Analiza pietei ciocolatei

1.Produsul
a) Scurt istoric al produsului/serviciului la nivel mondial si naiional;
Istoria ciocolatei ncepe cu dou mii de ani n urm, cnd cultura arborelui de
cacao era practicat n America de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din
Lumea Nou. Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenie, deoarece
nimeni nu tia la ce folosesc.
n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit c Montezuma, conductorul
aztecilor, obinuia s bea o butur preparat din semine de cacao, numit "chocolatl".
Montezuma obinuia s bea aproape cincizeci de cni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez
aceast butur regal, pe care acesta a gsit-o cam amar pentru gustul su.
Spaniolii au adugat trestie de zahr i i-au mbogit aroma cu ajutorul vaniliei i
scorioarei. n plus, au descoperit c butura este mai gustoas servit fierbinte
Locul privilegiat al ciocolatei n civilizaiile moderne se datoreaz aromei sale
inimitabile, dar i unei aure magice transmise de-a lungul timpului. ntr-
adevar, cacohuaquatl n limba inca nseamn "cadoul grdinarului paradisului ctre primii
oameni", adic a zeului Quetzalcoatl.
Fructele de cacao serveau ca moned de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se
folosea pentru prepararea buturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru
nlturarea oboselii i cu gust foarte plcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri n 12 ani,
nflorete n tot cursul anului, avnd aproape 100.000 flori n buchete, dar din care doar
0,2 % dau fructe.
n secolul XIX s-au produs dou transformri importante n istoria ciocolatei. n 1847,
o companie englez a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai
trziu, suedezul Daniel Peter s-a gndit s adauge un ingredient nou: laptele.
La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai
sczut dect cea a corpului uman. Aadar, ciocolata se topete n gur i la figurat, dar i la
propriu. Ciocolata neagr se topete la 34 - 35 grade Celsius, n timp ce pentru ciocolata cu
lapte este nevoie de o temperatur mai sczut cu cteva grade. n prezent, ciocolata cu
lapte este cel mai cutat sortiment, ciocolata neagr fiind apreciat doar de 5-10 % dintre
consumatorii acestui produs.
Prima fabrica romaneasca de ciocolata a aparut in 1930 ce exporta bomboane dup
reetele renumitei Case Capa. Specialitii faimoasei cofetrii ne-au dezvluit cteva dintre
celebrele reete de bomboane i prjituri pe baz de ciocolat, pstrate de-a lungul timpului.

b) Gama sortimentala existenta pe piata produsului respectiv
- Ciocolata neagr
Ciocolata neagr, numit i ciocolat amruie, este un amestec de cacao i unt de cacao cu
zahr. Ea conine minimum 35% cacao, proporia depinznd de fabricant. Necesarul de
zahr depinde de amreala varietii de cacao utilizat.
- Ciocolata cu lapte
Ciocolata cu lapte conine, conform reglementrilor UE impuse, un minim de 25% substan
uscat de cacao i 12 % substan solid de lapte (n general lapte praf sau lapte
condensat). Prima ciocolat cu lapte a fost lansat de elveianul Daniel Peter n 1875.



- Ciocolata alb
Ciocolata alb este ciocolata produs din unt de cacao, zahr, lapte, vanilie i alte arome.
Nu conine cacao pudr sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiat de
alb.De la aceste tipuri s-au dezvoltat noi sortimente (cu alune, aerata,cu fructe etc)



2. Analiza ofertei:
a) prezentarea principalilor ofertani (productori, importatori) prin prisma produselor oferite;
Principalii ofertanti pe piata romaneasca sunt: Milka, Poiana (Kraft JacobsFoods),
Heidi (Heidi) si Anidor (Supreme Chocolat), Primola (SupremeChocolat).
Vom prezenta principalii ofertanti:
MILKA
In 1887, Carl Russ Suchard, ginerele lui Philippe Suchard fondeaza prima fabrica de
ciocolata din Imperiul Austro-Ungar de la acea vreme. La acel moment, ciocolatei (cu
exceptia ciocolatei lichide) nu ii fusese adaugat lapte, astfel incat acesta era o delicatesa
inchisa la culoare si amaruie. Abia in anii 1890 a fost scoasa pe piata ciocolata cu lapte
Suchard. Unsprezece ani mai tarziu, in 1901 Legenda Mov vede lumina zilei, cand numele
marcii Milka este inregistrat. Inca de la aparitie, ambalajul tabletei Milka este mov, pe
acesta fiind imprimate o vacuta si o vedere panoramica a Alpilor. Numele Milka reprezinta,
de fapt alaturarea primelor silabe ale cuvintelor lapte (Milch) si cacao (Kakao) in limba
germana.
Gama de produse : Lapte din Alpi, Noisette , Alune de padure, Alune si Stafide,Happy
cows,Ciocolata alba,Milka Iaurt si Capsuni,Caramel,Spuma de ciocolata
POIANA
Poiana Produse Zaharoase a fost o companie productoare de ciocolat din Braov.
Fabrica a fost construit n mai multe etape: n anul 1899 a fost construit fabrica de produse
din ciocolat "Hess" - Unitatea 1, actuala unitate a Kraft Foods Romnia de pe strada Al.
Ioan Cuza nr.3. n anul 1925 a fost construit fabrica de ciocolat i specialiti din ciocolat,
fabrica deschis de fraii Stollwerk venii din Bratislava Unitatea 2, actuala unitate a Kraft
Foods Romnia de pe strada De Mijloc nr.37 A. ntre anii 1948 - 1954 o dat cu
naionalizarea, statul devine proprietar al ambelor uniti productoare de ciocolat din
Braov iar n anul 1954 ambele uniti productoare de ciocolat se unesc n aceeai fabric
sub aceeai denumire: Dezrobirea. Dup 12 ani denumirea aceastei fabrici este din nou
schimbat. Astfel n anul 1966 Cibo va deveni pentru nc 25 de ani noua denumire a
fabricii de ciocolat din Braov. n anul 1989 fabrica de ciocolat Cibo va deveni Poiana
Produse Zaharoase S.A. O dat cu redenumirea acesteia, noi strategii de marketing au fost
adoptate, astfel nct fabrica lanseaz n acelai an pe piaa romneasc noi mrci de
produse zaharoase, acum devenite tradiionale: Poiana", Silvana", Smash", Suchardine",
Sugus".
n urma achiziiei din anul 1994 de ctre Compania Multinaional Kraft Foods, a
fabricii Poiana Produse Zaharoase S.A. aceasta din urm i va schimba denumirea n
Kraft Jacobs Suchard Romania S.A. iar n anul 2000, Kraft Jacobs Suchard este numit
Kraft Foods Romnia. Ca urmare a crizei economice din anii 2008-2009, fabrica din Braov
i-a ncetat activitatea, produsele Poiana meninndu-se pe piaa romneasc, fiind ns
importate.
In 2013 Kraft Foods Romnia i-a schimbat numele n Mondelz Romnia ca
urmare a mpririi companiei mam Kraft Foods in Kraft Foods Group, Inc. i Mondelz
International.
Gama de produse:Amaruie, Alune si Stafide,Alune,Lapte,Cu crema de visine,Cu
Capsuni,aerata Alba,cappuccino
HEIDI
Heidi Chocolat SA a fost fondata in anul 1994 de catre familia elvetiana Laederach,
proprietarul companiei Confiseur Lderach AG, un faimos producator de ciocolata premium
si produse de cofetarie.
Din Aprilie 2013 Heidi Chocolat face parte din KEX Confectionery SA.
Heidi Chocolat este recunoscuta intre marcile premium de ciocolata in cele mai importante
piete la nivel international si este prezenta in 48 de tari, pe 6 continente.
Gama de produse: Gourmet(Cherry,Orange,Cranberries),Grandor(Hazelnuts milk,hazelnuts
dark),Dark(Extreme 85%,Intense 75%,Mint&Lemon),Pure(Milk,White).
Primola
Marca Primola a fost lansata in anul 2001. Prin gustul sau savuros, Primola transforma
momente cotidiene din viata in povesti de neuitat. Pentru a raspunde celor mai complexe si
diferite gusturi, gama ciocolatei Primola contine sortimente cu creme savuroase, sortimente
clasice cu lapte sau alune si sortimente cu ciocolata alba fina. Primola intelege nevoile
fiecaruia si este intotdeauna accesibila prin gustul placut si textura cremoasa, ce se potrivesc
perfect oricarei stari de spirit.
In 2012, Primola vine cu o reteta imbunatatita ce subliniaza textura cremoasa a ciocolatei si
un ambalaj cu un design atractiv si dinamic, in trend cu orice stare de spirit din fiecare zi.
Gama de produse:cu Lapte,Cremita ,Crema Frisca,Autentic ROM,Capsuni,Caramel,Amaruie
b. volumul produciei, vnzrilor, importurilor sau exporturilor
Romnia a importat, n primul trimestru din 2013, 10.879 tone de ciocolat i alte preparate
alimentare pe baz de cacao, se arat n datele provizorii publicate pe site-ul Ministerului
Economiei.

Fa de aceeai perioad a 2012, cantitatea a crescut cu 11,7%. n ceea ce privete
valoarea celor 10.879 tone, aceasta se ridic la peste 34,7 milioane euro, n cretere cu
10,23% fa de T1 2012.
Potrivit unei anchete a Institutului Naional de Statistic (INS), un romn a consumat, n
medie, 228 grame de ciocolat, bomboane, rahat i alte produse zaharoase pe lun, n
primul trimestru din acest an. n mediul urban consumul a fost de 251 grame de persoan
lunar, iar n mediul rural de 202 grame. n Bucureti consumul a fost de 209 grame de
ciocolat, bomboane, rahat i alte produse zaharoase

2.c Cote de piata
Poiana a generat vnzri de 30 de milioane de euro n 2013 n Romnia
Brandul braovean Poiana continu s conduc n topul preferinelor de pe piaa de
ciocolat, se arat ntr-un studiu realizat de Euromonitor. Potrivit acestuia, Poiana deine
13,7% din piaa ciocolatei n anul 2013, urmat de departe de Milka, acest brand obinnd
doar 10,7% din pia. Topul celor mai vndute branduri de ciocolat este completat de
Kandia i Primola, din portofoliul Kandia Dulce, i Heidi produs n oraul Pantelimon (judeul
Ilfov) de ctre compania Heidi Chocolat.
Cota de pia a Heidi a crescut n 2013 la 4,5%, compania fiind cel mai mare exportator de
ciocolat din Romnia, brandul Heidi ajungnd n aproximativ 50 de ri.
2.d Marii producatori de ciocolata incearca sa isi atraga clientii prin direferite sloganuri, de
exemplu:
Milka Indrazneste sa fii tandru
Kandia Bucura generatie dupa generatie
Heidi Passion pour chocolat(Pasiune pentru ciocolata)
De asemenea acestia se folosesc de simboluri specifice precum cei de la Milka.
Celebra vacuta mov cu pete albe din 1973 cand a aparut in primul spot publicitar.

3.
Prezentarea pietei din perspectiva consumatorului
La nivelul intregii piete, din punct de vedere al comportamntului fata de dulciuri putem vorbi
de trei grupuri distincte: Grijuliii, Traditionalistii si Modernistii.

-55 de ani, cu copii in camin, consumatori
ocazionali de dulciuri, prefera vracul
-o cantitate
moderata


earca sa reduca consumul de dulciuri pentru ca acestea ingrasa


-uri

liber si in familie in casa

-34 de ani, mai ales din zonele
Banat/Crisana/Maramures, Moldova, in special muncitori
lciurile sunt doar un desert

napolitane neacoperite
-uri si fata de categorii

iuri sunt Poiana, Africana si Joe

familia
Modernistii (46%)

ridicat
un substitut pentru mancare in acelasi
timp

cele acoperite




Cele mai mari consumatoare de tablete de ciocolata sunt gospodariile formate din trei si
patru persoane, care acopera 28%, respectiv 30% din consum in valoare si care reprezinta
21% si, respectiv, 17% din totalul gospodariilor din Romania. Tot din aceasta categorie a
celor mai mari consumatoare de tablete de ciocolata fac parte si gospodariile cu varsta
capului
familiei intre 30 si 39 de ani (22% din consum, in valoare) si cele cu varsta capului familiei
intre 40-49 de ani (27% din consum), care au o pondere de 14%, respectiv 22% in totalul
gospodariilor.