, care poate fi indreptata si impotriva persoanelor juridice (de ex., distrugerea, art. 217 C.pen.). In asemenea situatie, titular al plangerii prealabile poate fi si persoana juridica[26], caz in care plangerea prealabila va fi introdusa de reprezentantul legal. In practica judiciara au fost cazuri cand unele instante s-au considerat legal sesizate prin plangeri prealabile ale persoanelor juridice[27].
De la regula potrivit careia, plangerea prealabila trebuie introdusa personal de partea vatamata, in vederea ocrotirii juridico-penale
http://www.referatele.com/drept/ACTIVITATEA-PROCEDURALA-PRIVIN645.php
2/9
4/27/2014
psihologie Alte lucrari de diploma Plati prin carduri
a) in cazul in care , persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa, plangerea prealabila poate fi introdusa, dupa caz, fie de reprezentantul legal, in prima ipoteza, fie de persoana vatamata insasi, dar cu incuviintarea reprezentantului legal (parinti, tutore sau curator), in cea de-a doua ipoteza. Plangerea facuta de reprezentantul unei persoane fara capacitate de exercitiu trebuie sa cuprinda varsta minorului, situatia incapabilului si capacitatea sa de reprezentant legal sau pe baza unui act judiciar. b) in cazul in care , cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, dar reprezentantul legal neglijeaza exercitarea drepturilor sale, art. 131 alin. 5 C.pen. a instituit posibilitatea exercitarii actiunii penale si din oficiu; Asadar, in ipoteza prevazuta de art. 131 alin. 5 C.pen., functioneaza atat principiul disponibilitatii asupra actiunii penale, cat si principiul oficialitatii. In aceasta privinta, apreciem ca punerea in miscare a actiunii penale se face din oficiu numai in subsidiar, adica numai in ipoteza in care cei indrituti de lege nu au introdus plangerea prealabila la organele competente. c) in literatura juridica si practica judiciara , s-a mai admis ca plangerea prealabila poate fi facuta si printr-un mandat special[28], cu conditia confirmarii sale ulterioare de catre persoana vatamata, procura ramanand atasata plangerii. Mandatul special trebuie sa fie dat in cadrul termenului prevazut pentru introducerea plangerii prealabile. In cuprinsul procurii este necesar sa se precizeze impotriva cui se formuleaza plangere prealabila si care este fapta penala care formuleaza obiectul plangerii prealabile. De asemenea, trebuie subliniat faptul ca dispozitiile art. 222 alin. 5 C.proc.pen privind plangerea, ca mod general de sesizare a organelor de urmarire penala, nu se aplica in cazul plangerii prealabile, deoarece aceasta din urma constituie o modalitate speciala, prevazuta de lege, prin care persoana vatamata isi exercita dreptul sau exclusiv de a cere tragerea la raspundere penala a faptuitorului. In acest sens, in doctrina s-a aratat, pe buna dreptate, ca plangerea prealabila introdusa de copilul major pentru parinte apare ca fiind facuta de o persoana fara calitate, deoarece dispozitiile art. 222 alin. 5 C.proc.pen., potrivit carora plangerea se poate face, printre altii, si de catre copilul major pentru parinti, nu sunt aplicabile in cazul plangerii prealabile[29]. Din aceleasi considerente, nu pot face plangere prealabila parintii pentru copiii lor majori si nici un sot pentru celalalt sot. Este posibil ca faptuitorul sa vatame prin fapta lui doua sau mai multe persoane (o pluralitate de persoane vatamate). In aceasta situatie se pune problema daca pentru punerea in miscare a actiunii penale este necesara plangerea tuturor persoanelor vatamate sau este suficienta si o singura plangere prealabila. Raspunsul la aceasta intrebare este dat de legiuitor prin reglementarea cuprinsa in art. 131 alin. 3 si 4 C.pen. Astfel, fapta care a adus o vatamare mai multor persoane atrage raspunderea penala chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine numai de catre una dintre ele. Fiind vorba de o indivizibilitate a raspunderii penale active , pentru ca raspunderea penala sa nu mai aiba loc, trebuie ca nici o persoana vatamata sa nu introduca plangere sau daca a introdus-o numai una dintre partile vatamate, sa o retraga toate. Mai mult, potrivit art. 131 alin.4 C.pen., fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor la savarsirea ei chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine numai cu privire la unul dintre ei. Deci, lipsa plangerii fata de unii dintre ei nu inlatura raspunderea penala, intrucat opereaza indivizibilitatea pasiva. Toate acestea determina in mod firesc urmatoarele efecte: Caracterul personal al plangerii prealabile nu se mai mentine in aceste situatii, lucru inadmisibil, deoarece legea cere ca plangerea prealabila sa fie facuta personal de partea vatamata sau prin mandatar special, si fiind o conditie de pedepsibilitate principala cerinta de continut a oricarei plangeri prealabile este aceea de a exprima clar si neindoielnic vointa si dorinta persoanei vatamate de a cere tragerea la raspundere penala a faptuitorului, in acest caz are loc o extindere a vointei partii vatamate. Ce se intampla daca singura parte vatamata care a formulat o asemenea plangere decedeaza, iar celelalte persoane vatamate nu inteleg sa depuna plangere? Pentru ca procesul penal sa inceteze ar trebui ca toate partile vatamate sa declare fie ca se impaca cu inculpatul, fie ca isi retrag plangerea. Or, in aceasta situatie nu mai putem vorbi de suma manifestarilor de vointa a tuturor partilor vatamate. Conform acestor reglementari procesul penal va continua, trecandu-se peste ceea ce-si doresc partile vatamate, chiar si atunci cand legiuitorul lasa la indemana partilor vatamate dreptul de a dispune de initierea si desfasurarea procesului penal. Nu ni se pare corect nici faptul ca, daca retragerea plangerii prealabile trebuie sa fie totala si neconditionata, ceea ce presupune ca retragerea sa opereze atat in latura penala cat si in cea civila si sa nu fie facuta sub conditia unor reparatii civile sau a conduitei ulterioare a inculpatului de partea vatamata, de ce ar trebui ca introducerea plangerii prealabile sa fie afectata de conditiile prevazute de art. 131 alin 3 si 4 C.pen. [30]. In legatura cu titularii plangerii prealabile, un aspect controversat in doctrina si practica judiciara este dat de decesul partii vatamate. Astfel, s-a pus problema daca mai este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate atunci cand aceasta a decedat inainte de expirarea termenului de introducere. Pentru situatia cand decesul persoanei vatamate nu a fost determinat chiar de autorul faptei, s-a statuat, in mod corect, ca lipsa manifestarii de vointa a persoanei vatamate, prin neintroducerea plangerii prealabile, echivaleaza cu lipsa acesteia si deci exista obstacolul in promovarea actiunii penale. In cazul in care insa decesul partii vatamate s-a produs ca urmare a unei alte actiuni a autorului infractiunii pentru care se cere plangerea prealabila, parerile sunt impartite. Unii autori au sustinut ca ocrotirea victimelor unor infractiuni se face cat timp sunt in viata si isi manifesta vointa de a fi tras autorul faptei la raspundere penala; decesul sau, indiferent de motive, nu poate atrage introducerea plangerii de alte persoane sau inceperea urmaririi penale din oficiu[31]. Potrivit altei solutii, decesul victimei ca urmare a unui omor prin care s-a incercat acoperirea unui viol[32] nu mai face necesara plangerea prealabila pentru viol, actiunea penala urmand a fi pusa in miscare din oficiu; se sustine astfel, ca plangerea prealabila se justifica in cazul cand persoana vatamata are capacitatea de a actiona, nu si atunci cand, prin comiterea unei infractiuni asupra ei a fost ucisa si s-a inlaturat astfel posibilitatea unei plangeri prealabile. Aceasta ultima solutie, imbratisata recent de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dand o interpretare extensiva dispozitiilor legale, vine in intampinarea propunerilor de lege ferenda facute anterior[33]. Decesul persoanei vatamate dupa ce a introdus plangerea prealabila nu produce nici un efect, procesul penal continuand pana la finalizarea sa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva; numai decesul invinuitului sau inculpatului atrage incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal, nu si decesul partii vatamate dupa depunerea plangerii prealabile. Un aspect important de retinut si intalnit in practica este situatia in care partea vatamata nu formuleaza plangerea prealabila, atunci cand este vorba despre infractiuni in cazul carora legiuitorul prevede expres obligativitatea unei astfel de plangeri pentru punerea in miscare a actiunii penale, iar procurorul in lipsa plangerii prealabile, pune in miscare actiunea penala. Cum va proceda in acest caz instanta? Instanta urmeaza sa dispuna incetarea procesului penal in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b coroborat cu art. 10 lit. f C.proc.pen. Edificator in acest sens, am retinut din practica Curtii de Apel Iasi pe anul 2004, Decizia penala nr. 211 din 15 iunie 2004[34].
http://www.referatele.com/drept/ACTIVITATEA-PROCEDURALA-PRIVIN645.php
3/9
4/27/2014
http://www.referatele.com/drept/ACTIVITATEA-PROCEDURALA-PRIVIN645.php
4/9
4/27/2014
Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, impacarea se face de catre reprezentantii lor legali, iar in cazul celor cu capacitate de exercitiu restransa, impacarea se face de catre acestia cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege. b) impacarea este personala, in sensul ca produce efecte numai fata de persoana sau persoanele cu care partea vatamata s-a impacat (produce efecte in personam, spre deosebire de lipsa plangerii prealabile, care produce efecte in rem).
Desi in cazul participatiei, nu opereaza asupra tuturor participantilor, ci numai asupra aceluia sau acelora cu care partea vatamata s-a impacat[47]. c) impacarea trebuie sa fie totala, neconditionata si definitiva. Trebuie sa fie totala, adica sa duca la stingerea procesului atat sub aspectul laturii penale, cat si a celei civile[48]. Mai trebuie sa fie neconditionata, in sensul ca stingerea raspunderii penale sa nu fie subordonata indeplinirii vreunei conditii. In sfarsit, trebuie sa fie definitiva, adica partile sa declare ca este irevocabila, independenta de indeplinirea vreunei obligatii luate unilateral sau bilateral prin actul de impacare. d) pentru a produce efecte, impacarea trebuie sa intervina pana la ramanerea definitiva a hotararilor de condamnare privitoare la fapta savarsita. Poate interveni, deci, in faza de urmarire, de judecata in fond sau in recurs, mai inainte ca hotararea sa fi ramas definitiva.
Sub aspectul efectelor juridice, impacarea partilor, ca si celelalte institutii prezentate in cele ce preced, duce la inlaturarea raspunderii penale; organele de urmarire dispun incetarea urmaririi penale, iar instanta de judecata, daca impacarea s-a produs in fata lor, dispun incetarea procesului penal. Actiunea penala se stinge in momentul impacarii partilor. Impacarea fiind totala, duce si la stingerea actiunii civile; organul judiciar declara incetarea procesului penal atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila a cauzei. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala si in cazul calomniei savarsita prin presa, deoarece aceasta nu este decat o calomnie obisnuita, comisa printr-un mijloc specific: presa[49]. Impacarea partilor, in cazul persoanei vatamate care nu a implinit 14 ani, trebuie facuta de parinti pentru minor, iar nu de acesta din urma[50], in cazul in care partea vatamata are 14 ani impliniti, impacarea e valabila numai daca se face de catre minor, cu consimtamantul ambilor
http://www.referatele.com/drept/ACTIVITATEA-PROCEDURALA-PRIVIN645.php
5/9
4/27/2014
parinti[51].
http://www.referatele.com/drept/ACTIVITATEA-PROCEDURALA-PRIVIN645.php
6/9
4/27/2014
[1] M. Popovici, Plangerea prealabila in reglementarea actualului Cod de procedura penala , in R.R.D. nr. 9/1969, pag. 23 [2] V. Dongoroz, in colab., Explicatii teoretice , Op. cit., P.S., vol. II, pag. 100 [3] Gr. T heodoru, Op. cit., P.S., pag. 160; N. Volonciu, Op. cit., P.S., vol. II, pag. 118; A. St. T ulbure, Op. cit., pag. 221; M. Apetrei, Op. Cit., pag. 234 [4] E.V. Ionaseanu, Procedura inceperii urmaririi penale, Ed. Militara, Bucuresti, 1979, pag. 130; I. Neagu, Lucia Moldovan, Drept procesual penal,
Indreptar de practica judiciara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982, pag. 140
[5] N. Bonchis, Op. cit., pag. 99 [6] Gr. T heodoru, Op. cit., P.S., pag. 162 [7] V. Pavaleanu , Momentul consumarii infractiunii de tulburare de posesie, Dreptul nr. 5/1997, pag. 80; Maria Coltan, Plangerea prealabila .T ulburare de
posesie, R.D.P. nr. 1/1999, pag. 142; Adrian Neacsu, T ulburare de posesie. Plangere prealabila, R.D.P. nr. 2/2000, pag. 49
[8] Curtea Suprema de Justitie, s.pen., dec. nr. 111/1999, Dreptul nr. 3/2000, pag. 142 [9] A se vedea deciziile nr. 337, 338, 387, 394, 398 si 400/1996, citate de V. Pavaleanu, Op. cit., pag. 81 [10] T udorel T oader, Momentul raportarii plangerii prealabile la infractiunea de tulburare de posesie, Dreptul nr. 12/1997, pag. 88; N. Bonchis, Op. cit.,
pag. 101
[11] T .M.B., s. II-a penala, d. nr. 12/1991, Culegere de practica judiciara penala pe anul 1991 a T ribunalului M. Bucuresti, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1992,
pag. 207
[12] T .S. s.p. d. 1408 din 1981, R.R.D. , nr. 3, 1982, pag. 66 [13] T .S. s.p. d. 1572 din 1979 , R.R.D. nr. 3, 1980, pag. 74 [14] T .j. Sibiu, d.p. nr. 477 din 1981, R.R.D. nr. 6, 1982, pag. 80; T .m. Bucuresti, s. a-II-a p., d. 823 din 1981, R.R.D. nr. 12, 1992, pag. 76; T .J. Sibiu, d.p.
306, 1991, Dreptul nr. 9, 1992, pag. 79
[15] T .S. s.p. , d. 443 din 1982, R.R.D. , nr. 1, 1983, pag. 74 [16] T .M. Bucuresti, s. a-II-a p. d. nr. 12 din 1991 in Culegere de practica judiciara penala pe anii 1991, note de Papadopol V., pag. 207 [17] T .j. Botosani, d.p. 198 din 1981, R.R.D. nr. 11, 1981, pag. 6
http://www.referatele.com/drept/ACTIVITATEA-PROCEDURALA-PRIVIN645.php
7/9
4/27/2014
[22] In Dongoroz, vol. II, p. 98, se arata ca si o entitate juridica dintre cele prevazute in art.145 C.pen. ar putea face, prin reprezentantii legali, plangere
prealabila;
[23] Ion Neagu Drept procesual penal. Partea speciala, Ed. Global Lex, Bucuresti, 2006, p. 104; [24] Ibidem; [25]Cu toate aceste argumente, in practica judiciara mai recenta, unele instante s-au considerat legal sesizate prin plangerea prealabila a persoanei
juridice: Judecatoria Sighetul-Marmatiei, sent. pen. nr. 351/19.06.1998; Judecatoria Baia-Mare, sent. pen. nr. 2557/15.11998;
[26] R.D.P. nr. 1/2006, p. 63; [27] Judecatoria Sighetu Marmatiei, sent. pen. nr. 351/1998; Judecatoria Baia Mare, sent. pen. nr. 2557/1998; [28] Lipsa mandatului special determina incetarea procesului penal in baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. f. C.proc.pen Curtea de Apel
Bucuresti , sectia a II-a penala, dec. nr. 524/16.10.1996;
[29] S.Kahane Nota. Titularii plangerii penale prealabile, in R.R.D. nr. 8/1972, p. 150; [30] Maria Angela T atu Limitele principiului disponibiliatti in procesul penal, R.D.P. nr. 4/2001, p. 93; [31] T eofil Antoniu Nota. Titularii plangerii penale prealabile, in R.R.D., nr. 5/1973, p. 74; [32] C.S.J., sect. pen., dec. pen. nr. 383/1995 , R.D.P., nr. 3/1995; [33] Sonia Geagiu Procedura plangerii prealabile, Teza de doctorat, 1994, p. 78; [34]Culegere de practica judiciara in materie penala pe anul 2004, Curtea de Apel Iasi, dec. pen. nr. 211/2004; [35] Buletinul Jurisprudentei. Culegere de practica judiciara pe anul 2004, Drept penal. Drept procesual penal. Infractiuni in legi speciale, Curtea de
Apel Bucuresti, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2006;
[36] T .J. Braila, d.p. 417 din 1990, in R.R.D. nr. 9, 1991, pag. 82 [37] Volonciu N. , Drept procesual penal, Bucuresti, 1972, pag. 30 [38] T .J. Bacau, dec. s.p. nr. 2748 din 16.11993, in Culegere de decizii pe anul 1993, Ed. Continent XXI si Universul, pag. 208-209 [39] T heodoru Gr., Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal, in Drept procesual penal, Ed. Moldova, 1979, pag. 58 [40] T .S. , s.p. , d. nr. 602/1977, C.D. , 1977, pag. 253; T .S. , s.p. , d. nr. 1248/1978, C.D. , 1978, pag. 372; T .S. , s.p. , d. nr. 1852/1980, C.D. , 1980, pag.
314
[41] T .m. Bucuresti, s. a-I-a p., d. nr. 863 din 1991, in Culegere de practica judiciara penala 1991 note de Papadopol V., pag. 245 [42] T .J. Suceava , d.p. nr. 375/1983, R.R.D. nr. 7, 1984, pag. 69 [43] T .S. s.p. , d. nr. 451/1976, C.D. , 1976, pag. 357 [44] T .j. Iasi, d.p. 195/1981, R.R.D. nr. 12, 1981, pag. 82 [45] T .j. Brasov, d.p. 639 din 8 septembrie 1992, Dreptul nr. 4 , 1994, pag. 91; T .M. Bucuresti, s. a I-a p., d. nr. 411/1990 in Dreptul nr. 7, 1992, pag.
85.
[46] C.S.J., s.p. , d. nr. 1397/1992, in Dreptul' nr. 3, 1993, pag. 90. [47] T .S. s.p., d. nr. 1248 din 1978 in C.D. , 1978, pag. 372 [48] T .S. , s.p., d. nr. 883 din 1981, R.R.D. , nr. 1, 1982, pag. 65 [49] T .m. Bucuresti, s. a-II-a p., d. nr. 2631/1975, R.R.D. , nr. 3, 1976, pag. 66; T .m. Bucuresti, s. a-II-a p., d. nr.339 din 1991, in Culegere de practica
judiciara penala pe anul 1991, note de Vasile Papadopol, pag. 150
[50] T .S. , s.p. , d. nr. 2398 din 1983, C.D. 1983, pag. 299 [51] T .S. , s.p. , d. nr. 3137/1974, C.D., 1974, pag. 238 [52] T .S. , s.p. , d. nr. 50/1972, C.D. , 1972, pag. 111 [53] T .j. T imis, d.p. nr. 58/1980, R.R.D. nr. 7, 1980, pag. 57 [54] T .j. Bacau, d.p. nr. 157/1979, R.R.D. nr. 1, 1980, pag. 70 [55] T .S. , s.p., d. nr. 630/1989, in R.R.D. , nr. 3 din 1990, pag. 73 [56] In practica judiciara, cand era in vigoare procedura de impaciuire, s-a aratat ca indicarea gresita in plangerea adresata comisiei si, apoi , instantei de
judecata a prenumelui inculpatului nu este motiv de nulitate a procedurii de impaciuire, daca adresa la care s-a facut citarea a fost indicata corect, iar in fata instantei inculpatul, citat cu mentionarea corecta a numelui, confirma ca el este persoana la care se refera plangerea prealabila (T .S, s.p., d. nr. 1157/1984, in R.R.D. nr. 6/1985, p. 74)
[57] Gr. T heodoru, Drept procesual penal, Partea speciala, Ed. Cugetarea , Iasi, 1998, pag. 163; George Papu, Despre continutul plangerii prealabile si
efectele neregularitatilor in aceasta privinta, Dreptul nr. 5/2001, pag. 200
[58] T .S. , s.p. , d. nr. 570 din 1973, R.I., pag. 108; T imbru judiciar. Brasov, d. p. nr. 617 din 1981, R.R.D., nr. 2, 1982, pag. 70 [59] T .S., s.p. , d. nr. 6446 din 1971, R.R.D. , nr. 5, 1972, pag. 160; T .j. Suceava, d.p. nr. 1760 din 1972, R.R.D. , nr. 4, 1973, pag. 182; T .j. Constanta,
d.p. nr. 108 din 1970, R.R.D., nr. 9, 1970, pag. 168; T .j. T imis, d.p. nr. 251 din 1970, R.R.D., nr. 6, 1970, pag. 175.
http://www.referatele.com/drept/ACTIVITATEA-PROCEDURALA-PRIVIN645.php
8/9
4/27/2014
http://www.referatele.com/drept/ACTIVITATEA-PROCEDURALA-PRIVIN645.php
9/9