Anda di halaman 1dari 40

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I

MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI



FACULTATEA DE AGRICULTUR

SPECIALIZAREA: I.E.A.








P PR RO OI IE EC CT T D DE E A AN N L LA A

A
A
N
N
A
A
L
L
I
I
Z
Z

T
T
E
E
H
H
N
N
I
I
C
C
O
O
-
-
E
E
C
C
O
O
N
N
O
O
M
M
I
I
C
C







NDRUMTOR:
CONF. DR TEFAN GAVRIL


STUDENT:
TEOFNESCU RAMONA - IULIANA





2012
UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I
MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR

SPECIALIZAREA: I.E.A.








A AN NA AL LI IZ ZA A A AC CT TI IV VI IT T I II I
E EC CO ON NO OM MI IC CO O- -F FI IN NA AN NC CI IA AR RE E L LA A
S S. .C C. . T TC CE E 3 3 B BR RA AZ ZI I S S. .R R. .L L. .






NDRUMTOR:
CONF. DR TEFAN GAVRIL


STUDENT:
TEOFNESCU RAMONA - IULIANA





2012
C CU UP PR RI IN NS S




C CA AP PI IT TO OL LU UL L 1 1. . A AN NA AL LI IZ ZA A C CH HE EL LT TU UI IE EL LI IL LO OR R
1 1. .1 1. . A An na al li iz za a s st tr ru uc ct tu ur ri ii i c ch he el lt tu ui ie el li il lo or r
1 1. .2 2. . A An na al li iz za a d di in na am mi ic ci ii i c ch he el lt tu ui ie el li il lo or r
1 1. .3 3. . A An na al li iz za a c co os st tu ur ri il lo or r d de e p pr ro od du uc c i ie e
1 1. .4 4. . A An na al li iz za a c co os st tu ur ri il lo or r v va ar ri ia ab bi il le e
1 1. .5 5. . A An na al li iz za a c co os st tu ur ri il lo or r f fi ix xe e

C CA AP PI IT TO OL LU UL L 2 2. . A AN NA AL LI IZ ZA A R RE EZ ZU UL LT TA AT TE EL LO OR R
N NT TR RE EP PR RI IN ND DE ER RI II I
2 2. .1 1. . A An na al li iz za a C Ci if fr re ei i d de e a af fa ac ce er ri i
2 2. .2 2. . A An na al li iz za a P Pr ro od du uc c i ie ei i
2 2. .3 3. . A An na al li iz za a V Va al lo or ri ii i a ad d u ug ga at te e
2 2. .4 4. . A An na al li iz za a M Ma ar rj je ei i c co om me er rc ci ia al la a

C CA AP PI IT TO OL LU UL L 3 3. . A AN NA AL LI IZ ZA A P PE ER RF FO OR RM MA AN N E EL LO OR R
N NT TR RE EP PR RI IN ND DE ER RI II I
3 3. .1 1. . P Pr re ez ze en nt ta ar re ea a i i a an na al li iz za a c co os st tu ul lu ui i d de e p pr ro of fi it t i i p pi ie er rd de er ri i
3 3. .2 2. . A An na al li iz za a r re ez zu ul lt ta at te el lo or r f fi in na an nc ci ia ar re e
3 3. .3 3. . A An na al li iz za a r re en nt ta ab bi il li it t i ii i
3 3. .4 4. . A An na al li iz za a s s n n t t i ii i n nt tr re ep pr ri in nd de er ri ii i
3 3. .4 4. .1 1. . S St tr ru uc ct tu ur ra a d de e f fi in na an n a ar re e
3 3. .4 4. .2 2. . A An na al li iz za a v va al lo or ri ii i p pa at tr ri im mo on ni ia al le e
3 3. .4 4. .3 3. . A An na al li iz za a r ri is sc cu ul lu ui i

C CA AP PI IT TO OL LU UL L 4 4. . C CO ON NC CL LU UZ ZI II I
C CA AP PI IT TO OL LU UL L 1 1. . A AN NA AL LI IZ ZA A C CH HE EL LT TU UI IE EL LI IL LO OR R
SC TCE 3 BRAZI SRL Piatra Neam a luat fiin n urma unei iniiative luat de doi
asociai Tr Culi i Tr Elvira(soie)-n baza Hotrrii Judectoreti nr.205/11.11.1994
i a Certificatului de nmatriculare la Camera de Comer i Industrie Piatra Neam, nr.
J27/1958/1994.
Avnd ca baz de pornire, condiiile concrete deosebit de favorabile oferite de fondul
forestier al judeului Neam, ct i de cerinele pe piaa extern de cherestea i mic mobilier,
nc din primul an de activitate, societatea s-a orientat n direcia valorificrii acestor condiii,
respectiv exploatarea masei lemnoase, prelucrarea lemnului i exportul de cherestea. Dup
anul 1996, pe baza unei conjuncturi favorabile, activitatea s-a extins i n domeniul agricol,
prin preluarea n exploatare a cca. 1.000 ha teren agricol arendat, precum i n domeniul
recuperrii materialelor refolosibile.
Activitatea curent a firmei cuprinde dou sectoare:
- sector agricol
- sector de exploatare, industrializare i comercializare a lemnului.

Analiza prin costuri reprezint un domeniu deosebit de important n activitatea
ntreprinderii, deoarece n aceast zon se produc o serie de fenomene economice legate de
consumul i utilizarea factorilor de producie.
De modul cum se consum i cum se utilizeaz factorii de producie depinde n mare
msur competitivitatea produselor i eficiena activitii desfurate.
Reducerea costurilor de producie constituie, acolo unde este posibil, un obiectiv
prioritar al oricrei ntreprinderi. n acest sens, este necesar analiza detaliat a principalelor
categorii de cheltuieli care concur la formarea costurilor.
Problemele prioritare ale diagnosticrii cheltuielilor vizeaz, pe de o parte, cheltuielile
aferente veniturilor ntreprinderii, n special cheltuielile de exploatare, iar, pe de alt parte,
eficiena diferitelor categorii de cheltuieli (variabile i fixe, directe i indirecte, materiale i
salariale etc.).
Cheltuielile reprezint totalitatea consumurilor nregistrate de o ntreprindere ntr-un
an financiar.
Pentru analiza cheltuielilor se face distincia ntre termenul cheltuielilor de producie
(cheltuieli) i costul de producie (cost).
Cheltuielile reprezint totalitatea achiziiilor pe care le face o ntreprindere cu scopul
de a obine bunuri economice.

4
Achiziiile se numesc factori de producie i odat intrate n ntreprindere formeaz
stocurile.
ntr-un an financiar respectiv ntr-un ciclu de producie, ntreprinderea nu utilizeaz
toate stocurile ci doar o parte care sunt numite factori de producie. Partea de stoc utilizat
ntr-un ciclu de producie, respectiv utlizat pentru a obine bunuri economice poart
denumirea de costuri.
Practic dac n mod ipotetic toate stocurile ntreprinderii sunt utilizate ntr-un ciclu de
producie, atunci termenul de cheltuieli este egal cu termenul de costuri.
Costurile se clasific dup urmtoarele criterii:
A. Dupa natura lor, vom deosebi: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare i
cheltuieli excepionale.
Cheltuielile de exploatare cuprind acele cheltuieli care formeaz baza obiectelor de
activitate al firmei. Aceast grup cuprinde: cheltuieli cu materii prime i materiale; alte
cheltuieli materiale; cheltuieli cu fora de munc (salarii + toate impozitele); provizioanele.
Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile efectuate de ntreprindere cu
partenerii de afaceri n scopul de a finana sau de a economisi.
Aceast grup cuprinde: dobnzi la credite; diferene la curs valutar; pierderi de
creane; pierderi la plasamente; pierderi din tranzacii financiare; provizioane de risc.
Cheltuielile excepionale sunt acele cheltuieli care nu au regularitate si nu fac parte n
mod direct din activitatea ntreprinderii.
Aceast grup cuprinde: penaliti; amenzi; diferite pli efectuate ctre stat din cauza
calcului gresit al impozitului; anumite subvenii neateptate; sponsorizri; ajutoare pentru
tere persoane.
Din punct de vedere al importanei, cheltuielile de exploatare influeneaza n mod
decisiv rezultatele de producie.

B. Dup modul cum oscileaz n raport cu producia obinut distingem doua tipuri de
cheltuieli: cheltuieli fixe si cheltuieli variabile.
Cheltuielile fixe au caracter aproximativ constant pe parcursul unui ciclu de
producie i sunt n general calculate( nu sunt o expresie a unui consum direct rezultat din
dorina de a obine un bun economic).


5
Costul fix cuprinde cheltuielile generale si comune ale ntreprinderii.n cadrul
cheltuielilor generale intr toate cheltuielile cu amortizarea, salariile, utilitile, ntreinerea,
meninerea sediului central al ntreprinderii. n cadrul cheltuielilor comune intr aceleai
cheltuieli dar care au ca obiect seciile de producie.
Cheltuielile variabile oscileaz n mod direct proporional cu producia, cu sens de
consum specific. Ele cuprind: consum de materie prim si materiale; consum de munc
direct( muncitori operaionali); consum de energie i utilitai exprimate n mod direct pe
produs.

C. n funcie de modul de includere n costuri avem cheltuieli directe si cheltuieli
indirecte.
Cheltuielile directe se pot identifica pe obiecte de calculaii i cuprind n general doua
grupe de cheltuieli: cheltuieli directe fixe si cheltuieli directe variabile. Cheltuielile directe
fixe sunt cheltuieli comune iar cheltuielile directe cariabile sunt materii prime, muncitori
operaionali i alte cheltuieli ce exprim consumul specific.
Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu pot fi identificate pe obiecte de
calculaie. Aceste cheltuieli indirecte sunt si ele imparite in doua categorii:cheltuieli indirecte
fixe si cheltuieli indirecte variabile. Cheltuielile indirecte fixe cuprind toate cheltuielile
generale ale firmei iar cheltuielile indirecte variabile cuprind amortizarea, numai n cazul n
care un utilaj, o main sau o cladire determin obinerea unui singur produs.

D. Dup coninut avem cheltuieli materiale si cheltuieli cu fora de munc.Cele dou
grupe de cheltuieli fac parte din cheltuielile de exploatare. Cheltuielile materiale cuprind:
cheltuieli cu materii prime i materiale; cheltuieli de achiziionare a mrfurilor; obinerea de
inventar i alte cheltuieli cu coninut material.Toat aceast grup de cheltuieli este egal cu
consumul intermediar al ntreprinderii. Cheltuielile cu fora de munc cuprind salariile i toate
cheltuielile legate de personal( impozite + formarea profesional).

E. Dup modul de nregistrare n contabilitate avem cheltuieli incorporabile i
cheltuieli necorporabile.
Cele incorporabile nseamn c se contabilizeaz direct n costuri( fac parte din
costuri ).

6
Cele necorporabile nu se includ n costuri ( provizioanele i toate cheltuielile care nu
au nici o legatur cu producia ).

F. Din punct de vedere al fluxurilor avem cheltuieli monetare si cheltuieli
nonmonetare.
Cheltuielile monetare cuprind toate cheltuielile care determina un flux real efectiv
(cheltuieli cu fora de munc ).
Cheltuielile nonmonetare sunt acele cheltuieli care se calculeaz (amortizarea,
provizioane).

G. Din punct de vedere al efectului asupra vnzarilor avem cheltuieli efective;
cheltuieli ascunse si cheltuieli de oportunitate.
Cheltuielile efective sunt nregistrate n contabilitate.
Cheltuielile ascunse nu se nregistreaz dar deterioreaz ncasrile.
Costurile de oportunitate cuprind opiunile ntreprinzatorilor de a produce un produs A
n defavoareaunui produs B. Dac se dovedete c produsul A este nerentabil nseamn c
dirma a pierdut o ncasare, practic a avut un plus de cost. La nivel de ntreprindere cheltuielile
reprezint indicatorul de pilotaj spre un anumit rezultat economic.

1 1. .1 1. . A An na al li iz za a s st tr ru uc ct tu ur ri ii i c ch he el lt tu ui ie el li il lo or r
Orice analiz a cheltuielilor ncepe cu structura acestora pe puncte de interes. La
nivelul ntreprinderii exist urmtoarele puncte de interes:
a) aprovizionarea materiilor prime
b) stocuri
c) cheltuieli de personal
d) cheltuieli de producie
e) cheltuieli de desfacere (de vnzare)
f) cheltuieli post-vnzare
La nivel de ntreprindere exist o grup de cheltuieli care cuprind fluxul tehnologic
respectiv producia (numite cheltuieli de producie) i o grup de cheltuieli aflat n afara
produciei (numite cheltuieli generale sau cheltuieli de vnzare sau cheltuieli post-vnzare).

7
Pentru a stabili structura cheltuielilor, se mparte fiecare grup de cheltuieli la totalul
cheltuielilor i se nmulete cu 100.
a. Indicele de structur a cheltuielilor materiale: I
SCM
= 100
CT
CM

b. Indicele de structur a cheltuielilor cu fora de munc: I
SCFM
= 100
CT
CFM

Analiza structurii de face procentual pe grupe de cheltuieli i n dinamic de la o
perioad la alta. Dac n dinamic structura cheltuielilor se schimb, nseamn c firma a
schimbat tehnologia sau obiectul de activitate.
ntotdeauna cel care face analiza de strcutur trebuie s prezinte cauzele modificrilor.

Tabel 1.1.
Structura cheltuielilor i indicii de structur
Nr.
crt.
Indicatori

2008
(lei)
2009
(lei)
2010
(lei)
Indicele de structur
(%)
2008 2009 2010
1. Cheltuieli de exploatare
total, din care:
269897280 281691520 277143887 96,55 97,65 95,10
1.1. Cheltuieli cu materiile
prime i materiale
consumabile
91265947 189128055 158780650 32,65 65,56 54,48
1.2. Alte cheltuieli materiale 1453826 67200 420498 0,52 0,02 0,14
1.3. Alte cheltuieli externe 428205 1870000 1967890 0,15 0,65 0,68
1.4. Cheltuieli privind mrfurile 116087502 68900000 69800559 41,53 23,88 23,95
1.5. Cheltuieli cu salarii i
ndemnizaii
5610852 5290500 6340687 2,01 1,83 2,18
1.6. Cheltuieli cu asigurrile i
protecia social
5857430 1750000 1750654 2,10 0,61 0,60
1.7. Cheltuieli cu amortizarea 8969416 6800765 12329634 3,21 2,36 4,23
1.8. Cheltuieli privind prestaiile
externe
37004632 6480000 12678987 13,24 2,25 4,35
1.9. Cheltuieli cu alte impozite,
taxe etc.
3219470 1405000 13074328 1,15 0,49 4,49
2. Cheltuieli financiare total,
din care:
9636089 6786591 14278424 3,45 2,35 4,90
2.1. Cheltuieli cu despgubiri,
donaii
4078325 1530875 1289560 1,46 0,53 0,44
2.2. Cheltuieli privind dobnzile 4509764 1785216 3120980 1,61 0,62 1,07
2.3. Cheltuieli cu ajustrile de
valoare
0 0 0 0,00 0,00 0,00
2.4. Alte cheltuieli financiare 1048000 3470500 9867884 0,37 1,20 3,39
3. Cheltuieli extraordinare
total, din care:
0 0 0 0,00 0,00 0,00
3.1. Amenzi 0 0 0 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli totale 279533369 288478111 291422311 100,00 100,00 100,00
Sursa: Bilanul firmei i calcule proprii 8
Pentru anul 2008, structura cheltuielilor este urmtoarea:
I
SCM
= 100
CT
CM
= 100
278533369
91361947
32,65%
I
SCFM
= 100
CT
CFM
= 01 , 2 100
278533369
5610852
%
Pentru anul 2009, structura cheltuielilor este urmtoarea:
I
SCM
= 100
CT
CM
= 100
288478111
189128055
65,56 %
I
SCFM
= 100
CT
CFM
= 83 , 1 100
288478111
5290500
%

Pentru anul 2010, structura cheltuielilor este urmtoarea:
I
SCM
= 100
CT
CM
= 100
2914223311
158780650
54,48 %
I
SCFM
= 100
CT
CFM
= 17 , 2 100
2914223311
6340687
%

n urma calculelor efectuate, indicele de structur cu cheltuielile materiale deine valori
peste 40%, ceea ce arat c firma desfoar o activitate de producie.

Tabel 1.2.
Detalierea cheltuielilor pe anii 2008, 2009 i 2010
Nr.
crt.
Indicatori

2008
(lei)
2009
(lei)
2010
(lei)
1.1. Chelt cu materii prime si materiale
consumabile: 91265947 189128055 158780650

Birotica 1730000 3581267 3006618

Produse de curatenie 91947 190339 159798
Materiale consumabile pentru fluxul de
producie 14794000 30823738 25877775

Materii prime 74650000 154532711 129736459
1.2.
Alte chelt materiale
1453826 67200 420498

Cheltuieli cu obiecte de inventar 532401 25353 158644

Cheltuieli cu ambalaje 921425 41847 261854
1.3.
Alte cheltuieli externe 428205 1870000 1967890

Energia si apa utilizat la fluxul de producie 317930 1388422 1461103
Energia si apa utilizat la spatiile
administrative 110275 481578 506787
1.5.
Chelt cu personalul
5610852 5290500 6340687
Cheltuieli cu salariile pentru personalul
productiv 4323871 4076999 4886301

Cheltuieli cu salariile pentru personalul tesa 1286981 1213501 1454386
1.6 Cheltuieli cu asigurarile si protectia
social 5857430 1750000 1750654
Cheltuieli cu asigurarile pentru personalul
productiv 4510164 1347483 1347987
Cheltuieli cu asigurarile pentru personalul
tesa 1347266 402517 402667
1.8.
Cheltuieli cu prestatiile externe
37004632 6480000 12678987
Cheltuieli cu intretinerea si reparatia
utilajelor 4744922 738899 1625765

Cheltuieli cu prime de asigurare 78340 38285 25764

Cheltuieli de cercetare 9835874 1384320 3367852

Cheltuieli cu colaboratorii 17581220 3242720 5992842

Cheltuieli cu comisoane 0 0 0

Cheltuieli cu publicitatea 2596737 629512 889186

Cheltuieli cu transport personal de productie 1639671 297496 561463

Cheltuieli cu deplasarile 484011 137336 165737

Cheltuieli cu telecomunicatiile 43857 11432 50378
Sursa: Calcule proprii

1 1. .2 2. . A An na al li iz za a d di in na am mi ic ci ii i c ch he el lt tu ui ie el li il lo or r
La nivel de ntreprindere, analiza n dinamic a cheltuielilor totale denot o evoluie
ascendent a acestora, aflat, pe de o parte, sub impactul inflaiei, iar, pe de alt parte,
reclamat de necesitile desfurrii activitii curente corespunztor perioadei analizate.

Tabel 1.3.
Dinamica cheltuielilor i indicii de dinamic
Nr.
crt.
Indicatori

2008
(lei)
2009
(lei)
2010
(lei)
Indice dinamic (%)
2010/2008 2010/2009
1. Cheltuieli de exploatare
total, din care:
269897280 281691520 277143887 102,68 98,39
1.1. Cheltuieli cu materiile
prime i materiale
consumabile
91265947 189128055 158780650 173,98 83,95
1.2. Alte cheltuieli materiale 1453826 67200 420498 28,92 625,74
1.3. Alte cheltuieli externe 428205 1870000 1967890 459,57 105,23
1.4. Cheltuieli privind
mrfurile
116087502 68900000 69800559 60,13 101,31
1.5. Cheltuieli cu salarii i
ndemnizaii
5610852 5290500 6340687 113,01 119,85
1.6. Cheltuieli cu asigurrile i
protecia social
5857430 1750000 1750654 29,89 100,04
1.7. Cheltuieli cu amortizarea 8969416 6800765 12329634 137,46 181,30
1.8. Cheltuieli privind
prestaiile externe
37004632 6480000 12678987 34,26 195,66
1.9. Cheltuieli cu alte
impozite, taxe etc.
3219470 1405000 13074328 406,10 930,56
2. Cheltuieli financiare
total, din care:
9636089 6786591 14278424 148,18 210,39
2.1. Cheltuieli cu despgubiri,
donaii
4078325 1530875 1289560 31,62 84,24
2.2. Cheltuieli privind
dobnzile
4509764 1785216 3120980 69,20 174,82
2.3. Cheltuieli cu ajustrile de
valoare
0 0 0 0,00 0,00
2.4. Alte cheltuieli financiare 1048000 3470500 9867884 941,59 284,34
3. Cheltuieli extraordinare
total, din care:
0 0 0 0,00 0,00
3.1. Amenzi 0 0 0 0,00 0,00
Cheltuieli totale 279533369 288478111 291422311 104,25 101,02

Tabel 1.4.
Indicii de dinamic

11
0.00
100.00
200.00
300.00
400.00
500.00
600.00
700.00
800.00
900.00
1000.00
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

d
e

e
x
p
l
o
a
t
a
r
e

t
o
t
a
l
,

C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

c
u

m
a
t
e
r
i
i

p
r
i
m
e


s
i

A
l
t
e

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i

m
a
t
e
r
i
a
l
e
A
l
t
e

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i

e
x
t
e
r
n
e
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

p
r
i
v
i
n
d

m
a
r
f
u
r
i
l
e
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

c
u

s
a
l
a
r
i
i

s
i

C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

c
u

a
s
i
g
u
r
a
r
i
l
e

s
i

C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

c
u

a
m
o
r
t
i
z
a
r
e
a
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

p
r
i
n
v
i
n
d

p
r
e
s
t
a
t
i
i
l
e

C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

c
u

a
l
t
e

C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

f
i
n
a
n
c
i
a
r
e

t
o
t
a
l
,

d
i
n

C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

c
u

C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

p
r
i
v
i
n
d

d
o
b
a
n
z
i
l
e
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

c
u

a
j
u
s
t
a
r
i
l
e

d
e

A
l
t
e

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i

f
i
n
a
n
c
i
a
r
e
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

e
x
t
r
a
o
r
d
i
n
a
r
e

t
o
t
a
l
,

A
m
e
n
z
i
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

t
o
t
a
l
e
Indice dinamica (%)
2010/2008
Indice dinamica (%)
2010/2009
Din diagram se observ c cele mai mari modificri le au alte cheltuieli materiale,
alte cheltuieli externe i alte cheltuieli financiare.
Alte cheltuieli materiale compuse din cheltuieli cu obiecte de inventar i cheltuieli cu
ambalajele au sczut n anul 2009 fa de 2008.
Alte cheltuieli externe, din care fac parte energia i apa utilizat la fluxul de producie
i la spaiile administrative au crescut n 2009 fa de anul 2008.
Alte cheltuieli financiare, din care fac parte datoriile la bnci au crescut n anul 2009
fa de anul 2008.

1 1. .3 3. . A An na al li iz za a c co os st tu ur ri il lo or r d de e p pr ro od du uc c i ie e
nreprinderea S.C. TCE 3 Brazi S.R.L. produce n principal produse agricole.
Dintre produsele agricole menionm gru de toamn, orz de toamn, rapit de
toamn, porumb, floarea soarelui, cartof, sfecl de zahr, lucern si plante perene.

Firma a cultivat n anul 2010 50 ha gru. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de
gru sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)
Norma de samanta: 250 KG/ha;
Pret unitar: 1 RON/kg;
Cost pe hectar: 250 RON

2. Ingrasaminte chimice
Azot 120 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 156 RON;
Fosfor 80 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON ;
Total costuri/ha : 281,6 RON.

3. Pesticide
Erbicide : 26,5 RON/ha;
Insectofungicide : 98,5 RON/ha;
Total pesticide: 112,5 RON/ha.


12
4. Carburanti
130 RON
Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea
lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare
procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole
105 RON
Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole
folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.


6. Asigurarea culturii
35 RON/an/cultur
A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru
pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

7. Uscarea si conditionarea productiei
20 RON/kg
A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de grau,
avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

Cost de producie unitar/ha = 934,1 RON
Cost de producie unitar/cultura = 934,1 x 50 = 46705 RON

Firma a cultivat n anul 2010 40 ha PORUMB. Cheltuielile pentru cultivarea unui
hectar de porumb sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)
Norma de samanta: 25 KG/ha;
Pret unitar: 2 RON/kg;
Cost pe hectar: 50 RON


13
2. Ingrasaminte chimice
Azot 564 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 733,2 RON;
Fosfor 210 kg/ha x 1,57 lei/kg = 329,7 RON ;
Potasiu 558 kg/ha x 1,2 lei/kg = 669,6 RON
Total costuri/ha : 1731,5 RON.

3. Pesticide
Erbicide : 26,5 RON/ha;
Insectofungicide : 98,5 RON/ha;
Total pesticide: 112,5 RON/ha.

4. Carburanti
130 RON
Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea
lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare
procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole
105 RON
Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole
folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

6. Asigurarea culturii
35 RON/an/cultur
A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru
pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

7. Uscarea si conditionarea productiei
20 RON/kg
A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de porumb,
avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.


14
8. Salarii mecanizatori
3164 lei/cultur

Cost de producie unitar /ha = 5347,5 RON
Cost de producie unitar/cultura = 5347,5 x 40 = 213900 RON

Firma a cultivat n anul 2010 20 ha rapi. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de
rapi sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)
Norma de samanta: 3 KG/ha;
Pret unitar: 1,7 RON/kg;
Cost pe hectar: 5,1 RON

2. Ingrasaminte chimice
Azot 55 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 71,5 RON;
Fosfor 50 kg/ha x 1,57 lei/kg = 78,5 RON ;
Potasiu 45 kg/ha x 1,2 lei/kg = 54 RON
Total costuri/ha : 204 RON.

3. Pesticide
Erbicide : 26,5 RON/ha;
Insectofungicide : 98,5 RON/ha;
Total pesticide: 112,5 RON/ha.

4. Carburanti
130 RON
Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea
lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare
procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole
105 RON

15
Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole
folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.
6. Asigurarea culturii
35 RON/an/cultur
A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru
pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

7. Uscarea si conditionarea productiei
20 RON/kg
A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de rapita,
avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

Cost de producie unitar/ha = 611,6 RON
Cost de producie unitar/cultura = 611,6 x 20 = 12232 RON

Firma a cultivat n anul 2010 40 ha orz. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de
orz sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)
Norma de samanta: 180 KG/ha;
Pret unitar: 1 RON/kg;
Cost pe hectar: 180 RON

2. Ingrasaminte chimice
Azot 120 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 156 RON;
Fosfor 80 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON ;
Total costuri/ha : 281,6 RON.

3. Pesticide
Erbicide : 26,5 RON/ha;
Insectofungicide : 98,5 RON/ha;
Total pesticide: 112,5 RON/ha.


16
4. Carburanti
130 RON
Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea
lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare
procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole
105 RON
Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole
folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

6. Asigurarea culturii
35 RON/an/cultur
A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru
pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

7. Uscarea si conditionarea productiei
20 RON/kg
A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de orz, avand
in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

8. Salarii mecanizatori
3410 lei/lucrare

Cost de producie unitar/ha = 4274,1 RON
Cost de producie unitar/cultura = 4274,1 x 40 = 170964 RON

Firma a cultivat n anul 2010 20 ha floarea soarelui. Cheltuielile pentru cultivarea unui
hectar de floarea soarelui sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)
Norma de samanta: 5 KG/ha;
Pret unitar: 2 RON/kg;
Cost pe hectar: 10 RON
17
2. Ingrasaminte chimice
Azot 28 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 36,4 RON;
Fosfor 25 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON;
Potasiu 50 kg/ha x 1,2 lei/kg = 60 RON;
Total costuri/ha : 222 RON.

3. Pesticide
Erbicide : 26,5 RON/ha;
Insectofungicide : 98,5 RON/ha;
Total pesticide: 112,5 RON/ha.

4. Carburanti
130 RON
Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea
lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare
procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole
105 RON
Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole
folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

6. Asigurarea culturii
35 RON/an/cultur
A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru
pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

7. Uscarea si conditionarea productiei
20 RON/kg
A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de floarea
soarelui, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

Cost de producie unitar/ha = 634,5 RON
Cost de producie unitar/cultura = 634,5 x 20 = 12690 RON 18

Firma a cultivat n anul 2010 20 ha cartof. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de
cartof sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)
Norma de samanta: 2800 KG/ha;
Pret unitar: 1,5 RON/kg;
Cost pe hectar: 4200 RON

2. Ingrasaminte chimice
Azot 584 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 759,2 RON;
Fosfor 258 kg/ha x 1,57 lei/kg = 405 RON;
Potasiu 482 kg/ha x 1,2 lei/kg = 578,4 RON;
Total costuri/ha : 1742,6 RON.

3. Pesticide
Erbicide : 26,5 RON/ha;
Insectofungicide : 98,5 RON/ha;
Total pesticide: 112,5 RON/ha.

4. Carburanti
130 RON
Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea
lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare
procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole
105 RON
Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole
folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

6. Asigurarea culturii
35 RON/an/cultur

19
A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru
pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

7. Uscarea si conditionarea productiei
20 RON/kg
A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de cartof,
avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

8. Salarii mecanizatori
1184 lei/cultur

Cost de producie unitar/ha = 7529,1 RON
Cost de producie unitar/cultura = 7529,1 x 20 = 150582 RON

Firma a cultivat n anul 2010 10 ha sfecla de zahar. Cheltuielile pentru cultivarea unui
hectar de sfecla de zahar sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)
Norma de samanta: 3,2 KG/ha;
Pret unitar: 1,8 RON/kg;
Cost pe hectar: 5,76 RON

2. Ingrasaminte chimice
Azot 4 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 5,2 RON;
Fosfor 2,5 kg/ha x 1,57 lei/kg = 3,4 RON;
Potasiu 2,5 kg/ha x 1,2 lei/kg = 3 RON
Total costuri/ha : 11,6 RON.


3. Pesticide
Erbicide : 6,5 RON/ha;
Insectofungicide : 8,5 RON/ha;
Total pesticide: 12,5 RON/ha.

20
4. Carburanti
130 RON
Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea
lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare
procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole
105 RON
Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole
folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

6. Asigurarea culturii
35 RON/an/cultur
A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru
pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

Cost de producie unitar/ha = 300 RON
Cost de producie unitar/cultura = 300 x 10 = 3000 RON















21

Tabel 1.5.


Sursa: Calcule proprii
22
Tabel 1.6.

Sursa: Calcule proprii
23
Tabel 1.7.

Sursa: Calcule proprii
24
Tabel 1.8.

Sursa: Calcule proprii

25
1 1. .4 4. . A An na al li iz za a c co os st tu ur ri il lo or r v va ar ri ia ab bi il le e
Metoda costurilor directe sau variabile pleac de la considerentul c rezultatele
ntreprinderii sunt influenate n principal de costurile variabile, n acest sens costul fix nu
este luat n calcul. Conform acestei metode se calculeaz patru indicatori:
a) marja costurilor variabile;
b) rezultatul analitic global;
c) rata marjei costurilor variabile;
d) rata costurilor variabile.
Rezultatele obinute dau informaii despre importana sau greutatea specific a
costurilor variabile n total costuri i dac marja costurilor variabile acopera costurile fixe.
Dac marja nu acoper costurile fixe ntreprinderea nregistreaz pierderi.
Aceast metod poate fi utilizat direct pe fiecare produs n parte (se numete direct
cost/produs), la nivel de ntreprindere pe total produse (direct costing global), sau n categoria
costurilor variabile sunt introduse i cheltuielile fixe directe, cnd metoda se numete direct
costing evoluat.
Etapele metodei Direct Costing sunt:
1. Identificarea cheltuielilor variabile.
2. Determinarea produciei totale n uniti fizice.
3. Determinarea costului mediu variabil.
4. Calculul marjei costurilor comerciale.
5. Calculul rezultatului analitic global.
6. Calculul ratelor.
7. Interpretarea rezultatelor.

Tabel 1.10.
Metoda Direct Costing
Nr.
crt.
Denumire
(tip cheltuial)
2008 2009 2010
1. Cheltuieli cu birotica
1730000 3581267 3006618
2. Cheltuieli cu produse de curenie
91947 190339 159798
3.
Cheltuieli cu materiale
consumabile
14890000 30823738 25877775
4. Cheltuieli cu materii prime
74650000 154532711 129736459
5. Cheltuieli cu ambalaje
921425 41847 261854
6.
Cheltuieli cu energia i apa pentru
spaiul de producie
317930 1388422 1461103
7. Cheltuieli cu ntreinerea
4744922 738899 1625765
8. Cheltuieli de cercetare
9835874 1384320 3367852
9. Cheltuieli cu colaboratorii
17581220 3242720 5992842
10. Cheltuieli cu publicitatea
2596737 629512 889186
11.
Cheltuieli cu transport personal de
producie
1639671 297496 561463
12. Cheltuieli cu deplasrile
484011 137336 165737
13. Cheltuieli cu mrfurile
116087502 68900000 69800559
14. Cheltuieli cu donaii
4078325 1530875 1289560
15. Alte cheltuieli financiare
-48000 3470500 9867884
16. Total cheltuieli variabile (CV)
249601564 270889982 254064455
17. Cifra de afaceri (CA)
285973561 274195569 331648189
18. Cheltuieli totale (CT)
252971235 274768745 257632536
19. Cheltuieli fixe (CF)
3369671 3878763 3568081
20.
Marja costurilor variabile
(MCV)
36371997 3305587 77583734
21. Rezultatul analitic global (RAG)
33002326 -573176 74015653
22.
Rata marjei costurilor variabile
(RMCV)
12,72 1,21 23,40
23. Rata costurilor variabile (RCV)
87,28 98,79 76,60
Sursa: Calcule proprii

Pentru calculul indicatorilor folostii sau folosit urmtoarele prescurtri i formule:
CV cost variabil
CV = chelt. cu birotica + chelt cu produse de curenie + chelt cu materiale
consumabile + chelt cu materii prime + chelt cu ambalaje + chelt cu energia pentru spaiile de
producie + chelt de ntreinere + chelt de cercetare + chelt cu colaboratorii + chelt cu
publicitatea + chelt de transport + chelt cu deplasrile + chelt cu donaiile + alte chelt
financiare + chelt cu mrfurile
27
CA cifra de afaceri
MCV marja costului variabil
MCV = CA CV
CT cheltuieli totale
CT = CV + CF
CF cheltuieli fixe
CF = CT - CV
RAG rezultatul analitic global
RAG = MCV CF
RMCV rata marjei costului variabil
RMCV = (MCV / CA) * 100
RCV rata costului variabil
RCV = (CV / CA) * 100

Pentru anul 2008, indicatorii calculai sunt urmtorii:
CV = 1730000 + 91947 + 14890000 + 74650000 + 921425 + 317930 + 4744922 + 9835874
+ 17581220 + 2596737 + 1639671 + 484011 + 116087502 + 4078325 48000 = 249601564
lei
MCV = CA CV = 285973561 249601564 = 36371997 lei
RAG = MCV CF = 36371997 3369671 = 33002326 lei
CF = CT CV = 252971235 249601564 = 3369671 lei
RMCV = (MCV/CA) * 100 = (36371997 / 285973561) * 100 = 12,72 %
RCV = (CV/CA) * 100 = (249601564 / 285973561) * 100 = 87,28 %

Pentru anul 2009, indicatorii calculai sunt urmtorii:
CV = 3581267 + 190339 + 30823738 + 154532711 + 41847 + 1388422 + 738899 +
1384320 + 3242720 + 629512 + 297496 + 137336 + 68900000 + 1530875 + 3470500 =
270889982
MCV = CA CV = 274195569 270889982 = 3305587 lei
RAG = MCV CF = 3305587 3878763 = -573176 lei
CF = CT CV = 274768745 270889982 = 3878763 lei
RMCV = (MCV/CA) * 100 = (3305587 / 274195569) * 100 = 1,21 %
RCV = (CV/CA) * 100 = (270889982 / 274195569) * 100 = 98,79 %
28
Pentru anul 2009, indicatorii calculai sunt urmtorii:
CV = 3006618 + 159798 + 25877775 + 129736459 + 261854 + 1461103 + 1625765 +
3367852 + 5992842 + 889186 + 561463 + 165737 + 69800559 + 1289560 + 9867884 =
254064455 lei
MCV = CA CV = 331648189 254064455 = 77583734 lei
RAG = MCV CF = 77583734 3568081 = 74015653 lei
CF = CT CV = 257632536 254064455 = 3568081 lei
RMCV = (MCV/CA) * 100 = (77583734 / 331648189) * 100 = 23,40 %
RCV = (CV/CA) * 100 = (254064455 / 331648189) * 100 = 76,60 %

1 1. .5 5. . A An na al li iz za a c co os st tu ur ri il lo or r f fi ix xe e
Pentru analiza costurilor fixe se va utiliza metoda Activity Based Costing (A.B.C.).
Conceptul metodei este bazat pe identificarea activitii necesare realizrii unui
produs, care genereaz costuri fixe.
Aceast metod a aprut ca o practic mai nti n firmele de consultan din SUA
(General Electric) plecnd de la ideea c metoda clasic de analiz a cheltuielilor
dezorienteaz n general ntreprinztorul. Se nate ideea c ntr-o mas de produse profitabile
la vedere, ntotdeauna exist unul neprofitabil. Metoda ncearc rspuns la urmtoarea
ntrebare: Care sunt sursele ce induc costuri suplimentare i ascunse la nivel de produs, astfel
nct ntreprinztorul s identifice produsul povar?.
Metoda a fost pus la punct in anii 1970, iar dup anii 2000 este foarte utilizat n
cadrul analizelor din firmele din Japonia i SUA (n industria de maini peste 70%,
agricultur peste 30%, n diverse industrii peste 50%).
Metoda Activity Based Costing pleac de la considerentul c nc la nivel de produs
se formeaz n special n faza de concept i proiectare.
Conform acestei metode, costul variabil este un consum specific neimportant, iar
costul fix identificat cu cheltuielile indirecte numite generale, este foarte important i doar el
determin profitabilitatea unui produs.
Etapele acestei metode dunt urmtoarele:
1. Identificarea activitii.
2. Identificarea indicatorilor de cost.

29
3. Stabilirea costurilor fixe indirecte pe unitatea de produs, lund n calcul
indicatorul de cost.
4. Stabilirea costului unitar.

Tabel 1.11.
Metoda Activity Based Costing
Nr.
crt.
Produsul
Indicator
GRU DE
TOAMN
PORUMB CARTOF TOTAL
1.
Cost variabil
66859067 53487254 26743627 147089948
manoper
32717894 26174315 13087158 71979367
materia prim
34141173 27312939 13656469 75110581
2.
Costuri fixe indirecte
20000 20000 20000 60000
administrarea
20000 20000 20000 60000
3.
Costuri fixe directe
923179 738543 369272 2030994
concepia
350000 233333 116667 700000
aprovizionarea
31250 50000 18750 100000
lansarea
125000 281250 93750 500000
distribuia
167857 190238 111905 470000
ambalare
60000 75000 15000 150000
ntreinere
29598,4 59196 22199 110994
4. TOTAL COST
67802246 54245797 27132899 149180942
5. Numr produse
80000000 80000000 80000000
6. Cost unitar
0,85 0,68 0,34
7. Pre vnzare
1,50 1,00 1,50
8. Marja unitar
-0,65 -0,32 -1,16
Sursa: Calcule proprii






30
Tabel 1.12.
Metoda Activity Based Costing Indicatori de cost
Activitate Indicator de cost
Produse
Gru de toamn Porumb Cartof
Concepie Numr soft-uri utilizate 30 20 10
Aprovizionare Numr comenzi materii
prime
25 40 15
Lansare Numr loturi 40 90 30
Distribuie Numr comenzi
produse finite
15 17 10
Ambalare Numr ore pentru
ambalare
80 100 20
ntreinere Numr reparaii 4 8 3
Sursa: Calcule proprii

Cele 3 produse gru de toamn, porumb i cartof sunt profitabile deoarece costul
unitar este mai mic dect preul de vnzare.















31
C CA AP PI IT TO OL LU UL L 2 2. . A AN NA AL LI IZ ZA A R RE EZ ZU UL LT TA AT TE EL LO OR R N NT TR RE EP PR RI IN ND DE ER RI II I
2 2. .1 1. . A An na al li iz za a C Ci if fr re ei i d de e a af fa ac ce er ri i
Cifra de afaceri este primul indicator din contul profit i pierderi. Cifra de afaceri
exprim fora de vnzare a unei firme, respectiv cuprinde totalitatea mrfurilor i produselor
vndute sau facturate de ctre o ntreprindere. Practic cifra de afaceri cuprinde indiferent dac
acestea au fost ncasate sau nu.
Se calculeaz cu urmtoarele relaii:
Cifra de afaceri = valoarea mrfurilor producia vndut
Cifra de afaceri = venituri totale (producia stocat + producia imobilizat)
Analiza cifrei de afaceri presupune cunoaterea urmtorilor termeni:
a) Cifra de afaceri total
b) Cifra de afaceri medie
c) Cifra de afaceri marginal
d) Cifra de afaceri critic
a) Cifra de afaceri total creaz o imagine despre poziia ntreprinderii pe pia.
Practic, acest indicator se exprim n valori absolute (lei) i influeneaz direct cota de piaa a
ntreprinderii.
Cifra de afaceri total nu indic nivelul de rentabilitate sau de profit al firmei.

b) Cifra de afaceri medie se calculeaz pe unitatea de produs, unitatea de serviciu, de
lucrare sau pe muncitor. Cnd se calculeaz pe unitatea de produs (lei/kg), unitatea de
serviciu (tarif de cazare lei/noapte), sau unitatatea de lucrare (lei/ha arat) exprim nivelul
preului mediu de vnzare.
CA
m lei/kg
=



= x lei/kg = P
v
, unde:
CA
m
= cifra de afaceri medie
CA
t
= cifra de afaceri total
Q = producia
P
v
= preul de vnzare

Cnd se exprim pe salariat indic nivelul productivitii muncii.
CA
m lei/pers.
=

= x lei/pers. = W, unde:
32
CA
m
= cifra de afaceri medie
CA
t
= cifra de afaceri total
W = productivitatea muncii

c) Cifra de afaceri marginal exprim variaia cifrei de afaceri la o schimbare a
cantitii vndute cu o unitate.
CAM =

, unde:
CAM = cifra de afaceri marginal
CA
t
= variaia cifrei de afaceri total
Q
vndut
= variaia produciei vndute

d) Cifra de afaceri critic reprezint acel nivel al cifrei de afaceri unde
ntreprinderea nregistreaz profitul egal cu costul.

Tabel 2.1.
Analiza Cifrei de afaceri
Nr.
crt.
Denumire indicator
ANII
2008 2009 2010
1. Cifra de afaceri / lei 285973561 274195569 331648189
2. Producia total / kg
21800000 21200000 23000000
3. Cifra de afaceri medie
13,12 12,93 14,42
4. Cifra de afaceri marginal
- 19,63 31,92
Sursa: Calcule propii

Pentru calculul detaliat al indicatorilor se vor utiliza urmtoarele formule i
prescurtri:
CA cifra de afaceri
Q
t
producia total
CA
m
cifra de afaceri medie
CA
mg
cifra de afaceri marginal
CA variaia cifrei de afaceri
Q
t
variaia produciei
33
CA
m
=


CA = CA
1
CA
0
Q
t
= Q
t 1
Q
t 0
CA
mg
=



CA
m 2008
=

= 13,12
CA
m 2009
=

= 12,93
CA
m 2010
=

= 14,42

CA
mg 2009
=

= 19,63
CA
mg 2010
=

= 31,92


2 2. .2 2. . A An na al li iz za a P Pr ro od du uc c i ie ei i
Producia are ca scop rspunsul la urmtoarele intrebri:
1. Cnd trebuie oprit producia?
2. Ce cantitate trebuie sa produc?
3. Care este combinaia optim de resurse?
4. Ce tehnologie trebuie aplicat?

Pentru a rspunde la aceste ntrebri, n analiza produciei se utilizeaz metode bazate
pe teoria produciei, respectiv analiza produciei pe termen scurt i pe termen lung.
Pentru definirea termenelor, teroria produciei mparte resursele care particip la
realizarea produciei fixe, constante, variabile.
Resursele fixe sunt considerate cele care au caracter obligatoriu i relativ constante.
Acestea sunt:
Personalul managerial/administrativ.
Capacitatea de producie date de cldiri, maini i utilaje, echipamente.


34
Resursele variabile sunt date de :
manoper;
materii prime;
servicii de la teri.

Din punct de vedere economic pentru resursele fixe se utilizeaz puin forat termenul
de capital, iar pentru resursele variabile, termenul de munc.
Explicaia este c resurse variabile avem doar pe termen scurt, iar producia pe termen
scurt este influenat de creterea sau descreterea timpului de munca ( de manoper).
n acest sens n mod general producia este o funcie de capital i munc.
Pe termen scurt producia este doar o funcie de munc pentru ca, capitalul este fix, iar
pe termen lung producia este o funcie de capital i munc, pentru c ambele sunt variabile.

Tabel 2.2.
Analiza Produciei
Nr.
crt.
Denumire indicator 2008 2009 2010
1. Producia vndut lei
20000000 19000000 21000000
2. Producia stocat lei
4100000 3700000 4600000
3. Producia imobilizat lei
2060000 2740000 2000000
4. Producia total - lei
26160000 25440000 27600000
Sursa: Calcule proprii

Indicatorul producie total s-a calculat dup urmtoarea formul i prescurtri:
Q
t
= Q
v
+ Q
s
+ Q
i
, unde:
Q
t
producia total
Q
v
producia vndut
Q
s
producia stocat
Q
i
producia imobilizat

Q
t 2008
= Q
v 2008
+ Q
s 2008
+ Q
i 2008
= 20000000 + 4100000 + 206000 = 26160000
Q
t 2009
= Q
v 2009
+ Q
s 2009
+ Q
i 2009
= 19000000 + 3700000 + 274000 = 25440000
Q
t 2010
= Q
v 2010
+ Q
s 2010
+ Q
i 2010
= 21000000 + 4600000 + 200000 = 27600000
35
Tabel 2.3.
Evoluia indicilor de producie

Sursa: Calcule proprii


2 2. .3 3. . A An na al li iz za a M Ma ar rj je ei i c co om me er rc ci ia al le e
Marja comercial se calculeaz ca diferena ntre mrfuri i costul de achiziie al
mrfurilor.
Marja comercial are sens de valoare adugat, respectiv exprim capacitatea firmei
de a produce efecte la propriul efort.
Se calculeaz rata marjei comerciale dup relaia:
RMC =

100, unde:
RMC rata marjei comerciale
MC marja comercial
CA cifra de afaceri

MC = M CAM, unde:
M mrfuri
CAM - costul de achiziionare a mrfii


36
0
5000000
10000000
15000000
20000000
25000000
30000000
Producia
vndut
lei
Producia
stocat
lei
Producia
imobilizat
lei
Producia
total - lei
2008
2009
2010
Tabel 2.4.
Analiza Marjei comerciale








Sursa: Calcule proprii

Pentru calculul indicatorilor s-au folosit urmtoarele formule i prescurtri:
MC = V
m
- C
m

RC
MC
=

100
RMC =

100

MC marja comercial
V
m
vnzri mrfuri
C
m
costul mrfii
RC
MC
rata de cretere a marjei comerciale
RMC rata marjei comerciale

MC
2008
= V
m 2008
- C
m 2008
= 140000000 116087502 = 23912498
MC
2009
= V
m 2009
- C
m 2009
= 93500000 68900000 = 24600000
MC
2009
= V
m 2009
- C
m 2009
= 95000000 69800559 = 25199441

RC
MC 2009
=

100 =

100 = 2,88
RC
MC 2010
=

100 =

100 = 2,44


37
Nr.
crt.
Denumire indicator
ANII
2008 2009 2010
1. Vnzri mrfuri / lei
140000000 93500000 95000000
2. Costul mrfii / lei
116087502 68900000 69800559
3. Marja comercial
23912498 24600000 25199441
4. Dinamica marjei comeriale
- 2,88 2,44
5. Rata marjei comerciale
17,08 26,31 26,53
RMC
2008
=


100 =

100 = 17,08
RMC
2009
=


100 =


100 = 26,31
RMC
2010
=


100 =

100 = 26,53


2 2. .4 4. . A An na al li iz za a V Va al lo or ri ii i a ad d u ug ga at te e
Valoarea adugat reprezint un indicator economic care nu apare cu form de sine
sttoare n contabilitatea Romniei. Totui acest indicator este utilizat n analizele economice
cu scopul de a msura capacitatea ntreprinderii sau capacitatea unei naiuni de a produce
venituri (capacitatea de a produce efecte cu propriu efort).
Valoarea adugat este un indicator care face trecerea de la microeconomie la
macroeconomie. Astfel, la nivel microeconomic, valoarea adugat se calculeaz ca diferen
ntre producia exerciiului i plile efectuate ctre teri (numite consumuri intermediare).
Producia exerciiului apare n contul 121 sub form de:
producie vndut (evaluat la preul de vnzare);
producia stocat (evaluarea la costul de producie);
producia imobilizat (evaluarea la costul de producie).

Plile ctre teri apar n contul 121 sub form de:
a) cheltuieli cu materii prime i materiale;
b) alte cheltuieli materiale ctre teri;
c) cheltuieli cu combustibilul, energia i apa;
d) servicii prestate de teri / servicii externe.
Lund n considerare relaia prezentat mai sus, rezult c valoarea adugat cuprinde:
a) cheltuieli cu personalul (salarii + CAS + impozite pe salarii);
b) cheltuieli cu amortizarea;
c) cheltuieli cu impozitele i taxele (indirecte: pe teren, cldiri, utilaje);
d) cheltuieli cu dobnzile i profitul.
Suma tuturor valorilor adugate create la nivelul tuturor agenilor economici dintr-o
ar formeaz produsul intern brut. Astfel indicatorul devine unul macroeconomic.

38
n analiz se utilizeaz termenul de valoare adugat net care este diferen dintre
valoarea adugat brut i amortizrile.
Suma valorii adugate nete formeaz produsul intern net. Dac valorile adugate nete
se nsumeaz lund n considerare agenii economici naionali, indicatorul se numete venit
naional.

Tabel 2.5.
Analiza Valorii adugate
Nr.
crt.
Denumire indicator
(lei)
ANII
2008 2009 2010
1. Marja comercial
23912498 24600000 25199441
2. Producia total
26160000 25440000 27600000
3. Cheltuieli cu materii prime
i materiale
4650000 33532711 29736459
4. Alte cheltuieli materiale
1453826 672000 420498
5. Alte cheltuieli externe
1282050 1870000 1967890
6. Cheltuieli privind prestaiile
externe
37004632 6480000 12678987
7. Consum intermediar
44390508 42554711 44803834
8. Valoarea adugat
5681990 7485289 7995607
Sursa: Calcule proprii

Pentru calculul indicatorului valoare adugat s-au folosit urmtoarele formule i
prescrutri:

VA = MC + Q
t
CI
CI = Cheltuieli cu materii prime + Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe +
Cheltuieli privind prestaiile externe
VA valoarea adugat
Q
t
producia total
CI consum intermediar


39
CI
2008
= 4650000 + 1453826 + 1282050 + 37004632 = 44390508
CI
2009
= 33532711 + 672000 + 1870000 + 6480000 = 42554711
CI
2010
= 29736459 + 420498 + 1967890 + 12678987 = 44803834

VA
2008
= MC
2008
+ Q
t 2008
CI
2008
= 23912498 + 26160000 44390508 = 5681990
VA
2009
= MC
2009
+ Q
t 2009
CI
2009
= 24600000 + 25440000 42554711 = 7485289
VA
2010
= MC
2010
+ Q
t 2010
CI
2010
= 25199441 + 27600000 44803834 = 7995607

Tabel 2.6.
Evoluia Valorii adugate

Sursa: Calcule proprii
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
8000000
Valoarea adugat
2008
2009
2010

Anda mungkin juga menyukai