CU FEMEI

Revista editata de
Societatea de
analize feministe
AnA
SPRE FEMEI
dii feministe
REDACTIA
Ruxandra CARAGEA- secretariat dactilografie
Simona GALATCHI - corectura romana engleza
Laura GRUNBERG - redactora coordonare
Cecilia PREDA - versiune electronica
Mihaela RABU- tehnoredactare, grafica layout
TRADUCER!
Monica BARBA, engleza {editorial)
Dan PARLEA, franceza
ADRESA
Societatea de Analize Feministe AnA
Bd. Ferdinand 24, apt. 11
RO- 70313 S 2
tel/fax +40.1.252.4959
e-mail: ana_saf@anasaf.ro
web site: http://www.anasaf.ro
CONT BANCAR
MISR Romania Bank
Filiala
str. George Enescu 4
cant nr. 25 110 63 3397 0 001 ROL
PROPUNERE
pentru numarul viitor:
Femeile integrarea europeana
NOTA REDACTIEI
ilustrat cu lucrarile artistei Roxana Trestioreanu.
U a absolvit lnstitutul de Arte Plastice
din Sectia Pictura, in 1981.
DEl!rticipa in expozitii nationale
unor expozitii de arta seminarii
universitar, al Departamentului
Wf.iifailea de Arte din Bucureti.
Revista de studii feministe AnALize prezinta studii teoretice empirice precum eseuri despre
dimensiunea de gen a vietii realitatii sociale. Abordarile propuse sunt interdisciplinare se adreseaza unui
public avizat dar nu superspecializat.
Manuscrisele propuse pentru publicare nu trebuie sa 10 de pagini (in format Word, de
preferat cu diacritice). Fiecare studiu trebuie acompaniat de un rezumat de o jumatate de pagina suc-
cinta prezentare a autoarei/autorului.
Se primesc de asemenea eseuri (maxim 5 pagini) recenzii cu mentiunea "pentru revista" prin
electronica, fax sau normala pe hartie, dar pe discheta.
in mod normal vor fi aceptate numai articole care nu au mai fast publicate altundeva. Drepturile de
publicare sunt rezervate.
Reproducerea articolelor aparute ln publicafia AnA-Lize se face numai acordul redacfiei
Articolele cuprinse ln revista reflecta opinia autoarelor $i autorilor $i se supun legislafiei privitoare Ia drepturile
deautor.
SSEYS
BOUT ATTACKS, VALVES
SOLUTIONS (29)
R-IN-LAW,
S AND AMERICAN
(31)
N.CONVENTIONAL
ITERVIEW
ISCUSSING WITH
RIENDS ABOUT HUMOR
14)
EMIN(IN)OLOGY
EPRODUCTION OF MALE
OMINATION OR HOW TO
JYOURWIFE
HOUT LETTING
lARKS!? (37)
NA'S ANSWER: WHY IS IT
IORTH TO CHANGE
EDTIME STORIES AND
ENOUNCE THE
OMESTIC VIOLENCE (39)
IVED - RELIVED
ERSTORIES
OYS OF BOYS (41)
0 WEST VIA EAST (44)
RO-FEMINA.
ISTORICAL DOCUMENTS
HE FEMININE HUMOUR
F OLD TIMES (48)
EWS /INFO (52)
EVIEWS (55)
N HUMOR IN OTHER
OUNTRIES (60)
SON
ONTRIBUTORS (62)
EDrroRIANA 2
STUDII 7
15
20
LABORATOR DE JOEl 25
ESE URI 29
31
CUPRINS
laura Grunberg
loana Cirstocea Despre femeia "revistl,de
moravuri grele"
Cristina Chiva Umorul cu !ii despre
masculiniUiti ?
Doina Vasilescu Bancurile !ii secretarele
Rubrica realizata de Aorentina Bocioc
Ina Curie Despre atacuri, supape !ii solutii
George Surugiu Soacra, Balcanii !ii americancele
REFLECTII GENIZATE 33 Irina Nicolau Femeia care rade
INTERVIU NECONVENTIONAL
34 Mihaela RAbu De vorba cu prietenii despre umor
FEMIN{JN)OLOGIE 37
39
ISTORII TRAITE - RETRAITE
41
44
PRO-FEMINA. 48
DOCUMENTE ISTORICE
$TIRI/INFORMATII 52
55
DESPRE UMOR iN ALTE TARI
60
REPERE MUZICALE 61
Alexandru Bai81J8SCU e Reproducerea dominatief masculine
sau "De ce bati nevasta fara sa la!ii urme?"
lulia Raspunsul Anei : De ce merita schimbate
denuntata violenta domestica
Mircea Miclea Baieti de baieti
Mihaela Miroiu Go West via East
Umorul feminin de altadata
Rubrica realizata de $tefania Mlhailescu
Rubrica realizata de Adriana
Mara Marin
Maria Luisa Vasilescu
Mihaela RAbu
DESPRE AUTOARE $1 AUTORI
62

Laura
GRUNBERG
S
pune-mi ce bancuri T\i plac T\i spun cine Daca va plac Ia nebunie
bancurile cu blonde, va rog, nu citi\i acest editorial acest numar. Sunteti un
caz pierdut, prea complicat pentru competentele noastre limitate!
De Ia natura sunt blonda. De Ia cultura sunt feminista. $i blonda feminista din mine
se revolta, cu Tntarziere comoditate (Tn fata ecranului de computer), fata de
inepuizabilele bancuri despre blonde ce au culminat cu marea campanie publicitara
Cosmqrom Tn cele trei variante ale ei. Pentru ca o revista de femei scria despre cum
sa T\i bati nevasta fara sa urme, anul trecut, pentru prima data dupa 1989,
activiste din ONG-uri de femei , studente profesoare de Ia cursurile de studii de gen
din nu numai, au Tn strada chiar au sa obtina cate ceva: un
pic de zarva Tn jurul problemei femeilor Tn general Tn jurul violentei domestice Tn
special, despagubiri ale respectivei reviste virate catre unul din putinele adaposturi
pentru femei batute din Romania. ln schimb Ia recenta campanie publicitara
Cosmorom, bazata pe stereotipul femeii blonde proaste ca noaptea, nici o
feminista, ca persoana particulara, sau vreo organizatie de femei din Romania nu s-a
sesizat. Despre efectele perverse ale mesajului publicitar Cosmorom blondele lui a
scris doar lnstitutul National de Analiza a Comunicarii ("Dilema" nr. 438, iulie 2001 ). ln
rest feministele titrate activistele cu state vechi Tn de femei au barfit
s-au indignat Tntre ele cu ocazia vreunei Tntalniri formale sau informale atat.
Este un semn de oboseala prematura a unei de femei nemature a unui
grup de experte pe probleme de gen, care uita ca, Tn ceea ce feminismul, Tn
Romania, nu teoria, ci practica ne omoara.
A
man is known by the jokes he cracks.
Should you possibly dote on jokes with
blondes, please stay clear of both this
editorial and this issue. You're a lost cause to us,
far too complex to come within our province.
Of nature, I'm a blonde. Of culture, I'm a feminist.
And both the blonde and the feminist in me revolt
- though tardively and conveniently, while facing
my computer display - against the never-ending
ridicule at the she-blonde, having climaxed in a
recent ample, triple-tiered Cosmorom advertising
campaign. Last year, as a result of a men's
magazine writing on how to abuse the wife
inconspicuously, NGO women activists - such as
she-students and teachers from Bucharest gender
courses, and not only them - went out on the
street and managed to obtain indeed, on the one
side, a bit of agitation about the question of
women in general and domestic violence in
particular and, on the other hand, damages on the
part of the magazine, further transferred to one of
the scarce abused-women's shelters in Romania.
Reversely, hardly have any feminists - either
private persons or women organizations - taken
notice of the Cosmorom advertising campaign
D
is-moi quel genre de blagues tu aimes pour
que je te dise qui tu es ! Si vous aimez a Ia
folie les anecdotes de blondes na lisez
pas, s'il vous plait, cet editorial et ce nurnero de Ia
revue. Vous etes un cas desespere, trop
complique pour nos competences limitees !
De par ma nature je suis blonde. De par ma
culture je suis feministe. La blonde et Ia feministe
en moi se revoltent a Ia fois, avec du retard et de
Ia commodite (devant l'ecran d'un ordinateur)
contre les inepuisables blagues sur les blondes,
qui ont culmine avec Ia massive campagne
publicitaire Cosmorom sous ses trois differentes
versions. Parce qu'une revue d'hommes ecrivait
sur Ia maniere dont on peut battre sa femme sans
laisser de traces, l'annee derniere, pour Ia
premiere fois apres 1989, des activistes dans le
cadre des ONG de femmes, des etudiantes et des
professeurs des cours d'etudes de genre de
Bucarest, et pas uniquement, sont sorties dans Ia
rue et ont reussi meme a obtenir quelque chose :
un peu de tapage autour du probleme des
femmes en general et autour de Ia violence
domestique en special, des dedommagements de
Ia revue en cause vires vers un des quelques
AnA incearca, in acest context, sa propuna un numar al revistei pe tema umorului cu i despre femei . Am fi vrut
sa mai avem un numar i cu umorul Ia femei, dar efortul nostru a euat. A fost poate eel mai greu numar de
conturat. Am Tncercat diverse formule. Brainstorming Ia sediul AnA in incercarea de a ne fof\a sa privim cu umor
Ia rommeti de azi, sa vorbim dezinhibat, cu ironie (feminina?) despre vremurile de azi i despre
lor. Nu ne-a ieit. cu cenuiurile ei , listele cu sarcini i private i publice din capul
fi ecareia dintre noi , oboseala de peste zi , telefoanele mobile care tot sunau pot fi considerate cauze ale lipsei
noastre de verva. Am dat sfoara in despre tematica numarului mai bine decat de obicei, in ca vom
avea mai mult material din care sa alegem. Nu a fost aa. Nu avea umor Ia comanda - lucru care se vede i
Ia "firme" mai mari: - vezi multe neizbanzi ale "Divertisului ", ale revistei sau ale grupului
Mare" (tiu feministelor ca despre eel din urma dori nici sa nu pomenesc!).
De ce nu "comercializeaza" femeile umor? Unde sunt grupurile umoristice cu femei? Au femeile un alt fel de umor
decat Este i umorul segregat in public i privat astfel incat femeile sunt predispuse umorului casnic,
de familie, iar celui public, aducator de succes? Este umorul zilelor noastre preponderent masculinizat?
bancurilor despre femei i despre dintre ei nu este in fond i o a genului?
Avem mult umor eminamente al des pre femei i , Tn special , despre anumite femei precum blondele i
soacrele. Cine a creat mitul blondei fara creier ? Cine a lansat mitul blondei sexy, care obligatoriu trebuie sa nu
fi e prea deteapta caci strica Ia sex appeal? E de vina Marilyn Monroe ca era o blonda atat de sexy incat era
greu de imaginat c-ar putea fi i deteapta? Ne putem oare imagina un bane bun despre un socru i nu o
soacra? Care este dimensiunea de gen a bancurilor Ce stereotipuri de gen se regasesc in ironia i
umorul de
Nu avem raspunsuri, dar intrebarile acestea gen-izate ni s-au parut interesante i apte de a fi serios studiate. Va
invitam deci sa Tn rubricile noastre obinuite articole despre revista despre bancurile cu
secretare sau despre umorul englezesc vazut de o tanara feminista din Romania aflata Ia studii acolo, pagini de
arhiva legate de umorul despre femei (Ia rubrica "Pro-Femina"), poveti (re)traite cu de i altele.
Orice demers feminist, fie i un modest numar al unei reviste, are o componenta angajata, vrea sa schimbe ceva.
Ce vrem deci prin acest numar? Am vrea ca i femeile sa faca umor (nu doar in anonimat i chiar sa aiba timp
pentru asta!), nu doar sa fie subiecte de umor.
abris pour les femmes battues de Roumanie. En
echange, lors de Ia recente campagne publicitaire
de Cosmorom, basee sur le stereotype de Ia
femme blonde et peniblement stupide, aucune
feministe- a titre personnel , ou organisation de
femmes de Roumanie n'ont reagi. Sur les effets
pervers du message publicitaire de Cosmorom et
ses blondes n'a ecrit que l'lnstitut National
d'Analyse de Ia Communication ("Dilema ", no.
438 de juillet 2001 ). Pour le reste les feministes
attitrees et les activistes de longue date du
mouvement de femmes ont discute et se sont
indignees a !'occasion de quelque reunion
formelle ou informelle entre elles et c'est tout.
C'est un signe de fatigue prematuree d'un
mouvement de femmes immature et d'un groupe
d'expertes sur les problemes de genre qui
oublient qu'en ce qui concerne le feminisme en
Roumanie, ce n'est pas Ia theorie mais Ia pratique
qui nous fait du mal.
AnA essaye, dans ce contexte, de proposer un
numero de Ia revue sur le theme de !'humour
avec et sur les femmes. On aurait voulu d'etre
egalement un numero sur !'humour chez les
femmes, mais notre effort a ete voue a l'echec.
Ceci a ete peut-etre le numero le plus difficile a
spinning around the she-blonde stereotype,
stupid-as-an-owl. On the perverse effects of that
blonde-full advertising message, only the National
Institute of Analysis on Communication has
commented, in "Dilema" no. 438, July 2001 . As
for the rest, titled feminists and long-time activists
in the women movement have tattled about, and
grew quite indignant over, the matter in question,
on whatever formal or informal aggregation
amongst them, and nothing else. It is a symptom
of premature fatigue of an immature women
movement as well as of a gender experts group;
both neglecting that when it comes to feminism in
Romania it's not the theory, but the practice that's
squandering us away.
In this context, AnA has tried to promote an issue
harping on the side of humour with and about
women. We would have had it also as an issue of
humour amongst women but for our failure.
Perhaps it was the hardest issue to compile. We
tried varia formulas. Brainstorming at AnA's
premises in an attempt to compel ourselves to
take a humorous look of Romania today's
realities, talk with feminine irony and no inhibition
about our times and their men. Didn't work out.
Our want of nerve might have been
circumstanced by the greyness of the transition
Facem lobby pentru promovarea de bancuri complementare - cu blonzi sau cu creier de furnica?
Probabil nu ar fi amuzante caci suntem (de familie, ca!1i , filme, muzica, Tn anumite canoane
ale ironiei umorului . Vrem, ca feministe asumate, sa decorsetam blondele, soacrele, din stramtoarea modelelor
culturale impuse de glumele despre ele? Am vrea ca prin umor sa fie flexibilizate stereotipurile de gen. Deci un
umor series, "americaneso-emancipator", corect politic?! Probabil ca nu, caci, sa Ia serialele tipic
americane privim cu
Vrem de fapt mai mult. Sa fie o diversitate mai mare de grupuri "supuse" tirului de umor romanesc nu numai) .
Vrem sa fie Tn prim-planul ironiei nu doar blondele soacrele, nici evreii oltenii, ci Sa continuam sa
radem, dar sa mai radem de Am rade oare mai Sau doar mai altfel?
Sa nu uitam ca umorul a fost, este va fi o supapa de prin umor este un subiect ce
ar merita o deosebita!). Ne trebuie un efort de colectiva mai Ne trebuie un umor
mai inclusiv, mai sensibil Ia gen nu numai . Ne trebuie cercetari despre umorul romanesc dimensiunea lui de
gen ca sa cum, prin umor, am creat impus modele de feminitate masculinitate, cum prin glume
bancuri am creat obiceiuri, norme de gen cu directe indirecte asupra fiecaruia din noi .
Semneaza
0 blonda care tie ca distan(a Bucureti-Constan(a e mai mare de o secunda!
::eri od, the agenda of public and private
::ommitments and chores overwhelming us
a ogether, the day's tiredom, as well as the ever-
nging cell phones. We have disseminated the
-opi c better than usually in hope of getting more
'Ti aterial to choose from. Didn't work either. You
1
ust can't get humour upon request - which is
obvious also with bigger marks; see the many a
asco on the part of the "Catavencu" magazine, or
he "Divertis" and "Vacanta Mare", groups (The
last, - I know, you feminists -, you'd rather I didn't
even mention it!).
And how come women don't banter 'for sale'?
Why is it that women have propensity towards
homely, family, humour, while men towards the
public, success-gearing one? Is nowadays'
humour preponderantly masculine? Isn't it the
evolution of jokes on men and women and their
relationship an evolution of gender as well?
We exceed in eminently masculine humour aimed
at women - and especially at a particular type of
woman, such as the blonde or the mother-in-law.
Who has created the brainless she-blonde myth?
Who has launched the myth of the she-blonde -
sexy, yet not very smart for it might come amiss
her sex appeal? Was it Marilyn Monroe to blame
for being such a sexy blonde that it was hard to
imagine her quite smart? Could we imagine a
good-natured raillery at a father-in-law instead of
at a mother-in-law? What is the gender dimension
of the transition's joke? Which are the stereotypes
of gender haunting the transition's irony and
humour?
We do not have answers yet, but these gendered
queries turned interesting for, and worthy of, a
thorough consideration. Therefore, we are inviting
you to read in our regulars articles on the
"Catavencu" magazine, the jokes about the she-
assistant, or English humour as perceived by a
young Romanian feminist studying there, at its
very origin, archive pages on the humour about
women (the "Pro-Femina" rubric), a retrospective
story with "Boys Of Boys", and much more.
Any feminist attempt, be it only just a simple issue
of a magazine, features an engaging element: it
tends to change something. Hence, what is it that
we seek with this issue? We should like that
women should make humour themselves - more
than anonymously and by sharing time for it - not
be just a subject for humour. Do we lobby for the
promoting of complementary jokes - with he-
blondes and ant-brains culturists? Unlikely to be
amusing for we've been socialised - by family,
books, art pictures, music, school - within certain
canons of irony and humour. Do we, as feminists
engaged, want to un-corset the she-blonde and
mettre au point On a tente plusieurs formules. Un
brainstorming au siege d'AnA en essayant de nous
efforcer a regarder avec humour les realites
roumaines de nos jours, de parler sans inhibitions,
avec une ironie (feminine ?) , des temps
d'aujourd'hui et de leurs hommes. Cela n'a pas
marche. La transition avec ses nuances de gris, les
listes de taches et d'obligations privees et publiques
dans Ia tete de chacune de nous, Ia fatigue de Ia
journee, les portables qui n'arretaient pas de sonner
peuvent etre considerees les causes de notre
manque de verve. On a annonce Ia thematique du
numero mieux que d'habitude, dans l'espoir qu'on
aura plus de materiel , d'ou un pourra faire un tri. II
ne s'est pas passe ainsi . On ne peut pas avoir de
!'humour sur commande - chose qu'on remarque
meme dans de firmes plus grandes - voir les
nombreuses gaffes de " Divertis ", de Ia revue
" Catavencu " ou du groupe " Vacanta Mare " Ue
sais, les feministes, que de ce dernier vous ne
voudriez meme pas entendre parler!).
Pourquoi les femmes ne " commercial isent " elles
pas d'humour? Ou sont les groupes humoristiques
de femmes ? Ont-elles les femmes un autre humour
que les hommes ? Est-il !'humour aussi segregue
en publ ique et prive ainsi que les femmes sont
predisposees a !'humour domestique, de famille, et
les hommes a celui publ ique, qui apporte le
succes? Est-il !'humour d'aujourd'hui masculinise de
maniere preponderante ? N'est-elle au fond
!'evolution des blagues sur les h o m ~ s et le's
femmes, sur les relations entre ceux-ci une
evolution du genre ? '
II y a une grande quantite d'humour eminemment
des hommes sur les femmes - et en special sur
certaines femmes, comme les blondes et les belles-
meres. Qui a cree le mythe de Ia blonde sans
cervelle ? Qui a lance le mythe de Ia blonde sexy
qui ne doit absolument pas etre trop intelligente
pour ne pas affecter son charme sexuel ? est-elle
coupable en quelque sorte Marilyn Monroe du fait
qu'elle etait une blonde si sexy qu'il etait difficile
d'imaginer qu'elle pouvait etre aussi intell igente ?
Peut-on imaginer une bonne blague sur un beau-
pere et non pas sur une belle-mere ? Quelle est Ia
dimension de genre des blagues de transition ?
Quels stereotypes de genre se retrouvent dans
l'ironie et !'humour de transition ?
On n'a pas de reponses, mais ces questions
gendre-isees nous ont parues interessantes et
dignes d'etre etudiees de maniere serieuse. On
vous invite done a lire dans le cadre de nos
rubriques habituelles des articles sur Ia revue
" Catavencu ", sur les blagues de secretaires ou sur
l'humol.lf britannique vu par une jeune feministe de
Roumanie se trouvant sur place pour ses etudes ;

des pages d'archive ayant trait a !'humour sur les
femmes (Ia rubrique Pro-Femina), une histoire
(re)vecue avec des" Gar9ons de gar9ons "et
autres.
Toute entreprise feministe, meme un modeste
numero d'une revue, a une composante engagee,
veut changer quelque chose. Que veut-on par ce
numero ? Nous voudrions que les femmes fassent
de !'humour (non seulement dans l'anonymat et
d'avoir le temps pour cela !), et qu'elles ne
constituent plus uniquement des sujets risibles.
On fait du lobby pour Ia promotion de blagues
complementaires - de blonds ou de culturistes
avec une cervelle de fourmi ? Ce ne serait
probablement pas amusant, car on est socialises
(par Ia famille, les livres, les filmes, Ia musique,
!'ecole) dans certains canons de l'ironie et de
!'humour. Souhaite-t-on, en tant que feministes
assumees, de liberer les blondes, les belles-
meres, de Ia rigidite des modeles culturels
imposes par les blagues sur celles-ci ? Nous
souhaiterions flexibiliser par !'humour les
stereotypes de genre. Done un humour ... serieux,
" americano-emancipateur ", politiquement
correct? Probablement pas, vu que,
reconnaissons-le, on regarde avec
condescendance les series typiquement
americaines.
En fait, on veut plus. Qu'il existe une diversite plus
grande de groupes " cibles " par !'humour roumain
(et non seulement). On veut trouver au premier
plan de l'ironie non seulement les blondes et les
belles-meres, ni les juifs ou les gens d'Oitenie,
mais les autres. Continuer a s'amuser, mais
s'amuser des autres aussi ! Ririons-nous moins ?
Ou simplement autrement ?
N'oublions pas que !'humour a ete, est et sera
toujours une soupape de survie (Ia survie par
!'humour est un sujet qui meriterait une attention
speciale !). On a besoin toutefois d'un effort de
detente collective plus nuance. On a besoin d'un
humour plus inclusif, plus sensible au genre et
non seulement. On a besoin de recherches sur
!'humour roumain et sa dimension de genre pour
comprendre comment, par !'humour, on a cree et
impose des modeles de feminite et de masculinite,
comment par les blagues ou les anecdotes on a
cree des habitudes, normes et attentes de genre
avec des consequences directes et indirectes sur
chacun d'entre nous.
Signature
Une blonde que sait que Ia distance entre
Bucarest et Constanpa est plus grande d'une
seconde!
the mother-in-law from their cultural models set by
the jokes aimed at them? We should like humour
to adopt a more gender-flexible stereotype. Then,
the humour, should it a be serious-American-
emancipating-politically correct one? Probably not,
as - let us admit it - we watch the real-American
serials condescendingly.
In fact, we want more: that a greater variety of the
group subject to the Romanian (and other) jest
shooting should exist. We want that irony should
highlight, beside the she-blonde and the mother-
in-law, the Jews and the Olt-river-people and
others as well. That we should go on laughing but
laughing at others as well! Would we be laughing
less, or just somewhat differently?
We should not forget that humour has always
been and will be a life buoy: outliving by the way
of humour is a topic well-worth thinking of.
Nevertheless, we still need a more flexible way in
the collectively bantering effort. We need a more
inclusive humour, more sensitive to gender and
not just so. We need research on the Romanian
humour and its gender dimension, to learn how,
by way of humour, we have created and imposed
feminine and masculine models and, by way of
jests and jokes, we have created gender customs,
norms, and expectations with direct and indirect
consequences on each and everyone of us.
Signed by
A she-blonde who does know the journey
Bucharest-Constanpa takes more than a second!
loan a
CiRSTOCEA
DESPRE FEMEIA ROMANA iNTR-0 "REVISTA DE MORAVURI GRELE"
Motto:
11
0aca nu exista, femeia romana trebuia inventata. Oar, de vreme ce exista, n-avem decat s-o descoperim:
pe strada sau Ia serviciu, acasa sau Tn deplasare, Tn Moldova sau Tn Cipru. II
11
Marfiorul Mileniului a ajuns cu bine Tn redacfie, pe pieptul colegelor noastre feminine: Ironia i Satira. II
("Academia Catavencu", nr.1 0/2001)
A
cademia Catavencu" a ajuns deja Ia 500 de aparitii. De aproape 11 ani, acest saptammal autodeclarat "de
moravuri grele", care se revendica de Ia radacina umorului caragialesc, propune grila sa specifica de
lectura asupra lumii in care traim, dezvaluind o Romanie plina de Mitici de Zite, explicitand in cheie
satirica aproape fiecare moment fiecare personaj de pe scena publica. Este o lectura care are ca instrument
specific rasul virtutile sale, trecand prin toate ipostazele formele de manifestare imaginabile (de Ia satira
pamflet Ia grotesc absurd). Caracterul special (nu neaparat original - vezi, in acest sens, corespondentul
francez "Le canard enchaine", precum intreaga traditie a presei satirice, mai ales politice, din Romania
interbelica) al revistei provine din felul in care ea se situeaza in peisajul publicistic actual, ca o sursa de
informatie foarte bine documentata care utilizeaza un registru de comunicare in presa de informatie
de analiza, anume acela al umorului.
Pornind de Ia premisa "cititorii sunt mai decat ai lor", revista propune in fiecare numar o conventie
creatoare de comunitate. Functionarea umorului presupune o intentie din partea producatorului, pe care
destinatarul sau sa o perceapa ca atare sa o descifreze in cheie. Considerand umorul drept o creatie
legata de psihologia producatorului, influentata de factorii istorici, de contextul social de mentalitatea grupului

ON THE ROMANIAN WOMAN IN A "HIGH
MORALITY JOURNAL"
If humor is a creation connected with the psychology
of the producer, influenced by historic factors, by the
social context and by the collective psychology of the
group it addresses, the analysis of femininity
representations as staged by a greatly successful
satirical magazine proves to be an interesting reading
framework in order to decipher the Romanian world of
transition.
Starting from the idea that the way a society stages
relationships between men and women is one of the
oldest and most fertile ways of realizing humor I set
myself up to interpret the images regarding these
relationships by taking into consideration a corpus of
1 0 issues of "Academia Catavencu". It is a theme
analysis regarding the texts themselves and the
images, collages, caricatures. Resulting from this
analysis, humor about women is structured on several
main coordinates, which I retained under the titles:
"scenes from political life", "scenes from mundane
life", "scenes with women on the street", "bedroom
scenes". The most frequent ways of realizing humor
are language humor, caricature and metamorphosis,
and the characters are: the possessive, aggressive
and domineering wife, the kept woman, the woman
interested in money who uses her charm to climb up
the social and professional ladder, the dil ettante
politician.
In general, in "Academia Catavencu" fun is made of
public persons, members of the so-called elite of the
post-communist society, satire aiming first towards
role inadequacy, imposture, immoral behavior, in an
attempt to destroy fake personalities and their
pretensions of distinction. Women and men talk as in
a show, often grotesque, reflecting reciprocally their
weaknesses and their faults.
SUR LA FEMME ROUMAINE DANS UN " JOURNAL
DE HAUTE MORALITE "
Si !'humour est une creation liee a Ia psychologie du
producteur, influencee par des facteurs historiques, par
le contexte social et par Ia psychologie collective du
groupe auquel il s'adresse, !'analyse des
representations de Ia feminite, comme elles figurent
dans un magazine satirique de succes, constitue un
cadre de lecture interessant en vue de dechiffrer le
monde roumain de Ia transition.
Commenc;:ant par l'idee que Ia maniere dans laquelle
une societe organise ses rapports entre les hommes et
les femmes est une des plus anciennes et plus fertiles
fac;:ons de percevoir !'humour je me suis decidee
d'interpreter les images en relation avec ces rapports
en prenant en consideration un corpus de 10 numeros
de "Academia Catavencu". II s'agit d'une analyse
thematique concernant les textes eux-memes et les
images, les collages, les caricatures. II resulte de cette
analyse que !'humour sur les femmes est structure
selon plusieurs coordonnees principales que j'ai retenu
sous les titres: "scenes de Ia vie politique", "scenes de
Ia vie mondaine", "scenes avec des femmes dans Ia
rue", "scenes de boudoir". Les fac;:ons les plus
frequentes de concevoir !'humour sont l'humour
linguistique, Ia caricature et Ia metamorphose, et les
personnages sont: l'epouse possessive, agressive et
dominatrice, Ia femme entretenue, Ia femme qui
s'interesse a !'argent, utilisant ses charmes pour
grimper en haut de l'echelle sociale et professionnelle,
Ia politicienne dilettante.
Generalement, dans " Academia Catavencu " on se
moque de personnes publiques, les membres de I'
"elite" de Ia societe post-communiste, satire qui vise
en premier l'insuffisance de role, !'imposture, le
comportement immoral, dans une tentative de detruire
les fausses personnalites et leurs pretentions de
distinction. Les femmes et les hommes parlent comme
dans un spectacle, souvent grotesque, refletant
reciproquement leurs faiblesses et leurs fautes.
caruia i se adreseaza (a se vedea, Tn acest sens, demonstratia devenita clasica a lui Bergson cu privire Ia
caracterul social al rasului), revista va aparea ca o sursa privilegiata pentru a surprinde starea de fapt Tn lumea
romaneasca a tranzitiei.
Pentru ca felul Tn care o societate pune Tn scena relatia dintre masculin i feminin este una dintre sursele cele
mai obinuite i cele mai vechi de comic, Tmi propun Tn ceea ce urmeaza sa descifrez jocul masculin/feminin i sa
interpretez ipostazele cele mai curente ale feminitatii aa cum ele sunt surprinse Tn paginile revistei. Scopul nu
este acela de a identifica eventuale discriminari de gen, nici de a propune o lectura feminista critica a revistei, ci ,
pur i simplu, de a surprinde maniera Tn care Ia "Catavencu" se rade pe tema relatiilor dintre barbati i femei, mai
exact de a repera aspectele recurente ale umorului legat de sexe i de femei Tn special.
Analiza are Ia baza un corpus format din zece numere aparute Ia Tnceputul anului 2001 (ianuarie-martie,
numerele 1-10/2001); nu consider aces! eantion ca fiind reprezentativ, ci doar suficient pentru a extrage o serie
de tendinte generale, pentru a permite definirea unor directii privilegiate i pentru a conduce Ia conturarea unui
repertoriu tematic suficient de cuprinzator. Dupa lectura celor zece numere - considerand atat textele propriu-zise
ale articolelor, cat i imaginile: caricaturi, colaje, fotografii Tn care apar personaje feminine sau se fac referinte
indirecte Ia ele - am Tncercat definirea unui repertoriu tematic, clasand apoi i interpretand pe rand directiile cele
mai evidente.
Astfel, am identificat mai multe teme principale, corespunzatoare unor domenii/ sectoare ale vietii romaneti
contemporane:
A. Scene din viata politica
Aceasta sectiune grupeaza referintele Ia femeile
implicate In decizia politica propriu-zisa, precum
Ia unele personaje marginale (colaterali ai
oamenilor politici din prim-planul scenei publice).
Este vorba, In primul rand, de cele cateva femei
situate In functii politice Ia nivellnalt, In speta
femeile ministru, adica cele "cinci doamne care
fac ca actul guvernarii sa nu para un chef de
militari" (nr.1 ). fn legatura cu acest subiect, se
poate face observatia, care nu scapa flerului
Catavencilor, ca numarul femeilor care au
lntr-adevar putere de decizie sunt implicate
concret vizibilln actul de conducere din
Romania este unul foarte mic In realitate ca
participarea lor Ia viata politica este mai degraba
una formala.
Dintre aceste personaje relativ rare, prezenta cea
mai vizibila In revista pare a o avea Rodica
Stanciu, etichetata ca "doamna de fier a Justitiei
romane" (nr. 5), sanctionata pentru
fata de PDSR; fotografia sa este frecvent inclusa
In montaje, iar personajul este citat deseori Ia
rubrica "Bula demnitarului"; detaliile asupra carora
se insista privesc varsta - "cocheta vasta de peste
60 de ani" (nr. 1) - exprimarea In jargonul juridic
presarat cu neologisme specifice noii limbi de
lemn a administratiei.
fi urmeaza lndeaproape Ecaterina Andronescu,
ministrul Educatiei Cercetarii, al carei portret e
departe de a fi dintre cele mai magulitoare:
"demna a Anetei Spornic a Suzanei
Gadea, ( ... ) lipsita de lucrari
corespunzatoare postului , ( ... ) devenita profesor
universitar dupa ce a fost respinsa de trei ori Ia
concurs, ( ... ) nu decat limba natala"
(nr. 1 ).
Urmeaza, cele doua cantarete de muzica
populara intrate pe pe s'cena politica,
deputata PRM Irina Loghin directoarea In
Departamentul pentru Cultura al Senatului lonela
Prodan, fiecare dintre ele aparand In paginile
"Academiei Catavencu" lnsotite de detalii
biografice In discordanta flagranta cu functiiJe pe
care le detin: vezi referintele Ia "pornorepertoriul
lrinei Loghin" (nr. 1 ); Ia "marea doamna a politicii
romane, despre care se zice ca-i cam curva:
Politica" (nr. 2); "aceasta doamna ajuta a
folclorului romanesc" (nr. 6) ; respectiv, cu privire
a cea de-a doua, "o cantareata cu foe( .. . ) careia
cativa barbati din diaspora stabiliti Ia New York li
cunosc alte talente dezvaluite prin diverse
'lterioare de taxiuri" (nr. 5).
-
Alte prezente care retin atentia pamfletarilor sunt
cele cateva actrite devenite persoane publice In
urma implicarii In viata de partid (Fiorina Cercel,
Ileana Stana lonescu), precum unele personaje
provenind din marginalitatea lumii literare
angajate In militantismul nationalist de Ia Romania
Mare, de tipul Mitzura Arghezi sau Leonida Lari
(aceasta din urma taxata drept "marea doamna a
poeziei mici", nr. 8).
De fiecare data aparitia acestor personaje In
revista reprezinta o critica dura Ia adresa
inadecvarii Ia rol , Ia functia pe care fiecare dintre
ele este mandatat creditat sa o lndeplineasca,
sau, cum se lntampla In cazul politicienelor de
mucava de Ia Romania Mare, Ia adresa unui
dogmatism fara nuante a unui fanatism frizand
ridicolul. Satira vizeaza !ipsa lor de orizont politic
de cultura civica (vezi In acest sens "bulele"
care imortalizeaza fragmente autentice provenind
din discursuri tinute public, ce tradeaza o lipsa de
logica mergand uneori pana Ia absurdul
Politicienele apar In revista ca
personaje colorate kitsch, desprinse dintr-un
incredibil univers de spectacol mahalagesc.
Un alt tip de figura este personajul sotiei de
demnitar, care apare In doua ipostaze distincte,
chiar opuse: primul tip este acela lncarnat de
sotia lui ion lliescu, desemnata lntr-un registru
familiar prin formula "doamna Nina" - "prima
doamna a tarii pentru a patra oara", "o femeie Ia
locul ei care poate tine barbatul Ia locul lui"
(nr. 6). Rolul aparitiei unui astfel de personaj este
acela de a crea contrastul necesar pentru
accentuarea hiperactivismului partenerului de
viata, de altfel cineva foarte vanat de revista
cazut de zeci de ori victima ironiei sale.
In ordine de idei, este de remarcat
situatia judecata drept mai putin pe care
o reprezinta personajul Simona Marinescu,
PD, In care persoana publica,
foarte implicata In viata politica deci foarte
ocupata, este o femeie: "Simona Marinescu este
o femeie publica, sociala, voluntara, ardeleanca,
politica, politicoasa, protectoare, angajata Ia PD
Ia Senat" (nr. 9). Fara a cadea In pacatul
discriminarilor de gen, elaboreaza pe loc
un personaj auxiliar simetric lnscris In orizontuJ
de configurat de tipul partenerul discret,
reprezentat de sotul care "face lectiile cu baiatul"
i "tine casa" (nr. 9). '
Tn eel de-al doilea caz avem de-a face cu tipul
sotiei de demnitar hiperenergice,
manipuleaza partenerul dirijand astfel din umbra
viata partidului: prototipul este Mioara Roman,
sotia liderului PD, emblema pentru rubrica "aceste
sotii care ne guverneaza" (vezi titluri de genu!
-
"S-ar parea ca-n Modrogan va pica Mioara", Tn nr.
2, cu privire Ia un cutremur considerat drept
iminent Tn sanul formatiunii conduse de Petre
Roman, sau explicatii foto cum ar fi : "Mioara,
familiei Roman", nr. 7, sau
"Directoarea tactica a PO", Tn nr. 5). Functia
acestor personaje Tn construirea discursului satiric
este, pe langa aceea de element de contrast
flagrant pentru un personaj masculin direct vizat
Tn intentia de deconstruire a imaginii publice
onorabile hipercorecte, pe care o propun
birourile de relatii cu presa, aceea de a reitera
figura stereotipa a nevestei autoritare
dominatoare, care, cum vom vedea, este una
dintre cele mai frecvente Tn galeria umorului
catavencian privitor Ia relatiile dintre sexe.
B. Scene din viata mondena
Am reunit sub acest titlu aspectele privitoare Ia
mass-media Tn general, Ia universul
spectacolului; personajele care intra Tn scena
sunt, de data aceasta, vedete media, manechine,
mai mult sau mai putin cunoscuti (actori ,
cantareti, etc.), persoane din culisele show-biz-
ului.
Printre temele care fac obiectul satirei , o pondere
deosebita o au relatiile de toate felurile (de Ia cele
de rudenie pana Ia pilele sau diversele moduri de
sustinere oficiala sau nu, amorurile licite sau
ilicite), atunci cand ele functioneaza ca trambuline
pentru promovarea profesionala sau pentru
ascensiunea sociala, sau, din contra, fac obiectul
unor scandaluri mai mult sau mai putin
rasunatoare.
Tn acest sens, retin, din nou, imaginea sotiei care
domina tine sa impuna cu orice pret vointa.
Este cazul unei regizoare care pare fi ales
meseria "pentru ca tot avea barbat actor pentru
ca mocnea Tntr-Tnsa dorinta de a-i da ordine pe
scena, nu doar acasa, Ia piata. Tn Tn vizita,
Tn drumetii, Tn croaziere" (nr. 8); sau acela al unui
cuplu de cantareti, Tn care sotul (nu) se
dezvolta Tn umbra distinsei doamne", Tn care "el
nu are sonor, face play back, da doar din buze
se aude ea, doamna defier a muzicii
de pluton", care lucreaza "dupa principiul
taci cand vorbesc eu" (nr. 7).
0 alta figura Tncondeiata cu putine menajamente
este aceea a cantaretei sustine cariera pe
protectia unor diverse persoane situate Tn pozitii
influente, fie ele din lumea politica, a spectacolului
sau chiar din lumea interlopa: "o fata simpla,
perfect simpla,", care, folosindu-se "de inefabilul
farmec feminin ... s-a strecurat pe sub pielea
multor barbati care sa o sprijine Tn activitatea sa
de tricotat discuri" (nr. 4 ); o alta care "e prietena
buuuuna cu directorul postului de radio 21" (nr. 4 ),
o alta "care a trecut Ia tarif de noapte de cand
beneficiaza de protectia unor siluete din lumea
interlopa" (nr. 6).
Nu sunt uitate nici cancanurile privitoare Ia relatii
dintre vedete politicieni sau diplomati (nr. 2),
(despre ecourile unui amor care
transpar Tn melodiile unei cantarete casatorite cu
un compozitor mai varstnic, cu care ar avea doar
un contract de promovare reciproca pe piata
spectacolelor).
Un alt subiect prizat deseori reluat Tn paginile
revistei este demascarea prostitutiei camuflate
sub umbrela diverselor case de moda agentii
de fotomodele. Limbajul circumscris campului
semantic al consumului, al cererii ofertei , este
dintre cele mai transparente: "zanele de protocol"
(nr. 6); "matroana casei de moda Ellis" (nr. 8);
"agentura de fete a lui Andrei Ratiu" (nr. 9); "oferta
de primavara" (nr. 1 0) ; "fete Tmbracate Tn mantouri
largi de carnita"' (nr. 8); "colectie de fete vag
Tmbracate"; "expunere de marfuri proaspete"
(nr. 9); "doamne din Tnalta societate de consum"
(nr. 9).
0 alta preocupare predilecta este denuntarea
prostului gust, de Ia vestimentatie prezenta
fizica pana Ia pretentiile de distinctie nascatoare
de kitsch: tinutele bizare etalate cu ocazia
diverselor prezentari de moda, coafurile ridicole,
limbajul neadecvat pretentios ("bundita cu
sclipici" (nr. 5), "coafura a Ia Timur Lenk" (nr. 9),
"decolteu zbarcit" (nr. 8); proteze de silicon
(numerele 5, 6), kilograme de fard sau, din contra,
afirmarea necesitatii introducerii unei "legi a
obligativitatii machiajului" (nr. 6) - toate aceste
detalii respingatoare sau doar caraghioase
creeaza imaginea unei lumi de comedie
bufa.
Tntr-o Tncercare de tipologizare a personajelor
care se disting Tn galeria show-biz-ului , ar putea fi
retinute cateva figuri : matroana distribuitoare de
dame de companie, femeia Tntretinuta (care se
conduce dupa un credo de mai multe ori
reformulat Tn paginile revistei - "tinere fete dornice
sa cunoasca domni cu ceasuri scumpe", nr. 7;
"femei care au Tn viata prin
tenacitatea cu care s-au Tndragostit Tntotdeauna
de un tip bogat niciodata, dar niciodata, de un
student sarac", nr. 9), starleta Tn cautare de glorie
sau vedeta de o zi ("VIP-uri de carton, efemeride
care traiesc printr-un printr-o nunta,
printr-o prietenie cu un fotbalist", nr. 4), actrita
urata fara talent, fosta glorie Tmbatranita
devenita penibila.
C. Scene cu femei de pe strada
Aparitiile reunite in aceasta sectiune sunt mai
degraba putine prin raportare Ia numarul total de
personaje feminine care impanzesc paginile
revistei. printre persoanele
personalitatile publice de tot felul , in "Academia
Catavencu" apar femei de pe strada, anonime
de cele mai multe ori tacute. Ele sunt, eel mai
adesea, putin conturate destul de efemere. 0
tendinta de remarcat este aceea de a prezenta
aceste femei sub aparentele unor
personaje colective, nedefinite altfel decat prin
apartenenta Ia diverse comunitati. Ele apar din
cand in cand ca tipuri familiare, devenite
aproape personaje reprezentative ale tranzitiei.
Este vorba, mai intai, de batrana pensionara, care
mancand cate o maslina pe zi"
petrece viata stand Ia diverse cozi pentru
achita obligatiile fata de administratie (nr. 1 ), este
vorba de admiratoarele fidele ale lui ion lli escu,
care se precipita sa-l felicite pe de ziua
lui , dintre care unele vor chiar sa-i sarute mana,
care ii due in dar "o gaina" sau "o ie pentru
doamna" (nr. 2), este vorba de femeia fara
locuinta care a gasit adapost pe culoarele
Tribunalului. 0 intalnim
pe femeia de serviciu
de Ia Tribunal ,
care vinde infomatii cu
privire Ia procese,
avocati, taxe, etc. (nr.
10). Apar, de
asemenea, taranci care
in poze tin mainile in
discuta legea
i mproprietaririi (nr. 6),
despre muncitoarele de
Ia APACA, eternele
admiratoare ale
PD
zice gura lumii, ale unei
traditii intemeiate pe
cea mai veche meserie
(nr. 5), femeia fara
serviciu, pe care o "tine sotul", impreuna cu care
merge sa depuna o floare Ia mormantul lui
pe 26 ianuarie (nr. 4), "doamnele
isterice" care militeaza pentru protectia cainilor
vagabonzi (nr. 9), sutele de mii de femei care
compun publicul postului Acasa in general al
telenovelelor, mari consumatoare de reviste de
gen, care le dicteaza retete despre cum
pastreze silueta, curatenia, sotul fidel, sanatatea,
tonusul, echilibrul spiritual (nr. 2), in fine, tigancile
"de treabif', eroine ale rubricii cu nume (a
direi prezenta in revista poate da seama
despre o suma intreaga de prejudecati
stereotipuri rasiale), femei apartinfmd unei etnii
grav stigmatizate in Romania care apar in
revista gratie caracterului exceptional al
insertiei sociale (numerele 7, 9).
D. Scene de alcov
Am grupat sub aceasta rubrica aspectele
privitoare in general Ia viata privata a personajelor
intrate in atentia revistei, care se publicizeaza in
acest fel , devenind date comune in reprezentarea
unui personaj sau a altuia.
Este, evident , vorba despre scene care readuc in
prim-plan eternul personaj al sotiei . Avem de-a
face, mai intai , cu nevasta autoritara
(reprezentata in caricaturi cu mainile in
sau costumata cu inarmata cu un facalet
pe care il indreapta amenintator in directia unui
partener surprins in flagrant delict); ea ataca
atunci cand e nevoie sa apere onoarea familiei
(este cazul sotiei unui demnitar din provincie,
surprinde partenerul adulterin deschide
razboiul impotriva amantei , in directia careia
o vaza cu flori"
careia ii distruge cu
umbrela parbrizul de Ia
chemand Ia ordine
sotul infidel cu apelul "Ai trei
copii de crescut!", nr. 5),
conduce din umbra,
administreaza familii
partide (vezi cazul sotiei
liderului PD, deja citat), pune
ordine acolo unde situatia
incepe sa scape de sub
control : "nevestele din
Neamt au inceput sa intepe
conductele cu alcool ale
barbatilor" (nr. 4 ).
Apoi apare sotia pur
simplu, intr-un topos clasic
f igurand familia traditionala cu toate ale ei, intr-un
ideal de echilibru domestic in care "norocul
face omul cu sotia lui" (nr. 5, - este vorba despre
un Ia loterie care a mizat pe un numar
reproducand data de a sotiei!); sau
"nevasta e amanta saracului " (nr. 4 ). Tot aici s-ar
incadra trimiterea stereotipa facuta de un actor,
cu ocazia decernari i unui premiu important, cu
privire Ia "sotia care-i suporta toate capriciile" ,
trimitere Tnsotita de observatia acida a
redactorului : "daca nu pentru asta, atunci Ia ce-s
bune nevestele?" (nr. 4).
Un loc aparte Tn galerie este rezervat portretelor
sotiilor de demnitari , prezente Tntr-o rubrica
speciala, destinata sa prezinte aceste personaje
Tntr-o lumina familiara autentica, cu imagini din
viata de zi cu zi; sub aceasta rubrica defil eaza pe
rand sotia Tnsarcinata a lui Crin Antonescu,
PNL, dna Gherman, bunica
pensionara care nu se abate cu nimic de Ia
stereotipul personajului pe care Tl i ntruchipeaza,
afirmand ca nu mai face nimic i n afara de i ngrij it
nepo\i gospodarie, privit Ia televizor, etc. (nr. 5);
d-na Berceanu surprinsa Tntr-un
autoportret de arivist cu pretentii care nu rateaza
nimic din datele caracteristice (caine de rasa,
cumparaturi Ia Mall , gimnastica, femeie Tn casa,
vila in constructie Ia Snagov, profesoara Ia un
mare liceu din Capitala ... (nr. 9).
0 alta directie privilegiata a interesului
Catavencilor pentru scenele de alcov vizeaza
diverse triunghiuri conjugale, avand ca
persoane publ ice uneori foarte
importante respectabile. Astfel sunt dezvaluite
aventurile amoroase ale unor politicieni de Ia
centru sau din provincie (cazul primarului
Capitalei , despre care in nr. 3 se afirma ca "a
atentat Ia cateva purtatoare de cuvant", ca a avut
o aventura cu o tanara colega de partid pe care,
de altfel , ar fi propulsat-o i ntr-o importanta
functie pol itica, idila fiind descoperita de sotia
vigilenta care 1-a chemat Ia ordine; lucru
este valabil pentru cazul descris ceva mai sus;
Tn ambele situatii , so\iile joaca rolul de gardieni ai
pacii conjugale, ripostand cu duritate atunci cand
le ajung Ia urechi despre infidelitate; ale
vedetelor - taxate atunci cand pomenesc despre
"barbatul vietii . amantul vie\ii, inelul vieW' (nr. 1 0)
Nu sunt lasate deoparte nici scandalurile Tn care
sunt implicate tinere dornice de ascensiune
sociala, care se folosesc de slabiciunile unor
oameni importanti ai zilei pentru a obtine diverse
posturi demnita\i publ ice (cum ar fi tanara
ziarista, "blonda zglobie cu glezne groase un
accent "fata buna degraba
saritoare in altora") diverse
persoane publ ice.
Exista, de asemenea, barfe privitoare Ia divof\uri
sau Ia relatii mai vechi ale personal itatilor, mai
ales daca acestea au aerul ca ar putea, i n vreun
fel , fi puse Tn relatie cu diverse conjuncturi actuale
de pe scena vie\ii publice (de exemplu, divofiul
dintre ministrul Culturi i directoarea Muzeului
National de Arta este interpretat ca o intentie din
partea celui dintai de a reduce fondurile acordate
unor anume institutii de cultura dependente de
bugetul public).
Predispozitia pentru cancanuri nu lasa deoparte
nici alte diverse comportamente judecate drept
neadecvate: este cazul "vaduvei vesele a omului
de afaceri Sorin Moldovan" (nr. 4 ), care, pre a
repede dupa asasinarea sotului sau, este vazuta
flirtand Tn publ ic cu un fost partener de afaceri al
acestuia; sau cazul unui fost poet de curte
impl icat Tntr-o relatie cu o minora, despre
care se descopera ca actuala sotie i-a devenit
partenera pe vremea cand era minora.
De fiecare data, revista identifica satirizeaza un
tip de comportament judecat drept neconform cu
regulile impl icite ale unei morale nescrise, ale
ceea ce s-ar putea numi un bun-sim\ simplu
fara mari pretentii de subtilitate.
Tncercand formularea unor concluzi i pe baza
observatii lor de pana acum, se poate remarca, in
primul rand, ca tintele privilegiate ale atacuril or
revistei "Academia Catavencu" implicit,
majoritatea personajelor feminine care umplu
paginile ei apartin a ceea ce s-ar putea numi, cu
un termen poate prea vag prea general , "elite" -
culturale, politice, economice, mediatice.
Util izarea unor astfel de categori i este
problematica in sine presupune rafinamente
speciale de analiza. Ma limitez Ia a preciza ca
intelesul i n care folosesc conceptul de "elite" este
acela de grup care de\ine privilegiul reprezentarii
in spatiul public, grup despre care se
in cazul de fata se scrie in presa. Discursul sat iric
al revistei functioneaza ca o reflectare
caricaturala, uneori grotesca, alteori pur simplu
amuzanta, a unei lumi ce mimeaza normalitatea
sub aparenta unui carnaval care nu Tncepe nu
se niciodata. Fara a propune explicit o
alternativa o ordine i n acest joe cu lucrurile
serioase, umorul duce Ia o apropiere, Ia o
a personajelor a rolurilor acestora,
reafirmand in subtext norme apaf\inand unei
gramatici sociale fondate pe masura.
Modalitatile de realizare a comicului, in buna
tradi\ie caragialiana de Ia care se revendica
revista, se situeaza pe registre dintre cele mai
diverse, dintre care amintesc:
- comicul de limbaj, probabil eel mai bine
reprezentat , a carui analiza detaliata ar pretinde
un spatiu mult mai larg decat eel de care dispun
aici pe care deci nu voi face decat sa-l tree in
revista; el este redat prin nume, semnaturi ,
porecle, alunecari semantice, rime, parafraze,
jocuri de cuvinte, aluzii, calambururi (deseori
jucand pe conotatia sexuala sau chiar obscena a
alaturarilor de cuvinte - procedeu comic altminteri
clasic). Din galeria numelor, voi aminti doar
cateva, dificultatea alegerii celor mai expresive
fii nd una reala: Kama Sluta, Feminina lliescu,
Leonida Dolari , Piranda Adam, Shili ng Dion, Mita
Solemnis, Zugrava Gardner, Mari lena $1itu.
Tot aici se cuvine facuta precizarea cu privire Ia
utilizarea cuvantului "doamna", marca a poli tetii I n
registrul standard al limbii. E de remarcat ca, de
cele mai multe ori , sensu! sau este unul deturnat
In revista; cum reiese din unele ocurente deja
citate, acest cuvant sta Ia baza unor multiple
jocuri de cuvinte (vezi "marea doamna a poeziei
mici", "aceasta doamna ajuta a folclorului",
"doamna defier forjat a muzici i", "doamna muzicii
de bine, de rau, etc., etc.), fondate pe
repetarea recontextualizarea unuia dintre cele
mai frecvent lntalnite din limbajul mediatic
al anilor '90. Tn lncercarea de a descoperi
utilizarile conforme cu ale acestei
vocabule, se constata ca ocurentele In care
referinta este una reverentioasa se limiteaza Ia
citarea, In rubrica de actualitate culturala, a unor
personalitati din randurile scriitoarelor actritelor
de talent, judecate ca atare de revista (vezi
doamna Monica Lovinescu, asimilata unui Havel
romanesc; doamnele Valeria Seciu Catalina
Buzoianu; Joana Parvulescu, "o distinsa doamna
critic"). Ceea ce nu e ridicol nu intra decat rareori
in preocuparile revistei. Daca perspectiva asupra
femeilor este una Ia prima vedere mai degraba
sexista, acest exemplu poate functiona ca un
indiciu ca ceea ce duce Ia o perspectiva
nemiloasa asupra femeilor este privirea critica
aruncata in genere asupra spatiului publ ic a
actorilor sai , precum abundenta de subiecte
de personaje care se preteaza Ia un tratament i n
registrul pamfletului , fie ele femei sau barbati.
- comicul de situatie: se refera Ia
personaje surprinse in ipostaze inedite,
neadecvate cu rolul pozitia sociala, cu
pe care le presupune un rol oficial. De
multe ori, prin caricatura sau prin colaj, este
creata o situatie definitorie pentru fiecare personaj
in parte, astfel incat efectul comic este dirijat
mentinut pe o directie stabilita. Devine aproape o
regula ca unor persoane sa le corespunda, ca un
ecou, o anume situatie, o anume referinta. care
Ia o identificare rapida, spontana, de
catre cititor.
- recursul Ia stereotipuri (figuri comice
i nscrise ca atare In memoria culturala a
comunitatii , care sunt identificate pe rand cu
personaje - eroi ale relatarilor); dintre acestea, am
identificat deja nevasta agresiva, geloasa
autoritara, gospodina, prostituata, amanta !acoma
de bani de ascensiune sociala, blonda proasta,
matroana, etc.; Ia conturarea consolidarea
acestora contribuie din plin caricaturil e care
i nsotesc rubricile tematice: de exemplu, in cazul
rubricii consacrate sotiilor de demnitari , emblema
este reprezentata de o caricatura figurand o
femeie in papuci cu care tine in brate un
copil mic, i nvartind i n timp intr-o oala
aburinda aflata pe o de gatit.
- metamorfoza/ travestiul - este procedeul
comic care, alaturi de comicul de limbaj ,
eel mai bine in revista; caricatura colajul sunt
printre tehnicile cele mai frecvente de reali zare
practica; de mentionat ca majoritatea cazurilor
prezinta barbati in costume feminine, unele dintre
personaje purtand deja semne devenite
emblematice; vezi , in corpusul de care m-am
ocupat: Adrian Nastase in chip de Scufita
cu boneta Adrian Nastase cu
palarie fardat grosolan, in chip de "dama buna",
in opozitie cu "doamna de fier a Justitiei " deja
citata; Jon lliescu ion Diaconescu, unii dintre
decanii de varsta ai arenei politice, reprezentati cu
basmale de bunici ; Razvan Theodorescu coafat
cu coada de cal sau Valeriu Stoica cu parul pe
bigudiuri.
Pentru a da mai bine seama despre felul cum
functioneaza umorul catavencian, mi se pare
important sa nu inchei inainte de a trece in
revista, insistand ceva mai mult asupra lor, doua
preocupari speciale ale redactiei.
Este vorba, intai , despre dosarul tematic intitulat
"Cincizeci de saptamani cu balon - harta
prostitutiei din Romania", lansat in numarul
5/2001 , cu un argument jurnalistic menit sa
capteze interesul publicului pentru un foileton
("cutremurator serial", "Ia aceasta rubica aveti
ocazia sa cititi ceea ce nu veti gasi in nici un ghid
turistic al judetelor Romaniei"), cu un avertisment
un argument fondate pe faptul ca fenomenul ca
atare exista in Romania, in ciuda faptului ca
justitia il ignora cu eel putin Ia nivelul
textelor. Tn stilul deja bine cunoscut, intesat cu
aluzii jocuri de cuvinte, in fiecare numar este
trecut in revista un judet. cu informatii exacte
privitoare Ia locuri , Ia persoane, Ia tarife, insotite
de fotografii autentice dintre cele mai elocvente;
nu sunt dezvaluite nume, nici ale surselor de
informatie, nici ale celor implicati in traficul de
femei.
Tntr-un moment in care opinia publica din
Romania asista Ia dezbateri dintre cele mai sterile
privitoare Ia reglementarea "fenomenului"
prostitutiei , in care Biserica Ortodoxa se opune
din rasputeri legiferarii, in care semnale cu privire
Ia practicarea acestei meserii Ia afacerile
derulate Ia adapostul golurilor legislative sunt
omniprezente, de Ia anunturile de mica publ icitate,
cum nu se poate mai transparente, pfma Ia
rapoartele intocmite de diverse organizatii
nonguvernamentale pe tema traficului de femei
din Romania catre tarile din jur, revista propune o informatie nuda, exacta actuala, care nu poate fi combatuta
care nu poate fi negata sub nici un chip; este genul de informatie foarte bine documentata, cu date exacte,
care atesta limpede lucruri care se Tntampla. Acestui dosar i se pot adauga alte interventii , Tntr-un limbaj frust
Tntr-o maniera abrupta, cu atat mai percutante din punctul de vedere al eficacitatii mesajului Tn randurile
publicului receptor, pe tema traficului de femei (Tn nr. 10, un articol intitulat "Exportul de femele - o afacere
profitabila"). A scrie despre astfel de subiecte este o forma de atitudine civica, a le trata Tn registrul satirei este
formula pe care publicatia o adecvata pentru a comunica despre un subiect considerat Inca, adeseori ,
tabu.
Cel de-al doilea aspect pe care Tl voi men tiona este un articol aparut Tn nr. 10 Ia rub rica "Cel mai sarbatorit om al
saptamanii- Femeia romaneasca" . Trecand Tn revista toate locurile comune privitoare Ia "femeie" (generic, Ia
singular, ca "mama eroina" ca "femeia romana"), maniera de a se exprima cu care ne-au
textele de propaganda din timpul regimului comunist reiterand majoritatea noilor media, facand uz de tot
felul de fragmente de discurs prefabricat de imagini uzate, de Ia sotul fidel plimba aleasa de 8 martie
pana Ia femeia care nu se de cratite decat de ziua ei , articolul apare Tn cele din urma ca un text duios
simplu, semnat de "o redactie de machos misogini" ... Finalmente, probabil ca nu a tat de "machos" nici a tat
de misogini pe cat este societata romaneasca Tn general , poate, din contra, un grup care problemele de
gen cu ironie autoironie.
fn Tncheiere, se poate deci afirma ca revista propune o lectura Tn cheie parodica a unei lumi care se ia foarte Tn
serios, in speta "high life-ul" societatii actuale (sau ceea ce trece drept "high life" - iar pe tema
contributiei presei Ia crearea haloului de celebritate in jurul unei persoane sau eveniment se poate glosa Ia
infinit), dezvaluindu-i resorturile meschine demascand jocul politic mecanismele din spatele scenei
pe care evolueaza baletul demnitarilor, vedetelor, personalitatilor, celebritatilor. Aceasta lume este analizata Tn
mic, Ia scara ei omeneasca banala, este demontata piesa cu piesa astfel apropriata, redusa Ia un caz
cunoscut. Parafrazand un sociolog francez, "Oiimpienii" sunt printre noi, de vreme ce defectele lor, privite
prin lupa, sunt atat de asemanatoare cu cele ale omului de pe strada. Se impune, din acest punct de vedere,
observatia ca acest tip de discurs opereaza Tntr-o maniera perfect opusa celui practicat de presa feminina, care
prezinta starurile propunandu-le cititorilor identificarea cu un model superior, inaccesibil , iar detaliile din viata
acestora drept pretexte pentru o lectura evazionista, pentru consumul prin procura de semne de distinctie.
Functiile rasului Tn "Academia Catavencu" ar putea fi sintetizate ca o critica sociala foarte ascutita foarte
pertinenta, care vizeaza denuntarea practicilor neoneste neconforme cu morala comuna cu bunul simt
elementar. Femei barbati sunt aruncati deopotriva Tn jocul ridicolului, relatiile dintre sexe devin pretext pentru
realizarea de portrete subversive, deopotriva dure pentru cele doua "tabere" lumineaza potenteaza
reciproc micimea.
S-a vorbit de multe ori despre functia subversiva a rasului, despre caracterul sau compensatoriu, despre ras ca
arma a celor dominati. Fara a intra Tn detali ile unei analize sociologice Tn termeni de dominati/dominanti, se poate
Tn orice caz conchide ca rasul, dincolo de functia de agent coagulant de comunitate imaginara, este un indice
un instrument atestand buna functionare a democratiei, o arma Tmpotriva oricarei ideologii a mitologiilor de
orice fel.
:ristina
CHIVA
UMORUL CU $1 DESPRE BARBATI: FEMINISM $1/SAU MASCULINITATI?
umor with and about men: feminism and /or
asculinities?
- e following article started from the observation
the Romanian entertainment scene contains
groups exclusively male ("Divertis", Florin
nescu's group on Pro Tv, "Vacanta Mare", etc.).
. at does this tell us about men, women and the
public scene? In order to answer these
:: estions I think the most adequate theoretical
:Jerspective is that of "masculinities". For this reason
-e article is divided into two sections. The first
section deals with the theoretical framework of
on "masculinities", and the second one tries
_ apply some of these ideas to a comparison
....etween the Romanian satirical groups (especially
verti s") and a British group called "Monty Python".
- e conclusion launches some ideas about the role
could play in understanding humor with
: about men.
L'humour avec et sur les hommes: feminisme et I ou
masculinites?
L'article suivant a commence par !'observation que Ia scene
roumaine du divertissement contient beaucoup de groupes
exclusivement masculins ("Divertis", le groupe de Florin
Calinescu sur ProTv, "Vacanta Mare", etc.). Qu'est-ce que
cela nous dit sur les hommes, les femmes et Ia scene
publique roumaine? Pour repondre a ces questions je
pense que Ia perspective theorique Ia plus adequate est
celle de "masculinites". Pour cette raison !'article est divise
en deux sections. La premiere section traite de Ia structure
theorique des debats sur les "masculinites", et Ia deuxieme
essaie d'en appliquer quelques-unes de ces idees a une
comparaison entre les groupes satiriques roumains (surtout
"Divertis") et un groupe britannique appele les "Monty
Python". La conclusion propose quelques idees sur le role
que les masculinites pourraient jouer dans Ia
comprehension de !'humour avec et sur les hommes.
u tiu cat de "serios" trebuie sa fie un articol despre femei i umor. Cu toate acestea, cred ca ar fi relevant
sa incep cu un bane pe care l-am auzit candva i care mi-a ramas in minte tocmai din cauza ambiguitatii
sale (voite?). Bancul respectiv este o variatie pe tema "de catifcate ... este nevoie pentru a schimba un
=-ec?" i suna cam aa: "De cate feministe este nevoie pentru a schimba un bee?". "Nici una. Exista lucruri mai
portante de schimbat pe lumea asta". lnterpretarile feministe ale acestui schimb de replici pot fi favorabile
=agnostic corect: feminismul/feminismele au cu totul alta agenda decat schimbatul becurilor), neutre (bancul de
nu spune nimic despre feminism(e) i feministe) ori nefavorabile (in fond i Ia urma urmei, schimbarile
::omovate de feminism nu sunt deloc rizibile). Desigur ca varianta de interpretare aleasa depinde i de cat de
...., It ape lam Ia simtul umorului vizavi de noi insene/ inine i de credintele noastre ...
trebarea de Ia care am pornit in scrierea acestui articol este "cine cum rade de femei barbati in sfera
o..Jbli ca romaneasca?". Chiar i o privire relativ superficiala Ia grupurile satirice romaneti din ultimii zece ani
scoate Ia iveala un fenomen destul de raspandit. Este vorba despre existenta acelor grupuri precum "Divertis",
acanta Mare" sau grupul lui Florin Calinescu de Ia ProTV; care impartaesc urmatoarea caracteristica: sunt
toate formate exclusiv din barbati. in acest context, este relevant sa ne intrebam: Ce ne spune acest fenomen
despre barbati? Ce ne spune el despre femei? in ultimul rand, ce ne spune despre sfera publica romaneasca?
RelatHie de gen, ne zic teoriile feministe cat se poate de convingator, sunt un subiect series, din punct de vedere
Ct.Jitural, politic, academic etc. Mai mult decat atat: perspectiva privilegiata in acest caz este, in mod obinuit, cea
a emeilor. Femeile, "ceea ce este femeiesc" i "ceea ce este feminin" sunt categorii fundamentale pentru orice
abordare feminista. Ce-ar fi Tnsa sa schimbam
putin perspectiva ;;i sa ne uitam Ia barbati , Ia
"ceea ce este barbatesc" ;;i Ia "ceea ce este
masculin"? Cred ca o asemenea abordare ar fi
cat se poate de benefica, daca este facuta Tntr-un
mod care ilumineaza critic presupozitiile
patriarhale ale relatiilor de gen ;;i ale modului Tn
care ele trebuie schimbate. fn plus, aplicarea unei
asemenea abordari Tn cazul grupurilor satirice
romane;;ti poate conduce Ia rezultate nu numai
relevante, ci ;;i extrem de interesante dintr-o
perspectiva de gen.
1. Cateva problema teoretice (sau cum au
ramas "masculinitatile" de caruta)
Bancul relatat mai sus mi-a atras atentia, Tn mod
indirect, asupra a doua aspecte: 1) daca
feministele nu ne vorbesc despre becuri (ceea ce
este, dincolo de orice Tndoiala, adevarat; de
altminteri , ele nici nu intentioneaza sa faca a;;a
ceva, Tntrucat teoriile feministe nu sunt teorii ad
hoc, care sa ofere raspunsuri Ia orice ), atunci
despre ce sau cine ne vorbesc feministele?
2) care anume sunt lucrurile acelea mai
importante care au nevoie sa fie schimbate? La
prima Tntrebare, un raspuns relativ informat
teoretic va sesiza o problema: foarte des,
abordarile ;;i mi;;carile feministe sunt percepute
atat de publicul larg, cat ;;i de cercetatori , ca fiind
exclusiv despre femei. La randul sau, aceasta
poate conduce Ia o formulare de genul unei
Tntrebari care mi-a fost pusa de un coleg Tntr-un
seminar: ce vor feministele sa spuna, ca femeile
sunt egale cu barbatii sau ca femeile sunt
superioare barbatilor? Tot Tn zona aceasta se
gase;;te de altminteri ;;i raspunsul Ia Tntrebarea
referitoare Ia lucrurile care trebuie schimbate pe
lumea aceasta: Tn functie de perspectiva,
feministele vor acorda prioritati diferite unor
probleme diferite.
A spune ca feministele ne vorbesc despre femei
;;i/sau barbati este, desigur, o simplificare. fn
primul rand, nu este verba nici de a considera ca
femeile sunt victime, nici de a cauta ni;;te tapi
ispa;;itori (barbatii, Tn aceasta varianta). Conceptul
de gen social este menit tocmai a atrage atentia
asupra faptului ca ceea ce ne intereseaza sunt
mai degraba rolurile atribuite barbatilor ;;i femeilor,
decat anumiti barbati ;;i femei. fn acest sens, o
reformulare adecvata a celor spuse anterior ar
merge pe linia unei distinctii dintre
feminin/masculin (care tin de genul social) ;;i
femeiesc ;;i barbatesc (care tin de biologie, de
sexul cu care ne na;;tem). fn al doilea rand, ideea
de patriarhat (cu versiunea alternativa, dar mai
rara, androcra\ie) constituie un instrument teoretic
ce joaca un rol fundamental Tn iluminarea acelor
tendinte culturale ;;i politice de a valoriza pozitiv
tot ceea ce tine de masculin ;;i negativ tot ceea ce
tine de feminin, astfel Tncat este scos Ia lumina
caracterul politic al subordonarii femeilor.
Nimic din ceea ce am spus mai sus nu este nici
deosebit, nici nou. Teate aceste lucruri au fost
spuse ;;i re-spuse de nenumarate ori, Tn
nenumarate limbi , de catre diverse femei . fn
ultimele doua decenii , domeniul studiilor de gen
s-a dovedit a fi unul dintre cele mai dinamice nu
numai din punct de vedere academic, ci ;;i Tn ceea
ce prive;;te impactul sau asupra politici lor publice,
eel putin Tn lumea vestica. Cateva aspecte ale
acestor noi directii merita amintite:
criticile feministelor de culoare din Statele
Unite Ia adresa presupozitiilor abordarilor
feministe din anii '70 ;;i ' 80, Tn principal ideea ca
acestea din urma erau Tn mare parte croite pe
masura experientelor femeilor albe de clasa
mijlocie din lumea vestica. Astfel , este clar, de
exemplu, ca ideea separatiei Tntre munca casnica
;;i cea platita nu joaca acela;;i rol Tn cazul acelor
conceptii care se refera Ia experientele femeilor
de culoare (foarte des, munca lor platita era
munca casnica Tn gospodariile femeilor albe de
clasa mijlocie; modelul femeii casnice pur ;;i
simplu nu tine, pentru ca femeile de culoare au
avut Tntotdeauna responsabilitati Tn afara sferei
propriilor lor familii , etc.).
criticile Tmpotriva supozitiilor esentialiste ale
abordarilor feministe. 0 prima mi;;care Tn acest
sens a fost respingerea termenului "femeie" sau
"femeia", deoarece este evident ca nu exista o
femeie arhetipala, ci numai "femei" cu vieti diferite
Tn contexte diferite. Apoi , universalismul implicit al
ideii ca putem vorbi despre "femei" Tn general a
Tnceput sa Tntampine o opozitie din ce Tn ce mai
mare, iar varianta care i-a luat locul privilegiaza
ceea ce este contextual ;;i particular Tn
experientele femeilor.
punerea sub semnul Tntrebarii a ideii ca putem
opera o separare Tntre categoria "gen social" , pe
de o parte, ;;i categoriile "clasa", "rasa", "etnie", pe
de alta parte. Astfel , utilitatea ;;i importanta
analitica a conceptului de gen social sunt series
limitate de dificultatile ridicate de Tncercarile de a-1
trata ca pe o categorie distincta care se aplica
unidirectional. Cu alte cuvinte, problema ca nu
putem Tntalni niciodata o femeie care e exclusiv
femeie, fara sa apaftina ;;i unei anumite rase,
clase sau etnii, Tncepe sa fie privita ca un
obstacol teoretic foarte series.
problematizarea distinctiei dintre gen ;;i sex,
dintre "social" ;;i "biologic", dintre "cultura" ;;i
"natura". De pilda, Thomas Lacqueur analizeaza
modul Tn care, Tn istoria medicinei , s-a trecut de Ia
o Tn\elegere a corpului uman ca avand Tn mod
fundamental un singur sex (iar femeile
sunt versiuni diferite ale acestui singur sex)
Ia o concep\ie care eviden\iaza existen\a a doua
sexe (femeiesc barbatesc). Aceasta Tnseamna
ca pana no\iunea de "sex", de "substrat
biologic" nu este atat de clara pe cat pare Ia prima
vedere. Tn acest context, distinc\ia dintre
gen sex schimba statutul teoretic, devenind
ceva mai slaba.
scoaterea Ia lumina a caracterului normativ al
presupozi\iei "heterosexualita\ii obligatorii"
(Adrienne Rich), care functioneaza Tn principal Tn
detrimentul femeilor deoarece poate fi privita ca
un instrument fundamental de subordonare a
femeilor Tn sfera privata nu numai).
lndiferent de gradul de stabilitate teoretica a/
continutului acestor critici, important este ca ele
sunt simptome ale unei Tnfloriri tara precedent a
abordarilor feministe Tn ultimele decenii. Tocmai
de aceea este extrem de greu sa vorbim despre
"feminism" este preferabil sa ne referim Ia
"feminisme". Daca Tnsa ne Tntoarcem Ia unul din
conceptele fundamentale ale teoriilor feministe,
anume Ia genu! social, descoperim ca avansurile
substantiale facute Tnspre diferentierea interna Tn
domeniul studiilor de gen au accentuat Tn cea mai
mare parte o singura latura a acestuia, anume
femeile femininul. Conceptul de
masculin/masculinitate a ramas cumva Tn urma,
fiind ceva mai pu\in dezvoltat teoretic.
Aceasta nu Tnseamna, desigur, ca barbatii sau
"masculinitatile" sunt redundanti . Ba chiar
dimpotriva. Tnsa este necesar sa fim de
faptul ca amploarea luata de conceptiile feministe
are Tn mare parte rol compensator, angajandu-se
critic cu cateva secole bune de interpretare
unilaterala a femeilor din perspectiva barbatilor.
Cu o oarecare Tntarziere, acest lucru a Tnceput sa
fie sesizat Tn studiile de gen de prin anii '90,
cand un nou domeniu de interes facut aparitia
Tn for\a: conceptiile despre "masculinitate" sau
"masculinitati". La un moment dat, a devenit
evident ca, prin comparatie cu femeile
femininul, barbatii masculinitatile erau serios
sub-teoretizati. Aici trebuie subliniat ca nu este
nicidecum vorba despre un val de conservatorism
ivit ca reactie Ia succesele politice academice
ale feministe, ci mai degraba de o
Tncercare de a aduce Ia zi modurile Tn care sunt
concepute rolurile barbatilor Tn societate Tn noul
context Tn care emanciparea femeilor devine un
fenomen predominant Tn lumea vestica
desigur ca mai raman multe de facut). Cu alte
cuvinte Tntrebarea era: Cum putem revizui din
punct de vedere feminist rolul barbatilor?
Cateva argumente avansate aici sunt :
* analiza barba\ilor a "masculinitatilor" a ramas
subdezvoltata din cauza ca, pentru a putea
critica structurile patriarhale din societate,
feministele s-au bazat Tn cea mai mare parte pe
un model simplificat al rolurilor de gen ale
barbatilor.
modelul traditional al familiei patriarhale a
functionat Tn detrimentul barbatilor, cu
siguranta ca nu Tn masura ca Tn cazul
femeilor. De exemplu, rolul de cap de familie
responsabilitatile aferente pot constitui o limitare
substantiala pentru acei barbati care doresc
petreaca mai mult timp cu copiii.
asocierea masculine cu
independenta emotiona/a, rationa/itatea
dificultati Tn exprimarea sentimentelor pune o
anumita presiune asupra Tn sensu!
ca poate crea tensiuni greu de trecut Ia nivel
individual.
presupozitia heterosexualitatii a dezavantajat
Tn mod clar barbatii homosexuali , poate chiar mai
mult decat femeile lesbiene (de pilda, Tn Anglia
victoriana, homosexualitatea masculina constituia
delict penal, ceea ce nu era cazul cu
homosexualitatea feminina ).
Aici merita repetat ca nu trebuie plans de mila nici.
unuia dintre sexe Tn aceasta ecua\ie. Nu cred ca
abordarile feministe urmaresc sa victimizeze
femeile, dupa cum nici noul curent teoretic al
revalorizarii "masculinitatilor" nu are drept scop sa
victimizeze barbatii. Mai degraba, ceea ce vrem
sa facem este sa reevaluam critic rolurile de gen
pentru a putea vedea cum trebuie schimbate,
astfel Tncat sa avem o societate mai egalitara.
Cam acesta ar fi, Tn linii mari, cadrul teoretic al
analizei pe care vreau s-o fac aici. Ce relevanta
are Tnsa acest cadru pentru societatea
romaneasca? Este cat se poate de evident ca
feministe Inca nu se bucura de
succese precum Tn Statele Unite sau Tn Marea
Britanie, astfel Tncat a demara o examinare a
situatiei Tn societatea romaneasca pornind de Ia
noile Tntelegeri ale masculinitatilor risca sa sune
eel putin straniu. Nu putem lua orice idei pentru a
le aplica Ia un context Tn care nu au sens.
Aceasta obiec\ie este nu numai foarte puternica,
ci Tntemeiata. Cu toate acestea, sugera ca
putem lua noile reconceptualizari ale
masculinitatilor ca punct de reper, astfel Tncat sa
vedem cat de tradi\ionale sunt rolurile barbatilor Tn
societatea romaneasca. Jar ceva se poate
face eel mai bine comparativ. Prin urmare, partea
a doua a articolului consUi intr-a intre
un grup satiric din Marea Britanie ("Monty
Python") grupurile de comedie
precum "Divertis", Mare" sau eel allui
Florin Calinescu.
2. Cateva probleme practice (sau cum rad
barbatii de ei de femei)
Pe de o parte, ceea ce au in comun "Monty
Python" grupurile satirice este ca
sunt formate exclusiv din "Monty Python"
a fast intemeiat pe Ia inceputul anilor '70 este
alcatuit din in cateva din marile
din Marea Britanie (ceea ce explica,
intr-a anumita masura, succesul de care se
bucura inca in cercurile universitare nu numai).
Cateva dintre filmele pe care le-au facut de-a
lungul anilor (precum in cautarea Sfantului
Graal, Sensul vietii sau Viata lui Brian) sunt
considerate clasice continua sa fie lansate pe
in Romania, "Divertis", de exemplu,
lansat casete video casete audio, se
bucura de un succes oarecum comparabil
(ramane ca urmatoare sa decida cat
de "clasici" sunt). De altminteri , ca stil umoristic,
spune ca "Divertis" este eel mai aproape de
"Monty Python".
Pe de alta parte, ceea ce "Monty Python"
"Divertis" nu au in comun este contextul cultural.
in mod evident, Marea Britanie Romania sunt
doua diferite, unde rolurile de gen ale
femeilor barbatilor sunt diferit (fara a
face neaparat de valoare, tind a
crede ca in Romania avem de-a face cu o
societate ceva mai patriarhala). Din acest motiv,
faptului ca aceste grupuri sunt
formate numai din barbati va tinde sa difere ea,
in de contextul cultural. lnteresant este sa
vedem in ce moduri.
Daca ar fi sa ne uitam numai Ia
exclusiv masculina a acestor grupuri, lasand
deoparte pentru moment culturale,
ipotezele feministe relevante in aceasta ar
avea diverse grade de "radicalism" sau
indrazneala teoretica:
A. genul masculin cuprinde, subsumeaza
adesea subordoneaza in sens patriarhal) genul
feminin: termenul "om" (adesea sinonim pentru
"barbat" - aproape invariabil in engleza uneori
in romana) denota umanitatea in general; in
cand folosim pluralul pentru a ne
referi Ia gramaticale feminine, Ia
entitati masculine, uzantele limbii cer pluralul
masculin, etc. Tocmai din acest motiv, nu este
nevoie sa facem referire separata Ia femei sau sa
le includem de vreme ce ele se afla deja acolo.
B. caracterul artificial al rolurilor de
gen ale femeilor constituie de multa vreme tinta
atacurilor satirice de tot felul. sociale
ca femeile sa se imbrace intr-un anumit fel, sa se
comporte intr-un anumit fel, pe scurt sa fie
"feminine" intr-un anumit fel au creat
prototipurile cornice ale "femeii barbatoase"
"femeii mult prea feminine". Aici , de altfel, este
interesant ca, atunci cand este nevoie de un rol
feminin principal, unul dintre membrii "Monty
Python" sau "Divertis" se deghizeaza in femeie,
dand in cea mai mare parte a timpului
tocmai acestor stereotipuri.
C. femeile feminitatea sunt oricum in mod
intrinsec hilare, cornice sau amuzante, astfel incat
ne putem concentra numai asupra barbatilor.
Oricare dintre aceste ipoteze poate fi urmarita
pentru a produce o analiza feminista pertinenta
inchegata a modurilor in care sunt interpretate
rolurile de gen in acest caz. Important este insa
ca, indiferent de orientarea lor teoretica de
scopurile pe care le urmaresc, aceste interpretari
vor tinde sa fie de acord ca, prin simplul fapt ca
aceste grupuri sunt alcatuite numai din barbati,
discursullor satiric va privilegia "masculinitatile".
Pentru moment, cred ca este dezirabil sa lasam in
suspensie intrebarea daca acest demers este in
detrimentul femeilor.
Sa pornim deci de Ia ideea ca aceste grupuri
avanseaza o perspectiva satirica in primul rand
asupra apoi (in subsidiar) asupra
femeilor. Prin urmare, cum inteleg critica)
aceste grupuri "masculinitatile"?
Probabil ca eel mai interesant punct de reper este
atitudinea acestor grupuri in privinta istoriilor
mitologiilor nationale. Nu este locul nici
momentul sa intru in detalii referitoare Ia analize
de gen ale nationalismului. Este suficient sa
ca, din cate am citit, exista un consens
feminist in aceasta directie - anume ca, in cea
mai mare parte a cazurilor, barbatii se scriu pe ei
in istoriile nationale, ca soldati, printi , regi,
conducatori, luptatori pentru independenta.
"intemeietori de neam", ai natiunii" etc .
Astfel, reinterpretarile istoriilor mitologiilor
facute de aceste grupuri sunt in
timp reinterpretari ale "masculinitatilor", ale
rolurilor barbatior in respectivele istorii mitologii.
in filmul in cautarea Sfantului Graal, "Monty
Python" re-inventeaza povestea Cavalerilor Mesei
Rotunde. in aceasta versiune, Regele Arthur ii
convinge pe Sir Galahad eel Cast, Sir Lancelot eel
Viteaz, Sir Bedevere, Sir Robin-cei-Nu-Atat-de-
Viteaz Sir-care-nu-apare-in-acest-film sa i se
alature in cautarea Sfantului Graal nu a
Camelot-ului, cum era planul initial). Toate aceste ilustre nume Tntr-un mod sau altul Tn a se conforma
propriului stereotip mitologic. Sir Galahad abandoneaza ideea de castitate cand ajunge din Ia un castel
plin de femei atragatoare este scos cu fof\a de acolo de catre Sir Lancelot. Acesta din urma un mesaj
Tn care cineva cere sa fie salvat de Ia a fi casatorit cu forta de catre tatal sau se repede sa vina Tn ajutor
(ucigand Tn drum), pentru a descoperi ca este vorba despre fiul cu ambi\ii de canto al unui rege nou
parvenit cu accent de Yorkshire. Sir Robin fuge din fata tuturor pericolelor, iar regele Arthur trebuie sa recurga Ia
Sfanta Grenada pentru a anihila un iepure foarte primejdios, care pazea intrarea Tntr-o
Vazuta din aceasta perspectiva, mitologia nationala engleza nu are foarte mult sens (de altminteri , Arthur este
Tntampinat peste tot de priviri sceptice Tntrebari de genul "cine sunt britanicii?" cand declara ca el este "regele
tuturor britanicilor"). Tn mod analog, nici ideile tradi\ionale despre "masculinitatea" personajelor principale nu prea
mai au sens. Este foarte greu Tnsa de spus daca filmuletele respective sunt sexiste sau nu. Femei fac aparitia
doar Tn roluri episodice din care nu rezulta foarte clar ce fel de roluri de gen au de exemplu, scena Tn care
Sir Galahad un Tntreg grup de femei frumoase se lasa ispitit abandoneze apelativul "eel Cast"
preia Tn mod evident ceva din ideile traditionale despre femei).
Din cand Tn cand, grupurile se angajeaza Tntr-o deconstructie a mitologiei nationale. De pilda,
"Divertis" are cateva mici scenete splendide cu Fetele de Ia Capalna cu $tefan eel Mare. Ambi\iile de
Tntemeietor de neam ale acestuia din urma sunt superb 'iidiculizate Tntr-un scurt schimb de replici Tn care $tefan
Tntreaba: "$i cum se cheama raul asta?" La care i se raspunde: "Prut, Maria Ta", iar $tefan asuma prerogativa
(regala masculina) de a defini : "Atunci, sa-i ramana numele!". Corul fetelor de Ia Capalna este un minunat
exemplu de umor contextual , cu sens numai Tntr-o anumita forma de viata: "Suntem fete samuraie/ Sa nu va luati
dupa straie/ Nu-s matase naturaliV C-au murit viermii Tn $i i-au dus Ia Primarie/ Le-au facut autopsie/
$i-au vazut dupa striatii/ C-au murit de radiatii". Aici sunt eel putin cateva niveluri de anal iza, care trimit Ia trecutul
nostru Tndepartat (ce Tnseamna corul fetelor de Ia Capalna), Ia trecutul nostru recent Ia absurditatea sistemului
comunist. Pentru a canta acest cantecel, membrii grupului "Divertis" se pe scena Tntr-o foarte fidela
imitare a corului fetelor de Ia Capalna barbati deghizati Tn femei) . $i exemplele ar putea continua,
incluzand parodieri ale starilor de lucruri mai recente din societatea romaneasca, precum diverse campanii
electorale scandaluri publice. Un alt exemplu este eel al trupei lui Florin Calinescu, Tn care, pentru a-1 parodia
pe Emil Constantinescu, stupida comparatie dintre acesta Cuza era exploatata pana Ia satietate.
Este foarte posibil ca o analiza mai aprofundata a comparatiei Tntre "Monty Python" "Divertis" sa descopere
diferentieri foarte interesante, datorate contextelor culturale diferite. Bunaoara, sugera ca presupozi\ia ca
exista o legatura intrinseca Tntre masculinitate Tn sens patriarhal heterosexualitate este tratata diferit de grupul
britanic de cele Cu alte cuvinte, Tn cazullui "Monty Python", este foarte greu de sustinut ca avem
de-a face cu atitudini homofobice, Tn vreme ce sunt sigura ca Tntalnim asemenea atitudini Tn cazul trupei lui Florin
Calinescu (iar "Divertis" mai ramane de cercetat).
3. in loc de concluzie
ldeea principala pe care vrea sa o avansez aici este ca, de fapt Ia urma
urmei , aceste grupuri (fie ele britanice, fie ele Tndeplinesc un rol critic
(asumat mai mult sau mai putin explicit): din cand Tn cand, ele pun Tntr-o lumina
satirica modurile Tn care sunt Tntelese "masculinitatile" in societatile respective.
Aceasta nu Tnseamna de putin ca ele au o agenda feminista. Tot ceea
ce fac este sa puna un semn de Tntrebare asupra catorva idei pe care le
dobandim Tn procesul de socializare. lar acest fapt este benefic, chiar daca nu
este Tnsotit de o critica explicita a atitudinior patriarhale in contextele respective.
Desigur ca un demers critic nu poate functiona ca substitut pentru un demers
emancipator. Cu toate acestea, sustine ca un demers critic (aici Tn sens
satiric) reprezinta un punct de plecare in directia evaluarii acelor norme idei
pe care le purtam cu noi le reproducem Tn societate. Unele dintre aceste idei
se refera Ia rolurile de gen ale femeilor, altele - Ia rolurile barbatilor. Atat "Monty
Python", cat "Divertis" prezinta ocazional o perspectiva noua asupra
"masculinitatilor". Cred ca acest lucru nu poate fi neglijat ca poate oferi o
foarte interesanta incursiune Tn problematica genului social Tn societati precum
Romania Marea Britanie nu Tn ultima instanta. asupra modului in care
sfera publica romaneasca este ramane dominata de barbati. Aceasta este
Tnsa o poveste pe care poate ca o vom spune alta data. '