Anda di halaman 1dari 8

Activitatea politic a lui Dimitrie Cantemir n calitate de domnitor al Moldovei a fost de scurt

durat, incluznd anul 1693 i mai apoi, dup o perioad de ateptare de circa 17 ani, intervalul
de timp 1710-1711. Prima domnie poate fi calificat mai degrab ca fiind una neformal,
deoarece fiind ales n ar, n-a primit confirmare din partea Porii, act care a demonstrat statutul
de suzeranitate a statului Moldova fa de Imperiul Osman.

Portretul unui nobil european din Constantinopol de la sfritul secolului al XVII-lea,
(Dimitrie Cantemir?), de un pictor necunoscut (Muzeul de art i ceramic din Rouen)
Domnia din anii 1710-1711, confirmat de autoritile imperiale, Dimitrie Cantemir fiind
considerat o persoan politic de ncredere a sultanului, se distinge cu precdere n istoria statului
Moldova prin tentativa susinut de abandonare a statutului de suzeranitate i dobndirea calitii
de actor suveran i independent, n sensul c suveranitatea aparine monarhului. Evident, Dimitrie
Cantemir a fost contient de consecinele i riscurile acestui demers, att pentru ar, ct i pentru
sine i familia sa, dar a exprimat convingerea ferm c proiectul su politic de modernizare i
ambiiile sale pot fi realizate numai n condiiile funcionrii unui stat suveran i independent. De
fapt, miza a fost foarte mare: sau instaurarea monarhiei creditare i instituirea unei dinastii noi,
sau drumurile pribegiei, n cazul fericit, pstrnd sperana rentoarcerii, iar n cazul cel mai ru,
prizonieratul i decapitarea public. Dimitrie Cantemir a riscat, ncercnd s profite de
conjunctura internaional, pe care a considerat-o a fi favorabil i miznd totodat pe
numeroasele relaii stabilite cu reprezentanii diplomatici n timpul aflrii la Istanbul, dar n-a
reuit dect s se nscrie n lista tentativelor, de altfel puine la numr, de a elibera ara de sub
suzeranitate. n aspect strategic aceast tentativ a fost fondat pe nelegerea corect a structurii
i funcionrii sistemului european al relaiilor internaionale: alierea cu o putere mare, chiar i
prin nclcarea echilibrului n formare, dat fiind c acest principiu nu se aplica n Europa de Sud
Est n relaiile cu Imperiul Otoman, iar Rusia era antrenat n cteva rzboaie.
ns n cazul obinerii succesului scontat, Dimitrie Cantemir preconiza s implementeze
prevederile proiectului su politic, al crui obiectiv strategic a fost modernizarea. n primul rnd
ara s fie guvernat n spiritul legilor raiunii i naturii lucrurilor de un domnitor luminat, care ar
da dovad de responsabilitate nalt fa de soarta rii, ar ine cont de aspiraiile supuilor, ar
promova n funcii nalte de conducere oameni oneti i devotai Patriei, ar crmui cu dreptate,
deoarece cnd stpnii miluiesc i ceart cu dreptate, supuii ascult i slujesc din dragoste.
Prin urmare, Dimitrie Cantemir se pronun pentru schimbarea sistemului de guvernmnt prin
reinstaurarea monarhiei ereditare contra celei elective, considernd c stabilitatea i dezvoltarea
pot fi asigurate n condiiile unei dinastii luminate. De fapt, el este un precursor al
absolutismului luminat, destul de rspndit n secolul al XVIII-lea, subliniind c un monarh
luminat trebuie s aib grij de binele societii i de dezvoltarea economiei, tiinei i culturii.
Monarhia, n opinia lui Dimitrie Cantemir, este fondat pe dreptul ereditar, iar ncetarea ei n
Moldova a fost cauza principal a dezastrelor ce au cuprins ara, ea devenind neomogen,
cuprins de conflicte de interese i n rezultat s-a ruinat.
n al doilea rnd, domnitorul trebuie s acorde ntregul sprijin bisericii cretine, datoria i
totodat drepturile lui fiind de a controla i supraveghea ca predica i comportamentul feelor
bisericeti s corespund normelor i canoanelor ortodoxiei, s numeasc mitropolitul, episcopii
i egumenii mnstirilor, precum i s judece slujitorii cultului n baza legii i dreptii, n spiritul
credinei i adevrului. La rndul su, domnitorul este judecat de Dumnezeu i de contiina sa.
Prin urmare, aceast prevedere se nscrie n spiritul tradiionalismului ortodox, care presupune
aservirea, n cazul dat total, a bisericii de ctre stat, obiectivul major urmrit fiind consolidarea
puterii supreme prin asigurarea susinerii din partea autoritii ecleziastice i implicit, a
poporului. Aadar, Dimitrie Cantemir pledeaz pentru autoritatea absolut n stat a monarhului
ereditar asupra tuturor supuilor i acordarea dreptului suveran de a judeca i pedepsi. Domnia
absolut este fireasc pentru Moldova, datorit autoritii supreme a suveranului, nzestrat cu
prerogativele de a declara rzboi i a ncheia pace, datorit ei a fost posibil asigurarea neatrnrii
rii, iar slbirea acestei caliti a constituit cu precdere un rezultat al cauzelor externe.
n ordinea de idei relevat, Dimitrie Cantemir prezint o interpretare semnificativ a teoriei
ciclurilor, subliniind c societatea cunoate un proces intern de cretere i descretere, iar oamenii
nu pot stopa decderea, acest fenomen fiind o axiom infailibil, dar sunt n msur s-l cunoasc
i s-l neleag.

"Cercetarea fizic a monarhiilor",
foaie de titlu a paginii de manuscris
n evoluia relaiilor internaionale Dimitrie Cantemir de asemenea aplic micarea circular,
identificnd patru monarhii mondiale care se succed i menin o structur imperial a sistemului
internaional. De fapt, conceptul de ordine, de coninut aristotelico-scolastic i de nuan finalist,
bazat pe principiile deiste, presupune necesitatea dispariiei fenomenelor care contravin legilor
fireti i naturii lucrurilor, n cazul dat Imperiul Otoman, pentru a crui nlturare este justificat
un rzboi drept.
Cuvintele lui Platon a sluji nu numai sie, dar i Patriei sunt deseori repetate de Dimitrie
Cantemir, care s-a consacrat cauzei eliberrii de aservirea suzeran a statului i modernizrii,
considerndu-se demn i ndreptit pentru instaurarea unei monarhii edificate pe principiile
absolutismului luminat, adic a unui regim autoritar.


Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir a fost primul intelectual roman care a reusit sa dea gandurilor sale o forma
autentic filosofica. Desi nu a fost foarte original, nu se poate contesta forta sa creatoare in acest
domeniu. Multa vreme cei care l-au urmat nici macar nu l-au egalat.
Dar importanta lui exceptionala in filosofia romana este data, in aceeasi masura de faptul ca e,
incercand sa transpuna in limba romana concepte pana atunci straine, a inaugurat procesul de
formare a limbajului filosofic romanesc, care va continua apoi pana la sfarsitul secolului al XIX-
lea O dovada a valorii sale de necontestat sunt cuvintele lui George Calinescu:

Dimitre Cantemir
Cantemir e scriitor, creator, aducand idei si combinatii. Figura lui, umbrita pana azi, e a unui om
superior. Voievod luminat, ambitios si blazat, om de lume si ascet de biblioteca, intrigant si
solitar, manuitor de oameni si mizantrop, iubitor de Moldova lui dupa care tanjeste si aventurier,
cantaret in tambura, tarigradean, academician berlinez, print rus, cronicar roman, cunoscator al
tuturor placerilor pe care le poate da lumea, Dimitrie Cantemir este Lorenzo de Medicis al
nostru.
Dimitrie Cantemir s-a nascut la 26 octombrie 1673 si a fost fiul lui Constantin Cantemir, un
simplu razes, ajuns, datorita vitejiei lui, ostas mercenar la polonezi, apoi boier in tara si, in cele
din urma, a fost inaltat la domnie in 1675.
Fii lui Constantin Cantemir, Antioh si Dimitrie, au invatat carte in Moldova cu Irimia Cacavelas,
unul dintre cei mai renumiti dascali, adus de la Bucuresti. In fomarea orizontului intelectual al
tanarului Dimitrie Cantemir s-a deschis perspectiva culturii apusene si majoritatea lucrarilor lui
de mai tarziu sunt scrise in limba latina.

In 1688, la varsta de 15 ani, Dimitrie a fost trimis la Poarta ca zalog pentru a garanta supunerea
tatalui sau fata de turci. In perioada importanta pentru formarea sa intelectuala, a studiat la
Academia Patriahiei din Constantinopol, cu o pleiada de profesori celebri, toate disciplinele
umaniste, dintre care l-au pasionat filosofia si geografia, pe care l-a reprezentat stralucit in veacul
sau.
Cunoasterea limbilor straine vorbite curent la Constantinopol (araba, turca, persana), a limbilor
antice (greaca si latina), a limbilor apusene (italiana, franceza, germana) si a limbii ruse, in
perioada exilului, i-au asigurat lui Dimitrie Cantemir accesul la cultura antica greco-latina, dar
si la culturile bizantina, islamica si apuseana.

S-a intors la Moldova in 1691, tanarul print, scolit intr-o universitate prestigioasa, a capatat
experienta politica a luptei pentru putere si gustul intrigilor diplomatice. Imediat dupa moartea
tatalui sau, Dimitrie a fost domn de catre boieri si a primit, la doar19 ani, toate onorurile
ceremonialului de inscaunare. Insa, dupa trei saptamani, a fost arestat de turci si dus la
Constantinopol, unde a ramas fara avere si fara vreo perspectiva de revenire ca domnitor.

Interesele politice ale turcilor care au inceput sa se teama de un atac al armatelor tarului Petru cel
Mare, l-au trimis pe tronul Moldovei, unde nu a ramas decat opt luni, timp suficient pentru a
intreprinde marea aventura a incheierii unui tratat cu Petru cel Mare si a participal a lupta de la
Stanilesti din 1711, soldata cu infrangerea aliatilor.
Pacea, cumparata cu bani grei de tar nu a impus conditii foarte grele: domnitorul Moldovei,
Dimitrie Cantemir, devenit pentru turci un tradator, a avutde a se refugia in Rusia, impreuna cu
familia, dar si cu o suita formata din 5000 de moldoveni (boieri, curteni, ostasi) ramasi
credinciosi, printre care se afla si Ion Neculce, viitorul cronicar. Dimitrie Cantemir a ramas in
Rusia ultimii 12 ani din viata.

Daca visul lui Cantemir de a-si vedea tara eliberata de turci si de a intemeia o dinastie ereditara
i-a fost spulberat de imprejurarile istorice pe care le-a trait, aceleasi vremuri tulburi i-au asigurat
si ragazul de a sustine o prodigioasa activitate stiintifica, istorica si filosofica in numai 50 de ani
de viata.

Dimitrie Cantemir ramane in constiinta generala ca erudit si scriitor. Acesta a scris, in limba
latina, la cererea Academiei din Berlin, lucrarea "Descriptio Moldaviae", in 1716, opera de
eruditie, ce reia la un nivel superior ideile lui Miron Costin din "De neamul moldovenilor".
Cantemir s-a facut cunoscut mai cu seama cunoscut printr-o istorie a Impeiului Otoman (
"Cresterea si descresterea Imperiului Otoman",1716), carte de circulatie europeana, care prezinta
interes prin acumularea de informatii despre un imperiu mai putin cunoscut apusenilor in
aspectele lui secrete si prin caracterul memorialistic al ultimei parti. Prin grija fiului sau Antioh,
trimis ca ambasador in Londra, opera cunoaste versiuni in limba engleza, franceza si germana, iar
Dimitrie Cantemir devine, postum, o glorie a istoriografiei si orientalisticei europene.

Perioada creatoare din tinerete a lui Dimitrie Cantemir a stat sub semnul filosofiei. Inca de la 25
de ani (1698), el publica, la Iasi, atat in limba romana, cat si in limba greaca, prima sa lucrare,
"Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau Giudetul sufletului cu trupul", care este si prima
lucrare propriu-zisa de filozofie scrisa in cultura romana, in limba romana. Este o opera
filosofica, etica si religioasa, conceputa ca un dialog platonic intre Lume si intelept, aflati intr-o
semnificativa opozitie.

La scurt timp, in anul 1700, pe aceeasi directie filosofica, a scris in limba latina lucrarea
"Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago" ("Icoana de nezugravit a stiintei sacre") in aceasta
creatie, Dimitrie Cantemir a fost influentat de teosofia lui Van Helmont, un filosof si ganditor
flamand care considera ca se poate ajunge la cunoasterea divinitatii in mod direct, prin intuitie
intelectuala, lasand deoparte toate caile obisnuite ale stiintei.
In aceasta carte, Dimitrie Cantemir si-a propus sa contureze principiile sacre care stau la baza
unei astfel de cunoasteri inefabile, cu statul egal de fizica si teologie, punand in discutie, de fapt,
problematica unei adevarate ontologii. Lucrarea, multa vreme inedita a fost tradusa in romaneste
abia in 1928 cu titlul de Metafizica dar, in realitate, ea este o opera de filosofie a naturii, in sensul
Fizicii lui Aristotel.

Desi nu s-a bucurat de acelasi succes ca al lucrarilor mai sus mentionate, "Istoria ieroglifica",
considerata primul roman al literaturii nostre, este o creatie valoroasa si importanta pentru
evolutia culturii romane. Istoria ieroglifica este numai pentru noi, cei de azi un roman, o
problema de literatura pur si simplu.

Istoria Ieroglifica - Dimitrie Cantemir
Pentru Cantemir era o alegorie politica transcrisa cu mijloace artistice. Chiar insistenta lui
asupra ideii de lectura incifrata indica sensul real al lucrarii. El voia sa lase un document asupra
evenimntelor istorice, sa-si justifice demersul si sa explice motivele pentru care nu se putea
pronunta mai clar fara primejdie.

Istoria ieroglifica este deopotriva un manual politic si un eseu filosofic. Cantemir a dezbatut
probleme de conducere a statului, facand indirect o demonstratie a calitatilor ideale ale
domnitorului luminat. El a crezut, in sens umanist, ca valorile spirituale hotarasc mersul istoriei,
propunand in subtext o ierarhie sociala bazata pe meritele intelectuale ale indivizilor. Istoria
ieroglifica este o carte de literatura baroca, in care se imbina temperamentul patimas al autorului
cu lirismul sau.
Dimitrie Cantemir a trecut de la sentimentul tragic la amuzament si sarcasm, de la sublime la
grotesc, de la viziuni cosmice la miniaturi gratioase. In planul formei, autorul parcurge drumul de
la expresia directa si violenta la retorism.
Fantezii orientale, plsmuiri mitice, intrigi i creaturi imaginare populeaz alegoria politic a lui
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglific, primul roman al limbii romne. Jignii i pasiri de toate
felurile lupi, vulpi, inorogi, camiloparzi, hameleoni, corbi, struocmile etc. sunt personajele
prin intermediul crora umanistul moldovean realizeaz o satir la adresa coruptei societi feudale
din Moldova i ara Romneasc la nceputul veacului al XVIII-lea. Cantemir introduce animale
existente pentru trsturilor care le-au fost atribuite n cultura tradiional (avariie, viclenie etc.),
iar atunci cnd ideea sau conceptul nu i gsete corespondent n fauna real, autorul fie apeleaz
la creaturi mitologice (cum este Inorogul), fie imagineaz hibrizi monstruoi i groteti, care
frizeaz comicul (precum Struocmila). Universul Istoriei ieroglifice este, aadar, pe de o parte
ancorat n realitatea contemporaneitii lui Cantemir, iar pe de alta, ofer deschideri universale:
scriitorul creeaz un cronotop mitic i arhetipuri umane (sub chip animalier) care transcend
limitrile temporale, apropiind, astfel, textul cantemirian de cititorul modern. n Hieroglife i
animale: Descifrri cantemiriene, carte aprut la Editura Grinta n luna iunie a anului curent,
rolul de cititor avizat a fost adoptat de studenii programului masteral al Catedrei de literatur
comparat din cadrul Facultii de Litere a Universitii Babe-Bolyai din Cluj-Napoca, sub
coordonarea scriitorului i istoricului Ovidiu Pecican. Acetia au fost protagonitii unui exerciiu
hermeneutic care s-a concretizat n 24 de studii despre romanul baroc al umanistului moldovean.
Provocarea principal a autorilor acestor studii critice nu a fost att caracterul echivoc al Istoriei
ieroglifice, generat de ncifrrile simbolico-alegorice, ct mai ales stilul lui Cantemir, cu fraz
(prea) ampl, cu topic latin i invenii lingvistice, dificultate care a dus la crearea unei ultime
seciuni a crii, intitulat Atelier, care ofer o variant de traducere a unui fragment din roman n
limba francez, dar i n romna contemporan.
Hieroglife i animale: Descifrri cantemiriene este structurat n patru pri, n funcie de
tematica articolelor. Prima parte, Pori i ferestre n Istoria ieroglific, reunete studii despre
teme i procedee specifice n romanul-pamflet. Aceast parte se deschide cu un studiu lui
Alexandru Ciorogar care jongleaz abil cu noiuni de istorie i istoriografie, vzute att din
perspectiva lui Cantemir, ct i din cea a unui lector postmodern. Consemnrii istorice a faptelor
n roman i se adaug componenta retoric, demonstrnd intenia lui Cantemir de a ficionaliza i
coda aproape palimpsestic o lume real, prelungind i mbogind, astfel, istoria. Adrian Gabor se
concentreaz asupra funciilor i specificului povetii n romanul cantemirian: aceast form
narativ constituie varianta optim pentru realizarea unei satire politice ca alegorie. Istoria
ieroglific e analizat, de asemenea, ca manual de filozofie, logic i moral (Nicoleta Popa), care
i exprim didactic pildele, n tradiia fabulelor lui Esop. Un alt studiu, cel al Nicoletei Poenar, se
concentreaz asupra operei cantemiriene ca rezultat al unor mari sinteze culturale: Orientul,
Occidentul, tradiia greco-roman, Evul Mediu i Iluminismul se ntlnesc cu viziunile umaniste i
renascentiste ale scriitorului, ntr-o oper eclectic i baroc, scris n momentul unei rspntii
istorice i culturale. Istoria ieroglific este, mai apoi, abordat de Niculae Gheran ca manifest
politic i critic a statului despotic: prin ndeprtarea romanului de precizia istoric i apropierea

lui de ficiune, Cantemir ofer lecii de moral i politic, strecurnd principii revoluionare pentru
timpul su, idei care susin democraia i condamn asuprirea celor slabi. Andreea Snziana Pop e
autoarea unui alt studiu interesant ce opereaz o analiz comparativ ntre romanul cantemirian i
Urzeala tronurilor de George R. R. Martin, contrastnd viziunea scriitorului romn asupra unui Ev
Mediu perceput ca deczut i corupt i cea postmodern, mitizant, asupra epocii medievale,
populat retrospectiv de eroi i ntmplri fabuloase, aa cum apare aceasta la autorul american de
medieval fantasy. Aceast prim parte mai cuprinde studii despre asemnrile formale dintre
romanul cantemirian i Cntarea cntrilor (Ana Ionesei), despre reprezentrile rului (Clina
Bora), dar i despre spectacolul mtilor la Cantemir, creatoare ale unui carnaval grotesc
(Elisabeta Barbur).
Cea de a doua parte, Animale hieroglifice, se ocup de creaturile reale i imaginare care
populeaz romanul: Maria Cristian, Rebeca Toan i alii ne introduc n lumea fascinant a
Hameleonului, Guziului orb, Filului i Nevstuicii, dar i a altor creaturi spectaculoase. Iudita
Fazakas se concentreaz asupra prezenei sporadice a instanelor feminine n roman, subliniind
rolul secundar pe care acestea l ocup i ipostazierea n special ca neveste sau iubite, dar i
imaginarul preponderent negativ asociat feminitii. Nu n ultimul rnd, aceast parte a doua
conine un studiu ce aplic o perspectiv teologic asupra Vulturului i Leului (Onia Burde),
ntregind diversitatea abordrilor.
Survolri, cea de a treia parte a crii, se distaneaz de oper i se apropie de omul
Cantemir, oprindu-se asupra laturii sociale a scriitorului, plasndu-l n context sau discutnd
receptarea acestuia de posteritate. Un studiu interesant din aceast parte este cel al Alexandrei
chiopu, care prezint modul n care Cantemir a fost utilizat n discursurile socialiste despre patrie
i popor, caz emblematic de recuperare a istoriei n manier distorsionat.
Hieroglife i animale: Descifrri cantemiriene nu se dorete a fi o carte cu pretenii majore
n ceea ce privete aspectele ei teoretice sau stilistice, ci este, mai degrab, rezultatul unui elan de
cunoatere i recunoatere a operei cantemiriene ntr-o epoc ce pare a-l fi dat uitrii pe acest
uomo universale al culturii romne. Se consider scuzate, aadar, scprile de limb, frazrile pe
alocuri stngace sau ipotezele nedezvoltate ndeajuns, deoarece contribuia principal a crii
const n pluriperspectivismul abordrilor: 24 de priviri l-au citit i descifrat pe Cantemir,
readucndu-l n discuie.

Alexandra Columban
Cantemiriada (Hieroglife i animale: Descifrri cantemiriene. Coord. Ovidiu Pecican. Cluj:
Editura Grinta, 2012)
ANUL XXIII, 2012, NR. 8 (267)
Istoriaofera termen pt contemplatie morala.Studierea istoriilor unor indivizi si situatii din trecut
ii permit celui sau celei care cerceteaza istoria sa isi testeze propria constiinta morala,sa o ascuta
impotriva unora dintre situatiile complexe reale pe care indivizii le intampina in contexte
dificile.Peter N.Stearns,dr.in istorie la Harvard
Vietile noastre sunt scurte,iar provocarile sunt mari.Pana cand devenim batrani si
intelepti,oportunitatea de a lua o decizie a trecut pe langa noi.Doar printr-o lectura a trecutului
putem sa devenim suficient de intelepti,suficient de repede,pentru a face alegeri bune.Cu cat ne
intelegem mai bine trecutul,cu atat mai bine pregatiti intampinam viitorul.John
V.Lombardi,prof.de istorie latino-americana.