Anda di halaman 1dari 40

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: I.E.A.

PPRROOIIEECCTT DDEE AANN LLAA

AANNAALLIIZZĂĂ TTEEHHNNIICCOO--EECCOONNOOMMIICCĂĂ

ÎNDRUMĂTOR:

CONF. DR ȘTEFAN GAVRIL

STUDENT:

TEOFĂNESCU RAMONA - IULIANA

2012

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: I.E.A.

AANNAALLIIZZAA AACCTTIIVVIITTĂĂȚȚIIII EECCOONNOOMMIICCOO--FFIINNAANNCCIIAARREE LLAA

SS..CC..

TTCCEE 33 BBRRAAZZII SS..RR..LL..

ÎNDRUMĂTOR:

CONF. DR ȘTEFAN GAVRIL

STUDENT:

TEOFĂNESCU RAMONA - IULIANA

2012

CCUUPPRRIINNSS

CCAAPPIITTOOLLUULL

11..

AANNAALLIIZZAA CCHHEELLTTUUIIEELLIILLOORR

11..11..

AAnnaalliizzaa ssttrruuccttuurriiii cchheellttuuiieelliilloorr

11..22..

AAnnaalliizzaa ddiinnaammiicciiii cchheellttuuiieelliilloorr

11..33..

AAnnaalliizzaa ccoossttuurriilloorr ddee pprroodduuccțțiiee

11..44..

AAnnaalliizzaa ccoossttuurriilloorr vvaarriiaabbiillee

11..55..

AAnnaalliizzaa ccoossttuurriilloorr ffiixxee

CCAAPPIITTOOLLUULL

22..

AANNAALLIIZZAA RREEZZUULLTTAATTEELLOORR

ÎÎNNTTRREEPPRRIINNDDEERRIIII

22..11..

AAnnaalliizzaa CCiiffrreeii ddee aaffaacceerrii

22..22..

AAnnaalliizzaa PPrroodduuccțțiieeii

22..33..

AAnnaalliizzaa VVaalloorriiii aaddăăuuggaattee

22..44..

AAnnaalliizzaa MMaarrjjeeii ccoommeerrcciiaallaa

CCAAPPIITTOOLLUULL

33..

AANNAALLIIZZAA PPEERRFFOORRMMAANNȚȚEELLOORR

ÎÎNNTTRREEPPRRIINNDDEERRIIII

33..11..

PPrreezzeennttaarreeaa șșii aannaalliizzaa ccoossttuulluuii ddee pprrooffiitt șșii ppiieerrddeerrii

33..22..

AAnnaalliizzaa rreezzuullttaatteelloorr ffiinnaanncciiaarree

33..33..

AAnnaalliizzaa rreennttaabbiilliittăățțiiii

33..44..

AAnnaalliizzaa ssăănnăăttăățțiiii îînnttrreepprriinnddeerriiii SSttrruuccttuurraa ddee ffiinnaannțțaarree AAnnaalliizzaa vvaalloorriiii ppaattrriimmoonniiaallee AAnnaalliizzaa rriissccuulluuii

CCAAPPIITTOOLLUULL

44..

CCOONNCCLLUUZZIIII

CCAAPPIITTOOLLUULL

11..

AANNAALLIIZZAA CCHHEELLTTUUIIEELLIILLOORR

SC TCE 3 BRAZI SRL Piatra Neamţ a luat fiinţă în urma unei iniţiative luată de doi asociaţi Tărâţă Culiţă şi Tărâţă Elvira(soţie)-în baza Hotărârii Judecătoreşti nr.205/11.11.1994 şi a Certificatului de înmatriculare la Camera de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ, nr.

J27/1958/1994.

Având ca bază de pornire, condiţiile concrete deosebit de favorabile oferite de fondul forestier al judeţului Neamţ, cât şi de cerinţele pe piaţa externă de cherestea şi mic mobilier, încă din primul an de activitate, societatea s-a orientat în direcţia valorificării acestor condiţii, respectiv exploatarea masei lemnoase, prelucrarea lemnului şi exportul de cherestea. După anul 1996, pe baza unei conjuncturi favorabile, activitatea s-a extins şi în domeniul agricol, prin preluarea în exploatare a cca. 1.000 ha teren agricol arendat, precum şi în domeniul

recuperării materialelor refolosibile.

Activitatea curentă a firmei cuprinde două sectoare:

  • - sector agricol

  • - sector de exploatare, industrializare şi comercializare a lemnului.

Analiza prin costuri reprezintă un domeniu deosebit de important în activitatea ntreprinderii, deoarece în această zonă se produc o serie de fenomene economice legate de

consumul şi utilizarea factorilor de producţie. De modul cum se consumă şi cum se utilizează factorii de producţie depinde în mare măsură competitivitatea produselor şi eficienţa activităţii desfăşurate. Reducerea costurilor de producţie constituie, acolo unde este posibil, un obiectiv prioritar al oricărei întreprinderi. În acest sens, este necesară analiza detaliată a principalelor categorii de cheltuieli care concură la formarea costurilor. Problemele prioritare ale diagnosticării cheltuielilor vizează, pe de o parte, cheltuielile aferente veniturilor întreprinderii, în special cheltuielile de exploatare, iar, pe de altă parte, eficienţa diferitelor categorii de cheltuieli (variabile şi fixe, directe şi indirecte, materiale şi

salariale etc.). Cheltuielile reprezintă totalitatea consumurilor înregistrate de o întreprindere într-un an financiar.

Pentru analiza cheltuielilor se face distincția între termenul cheltuielilor de producție (cheltuieli) și costul de producție (cost). Cheltuielile reprezintă totalitatea achizițiilor pe care le face o întreprindere cu scopul de a obține bunuri economice.

Achizițiile se numesc factori de producție și odată intrate în întreprindere formează stocurile. Într-un an financiar respectiv într-un ciclu de producție, întreprinderea nu utilizează toate stocurile ci doar o parte care sunt numite factori de producție. Partea de stoc utilizată într-un ciclu de producție, respectiv utlizată pentru a obține bunuri economice poartă denumirea de costuri. Practic dacă în mod ipotetic toate stocurile întreprinderii sunt utilizate într-un ciclu de producție, atunci termenul de cheltuieli este egal cu termenul de costuri. Costurile se clasifică după următoarele criterii:

A. Dupa natura lor, vom deosebi: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli excepționale. Cheltuielile de exploatare cuprind acele cheltuieli care formează baza obiectelor de activitate al firmei. Această grupă cuprinde: cheltuieli cu materii prime și materiale; alte cheltuieli materiale; cheltuieli cu forța de muncă (salarii + toate impozitele); provizioanele. Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile efectuate de întreprindere cu

partenerii de afaceri în scopul de a finanța sau de a economisi. Această grupă cuprinde: dobânzi la credite; diferențe la curs valutar; pierderi de creanțe; pierderi la plasamente; pierderi din tranzacții financiare; provizioane de risc.

Cheltuielile excepționale sunt acele cheltuieli care nu au regularitate si nu fac parte în

mod direct din activitatea întreprinderii.

Această grupă cuprinde: penalități; amenzi; diferite plăți efectuate către stat din cauza calcului gresit al impozitului; anumite subvenții neașteptate; sponsorizări; ajutoare pentru terțe persoane. Din punct de vedere al importanței, cheltuielile de exploatare influențeaza în mod decisiv rezultatele de producție.

B. După modul cum oscilează în raport cu producția obținută distingem doua tipuri de cheltuieli: cheltuieli fixe si cheltuieli variabile. Cheltuielile fixe au caracter aproximativ constant pe parcursul unui ciclu de

producție și sunt în general calculate( nu sunt o expresie a unui consum direct rezultat din dorința de a obține un bun economic).

Costul fix cuprinde cheltuielile generale si comune ale întreprinderii.În cadrul

cheltuielilor generale intră toate cheltuielile cu amortizarea, salariile, utilitățile, întreținerea, menținerea sediului central al întreprinderii. În cadrul cheltuielilor comune intră aceleași cheltuieli dar care au ca obiect secțiile de producție. Cheltuielile variabile oscilează în mod direct proporțional cu producția, cu sens de consum specific. Ele cuprind: consum de materie primă si materiale; consum de muncă

directă( muncitori operaționali); consum de energie și utilitați exprimate în mod direct pe

produs.

C.

În funcție de modul de includere în costuri avem cheltuieli directe si cheltuieli

indirecte.

Cheltuielile directe se pot identifica pe obiecte de calculații și cuprind în general doua

grupe de cheltuieli: cheltuieli directe fixe si cheltuieli directe variabile. Cheltuielile directe fixe sunt cheltuieli comune iar cheltuielile directe cariabile sunt materii prime, muncitori

operaționali și alte cheltuieli ce exprimă consumul specific.

Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu pot fi identificate pe obiecte de

calculație. Aceste cheltuieli indirecte sunt si ele imparțite in doua categorii:cheltuieli indirecte

fixe si cheltuieli indirecte variabile. Cheltuielile indirecte fixe cuprind toate cheltuielile

generale ale firmei iar cheltuielile indirecte variabile cuprind amortizarea, numai în cazul în

care un utilaj, o mașină sau o cladire determină obținerea unui singur produs.

D.

După conținut avem cheltuieli materiale si cheltuieli cu forța de muncă.Cele două

grupe de cheltuieli fac parte din cheltuielile de exploatare. Cheltuielile materiale cuprind:

cheltuieli cu materii prime și materiale; cheltuieli de achiziționare a mărfurilor; obținerea de inventar și alte cheltuieli cu conținut material.Toată această grupă de cheltuieli este egală cu

consumul intermediar al întreprinderii. Cheltuielile cu forța de muncă cuprind salariile și toate cheltuielile legate de personal( impozite + formarea profesională).

E.

După modul de înregistrare în contabilitate avem cheltuieli incorporabile și

cheltuieli necorporabile.

Cele incorporabile înseamnă că se contabilizează direct în costuri( fac parte din

costuri ).

Cele necorporabile nu se includ în costuri ( provizioanele și toate cheltuielile care nu au nici o legatură cu producția ).

F. Din punct de vedere al fluxurilor avem cheltuieli monetare si cheltuieli nonmonetare. Cheltuielile monetare cuprind toate cheltuielile care determina un flux real efectiv (cheltuieli cu forța de muncă ). Cheltuielile nonmonetare sunt acele cheltuieli care se calculează (amortizarea,

provizioane).

G. Din punct de vedere al efectului asupra vânzarilor avem cheltuieli efective; cheltuieli ascunse si cheltuieli de oportunitate. Cheltuielile efective sunt înregistrate în contabilitate.

Cheltuielile ascunse nu se înregistrează dar deteriorează încasările. Costurile de oportunitate cuprind opțiunile întreprinzatorilor de a produce un produs A în defavoareaunui produs B. Dacă se dovedește că produsul A este nerentabil înseamnă că

dirma a pierdut o încasare, practic a avut un plus de cost. La nivel de întreprindere cheltuielile

reprezintă indicatorul de pilotaj spre un anumit rezultat economic.

11..11..

AAnnaalliizzaa ssttrruuccttuurriiii cchheellttuuiieelliilloorr

Orice analiză a cheltuielilor începe cu structura acestora pe puncte de interes. La nivelul întreprinderii există următoarele puncte de interes:

  • a) aprovizionarea materiilor prime

  • b) stocuri

  • c) cheltuieli de personal

  • d) cheltuieli de producție

  • e) cheltuieli de desfacere (de vânzare)

  • f) cheltuieli post-vânzare

La nivel de întreprindere există o grupă de cheltuieli care cuprind fluxul tehnologic respectiv producția (numite cheltuieli de producție) și o grupă de cheltuieli aflată în afara producției (numite cheltuieli generale sau cheltuieli de vânzare sau cheltuieli post-vânzare).

Pentru a stabili structura cheltuielilor, se împarte fiecare grup de cheltuieli la totalul

cheltuielilor și se înmulțește cu 100.

  • a. Indicele de structură a cheltuielilor materiale: I SCM =

CM

100

CT

  • b. Indicele de structură a cheltuielilor cu forța de muncă: I SCFM =

CFM

CT

100

Analiza structurii de face procentual pe grupe de cheltuieli și în dinamică de la o perioadă la alta. Dacă în dinamică structura cheltuielilor se schimbă, înseamnă că firma a

schimbat tehnologia sau obiectul de activitate.

Întotdeauna cel care face analiza de strcutură trebuie să prezinte cauzele modificărilor.

Tabel 1.1.

Structura cheltuielilor și indicii de structură

         

Indicele de structură

Nr.

Indicatori

2008

(lei)

2009

(lei)

2010

(lei)

 

(%)

crt.

2008

2009

2010

1.

Cheltuieli de exploatare total, din care:

269897280

 
  • 281691520 96,55

    • 277143887 97,65

   

95,10

1.1.

Cheltuieli cu materiile

           

prime și materiale

91265947

  • 189128055 32,65

    • 158780650 65,56

54,48

consumabile

1.2.

Alte cheltuieli materiale

1453826

67200

420498

0,52

0,02

0,14

1.3.

Alte cheltuieli externe

428205

1870000

1967890

0,15

0,65

0,68

1.4.

Cheltuieli privind mărfurile

116087502

68900000

69800559

41,53

23,88

23,95

1.5.

Cheltuieli cu salarii și îndemnizații

 
  • 5610852 2,01

5290500

 
  • 6340687 1,83

 

2,18

1.6.

Cheltuieli cu asigurările și protecția socială

 
  • 5857430 2,10

1750000

 
  • 1750654 0,61

 

0,60

1.7.

Cheltuieli cu amortizarea

 

6800765

  • 8969416 3,21

 
  • 12329634 2,36

 

4,23

1.8.

Cheltuieli privind prestațiile

externe

37004632

6480000

 
  • 12678987 2,25

13,24

 

4,35

1.9.

Cheltuieli cu alte impozite, taxe etc.

 
  • 3219470 1,15

1405000

 
  • 13074328 0,49

 

4,49

2.

Cheltuieli financiare total, din care:

 
  • 9636089 3,45

6786591

 
  • 14278424 2,35

 

4,90

2.1.

Cheltuieli cu despăgubiri, donații

 
  • 4078325 1,46

1530875

 
  • 1289560 0,53

 

0,44

2.2.

Cheltuieli privind dobânzile

 
  • 4509764 1,61

1785216

 
  • 3120980 0,62

 

1,07

2.3.

Cheltuieli cu ajustările de

0

0

0

0,00

0,00

0,00

valoare

2.4.

Alte cheltuieli financiare

1048000

3470500

9867884

0,37

1,20

3,39

3.

Cheltuieli extraordinare total, din care:

 
  • 0 0,00

  • 0 0,00

 
  • 0 0,00

 

3.1.

Amenzi

 
  • 0 0,00

  • 0 0,00

 
  • 0 0,00

 
 

Cheltuieli totale

279533369

288478111

291422311

100,00

100,00

100,00

Pentru anul 2008, structura cheltuielilor este următoarea:

I SCM =

I SCFM =

CM CT 100 CFM CT 100

=

=

91361947

278533369

100

100

32,65%

2,01

5610852

278533369

%

Pentru anul 2009, structura cheltuielilor este următoarea:

I SCM =

I SCFM =

CM CT 100 CFM CT 100

=

=

189128055

288478111

100

100

65,56 %

1,83

%

5290500

288478111

Pentru anul 2010, structura cheltuielilor este următoarea:

I SCM =

I SCFM =

CM CT 100 CFM CT 100

158780650

=

100

100

54,48 %

2,17

2914223311

=

6340687

2914223311

%

În urma calculelor efectuate, indicele de structură cu cheltuielile materiale deține valori peste 40%, ceea ce arată că firma desfășoară o activitate de producție.

Tabel 1.2.

Detalierea cheltuielilor pe anii 2008, 2009 și 2010

Nr.

Indicatori

2008

2009

2010

crt.

(lei)

(lei)

(lei)

1.1.

Chelt cu materii prime si materiale consumabile:

91265947

189128055

158780650

 

Birotica

1730000

3581267

3006618

 

Produse de curatenie

91947

190339

159798

 

Materiale consumabile pentru fluxul de

     

producție

14794000

30823738

25877775

 

Materii prime

74650000

154532711

129736459

1.2.

Alte chelt materiale

1453826

67200

420498

 

Cheltuieli cu obiecte de inventar

 
  • 532401 158644

25353

 
 

Cheltuieli cu ambalaje

 
  • 921425 261854

41847

 

1.3.

Alte cheltuieli externe

 
  • 428205 1967890

1870000

 
 

Energia si apa utilizată la fluxul de producție

 
  • 317930 1461103

1388422

 
 

Energia si apa utilizată la spatiile

     

administrative

110275

481578

506787

1.5.

Chelt cu personalul

5610852

5290500

6340687

 

Cheltuieli cu salariile pentru personalul productiv

4323871

4076999

4886301

 

Cheltuieli cu salariile pentru personalul tesa

1286981

1213501

1454386

1.6

Cheltuieli cu asigurarile si protectia socială

5857430

1750000

1750654

 

Cheltuieli cu asigurarile pentru personalul productiv

4510164

1347483

1347987

 

Cheltuieli cu asigurarile pentru personalul tesa

1347266

402517

402667

1.8.

Cheltuieli cu prestatiile externe

37004632

6480000

12678987

 

Cheltuieli cu intretinerea si reparatia utilajelor

4744922

738899

1625765

 

Cheltuieli cu prime de asigurare

78340

38285

25764

 

Cheltuieli de cercetare

9835874

1384320

3367852

 

Cheltuieli cu colaboratorii

17581220

3242720

5992842

 

Cheltuieli cu comisoane

0

0

0

 

Cheltuieli cu publicitatea

2596737

 
  • 629512 889186

 

Cheltuieli cu transport personal de productie

1639671

 
  • 297496 561463

 

Cheltuieli cu deplasarile

484011

 
  • 137336 165737

 

Cheltuieli cu telecomunicatiile

43857

11432

50378

Sursa: Calcule proprii

11..22..

AAnnaalliizzaa ddiinnaammiicciiii cchheellttuuiieelliilloorr

La nivel de întreprindere, analiza în dinamică a cheltuielilor totale denotă o evoluţie ascendentă a acestora, aflată, pe de o parte, sub impactul inflaţiei, iar, pe de altă parte, reclamată de necesităţile desfăşurării activităţii curente corespunzător perioadei analizate.

Tabel 1.3.

Dinamica cheltuielilor și indicii de dinamică

Nr.

Indicatori

2008

2009

2010

Indice dinamică (%)

crt.

(lei)

(lei)

(lei)

2010/2008

2010/2009

1.

Cheltuieli de exploatare total, din care:

269897280

281691520

 
  • 277143887 102,68

98,39

1.1.

Cheltuieli cu materiile

         

prime și materiale

91265947

189128055

  • 158780650 173,98

83,95

consumabile

1.2.

Alte cheltuieli materiale

1453826

67200

420498

28,92

625,74

1.3.

Alte cheltuieli externe

428205

1870000

1967890

459,57

105,23

1.4.

Cheltuieli privind

116087502

68900000

69800559

60,13

101,31

mărfurile

1.5.

Cheltuieli cu salarii și îndemnizații

5610852

5290500

 
  • 6340687 113,01

119,85

1.6.

Cheltuieli cu asigurările și protecția socială

5857430

1750000

 
  • 1750654 29,89

100,04

1.7.

Cheltuieli cu amortizarea

8969416

6800765

 
  • 12329634 137,46

181,30

1.8.

Cheltuieli privind

37004632

6480000

 
  • 12678987 34,26

195,66

prestațiile externe

1.9.

Cheltuieli cu alte impozite, taxe etc.

3219470

1405000

 
  • 13074328 406,10

930,56

2.

Cheltuieli financiare total, din care:

9636089

6786591

 
  • 14278424 148,18

210,39

2.1.

Cheltuieli cu despăgubiri, donații

4078325

1530875

 
  • 1289560 31,62

84,24

2.2.

Cheltuieli privind

4509764

1785216

 
  • 3120980 69,20

174,82

dobânzile

2.3.

Cheltuieli cu ajustările de

0

0

0

0,00

0,00

valoare

2.4.

Alte cheltuieli financiare

1048000

3470500

9867884

941,59

284,34

3.

Cheltuieli extraordinare total, din care:

0

 
  • 0 0,00

  • 0 0,00

 

3.1.

Amenzi

0

 
  • 0 0,00

  • 0 0,00

 
 

Cheltuieli totale

279533369

288478111

291422311

104,25

101,02

Indicii de dinamică

Tabel 1.4.

1000.00

900.00

800.00

700.00

600.00

500.00

400.00

300.00

200.00

100.00

0.00

1000.00 900.00 800.00 700.00 600.00 500.00 400.00 300.00 200.00 100.00 0.00 Cheltuieli de exploatare total,… Cheltuieli

Cheltuieli de exploatare total,…

Cheltuieli cu materii prime si…

Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli cu salarii si…

Cheltuieli cu asigurarile si…

Cheltuieli cu amortizarea

Cheltuieli prinvind prestatiile…

Cheltuieli cu alte…

Cheltuieli financiare total, din…

Cheltuieli cu…

Cheltuieli privind dobanzile

Cheltuieli cu ajustarile de…

Alte cheltuieli financiare

Cheltuieli extraordinare total,…

Amenzi

Cheltuieli totale

  • Indice dinamica (%) 2010/2008

  • Indice dinamica (%) 2010/2009

Din diagramă se observă că cele mai mari modificări le au alte cheltuieli materiale, alte cheltuieli externe și alte cheltuieli financiare. Alte cheltuieli materiale compuse din cheltuieli cu obiecte de inventar și cheltuieli cu ambalajele au scăzut în anul 2009 față de 2008. Alte cheltuieli externe, din care fac parte energia și apa utilizată la fluxul de producție și la spațiile administrative au crescut în 2009 față de anul 2008. Alte cheltuieli financiare, din care fac parte datoriile la bănci au crescut în anul 2009 față de anul 2008.

11..33..

AAnnaalliizzaa ccoossttuurriilloorr ddee pprroodduuccțțiiee

Înreprinderea S.C. TCE 3 Brazi S.R.L. produce în principal produse agricole. Dintre produsele agricole menționăm grâu de toamnă, orz de toamnă, rapită de toamnă, porumb, floarea soarelui, cartof, sfeclă de zahăr, lucernă si plante perene.

Firma a cultivat în anul 2010 50 ha grâu. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de

grâu sunt următoarele:

  • 1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 250 KG/ha; Pret unitar: 1 RON/kg; Cost pe hectar: 250 RON

  • 2. Ingrasaminte chimice

Azot 120 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 156 RON; Fosfor 80 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON ; Total costuri/ha : 281,6 RON.

  • 3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha;

Total pesticide: 112,5 RON/ha.

4.

Carburanti

  • 130 RON

Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

  • 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole

    • 105 RON

Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

  • 6. Asigurarea culturii

    • 35 RON/an/cultură

A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

  • 7. Uscarea si conditionarea productiei

    • 20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de grau,

avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

Cost de producție unitar/ha = 934,1 RON Cost de producție unitar/cultura = 934,1 x 50 = 46705 RON

Firma a cultivat în anul 2010 40 ha PORUMB. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de porumb sunt următoarele:

  • 1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 25 KG/ha;

Pret unitar: 2 RON/kg; Cost pe hectar: 50 RON

2.

Ingrasaminte chimice

Azot 564 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 733,2 RON; Fosfor 210 kg/ha x 1,57 lei/kg = 329,7 RON ; Potasiu 558 kg/ha x 1,2 lei/kg = 669,6 RON Total costuri/ha : 1731,5 RON.

  • 3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.

  • 4. Carburanti

    • 130 RON

Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

  • 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole

    • 105 RON

Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole

folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

  • 6. Asigurarea culturii

    • 35 RON/an/cultură

A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru

pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

  • 7. Uscarea si conditionarea productiei

    • 20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de porumb, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

8.

Salarii mecanizatori

3164 lei/cultură

Cost de producție unitar /ha = 5347,5 RON Cost de producție unitar/cultura = 5347,5 x 40 = 213900 RON

Firma a cultivat în anul 2010 20 ha rapiță. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de rapiță sunt următoarele:

  • 1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 3 KG/ha;

Pret unitar: 1,7 RON/kg; Cost pe hectar: 5,1 RON

  • 2. Ingrasaminte chimice

Azot 55 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 71,5 RON; Fosfor 50 kg/ha x 1,57 lei/kg = 78,5 RON ;

Potasiu 45 kg/ha x 1,2 lei/kg = 54 RON Total costuri/ha : 204 RON.

  • 3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.

  • 4. Carburanti

    • 130 RON

Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

  • 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole

    • 105 RON

Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

  • 6. Asigurarea culturii

    • 35 RON/an/cultură

A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

  • 7. Uscarea si conditionarea productiei

    • 20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de rapita,

avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

Cost de producție unitar/ha = 611,6 RON Cost de producție unitar/cultura = 611,6 x 20 = 12232 RON

Firma a cultivat în anul 2010 40 ha orz. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de orz sunt următoarele:

  • 1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 180 KG/ha; Pret unitar: 1 RON/kg; Cost pe hectar: 180 RON

  • 2. Ingrasaminte chimice

Azot 120 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 156 RON; Fosfor 80 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON ;

Total costuri/ha : 281,6 RON.

  • 3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.

4.

Carburanti

  • 130 RON

Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

  • 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole

    • 105 RON

Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

  • 6. Asigurarea culturii

    • 35 RON/an/cultură

A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru

pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

  • 7. Uscarea si conditionarea productiei

    • 20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de orz, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

  • 8. Salarii mecanizatori

3410 lei/lucrare

Cost de producție unitar/ha = 4274,1 RON Cost de producție unitar/cultura = 4274,1 x 40 = 170964 RON

Firma a cultivat în anul 2010 20 ha floarea soarelui. Cheltuielile pentru cultivarea unui

hectar de floarea soarelui sunt următoarele:

  • 1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 5 KG/ha;

Pret unitar: 2 RON/kg; Cost pe hectar: 10 RON

2.

Ingrasaminte chimice

Azot 28 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 36,4 RON; Fosfor 25 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON; Potasiu 50 kg/ha x 1,2 lei/kg = 60 RON; Total costuri/ha : 222 RON.

  • 3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha;

Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.

  • 4. Carburanti

    • 130 RON

Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

  • 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole

    • 105 RON

Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole

folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

  • 6. Asigurarea culturii

    • 35 RON/an/cultură

A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru

pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

  • 7. Uscarea si conditionarea productiei

    • 20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de floarea soarelui, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

Cost de producție unitar/ha = 634,5 RON Cost de producție unitar/cultura = 634,5 x 20 = 12690 RON

18

Firma a cultivat în anul 2010 20 ha cartof. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de

cartof sunt următoarele:

  • 1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 2800 KG/ha; Pret unitar: 1,5 RON/kg; Cost pe hectar: 4200 RON

  • 2. Ingrasaminte chimice

Azot 584 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 759,2 RON; Fosfor 258 kg/ha x 1,57 lei/kg = 405 RON; Potasiu 482 kg/ha x 1,2 lei/kg = 578,4 RON; Total costuri/ha : 1742,6 RON.

  • 3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.

  • 4. Carburanti

    • 130 RON

Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

  • 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole

    • 105 RON

Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

  • 6. Asigurarea culturii

35 RON/an/cultură

A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

  • 7. Uscarea si conditionarea productiei

20 RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de cartof, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

  • 8. Salarii mecanizatori

1184 lei/cultură

Cost de producție unitar/ha = 7529,1 RON Cost de producție unitar/cultura = 7529,1 x 20 = 150582 RON

Firma a cultivat în anul 2010 10 ha sfecla de zahar. Cheltuielile pentru cultivarea unui

hectar de sfecla de zahar sunt următoarele:

  • 1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 3,2 KG/ha;

Pret unitar: 1,8 RON/kg; Cost pe hectar: 5,76 RON

  • 2. Ingrasaminte chimice

Azot 4 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 5,2 RON; Fosfor 2,5 kg/ha x 1,57 lei/kg = 3,4 RON; Potasiu 2,5 kg/ha x 1,2 lei/kg = 3 RON Total costuri/ha : 11,6 RON.

  • 3. Pesticide

Erbicide : 6,5 RON/ha; Insectofungicide : 8,5 RON/ha; Total pesticide: 12,5 RON/ha.

4.

Carburanti

  • 130 RON

Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

  • 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole

    • 105 RON

Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

  • 6. Asigurarea culturii

35 RON/an/cultură

A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru

pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

Cost de producție unitar/ha = 300 RON Cost de producție unitar/cultura = 300 x 10 = 3000 RON

Tabel 1.5.

Tabel 1.5. Sursa: Calcule proprii 22

Sursa: Calcule proprii

Tabel 1.6.

Tabel 1.6. Sursa: Calcule proprii 23

Sursa: Calcule proprii

Tabel 1.7.

Tabel 1.7. Sursa: Calcule proprii 24

Sursa: Calcule proprii

24

Tabel 1.8.

Tabel 1.8. Sursa: Calcule proprii 25

Sursa: Calcule proprii

11..44..

AAnnaalliizzaa ccoossttuurriilloorr vvaarriiaabbiillee

Metoda costurilor directe sau variabile pleacă de la considerentul că rezultatele întreprinderii sunt influențate în principal de costurile variabile, în acest sens costul fix nu este luat în calcul. Conform acestei metode se calculează patru indicatori:

  • a) marja costurilor variabile;

  • b) rezultatul analitic global;

  • c) rata marjei costurilor variabile;

  • d) rata costurilor variabile.

Rezultatele obținute dau informații despre importanța sau greutatea specifică a costurilor variabile în total costuri și dacă marja costurilor variabile acopera costurile fixe. Dacă marja nu acoperă costurile fixe întreprinderea înregistrează pierderi.

Această metodă poate fi utilizată direct pe fiecare produs în parte (se numește direct

cost/produs), la nivel de întreprindere pe total produse (direct costing global), sau în categoria

costurilor variabile sunt introduse și cheltuielile fixe directe, când metoda se numește direct

costing evoluat. Etapele metodei Direct Costing sunt:

  • 1. Identificarea cheltuielilor variabile.

  • 2. Determinarea producției totale în unități fizice.

  • 3. Determinarea costului mediu variabil.

  • 4. Calculul marjei costurilor comerciale.

  • 5. Calculul rezultatului analitic global.

  • 6. Calculul ratelor.

  • 7. Interpretarea rezultatelor.

Metoda Direct Costing

Tabel 1.10.

Nr.

Denumire

     

crt.

(tip cheltuială)

2008

2009

2010

1.

Cheltuieli cu birotica

1730000

3581267

3006618

2.

Cheltuieli cu produse de curățenie

91947

190339

159798

 

Cheltuieli

cu

materiale

     

3.

consumabile

14890000

30823738

25877775

4.

Cheltuieli cu materii prime

74650000

154532711

129736459

5.

Cheltuieli cu ambalaje

 

921425

41847

261854

6.

Cheltuieli cu energia și apa pentru spațiul de producție

317930

1388422

1461103

7.

Cheltuieli cu întreținerea

 

4744922

738899

1625765

8.

Cheltuieli de cercetare

 

9835874

1384320

3367852

9.

Cheltuieli cu colaboratorii

 

17581220

3242720

5992842

10.

Cheltuieli cu publicitatea

 

2596737

 
  • 629512 889186

 

Cheltuieli cu transport personal de

     

11.

producție

1639671

  • 297496 561463

12.

Cheltuieli cu deplasările

 

484011

 
  • 137336 165737

13.

Cheltuieli cu mărfurile

 

116087502

68900000

69800559

14.

Cheltuieli cu donații

 

4078325

1530875

1289560

15.

Alte cheltuieli financiare

 

-48000

3470500

9867884

16.

Total cheltuieli variabile (CV)

249601564

270889982

254064455

17.

Cifra de afaceri (CA)

 

285973561

274195569

331648189

18.

Cheltuieli totale (CT)

 

252971235

274768745

257632536

19.

Cheltuieli fixe (CF)

 

3369671

3878763

3568081

 

Marja

costurilor

variabile

     

20.

(MCV)

36371997

3305587

77583734

21.

Rezultatul analitic global (RAG)

33002326

-573176

74015653

22.

Rata marjei costurilor variabile (RMCV)

12,72

1,21

23,40

23.

Rata costurilor variabile (RCV)

87,28

98,79

76,60

Sursa: Calcule proprii

Pentru calculul indicatorilor folostiți sau folosit următoarele prescurtări și formule:

  • CV cost variabil

CV =

chelt. cu birotica + chelt cu produse de curățenie + chelt cu materiale

consumabile + chelt cu materii prime + chelt cu ambalaje + chelt cu energia pentru spațiile de

producție + chelt de întreținere + chelt de cercetare + chelt cu colaboratorii + chelt cu publicitatea + chelt de transport + chelt cu deplasările + chelt cu donațiile + alte chelt financiare + chelt cu mărfurile

  • CA cifra de afaceri

  • MCV marja costului variabil

MCV = CA CV

  • CT cheltuieli totale

CT = CV + CF

  • CF cheltuieli fixe

CF = CT - CV

  • RAG rezultatul analitic global

RAG = MCV CF

  • RMCV rata marjei costului variabil

RMCV = (MCV / CA) * 100

  • RCV rata costului variabil

RCV = (CV / CA) * 100

Pentru anul 2008, indicatorii calculați sunt următorii:

CV = 1730000 + 91947 + 14890000 + 74650000 + 921425 + 317930 + 4744922 + 9835874 + 17581220 + 2596737 + 1639671 + 484011 + 116087502 + 4078325 48000 = 249601564 lei

  • MCV = CA CV = 285973561 249601564 = 36371997 lei

RAG = MCV CF = 36371997 3369671 = 33002326 lei CF = CT CV = 252971235 249601564 = 3369671 lei RMCV = (MCV/CA) * 100 = (36371997 / 285973561) * 100 = 12,72 % RCV = (CV/CA) * 100 = (249601564 / 285973561) * 100 = 87,28 %

Pentru anul 2009, indicatorii calculați sunt următorii:

CV = 3581267 + 190339 + 30823738 + 154532711 + 41847 + 1388422 + 738899 + 1384320 + 3242720 + 629512 + 297496 + 137336 + 68900000 + 1530875 + 3470500 =

270889982

  • MCV = CA CV = 274195569 270889982 = 3305587 lei

RAG = MCV CF = 3305587 3878763 = -573176 lei CF = CT CV = 274768745 270889982 = 3878763 lei RMCV = (MCV/CA) * 100 = (3305587 / 274195569) * 100 = 1,21 % RCV = (CV/CA) * 100 = (270889982 / 274195569) * 100 = 98,79 %

Pentru anul 2009, indicatorii calculați sunt următorii:

CV = 3006618 + 159798 + 25877775 + 129736459 + 261854 + 1461103 + 1625765 + 3367852 + 5992842 + 889186 + 561463 + 165737 + 69800559 + 1289560 + 9867884 =

254064455 lei MCV = CA CV = 331648189 254064455 = 77583734 lei RAG = MCV CF = 77583734 3568081 = 74015653 lei CF = CT CV = 257632536 254064455 = 3568081 lei RMCV = (MCV/CA) * 100 = (77583734 / 331648189) * 100 = 23,40 % RCV = (CV/CA) * 100 = (254064455 / 331648189) * 100 = 76,60 %

11..55..

AAnnaalliizzaa ccoossttuurriilloorr ffiixxee

Pentru analiza costurilor fixe se va utiliza metoda Activity Based Costing (A.B.C.).

Conceptul metodei este bazat pe identificarea activității necesare realizării unui produs, care generează costuri fixe. Această metodă a apărut ca o practică mai întăi în firmele de consultanță din SUA (General Electric) plecând de la ideea că metoda clasică de analiză a cheltuielilor dezorientează în general întreprinzătorul. Se naște ideea că într-o masă de produse profitabile la vedere, întotdeauna există unul neprofitabil. Metoda încearcă răspuns la următoarea întrebare: ”Care sunt sursele ce induc costuri suplimentare și ascunse la nivel de produs, astfel încât întreprinzătorul să identifice produsul povară?”. Metoda a fost pusă la punct in anii 1970, iar după anii 2000 este foarte utilizată în cadrul analizelor din firmele din Japonia și SUA (în industria de mașini peste 70%, agricultură peste 30%, în diverse industrii peste 50%). Metoda Activity Based Costing pleacă de la considerentul că încă la nivel de produs

se formează în special în faza de concept și proiectare.

Conform acestei metode, costul variabil este un consum specific neimportant, iar

costul fix identificat cu cheltuielile indirecte numite generale, este foarte important și doar el determină profitabilitatea unui produs.

Etapele acestei metode dunt următoarele:

  • 1. Identificarea activității.

  • 2. Identificarea indicatorilor de cost.

3.

Stabilirea costurilor fixe indirecte pe unitatea de produs, luând în calcul indicatorul de cost.

  • 4. Stabilirea costului unitar.

Metoda Activity Based Costing

Tabel 1.11.

Nr.

Produsul Indicator
Produsul
Indicator

GRÂU DE

     

crt.

TOAMNĂ

PORUMB

CARTOF

TOTAL

 

Cost variabil

66859067

 
  • 53487254 26743627

147089948

1.

manoperă

32717894

 
  • 26174315 13087158

71979367

materia primă

34141173

 
  • 27312939 13656469

75110581

2.

Costuri fixe indirecte

20000

 
  • 20000 60000

20000

 

administrarea

20000

 
  • 20000 60000

20000

 
 

Costuri fixe directe

 

738543

  • 923179 369272

 

2030994

concepția

 
  • 350000 116667

233333

 

700000

aprovizionarea

31250

50000

18750

100000

3.

lansarea

125000

281250

93750

500000

distribuția

167857

190238

111905

470000

ambalare

60000

75000

15000

150000

întreținere

29598,4

59196

22199

110994

4.

TOTAL COST

67802246

 
  • 54245797 27132899

149180942

5.

Număr produse

80000000

 
  • 80000000 80000000

 

6.

Cost unitar

0,85

0,68

0,34

 

7.

Preț vânzare

1,50

1,00

1,50

 

8.

Marja unitară

-0,65

-0,32

-1,16

 

Sursa: Calcule proprii

Tabel 1.12.

Metoda Activity Based Costing Indicatori de cost

Activitate

Indicator de cost

 

Produse

Grâu de toamnă

Porumb

Cartof

Concepţie

Număr soft-uri utilizate

30

20

10

Aprovizionare

Număr comenzi materii

     

prime

25

40

15

Lansare

Număr loturi

 

40

90

30

Distribuție

Număr comenzi

       

produse finite

15

17

10

Ambalare

Număr

ore

pentru

     

ambalare

80

100

20

Întreținere

Număr reparații

 

4

8

3

Sursa: Calcule proprii

Cele 3 produse grâu de toamnă, porumb și cartof sunt profitabile deoarece costul unitar este mai mic decât prețul de vânzare.

CCAAPPIITTOOLLUULL

22..

AANNAALLIIZZAA RREEZZUULLTTAATTEELLOORR ÎÎNNTTRREEPPRRIINNDDEERRIIII

22..11..

AAnnaalliizzaa CCiiffrreeii ddee aaffaacceerrii

Cifra de afaceri este primul indicator din contul profit și pierderi. Cifra de afaceri

exprimă forța de vânzare a unei firme, respectiv cuprinde totalitatea mărfurilor și produselor vândute sau facturate de către o întreprindere. Practic cifra de afaceri cuprinde indiferent dacă acestea au fost încasate sau nu.

Se calculează cu următoarele relații:

Cifra de afaceri = valoarea mărfurilor – producția vândută Cifra de afaceri = venituri totale (producția stocată + producția imobilizată)

Analiza cifrei de afaceri presupune cunoașterea următorilor termeni:

  • a) Cifra de afaceri totală

  • b) Cifra de afaceri medie

  • c) Cifra de afaceri marginală

  • d) Cifra de afaceri critică a) Cifra de afaceri totală crează o imagine despre poziția întreprinderii pe piață.

Practic, acest indicator se exprimă în valori absolute (lei) și influențează direct cota de piața a

întreprinderii. Cifra de afaceri totală nu indică nivelul de rentabilitate sau de profit al firmei.

b) Cifra de afaceri medie se calculează pe unitatea de produs, unitatea de serviciu, de lucrare sau pe muncitor. Când se calculează pe unitatea de produs (lei/kg), unitatea de serviciu (tarif de cazare lei/noapte), sau unitatatea de lucrare (lei/ha arat) exprimă nivelul prețului mediu de vânzare.

CA m lei/kg = = x lei/kg = P v , unde:

CA m = cifra de afaceri medie CA t = cifra de afaceri totală Q = producția P v = prețul de vânzare

Când se exprimă pe salariat indică nivelul productivității muncii.

CA m lei/pers. =

= x lei/pers. = W, unde:

CA m = cifra de afaceri medie CA t = cifra de afaceri totală W = productivitatea muncii

c) Cifra de afaceri marginală exprimă variația cifrei de afaceri la o schimbare a cantității vândute cu o unitate.

CAM =

, unde:

CAM = cifra de afaceri marginală ΔCA t = variația cifrei de afaceri totală ΔQ vândută = variația producției vândute

d) Cifra

de

afaceri

critică

reprezintă

acel

nivel

al

cifrei

de

afaceri

unde

întreprinderea înregistrează profitul egal cu costul.

 
 

Tabel 2.1.

Analiza Cifrei de afaceri

Nr.

Denumire indicator

 

ANII

crt.

2008

2009

2010

1.

Cifra de afaceri / lei

285973561

274195569

331648189

2.

Producția totală / kg

21800000

21200000

23000000

3.

Cifra de afaceri medie

13,12

12,93

14,42

4.

Cifra de afaceri marginală

-

19,63

31,92

Sursa: Calcule propii

Pentru calculul detaliat al indicatorilor se vor utiliza următoarele formule și prescurtări:

CA cifra de afaceri Q t – producția totală CA m cifra de afaceri medie CA mg – cifra de afaceri marginală ΔCA – variația cifrei de afaceri ΔQ t – variația producției

CA m =

ΔCA = CA 1 CA 0 ΔQ t = Q t 1 Q t 0

CA mg =

CA m 2008

=

CA m 2009

=

CA m 2010 =

CA mg 2009 =

CA mg 2010 =

 

=

= 13,12

=

= 12,93

=

= 14,42

=

=

= 19,63

=

=

= 31,92

22..2