Arhimandrit Sofian Boghiu

staretul Mnstirii Antim din Bucuresti

Smerenia si dragostea,
nsusirile tririi ortodoxe
Carte tiprit cu binecuvntarea
Prea Fericitului Printe Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne
Editia a IIa revi!uit si adu"it
Fundatia Traditia Romneasc
#sociatia $tudentilor Crestini Ortodocsi Romni
Bucuresti, %&&%



Cuvnt nainte
Cule"ere de povtuiri duhovnicesti, contemporan nou asadar o dovad c "ndirea si trirea crestin sunt nu
numai cu putint, ci vii si lucrtoare 'n aceast epoc pe care Cuviosul Paisie, $taretul (nstirii )eamt, o
numea, 'nc de acum trei veacuri, *vremile cumplite de acum+ , cartea de ,at este, deopotriv, un document
al vietii reli"ioase romnesti de la cumpna dintre al doilea mileniu si cel deal treilea- .ntele"erea deplin a
acestor s,aturi ctre tineri, rostite de Printele #rhimandrit $o,ian, sar cuveni lr"it cndva prin re,eriri la
,iliatia spiritual a Prea Cuviosiei sale, la ucenicia sa 'n vetre vestite ale monahismului nostru de dincolo si
dincoace de Prut, prin mrturii despre Printii de un "nd si o vietuire cu dnsul din mnstirile Cernica,
$,ntul #ntim sau Plumbuita, ca Ioan cel $trin, /aniil 0$andu Tudor1, Petroniu, Benedict 2hius, Felix
/ubneac, /amian $to"u si altii-
.n anii imediat urmtori celui deal doilea r!boi mondial, 'n special pn la 'ntetirea pri"oanei comuniste 0dar
si dup aceea1, se a,lau 'n Bucuresti s,inte lcasuri cu viat litur"ic intens, cu slu3itori de mare vrednicie4 erau
duhovnici 'mbunttiti care au 'mplinit 'mpreun misiunea providential de 'mbrbtare si 'ndrumare crestin a
credinciosilor Bisericii noastre-
Cursul vietii duhovnicesti 'ntro comunitate crestin se aseamn adesea ,irelor de ap, numite ponoare, cnd se
strecoar pe sub pmnt si i!bucuri, cnd ies din nou la supra,at-
Traditia ru"ciunii ne'ncetate si a cutrii cilor desvrsirii prea s ,i intrat la noi 'ntro perioad de secet 'n
secolul al 5I5lea, dup 'n,lorirea 'nvtturilor ,ilocalice si a vietuirii monahale din deceniile de aur ale
re'nnoirii isihaste de sub povata Cuviosului Paisie si a ucenicilor lui- /ar undele cristaline si dttoare de viat
ale Traditiei au iesit din nou la lumin, curate si puternice, 'n anii dintre cele dou r!boaie4 ele au rodit 'n
o"orul credintei romnesti atunci cnd rvna tre!vitoare a Printelui /umitru $tniloae si a duhovnicilor din
sihstriile Carpatilor lea deschis matc nou ctre cei 'nsetati de *ap slttoare 'ntru viat vesnic+, din care
cel ce va bea *nu va mai 'nseta 'n veac+ 0Ioan 6, 761- .n ponoare, sub cele patru decenii de suspiciune si
represiune o,icial ,at de orice mani,estare de *misticism+, aceste i!voare de ap vie au ,ost pstrate limpe!i
'n taina relatiei dintre duhovnici si ucenici, artndusi din nou puterea re"eneratoare 'n Biserica Ortodox
Romn umilit, nedrepttit, dar nebiruit-
Care au ,ost resursele de #devr si Trire ce au 'ntrit crestintatea romneasc 'n anii ei de 'ncercare sa v!ut
dup decembrie 7898 din ridicolul o,ensivei sectelor trimise pentru o *misiune+ inutil si absurd 'ntro tar 'n
care Cuvntul ,usese predicat cu dou milenii 'n urm de $,ntul #postol #ndrei, 'ntemeinduse ast,el una
dintre cele mai vechi si mai puternice Biserici- $a v!ut, de asemenea, din cererea si rspndirea 'mbelsu"at a
crtilor mult timp inter!ise de cen!ura ateist, a acestor i!voare de 'nvttur si vietuire crestin pe care se
'ntemeiase cu cinci veacuri 'n urm 'nssi cultura romneasc- $a v!ut, mai ales, din 'ntoarcerea ctre
Cuvntul dumne!eiesc a celor lipsiti de puterea :ui !iditoare; cum ar ,i tinerii studiosi ai acestei tri, nu numai
teolo"i, ci din toate ramurile cunoasterii, dornici, pentru viata lor, de temei si"ur si orientare nertcit,
cuttori ai :uminii care risipeste 'ntunericul si con,u!ia *veacului cumplit de acum+-
Rostul providential al 'ntlnirii dintre povetele iscusite ale Printelui $o,ian si setea de adevr a tinerilor din
#sociatia $tudentilor Crestini Ortodocsi Romni 0#$COR1 apare din mrturisirea care 'ncheie cartea de ,at- .n
numele celor de un "nd si o inim cu el, care iau 'ncredintat, pentru anii "rei de 'nceput, problemele
asociatiei, cu intuitie si"ur si ascultare de ucenic, Tudor Popescu a cerut rspunsuri si solutii iscusitului dascl
si chip de viat duhovniceasc din (nstirea $,ntului #ntim, Printelui ale crui cuvinte !iditoare de su,let
'mpletesc ,irul traditiei paisiene cu experienta "rupului de ru"ciune si re,lectie crestin *Ru"ul #prins+-
Prin aceast carte, o parte dintre studentii bucuresteni preocupati de viata 'ntru <ristos au ales si cear cuvnt
de mntuire Printelui $o,ian, 'ntrit 'n lucrarea lui de 'nvttura Printilor ,ilocalici 0'mprosptat de Printele
$tniloae si de pilda unui isihast al vremurilor noastre, venit chiar din in,ernul totalitar sovietic1 si sporit prin
'ncercrile proprii din temnitele comuniste-
.n s,aturile Printelui #rhimandrit, tinerii din #$COR au a,lat arme de aprare 'n lupta cu cel putin patru
capcane cu care se con,runt a!i cuttorii #devrului- Cartea de ,at se adresea! 'ns nu numai tinerilor, ci
oricui 'si 'ncepe urcusul duhovnicesc, pentru c, 'n acest domeniu, cei mai multi suntem abia la 'nceputul
drumului, indi,erent de vrst-
Citind, si multumim Printelui $taret pentru povetele sale, cunoscnd c recunostinta noastr io putem arta
'ntrun sin"ur chip; 'mplinind cele pe care cu 'ntelepciune si cu dra"oste ni le spune-
#cademician =ir"il Cndea


Scurte repere biografice
$a nscut la > octombrie 787% 'n Basarabia, comuna Cuconestii=echi, 3udetul Blti4
la vrsta de 76 ani, 'n toamna anului 78%?, intr ca ,rate la schitul Ru"hi$oroca4
'ntre anii 78%978@% a urmat scoala de cntreti bisericesti de la mnstirea /obrusa$oroca4
seminarul monahal de la mnstirea Cernica, 'ntre anii 78@%786&4
la %A decembrie 78@>, ca elev 'n seminar, primeste tunderea 'n monahism, schimbndusi numele din $er"hie
'n $o,ian4
la ? au"ust 78@8 este hirotonit diacon, 'n catedrala din orasul Blti de ctre .nalt Prea $,intitul (itropolit Tit
$imedrea, pe atunci episcop de Blti4
urmea! #cademia de #rte Frumoase din Bucuresti, 'ntre anii 786&786A4
Facultatea de Teolo"ie din Bucuresti 'ntre anii 786%786?4 licentiat 'n teolo"ie 'n octombrie 786?, cu lucrarea
*Chipul (ntuitorului 'n icono"ra,ie+4
'n 786A este hirotonit preot pe seama mnstirii #ntim din Bucuresti4
'ntre anii 786A78A& particip la 'ntlnirile Ru"ului #prins de la mnstirea #ntim4
la 7A iunie 78A& este numit staret al mnstirii #ntim4
'ntre anii 78A678A9 este staret la mnstirea Plumbuita din Bucuresti4
'n anul 78A9 este arestat si 'nchis sub acu!atia *de uneltire contra ordinii sociale prin activitate mistic
dusmnoas 'n cadrul or"ani!atiei Ru"ul #prinsBB4 este condamnat la 7? ani de munc silnic, dar este eliberat
'n urma decretului "eneral de "ratiere din 78?64
'n anul 78?> revine la mnstirea #ntim4 pn 'n anul 7889, cnd "rave probleme de sntate nu iau mai
permis, printele arhimandrit sia ,ormat cu rbdare, 'n scaunul spovedaniei, sute de ucenici, ,iind numit, pe
drept cuvnt, *apostolul Bucurestiului+-


''oi cine !iceti c sunt "u#''

Cnd unii oameni nu "sesc rspuns la 'ntrebarea Ta; BB=oi cine !iceti c sunt EuCBB, atunci eu, /oamne, sunt
,ericit c pot s Te vd pe Tine, /umne!euOm si Om/umne!eu-
.n scutecele srace, pe paiele din ieslea "ra3dului 'ntunecos din Bethleem, Te vd omD .n "lasul 'n"erilor, 'n
lumina care .ti 'nvluie locuinta srac, Te recunosc /umne!euD
Cnd ,u"i 'n E"ipt de ,rica lui Irod, Te vd om slab- Cnd, 'n E"ipt, vd idolii din temple striviti la pmnt prin
sosirea Ta, Te vd /umne!eu atotputernic-
Cnd 'n )a!aret, 'naintea lui /umne!eu si a oamenilor, cresti cu anii si cu 'ntelepciunea, Te vd om Care nai
a3uns 'nc la vrsta desvrsit-
Iar cnd la doispre!ece ani stai 'n mi3locul 'nvtatilor din Templu, ascultndui si 'ntrebndui, pe ln" uimirea
crturarilor m uimesc si eu si mrturisesc 'ntelepciunea vesnic, ascuns 'n omenirea Ta-
Om esti cnd Tie ,oame, om esti cnd dormi 'n corabie- /ar cnd Te plimbi pe valuri, cnd poruncesti ,urtunii
si vnturilor, cnd saturi cinci mii de oameni cu cinci pini Te vd /umne!eu-
Cnd Te cobori 'n ru si Te bote!i, cnd Te pln"i c nu ai nici o piatr unde sTi odihnesti capul, cnd Te lasi
prins si le"at, Te vd om, 'ncon3urat de slbiciuni omenesti-
Cnd 'ns cerul se deschide si de sus /umne!eu Tatl "lsuieste BB#cesta este Fiul (eu cel iubit 'ntru Care am
binevoitBB, cnd asterni la pmnt pe clii Ti, cnd sub picioarele Tale pmntul se cutremur, cnd soarele se
'ntunec, nesu,erind s vad rsti"nirea Ta, atunci Te vd /umne!eu-
Cnd Te vd mort pe cruce, vd pe omul durerilor-
Om esti 'n mormntul pecetluit-
Cnd iesi din mormnt, nestricnd pecetile, esti /umne!eu-
Cu acesti ochi, cu aceast inim, cu aceast credint, m apropii si eu de ieslea srac din Bethleem, care a ,ost
lea"nul Tu, /oamne- .mi plec "enunchii cu pstorii cei simpli si cu ma"ii cei 'ntelepti si m 'nchin
/umne!eului meu, ,cut Om pentru mine si pentru noi toti-
Bethleem, 78>&


$espre ceasul neasteptat al mortii
$e multe ori moartea i prinde pe oameni nepregtiti% $e ce $umne!eu nu ngduie s ne cunoastem
momentul mortii# Ce este bine s facem#
Frati crestini,
:a portile cettii )ainului asa cum ne spune $,ntul Evan"helist :uca 0>, 777?1 se 'ntlnesc dou convoaie
de oameni; din cetate iesea un convoi de 'n"ropare, 'n care o mam vduv, cu inima s,siat de durere,
petrecea la cimitir pe unicul su ,iu, iar din a,ara cettii venea Iisus <ristos, urmat de ucenicii $i si de o
multime de credinciosi-
/omnul Iisus, 'nduiosat de marea durere a srmanei vduve, se apropie de ea si 'i spune cuvintele; BB)u
pln"eDBB- #poi, apropiinduse de sicriul tnrului si unicului ei ,iu, rosteste dumne!eiestile $ale cuvinte;
BBTinere, tie 'ti !ic, scoalteDBB- Iar cel mort pn 'n clipa aceea sa ridicat si a 'nceput a "ri- .n marea tcere care
sa asternut atunci peste cele dou convoaie, (ntuitorul la redat pe tnr, viu, mamei sale- Biata mam, poate,
a mai plns si dup aceea, dar plnsul ei era plns de bucurie, pentru c durerea 'ncetase4 iar multimea a ,ost
cuprins de ,ric si toti preamreau pe /umne!eu pentru aceast 'nviere din morti, svrsit 'n v!ul tuturor-
Frati crestini,
Tnrul din )ain, mort cnd nu se astepta, ne dovedeste ,iecruia dintre noi c moartea ,r de veste 'i poate
surprinde nu numai pe btrni si btrne, ci chiar si pe tineri-
/e obicei tnrul, si nu numai el, se "ndeste la toate, numai la moarte nu vrea s se "ndeasc- /ac 'i
aminteste cineva despre aceasta, el rde cu dispret sau cu nepsare, ca si cum nu va muri niciodat si deci nu se
cuvine si 'ntuneci viata cu asemenea "nduri- Ca si cum moartea este numai pentru altii, nu si pentru el-
Totusi moartea vine pe neasteptate si pentru copilul din lea"n, si pentru tnrul nepstor, si pentru btrnul
'nlbit de ani-
Cartea $,nt ne spune c ceasul mortii, la ,el ca si BB!iua /omnului vine asa, ca un ,ur noapteaBB 0I Tesaloniceni
A, %1- $titi c tlharul niciodat nu se anunt cnd vine la ,urat- El apare cnd nu te astepti, cnd toti dorm ,r
nici o "ri3- #sa ,ace de multe ori si moarteaD Cnd omul crede c viata nui mai este amenintat de nici o
prime3die, cnd se scu,und 'n treburile obsnuite ca 'ntrun somn adnc, tocmai atunci se apropie moartea, ca
si curme rtcirea vietii-
$e multe ori moartea i prinde pe oameni nepregtiti%
.n cartea pro,etului /aniel din Biblie, ni se aminteste visul re"elui )abucodonosor din Babilon- .ntro noapte,
acel ,alnic re"e din Babilon a visat un copac urias, cu vr,ul pn la cer si cu ramurile pn la mar"inile
pmntului4 ,run!ele copacului erau ,rumoase, iar roadele sale erau mari si "ustoase si din ele se hrneau
semintiile oamenilor si toate vietuitoarelor- /ar, pe cnd copacul se 'nlta tot mai ,alnic, un "las din cer sa
au!it !icnd; BB/oborti copacul si tiatii cren"ile, scuturati ,run!ele lui si 'mprstiati roadele luiBB 0/aniel 6,
771-
Re"ele )abucodonosor sa 'n"ro!it- :a cererea lui, pro,etul /aniel 'i tlmceste visul, care 'nsemna s,rsitul
nprasnic al vietii lui )abucodonosor, ca pedeaps pentru nedrepttile sale-
/ar visul, cu porunca de a BBdobor' copaculBB, mai 'nseamn si s,rsitul 3alnic al ,iecrui om- Cci ce altceva este
omul dect un pom sdit pe pmnt care, la porunca lui /umne!eu, cade ca si lovit de trsnet ori un ,ir de
iarb cosit sau smuls din rdcinC
$e 'ntmpl uneori ca, 'n vecintatea noastr, s cunoastem un om 'ndestulat cu de toate, bine v!ut de cei din
3ur, care 'l privesc si 'l laud ca pe un pom ,rumos si plin de road- Ramurile neamului su se 'ntind 'n lun" si
'n lat, 'n rubedenii numeroase- Este sntos si tnr, toti din 3urul lui 'i urea! s triasc multi ani-
/ar, tocmai 'n clipa cnd parc nici o umbr nui tulbur ,ericirea, deodat, rsun si pentru el cumplitul "las;
BB/oborti copaculDBB- $i porunca se 'mplineste, iar moartea 'l loveste pe neasteptate; su"rumat de cancer sau de
o boal de inim, !drobit de un accident nedorit de nimeni sau lovit, sub o alt ,orm, de o moarte nprasnic-
Cei din 3ur a,l cu uimire c cel plin de viat pn acum cteva ore sa stins din lumea de aici, pentru totdeauna-
Cte 'ntmplri din acestea nu va ,ost dat s vedeti 'n 3urul dumneavoastr, 'n ,amiliile dumneavoastr sau
'ntre cunoscutiCD
Ceea ce este mai dureros nu este numai ,aptul c moartea vine ,r de veste, ci mai ales c ea 'i surprinde pe
oameni nepre"titi pentru acest pas decisiv-
)u putem sti ct de pre"tit sau ct de nepre"tit de moarte a ,ost tnrul din )ain- Fiind 'ns unicul ,iu al unei
vduve, lipsit de 'ndrumarea si autoritatea tatlui su, poate 'si va ,i adunat si el destule pcate ale tineretilor
sale pn 'n ceasul neasteptat al mortii-
#cel tnr 'ns a avut atunci oca!ia unic de a se 'ntlni pe drumul ctre cimitir cu .nsusi $tpnul vietii si al
mortii, cu Iisus (ntuitorul Care, 'nduiosat de lacrimile mamei, 'l cheam pe tnr iarsi la viata aceasta
pmnteasc-
Fr 'ndoial c acel tnr a v!ut dincolo un peisa3 de neuitat, 'nct tot restul vietii si la trit cu mai mult
luareaminte dect toti ceilalti tineri de vrsta lui- /ar cti tineri pot avea experienta uluitoare a tnrului
vduvei din )ainC #proape nici unulD
Totusi, cti tineri, si nu numai tineri, din vremea noastr, nepre"titi de moarte, 'si continu viata 'n de!ordine,
cu nepsare, ca si cum nar muri niciodatC
$i, dac sar putea le"a un dialo" cu un ast,el de tnr dup ce a trecut pra"ul celeilalte lumi, lai putea 'ntreba;
Ceai ,cut, tinereC Teai nenorocit pentru totdeaunaD Pentru c su,letul tu era plin de pcate; de printi nai
ascultat, de /umne!eu nu teai temut, ci adeseori :ai 'n3urat si :ai t"duit, de ru"ciune nu teai 'n"ri3it, de
des,tri nu teai ,erit, la urmrile ,aptelor tale celor rele nu teai "ndit, la su,let si la 3udecata lui /umne!eu n
ai cu"etat-
Teai nenorocit pentru vesnicie, pentru c pomul vietii tale nu numai c sa tiat ,r de veste, dar se va si
arunca 'n ,oc-
/rept rspuns, tnrul, dup ce a "ustat putin din moarte si a v!ut ce este dincolo, nu va mai rde cu dispret, ci
se va ci cumplit pentru lipsa lui de serio!itate si de 'ntelepciune, dar atunci va ,i prea tr!iu-
#semenea surpri!e cumplite se pot 'ntmpla oricui, oriunde si la orice vrst-
$e ce $umne!eu nu ngduie s ne cunoastem momentul mortii#
Poate ,iecruia dintre dumneavoastr ia venit cndva 'n "nd 'ntrebarea aceasta; de ce oare /umne!eu na
lsat vreun semn anumit dup care s putem cunoaste sosirea mortii si s ne putem pre"ti 'n acest ,el din
vremeC
:a aceast 'ntrebare ne rspunde un $,nt Printe; BB/umne!eu na voit s cunoastem ceasul cel din urm al
vietii noastre pentru ca ,iecare ceas sl socotim ca ,iind cel din urm si deci oricnd s ,im pre"titiDBB-
.nsusi (ntuitorul ne s,tuieste ast,el 'n pilda celor !ece ,ecioare atunci cnd spune; BBprive"heati, c nu stiti
!iua, nici ceasul cnd vine Fiul OmuluiBB 0(atei %A, 7@1-
Totusi, s ne 'nchipuim c am sti dinainte !iua si ceasul cnd vom muri- #r ,i oare stiinta aceasta spre binele
su,letelor noastreC )icidecum- O asemenea descoperire nu near ,i de ,olos si cred c o "roa! cumplit ar
cuprinde su,letele oamenilor-
/e ,ric, unii siar pierde mintile- #ltii, dintro pornire de de!nde3de, stiind c numai att de putin mai au de
trit, siar cheltui viata 'n cele mai urte plceri-
)u se poate sti cti dintro sut sar mai "ndi atunci la su,let si la 3udecata din urm-
/e aceea, mai bine este asa cum a rnduit /umne!eu, s nu ne cunoastem ceasul s,rsitului nostru, dar s ,im
"ata oricnd a da socoteal de ,aptele noastre ,r s ne ,ie rusine de ,elul 'n care neam trit viata-

Ce este bine s facem#
Frati crestini,
/e moarte nimeni nu poate scpa- Toti suntem datori s pltim acest tribut obstesc, atunci cnd va rndui
/umne!eu pentru ,iecare dintre noi-
/ac ceasul mortii ne este necunoscut si suntem 'ndemnati s prive"hem si s ne pre"tim ca pentru cel mai
mare si ultimul examen din viata noastr pmnteasc, atunci aceast asteptare a clipei din urm nu trebuie s
,ie o stare pasiv, de nelucrare, plin de "roa!, ci, dimpotriv, trebuie s ,ie o asteptare senin, 'nsotit de
munc statornic, plin de hrnicie si de voie bun- $ avem 'ns, 'n acelasi timp, o "ri3 ne'ncetat pentru a ne
pstra pe ct se poate su,letul cinstit, inima curat si trupul ne'ntinat de patimi, stiind c trupul 'mpreun cu
su,letul nostru sunt locasul /uhului $,nt din noi-
$ meditm asupra ,aptului c toate trec, toate cur", iar noi odat cu ele strbatem drumurile vietii- #sa precum
toamna se despoaie copacii de ,run!e si seva lor 'ncepe s se 'mputine!e, asa si viata noastr scade 'n ,iecare
an, 'n ,iecare lun si 'n ,iecare or-
Floarea tineretii se veste3este, lumina bucuriilor pmntesti se stin"e, btrnetea cea "rea se apropie, prietenii
mor, cei de aproape se deprtea! si ne prsesc---
(ormintele celor dra"i !ac ,r de "las, doar su,letele unora dintre mortii nostri au a3uns 'n mna lui
/umne!eu-
#sa trece viata noastr, asa trecem ,iecare dintre noi, ca niste umbre pe ,ata pmntului, pn cnd nu ne mai
vede nimeni, pn cnd aproape toti ne uit, a3un"nd niste morti uitati de orice inim---
/rept aceea;
s ne s,intim viata prin $,intele Taine, lsate de /umne!eu oamenilor4
s trim 'n bun 'ntele"ere unii cu altii4
s nu ne br,im 'ntre noi, s nu ne 'nselm unii pe altii, s nu ne invidiem si s nu ne urm unii pe altii, ci
dimpotriv s ne sr"uim a tri ca ,ratii, ,iind cu totii ,ii ai aceluiasi Printe Ceresc pe Care .l numim Tatl
nostru4
s ne ostenim a ne tri vremelnica noastr viat asa dup cum ne 'ndeamn $,ntul #postol Pavel;
BB.n"duinduv unii pe altii si iertnd unii altora, dac are cineva vreo pln"ere 'mpotriva cuiva4 dup cum si
<ristos va iertat vou, asa s iertati si voi-
Iar peste toate acestea, 'mbrcativ 'ntru dra"oste, care este le"tura desvrsirii-
$i pacea lui <ristos, 'ntru care ati ,ost chemati, ca s ,iti un sin"ur trup, s stpneasc 'n inimile voastreBB 'n
veci- #min 0Coloseni @, 7@7A1-
/uminica a 55a dup Rusalii, 78 5 789A

aloarea sufletului
$u,letul rmne o mare Tain Chipul lui /umne!eu 'n om
BBPutem pierde orice, a,ar de su,let, cci dac ne rmne acesta 'nc nam pierdut nimicBB
$untem atenti cu adevrat la dorurile su,letuluiC
BBCei ,oloseste omului s csti"e lumea 'ntrea", dacsi pierde su,letulC
$au ce ar putea s dea omul, 'n schimb, pentru su,letul suCBB 0(arcu 9, @?@>1
Frati crestini,
.n aceste cuvinte putine si simple, dar pline de 'nteles adnc, (ntuitorul ne aduce aminte de pretul si valoarea
,r seamn a su,letului nostru-
Ce este oare su,letul omenesc si de ce este el asa de scump 'naintea lui /umne!eu, 'nct nimic din lumea
aceasta nui vrednic de elC
Ce este acest su,let al nostru, dac 'nsusi Cerul se bucur cnd un su,let rtcit se 'ntoarce la /umne!eu 0:uca
7A, >1 si dac .nsusi /umne!eu a luat trup omenesc si $a 3ert,it pentru mntuirea si ,ericirea luiC
Sufletul rmne o mare &ain
Ca s ne putem da seama ce este su,letul si ce 'nsemntate are el pentru viata noastr pmnteasc, cel mai
simplu este s comparm cadavrul unui om mort de curnd cu trupul unui om viu- $i cadavrul are oase, muschi,
nervi si sn"e4 dar nu se misc, nu simte, nu vorbeste si nu "ndeste ca omul viu-
Cei lipseste oareC
.i lipseste puterea aceasta tainic si nev!ut insu,lat de .nsusi /umne!eu 'n ,ptura primului om, putere care
pune 'n miscare trupul si pe care o numim su,let-
$u,letul este si va rmne pentru viata de aici o mare tain, ascuns vremelnic 'n trupul omenesc- El a ,ost
comparat cu un diamant ceresc de mare pret-
/ac privim prin el ,pturile si lucrurile lumii, toate strlucesc cu o ,rumusete care 'ntrece toate ,rumusetile
acestei lumi- /ac privim prin el mormintele, ele se deschid si mortii se vd ca si viii- /ac privim prin el
Cerul, cu lumea duhurilor 'ntele"toare, toate se luminea! si vedem plintatea .mprtiei vietii-
Toti oamenii ar dori s descopere aceast mare tain si s pipie acest diamant ceresc- /ar su,letul nu se poate
vedea si nu se poate pipi- Eadarnic 'l vom cuta 'n muschi, 'n sn"e, 'n oase, 'n nervi, 'n creier, 'n inim sau 'n
orice alt prticic de materie-
Cci, desi el exist si 'n corp si 'n a,ar de corp asa cum exist un cntec 'n disc sau un "nd 'n minte ,
su,letul ,iind imaterial nu se poate vedea si nici pipi-
El este duh ase!at de /umne!eu 'n om si este partea prin care ,iinta noastr se 'nrudeste cu .nsusi Creatorul
'ntre"ului univers- Cci su,letul este duh, asa cum /uh este si /umne!eu 0Ioan 6, %61-
Chipul lui $umne!eu n om
Cnd a ,ost plsmuit omul cel dinti a !is /umne!eu 'n s,atul $,intei Treimi; BB$ ,acem om dup chipul si dup
asemnarea )oastrBB 0Facere 7, %?1, iar mai apoi citim c BBa ,cut /umne!eu pe om dup chipul $uBB 0Facere
7, %>1- Tot la 'nceputul $cripturii a,lm c BBlund /omnul /umne!eu trn din pmnt, a ,cut pe om si a
su,lat 'n ,ata lui su,lare de viat si sa ,cut omul cu su,let viuBB 0Facere %, >1-
$u,letul este deci chipul lui /umne!eu 'n noi dup ,ire, dup har si dup slav-
/up ,ire, su,letul omenesc este asemenea Tatlui 'n ceea ce priveste mintea, care este i!vorul cunostintei4 este
asemenea Fiului 'n ceea ce priveste Cuvntul luntric ase!at 'n noi de la Bote! si Care este 'nceputul
'ntelepciunii4 si este asemenea /uhului $,nt 'n ceea ce priveste libertatea vointei, care este rdcina tuturor
bunttilor-
/up har, su,letul poate ,i asemenea Fiului lui /umne!eu, pentru c prin taina $,ntului Bote! su,letul
primeste darul 'n,ierii, devenind si el ,iul lui /umne!eu dup har-
/up slav, su,letul este asemenea cu .nsusi /umne!eu prin puterea luminii dumne!eiesti revrsat asupra sa,
asa cum spune $,ntul Evan"helist Ioan; BBIubitilor, acum suntem ,ii ai lui /umne!eu si ce vom ,i nu sa artat
pn acum- $tim c dac El se va arta, noi vom ,i asemnea :ui, ,iindc .l vom vedea cum esteBB 0I Ioan @, %1-
/eci cel care vrea s a,le ce este su,letul, s stie c este marea oper a $,atului lui /umne!eu- Este 'ntiprirea
vie a $,intei Treimi 'n ,iinta omeneasc-
.n .mprtia lui /umne!eu nu este altceva mai ,rumos, mai scump si mai plcut dect vederea Fetei lui
/umne!eu, BBspre care si 'n"erii doresc s priveascBB 0I Petru 7, 7%1- Ei nu se mai satur uitnduse la
dumne!eiescul chip, ca la un i!vor nes,rsit de ,rumusete si de lumin- Cineva spunea; dac Chipul sau Fata lui
/umne!eu sar arta o sin"ur clip 'n iad, iadul ar a3un"e Rai4 iar dac o sin"ur clip Fata lui /umne!eu nu
sar mai arta 'n Rai, acesta sar pre,ace 'n iad- $ nu uitm c su,letul omenesc este dup chipul acestei ,ete
dumne!eiesti- /e aceea su,letul este odorul cel mai scump 'naintea lui /umne!eu-
.n su,let st toat puterea, toat valoarea ,iintei omenesti, tocmai pentru c el este ,cut dup chipul lui
/umne!eu si 'n vederea unei nes,rsite asemnri cu El-
'''utem pierde orice, afar de suflet,
cci dac ne rmne acesta
nc n(am pierdut nimic''
.n su,let st toat superioritatea ,iintei umane ,at de restul vietuitoarelor, 'n el se a,l tot ceea ce ,ace din om
stpnul universului- .n su,let stau ratiunea sau mintea, priceperea si 3udecata, cu a3utorul crora omul ptrunde
tainele naturii si o cucereste spre ,olosul su- Prin darul vorbirii oamenii se 'ntele" si se apropie unii de altii, iar
prin darul crerii valorilor de art si prin celelalte daruri spirituale, omul se ridic deasupra tuturor celorlalte
,pturi de pe pmnt-
Obrsia su,letului este /umne!eu, iar locasul lui este omul- (retia, valoarea si nobletea su,letului stau deci 'n
ori"inea sa dumne!eiasc-
Pentru mntuirea acestui su,let a trimis /umne!eu pe .nsusi Fiul $u 'n lume-
Pentru su,letul omului a ptimit (ntuitorul pe 2ol"ota si $ia vrsat scump $n"ele $u pe cruce-
Pentru el a 'ntemeiat /omnul Biserica $a pe pmnt-
Pentru el au ,ost ,cute toate ,rumusetile lumii acesteia-
Pentru el exist .mprtia Cerurilor si toate bunttile vietii vesnice, pe care ochiul nu lea v!ut, urechea nu le
a au!it BBsi la inima omului nu sau suitBB
0I Corinteni %, 81-
)u exist deci pe pmnt vreun lucru mai valoros dect su,letul- /ac am pune 'ntro balant, de o parte, lumea
'ntrea" cu toate bo"tiile, ,rumusetile si plcerile ei, iar de cealalt parte un sin"ur su,let omenesc, balanta va
'nclina spre partea acestuia din urm- (ntuitorul .nsusi ne spune ,oarte clar; BBCei ,oloseste omului s csti"e
lumea 'ntrea", dacsi pierde su,letulCBB
Putem a"onisi toate bo"tiile pmntului, putem dobndi toat slava si admiratia lumii 'ntre"i, putem s ne
'nsusim 'ntelepciunea si stiinta tuturor neamurilor si a tuturor 'nteleptilor, dar dac neam vndut su,letul
diavolului sau lam lsat s se pn"reasc prin pcat si s mear" 'n iad, am pierdut totul- Cci toate celelalte
nu au nici o valoare 'naintea lui /umne!eu, dac nu dobndim mntuirea-
$au alt,el spus, putem pierde orice, a,ar de su,let, cci dac ne rmne acesta 'nc nam pierdut nimic- Toate
se pot re,ace, se pot dobndi la loc, a,ar de su,let-
/ar cum putem pierde su,letulC Piere el, oare, prin moarteC
)u, pentru c su,letul este nemuritor si trieste vesnic chiar dup moartea trupeasc- Ceea ce omoar su,letul
este pcatul, iar prime3dia carel amenint pe lumea cealalt este iadul-

Suntem atenti cu adevrat la dorurile sufletului#
Frati crestini,
/ac su,letul este lucrul cel mai de pret al ,iintei noastre, cea dinti si cea mai mare "ri3 a noastr trebuie s ,ie
"ri3a ,at de su,let si ,at de mntuirea lui- $u,letul trebuie s ,ie centrul de "reutate al tuturor preocuprilor si
strduintelor noastre-
Bine si ,iresc este s ne 'n"ri3im si de cele ale trupului; de mncare, de 'mbrcminte, de adpost si de celelalte-
/ar 'n primul rnd $,nta Evan"helie ne 'ndeamn s ne ocupm de su,let, de hrana si de mntuirea lui; BB#u nu
este su,letul mai mult dect hrana si trupul dect 'mbrcminteaC 0---1 Cutati mai 'nti .mprtia lui /umne!eu
si dreptatea :ui si toate acestea se vor adu"a vouBB, ne 'nvat (ntuitorul 0(atei ?4 %A, @@1- Iar atunci cnd a
,ost ispitit de diavol, /omnul <ristos a spus; BB)u numai cu pine va tri omul, ci cu tot cuvntul care iese din
"ura lui /umne!euBB 0(atei 6, 61- #dic pinea este 'ntradevr trebuincioas pentru hrana trupului, dar ea nu
'ndestulea!, nu satur 'ntrea"a ,iint a omului- Cci omul are si un su,let, iar su,letul acesta are si el nevoie de
hrana si de butura lui, pe care dac nu io dai, tn3este si slbeste, ca si trupul lipsit de pine si ap-
.ntruna din Fericiri, (ntuitorul ,ericeste pe BBcei ce ,lmn!esc si 'nsetosea! de dreptateBB4 deci exist si o alt
,oame dect cea de dup pine si o alt sete dect cea dup ap- $u,letul ,lmn!este si 'nsetea! ca cerbul dup
i!voarele apelor4 el 'nsetea! dup adevr, bine si ,rumos, ca planta dup lumina si cldura soarelui- El nu poate
creste si nu se poate de!volta dect sub ra!ele bine,ctoare ale iubirii si ale bunei 'ntele"eri 'ntre oameni-
$u,letul nu se adap dect cu apa limpede a lacrimilor pocintei si ru"ciunii, nu se simte bine dect 'n aerul
curat al ,aptelor bune si al harului dumne!eiesc a,ltor 'n Biseric-
Pentru curtirea lui su,letul are apa Bote!ului si a pocintei4 pentru hran si 'ntrire are masa dumne!eiasc a
$,intei .mprtsanii4 pentru s,intire si desvrsire are 'n aceast viat Biserica si pe slu3itorii ei s,intiti, iar
pentru plata ostenelilor lui de pe pmnt, /umne!eu ia pre"tit 'n cealalt lume ,ericirea Raiului-
/ar, ,rati crestini, oare cum ne purtm noi cu su,letul nostruC
)u cumva lam detronat din locul de mare cinste 'n care la ase!at /umne!eu 'nluntrul ,iintei noastreC )u
cumva lam i!"onit la mar"inea preocuprilor, a "ri3ilor si a ,rmntrilor noastre de toate !ileleC $untem noi
atenti cu adevrat la 'ntrebrile, la nelinistile, la nevoile si la dorurile lui ctre lumin, ctre curtie, ctre
,rumusete si adevrC
Rmne s rspund ,iecare, 'n chip cinstit, cum se poart cu propriul su su,let, de care s stie bineD va da
seama 'naintea lui /umne!eu Care i la 'ncredintatD /e obicei nu ne oboseste niciodat necontenita trud si
aler"are dup cele de trebuint pentru 'ndestularea trupului4 pentru asemenea preocupri "sim si timp, si bani,
si ener"ie, si bun dispo!itie-
Cnd 'ns este vorba de cele necesare pentru su,let, ne apar 'n cale mii de piedici- )u avem timp s mer"em la
biseric si nici mcar s ne aplecm ochii asupra unei pa"ini din Cartea $,nt- )u avem bani ca s a3utm pe
sracii care au nevoie de spri3inul nostru si nu avem nici ener"ie, nici voint pentru a ne 'mpotrivi ispitelor si
patimilor care ne asaltea!-
)e alarmm la cel mai mic semn de boal a trupului si aler"m 'ndat dup doctori, dup leacuri, dar suntem
nepstori la tremurul si la su,erinta su,letului slbno"it de nehran si lsat 'n para"in- )e 'ntristm ,oarte
mult cnd pierdem o sum de bani, un petic de pmnt, o hain sau un prieten bun, dar nu ne sinchisim de,el
cnd pierdem su,letul, 'ntinndul cu noroiul minciunii, al ruttii si al des,rnrii, al betiei si al celorlalte
patimi-
Cu ct 'ns vom ne"li3a, vom uita sau vom dispretui mai tare su,letul si nevoile lui, cu att viata noastr va ,i
mai !buciumat si mai ne,ericit-
Ca s nu a3un"em asa, s ne re!ervm mcar o parte din ener"ia si puterea de munc, din a"onisita si din timpul
nostru pentru srmanul su,let, pentru aceast comoar tinuit, ascuns de /umne!eu 'nluntrul ,iintei noastre-
$ ne aducem aminte de el ct mai des- $l eliberm pe ct se poate din robia nedreapt si apstoare a
trupului, a "ri3ilor ptimase-
$i dm 'napoi dreptul de 'ntietate, ran"ul de crmaci si centru al ,iintei, al vietii si al preocuprilor noastre-
$l ,erim mai ales de tina pcatelor, cci su,letul este chipul lui /umne!eu 'n noi-
Purtm 'n noi icoana :ui- Iar cnd pctuim e ca si cnd aruncm 'n noroi icoana lui /umne!eu-
$l curtim de pcate prin baia lacrimilor luntrice ale pocintei si ale mrturisirii adevrate4 sl hrnim cu
lumina cunostintelor ,olositoare, cu simtmintele curate de mil, de dreptate si iubire, ce 'nnobilea! inima4 sl
'mbrbtm cu vointa dr! de a ,ace numai binele, care oteleste caracterul4 sl 'ntrim cu ru"ciunea, care ne
pune 'n le"tur cu /umne!eu4 sl hrnim cu hrana cereasc a $,intei .mprtsanii, ce ne uneste pe deplin cu
<ristos, (ntuitorul nostru-
$ ne apropiem, asadar, ct mai mult de noi 'nsine, de su,letul nostru si sl 'ndemnm la tre!vie si la svrsirea
tuturor ,aptelor bune, soptindui 'n tain aceste cuvinte de s,nt 'mbrbtare;
BB$u,lete al meu, su,lete al meu, scoal, pentru ce dormiC
$,rsitul se apropie si te vei tulbura, ci te desteapt, ca s se milostiveasc spre tine <ristos /umne!eu, Care
pretutindenea este si toate le plinesteBB- #min-
%7 septembrie 78?8


)nvtturi despre smerenie
#rma cea mai puternic 'mpotriva diavolului
Ce este smereniaC $merenia s,intilor Exemplul
(ntuitorului Falsa smerenie Cumptarea
BB)u d!nd3duiDBB BBTrim 'ntro epoc ,oarte prime3duit si de aceea trebuie s ,im tari, s ,im smeritiB
B Cea mai smerit ,ptur uman
Bun seara- )e bucurm c 'n aceast ,rumoas !i, 'n care srbtorim Buna=estire, 'l avem 'n mi3locul nostru
pe printele arhimandrit $o,ian Bo"hiu, staretul mnstirii #ntim- Tinerii din #$COR si :i"a Tineretului lau
ru"at mult pe Prea Cuviosia sa s ne vorbeasc 'n acest post al .nvierii si 'i multumim Printelui $o,ian pentru
c a acceptat invitatia noastr- Printele staret a ales s vorbeasc 'n seara aceasta despre smerenie- Printe, v
ascultm-
( bucur c ceea ce am s v spun 'n seara aceasta este sub patrona3ul (ntuitorului si al (aicii /omnului,
'n aceast !i de Bun =estire a .ntruprii lui /umne!eu 'n lume- $i (ntuitorul, si (aica /omnului au ,ost si
sunt mereu smeriti- /umne!eirea lui Iisus <ristos e slav dumne!eiasc4 ea se coboar pe pmnt 'ntrun trup
omenesc, aleas ,iind pentru aceast lucrare cea mai smerit ,iint de pe "lobul pmntesc4 ast,el are loc
'nceputul 'mpcrii lumii cu /umne!eu, prin .ntruparea /omnului Iisus <ristos-
#sa cum sa anuntat, doresc s vorbesc, cu a3utorul lui /umne!eu, despre cea mai 'nalt virtute crestineasc;
smerenia- $merenia este ,oarte bun si ,oarte necesar si pentru societatea 'n care trim, dar mai ales pentru
,iecare persoan 'n parte ca s putem ,i primiti 'n .mprtia lui /umne!eu- Fr smerenie, spun $,intii Printi,
nu se poate intra 'n Cer, 'n .mprtia vietii vesnice-
Pentru acest subiect iam consultat pe $,ntul Ioan $crarul, 'n volumul I5 al Filocaliei si pe $,ntul /orotei al
2a!ei 02a!a e un oras din Tara $,nt, 'n sud, ctre (area (editeran1-
Arma cea mai puternic mpotriva diavolului
Eisa avva #ntonie cel (are; BB#m v!ut toate cursele vr3masului 'ntinse pe pmnt si suspinnd am !is; Oare
cine poate s le treac pe acesteaC $iam au!it "las !icndumi; smereniaDBB- #st,el de curse semnate pe
pmnt, pe care lea v!ut $,ntul #ntonie cel (are, sunt si ast!i mereu 'ntinse de vr3masul diavol 'mpotriva
oamenilor ca si 'ncurce 'n calea lor ctre /umne!eu, ctre mntuire-
$i la 'ntrebarea $,ntului #ntonie; BBCine poate s treac nevtmat prin aceste curseCBB, oare de ce nu nea
recomandat (ntuitorul <ristos ru"ciunea, postul, milostenia, credinta sau alte ,apte bune, ci a recomandat
smereniaC Pentru c toate celelalte ,apte bune sunt scumpe si de ,olos nou, crestinilor, dar cea mai puternic
arm 'mpotriva curselor diavolesti este smerenia- #sa cum cea mai viclean arm a diavolului 'mpotriva
noastr este mndria- $i, /oamne, ct mndrie este ast!i pe "lobul pmntescD
Foarte rare sunt ,iintele care s ,ie smerite cu adevrat- $merenia autentic, spun $,intii Printi, este sin"ura
virtute care nu poate ,i in,ectat sau umilit de diavol- /e ceC Pentru c este plin de har dumne!eiesc-
=r3masul diavol, tatl minciunii si al mndriei, se amestec 'n toate ,aptele bune si le de,ormea!- =rea cineva
s posteascC I se sopteste de ctre vr3masul diavol c, dac posteste, va slbi, nu va putea munci si nu va
putea 'nvta- $i 'i ,ur postul- =rea cineva s se roa"eC /iavolul 'i risipeste mintea, 'i aduce ima"ini spurcate
sau 'i aduce somn si oboseal si ast,el 'i ,ur ru"ciunea- =rea cineva s ,ac milostenieC /iavolul 'i aduce
,ric de srcie, 'i aduce !"rcenia si ura de sraci si asa este 'nselat de diavol, acest tat al minciunii, rpindui
,aptele bune-
Ce este smerenia#
$merenia 'ns, cu a3utorul Bunului /umne!eu, stric toate cursele satanei- $merenia 'mpreun cu dra"ostea
sunt puternice pentru c i!vorsc din 'nssi persoana (ntuitorului <ristos, Care ne 'ndeamn; BB.nvtativ de
la (ine c sunt blnd si smerit cu inima si veti "si odihn su,letelor voastreF- /umne!eu, pacea noastr, este
'nssi dra"ostea plin de smerenie, care ocroteste creatura $a ,at de dusmanul diavol, dusman de moarte al
omului asa cum este numit de .nsusi (ntuitorul , diavolul ,iind uci"as de oameni dintru 'nceput- Fericit
este, ,ratilor, cel ce are smerenie4 smerenia nu se mnie, nici nu poate s mnie pe cineva- $merenia nu
br,este, nu osndeste pe nimeni, nu dispretuieste- Omul smerit nici 'n "nd nu dispretuieste pe cole"ul su- $i
dacl vede pe acesta "resind, ori c are vreun de,ect sau mai multe, cuviincios, 'ntre patru ochi, 'i atra"e
atentia cu "ri3 ca s nul 3i"neasc, s nul rusine!e4 'n acest ,el caut sl 'ndrepte, sl a3ute cu adevrat-
#ceasta este smerenia-
Cte tulburri nu sunt 'n lume din cau!a lipsei acestei smerenii, a acestei virtuti dumne!eiestiD
$i ct pace, ct linistire ne aduce cu sine smerenia atunci cnd corabia vietii noastre este cuprins de ,urtuna
neca!urilor si a durerilorD )imic nu poate birui o asemenea virtute pentru c orice lucru suprtor i sar
'ntmpla celui smerit el se 3udec 'ndat pe sine si se 'nvinovteste-
)u rabd s ,ie 'nvinovtit cineva din pricina sa, nu rabd s ,ie aruncat vina asupra altcuiva- El 'si ia
rspunderea 'n ca!ul respectiv- $i asa trece prin viat netulburat, ,r suprare si cu toat odihna-
Exist dou smerenii, precum si dou mndrii-
Cea dinti mndrie este cnd cineva dispretuieste pe aproapele su, socotindul ca ,iind un om de nimic, iar pe
sine ca ,iind mai presus dect el- .n ca!ul 'n care va continua cu acest dispret si, dac nu se va tre!i repede si nu
se va sr"ui s scape de o asemenea patim, va veni 'ncetul cu 'ncetul si a doua mndrie prin care omul se
tru,este si se 'mpotriveste lui /umne!eu si pune pe seama sa isprvile svrsite, nu pe seama lui /umne!eu
Care ne spune; BBFr (ine nu puteti ,ace nimicF-
$unt, de asemenea, si dou smerenii- $merenia cea dinti const 'n a socoti pe aproapele su mai 'ntelept dect
sine si 'ntrecndul pe el 'n toate4 a se socoti pe sine mai pre3os dect toti- Ce "reu este acest lucru; a renunta la
or"oliul nostru, la mndria noastr si a ne umili din toat inimaD E ,oarte "reu, dar ,oarte pretios 'naintea lui
/umne!eu- Iar a doua smerenie const 'n a pune pe seama lui /umne!eu toate ,aptele noastre bune- #ceasta
este smerenia desvrsit a s,intilor- #ceasta se naste 'n chip ,iresc 'n su,let prin 'mplinirea poruncilor
dumne!eiesti-
Smerenia sfintilor
.n volumul I din Filocalie este urmtorul cuvnt; *'n 'mplinirea poruncilor se ascunde /umne!eu+- Citim, de
asemenea, 'n cele nou Fericiri Fericirea a sasea si acest cuvnt; BBFericiti cei curati cu inima c aceia .l vor
vedea pe /umne!euF- $e 'ntmpl cu cel smerit ca si cu pomul- Cnd pomii poart rod mult, rodul 'ncovoaie
ramurile si le tra"e 'n 3os, iar cel ce nu poate s ,ac rod se 'nalt si st drept- #sa este si cu su,letul; cnd se
smereste, aduce rod- Cu ct aduce rod mai mult, cu att se smereste mai mult-
/e aceea s,intii, cu ct se apropiau mai mult de /umne!eu, cu att se vedeau pe ei 'nsisi mai pctosi- #sa 'l
au!im pe #vraam- Cnd :a v!ut pe /omnul, sa numit pe sine pmnt si cenus- Proorocul Isaia, cnd a ,ost
chemat 'n misiunea sa de prooroc, a exclamat; BB=ai mie, sunt necuratF- Cnd pro,etul /aniel era 'n "roapa cu
lei, a mers #vacum proorocul la el cu mncare, din partea lui /umne!eu, !icndui; BBPrimeste mncarea
aceasta, pe care tia trimiso /umne!euF- Cea spus atunci /anielC *$ia adus aminte /umne!eu de mineC+ El,
care era un s,nt mare al =echiului Testament, BBbrbatul doririlorBB, cum 'l numeste $criptura- =e!i ct
smerenie a avut 'n inima lui cnd era 'n "roapa cu leiC /e aceea ,iarele nu lau vtmat- $i nu numai o dat, ci
si a doua oar cnd a venit proorocul cu mncare de la /umne!eu, sa minunat si a !is din nou; BB$ia adus
aminte /umne!eu de mineCBB-
Priviti smerenia s,intilor, 'n ce s,intire se a,lau inimile lorD )ici cnd erau trimisi de /umne!eu 'n a3utorul
oamenilor, cei cu adevrat smeriti nu primeau, ,u"ind de prile3ul de a ,i slviti- #st,el, (oise ia !is lui
/umne!eu, cnd a ,ost chemat s scoat poporul din robia E"iptului; BB( ro" Tie, /oamne, trimite pe altul 'n
locul meu, mai puternic, c eu sunt slab la "las si !bavnic cu limbaBB 0(oise era "n"av1- Pro,etul Ieremia a
!is; BB$unt prea tnr pentru misiunea pe care mio dai, /oamneF- $i, simplu spunnd, ,iecare dintre s,inti avea
aceast smerenie dobndit 'n urma 'mplinirii poruncilor lui /umne!eu-
)imeni nu poate s spun prin cuvnt cum se naste 'n su,let aceast smerenie, dac nu o a,l omul prin
'ncercare, prin ,apt- Ea trebuie trit- $ te smeresti cu adevrat, la momentul potrivit si, ast,el, capeti aceast
virtute- )umai din au!ite sau din pa"ini de literatur bisericeasc nu poti dobndi smerenia- Citind numai, se
scutur de pe noi ce am reusit s adunm cu destul trud si rmnem tot "oi, si tot sraci, si tot mndri, si tot
nestiutori-
Cnd avva #"aton din Pateric era s se s,rseasc, a,lnduse pe patul de moarte, lau 'ntrebat pe el ,ratii;
BBPrinte, te temi si tu de 3udecata lui /umne!euCBB4 iar el a !is; BB#m ,cut tot ce am putut ca s p!esc poruncile,
dar om sunt si eu- /e unde s stiu dac lucrul meu a plcut lui /umne!euC Cci alta este 3udecata lui
/umne!eu si alta cea a oamenilorF- Iat cum $,ntul #"aton nea deschis ochii ca s pricepem cte ceva din
taina smereniei-
Cu alt prile3, un ,rate a 'ntrebat pe un btrn; BBCe este smerenia, printeCBB $i a !is btrnul; BB$merenia este un
lucru mare si dumne!eiesc, iar la smerire se a3un"e prin ostenelile trupesti 'n cunostint si prin a se socoti
cineva mai pre3os dect toti si a se ru"a totdeauna lui /umne!eu-BB Cine 'mplineste aceste trei povete
dobndeste aceast mare tain, taina smereniei, care este o virtute dumne!eiasc si de ne'nteles-
"xemplul Mntuitorului
.n 'ncheiere, adau" si aceast preci!are; $,intii Printi sunt unanim de acord c, prin .ntruparea $a 0,apt unic 'n
tot Gniversul1, Fiul lui /umne!eu este cu adevrat modelul smereniei- Prin .ntrupare, trind viata $a
pmnteasc plin de umilint, plin de smerenie si s,rsind prin moartea pe cruce, prin toate aceste ,apte,
(ntuitorul rmne, pentru vesnicie, adevratul model al smereniei-
#cum, dup %&&& de ani de la .ntruparea $a, /omnul Iisus, pre!ent 'n Cer si pe pmnt, continu s ,ie iubit,
dar si hulit, 'n3urat si t"duit- (aica $a, $,nta Fecioar (aria, de asemenea, continu s ,ie hulit si
t"duit- 2nditiv la sectanti, ct o smeresc, ct o umilesc pe (aica /omnului, aceast s,nt a s,intelor,
aceast $,nt Fecioar care a 'ntrecut 'n curtie pe 'n"eri, dup cum se spune; cea *mai cinstit dect
heruvimii si mai mrit, ,r de asemnare, dect sera,imii+ asa 'i cntm (aicii /omnului- Pe aceasta
dusmanii ei o nea" si aduc ,el de ,el de hule 'mpotriva ei- Iar (aica /omnului, bun ,iind, smerit ,iind, 'i
iart si 'i asteapt s se 'ntoarc la calea cea bunD
.n s,nta $a smerenie, smerenie plin de dra"oste, /omnul nostru Iisus <ristos ne iart, ne rabd si continu s
ne iubeasc4 asa cum a iertat pe uci"asii $i de pe cruce- Pe El s: ru"m, din adncul inimilor, ca s stin"
rutatea si mndria din su,letele noastre si s aprind 'n noi candela s,intei $ale smerenii plin de dumne!eiasc
dra"oste- #tt--- .n rest, urmea! ca ,iecare dintre noi si dumneavoastr brbati si ,emei, studenti si studente
s punem 'n aplicare aceast dumne!eiasc virtute a smereniei- #ceasta 'i place lui /umne!eu mai mult dect
orice- /umne!eu si (aica $,nt s ne a3uteD
HHH
(ultumim printelui $o,ian- .n continuare, 'n a doua parte a acestei 'ntlniri, v ru"m s 'i adresati 'ntrebri
printelui staret-
Pentru 'nceput, o prim 'ntrebare; ,aptul c ast!i, 'n Romnia, aproape toate mer" ru, se datorea! si lipsei
noastre de smerenieC
$unt convinsD
/ac cei de care depinde starea ,ericit a trii noastre ar "ndi mai sincer si cu mai mult buncuviint, sar
putea schimba multe lucruri 'n Romnia- /ar nu depinde numai de ei 'ndreptarea lucrurilor- Trebuie o
colaborare 'n aceast munc obsteasc, chiar dac, de obicei, celor care conduc le este bine, iar celorlalti le este
ru- .n clipa cnd ieseam de la mnstirea #ntim mau 'ntmpinat poate !ece sraci, si mai 'n vrst, si copii,
cerndumi bani pentru pine- #sa am a3uns, cu acest Br"an plin de "rne si (oldova la ,el; s navem pineD
/ac nu avem pine, s avem credint si smerenie 'naintea lui /umne!eu si s cerem pinea noastr cea de
toate !ilele- #ceasta este, 'n primul rnd, pe 'ntelesul nostru, al tuturor, pinea de ,iecare !i, dar este mai presus
de toate pinea 'mprtsaniei, pinea $,intei Euharistii- #ceasta este pinea cea spre ,iint, spre existent-
Cti din cei care sunt aici sau spovedit sau se spovedesc si cti se 'mprtsescC Gnii nu se pot 'mprtsi dect
mai rar, din cau!a unor crime ascunse, din cau!a unor pcate tinuite, care pn la urm tip; avorturile- Cine
este uci"as de ,iinte nevinovate si ,r aprare nu se poate 'mprtsi imediat, pentru c 'si spurc trupul, acest
templu al /uhului $,nt din noi, 'l spurc- #colo locuieste /umne!eu de la $,ntul Bote! si, alun"nd pe
/umne!eu din noi, rmnem "oi, numai cu diavolul, din cau!a pcatelor noastre-
$i de aceea, rspunsul la prima 'ntrebare este c smerenia, dra"ostea si sinceritatea ne sunt de ,oarte mare ,olos,
pentru a se putea 'ndrepta viata noastr si a societtii romnesti 'n "eneral-
*alsa smerenie
= ru"m s ne vorbiti despre ,alsa smerenie-
:a noi 'n mnstire este cineva care ,ace cteva plecciuni asa, cnd este 'ntro toan ,oarte bun si, dacl
mai !"ndri putin, spune; BBIartm, printe, c am ,cut un "est de smerenie bi!antinBB, adic un "est de
smerenie ,als- $unt unii care mimea! smerenia; sunt tcuti, cuviinciosi, respectuosi, dar te lucrea! pe ascuns4
te vorbesc de ru, te hulesc si rutatea ascuns din inima lor alun" acest duh al (ntuitorului Care !ice;
BB.nvtativ de la (ine, c sunt blnd si smerit cu inima+- E vorba aici de o smerenie interioar, plin de
sinceritate, de curtie- $merenia aceasta, numai a "urii, nu are nici o valoare, dimpotriv, 'n3oseste virtutea
smereniei- $unt ,alsuri dintracestea s m ierte cine m aude si nui convine si 'n politic; politicianul
promite ,oarte "eneros, dar dup aceea ,ace tot ce stie el- /ar acesta este un domeniu pe carel cunoasteti ,oarte
bine si nui nevoie sl mai discutm-
.n !ilele noastre, a ,i smerit nu echivalea! cu a te lsa clcat 'n picioareC Cum rmne atunci cu demnitatea
noastr de crestiniC Cum trebuie procedat pentru a nu ,ace con,u!ie 'ntre aceste lucruriC
$tiu c este un "nd rspndit 'ntre crestini dup care smerenia este umilint netrebnic- )u trebuie s uitm
'ns c, pe Cel care $a smerit pe cruce, cu minile si picioarele "urite de cuie si cu sulita 'mpuns 'n coast,
'n =inerea (are, smerirea cea adevrat, dumne!eiasc, :a a3utat s 'nvie!e din morti-
$merenia este o mare demnitate su,leteasc- /umneavoastr stiti, ,r s v mai spun amnunte, c un om
mndru, plin de sine, or"olios, se bate cu pumnul 'n piept, iar ceilalti nu mai exist pentru el- O prere pe care i
o spui nu o primeste4 eu sunt un prost, el e ,oarte destept- Pe asemenea oameni nu prea 'i aveti la inim, asa
cred- $unt si 'n ,amilii, sunt si 'n universitti si 'n toate institutiile omenesti asemenea persoane, care se
supraevaluea!- /ar exist si persoane care rspund cuviincios, smerit, 'n orice 'mpre3urare- $i pe cine ale"etiC
Eu cred c ale"eti pe un om cu buncuviint- #i 'ncredere 'n el, e serios si tot ce produce el e valoros- $unt
popoare, de pild poporul "erman, care ,ac niste lucruri plcute, totdeauna ludate, pentru c pun 'n ele cinste si
constiincio!itate, nu usurtate4 si 'i pretuim, pentru c sunt niste oameni seriosi si niste oameni cinstiti
su,leteste-
Gn act de smerenie mrunt asa cum mrunti suntem si noi , de buncuviint si de serio!itate este
sinceritatea-
#sa este omul; cnd este smerit, este si sincer, este si constiincios, iar ceea ce ,ace el dinuieste- Pe cnd la
oamenii mndri si lucrul lor e super,icial, ,cut 'n "rab si cu lips de vrednicie, de serio!itate- Ei nu cred 'n
nimic, nu cred 'n /umne!eu sau, chiar dac mai cred, se 'nchin de ,orm- Gn om smerit e un om care tine
le"tura cu /umne!eu prin ru"ciune- $i /umne!eu, ,iindc este smerit si plin de dra"oste, 'l inspir pe cel
smerit ca 'n toate s ,ie pe ct se poate de 'mplinit- #ceasta 'ns rmne pentru ,iecare s experimente!e 'n
propria sa viat-
$,nta $criptur si $,intii Printi spun c, atunci cnd ne ru"m, /uhul $,nt se roa" 'n noi- Cum s
'ntele"em acest lucruC
$ 'ntele"em cum scrie- .n ,iecare dintre noi, de la Bote!, este .mprtia lui /umne!eu slsluit 'n inima
noastr duhovniceasc- .n capitolul al treilea de la I Corinteni, $,ntul #postol Pavel ne 'ntreab, ca si cum e un
lucru pe care trebuie s 'l cunoastem ,iecare ,oarte bine; BB)u stiti, oare, c voi sunteti templu al lui /umne!eu
si c /uhul lui /umne!eu locuieste 'n voiCBB- #dic /uhul $,nt este 'n noi- )u numai El, ci si $,nta Treime,
toat .mprtia lui /umne!eu este 'n noi- (area litur"hie luntric acolo se svrseste- :itur"hia din a,ar este
imitatia celei dinluntru si a celei dumne!eiesti din ceruri- #sa c /uhul $,nt din noi se roa" si ne 'ndeamn
la ru"ciune-
O, deam 'ntele"e noi acest stri"t si acest impuls, acest 'ndemn al /uhului $,nt din noi- Ct ne cheam, ct ne
'ndeamn, ct ne 'ntresteD $ ne ru"m si s tinem le"tura cu /umne!eul printilor nostriD #sadar, /uhul
$,nt se roa" 'n noi, dup cum spune ,ericitul $,nt #postol Pavel-
Teoretic stim ct este de ,olositor s ,im smeriti- Cum s ,acem s si simtim acest lucruC
E o problem ,oarte "rea si ,oarte necesar- .n Pateric un ,rate la 'ntrebat pe un avv; BBPrinte, ce este
smereniaCBB $i printele btrn ia rspuns; BB$merenia este dumne!eiasc si nu se poate dobndi dect prin
lucrare, prin lucrarea poruncilor, plinirea poruncilorF-
/ac vrem s ,im smeriti, s tinem rnduielile crestine- Cnd v 'ntlniti acas cu )oul Testament, cititi
predica de pe munte a (ntuitorului care se a,l 'n capitolele =, =I si =II de la Evan"helia dup (atei- #colo
este vorba despre smerenie, e vorba despre post, e vorba despre "enero!itate, druire, e vorba despre p!irea 'n
curtie a trupului, a acestui templu al /uhului $,nt- (ulti, 'ncepnd din tinerete, 'si pervertesc trupul, dra"i
tineri si vrstnici, 'si pervertesc trupul si au acest rspuns pentru printii sau prietenii lor; BB:asm smi
triesc viataF- Cei viata pentru eiC Petrecere, des,ru, lux si necredint- )u au nevoie de /umne!eu-
Ca s ,ii smerit, vam spus ce conditii ni se cer, dar depinde de ,iecare dintre noi s le 'mplinim- $pune
printele din Pateric; ostenelile trupului contea! ,oarte mult pentru dobndirea smereniei- #dic postul,
metaniile, asce!a aceasta trupeasc si su,leteasc, p!irea ochilor s nu vad desertciunile vietii, p!irea "urii
s nu spun vorbe rele BBpune, /oamne, pa! "urii mele si us de 'n"rdire 'mpre3urul bu!elor mele+, asa cum
se cnt la slu3ba de sear-
= ru"m s comentati un citat din $,ntul $iluan #thonitul; BB)oi nu suntem smeriti si de aceea ne chinuim
pe noi 'nsine si pe cei care triesc 'mpreun cu noiF-
$,ntul $iluan a scris o carte care circul mult 'n lumea crestin- Cnd am citito, am simtit cum m lumine!-
$e "seste 'n aceast carte 'nssi esenta scopului vietii; a tri 'n /uhul lui /umne!eu- #sa cum spune el, dac
trim aceast smerenie si aceast dra"oste si buntate la care ne 'ndeamn (ntuitorul, noi 'nsine, ,iecare
dintre noi suntem multumiti, plini de viat, plini de doriri bune, de munc si avem relatii personale autentice cu
ceilalti oameni, relatii 'ntemeiate pe o dra"oste adevrat-
/ac nu urmm calea lui /umne!eu ne purtm ca niste dusmani unii ,at de altii- $unt 'n ,amiliile noastre
persoane care, de dou!eci sau trei!eci de ani, nusi vorbesc, desi provin din aceeasi mam si din acelasi tat-
$unt persoane care de dou!ecitrei!eci de ani nu sau spovedit si nu sau 'mprtsit- )u se poate ca 'n
asemenea vase de lut, mn3ite de toate pcatele, s rodeasc smerenia sau ,apta cea bun- Trebuie 'nti curtit
acest vas de lut 0asa este numit trupul de ctre $,ntul Pavel; vas de lut1-
#sta suntem noi- Pentru trupul nostru ,acem totul 'n viat, chiar si sacrile"ii- Facem totul ca s ,ie 'ntretinut
acest vas de lut din care, 'ntro bun !i, cedea! ceva4 iar acest aparat extraordinar de mestesu"it, alctuit de
/umne!eu, aceast masin unic mai presus de orice masin so,isticat din lume, se stin"e, se topeste si
alear" la ea sobolanii si serpii si toate 3ivinele pmntului ca s se hrneasc cu ceea ce noi, cu pretul vietii
noastre, am adunat si am pus 'n acest cort de lut, 'n acest trup omenesc-
/e aceea, ,rati crestini, nu sunt pentru de,imarea trupului, pentru c acesta poart 'ntru el harul lui /umne!eu,
poart $,nta Treime- Trupul acesta pe carel purtm toat viata, pe toate str!ile, va 'nvia 'mpreun cu su,letul
nostru- #st,el 'nct trupul nu trebuie ur"isit, el are nevoie si de asce!, dar trebuie s ,ie si 'n"ri3it-
#sa s strbatem aceast viat pmnteasc, tinnd seama si de trup, si de su,let, 'ns trupul s ,ie pe al doilea
plan, deoarece atunci cnd vom muri, trupul va rmne trnei- $u,letul va avea prioritate, el va ,i 3udecat 'nti
de /umne!eu, pentru ca la s,rsitul istoriei, 'n Eiua de #poi, s ,ie 3udecat si trupul 'mpreun cu su,letul,
primind atunci rspuns si rsplat pentru toat viata noastr-
Risipirea "ndurilor este un semn al mndrieiC Cel smerit are vreodat "ndurile risipiteC
Cel smerit are si el "nduri risipite, dup cum spune si $,ntul #"aton; BB$unt omF- #sa si noi, suntem oameni
si "ndul ne !boar- :a acest !bor contribuie ,oarte mult si diavolul- /iavolul are un sin"ur "nd, extraordinar
de important; s nu ne lase s ne ru"m- .ntrea"a lui osteneal este pentru a tia aceast le"tur dintre noi si
/umne!eu- #tunci e satis,cut si atunci ne 'mpin"e 'n risipirea "ndurilor-
Cel smerit, care are permanent 'n el /uhul lui /umne!eu, ,r 'ndoial c, atunci cnd se simte 'nstrinat de
/umne!eu, 'si d seama 'ndat, se mustr imediat 'n constiint, oriunde se a,l si cere de la /umne!eu si de la
(aica /omnului a3utor ca s deprte!e din inima si din viata lui acest nor de "nduri- #re si el "nduri, ca
orice om, dar ia repede msuri pentru a se elibera de ele- Pe cnd, 'n ca!ul celui mndru, astai pinea lui;
"nduri ptimase, ,el de ,el de amintiri, ,el de ,el de ima"ini si mai ales 'n viata pe care o trim acum ,ilmele
de la televi!or, acele ,ilme de dup mie!ul noptii-
Eu nu am televi!or si nici nu o s am vreodat- )u vreau asa ceva si nam timp s m uit- /ar se pln" multi,
nu numai vrstnici, dar si tinerii se revolt 'mpotriva acestor "nduri, 'mpotriva acestor ima"ini ticloase,
pctoase, pe care le aduce televi!orul 'n viata lor su,leteasc- )u le uit- :i se lipeste de minte cte o ima"ine
spurcat si nu mai pot scpa de ea- Parc a uitato, dar cnd ,ace ru"ciune, chiar cnd e 'n biseric, 'n centrul
$,intei :itur"hii, 'i vine aceast plcint iertatimi cuvntul , aceast ima"ine urt, 'l murdreste si 'l spurc
pe dinuntru-
#sa 'nct smeritul se roa" sl scape /umne!eu de aceste risipiri, de aceast 'nstrinare de /umne!eu- Cel
mndru se complace 'n ast,el de lucruri4 s,atul meu este s nu se mai complac 'n asemenea "nduri rusinoase-
Eu le spun; BBdra" tinere student care ai asemenea ima"ini spurcate si te des,tea! aceste ,ilme erotice si parc
ai sta numai ln" ele, aceasta este o irealitate, este o 'nselare, este o ima"ine mincinoas acolo, undeva, pe
ecran- 2ndesteteD $unt tineri cstoriti, ,oarte multi, care 'si atin" acest scop pe care biatul sau ,ata 'l
urmresc, acest lucru murdar, 'ntrun ,elBB- Este bine s deprte!e asemenea nluciri carel mn3esc si s se
"ndeasc la ,aptul c, dup cstorie, care este ,cut cu binecuvntarea lui /umne!eu, vor tri toat viata
'mpreun, brbat si ,emeie-
Totusi, dac ,ericirea omeneasc ar consta numai 'n aceast le"tur trupeasc, nu sar 'ntmpla attea divorturi
'n lume, attea desprtiri si chiar crime 'ntre tinerii care sau cstorit- Gndei BB,ericireaBB dup care ai aler"at
toat viata, pn la cstorieC Gndei ceea ce ti sa spus 'n ,ilm, artnduti numai lucruri ,oarte plcute si
'n,loritoare pe dina,arC Erau niste minciuni- #devrata viat este atunci cnd te cstoresti, cnd ai copii, cnd
te ro"i, cnd 'ti 'nveti copiii s se roa"e, s posteasc si ei, s ,ie cuviinciosi, sinceri si prietenosi cu cei din 3ur-
/e asta are nevoie lumea de ast!i, de aceast prietenie sincer, de aceast dra"oste sincer, pe ln" minciuna
si tru,ia care ne coplesesc-
Cumptarea
Cum se poate practica smerenia 'n cstorieC
Foarte usor- .n primul rnd, sotul si sotia s ,ie cuviinciosi unul ,at de altul, s nu se 3i"neasc unii pe altii, s
,ie de acord 'n cresterea copiilor- $e 'ntmpl 'n ,amilii ca tata ssi iubeasc copiii 'ntrun anumit ,el,
respectndule toate "usturile si si ,ac ast,el obra!nici- (ama caut si 'nvete s se roa"e, s posteasc, s
nu spun vorbe de rusine- Or, copilul ascult, e ,oarte inteli"ent si ,oarte atent, primeste si priveste 'n 3urul lui,
iar acest de!acord 'ntre mam si tat este un de!astru pentru el-
#sa 'nct smerenia 'nseamn 'n primul rnd buncuviint si respect reciproc 'ntre sot si sotie4 'nseamn lupta
'mpotriva mndriei- #cest lucru trebuie transmis 'n ,amilie si, dac se poate, nu numai copiilor- Copiii sunt
in,luentati; ceea ce vd 'n cas, aceea ,ac 'n viata lor-
(ai sunt 'ns si nepoti, strnepoti, cumnati si cumnate care au nevoie de aceast virtute dumne!eiasc, de
aceast smerenie, care 'nseamn, 'ntre altele, si bunacuviint ,at de cellalt- $ nu spui ceva prin care sl
umilesti pe cellalt, sl rusine!i, ci s 'ncerci sl a3uti cu adevrat- /ac 'i spui sincer niste lucruri, el simte, te
aude si te respect- /ac 'i spui cu un aer de 'nvttor, atunci te 'n"hite, dar nu respect ceea cei spui- /e
aceea, sinceritatea si bunacuviint sunt primele virtuti care 'ntresc si sustin virtutea smereniei 'ntro csnicie-
Gnii $,inti Printi consider c vr,ul virtutilor ar ,i dreapta socoteal- #ceasta si pentru c o smerenie
'nteleas "resit se poate trans,orma 'ntro lips total de atitudine- Ce ne puteti spuneC
$,ntul $iluan #thonitul ne 'ndeamn s ne apropiem de aceast idee a $,intilor Printi, care se "seste si 'n
Filocalie; aceea a dreptei socoteli- /reapta socoteal sau echilibrul 'n viata noastr 'nseamn a mer"e pe o cale
dumne!eiasc, pe calea de mi3loc- #cest echilibru al vietii sl avem totdeauna 'n ,ata noastr- Pentru c se
'ntmpl s ,ie abateri la stn"a sau la dreapta- Cineva care este evlavios si doreste s ,ac voia lui /umne!eu
si s plineasc poruncile se an"a3ea! 'n post, 'n ru"ciune, 'n milostenie, 'n asprimea vietii si este ,oarte bine-
/ar s mear" pe o cale echilibrat-
Pentru c sunt unii care postesc, postesc ,oarte aspru, chiar post ne"ru4 si el lucrea! 'ntrun mediu toxic si
mnnc, de pild, ,r ulei, acuma 'n Postul (are- (asina aceasta omeneasc are 'ns nevoie de material
pentru 'ntretinerea ei- /ac asuprim trupul prea tare, ne 'mbolnvim, cerem a3utorul doctorului si el ne d re"im
de spital- /in cau!a unei asemenea boli pe care o are un postitor exa"erat, el trebuie s mnnce mncruri 'n
a,ara postului, mncruri de carne si celelalte- #sta ,iindc, 'n loc s posteasc dou !ile pe sptmn,
miercurea si vinerea post mai aspru si 'n cellalt timp al sptmnii s posteasc normal, cumptat, el a
exa"erat- $i atunci 'n loc s tin asa 'ntre"ul post, mnnc de dulce 'n =inerea (are- #ceasta repre!int
nedreapta socoteal, 'ntele"erea strmb a acestei vieti duhovnicesti-
$au 'n ceea ce priveste ru"ciunea- $unt persoane care se roa" ,oarte mult- )u stiu cte acatiste dea lun"ul
unei !ile, 'ns uneori uit si ce acatist au citit- $i spune BBTatl nostruBB si, la un moment dat, 'l mai spune 'nc o
dat- Git c la spus- #sa de risipit este mintea lui- #ceasta nu mai este dreapt socoteal- /reapt socoteal
este acest echilibru, aceast observare permanent a su,letului nostru4 'nseamn a ne stpni, a avea 'n mn
toat ,iinta noastr- Cnd rtcim, cutm 'ndat s ne 'ntoarcem pe calea cea bun- #ceasta ar ,i dreapta
socoteal la care ne 'ndeamn $,intii Printi-
#cestia spuneau dup cum practicau si ei 'n viata lor particular- $,ntul #ntonie, care era un maestru
duhovnicesc, spunea; Fratilor, am cunoscut mari postitori care, neavnd cunostint de pilde duhovnicesti, au
postit pn cnd nau mai putut s triasc din cau!a 'mbolnvirii- #m v!ut ru"tori cu minte risipit, care n
au avut nici un ,olos din ru"ciunile lor- #m v!ut oameni milostivi, care siau risipit toat averea lor dnduo
la sraci si mai pe urm sau mndrit siau pierdut tot- $i tot el adau" c cea mai mare virtute este dreapta
socoteal, echilibrul 'n viata noastr, 'n ,iecare !i din viata noastr-
$ dm tuturor ceea ce li se cuvine si, 'n primul rnd, nou, acestui om luntric, care are nevoie si el de hran si
hrana noastr, asa cum spune (ntuitorul, nu este numai pinea, ci este cuvntul lui /umne!eu- #dic un om
are nevoie si de pinea aceasta pentru viata lui ,i!ic, dar are nevoie si de pinea cea spre ,iint, pe care o cerem
'n BBTatl nostruBB ca s putem continua o viat cumptat, 'n vederea mntuirii-
)ationalismul crestin poate ,i acu!at de lips de smerenieC
/ac esti sincer, nu- Pentru c suntem datori s iubim pe aproapele nostru- #proapele nostru, spune
(ntuitorul, este oricine, chiar un dusman4 dar aproapele nostru este, 'n primul rnd, ,ratele meu, sora mea de
sn"e- Iubind pe acesti apropiati ai mei, iubesc si neamul meu, poporul meu- $i atunci, dac iubesc 0'n sensul
pro,und crestin1 poporul meu, m numesc nationalist- /ac este sincer aceast a,irmatie, atunci smerenia nu ar
trebui s ne lipseasc-
:a =oronet cred c ati ,ost ,iecare pe acolo un perete 'ntre" de sus pn 3os 'n,tisea! Iudecata =iitoare- $i
acolo, 'ntre altele, sub toate elementele acestei Iudecti, este si 'nvierea neamurilor, venirea neamurilor la
Iudecata lui /umne!eu- =in "rupati; evreii, turcii, romnii, vin toti la Iudecat, pe neamuri-
#tunci ne vom 'ntreba; dac un conational deal meu, ,iind clu"r, meserias sau politician, a ,cut niste ,apte
bune, eu de ce nam putut s ,acC #celeasi conditii au ,ost si pentru mine-
Prin urmare, la Iudecata viitoare se va avea 'n vedere si aceast "rupare pe neamuri- .n cadrul acesta al
neamului dea lun"ul istoriei vom ,i ,iecare 3udecati- )eamul romnesc are si s,inti ,oarte multi, avem si
oameni de buncredint, ,oarte cuviinciosi, avem 'ns si criminali- Fiecare 'si va primi rspuns si rsplat dup
cum sia dus viata pmnteasc-
Papa de la Roma, cre!nduse in,ailibil, are smerenieC
Eu nu m "ndesc la actualul pap, m "ndesc istoric- Istoric, papalitatea a avut si s,inti- $,ntul 2ri"ore, de
pild, 2ri"ore /ialo"ul, care a ,cut o litur"hie ce se slu3este numai 'n Postul (are- $i a ,ost s,nt si pap-
#sa c eu nu acord important acestei calitti politice sau omenesti c este in,ailibil, c el nu "reseste
niciodat- #sta numai /umne!eu o poate spune4 totusi a nu "resi niciodat, omeneste vorbind, este o minciun-
#sta nu o spun eu, o spune $,ntul Ioan Evan"helistul 'n prima sa epistol; BBdac !icem c pcat nu avem, ne
am"im pe noi 'nsine si adevrul nu este 'ntru noiBB- $untem pctosi, "resim, dar avem si aceast posibilitate de
'ndreptare-
/ac $,ntul Printe cum i se spune nu "reseste, /umne!eu sl binecuvnte!e si sl a3ute s nu "reseasc,
s ,ie cu adevrat in,ailibil, adic ,r "reseal- .ns din cte stim, numai (ntuitorul a ,ost ,r "reseal, ,r
pcat- # avut toate cele omenesti ca si ,iecare dintre noi, 'ns nu a avut pcate- *Cine dintre voi m vdeste de
pcatC+ spune /omnul <ristos- Foarte multi dusmani a avut (ntuitorul si puteau s: arate cu de"etul, dar nu
"seau nici un pcat la El- Era ,r pcat- El era in,ailibil- /e pap nu rspundem-
+,u de!nd-dui%.
Printe arhimandrit, v ru"m mult s comentati cuvintele pe care lea au!it $,ntul $iluan; BBTineti mintea 'n
iad si nu de!nd3duiBB-
)u prea stiu s rspund--- Ce 'nseamn a tine mintea 'n iad si a nu de!nd3duiC #ceast expresie nam mai
'ntlnito la $,intii Printi, dect la $,ntul $iluan #thonitul- Pentru mine, miam explicato asa; 'n aceast
viat, adeseori iadul este 'n inima ,iecruia cnd avem scandaluri 'n ,amilie sau la serviciu, viata noastr
seamn atunci cu iadul- /ac esti 'ntro asemenea atmos,er, 'ntro asemenea situatie, s nu de!nd3duiestiD
/umne!eu este si acolo, /umne!eu te poate scoate si dintrun asemenea iad- /ac nu de!nd3duim, dac nu
ne descura3m 'n aceste neputinte omenesti si dac avem prin ru"ciune aceast le"tur trainic si
permanent cu /umne!eu, ne putem mntui-
/ar v puteti mntui si prin nede!le"area acestei probleme, a acestei 'ntrebri- = puteti mntui- Fiti smeriti cu
adevrat si veti dobndi dra"oste4 dra"oste smerit s aveti si v asi"ur c v veti mntui- #sta cred eu acum si
pentru mine-
Cum ati 'nvtat si cum ati exersat smerenia 'n iadul 'nchisorilor comunisteC
.n 'nchisorile comuniste, unde am stat ctiva ani, toti cei care erau 'n celul cu mine se ru"au, se pociau, 'si
depnau pcatele, re"retau4 erau niste oameni a,lati pe calea aceasta, a pocintei- Erau smeriti, cuviinciosi si
duceau o viat crestin- = spun cinstit c adeseori mam simtit mai bine 'n 'nchisoare dect a,ar- /e mic sunt
'n mnstire si aici am avut tot ce mia trebuit pentru viata trupeasc si su,leteasc-
.n 'nchisoare era cam aceeasi situatie4 aveam strictul necesar ca s putem trece de la o !i la alta- Era acolo o
viat cu preocupri duhovnicesti- $e 'nvtau pe de rost texte din $,nta $criptur, atunci cnd 'n 'nchisoare nu
era voie s intre o ,ituic de hrtie sau un vr, de creion- Pe talpa bocancului, uns cu spum de spun, se scria
cu o "ri, 0care era ,urat de a,ar, o dat pe cnd ,usesem scosi la aer curat1- $i asa se scria un text din
Evan"helia lui (atei, un text din Evan"helia $,ntului Ioan, din epistola $,ntului Iacob- $i cum se a,lau aceste
texteC Cioc, cioc, cioc, cu al,abetul (orse, prin perete- Erau puscriasi mai vechi, care apucaser vremurile
cnd 'n 'nchisoare intra si Biblia si acestia au 'nvtat atunci texte din ea4 au 'nvtat aceste lucruri s,inte si le
transmiteau pe calea au!ului, prin al,abetul (orse 'n perete si asa se puteau 'nvta- $criau cte un text scurt
'nvtat pe de rost dup ce 'l scriau ,iecare mai 'nti pe tabla inimii si a memoriei- #ceste texte s,inte, cu aceste
mi3loace ,oarte srace-
Era o atmos,er crestin 'n 'nchisoare- Toate insultele de la anchete erau bobrnace pentru a ne curti de
mndrie- Erai smerit de nevoie, dar ni se cere s ,im smeriti de bun voie4 dac nu suntem smeriti de bun voie,
ne smeresc altii din a,ar, ne insult si ne spun ,el de ,el de cuvinte "rele- #sa 'nct era o atmos,er smerit 'n
'nchisoare- $merit de nevoie, dar si de voie, pentru c, 'n neca!urile de acolo, aproape ,iecare simtea vie 'n
inima sa pacea lui Iisus-
Re,eritor la situatia din 'nchisoare si nu numai, care ar ,i di,erenta 'ntre a ,i smerit si a ,i umilitC
$e a3ut una pe alta- /ac, din cau!a mndriei, nu ne convine s ,im umiliti, e una4 si e o su,erint, pentru c
nu acceptm, nu acceptm umilinta- $ m ,ac cineva prost si toate celelalte--- si eu s nu reactione!, s nu m
apr- .ns numai 'n momentul 'n care acceptm aceste umilinte din a,ar am a3uns la smerenie- /ac nu le
accepti, e o su,erint pentru tine-
.ntre umilint si smerenie este o apropiere, pentru c prin umilint vine smerenia, dac umilinta este acceptat
din interior- (ntuitorul a ,ost umilit, a ,ost umilit de oameni4 dar a ,ost si smerit prin dumne!eirea :ui, i!vorul
smereniei si al dra"ostei :ui- /ac nu este acceptat umilinta, apare o revolt 'n noi- /ac este acceptat
umilinta, devine smerenie si atunci e unit si cu ru"ciunea si te ro"i pentru dusmanul tu care tea umilit- /ac
a3un"i la aceast stare, ai smerenia si o porti 'naintea lui /umne!eu-
Printe, cum putem renunta la or"oliul intelectualC
Or"oliul intelectual este un ,el de nebunie- Pentru c ti se pare c toti se 'nvrtesc 'n 3urul tu, c tu esti stlpul
de lumin pentru toat omenirea, si trecut, si viitoare- #cesta e or"oliul cu "radul cel mai 'nalt- E o mare
prostie, pentru c totdeauna au ,ost oameni mai 'nvtati dect mine, mai priceputi dect mine, mai ,rumosi
dect mine, mai 'ntelepti dect mine4 multi altii, dintre contemporani si din istorie, au ,ost 'n trecut si apar 'n
viitor- .nct a m ,ace pe mine centrul inteli"entei, centrul centrelor, asta este o lips de buncuviint 'n primul
rnd- $i e bine ssi revin o ast,el de persoan- Poate c nu de doctor are nevoie, ci este bine s mai posteasc,
s se mai roa"e lui /umne!eu, s mai citeasc niste lucruri duhovnicesti, ssi dea seama pe ce lume este- $i,
dac e sincer 'n acelasi timp, se vindec4 dar, dac nu urmea! calea lui /umne!eu, moare nebun-
Poate "resesc, dar mi se pare c unii oameni au o predispo!itie mai mare spre smerenie- Ce prere avetiC
$unt de acord cu idea si 'i ,elicit pe oamenii acestia, numai s ,ie cu adevrat smeriti- #ceast virtute apropie
desvrsirea s,inteniei- $,intii au ,ost cu adevrat mari nevoitori, nu puneau nimic pe seama lor, ci pe seama lui
/umne!eu-
(ie 'mi este ,ric de oamenii care socotesc smerenia lasitate- E o mare demnitate smerenia, o demnitate la care
ne 'ndeamn si (ntuitorul- (aica /omnului, aceast ,iint pmntean, care este mai presus dect toate
,emeile si dect toate ,etele din lume, este cea mai smerit ,ptur a lui /umne!eu- (aica /omnuluiD Iar ea a
,ost preabinecuvntat de /umne!eu s nasc pe Iisus <ristos, ca s ne aduc adevrata 'nvttur, adevrata
pine a vietii, prin care s existm- /eci smerenia aceasta ct de putin este, numai s ,ie corect, e ,oarte bine
venit, ea ne apropie de smerenia si desvrsirea s,intilor-
Pentru ai 'nvta pe ucenici smerenia, unii btrni ,olosesc asprimea- Este corect aceast metodC
$unt niste exceptii- $unt, de pild, pctosi, 'n Pateric si 'n viata de toate !ilele, care vor s se pociasc si nu
i las cineva dinluntru- $i atunci 'si mai dau niste palme- Cnd esti acas sin"ur cu tine, 'ti aduci aminte de
pcatele tale si, ca s nu te pedepseasc /umne!eu, te pedepsesti tu-
.n Pateric sunt cteva ca!uri dintracestea; se pedepsesc btnduse, autobtnduse- $pre exemplu, un tnr
voia s se poat ru"a cu lacrimi- $i le cerea si nu veneau era 'mpietrit- $i atunci a lsat cmasa si, cu un servet
ud, ,cut ,rn"hie, se lovea peste spinare; BB)u vrei s pln"iC .ti dau eu tie lacrimi ca s pln"iBB, vorbea el cu
sine 'nsusi- #sa c sunt asemenea ca!uri, asprimi ale smereniei-
/ac 'ti d /umne!eu lacrimi, dac 'ti d aceast cint pentru pcatele tale, ai cptat smerenia- .ns trebuie
mentinut dup aceea- E "reu si de 'ntretinut smerenia- /ac nu o cultivi, se stin"e- Cine stie ce ispite dau peste
tine si rmi cum ai ,ost mai 'nainteD Ca si cu ru"ciunea lui Iisus4 dac este spus continuu, cu smerenie si cu
asce!, cu stpnire de sine, se prinde de inima, de viata noastr, dar dac nu o mai practicm, se stin"e,
'ncetea!-
''&rim ntr(o epoc foarte prime-duit si de aceea trebuie s fim tari, s fim smeriti''
/ac puteti s dati o de,initie a smereniei pentru un tnr--- $i care sunt metodele pentru a a3un"e la smerenieC
/e,initia smereniei este aceeasi si pentru un tnr, si pentru ceilalti crestini- /in tot ceea ce am spus pn
acum se poate extra"e de,initia smereniei- Gn tnr, ca s poat s se smereasc, ar trebui ssi ,ac mai des
examen de constiint, cum ,ceau crestinii din trecut- .n ,iecare sear crestinul se "ndea, 'ncepnd de
dimineat si pn atunci, cea ,cut bine si cea ,cut ru si constata c a ,cut mai mult ru dect bine- #!i asa,
mine asa, si atunci 'ncepea s se cunoasc pe sine, s cunoasc c 'n el domin mai mult pcatul si rul dect
binele si virtutea- $i atunci, daci om serios acest tnr, se an"a3ea! pe o cale sincer a binelui-
Pentru c binele, dra"i asculttori, binele este necesar si 'n viata aceasta si e de ,olos societtii, dar si 'n viata de
dincolo- $,ntul Pavel spune c 'n .mprtia lui /umne!eu nu intr nimic necurat- Trebuie s ne puri,icm, s
aruncm tot noroiul de pe noi, tot balastul acesta al pcatelor, s ne curtim !i de !i ca s a3un"em niste oameni,
'n primul rnd- $cris cu O mare; Oameni- #sta vrea s ne ,ac $criptura, /umne!eu; s ,im oameni cu
adevrat, s avem 'n noi omenia- $merenia se poate asemna cu omenia-
/in pcate, 'n lumea de ast!i este ,oarte putin omenie- Fiecare e hrpret, tra"e la sine s ,ie plin de ct mai
multe milioane si altul nu are nici de pine-
#sa 'nct, acest tnr s se "ndeasc si la toate lucrurile pe care leam spus- # tri viata !adarnic, a o tri 'n
patimi, 'n des,ruri, 'n betii, 'n petreceri ,r rost este o pierdere de timp si pierderea vesniciei, vesnicia ,ericirii
pentru care suntem creati- /omnul nu nea ,cut pentru iad, nea ,cut pentru Rai, dar pentru Raiul unde nimic
necurat nu intr- Grmea! ca 'n aceast viat s trim 'n asa ,el 'nct s ne pre"tim !i de !i pentru !orii vietii
vesnice, care e plin de lumin, de bucurie, de s,intenie si de pacea lui /umne!eu-
Printe, credeti c sunt exa"erate a,irmatiile care sustin c ast!i sunt destul de evidente semnele vremurilor
de pe urmC
Poate sunt exa"erate 'ntrun ,el- E vorba de #ntihrist, de numrul lui, de anumite lucruri care vor veni- (ai
'nti anul %&&&- # trecut un mileniu si vine acum cestlalt, al doilea, iar lumea se asteapt la un cataclism, la
ceva asemntor iadului- Gn ast,el de cataclism a 'nceput astnoapte 'n $erbia-
)oi nu stim ce "nduri are /umne!eu cu acest s,rsit al lumii- Chiar apostolii lau 'ntrebat pe /omnul Iisus
<ristos; *$punene nou cnd vor ,i acestea si care este semnul venirii Tale si al s,rsitului veaculuiC+4
(ntuitorul lea rspuns; *de !iua aceea si de ceasul acela nimeni nu stie, nici 'n"erii din ceruri, nici Fiul, ci
numai Tatl+- El ca om, Iisus <ristos ca om, nu stia cnd va ,i s,rsitul lumii- .n a doua sa epistol, $,ntul
#postol Petru scrie c, dac se amn acest timp al s,rsitului lumii este pentru c /umne!eu vrea s poat
csti"a mai multi credinciosi pentru .mprtia $a- Printre cei care se !mislesc si care nu sunt ucisi prin avort
sau alte mi3loace, cine stie ce s,inti ne va rndui /umne!eu- #sa 'nct, dac (ntuitorul nusi permite s le
rspund apostolilor, cum pot smi permit euC #ceasta este o tain a lui /umne!eu-
.ns s,rsitul lumii pentru mine si pentru ,iecare dintre dumneavoastr este atunci cnd mor eu si cnd muriti
dumneavoastr- #tunci totul este s,rsit- /up moarte nu putem ,ace nici o ,apt bun- (urim pentru
totdeauna- Cred c acesta este rspunsul- $,rsitul lumii, de ,apt, e s,rsitul nostru- Pn atunci 'ns trebuie s
ne pre"tim ca s ne ,acem vrednici ct de ct pentru ce ne asteapt 'n vesnicie-
:e"at de 'ntrebarea anterioar, din experienta dumneavoastr ca duhovnic, cum puteti aprecia 'n momentul de
,at starea spiritual a romnilor sau 'n "eneral a umanittii, comparativ cu alte perioadeC Gnele a,irmatii
re,eritoare la s,rsitul lumii pleac de ,apt si de la ,elul cum este perceput atmos,era spiritual din !ilele
noastre-
/espre #ntihrist, de pild, vorbesc $,ntul Pavel si $,ntul Ioan Evan"helistul- .ns, dea lun"ul istoriei, ,r
'ndoial c au ,ost vremuri mai evlavioase, cu mai mult credint- ( "ndesc la Evul (ediu4 'ntre cei de
atunci, 'n mi3locul lor, cresteau multi s,inti, dar erau si multi oameni ri- Proportia 'ns a celor buni parc era
mai mare dect a celor ri- /iavolul 'i vna si atunci pe crestini, 'ndemnndui spre pieire- /ar parc acum, 'n
vremea noastr, diavolul a cptat ,oarte mult putere 'n constiintele oamenilor lipsite de evlavie si de
/umne!eu-
#m a,lat, nu de mult, c 'n #merica de pild, 'ntrun oras, e un templu al diavolului cu sase eta3e- Gn templu al
diavoluluiD $unt satanisti 'i stim 'n societatea noastr de ast!i, satanisti care au niste 3urminte, un
'nvtmnt si un cre! al lor cu totul potrivnic crestinismului-
.n vechime erau p"nii si aveau temple, cum sunt acum, de pild, templele masonice- Cine a ,ost 'n #merica a
v!ut c 'n orice oras e o biseric a Bunei=estiri, apoi un templu masonic, o biseric a .nltrii, apoi un templu
masonic4 exist multe temple masonice pe str!ile sau pe marile bulevarde ale #mericii- (asonii nu sunt
prietenii crestinilor, sunt dusmanii lor- #cum sute si sute de ani erau templele p"ne, dar venea crestinismul
nval peste aceste temple- Ori le drmau, ori le pustiau de credinciosii lor, care treceau la crestinism- #cum
sunt aceste institutii care vor rul total al crestinilor4 si 'n primul rnd este diavolul cu templele lui-
#sa c trim 'ntro epoc ,oarte prime3duit si, de aceea, mai ales acum trebuie s ,im tari, este ,oarte necesar
s ,im smeriti- /iavolul este mndru, pe cnd /umne!eu este smerit- $i 'n numele mndriei diavolul cucereste,
pentru c omului 'i place s ,ie mndru, nu s ,ie smerit- $i atunci trec ,oarte multi cu duiumul trec de partea
diavolului si se 'ntreste 'mprtia lui- /e aceea trebuie s ne p!im pe noi 'nsine, dar si pe cel de ln" tine s
l p!esti, sl a3uti s mear" pe calea lui /umne!eu, care este calea vietii- Cealalt este calea mortii, a
'ntunericului, a nimicniciei- #tt pot s v spun-
.n massmedia romneasc ni se spune c masoneria este totusi o or"ani!atie ,ilantropic care doreste binele
umanittii- Pe cine s credemC
Ei ,ac si bine, dar nu stim ce ru se ascunde 'n acest bine- /e pild--- tot la biata #meric m "ndesc- #m
,ost acolo pentru ochi sunt bolnav de ochi si, desi ochii erau bolnavi, am v!ut ma"a!ine ,oarte bo"ate, de
cte o sut de metri lun"ime sau mai lun"i, cu de toate; de la ac pn la elicopter4 'ntrun ma"a!in american
"sesti si bunuri, bucate, ,ructe, toate bunurile materiale- Tot acolo este 'ns si templul diavolului, acolo sunt si
demoni!ati sau satanisti, acolo sunt si templele acestor masoni- #sa 'nct sunt amestecate lucrurile- Bietul
peste, sracul, din ape, din ocean, se a"at si el de o buctic de pine sau de ceea ce e acolo 'n undit sio
mnnc cu lcomie, ,iindc este ,lmnd4 si 'i rmne undita 'n "t si 'l tra"e pescarul a,ar si 'l pune la
,ri"are-
Cam asa sunt aceste bunuri pmntesti care ne 'mbie- Cine ni le o,er vrea s ne 'nchid mintea, iar ochii s ne
rmn numai la ele- $i su,letul, care este de o valoare extraordinar BBce ar putea s dea omul, 'n schimb,
pentru su,letul suC, 'ntreab (ntuitorul , asteapt ca un cersetor, nu se ocup nimeni de el, st ca 'ntro
temnit 'n acest trup al nostru- )u e bine ce ,acem- $ nu ne mr"inim numai la bunurile materiale, pentru c
acestea hrnesc doar trupul care dup aceea devine mncarea viermilor- Iar su,letul care va rmne 'n vesnicie
si se va uni cu trupul 'nviat este "ol de ,apte bune, "ol de virtuti, "ol de /umne!eu- /e aceea, s nu ne
am"im ca pestele care, pentru o buctic de hran, 'si pierde viata-
Cea mai smerit fptur uman
.ntruct ast!i este srbtoarea BBBunei=estiriBB v ru"m s ne vorbiti despre smerenia pe care a artato
(aica /omnului, atunci cnd a rspuns #rhan"helului 2avriil; BBFie mie dup cuvntul tuBB-
= rspund, dar vd c vin mereu transporturi de 'ntrebri din sal si ln" mine e o coal 'ntrea" cu alte
'ntrebri- ( "ndesc dac nu cumva aveti si alt pro"ram-
Este aici un printe din Basarabia care vrea s plece la Iasi si trenul este pe la 8-&&4 dar, pentru c e vorba de
/umne!eu, de $,nta Fecioar si de mntuirea noastr, de smerenie, aceast mare virtute, am s 'ncerc s
rspund-
(aica /omnului, cum am mai spus, este ,ptura uman care a avut s,intenia vietii si smerenia, 'n cel mai 'nalt
"rad- $,nta Fecioar a 'nvtat smerenia 'n templu- Pn la vrsta de 76 ani, (aica /omnului a stat 'n templul
din Ierusalim, sub 'ndrumarea btrnilor preoti de acolo si a btrnelor- #sa a dobndit smerenia, teoretic, 'n
primul rnd, dar dup aceea sa con,ormat tuturor rnduielilor si a dobndit smerenia inimii, smerenia cea
adevrat-
Cnd #rhan"helul 2avriil 'i spune (aicii /omnului c va naste un ,iu, 'n smerenia ei, spune; BB/ar cum se
poate astaC Eu nu stiu de brbatBB- Iar #rhan"helul 'i rspunde; BB/uhul $,nt se va po"or' peste tine si puterea
Celui Prea'nalt te va umbriBB- $i atunci ea, 'n umilinta ei, desi avea acest impediment 'n inima ei s,nt si curat,
'i spune acel accept, acel da; BBFie mie dup cuvntul tuDBB- # acceptat acest lucru care era imposibil dup toat
lo"ica omeneasc; ca o ,emeie s nasc ,r de brbat- #ici e smerenia ei-
(ai t'r!iu (aica /omnului 'si d seama c slu3este lui /umne!eu si mntuirii oamenilor si rosteste acea
cntare de multumire; BB(reste su,lete al meu pe /omnulBB, si cu toate celelalte stihuri care se cnt 'n Biseric-
$tia ce rod va aduce aceast smerenie a ei, acest accept al ei4 stia ct bucurie va ,i pentru lume si ct smerire
va ,i pentru ea- # ,ost si ea huiduit si nec3it toat viata, 'ns primeste cu modestie =estea cea Bun si aduce
pe lume, ca rod al smereniei sale, pe Iisus <ristos, Fiul Tatlui ceresc- #ici este marea smerenie a (aicii
/omnului-
Oare dac ne "ndim vreodat c neam smerit, nu ne mndrim atunciC
Cel care este cu adevrat smerit nu se "ndeste la aceasta; BB=ai, ce smerit suntDBB rd si curcile de noi- /ac
esti smerit cu adevrat, nuti vine acest "nd, pur si simplu nuti vine-
$,intii 'ntotdeauna 'si vd cele mai mici pcate- O btrn de la tar, la spovedanie, spunea; BBPrinte, am un
pcat; venea un pui de la closc ln" mine si am dat asa cu mna si lam lovit pe 'n"er si tare m mustr
constiintaBB- Fiindc a 'ndeprtat un pui de la closc i sa prut c a ,cut un pcat- #ceast ,emeie era o ,iint
curat la su,let, smerit cu adevrat- #sa sunt s,intii- Cele mai mici pete de pe constiinta lor sunt pentru ei mari
pcate, 'nct atunci cnd vine acest "nd BBsunt smeritBB, numai smerit nu esti- $au sunt ,rumoas, sau sunt
desteapt, sau ce haine am eu si se uit 'n o"lind toat !iua- #stea sunt semnele mndriei acesteia prostesti-
Printe, v ro" smi spuneti cum s m port cu o persoan care respin"e s,aturile pentru credint cu mult
a"resivitate verbalC E bine s insist sau s tac si s m ro"C
$ v ru"ati pentru el-
Ce se 'ntmpl cu cei care spun; BBEu stiu c /omnul m iubeste si m a3ut, cci ori de cte ori am avut
nevoie mia a3utat+ si nu ,ac totusi nimic pentru a se apropia de /umne!euC Ei cum pot ,i a3utati s 'ntelea"
c drumul ctre /umne!eu trece prin smerenieC
/ac triesc o viat corect 'n constiinta lor, se 'ntlnesc cu smerenia-
#cum cteva sute de ani, 'n vremuri "rele ca cele de acum, se cerea poporului un plus de pocint, care ducea
la smerenie- /e ce nu se mai ,ace asa ceva si ast!iC
Pentru srcia smereniei-
.n anul 786> tara noastr a ,ost bntuit de o ,oamete, ,oamete de 3os pn sus- Pe atunci era un biet muncitor,
chiar la noi la mnstire se ,ceau niste turle acolo la biserica mare , mos Iacob i se spunea- Cra cu roaba
material de constructie- $il 'ntreb; BB(os Iacob, ce mai ,aciCBB $i el pln"ea; BBGite, nu mai pot de ,oame-
Primesc salariu 6&&-&&& de lei 'n B6> si numi a3un"e dect pentru un Jilo"ram de mlai- /aB nam cu cel
mnca- $i nu pot smi ,ac serviciul meuBB- #sa srcie este si ast!i ca atunci, dar 'n smerenie- /e aceea nu se
poate 'mplini ceea ce doreste 'ntrebtorul-
Printe, ce 'nseamn smerenia dinluntru si smerenia din a,arC
/a, e o mare deosebire4 ca 'ntre trup si su,let- $merenia dinluntru e smerenia (ntuitorului, smerenia inimii4
smerenia din a,ar sunt plecciunile acestea ,alse si cuvintele de ,elicitri ,alse te ,elicit 'n ,at si pe la spate
te 'n3ur; BBce prost e staDBB $i cnd a spus asa, sa deosebit de smerenia aceasta a inimii, care este statornic-
$merenia inimii e smerenia de totdeauna- Cealalt, din a,ar, este ,oarte ,als, mincinoas-
Printe, v ru"m s ne spuneti dac "reutatea de a mrturisi pcatele la spovedanie se datorea! mndriei sau
mai sunt si alte cau!e si cum se poate lupta cu aceast di,icultateC
Cum se poate luptaC /ac, de pild, vine un bolnav la doctor si pe el desi 'l doare ,icatul, 'i spune doar;
BB/omnule doctor, am niste simple ameteliBB4 iar doctorul 'i d aspirin- /ar dac spune; */omnule doctor, sunt
nenorocit de pild, este epileptic cad ,r smi dau seama, m !vrcolesc, m lovesc, m doare dup aceea4
ce s ,acCBB, atunci doctorul 'i aplic tratamentul unui epileptic si 'l a3ut- /ar, dac este nesincer ,at de doctor,
e nesincer ,at de propria lui constiint si nu poate ,i a3utat-
:a ,el se 'ntmpl si cu cel care mer"e cu nesinceritate la doctorul de boli su,letesti, adic la preotul duhovnic-
Faptul c se spovedeste este pierdere de timp- :a spovedanie trebuie s vii cu lacrimi, sti asculti constiinta
care este 'ncrcat cu ,el de ,el de lucruri nedemne de om; ,apte urte, prime3dioase pentru aproapele meu,
pentru ,amilie, pentru mine 'nsumi, pentru su,letul meu4 m duc la spovedanie 'ncrcat de aceast cint si m
mrturisesc lui /umne!eu care e martor atunci ln" duhovnic- #poi /umne!eu 'l inspir pe preot ca s spun
ce trebuie celui care se spovedeste si 'n acest ,el 'l a3ut pe credincios s se poat vindeca, primind rspunsul
potrivit pentru starea lui de moarte-
Cum s scpm de "ndurile releC
Cu e,ort personal, adic s le alun"i- Cum le alun"iC /eschi!i o carte, un album, te uiti la un obiect, 'ncepi s
te "ndesti la el, s rupi "ndul cel pctos- )u poti asa usor, atunci trebuie s te ciesti mai mult; BB/oamne,
sunt 'naintea Ta Care le stii pe toate si m ve!i asa cum sunt- #3utm, /oamne, s alun" acest nor de "nduri
din viata meaBB- $i se 'ntmpl ceva atunci- /ar trebuie s ,ii plin de cint si de voint ca s te scuturi, s te
cureti de aceste "nduri nemernice-
/ac ru"ciunea inimii nu reuseste, este bine s continum, adic s o spunem mecanicC
)u este bine s o spunem mecanic ,iindc asta 'nseamn c suntem nesinceri cu noi 'nsine- .n ru"ciunea
inimii este an"a3at Iisus <ristos ,at de noi- $i atunci, deci, este ,oarte ,olositor s ne ru"m cu atentie la ,iecare
cuvnt pe care 'l spunem 'naintea lui /umne!eu- $i chiar dac nu avem rspunsul imediat, trebuie s avem
rbdare si trebuie s stim c rspunsul la ru"ciunea inimii este acela clasic de coborre a mintii 'n inim-
#dic ceea ce "ndesti aceea s si simti-
/ac spui cu atentie ru"ciunea, ,aptul c chemi numele lui Iisus <ristos 'n viata ta, aceasta te a3ut mult4 'ti d
spor de credint, spor de evlavie, spor de omenie, spor de 'ntoarcere ctre tine, umilit, cu cint- Pentru c e
vorba de )umele lui Iisus care este un nume plin de putere- Chemat 'n noi, lucrea!- Pn s se coboare mintea
'n inim este un drum mai lun", dar, chemndul totusi cu atentie, cu luareaminte si cu smerenie, acest nume
lucrea! 'n noi si ne a3ut s sporim duhovniceste-
Con,erint tinut 'n
#ula Gniversittii din Bucuresti,
%A III 7888


/ scurt meditatie
BB)u m voi teme de mii de popoare,
care 'mpre3ur m 'mpresoarBB-
0Psalmi @, ?1
)u m voi teme !ice psalmistul de !eci de mii de noroade, avnd, /oamne, spri3inul si a3utorul Tu4
'mpresurtori, numeste /avid literal pe #besalom si pe a3uttorii lui care 'l dusmneau, iar ana"o"ic pe
diavoli, cci, dup $,ntul (axim (rturisitorul, diavolii ne 'ncon3oar 'n vr3msia lor si ne dau r!boi 'n
patru ,eluri;
71 din ,at, cnd ne dau nde3di de norociri si de buntti desarte4
%1 din spate, cnd vor s ne spurce su,letele cu aducereaaminte a pcatelor noastre trecute, mai ales a celor
trupesti4
@1 din dreapta, cnd ne a3ut pe ascuns a ,ace ,apt bun peste msur cu scopul de a ne arunca 'n slava desart4
61 din stn"a, cnd ne silesc s ,acem vreun pcat "reu 'ntru cunostint-

/rbirea sufleteasc
Cum apare orbirea su,leteascC )u trebuie s uitm
de ochii su,letestiD BB$r"uieste dar si te pociesteBB
Frati crestini,
(ulte boli si multe su,erinte chinuiesc viata oamenilor- /ar cea mai "rea su,erint pare a ,i orbirea- )eputnd
munci ca s poat tri, de obicei, orbii cersesc- /intre toate cate"oriile de cersetori din lumea aceasta, orbii
impresionea! 'n chip deosebit pe cei care trec pe ln" ei- Orict de !"rcit sau orict de pornit ar ,i cineva
'mpotriva cersetorilor, este cu neputint s nul 'nduiose!e ct de putin mna 'ntins a unui orb-
Ceva asemntor sa petrecut cu orbul din Ierihon al crui nume era Bartimeu, dup cum a,lm din
Evan"helia scris de $,ntul (arcu- El sedea 3os, la mar"inea drumului si cerea milostenie- $edea ln" drumul
care venea din Ierihon si mer"ea spre Ierusalim- Pe aceast cale trecea mult lume si cred c erau destui care 'l
a3utau- $i totusi el continua s rmn un nenorocit, orict milostenie ar ,i adunat-
)enorocirea lui consta 'n ,aptul c el nul vedea nici pe cel care 'i ddea milostenia, nu vedea nici ceea cei
ddea, nusi vedea nici propria mn 'n care i se punea milostenia, nu se vedea nici pe sine 'nsusi- (car pentru
asemenea pricini putem spune c orbirea trupeasc este o stare dintre cele mai nenorocite din viata unui om-
Omul are ochi nu numai trupesti, ci si ochi su,letesti- Cei trupesti sunt asemntori cu ochii altor vietti de pe
pmnt; cai, lupi si multe altele- Ochii cei su,letesti 'ns se aseamn cu ochii 'n"erilor si cu ochii lui
/umne!eu-
/eci, pentru c omul are dou ,eluri de ochi, trupesti si su,letesti, apoi si orbirea omului poate ,i tot de dou
,eluri; trupeasc si su,leteasc- Orbirea trupeasc poate ,i din nastere, din pricina unui accident sau din pricina
unei boli- /in pricina orbirii trupesti nu putem vedea lumea aceasta material si nici pe noi 'nsine, nu putem
mer"e ,r clu! si nu ne putem bucura de lumina, de culorile si de toate ,rumusetile lumii v!ute-
Orbirea su,leteasc este 'ns cu mult mai prime3dioas dect cea trupeasc si un asemenea orb este mai
nenorocit dect orbul Bartimeu din $,nta Evan"helie de ast!i- /ac orbul trupesc nu vede soarele cel ,i!ic,
lumina lui, orbul su,letesc nu: vede pe $oarele drepttii si Printele luminilor, cu strlucirea harului $u- )u
recunoaste pe Cel care 'i d buntti nepieritoare; viat, su,let, nemurire si nu se vede nici pe sine 'nsusi asa
cum este cu adevrat-
Cum apare orbirea sufleteasc#
)e putem 'ntreba; de unde vine aceast orbire su,leteascC
)e va prea, poate, neplcut rspunsul, dar acesta este adevrul; orbirea su,leteasc ne vine, ,ratilor, prin ochii
trupului- Ochii sunt cei doi lumintori ai ,etei, dar si dou punti prin care pcatul este adus din a,ar 'nluntrul
su,letului-
/up $,ntul =asile cel (are BBochii sunt cele dou mini netrupesti 'ntinse 'nainte, cu care su,letul atin"ndu
se de departe de acelea pe care nu le poate atin"e cu minile trupului, le cuprinde cu ochii si le aduce la sineBB-
/ac privirile ochilor sunt nestpnite, ele 'ndeamn su,letul la "nduri urte si la ,apte necuviincioase-
Privind cu patim la ,rumusete strin, chipul acelei ,rumuseti coboar din minte 'n inim si acolo, 'n cmara
inimii duhovnicesti, unde trebuie s ,ie necontenit locasul lui /umne!eu si .mprtia :ui, acolo coboar
'ntunericul si se svrseste pcatul- .n aceast privint (ntuitorul ne 'nvat; BB:umintorul trupului este ochiul4
de va ,i ochiul tu curat, tot trupul tu va ,i luminat- Iar de va ,i ochiul tu ru, tot trupul tu va ,i 'ntunecatBB
0(atei ?, %%%@1- Iar 'n alt loc ne spune asa; BBoricine se uit la ,emeie, po,tindo, a si svrsit adulter cu ea 'n
inima luiBB 0(atei A, %91- $au invers, ,emeia care se uit cu po,t la brbat a si svrsit pcatul 'n inima ei- $i
pcatul 'ntunec ochii cei dinluntru, iar omul devine 'nne"urat si orb-
Biblia, aceast carte de cpti a omenirii, ne o,er multe pilde de orbire su,leteasc 'nc de la 'nceputul lumii-
=oi aminti cteva exemple-
#st,el, 'n cartea 2ene!ei a,lm c ,emeia prima ,emeie din lume a v!ut c rodul pomului cunostintei
binelui si rului era plcut la vedere si bun la mncare4 si a luat, a mncat si a dat si brbatului su 0Facere @, ?1-
$i cu adevrat li sau deschis ochii, 'ns nu ca la 'n"eri sau ca la /umne!eu, cum 'i am"ise sarpele, ci li sau
deschis ochii ca la cei pctosi si au v!ut c sunt "oi 0Facere @, A1- :i sau deschis ochii, dar li sa 'nchis Raiul
0Facere A, >1-
(ai departe, tot 'n cartea 2ene!ei, citim c BB,iii lui /umne!eu, v!nd c ,iicele oamenilor sunt ,rumoase, siau
ales dintre ele sotii, care pe cine a voit- 0K1 =!nd 'ns /omnul /umne!eu c rutatea oamenilor sa mrit pe
pmnt si c toate cu"etele si dorintele inimii lor sunt 'ndreptate la ru 'n toate !ilele, Ia prut ru si $a cit
/umne!eu c a ,cut pe om pe pmntBB 0Facere ?4 %, A?1-
Pentru orbirea su,leteasc si pentru pcate cumplite, au ,ost nimicite cu ,oc cettile $odoma si 2omora si
acoperite de apa (rii (oarte 0Facere 78, 7?%?1-
/in pricina ochilor trupului a ,ost orbit $amson care, v!nd pe /alila, a po,tito si ast,el, orbind cu su,letul, a
,ost biruit de o ,emeie tocmai el, acela pe care nul puteau 'nvin"e mii de oameni 0Iudectori 7?1-
Orbit a ,ost Olo,ern de Iudita, care, cu "telile ei, ia luat ochii, cu ,rumusetea ei ia robit inima, iar cu sabia ia
tiat capul 0Iudita 7@1-
Orbit de po,ta ochilor a ,ost 'mpratul /avid v!nd pe Batseba, sotia lui Grie si, tot asa, cei doi btrni din
Babilon, v!nd pe $u!ana la baie- Orbit a ,ost Irod privind pe $alomeea, ,iica Irodiadei, 3ucnd si chiar
'nteleptul $olomon a ,ost orbit su,leteste de ,emeile strine si a "resit si el 'naintea lui /umne!eu 0III Re"i 77,
@61-
#semenea exemple sunt ,oarte multe 'n $,nta $criptur si, ,r 'ndoial, cu mult mai multe 'n viata oamenilor,
dea lun"ul istoriei-
Prin aceste ,erestre deschise ale ochilor nostri, odat cu ispitele citate din Biblie, intr 'n noi valuri 'ntre"i de
alte am"iri si po,te ca; mndria, lcomia dup avere si lux, invidia, mnia, betia, spectacole ce tulbur
'nchipuirea s-a- Pe rnd sau toate laolalt, 'ntunec lumina cea dinluntru a su,letului si !"uduie 'ntrea"a viat a
omului-
,u trebuie s uitm de ochii sufletesti%
Omul nu este ,cut de /umne!eu numai pentru aceast lume a pmntului- Ci aceast lume este pentru noi
numai un cmp de lupt, un stadion de 'ncercare a puterilor su,letesti si trupesti, din care crestinul ,cnd bine
si rspndind lumin 'n 3urul lui 'ncearc s ias biruitor pentru ca s merite premiul, adic ,ericirea vietii
viitoare si nes,rsite-
Pentru a ne descurca 'n aceast lume, ne sunt dati si ochii acestia trupesti, ca s vedem pe unde mer"em, s ne
in,ormm si s cunoastem realittile de aici si s ne bucurm 'n chip nevinovat de toate lucrurile bune si
,rumoase care ne 'ncon3oar-
/ar nu numai att- #cesti ochi trupesti ne sunt dati si ca si tinem mereu 'n le"tur cu ochii cei luminosi ai
su,letului nostru, prin care putem 'ntele"e rostul cel adevrat al existentei si 'n acest ,el s putem cunoaste pe
.nsusi $tpnul vietii, pe Cel care a !is; BBEu sunt Calea, #devrul si =iataBB-
/e aceea, pe ln" multele "ri3i ale vietii noastre pmntesti, s nu uitm niciodat de v!ul cel dinluntru, de
ochii cei su,letesti, ca nu cumva s ,ie umbriti sau 'ntunecati de patimi, ci s ,ie curati si luminosi ca ochii
pruncilor sau chiar ca ochii 'n"erilor- $i dac se spune despre unele lucruri sau ,iinte c ne sunt dra"i ca lumina
ochilor, apoi cu att mai mult trebuie s ne ,ie dra" lumina su,letului nostru, partea aceasta din noi care d
sensul si esentialul ,iintei omenesti-
''Srguieste dar si te pocieste''
(are prime3die este pentru ,iecare dintre noi atunci cnd suntem cu su,letul bolnav, cnd suntem orbiti de
patimi si nu ne dm seama c suntem bolnavi-
BB/ac ati ,i orbi nati avea pcat- /ar acum !iceti; )oi vedem- /e aceea pcatul rmne asupra voastrBB, le !ice
(ntuitorul ,ariseilor 0Ioan 8, 671- Cu alte cuvinte, Iisus le spune; BB/ac vati recunoaste orbi, nati avea pcat,
pentru c (ati ru"a s v vindec- /ar voi pretindeti c vedeti adevrul, cnd de ,apt sunteti orbi si nu voiti s
,iti vindecati de (ineBB-
Cnd omul 'si d seama c este bolnav cere un s,at de la cineva, alear" la doctor, se roa" lui /umne!eu ,ace
ceva ca s scape de boala care 'i amenint sntatea- /ar dac rmne nepstor, boala pro"resea! si 'ntro
bun !i cade la pat si moare- Tot asa se 'ntmpl si cu boala cea dinluntru, cu orbirea sau chiar cu moartea
su,letului-
Pentru multi dintre noi se 'mplineste cuvntul din #pocalips, 'n care /umne!eu ne spune asa; BB$tiu ,aptele
tale, c ai nume, c triesti, dar esti mort- Prive"hea! si 'ntreste ce a mai rmas si era s moarBB 0#pocalips
@, 7%1-
Care sunt aceste ,apte uci"toare pe care le avem si le purtm cu noi, care ne 'ntunec su,letul 'nct a3un"em s
murim, desi suntem 'nc 'n viatC :eam amintit de curnd; tru,ia, invidia, mnia, betia, des,rul, lcomia,
lenea, super,icialitatea, necredinta, lipsa de dra"oste, osndirea pe nedrept a semenilor nostri etc-
Cte ,amilii nu se destram din pricina patimilor si a 'ncurcturilor ne'n"duite pe care le are unul sau altul
dintre sotiCD
Cte sotii nusi pln" amarul csniciei cnd sotul vine acas tr!iu si beat, ,ace scandal, 'i sperie si 'i bate pe ea
si pe copii, iar mai apoi 'si prseste ,amilia si se 'ncurc cu altaCD
Cti crestini nu se roa" lui /umne!eu numai cnd d peste ei cte un neca!, iar cnd le mer"e bine uit si de
/umne!eu, si de su,let si duc o viat urt si strin de orice bineCD
#semenea ,apte, ,rati crestini, sunt ca niste umbre ne"re, umbre "rele, care 'nvluie su,letul si constiinta
noastr, 'mbolnvindune de moarte-
.n 'ncheiere am s cite! tot din cartea #pocalipsei cuvintele lui /umne!eu care ni se potrivesc, 'n msuri
di,erite, ,iecruia dintre noi;
BB$tiu ,aptele tale4 c nu esti nici rece, nici ,ierbinte- O, de ai ,i rece sau ,ierbinteD #st,el, ,iindc esti cldicel
nici ,ierbinte, nici rece am s te vrs din "ura (ea- Fiindc tu !ici; $unt bo"at si mam 'mbo"tit si de nimic
nu am nevoieD $i nu stii c tu esti cel ticlos si vrednic de plns, si srac si orb si "olD
Te s,tuiesc s cumperi de la (ine aur lmurit 'n ,oc, ca s te 'mbo"testi, si vesminte albe ca s te 'mbraci si
s nu se dea pe ,at rusinea "oliciunii tale, si ali,ie de ochi, ca sti un"i ochii si s ve!i-
Eu pe cti 'i iubesc 'i mustru si 'i pedepsesc4 sr"uieste dar si te pocieste-
Iat, stau la us si bat4 de va au!i cineva "lasul (eu si va deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu
(ineBB 0#pocalips @, 7A%&1-
$ ne a3ute Bunul /umne!eu ca s ne vedem propriile pcate, s ne eliberm si s scpm de ele4 s: ru"m
s ne druiasc lacrimi de pocint si BBali,iaBB cea duhovniceasc a harului $u, ca s vindece deplin boala
ochilor nostri su,letesti si s lumine!e cu lumina $a luntrul nostru 'ntunecat de patimi4 (ntuitorul nostru Cel
mult dorit s ne druiasc vesmintele cele albe ale nevinovtiei trupesti si su,letesti, ca s: putem cunoaste cu
adevrat pe /umne!eu si s: putem primi pe marele doctor si tainicul si cerescul oaspete Iisus <ristos- El
asteapt la usa inimii ,iecruia dintre noi si este "ata s ne a3ute si s ne vindece de toate neputintele noastre-
$: po,tim s vin la noi, 'n viata noastr, 'n inima noastr, 'n ,amilia si societatea noastr-
$: po,tim cu smerenie si dra"oste, !icnd; =ino, /oamne Iisuse, vino si la noiD #minD
%% I 7896


'uterea rugciunii
Ru"ciunea curat .mplinirea si ,oloasele ru"ciunii n Esenta vietuirii crestine Ru"ciunea inimii este de
mare actualitate 'n viata modern
.mprtia lui /umne!eu este 'n noi BBGnde este comoara voastr, acolo este si inima voastrBB
$rbtorim 'n chip deosebit !iua de ast!i4 pstorul nostru su,letesc, Prea Fericitul Printe Patriarh, 'mplineste
acum !ece ani de patriarhat- /e dimineat, dup ce sa slu3it $,nta :itur"hie la Catedrala Patriarhal 0precum
si la Biserica $,ntul 2ri"orie Palama din Politehnic1, sau tinut mai multe cuvntri importante care au artat
toat truda, tot amarul si toate roadele ,rumoase aprute 'n acesti !ece ani, prin "ri3a, prin echilibrul, prin
'ntelepciunea Printelui Patriarh Teoctist- Cu acest prile3, v ro" s 'nchinati un "nd si o ru"ciune 'n seara
aceasta pentru anii ce vin- /umne!eu sl ocroteasc si sl tin 'n ,runtea Bisericii, pentru c este un bun si
adevrat printe su,letesc- $i urm cu adevrat, din toat inima, s triasc 'ntru multi si ,ericiti, rodnici ani-
Prea Fericitul Printe Patriarh 'ncon3urat de tineri
de la ,ilialele #$COR si ale :i"ii Tinerilor Crestini Ortodocsi Romni, noiembrie %&&7
.n a,ara acestei srbtoriri a Printelui Patriarh, !iua de 76 noiembrie ne prile3uieste si un alt motiv de bucurie;
pr!nuirea $,ntului 2ri"orie Palama, teolo"ul ru"ciunii- .ntro vreme ,oarte "rea pentru practicarea
ru"ciunii lui Iisus cnd erau multe nedumeriri si multe critici nedrepte re,eritoare la o asemenea lucrare
apare acest mare teolo" din partea lui /umne!eu, care, prin 'ntelepciunea sa, prin harul $,ntului /uh mai ales,
a lmurit ,oarte bine ce repre!int aceast ru"ciune care duce la unirea omului cu /umne!eu-
/e ce este ase!at aceast pomenire a $,ntului 2ri"orie Palama la 'nceput de postC /up cum stiti, de mine
dimineat intrm 'n postul dinaintea )asterii (ntuitorului- $i 'n post avem nevoie de mult ru"ciune, la ,el
cum si ru"ciunea este a3utat mult de post- Fr o comuniune 'ntre aceste dou practici, viata noastr
duhovniceasc schioapt-
#sadar ast!i, la invitatia ,ratilor studenti din #$COR mis ,rati su,letesti , iatm aici, 'n ,ata
dumneavoastr, 'ncercnd s spun cteva cuvinte despre ru"ciune-
Onorat asistent, $,ntul #postol Pavel vorbind despre importanta ru"ciunii ne d acest s,at; BBRu"ativ
ne'ncetatBB- /up cum stiti, /umne!eu este duh si este pre!ent; BBEu sunt Cel ce suntBB, spune /umne!eu
proorocului (oise 'n ,ata ru"ului din $inai- $i nu exist o bucurie mai mare dect aceast comuniune a noastr
cu /umne!eu Cel =iu, prin ru"ciune-
0ugciunea curat
Ce este ru"ciuneaC $tim cu totii- Cnd am 'nceput cuvntul de aici, eram de3a 'n ru"ciune- $e cnta Paraclisul
(aicii /omnului de la mnstirea Putna- .n BBFilocalieBB citim c ru"ciune 'nseamn vorbirea mintii noastre cu
/umne!eu-
Cnd ne ru"m, cnd .i spunem psurile noastre lui /umne!eu si .i cerem s ne a3ute 'n neca!uri, se cuvine s
deprtm din minte toat "ri3a cea lumeasc asa cum se cnt 'n timpul :itur"hiei, la <eruvic si s cu"etm
numai la El- =orbim cu .nsusi /umne!euD )u este bine s ne ru"m doar cu bu!ele, iar mintea s ,ie departe de
cuvintele ru"ciunii- #sta 'nseamn necuviint si pcat- BBCum puteti pretinde lui /umne!eu s ia aminte la
ru"ciunile voastre ne 'ntreab un $,nt Printe dac voi 'nsiv nu luati aminte la ru"ciunile voastreC )u
stiti ce spunetiDBB
Ru"ciunea ,cut cu evlavie, cu inim curat, cere o anumit pre"tire, ,rati studenti, cere suprave"herea
simturilor noastre- (oise proorocul na putut s se apropie de ru"ul aprins din $inai dect dup ce sia deprtat
toat 'ncltmintea din picioarele sale- BB/e!lea" toat 'ncltmintea din picioarele tale spunea /umne!eu din
ru" pentru c locul pe care te a,li este s,nt-BB #proape orice loc unde ne ru"m este s,nt, deoarece /umne!eu
e de ,at 'ntrun chip tainic- /e aceea suntem si noi "ata ca acest re,lector luntric al vietii noastre s ,ie deschis
pentru convorbirea mintii cu /umne!eu- )e strduim ca, 'nainte de a 'ncepe ru"ciunea, s i!"onim din inima
noastr orice "nd ptimas, cci inima noastr este templu al /uhului $,nt, cum ne spune marele #postol
Pavel-
Este ,olositor si acordm ru"ciunii cinstea cuvenit si ast,el s ascultm pe (ntuitorul care ne 'ndeamn;
BBIar tu cnd te ro"i, intr 'n cmara ta, 'nchide usa si roa": pe Tatl tu, care este 'n ascunsBB- Totdeauna este
/umne!eu de ,at, 'ns este ascuns de ochii trupesti- Cmara este inima, simturile sunt poarta- /e aceea ele
trebuie bine !vorte, cci prin acestea vine sminteala 'n timpul ru"ciunilor-
Ru"ciunea trebuie ,cut cu struint, dup cum avem multe exemple 'n $,nta Evan"helie- $ ne aducem
aminte de acea ,emeie p"n, acea canaaneanc care stri"a disperat 'n urma (ntuitorului ca si vindece
,iica 'ndrcit- /esi (ntuitorul pare c nu o aude, pn la urm 'i vindec ,iica si 'nc de la distant- $ ne
aducem aminte de Bartimeu, acel orb din Ierihon- :umea 'i cerea s tac, dar el, dimpotriv, stri"a si mai tare-
$i Iisus, Care la au!it, ia tmduit orbirea lui-
)e putem 'ntreba; cnd 'mplineste /umne!eu mai repede ru"ciunile noastreC Rspunsul poate ,i dat 'n mai
multe chipuri- O cale si"ur este atunci cnd ru"ciunea noastr este 'nsotit de post, de milostenie si viat ,r
prihan- (ilostenia si postul sunt aripi care 'nalt ru"ciunea, asa cum am spus la 'nceputul 'ntlnirii- #ceste
trei ,apte bune ru"ciunea, postul si milostenia se 'ntreptrund si se a3ut 'ntre ele pentru ,olosul nostru-
/e asemenea ru"ciunile noastre sunt ,oarte repede ascultate cnd chemm 'n a3utor pe (aica /omnului si pe
s,intii 0prietenii1 lui /umne!eu si cnd aceste ru"ciuni sunt ,cute de mai multi credinciosi 'mpreun- $,ntul
#postol Petru a ,ost 'nchis de Irod 'n temnit, cu picioarele 'n butuci, iar ru"ciunile ne'ncetate, ,cute de multi
credinciosi pentru dnsul 'naintea lui /umne!eu, au ,ost att de puternice 'nct /umne!eu a trimis un 'n"er din
Cer si 'n chip minunat la eliberat pe $,ntul Petru din temnit- #sa se 'ntmpl adeseori ca /umne!eu s
rspund ru"ciunilor noastre-
)mplinirea si foloasele rugciunii
$unt 'ns destul de multe ca!uri cnd /umne!eu nu 'mplineste ru"ciunile noastre- /in ce motivC Pentru c
multi, asa cum am spus, se roa" numai cu bu!ele, iar mintea lor colind pretutindeni- )e !boar atentia de la
cuvintele ru"ciunii- (ntuitorul nostru 'i mustr pe cei care au o ast,el de ru"ciune, !icnd; BBpoporul acesta
( cinsteste numai cu bu!ele, iar inima lui e departe de (ine-BB
/e asemenea, /umne!eu nu ne ascult ru"ciunile atunci cnd, ,r s constienti!m, cerem ceva care ar putea
,i ne,olositor pentru propria noastr viat- #st,el, o persoan pe care o cunosc, ,iind 'n 'nchisoare, cerea mereu
s ,ie scoas la munc4 tot 'n 'nchisoare, 'ns la munc, a,ar, sub cerul liber- Pentru c viata 'n celul devenise
,oarte "rea si insuportabil- /umne!eu amna mereu rspunsul la cererea lui- (ai tr!iu sa convins 'ns de ce
nui era ascultat ru"mintea; unii dintre cei care plecaser la munca cmpului sub presiunile 'nchisorii, la
munca silnic au murit acolo, 'n balt sau la cmp, sau 'n delt- Iar multi, aproape toti, sau 'ntors bolnavi la
celulele lor din temnit- #sa 'nct /umne!eu nu ia ascultat cererea atunci cnd se ru"a, pentru c putea s
moar acolo-
#sa se 'ntmpl 'n unele ca!uri atunci cnd 'i cerem un lucru lui /umne!eu si nul primim- /umne!eu, Care
stie precis tot cursul vietii noastre de cnd ne nastem si pn murim, stie ce ne trebuie si ce nu ne trebuie, ce ne
este de ,olos si ce nu ne este ,olositor- /e aceea, prin atotstiinta si atot'ntelepciunea :ui, ,ace asa cum este mai
bine pentru viata noastr- Chiar pctosi cum suntem, /umne!eu tot ne iubeste si ne vrea binele- $i 'n anumite
'mpre3urri /umne!eu vrea s ne a3ute, neascultnd ru"ciunile noastre care sunt p"ubitoare pentru su,let-
Ce trebuie sI cerem lui /umne!eu 'n ru"ciunile noastreC Pentru c multi cer lucruri netrebnice- $I cerem
sntate trupeasc si su,leteasc, s cerem luminarea mintii si 'ntelepciune, pentru a nu "resi calea ctre
/umne!eu, sI cerem buntate su,leteasc si smerenia inimii- $I cerem dreapt socoteal 'n tot ce ,acem si
convin"erea c atunci cnd vom muri, vom da seam 'naintea Iudectii lui /umne!eu de ,elul cum ne rnduim
viata pe pmnt- $ cerem rvn pentru citirea $,intelor $cripturi, 'ntele"erea lor si 'mplinirea poruncilor lui
/umne!eu- $I cerem lui /umne!eu ceea ce vine din El si ceea ce El si numai El ne poate da4 adic sI cerem
harul /uhului $,nt si mntuirea su,letelor noastre- $I cerem marele dar de a ne vedea pcatele- $I cerem
a3utor ca 'n toat viata noastr s cutm mai 'nti .mprtia lui /umne!eu si dreptatea :ui si toate celelalte s
ni le adau"e nou- #cestea toate s I le cerem lui /umne!eu 'n ru"ciunile noastre-
Ce se 'ntmpl cu cel care nu se roa"C /in pcate sunt multi oameni care nu se roa", ei socotesc netrebnic
aceast practic- Cel care nu se roa" se poticneste 'ns ,oarte usor si cade 'n pcat- Cel care nu se roa" nu este
puternic 'n lupta cu stihiile vietii- El este ca un ostas ,r arm, ca o pasre ,r aripi sau ca o trestie care se
pleac 'ncotro bate vntul, numai ctre /umne!eu nu se pleac s: 'ntrebe si sI slu3easc- BBEste ca un peste
pe uscatBB, ne spune $,ntul Ioan 2ur de #ur-
Iar $,ntul #mbro!ie al (ediolanului adau"; BBCel care nu se roa" !ace 'n 'mprtia materiei, nu este scris 'n
cartea vietii din ceruri si nu are loc 'n .mprtia lui /umne!eu- :a Iudecata lui /umne!eu, de care nu scap
nimeni, lui i se va spune; )u te cunosc pe tineD si e vai de cel ce va primi acest rspuns-+
Care sunt ,oloasele ru"ciuniiC Prin ru"ciune se poate dobndi de la /umne!eu orice .i cerem- )umai s ,ie
vrednice de /umne!eu ru"ciunile noastre- Trebuie ca ru"ciunea s ,ie ,cut cu inim curat, cu struint si
cu smerenie- .nsusi (ntuitorul Iisus <ristos ne ,"duieste 'mplinirea ru"mintilor noastre, atunci cnd !ice;
BBToate cte veti cere, ru"nduv cu credint, veti primiBB- $i iarsi; BBCereti si vi se va daBB-
Cine se roa" din toat inima, adncind cuvintele ru"ciunii, pe ln" 'mplinirea cererilor sale, dobndeste
pacea luntric, pe care nu o poate drui lumea acea pace ,"duit de /omnul Iisus (ntuitorul Care spune;
BBPace v las vou, pacea (ea o dau vou, nu precum d lumea v dau Eu+- $i 'n acest ,el simtim o si"urant,
simtim c nu suntem sin"uri pe lume numai cu oamenii, ci cu noi este /umne!eul printilor nostri Care ne
ocroteste si ne apr 'n viata pmnteasc-
$e 'ntmpl cteodat ca /umne!eu s nu 'mplineasc numaidect ru"ciunile noastre, dup cum am spus-
$,nta (onica mama Fericitului #u"ustin 79 ani sa ru"at lui /umne!eu ca s se 'ntoarc ,iul su la
credint- $truinta ei 'n ru"ciune Ia plcut lui /umne!eu- $i El a ascultato cu adevrat, 'ntorcnd pe ,iul ei la
calea mntuirii, dar nu oricum, ci 'n!estrat cu toat ,rumusetea tririi crestine mldiate de harul dumne!eiesc-
.ntruct nu stim dac toate cererile noastre ne sunt de ,olos, totdeauna este bine s 'ncheiem ru"ciunea cu
aceste cuvinte; K/oamne, Care stii toate, a3utne ca ru"ciunea pe care o ,acem 'naintea Ta s se 'mplineasc
dup voia Ta cea s,nt- /oamne, ,acse voia Ta 'n viata noastr-
"senta vietuirii crestine
Onorat asistent, pe ln" toate aceste probleme despre care am vorbit pn acum, mai exist un ,el de
ru"ciune de chemare a numelui /omnului, numit ru"ciunea lui Iisus, ru"ciunea mintii sau ru"ciunea
inimii- Trirea pro,und a acestei ru"ciuni este 'nssi esenta vietuirii crestine-
Este o ru"ciune plin de putere care vine de la (ntuitorul nostru si de la $,intii #postoli si este cuprins 'n
aceste cuvinte; /oamne Iisuse <ristoase, Fiul lui /umne!eu, miluiestem pe mine, pctosul- #ceast
ru"ciune este scurt si de aceea poate ,i spus oriunde si oricnd, stnd sau mer"nd-
Chipul ne,cut de mn al (ntuitorului
.n lumea modern 0'n aceast "rab a vietii cnd nu avem timp de ru"ciune 'ndelun" 'n camera noastr, 'n
,ata icoanei si a candelei aprinse1 putem spune aceast ru"ciune, 'n orice loc si 'n orice timp din viata noastr;
si la scoal, si 'n ma"a!in, 'n ,abrici, 'n atelier, putem rosti aceast ru"ciune 'n taina inimii noastre- Iar Iisus
<ristos, Care este pre!ent 'n viata noastr totdeauna, ne ascult aceast ru"ciune care este 'nchinat numelui
:ui, plin de putere- #m au!it pe multi spunnd c ru"ciunea lui Iisus le este cunoscut- $tiu multe persoane,
tineri si mai 'n vrst, care spun aceast ru"ciune, chiar sunt avansati 'n aceast ru"ciune- (am bucurat
,oarte mult ori de cte ori am a,lat c exist asemenea credinciosi-
.n $,nta $criptur 'ntlnim urmtoarele cuvinte ale (ntuitorului; BBOrice veti cere de la Tatl 'n numele (eu
voi ,ace, ca s se mreasc Tatl 'n FiulBB- $i iarsi; BB/e veti cere ceva 'n numele (eu, Eu voi ,aceBB- #ceast
ru"ciune se numeste Ru"ciunea lui Iisus, pentru c 'n mi3locul ei este numele /omnului nostru Iisus <ristos,
nume plin de putere, asa cum am spus- $e numeste ru"ciunea mintii deoarece, 'n prima ei ,a!, se rosteste cu
mintea4 si a inimii, pentru c, dup mult vreme de rostire atent, ru"ciunea se coboar 'n inim, 'n centrul
,iintei noastre-
Ru"ciunea lui Iisus se poate rosti 'n dou ,eluri; asa cum vorbim 0cum vorbesc eu acum1 sau 'n "nd4 ori 'n
ritmul respiratiei cnd stm pe un scunel, avem capul putin aplecat spre stn"a si cu dou de"ete de la mna
dreapt tinute usor peste hain deasupra locului inimii, rostim ru"ciunea aceasta, tare, soptit sau 'n "nd-
Ru"ciunea de chemare a numelui /omnului se cere a ,i rostit ne'ncetat, !iua si noaptea, 'n orice loc si 'n
orice lucrare neam a,la- Practic 'ns, mai ales pentru 'nceptori, este "reu a ,i rostit ne'ncetat si de aceea ea
poate ,i rostit alternativ cu alte ru"ciuni din Ceaslov-
#tt pentru clu"ri, ct si pentru mireni este bine ca ru"ciunea mintii s ,ie rostit de cel putin treipatru ori
pe !i, cte cincispre!ece minute de ,iecare dat-
.nc un lucru trebuie s avem 'n vedere; cnd rostim ru"ciunea s ,im atenti ca ,iecare cuvnt al ru"ciunii s
cad pe locul inimii duhovnicesti aici, unde vam artat cu cele dou de"ete, deasupra inimii de carne,
deasupra inimii ,i!iolo"ice- #cest loc 0BBdescoperitBB de $,intii Printi care erau mari ru"tori si aveau ru"ciunea
ne'ncetat1 este centrul duhovnicesc al ,iintei noastre si se a,l putin deasupra inimii carnale-
Ru"ciunea lui Iisus se cuvine s ,ie ,cut cu binecuvntarea si sub suprave"herea duhovnicului, care, de
obicei, o si practic- Ea are menirea s ne a3ute s ne curtim mintea si inima de "nduri si de po,te netrebnice4
chemarea deas a numelui /omnului arde ca un ,oc ceresc toate necurtiile noastre interioare-
$copul ultim al acestei s,inte ru"ciuni este de a cobor' mintea 'n inim, de a uni,ica aceste dou centre ale
,iintei omenesti mintea si inima reali!nd un acord desvrsit 'ntre ele- /e obicei omul "ndeste ceva, dar
simte altceva- Cnd vorbeste de bine pe cellalt care st 'n ,ata lui, 'n mintea, 'n inima lui, 'n adncurile lui 'l
huleste- Cnd unim aceste centre mintea si inima ele devin o unitate duhovniceasc si atunci omul este
'ntre", asa cum la ,cut /umne!eu; om deplin- Prin ru"ciunea inimii se reali!ea! acest ideal s,nt al vietii
noastre omenesti-
Pn s atin"em 'ns acest ultim scop de 'nnobilare, de s,intire a noastr luntric, de ridicare a ,iintei noastre
omenesti s,siate de patimi, avem nevoie de o sever lucrare de desptimire, de lupt cu noi 'nsine care nu
este deloc usoar de i!"onire a rului din minte si din inim si de adunare a mintii care se risipeste mereu 'n
timpul ru"ciunii, cum am mai spus- /ac nu am ,i a3utati de sus 'n aceste e,orturi, lupta noastr cu noi 'nsine
ar ,i aproape !adarnic- /ar, spre mn"ierea si 'ntrirea noastr, avem 'n a3utor experienta si s,aturile $,intilor
Printi, a,late 'n =ietile $,intilor si 'n toat aceast literatur patristic-
/ac vrem s mer"em pe calea desptimirii, vom avea a3utorul (ntuitorului nostru Iisus <ristos, prin
chemarea s,ntului $u nume, rostind ct mai des, pe drumul vietii noastre, ru"ciunea care am spuso;
/oamne Iisuse <ristoase, Fiul lui /umne!eu, miluiestem pe mine, pctosul-
$i chiar dac marea bucurie a coborrii mintii 'n inim 'ntr!ie aceasta se produce numai cu a3utorul lui
/umne!eu si cnd vrea /umne!eu , strdania noastr sincer si statornic prin chemarea deas a numelui
/omnului ne este de mare ,olos4 prin aceast ru"ciune slbnoa" asa cum este ea dobndim simtul
pre!entei lui /umne!eu 'n viata noastr- $imtim c nu suntem sin"uri, numai cu oamenii, simtim c El este de
,at, simtim a3utorul :ui real 'n viata noastr- .n rbdarea ispitelor si a neca!urilor simtim cum aceast
ru"ciune ne 'ntreste 'n credint, ne sporeste dra"ostea ,at de /umne!eu si ,at de aproapele- )e luminea!
mintea s 'ntele"em, s adncim, s ne plac $,intele $cripturi- )e a3ut s simtim c bucuriile ceresti sunt
in,init mai mari si mai ,rumoase dect bucuriile pmntesti-
Toate aceste bine,aceri ceresti sunt ca o arvun pentru intrarea noastr 'n comuniune cu (ntuitorul <ristos, cu
harul lui /umne!eu, "ustnd cte putin 'n aceast lume din bucuriile si viata ,ericit de dincolo, pe ct este cu
putint nou, oamenilor-
$ ne a3ute Bunul /umne!eu s atin"em si acest s,nt ideal de unire a mintii cu inima, de ,apt de unire a
noastr cu /umne!eu- #tunci lupta cu noi 'nsine se usurea!, s,nta ru"ciune se rosteste ne'ncetat 'n inim,
!iua si noaptea, dup cuvntul din Cntarea Cntrilor; BBEu dorm, dar inima mea ve"hea!BB4 iar bucuriile
duhovnicesti 'ntrec orice bucurii pmntesti si dra"ostea lui /umne!eu ,at de cine pstrea! poruncile si
cheam ne'ncetat numele su este cu adevrat mare, cu "reu de tlmcit prin cuvinte omenesti- Pn atunci 'ns
s rostim cu smerenie, cu struint si cu dra"oste, cu timp si ,r timp, cu 'ncredere 'n /umne!eu si cu dor,
aceast s,nt ru"ciune; /oamne Iisuse <ristoase, Fiul lui /umne!eu, miluiestem, pe mine, pctosul-
#min-
0ugciunea mintii este de mare actualitate n viata modern
(ultumim printelui $o,ian pentru aceste cuvinte att de ,olositoare- #steptm 'ntrebrile dumneavoastr- Pn
atunci, o prim 'ntrebare; 'n BBIurnalul ,ericiriiBB, printele )icolae $teinhardt spune c multi oameni cred c,
atunci cnd se roa", se roa" pentru ai asculta /umne!eu, dar 'n realitate este exact invers- Omul cnd se
roa", 'ncepe el s: asculte pe /umne!eu- Ce ne puteti spune despre aceste a,irmatiiC
E adevrat c oamenii atunci cnd se roa" asteapt ceva de la /umne!eu, un a3utor pe care nul poate da dect
El- /e multe ori ru"mintile, cererile noastre ctre oameni sunt !adarnice- .ns, dac 'ncepem s ne ru"m,
'ncepem si s 'ntele"em mai bine s,aturile lui /umne!eu 'n viata noastr, ceea ce este un mare ,olos, un
adevrat csti" pentru noi- C /umne!eu niciodat nu ne 'nvat de ru, ci totdeauna spre ,olosul nostru-
Ce ne puteti spune despre puterea de ru"ciune pe care au avuto unii oameni 'n 'nchisoriC
.n 'nchisori eram asa de bine p!iti, asa de constrnsi, c nu ne puteam "ndi dect 'n sus, pe vertical, la
/umne!eu- /e obicei omul se roa" cu putere cnd este 'n neca!uri- $i 'nchisorile erau cu adevrat niste mari
neca!uri- Ru"ciunile celor din temnitele comunistilor erau primite de /umne!eu4 cu toat mi!eria, cu toat
rutatea comandat 'mpotriva srmanilor detinuti, aveau toti o senintate si o bucurie care nu puteau s vin
dect de sus, de la /umne!eu-
Ru"ciunile din 'nchisori erau niste ru"ciuni asemntoare cu ale $,intilor Printi din pustiu sau cu ale attor
martiri arsi pe ru", care, atunci cnd ,ocul clocotea sub ei, erau veseli si multumeau lui /umne!eu pentru
aceast 3ert, pe care o aduceau 'naintea s,inteniei $ale- Cam asa erau si aceste ru"ciuni din 'nchisori, pentru
,oarte multi dintre detinutii politici- Pentru noi, cei de acum, !buciumul lor, modul lor de viat ne su"erea!
"ndul c este bine s ne smerim, s ne ostenim, s ducem o viat ascetic pe ct e posibil prin post, prin
ru"ciune, prin metanii, prin iertarea insultelor pe care le primim 'n viat, prin rbdare ,r crtire si atunci
ru"ciunile noastre sunt primite 'naintea lui /umne!eu, asa cum au ,ost cele din 'nchisorile comuniste-
.n conditiile actuale de viat, cum putem primi darul ru"ciunii inimii, stiut ,iind c 'mprstierea mintii la
crestinii de ast!i este mult mai mare dect a celor de odinioarC
Este adevrat ce spuneti, asa este4 viata de ast!i e !buciumat, ,r astmpr, o viat plin de miscare-
Ru"ciunile pustnicilor erau niste ru"ciuni de toat !iua si noaptea- $pune un s,nt din Filocalie c se ru"a de
dimineat pn seara si cnd obosea ru"nduse, citea toat $,nta $criptur- =iata lui era o viat an"a3at
permanent 'n le"tura cu /umne!eu4 el avea o ru"ciune static, o ru"ciune care 'l obli"a s stea pe loc-
Pentru viata modern, parc /umne!eu a rnduit aceast ru"ciune scurt; BB/oamne Iisuse <ristoase, Fiul lui
/umne!eu, miluiestem pe mine pctosulBB, cum am spuso si cum o stiti4 sau mcar limita re!umatului
acesteia; BBIisuse, miluiestemBB- Orict de "rbiti am ,i 'n viata aceasta de toate !ilele poate suntem la lectii,
ascultm un curs la universitate, sau suntem la atelier, ori 'n ,abric, sau pe drum, sau comunicm cu cineva
putem spune totusi din cnd 'n cnd BBIisuse, miluiestemBB- Pe de o parte *Iisuse+ care luminea! planul
acesta al vietii noastre crestine, /umne!eu cu toat .mprtia :ui si, pe de alt parte, BBmiluiestemBB starea
noastr de 3os, starea de mi!erie, de nevoie 'n care ne a,lm adeseori- (car aceste cuvinte s le rostim dea
lun"ul vietii-
.n conclu!ie, putem spune c 'n viata modern, cu toat "raba ei si cu tot neastmprul nostru, ne putem hrni
din aceast ru"ciune 'ntrun chip cu adevrat multumitor-
= ru"m s ne spuneti cteva cuvinte despre "ruparea duhovniceasc de la mnstirea #ntim care sa numit
*Ru"ul #prins+ si despre rolul pe care la avut ru"ciunea inimii pentru cei care au ,ost acolo-
#ceast miscare duhovniceasc a BBRu"ului #prins+ a luat nastere 'n timpul stpnirii comuniste- Pe strad si
'n viata de toate !ilele era un !bucium si un e,ort din partea unor puteri vr3mase pentru a schimba tot ce era
vechi, ase!at, ,rumos, statornic, cu o mod nou, pe care o stim siam trito-
.n acest !bucium, la (nstirea #ntim, 'n bibliotec, se vorbea despre ru"ciunea lui Iisus, despre aceast
lucrare luntric ba!at pe Traditia $,nt, pe practica $,intilor Printi, pe toat experienta ascetic de dou mii
de ani- Timp de vreo sase ani, 'ncepnd din 786A, sau or"ani!at con,erinte 'n ,iecare duminic-
#ceast lucrare obsteasc era ,oarte plcut- /in pcate 'ns, ea se des,sura 'ntrun cerc restrns, 'ntruct nu se
putea extinde prea mult din cau!a !arvei din a,ara vietii noastre mnstiresti-
Erau mari personalitti care ne ocroteau precum printele $tniloae, printele Benedict 2hius, pro,esorul
#lexandru (ironescu, medicul =asile =oiculescu, scriitorul Ion (arin $adoveanu-
Participa mult tineret, multi studenti care dup aceea, sracii, au su,erit 'n 'nchisoare- =eneau setosi s a,le si ei
ceva despre aceast viat luntric-
$i plecau ,oarte bine hrniti su,leteste- /up ce con,erentiarul 'si termina cuvntul, erau 'ntrebri din public4 ,el
de ,el de 'ntrebri, cum sunt 'ntrebat eu acum- $i rspundeau cei care voiau si puteau s rspund- Era un
dialo", o testur de idei, de "nduri si de dorinte duhovnicesti care 'i hrneau ,oarte mult pe asculttori-
Este adevrat c toti cei care au participat la *Ru"ul #prins+ au ,ost 'nchisiC Care a ,ost motivul ce sa
invocat pentru a ,i b"ati la 'nchisoareC
Exist un dicton; BBCine nu este cu noi este 'mpotriva noastrBB- Cei care ne stpneau ne cereau tuturor s ,im
cu ei- /ar noi, ,r si contra!icem, nu eram de acord cu marxistii- Erau inteli"enti pentru c diavolul este
,oarte inteli"ent si erau condusi de acest duh al ruttii- $iau dat seama c nu suntem cu ei, c suntem
'mpotriva lor si atunci neau adunat de pe unde neau "sit si neau p!it cu strsnicie mai multi ani- )u cumva
s ,im 'mpotriva lor- #cesta a ,ost re!ultatul acelor seri de lucru-
Printe arhimandrit, care ar trebui s ,ie rnduiala !ilnic de ru"ciune 'n ca!ul unui studentC
/up cum $,ntul =asile cel (are si $,ntul 2ri"orie Teolo"ul nu cunosteau 'n anii studentiei dect
drumurile care duceau la scoal si la biseric, tot asa ar trebui ssi 'mpleteasc viata si studentii de ast!i; 'ntre
studii si ru"ciune- )u stiu cum 'si pot ,ace pro"ramul, 'ns, pe ln" hrana trupeasc pe care, vrndnevrnd,
cutm s neo 'nsusim, avem nevoie si de hran su,leteasc, ,r de care murim4 murim, desi trim- (urim
su,leteste, devenim sterpi, 'mpietriti, uscati, nesimtitori, ri, "elosi, mndri si asa mai departe-
Ru"ciunea aceast le"tur cu s,intenia, cu i!vorul vietii si al 'ntelepciunii ne a3ut s 'nvtm bine, s
s,siem 'ntunecimile de pe mintea noastr, pentru ca ea s devin luminoas4 ne a3ut s s,siem 'nvelisurile de
pe inima noastr, 'nvelisuri care ne ,ac nesimtitori 'n ,ata lui /umne!eu- #sa 'nct s punem accentul pe
aceast apropiere de /umne!eu si celelalte vin aproape automat- #dic s nu ,ie "oluri 'n viata noastr,
ru"ciuni la cte o !i sau cte o clip si restul vietii petrecut cu celalalte preocupri- Fiecare !i s ,ie marcat de
ru"ciune si de celelalte ascultri omenesti, studentesti- Fr aceast alternant, viata noastr schioapt, este o
viat bolnav, o viat insu,icient, o viat stirbit-
Cum ne dm seama care este calea pe care trebuie s mer"em; cstorie sau clu"rieC
Cstoria este calea normal a vietii- /e la 'nceputurile lumii a ,ost o pereche de oameni; strmosii nostri,
#dam si Eva- Chiar /umne!eu lea dat porunca s creasc si s se 'nmulteasc- /eci ,amilia este 'n primul rnd
la temelia societtii omenesti- Prin cstorie, brbatul si ,emeia devin creatori, 'nmultind neamul omenesc- Este
o chemare "eneral pentru acest mod de viat, o chemare adresat tuturor oamenilor-
(onahismul este s,at evan"helic si se cere o chemare vie la acest mod de viat- Trebuie o chemare, trebuie
'ndemn din mie!ul ,iintei tnrului pentru a veni la clu"rie- $i de aceea este o mare deosebire 'ntre un mod si
altul de viat4 alt misiune are clu"rul si alt misiune are ,amilia-
Pe ,amilie se pune accentul 'ntro viat social- =iata ,amiliei cu "ri3ile ei, cu problemele ei de ,iecare !i,
adeseori priveste numai 'n 3os sau pe ori!ontal, nu are prea mult timp s se uite si 'n sus- Fratele din mnstire
care are chemare pentru acest tel special apropierea de /umne!eu poate interveni s atra" atentia, s
lumine!e mintea si tendintele oamenilor, spunndule c mai exist si o alt viat, o viat nes,rsit dincolo de
lumea pmnteasc- #ceasta cred c este misiunea pe care o are 'n special clu"rul, ,at de cel care duce o
viat de ,amilie- Cci a"onisim si muncim din !ori si pn 'n noapte pentru pinea de toate !ilele si pentru
adpost si petreceri, dar uitm c vom muri 'ntro bun !i si c vom da seama de orice timp desert ,olosit 'n
viat, dup cum ne spune .nsusi (ntuitorul-
)mprtia lui $umne!eu este n noi
=orbitine de lacrimile la ru"ciune- :a ru"ciune pot veni lacrimi si de la diavolC
Foarte multe- /e la diavol, dar si de la ,ire- /urerile mari pe care le avem 'n viata noastr cea de toate !ilele se
linistesc prin plns, prin lacrimi- $unt 'ns si lacrimi ale isteriei, sau lacrimi de bucurie pentru un succes
pmntesc- $unt si lacrimi duhovnicesti care mai "reu vin 'n viata noastr, lacrimi de pocint4 ele sunt ,oarte
bine primite de /umne!eu si apar atunci cnd ne pare ru de unele ,apte urte ,cute 'n viat, cnd ne cim din
toat inima pentru ceea ce am ,cut- $unt si lacrimile ru"ciunii noastre de credint- :acrimile duhovnicesti
sunt aduse de /umne!eu- :acrimile celelalte, omenesti, ne scap oarecum de aceast apsare su,leteasc, dar
sunt doar de ,olos imediat, nu a3ut la ru"ciune-
Ce este ru"ciunea ,r cuvinteC /ar ru"ciunea ca ,ocul, de care vorbeste $,ntul Ioan CasianC
Ru"ciunea ca ,ocul sau ru"ciunea ,r cuvinte este ru"ciunea inimii, de care am amintit- Ea apare atunci
cnd inima noastr se roa" ,r cuvinte, !iua si noaptea4 atunci cnd harul lui /umne!eu lucrea! asupra
noastr 'n asa msur 'nct tot interiorul nostru arde cu un ,oc asemntor cu $,nta :umin de la Ierusalim-
$titi c de sute de ani apare 'n mod miraculos o lumin s,nt la Ierusalim 'n timpul .nvierii- #ceast lumin la
'nceput nu te arde4 poti umbla cu mna prin ea, poti sti dai cu ea pe ,at si tot nu te arde- .ns este lumin,
este ,lacr, la ,el ca ,lacra ru"ului aprins din $inai care nu mistuia ru"ul, pomul de acolo- Cam asa este si
acest ,oc al inimii ru"toare despre care vorbeste $,ntul Ioan Casian; un ,oc care nu mistuie, ci arde si
luminea! asa cum luminea! /umne!eu mintea si inima noastr cnd dorim ceva dumne!eiesc-
Ru"ciunea poate suplini $,nta .mprtsanie, asa cum citim 'n viata unor sihastriC
)u poate suplini $,nta .mprtsanie4 aceasta are rolul ei, iar ru"ciunea are un rol pre"titor pentru primirea
$,ntului Trup si $,ntului $n"e ale lui Iisus <ristos-
$,nta (aria E"ipteanca numai prin ru"ciune, ,r $,nta .mprtsanie, dup 6> de ani de sihstrie 'n pustiul
Iordanului, a3unsese ca 'n timpul ru"ciunii s se 'nalte la un cot mai sus de pmnt- .ns cu totii avem nevoie
de $,nta .mprtsanie- $,ntul Eosima care a venit la ea 'n pustiu si a 'mprtsito a pus si"iliu si
con,irmare pe aceast vrednicie adus prin ru"ciune, pn la acest stadiu de 'nltare a trupului4 asa de usoar a
devenit materia din ea c se ridica prin ru"ciune- .ns avea nevoie numaidect si de $,nta Euharistie4 ea a
venit si dup aceea s,nta sa svrsit- # doua oar cnd a sosit $,ntul Eosima cu $,ntul Trup si $n"e, nu a
mai "sito 'n viat- .si luase portia ei de s,intenie prin prima si ultima cuminecare, dup 6> de ani de viat
pustniceasc- #sa 'nct ru"ciunea are rostul ei, iar $,nta .mprtsanie este desvrsirea acestui rost-
/e ce este neaprat nevoie de un duhovnic cnd se practic ru"ciunea inimiiC
Este nevoie de un duhovnic pentru c aceast ru"ciune spus ne'ncetat spus ,oarte des, dea lun"ul mai
multor ani aduce niste stri speciale pentru cel care o practic- /e pild, apare o cldur aici, 'n dreptul inimii,
mai sus de inima aceasta carnal- #pare un semn si cel care se roa" si nu stie ce rost are aceast ru"ciune, se
poate mndri, cine stie ce poate crede despre el 'nsusi- $i duhovnicul 'i poate spune c aceast stare de 'ncl!ire
este o stare ,ireasc; *Fii linistit, mer"i mai departeD+- #dic pot aprea, pe calea aceasta a ru"ciunii inimii,
niste probleme noi pentru ru"tor- El nu le cunoaste, nu stie cum s le re!olve si duhovnicul care practic
aceast ru"ciune 'i poate rspunde precis la ,rmntrile lui-
Ce rol are 'n deprinderea ru"ciunii inimii, ru"ciunea rostit cu "uraC
Omul 'mbrcat 'n rostiri si psalmi, si acatiste, si canoane, 'si poate rosti cu "ura aceast ru"ciune scurt de
care am amintit- .ns cnd rostesti cu "ura, adeseori mintea colind pe alte coclauri, dup cum am mai spus- $i
de aceea este bine s ,acem un e,ort pentru a ne concentra mai mult- /ac nu reusim dintro dat, putem repeta
ru"ciunea- $o repetm si s ne cim pentru aceast rtcire a mintii si s: ru"m pe /umne!eu s ne a3ute s
ne adunm mintea 'n noi 'nsine- #sta pentru orice ru"ciune am ,ace; cititul psalmilor 0psalmii sunt ,oarte
,rumosi, ,oarte puternici1, Paraclisul (aicii /omnului, Canonul .n"erului P!itor, Canonul de Pocint,
Canoanele (aicii /omnului, ,oarte ,rumoase lucruriK /ac am avea mintea concentrat asupra ,iecrui cuvnt
de acolo, ,olosul ar ,i ,oarte mare pentru noi-
/ar pentru c mintea rtceste, dup ce ne ru"m suntem aceiasi oameni ca si 'nainte de ru"ciune4 nu se
'ntmpl nimic 'nluntrul nostruD ( uit 'n Biseric la noi; se ,ac ru"ciuni 'n Biseric, se slu3esc litur"hii
0s,nta litur"hie este cea mai mare ru"ciune dintre toate ru"ciunile Bisericii1- #poi se tine un cuvnt de ,olos-
/up ce a 'ncetat slu3ba si predica, e o hrmlaie, ,iecare vorbeste cu totul altceva dect ce a au!it pn atunci
'n Biseric- /ovad c na rmas aproape nimic 'n mintea si 'n inima celor care au ascultat, ,iindc au ,ost
mereu distrati, au ,ost risipiti-
/e aceea este nevoie ca 'n ru"ciunile noastre spuse cu "las tare, sau 'n tain, sau 'n soapt, s ,ie aceast
concentrare la ,iecare cuvnt- /ac nu reusim s ,im atenti, repetm ru"ciunea o dat, de dou, de trei, de
patru ori, pentru c ru"ciunea spus ,r s ,im atenti este nul, nu are rspuns din partea lui /umne!eu,
deoarece ea este ,cut numai cu bu!ele, iar cu inima este BBdeparte de (ineBB, dup cum spune (ntuitorul-
Concentrarea asupra cuvintelor ru"ciunii trebuie s ,ie 'n asa ,el 'nct s ne conduc spre noi 'nsine, spre acest
centru unde /umne!eu este ascuns 'n noi-
(ntuitorul ne spune c 'n noi este .mprtia lui /umne!eu4 iar $,ntul Pavel ne atentionea!; BBvoi sunteti
temple ale /uhului $,ntBB-
.n noi locuieste /uhul $,ntD .mprtia lui /umne!eu e 'n noiD #ici trebuie s tinem ru"ciunile si toate
invocrile cnd le rostim ctre /umne!eu, ctre (aica /omnului si ctre ceilalti s,inti- $i dac mintea este 'n
alt parte, aceste s,aturi si 'ndemnuri nu se 'ntorc ctre noi, ci rmn plutind 'n v!duh, nu ne ,olosim deloc de
ele- Este asa cum neam uita 'ntro vitrin 'ncrcat cu toate bunttile, dar 'ntre noi si vitrin este un "eam, nu
putem pune mna pe ele- #sa se 'ntmpl si cu neatentia acest "eam care se interpune 'ntre noi si ru"ciunea
noastr- #cest obstacol s nu ,ieD
Ce este de ,cut cnd duhovnicul meu, care nu practic ru"ciunea mintii, consider c nu este necesar ca
tinerii s o practice, 'ndemnndui spre un crestinism social, nu spre un crestinism misticC
Pentru mine nu exist o viat crestin ,r s ,ie 'n acelasi timp si mistic, adic tainic, adic le"at de
/umne!eu- )u stiu vreun crestin adevrat care s nu ,ie 'n acelasi timp mistic- ( re,er la un crestin care este
'mprtsit cu Tainele Bisericii si care se spovedeste, care 'si s,inteste viata sa luntric-
Exist o stare mistic, tainic, ascuns; BBTu 'ns, cnd te ro"i ne spune (ntuitorul , intr 'n cmara ta si,
'nchi!nd usa, roa"te Tatlui tu, Care este 'n ascunsBB- Cum poti s te ro"i ,r s te "ndesti la acest Tat
ceresc c e ascuns undeva si vede starea ta luntricC Cum poti ,i laic, lumesc, numai pmntesc, ,r acest
duh, ,r su,let care, dac nu este 'n noi, atunci aceast masin ,oarte per,ectionat trupul nostru nui nimic,
se topeste si o mnnc 3ivineleC
#sa 'nct 'n ,iecare dintre noi este un centru tainic, mistic- /in acest centru i!vorsc toate relatiile noastre
personale; dra"ostea, buntatea, mila, smerenia noastr, buncuviinta, toate sunt le"ate de acest centru mistic
din noi, unde locuieste /umne!eu si .mprtia $a-
#sa 'nct nu stiu cum ar putea arta o viat crestin ,r ru"ciune, ,r acest centru mistic, ,r acest loc al lui
/umne!eu din noi-
=iat socialCD $i p"nii aveau o viat social, se ocupau numai de aceast ori!ontal a existentei- Iisus
<ristos ne spune 'ns si acel cuvnt 'n predica de pe munte; BBCutati mai 'nti .mprtia lui /umne!eu si
dreptatea :ui si toate acestea se vor adu"a vouBB- #sa 'nct nu cred c este o piedic pentru a lucra 'n viata
social dac ai 'nluntrul tu un i!vor nesecat, datorat pre!entei lui /umne!eu-
Ru"ciunile oamenilor care nu sau spovedit de ani de !ile sunt ascultate de /umne!euC /e asemenea, celor
care triesc 'n pcate mari li se ascult ru"ciunileC
/ac ru"ciunile sunt ,cute la ,el ca ale vamesului din Evan"helie cu umilint, 'n durerile inimii,
neosndind pe altul, cerndusi iertare pentru ticlosiile de pn atunci /umne!eu 'l ascult pe oricare dintre
oameni- Pentru pctosi $a 'ntrupat /umne!eu- Tlharul de pe cruce a !is numai cteva cuvinte si sa mntuit,
a ,ost iertat- $pune Fericitul #u"ustin despre el si acel cuvnt, pe care poatel stiti unii dintre dumneavoastr;
*Fericit tlharD Toat viata a ,urat, iar la urm a prdat si RaiulBB-
#sa c /umne!eu ascult ru"ciunea oricruia ,cut cu umilint, cu cint, cu re"ret pentru tot cea ,ost ru 'n
viata lui de pn atunci, pn 'n clipa cnd sa "ndit c exist un /umne!eu si c are o rspundere pentru tot
ce a ,cut 'n viata pmnteasc-
Exist 'n ru"ciune ispite dea stn"a si ispite dea dreaptaC Ce 'nseamn acest lucruC
/a, sunt ispite dea stn"a si dea dreapta- /ea stn"a sunt ,oarte cunoscute; betia, lenevia, des,rul, ,urtul,
r!bunarea, mnia, toate sunt ispite dea stn"a- /ea dreapta poate ,i un post exa"erat, adic obsedat de
amnunte sau cu mult peste puterile trupesti-
/e aceea este bun 'ntelepciunea pe care trebuie s o cerem de la /umne!eu, ca s ne lumine!e drumul vietii
pentru a putea ,i echilibrati, pentru a nu "resi si pentru a putea s mer"em pe calea 'mprteasc, cum o numesc
$,intii Printi, pe aceast cale de aur via aurea- Postul s ,ie post, cu 'ntelepciune ,cut, abstinenta s ,ie
abstinent cu adevrat, pa!a aceasta a simturilor s ,ie cu adevrat pa! sincer, cinta s ,ie sincer,
ru"ciunile s ,ie ct de multe, dar s ,ie atente, cu umilint si cu smerenie, si atunci toate mer" bine-
Orict ar ,i de lun"i ru"ciunile, dac sunt ,cute numai cu bu!ele, nu sunt primite de /umne!eu- $unt unii
bieti crestini care ,ac acatiste si psalmi multi psalmi si multe acatiste 'ns 'si dau seama tr!iu de tot c leau
,cut numai cu "ura- #u ,ost absenti cu inima si cu mintea de la ceea ce au spus- #ceste ru"ciuni a3ut ,oarte
putin- /umne!eu este pre!ent continu, El ne stie si ne vede, si ne aude 'n orice clip am ,i 'n viata noastr si
de aceea si noi trebuie s ,im la ,el de pre!enti si de atenti cnd vorbim cu El-
/e ce se spune c ru"ciunea este un dialo" cu /umne!eu, cnd 'n realitate vorbim numai noiC
Totusi este un dialo" 'ntruct /umne!eu e Cel care ascult ru"ciunile noastre- Cnd vorbim cu cineva
suntem doi, exist si cellalt care ascult, consimte, aprob ceea ce spunem noi- Tot asa este si la ru"ciune,
cnd (ntuitorul ne ascult- Poate s ,ie si un rspuns din partea lui /umne!eu, sau /umne!eu ne ascult
ru"ciunea si atunci e totusi un dialo", o comunicare, o comuniune cu El-
''1nde este comoara voastr, acolo este si inima voastr''
Este bine ca un "rup de credinciosi, de prieteni, s ,ac ru"ciunile de sear si de dimineat 'mpreun sau un
acatist, un paraclisC
Ru"ciunea aceasta ,cut 'n "rup este ,oarte bine primit de /umne!eu- = spuneam c, 'n momentul cnd
$,ntul Petru a ,ost 'ntemnitat, undeva 'n cas se ,ceau niste ru"ciuni de ctre mai multi credinciosi- Toti erau
'ndreptati cu mintile ca niste s"eti, 'n sus dac am putea spune asa ctre /umne!eu- Toti cereau acelasi
a3utor, toti se ru"au pentru aceeasi n!uint; ca $,ntul Petru s ,ie scpat de la moarte, 'ntruct a doua !i
trebuia s ,ie scos din temnit si s ,ie executat 'n v!ul celor din Ierusalim- $e ru"au toti cu acelasi dor, cu
aceeasi intentie si /umne!eu lea ascultat ru"ciunea- Cnd se roa" mai multi laolalt, este un lucru ,rumos4
dar cu aceast conditie; s ,ie toti atenti la cuvntul ru"ciunii-
Ru"ciunea particular e mai bun, mi se pare mie, pentru c, atunci cnd rtcesc cu mintea, m 'ntorc, repet
ru"ciunea, sunt atent si m ciesc, si !bovesc asupra unor pa"ini- /ac sunt mai multi, nu pot si opresc pe
toti si s iau de la capt ru"ciunea de unde miau !burat "ndurile- /e aceea !ic, ru"ciunea 'n "rup este ,oarte
bun, cnd toti sunt cu acelasi "nd de ru"ciune si atenti la ceea ce se spune, iar dac se 'ntmpl ca!uri de
neatentie, de rtcire a mintii cum am spus despre mine e mai bun ru"ciunea particular, ,iecare s se
roa"e 'n parte, 'n taina vietii lui-
Gnii printi ne spun c sin"ura ru"ciune 'n comun acceptat de Biseric este cea din timpul slu3belor, alt,el
riscm s devenim pietisti- Ce ne puteti spune despre acest lucru si, le"at de aceast problem, ce este
pietismulC
Pietismul este ru"ciunea ,ormal- Ru"ciunea 'n public e ,oarte necesar 'n Biseric slu3ba =ecerniei,
slu3ba Gtreniei, slu3ba $,intei :itur"hii, nu pot ,i ,cute de ,iecare persoan 'n parte- Trebuie ,cute undeva,
'ntrun lcas anume, 'n casa lui /umne!eu, 'n public- Gnul slu3este, iar ceilalti sunt atenti la ceea ce se spune la
altar sau la stran- $i atunci e nevoie de aceast atentie, pentru c si 'n timpul slu3belor unii credinciosi sunt
deran3ati de altii- Chiar si atunci se "seste cineva s pun o 'ntrebare, cnd la $,ntul #ltar se cnt BBPe Tine te
ludmF cel mai s,nt moment de ru"ciune din $,nta :itur"hie- Pun o 'ntrebare despre stiu eu cum se
pre"teste ma"iunul sau alt 'ntrebare din viata comun- $i, 'n acest ,el, 'l 'ntrerupe pe cel de ln" el4 acesta, la
rndul lui, e atent la ce i se spune, 'ns pierde harul ru"ciunii-
$incer, eu m poticnesc la ru"ciunile ctre (aica /omnului, la expresii precum BBsin"ura "rabnic
,olositoareF- Cum s 'ntele"C
(aica /omnului este (aica (ntuitorului nostru Iisus <ristos- (ama 'ntotdeauna este ,oarte sensibil ,at
de ,iul su, de copilul su- Orice i se 'ntmpl copilului, maica este ,oarte usor sensibili!at- /ac este 'ntro
cumpn "rea ,iul ei, chiar dac sa purtat mai ru pn atunci cu ea, ea este ,oarte "rabnic plin de "ri3i si nu
stie cum lar putea a3uta ca s scape din acel impas- (ama pmnteascD #m 'ntlnit multe ca!uri de acestea 'n
viata mea de preot-
(ama (ntuitorului este o mare exceptie, este mama lui /umne!eu 'ntrupatD Fiind Iisus pe cruce, El a dat pe
(aica /omnului 'n "ri3a $,ntului Ioan, spunndui; BBaceasta este mama taBB- Prin 'ncredintarea aceasta din
timpul celui mai "reu moment al vietii pmntesti a /omnului Iisus <ristos, (aica /omnului devine mama
noastr, a pmntenilor- Ea se roa" cu adevrat pentru noi si e mare mi3locitoare a noastr ctre /umne!eu-
(aica /omnului si $,ntul Ioan Bote!torul, acesti doi martori ai lui Iisus <ristos, au ,oarte mult trecere
'naintea (ntuitorului- #dresndune (aicii /omnului neavnd cura3ul, din pricina ,aptelor noastre rele, ca
s ne adresm direct (ntuitorului , ea atunci mi3loceste pentru noi; BB/oamne, eu care Team purtat 'n bratele
mele, care Team crescut 'n viata Ta pmnteasc, a3utm 'n ru"ciunea mea si a3ut pe acest om care se
roa" mieF- .n #catistul #copermntului (aicii /omnului $,nta Fecioar spune; BB.mprate ceresc primeste
pe tot omul ce se roa" Tie si cheam numele meu 'ntru a3utor, ca s nu plece nimeni de la ,ata mea nea3utat si
neascultatBB- /ac te ro"i cu adevrat, ru"ciunea (aicii este primit de Fiul su, cci Fiul su e /umne!eu plin
de dra"oste-
(ai stiu o scurt 'ntmplare de la cineva care a stat %& de ani 'n 'nchisoare- .ntro anchet extraordinar de "rea,
i sa terminat rbdarea si el sia pus 'n "nd s "seasc un mi3loc ca ssi curme viata- $ia adus 'ns aminte
c, atunci cnd era liber, bunica 'i spunea; Cnd dai de un neca! mare, s te ro"i (aicii /omnului4 si el nu
'ntele"ea acest lucru- $i spunea el; *Ctre (ntuitorul nu aveam cura3ul s m ro" ,iindc nu stiam dac
'ntele"ea "reselile mele- Pe cnd la (aica /omnului, care a ,ost si ea pmntean ca si noi, mam ru"at- $curt,
ru"ciune la disperare; BB(aica /omnului, nu mai pot suporta durerile si presiunile care mi se ,ac aici- #3ut
mBBD $e ru"a 'n celul- $i, peste cteva clipe, a v!ut intrnd pe usa 'nalt a celulei o ,ptur 'n alb, cu un prunc
'n brate care ia spus cu dra"oste; BB(ai chemat- O s tea3ut- Fii pe paceDBB- $i a plecat mai departe- /up aceea,
el nu a mai ,ost chemat la anchet4 a ,ost mutat 'n alt parte, la Polul )ord, undeva- #poi toat viata lui a trit
'nc ,oarte multi ani 'n 'nchisoare a avut o liniste 'n su,let, desi conditiile din a,ar erau destul de "rele, din
cnd 'n cnd- (aica /omnului la a3utat 'n momentul urmtor dup ru"ciunea sa- #ceast 'ntmplare o stiu de
la cel carea ptito, el mia spuso- $i 'n 'nchisoare nu se minte- .n 'nchisoare spune ,iecare ce are curat 'n
inima lui- (ia spus bietul om cea ptit si cum i sa re!olvat problema lui-
#sa ,ace (aica /omnului, e "rabnic a3uttoare- .ns ru"ciunea s ,ie cu tot dorul, cu toat ,iinta, cu toat
puterea, cu toat 'ncrederea, la disperare ,cut si ru"ciunea se 'mplineste 'n momentul urmtor- )u trebuie
timp si ru"ciuni prea lun"i- Gneori e nevoie de ru"ciuni lun"i ca s ne potolim noi, s ne adunm ca s ne
putem concentra- #lteori, 'n ast,el de momente ,oarte "rele, pe loc, atunci 'ti rspunde $,nta Fecioar-
Printe arhimandrit, credeti c ar ,i necesar ca 'n calendarul Bisericii Ortodoxe Romne s ,ie trecut o !i
pentru pomenirea celor care au murit pentru <ristos 'n 'nchisorile comunisteC $i le"at de aceasta, dac ati
cunoscut 'n 'nchisori oameni care au trit ru"ciunea, au mers cu adevrat pe calea s,inteniei si dac puteti s
ne descrieti cteva din aceste personalitti duhovnicesti-
(ai "reu de spus- (ulti dintre cei care au trit o viat duhovniceasc 'n 'nchisori nu mai sunt printre noi, sunt
acolo sus, undeva, 'n .mprtia lui /umne!eu- /ar la cealalt 'ntrebare, dac e bine s avem o ru"ciune 'n
calendar sau o ru"ciune 'n su,letul nostru pentru cei care au murit 'n 'nchisori, aceasta este o ,oarte bun ,apt
crestin- Pentru c nu toti cei care au murit 'n 'nchisori nau nevoie de ru"ciuni- )umai s,intii nau nevoie de
ru"ciunile noastre- )oi ne ru"m ca s mi3loceasc ei pentru noi 'n ,ata lui /umne!eu- /ar ceilalti, care au
trecut prin viata aceasta si sunt acum dincolo, poate 'ncrcati de niste pcate "rele si neiertate, ru"ciunile
Bisericii si ale noastre, personale, sunt ,oarte bune pentru ei-
Cum s ,acem ca, 'n timpul ru"ciunii, s ne scoatem din minte toat "ri3a cea lumeascC Ce s ,ac dac am
inima 'mpietrit si nu simt nimic cnd spun ru"ciuneaC
$ ne cim pentru acest pustiu 'n care ne a,lm4 acolo ,iind, 'n ru"ciune- $ ne cim 'naintea lui /umne!eu;
/oamne, sunt ca un pmnt ,r de ap, pustiu si nelucrat- #3utm, coboar harul Tu peste inima mea
'nsetat de Tine- O ru"ciune particular, personal, se poate ,ace atunci, pe loc, 'n taina inimii tale- Este
necesar si un examen de constiint4 sunt anumite neca!uri, avem anumite motive pentru care suntem 'mpietriti-
/e obicei, pcatele noastre ne 'mpietresc- #m ,cut niste lucruri rele, avem niste oameni pe care nui putem
ierta si ast,el peste inima noastr este un 'nvelis "ros de 'mpietrire, din cau!a acestei uri 'mpotriva aproapelui
nostru- $ ne ru"m s s,sie /umne!eu aceste vluri, s ne deschid iarsi inima pentru tot ceea ce este
,olositor 'n 3urul nostru- #tunci vom putea s lepdm toat "ri3a cea lumeasc- #ceast cint pentru pcatele
noastre si aceast ru"ciune tainic ctre /umne!eu pot s s,sie vlul de 'mpietrire si de nesimtire de care
suntem cuprinsi-
:a un moment dat spun ru"ciunea mecanic, ,r s a3un" la su,letul meu- Parc ar avea loc o tocire a
ru"ciunii- Exist rutin 'n ru"ciuneC
E bine so repetm, atunci4 s repetm ru"ciunea si s ,acem un e,ort ca s ne "ndim la ceea ce spunem- $
cerem de la /umne!eu aceast "rabnic prospetime a ru"ciunii atunci, pe loc- $i se va 'ntmpla ceva cu noi-
Printe, ce spuneti despre cei care practic ru"ciunea inimii, dar 'mprtsesc o 'nvttur strin de cea
ortodox, de pild Lo"a sau parapsiholo"ieC
Cred c /umne!eu nu ascult ru"ciunile lor- #ceste practici sunt strine de neamul nostru, de mentalitatea
noastr si nu sunt nscute prin <ristos si pentru <ristos- E un ,el de ,trnicie a ru"ciunii sau o 'nselare-
#mestec lucrurile ca s ne par c Lo"a, de pild, e cu stirea lui Iisus- Ca de la cer la pmnt este deosebirea
dintre acestea-
Exist de asemenea vr3itoare care "hicesc ,olosinduse de anumite icoane- Este o 'nselare a noastr dac cerem
vreo consultatie de la vr3itoare- )u se poate 'mpca /uhul lui /umne!eu cu minciuna, cu aceast ,trnicie-
/up ,apta lor 'i veti cunoaste pe acesti oameni care amestec ru"ciunea lui Iisus cu Lo"a- /ac ne uitm bine
si atent la viata lor, vedem c, de obicei, calc pe alturea4 viata lor e alta dect cea crestin- Chiar 'n Lo"a se
'ntmpl niste lucruri ,oarte discutabile, multe necuviinte- Cei care ,ac Lo"a stiu la ce m re,er-
Cstoria poate constitui 'n vreun ,el o piedic 'n calea ru"ciunii inimiiC
Poate constitui o piedic, dar eu cunosc persoane cstorite care se roa" ,oarte rodnic cu aceast ru"ciune-
#dic eu cred c totusi este posibil ca o persoan s se poat ru"a chiar dac este cstorit, dac are ,amilie-
/ac reuseste ssi convin" si restul ,amiliei s mear" pe aceast cale, atunci viata lor va ,i mult mai usoar
si mai ,rumoas-
$i o ultim 'ntrebare; v ru"m s comentati versetul biblic BBGnde este comoara voastr, acolo este si inima
voastrF-
Cred c nui nevoie de un comentariu complicat 'n aceast privint, dac ne "ndim c, 'ntradevr, ce ne
pasionea! mai mult aceea ne atra"e si atentia noastr-
Comoara presupune 'n primul rnd bnutul sau dolarul- $unt oameni care nau alt "ri3 dect de a se 'mbo"ti-
.n vremea noastr sunt vreo trei cate"orii de oameni; oameni sraci, mi3locii si ,oarte bo"ati- Cei ,oarte bo"ati
cred c adeseori 'si au inima acolo unde le sunt banii4 se "ndesc cum si adune si si pun unul peste altul, ca
ssi creasc tot mai mult acest venit, aceast comoar- .n timpul ru"ciunii, 'n timpul citirii $,intei $cripturi, a
Filocaliei si a altor texte binecuvntate, atentia lor se 'mparte 'ntre locul comorii si mi3loacele de a o spori si
ceea ce se spune 'n textele s,inte4 iar adeseori mintea ,u"e mai mult acolo undei comoara material, dect la
locul undei comoara spiritual, adic ceea ce citesc pentru su,letul si pentru mntuirea lor- /e aceea se spune;
*unde este comoara voastr, acolo este si inima voastr+- #sta cred c o poate recunoaste ,iecare 'n propria sa
viat-
$,intii au avut 'ns o alt "ndire; $,ntul #ntonie, de pild, sa de"a3at, sa desprins total de averea aceasta
pmnteasc dup moartea printilor si4 a 'mprtit averea la sraci si sin"ur, doar cu o desa", a plecat la
pustnicie- #vea un om carei aducea din cnd 'n cnd niste pesmeti si putin ap4 iar de la toat cealalt avere
cci era bo"at, de pe urma printilor si sia desprins inima- $i atunci nu avea cum s se mai "ndeasc la
aceast avere, la aceast comoar- Fiindc nu mai exista, ,usese 'mprtit la sraci, iar el avea alta 'n .mprtia
lui /umne!eu- /e aceea, unde era adevrata lui comoar, la /umne!eu pentru care vnduse tot acolo era si
inima lui-
#sa au ,cut toti acesti lepdati de averi, oamenii lui /umne!eu care tot timpul triau 'n ru"ciune si 'n
meditatie, cu mintea lipit de aceast realitate, dincolo de viata pmnteasc, 'n vesnicie- #veau inima unde era
comoara, unde era /umne!eu, unde era harul, unde erau Tainele, unde era bucuria pentru vesnicia de dup
moarte-
Con,erint tinut 'n
#ula Gniversittii din Bucuresti,
76 5I 788?


Cuvinte la nceput de post
Postul, 'n "eneral, este 'n,rnare si cumptare- Cumptare la mncare, la butur, la vorba desart si de prisos4
stpnire de sine si 'n,rnare de la orice lucru vtmtor-
#tt =echiul, ct si )oul Testament, pro,etii, apostolii si toti $,intii Printi pun ,oarte mare pret pe practicarea
postului trupesc si su,letesc, urmrind ast,el stpnirea ruttilor din noi-
Practic, nu este deloc usor a te suprave"hea mereu, a re!ista ispitelor dinluntru si din a,ar, ati tia voia, ati
smeri trupul si su,letul, 'n dorinta sincer de a birui rul din tine si de a te modela dup voia lui /umne!eu-
/e aceea, truda postului este socotit ca o 3ert, a su,letului si a trupului adus lui /umne!eu si 'n acelasi timp
este o dovad c iubim pe /umne!eu cu adevrat, 'mplininduI si aceast strveche porunc dat strmosilor
nostri 'nc de la 'nceputurile lumii-
Postul deplin, postul crestin bine plcut lui /umne!eu este 'nsotit 'ntotdeauna de ru"ciune si de milostenie,
acestea ,iind socotite de $,intii Printi ca aripi ale postului-
#ccentul trebuie s cad mai ales pe postul su,letesc- /ac ne lsm robiti de po,te urte, de patimi, cu toate c
postim cu trupul, alun"m de la noi harul lui /umne!eu si pierdem rsplata postului-
Cci iat;
Gnul posteste, dar se ceart si se 3udec cu ,ratele su, ca si rpeasc pe nedrept bunurile-
#ltul posteste cu trupul, dar se mnie, vorbeste de ru, ocrste si de,aim pe aproapele su-
Cellalt are stomacul "ol de hran, dar inima 'i este plin de rutate, de e"oism, de invidie si de "nduri
spurcate- El nu mnc nici carne, nici lapte, dar ucide cinstea si numele bun al con,ratelui su, prin calomnii,
prin minciuni si prin osndiri viclene-
'',u stiti voi postul care )mi place#''
BB)u stiti voi postul care .mi placeCBB, 'ntreab /omnul prin prorocul Isaia- BBRupeti lanturile nedrepttii,
de!le"ati le"turile 3u"ului, dati drumul celor asupriti si s,rmati 3u"ul lor- .mparte pinea ta cu cel ,lmnd,
adposteste 'n cas pe cel srman, pe cel "ol 'mbracl si nu te ascunde de cel de un neam cu tine-
#tunci lumina ta va rsri ca !orile si tmduirea ta se va "rbi- /reptatea ta va mer"e 'naintea ta, iar 'n urma ta
slava lui /umne!eu- #tunci vei stri"a si /omnul te va au!i4 la stri"tul tu El va !ice; Iat(DBB 0Isaia A9, ?81-
/eci, dac postesti cu adevrat, deschide inima ta e"oist ctre cel nevoias si, precum 'n,rne!i "ura ta de la
bucate, tot asa 'n,rnea! "ura ta de la minciun, de la npstuire, de la osndire, de la clevetire si de la tot
pcatul care intr prin cuvnt-
$,intii Printi, marii 'nvttori si asceti ai lumii laud ,oarte mult postul sil recomand cu struint-
Iat cteva din cuvintele lor;
BBPostul este sntate si pace a su,letului si a trupului-BB
BBPostul este stin"erea aprinderilor trupesti, eliberarea de vise urte, curtia ru"ciunii, pa!a mintii, usa
umilintei, smerita suspinare pentru pcate, 'nceputul si temeiul a toat lucrarea cea duhovniceasc, bineplcut
lui /umne!eu-BB
Iar $,ntul =asile cel (are adau";
BB/ac oamenii ar lua postul ca s,tuitor al ,aptelor lor, o pace adnc ar domni 'n toat lumea- )u sar mai
rscula popoarele unele 'mpotriva altora, nu sar mai ,uri arme, nar mai ,i tribunale si nici 'nchisori-
Pdurile si pustiurile nar mai avea tlhari si viata oamenilor nar mai ,i att de plin de tristete si de lacrimi,
pentru c postul iar 'nvta pe oameni s se 'n,rne!e nu numai de la anumite mncruri si buturi, ci iar 'nvta
s i!"oneasc din viata lor; lcomia, e"oismul, destrblarea, viclenia, lenea si orice patim-BB
#cestea sunt numai o parte din bine,acerile si din roadele postului, roade pe care le putem dobndi si noi cu
a3utorul harului dumne!eiesc si cu strdania noastr statornic-
Fericiti sunt crestinii care respect cu sr"uint rnduiala celor patru posturi de peste an, 'mpreun cu
miercurile si vinerile, cum ,ceau printii si bunicii nostri, spre 'nnoirea trupului, luminarea su,letului si
schimbarea 'n bine a 'ntre"ii noastre vieti- /oamne a3utD
#rticol publicat 'n nr- % al revistei BB$chimbarea la FatBB,
editat de #$COR Bucuresti, 'n noiembrie 788>


$reapta socoteal
Experienta ru"ciunii inimii
Printele Ioan Mul'"hin 'n Romnia- .ntlnirile de la Ru"ul #prins
Capcanele ,alsei credinte .nsusirile tririi ortodoxe
/iscernmntul- Cum va ,i sub domnia #ntihristuluiC
Importanta duhovnicului Credinta tinerilor Esentialul
= ru"m s ne povestiti cteva lucruri importante despre una sau dou mari personalitti duhovnicesti pe care
leati cunoscut-
(as re,eri pe scurt la printele rus Ioan Mul'"hin, despre care am mai vorbit cu alt oca!ie- :am cunoscut pe
vremea cnd se retr"ea din Rusia, 'ndat dup r!boi, cnd rusii a3utati de americani au obli"at armatele
"ermane s se 'ntoarc din victoria lor- Printele Ioan era 'n acea vreme duhovnicul mitropolitului )icolae al
Rostovului- #vea pe atunci aproximativ ?& de ani-
Printele a intrat de mic 'n mnstirea Optina din nordul (oscovei- Ca ,rate dup cum spunea el a trit mai
mult 'n schitul Optina, care era aproape de mnstire, lipit de ea-
/up Revolutie am avut dorinta s vd unde a crescut printele Ioan Mul'"hin si am ,ost pn la mnstirea
Optina- Este la mar"inea unei pduri- Biserica mare este ast!i restaurat, dup ce comunistii au tinut 'n ea
tractoare- :eam povestit clu"rilor de acolo despre printele Ioan- Ei nu stiau nimic despre el, deoarece
printele a ,ost luat la canal de comunisti cnd era doar ,rate de mnstire- :eam istorisit despre el, iar ei lau
scris 'n dipticele lor si acum printele este din nou acolo, la locul lui-
"xperienta rugciunii inimii
:a schitul Optina erau doispre!ece ,rati mai tineri si patru duhovnici- .n ,iecare !i acesti ,rati se spovedeau, iar
duhovnicii 'i a3utau ssi simt viata ,oarte luminoas- Ca niste psri !burtoare se simteau dup spovedania
!ilnic, ca niste psrele usoare- #colo ei practicau si ru"ciunea lui Iisus4 dup un timp nu mai erau niste
'nceptori, erau tritoriD
.n privinta ru"ciunii ne'ncetate dup cum se stie o problem ,oarte important este coborrea mintii 'n
inim- #cesti tineri, printre care era si printele Ioan Mul'"hin, 'si 'nsusiser pentru 'nceput doar prima parte a
ru"ciunii- $e ru"au !ilnic- $truind, pn la urm printele Ioan sia 'nsusit aceast ru"ciune cu tot ce are ea
mai pretios; unirea mintii cu inima-
Pentru c, pn cnd mintea nu coboar 'n inim, omul este dublu; una "ndeste si alta simte- )iciodat omul
nu poate reali!a 'n su,letul su o unitate adevrat- Cnd a3un"e mintea 'n inim, atunci omul ce "ndeste,
aceea simte, aceea spune si aceea ,ace- #bia atunci se poate numi omul sincerD Pn s a3un" la aceast 'nalt
stare duhovniceasc, el te poate luda cu cuvinte ,oarte ,rumoase, pe care le au!i, dar 'n acelasi timp, pe la
spate, te poate 'n3ura sau te poate vorbi de ru- Cnd a intrat mintea 'n inim, atunci omul devine cu adevrat
unitar si sincer- #tunci inima devine curat- Cei curati cu inima spune Fericirea a sasea vor vedea pe
/umne!eu-
/umne!eu 'si are locasul 'n inima de tain a omului- #colo, 'n aceast inim duhovniceasc, este templul
/uhului $,nt din noi- #colo st (ntuitorul dup bote!ul nostru- .n acest lcas coboar si mintea ru"torului,
care pn atunci este de obicei ,oarte umblreat si nestatornic-
Printele Ioan avea aceast experient care este "reu de a"onisit4 el sio 'nsusise de3a si asa la apucat revolutia
ruseasc, pe cnd avea 7>79 ani- #tunci comunistii iau 'mpuscat sau iau tiat cu sabia pe toti btrnii din
mnstire, iar tineretul a ,ost arestat si trimis la munc ,ortat-
Cu aceast oca!ie, printele Ioan a ,ost scos din linistea si din bucuria !ilnic pe care o tria la Optina si a ,ost
dus 'ntrun santier revolutionar bolsevic la un ,luviu unde se ,ceau ,el de ,el de lucrri, cum sau ,cut si pe
la noi- #colo erau ,oarte multi tineri, lume obisnuit, care 'n3urau si blestemau toat aceast miscare
revolutionar care era 'n Rusia- Printele lucra att de linistit, 'nct a atras atentia; BB/e ce esti asa de vesel, ceai
ptitC Esti un om cu o viat ,oarte chinuit aiciBB- Iar el rspundea simplu; BB.l am pe <ristos, am totul- )am nici
un ,el de tulburareBB- <ristos era 'n inima lui si: simtea pre!ent acolo- $i"ur c multi nau 'nteles, bietii
oameni, ,iindc erau oameni tineri pe vremea aceea, cu preocupri ca si cele ale multor tineri de ast!i- #sa a
trit printele Ioan 'n acea viat ,oarte crunt, ,oarte "rea pn cnd a ,ost b"at la 'nchisoare-
/e la cei 'ntemnitati comunistii aveau prile3ul s a,le multe lucruri, pentru c omul constrns 'n 'nchisoare este
silit s spun ce stie si ce nu vrea s spun- Optina ,usese un centru duhovnicesc ,oarte puternic4 acolo veneau
multi scriitori rusi si, ,r 'ndoial, acestia deveniser 'ntre timp dusmanii revolutiei- /e aceea comunistii voiau
s a,le ct mai multe lucruri de la tinerii care au trit 'n Optina- #sa c printele Ioan a ,ost stors de tot ce stia
el, la vrsta aceea, despre alte persoane care interesau securitatea ruseasc- /up aceea a ,ost scos a,ar la
munc, apoi iar b"at 'n temnit, asa 'nct a cunoscut ,oarte bine 'nchisoarea comunist din acea perioad-
Cnd sa mai slbit aceast pri"oan bolsevic si sau ,olosit alte metode de suprave"here, sa lsat libertate
mai mult si Bisericii, ast,el c si mitropolitul Rostovului 0de care se va le"a destinul printelui Ioan1 a 'nceput
s duc o viat mai activ- .ntre timp nu mai erau preoti, deoarece ma3oritatea ,useser executati4 rmseser
cei care mai ieseau din 'nchisoare- $i, ,r 'ndoial, c printele Ioan era unul dintre ei- El sia pstrat aceast
inte"ritate pentru c, datorit ru"ciunii lui Iisus, nu sa consumat prea mult, cu toate pri"oanele si su,erintele
pe care lea 'ndurat ct a ,ost 'nchis-
Printele Mul'"hin era un om ,oarte inte"ru si avea o memorie ,oarte bun- /eoarece era ,oarte "reu ca cineva
s scrie si s mai citeasc pe undeva cteva pa"ini crestine masinile de scris si tipriturile ,useser cen!urate si
strnse, 'nct nu se "seau crti duhovnicesti printele a ,ost obli"at s 'nma"a!ine!e, s tin minte unele
scrieri ale $,intilor Printi- Cum avea o minte ,oarte limpede, a reusit s 'nvete multe lucruri pe de rost- Cita
cum am au!it si pe printele Cleopa de la noi cu ,oarte mult preci!ie scrieri din $,intii Printi ,ilocalici- $i, 'n
acelasi timp, stiti de ce era puternic cuvntul luiC Pentru c el tria ce scriau $,intii Printi- Iar cuvntul lui era
un cuvnt care impresiona si atr"ea si asta la convins si pe Prea $,intitul mitropolit )icolae ca sl ia ca
protopop al lui, desi era necstorit- Printele Ioan era ast,el si duhovnic, si protoiereu al mitropolitului-
'rintele 2oan n 0omnia3
)ntlnirile de la 0ugul Aprins
/up un timp, balanta r!boiului prea s se 'ncline spre partea 2ermaniei care 'nainta cu rapiditate pe
teritoriile Gniunii $ovietice- .ns pn la urm nemtii au ,ost obli"ati s se retra", iar mitropolitul )icolae a
,u"it din Rusia cnd a a,lat c bolsevicii sunt din nou aproape de Rostov- Erau cu el printele Ioan, un diacon,
sora mitropolitului care era maic si o prieten a acesteia- /up ce au a3uns 'n Bucuresti, mitropolitul a mers
la Patriarhie, cum era si normal- Pe vremea aceea era patriarh Prea Fericitul )icodim (unteanul, care 'n
tinerete 'si ,cuse studiile la Miev, deci stia ,oarte bine ruseste4 si sa 'nteles cu mitropolitul Rostovului ca tot
acest "rup s ,ie ca!at la mnstirea Cernica, 'n casa )i,on-
.ntre timp, printele Ioan care era un om duhovnicesc autentic sa interesat unde ar putea s mai "seasc un
loc ca ssi 'mprospte!e viata su,leteasc- Cineva la 'ndrumat ctre mnstirea #ntim 0pe vremea aceea
'ncepuse de3a Ru"ul #prins1-
.ntro bun !i a plecat sin"ur de la Cernica spre Bucuresti- .n oras a 'ntrebat, 'n tramvai, unde e mnstirea
#ntim, iar un tnr ia rspuns 'n ruseste; BB$tiu eu, v conduc dac aveti nevoie, m numesc :eontie, sunt
basarabean, stiu si ruseste, si romneste, asa 'nct pot s v a3utBB- #cel tnr era un ,ost soldat din armata
sovietic 0era 'mbrcat civil atunci, armata ,iind 'n descompunere1- .n acest ,el a aprut printele Ioan 'n
mnstirea #ntim, pe cnd eram si eu acolo, 'n anul 786A-
# venit la #ntim 'ntro duminic sear, 'nainte de vecernie4 si atunci, dup slu3ba vecerniei, se cnta ca si ast!i
Paraclisul (aicii /omnului- :am invitat mai 'nti la slu3b 'n biseric, iar dup aceea am 'nceput s ne
cunoastem- Era pre!ent si printele Benedict 2hius, era si ,ratele #ndrei $crima, ucenicul lui #nton /umitriu
pro,esor de lo"ic si ,iloso,ie la ,acultate4 era pre!ent si $andu Tudor, care, mai tr!iu, va deveni printele
/aniil Teodorescu 0el a ,ost de ,apt initiatorul Ru"ului #prins1- #sadar printele Ioan, 'ntro duminic sear din
octombrie, a ,cut cunostint cu acele persoane- # rmas noaptea la noi si dup aceea, timp de doi ani, a venit
'n ,iecare smbt seara, ca s ,ie si la prive"here- $lu3ea cu noi 'mpreun si, dup $,nta :itur"hie de a doua
!i, rmnea, iar seara participa la aceast sedint a Ru"ului #prins-
:a aceste 'ntlniri era de obicei mai 'nti o con,erint despre Ru"ul #prins care este un simbol att al (aicii
/omnului, ct si al ru"ciunii ne'ncetate , iar dup aceea, sub ,orm de seminar, erau 'ntrebri si desi"ur
rspunsuri- Printele Ioan era si el pre!ent-
Con,erintele se tineau 'n biblioteca mnstirii 0'n partea dreapt a incintei14 'ntotdeauna sala si scrile erau
ocupate cu auditoriu-
Odat, cnd a 'nceput partea a doua cu 'ntrebrile, printele Ioan a completat un rspuns cu cteva s,aturi
re,eritoare la ru"ciunea lui Iisus- /up aceea a devenit o persoan ,oarte important si aproape la ,iecare
sedint din duminicile care au urmat era si el 'ntrebat 'n chip deosebit- $tia ,oarte multe lucruri, povestea
,rumos, 'n limba rus bine'nteles, iar ,ratele :eontie traducea-
#st!i unii scriu despre Ru"ul #prins 'nchipuindusi ,iecare cam ce am discutat, ce probleme au ,ost abordate
la acele con,erinte-
#devrul este c principalele probleme despre care se vorbea din punct de vedere practic, istoric si mistic au
,ost $,nta :itur"hie si viata litur"ic din $,ntul #ltar, precum si ru"ciunea lui Iisus- #sadar, de la $,ntul
#ltar la altarul inimii- Pentru c, asa cum se spune si 'n imnulacatist al Ru"ului #prins, BBinima este
litur"hisitorul cel adevratBB- #dic 'n ,iecare din noi exist si se svrseste continuu o litur"hie luntric-
#cesta este idealul-
Gn ideal usor de 'mplinit dac 'n inim exist rvn pentru ru"ciunea lui Iisus- (ie!ul 'ntlnirilor Ru"ului
#prins a ,ost, de ,apt, apro,undarea si explicitarea ru"ciunii inimii-
/espre Ru"ul #prins, dup cum stim ,oarte bine, se istoriseste 'n $,nta $criptur- (oise proorocul, ,u"it din
E"ipt, a a3uns la muntele $inai si a v!ut acolo, chiar 'n ,ata sa, un ru" ca un pom, care ardea 'ncontinuu, ,r s
se mistuie- #cest ru" este simbolul (aicii /omnului- /esi ,oc ceresc era Iisus <ristos, (aica /omnului a
rmas nears, 'ns 'ndumne!eit prin Pruncul $,nt- Pentru noi, cei care dup 786A neam ales acest simbol
drept patron s,nt al 'ntlnirilor de la (nstirea #ntim, Ru"ul #prins era si simbolul ru"ciunii ne'ncetate-
Cine se roa" ne'ncetat se aseamn cu acel ru" care ardea si nu se mistuia- Crestinii care practic cu adevrat
ru"ciunea inimii 'si pstrea! propria identitate, desi sunt uniti cu /umne!eu, sunt mereu uniti cu El prin
harul, prin ,ocul :ui, prin acea nes,rsit vlvtaie de lumin si putere- Cu ct acesti ru"tori ard mai mult
pentru ru"ciunea lui Iisus, cu att devin mai luminosi si mai apropiati de /umne!eu-
.n ianuarie 786> printele Ioan a ,ost arestat de armata sovietic la mnstirea Cernica 'mpreun cu ,ratele
:eontie si dus 'n Bucuresti la tribunal, 3udecat si b"at 'n 'nchisoare- Cu el erau 'ntemnitati si romni- Prin
acestia printele tinea le"tura cu noi- Gnii se eliberau, veneau pe la noi si ne aduceau vesti sau anumite lucruri
de la printele Mul'"hin- #tunci 'nchisorile erau mai putin severe dect 'n perioada ce a urmat4 mai tr!iu, cnd
am ,ost si noi anchetati si 'nchisi, viata la puscrie si la securitate a devenit ,oarte aspr-
Printele Ioan a ,ost condamnat s alea" 'ntre 'nchisoarea pe viat si pedeapsa cu moartea- Printele a ales
'nchisoarea pe viat- $punea c 'n temnitele comuniste sunt ,oarte multi oameni descura3ati care cred c totul se
termin acolo, 'n puscrie, iar el poate si a3ute, s le ridice moralul- $i a pre,erat 'nchisoarea pe viat- .ns a
,ost trans,erat de la Bucuresti la Odessa, iar acolo, la un moment dat, pentru cumintenia, btrnetea si trecutul
lui, a ,ost scos din celul 'n curtea 'nchisorii, la aer 0aerul a contat ,oarte mult pentru cei care au ,ost 'nchisi1-
Era un ,el de parc 'n acea curte si el se ocupa cu 'n"ri3itul ,lorilor- Printele Ioan a murit 'n cele din urm 'n
temnita de la Odessa- /umne!eu stie unde este 'nmormntat acolo, dac mai exist ceva din trupul lui- #ceasta
este pe scurt viata unui mare duhovnic pe care lam cunoscut, printele Ioan Mul'"hin-
Puteti s mai adu"ati si alte lucruri re,eritoare la portretul interior al printelui IoanC
Era un om ,oarte luminos la minte- Cnd 'l vedeai, ti se prea c nu dai nici un ban pe el, nuti ddeai seama
ce valoare duhovniceasc are- Era micut, blond, cu ochii albastri, purta o 'mbrcminte simpl4 era ,oarte
modest- /ar cnd te apropiai de el sil 'ntrebai niste lucruri, rspundea ma"istral, 'ntruct era plin de acest mare
har al ru"ciunii ne'ncetate-
/e mai multi ani la printele Ioan chemarea /omnului coborse din minte 'n inim4 el se ru"a si cnd vorbea,
si cnd mnca, si cnd mer"ea- Ru"ciunea era pentru el ca si respiratia- $i 'n somn se ru"a--- O stiu chiar de la
el4 eu 'l "!duiam 'n chilia mea de smbt pn luni si vorbeam cu el multe lucruri care miau ,ost cu adevrat
de mare ,olos-
Odat lam ispitit; printele vorbea ,oarte aprins cu cineva despre "ro!viile pe care le 'ntlnise 'n temnitele
comuniste din Rusia, iar eu iam pus mna pe umr si lam 'ntrebat; BBPrinte Ioan, acum te ro"iCBB- $i mia
rspuns simplu; BB/a, printe, m ro"BB- Pn atunci nu 'ntlnisem un preot sau un mirean care s spun aceast
ru"ciune cu adevrat ne'ncetat-
Cunostea toate volumele din Filocalie, cita texte lun"i din ele si, mai ales, era un ru"tor adevrat4 avea aceast
ru"ciune ne'ncetat care se ,ixase 'n inima lui- $i nu exist o bucurie mai mare pentru o persoan dect aceea
pe care o simte atunci cnd ru"ciunea lucrea! 'n inima ei-
Printe $o,ian, vati nscut si ati trit mai multi ani 'n Basarabia si de aceea poate ne lmuriti mai bine o
problem; din mi3locul poporului rus au iesit mari personalitti duhovnicesti, cum ar ,i printele Ioan Mul'"hin
pe care lati cunoscut- )u mai vorbim de s,intii apreciati ast!i 'n 'ntrea"a lume, precum $,ntul $era,im de
$arov, $,intii de la :avra PecersJa sau $,ntul $iluan #thonitul- .n acelasi timp 'ns tot rusi au ,ost si cei care
neau ,urat Basarabia, nordul Bucovinei, te!aurul 0iar acum nu vor s ni le mai dea 'napoi14 tot rusi au ,ost si cei
care au deportat sau au omort mii de romni- Cum se explic ,aptul c 'n mi3locul aceluiasi popor exist
simultan aceste dou extreme, oameni radical deosebitiC
Poporul rus este un popor mare, un popor urias, asa 'nct au loc laolalt si s,intii, si oamenii ,r su,let-
Puteti s ne mai spuneti cteva cuvinte si despre alti mari duhovnici pe care iati cunoscutC
#s mai spune cteva cuvinte despre printele 2heor"he Rosca, la care mam spovedit aproximativ !ece ani- $i
domnul pro,esor =ir"il Cndea sa spovedit la Prea Cucernicia sa- Printele Rosca a ,ost un preot de mir ,oarte
cult- $tia bine ruseste si a tradus 'n limba romn mai multe scrieri cu adevrat ,olositoare, printre care as
aminti 'n primul rnd $bornicul- Era tot basarabean- Cunostea ,oarte multe lucruri practice si duhovnicesti- $i
mai ales era un duhovnic ,oarte priceput, un bun 'ndrumtor al ru"ciunii inimii-
(ai amintesc pe printele 2helasie 0care era un ,el de pustnic1 si pe printele Teodosie4 la ei mam spovedit ct
timp am ,cut seminarul la mnstirea Cernica 0'ntre anii 78@%786&1- .nainte de 786A la mnstirea $,ntului
Calinic a ,ost o viat duhovniceasc 'nalt, datorat 'n special monahilor btrni, printre care erau si acesti doi
s,tuitori ,oarte buni- Pentru noi, elevii de atunci, acesti printi erau niste oameni deosebiti-
Gn alt mare duhovnic si un om cu un su,let ,oarte bun a ,ost printele Benedict 2hius- Printele Benedict a
primit de la printele Ioan Mul'"hin o binecuvntare special, e"al cu o initiere 'n ru"ciunea lui Iisus-
.ntre cei 7? arestati 0din noaptea de 7@76 iunie 78A91 si condamnati la ani "rei de temnit 0pentru BBactivitti de
uneltireBB 'n cadrul or"ani!atiei Ru"ul #prins1, au ,ost, 'n primul rnd, printele /aniil Teodorescu si printele
Benedict 2hius initiatorii acestei miscri crestine, care 'ntretineau ,lacra Ru"ului #prins, ce ardea si nu se
mistuia-
Cu oca!ia acestor sase ani de 'nchisoare am reusit s 'ntele" mai bine su,erinta 'ntre"ului popor romnesc,
deoarece 'n viata de temnit am 'ntlnit oameni din toate cate"oriile sociale-
Cei care am participat la con,erintele de la #ntim neam rev!ut cu totii pentru prima dat de la arestare la
proces, 'n sala de 3udecat a Tribunalului (ilitar Bucuresti, apoi la Iilava- :a #iud nu neam v!ut dect
partial- Tot partial neam re'ntlnit peste patru ani, 'n colonia de munc silnic de la $alcia, aproape de Brila-
Ct am stat la Iilava 'n"hesuiti 'ntro celul mare, cu peretii 'nne"riti de pcur , unde, 'n a,ar de noi, mai
erau multi alti oropsiti, printele Benedict, luminos la chip, sa impus de la 'nceput, prin cuvntul su blnd,
convin"tor si 'ntelept, ca o mare mn"iere pentru toti cei de ,at civili, o,iteri, preoti, medici, monahi, tineri
si vrstnici 'nct uitam cu totul de mi!eria 'n care ne a,lam-
/up cei patru ani de viat aspr si "rea de la #iud, viat static, de celul, 'n conditii de mi!erie si de
exterminare, am ,ost scosi la munc silnic- .n re"imul de la #iud era inter!is orice activitate, ct de
ne'nsemnat- Trebuia s stai ,r s ,aci nimic- $i era ,oarte "reu s nu ai voie s lucre!i- .n re"imul de munc
silnic, dimpotriv, trebuia s muncesti ,r pic de odihn-
.n colonia de munc silnic de la $alcia neam rev!ut cu printele Benedict si cu alti cole"i de la Ru"ul
#prins, timp de mai bine de doi ani- (ai ales duminicile, se ,ormau "rupuri 'n curtea 'nchisorii si 'n ,iecare
"rup se a,la mcar un preot 0la $alcia eram 'n 3ur de o mie de detinuti, dintre care o sut eram preoti ortodocsi1-
2rupul cel mai mare dintre toate era cel din 3urul printelui Benedict-
$e ru"a pentru toti, apoi ne vorbea din $,nta $criptur, din $,intii Printi, din istorie si din propria sa viat- )e
vorbea din bo"tia inepui!abil a cunostintelor sale si din plintatea inimii sale stpnite de har- Cuvintele
printelui pline de lumin si de 'mbrbtare mer"eau direct la inim, ca o adevrat hran duhovniceasc,
bucurndune si 'ntrindune, 'nct su,erintele 'nchisorii le suportam mult mai usor, sporindune 'n acelasi timp
si 'ncrederea 'n /umne!eul printilor nostri-
Ce ne puteti spune despre $andu Tudor, cel care a ,ost principalul initiator al miscrii duhovnicesti a BBRu"ului
#prinsBBC
Era un om cu un su,let ,rumos si ,oarte dinamic, "ndea mereu lucruri noi- Era curios, 'n sensul bun al
cuvntului, adic era un vesnic cuttor- $andu Tudor avea un stil direct si nu prea puteai s ,aci compromisuri
cu el- Tio spunea direct 'n ,at, ,r vreun ascun!is- /up ce sa clu"rit a devenit si mai direct-
#m ,ost la el acas 'nainte de a se clu"ri- #vea o bibliotec impresionant pe care iau risipito comunistii
si era ,oarte cult- Foarte cultD /ac aveai vreo 'ndoial, dup ce discutai cu el tio lmureai- Citea ultimele crti
aprute 'n special din literatur, chiar si dup ce a a3uns la mnstirea #ntim-
#lexandru (ironescu 'i spunea odat; BB(, $andule erau prieteni vechi , tu esti un om de nesu,erit, dar esti
extraordinarDBB- #sa era- Trebuia si 'nduri mai multe accente prin care 'ti spunea c esti un prost si alte
asemenea, dar, 'n acelasi timp, avea un ,el de a ,i care te ,cea s treci peste tot ceti spusese si a3un"eai 'n cele
din urm sl 'ndr"esti-
/up ce sa clu"rit a devenit ,oarte simplu, 'n mncare, 'n toate- .n 'nchisoarea de la #iud neam 'ntlnit o
sin"ur dat4 neam !mbit unul altuia, dar nam putut s vorbim nimic- .n cele din urm, printele /aniil
nume pe care si la luat atunci cnd a 'mbrcat schima cea mare a devenit martir si sa dus cu ru"ciunea
inimii 'n .mprtia lui /umne!eu- El a ,ost a3utat si s,tuit ,oarte mult 'n aceast lucrare a ru"ciunii ne'ncetate
de ctre printele Ioan- #tt $andu Tudor, ct si =asile =oiculescu au cptat 'n mod autentic ru"ciunea lui
Iisus, pentru c au cutato si siau 'nsusito din toat inima-
Capcanele falsei credinte
Printe arhimandrit, cum s 'ntele"em cuvntul $,ntului $iluan #thonitul; BBTine mintea 'n iad si nu
de!nd3duiBBC
$,ntul $iluan a scris o carte care i sa comandat de sus4 i sa poruncit s scrie ceva despre viata
duhovniceasc- .n ea vorbeste despre har, despre ru"ciune, despre smerenie, despre (aica /omnului--- $unt
niste lucruri extraordinar de ,rumoase- (i se pare c este o carte cu adevrat inspirat, de o 'nltime spiritual
aproape e"al cu $,nta $criptur-
#ici "sim si acest cuvnt despre care ati 'ntrebat- E un cuvnt mai "reu-
Eu am a,lat si nu e deloc o noutate c iadul nu este undeva 'n a,ar de pmnt, ci este undeva chiar 'n
pmnt- $i aceasta am a,lato din catavasia a sasea a .nvierii care spune asa; BBPo"ortuTeai 'n cele mai de 3os
ale pmntuluiBB-
(ntuitorul, dup ce trupul $u a ,ost rsti"nit pe cruce, a cobort su,letul $u 'n iad si ia scos pe toti dreptii
care erau acolo, undeva 'n pmnt- Trupul $u a ,ost prohodit si 'n"ropat, pus sub peceti, iar su,letul :ui a
cobort 'n iad- Exist o ru"ciune care explic ,oarte ,rumos ce sa 'ntmplat atunci; BB.n mormnt cu trupul, 'n
iad cu su,letul, ca un /umne!eu, 'n Rai cu tlharul si pe scaun 'mpreun cu Tatl si cu /uhul ai ,ost, <ristoase,
toate umplndule, Cel ce esti necuprinsBB- #dic (ntuitorul este pre!ent 'n aceste locuri dup moartea $a de
pe cruce-
Iadul este 'ns si pe pmnt- /eci, exist 'n pmnt dar si pe pmnt, 'nct noi suntem obisnuiti cu el- Iadul sil
,ac multi dintre tritorii acestei lumi atunci cnd duc o viat ,r ,ric de /umne!eu, el devine ast,el
descura3ant, devine nimicitor- /ar a suporta iadul pe pmnt cu aceast 'ncredere 'n /umne!eu este un lucru
,oarte necesar pentru viata noastr- Trim cu aceast 'ncredere c iadul va avea un s,rsit 0si ast,el vom ,i cu
adevrat liberi si vom putea cu adevrat s ne ocupm de viata noastr luntric1, 'n ciuda descura3rii pe care
neo aduce diavolul pentru c el este 'n iad, dar este si 'n lume- Este printul lumii care a csti"at ,oarte multi
pmnteni pentru ,rtia lui-
Pe toti cei care suntem 'nc 'n lume, diavolul ne vnea! si 'ncearc s ne acapare!e si s ne atra" 'n 'mprtia
lui, 'mprtia 'ntunericului si a mortii, pentru a se distra cu noi chinuindune- .ns, cernd a3utorul lui
/umne!eu, re!istm si 'nvin"em aceast tendint lacom a diavolului de a cuceri ,ptura lui /umne!eu-
Printe $o,ian, pentru un tnr care doreste s se apropie de Biseric pot aprea di,erite capcane spirituale si
am dori s ne spuneti cteva cuvinte despre trei dintre acestea- Prima ar ,i pietismul- Gnii de,inesc pietismul ca
un amestec sentimentalist de superstitii si de exa"erri ale unor lucruri neimportante- Ce ne puteti spune despre
pietism si cum s ne ,erim de elC
)oi urmrim 'n viat s ne mentinem pe calea ortodoxiei care este lumina credintei noastre, lumina lui <ristos
si care stim si"ur c ne conduce ctre .mprtia lui /umne!eu- Celelalte suro"ate ale ortodoxiei nu le lum 'n
seam si de aceea le recomand tinerilor s nu alunece 'n superstitii si 'n ast,el de miscri cum este pietismul-
Pietate, evlavie adevrat, aceasta e cu totul altceva, este calea pe care trebuie s o urme!e un tnr cesi
doreste mntuirea- )u ne interesea! pietismul, de aceea nici nu vorbesc despre el-
O alt ispit ar ,i intelectualismul 'n care credinta apare mai mult ca o problem interesant de cultur si nu, 'n
primul rnd, ca un act de trire-
$i cultura aceasta, orict ar ,i ea de 'nalt, este amestecat cu mndrie4 iar mndria este aruncat 'n lume de
duhul minciunii, adic de diavol- El este ,oarte savant- /iavolul stie ,oarte mult ,iloso,ie, ,oarte mult teolo"ie
si impresionea! cu stiinta lui, 'ns aceast stiint 'l tine mereu rece ,at de /umne!eu- (intea lui este
'ncremenit 'n cunoasterea pe care o are4 tot la ,el se 'ntmpl si cu prietenii si, intelectualii or"oliosi, mai ales
ateii- $tiu de toate si rmn mai departe 'nchisi 'n stiinta lor, ,r nici o deschidere ctre /umne!eul cel
adevrat, cel viu- $unt morti pentru /umne!eu si pentru ei 'nsisi- Rmn 'nchisi 'n aceast stiint si
impresionea! pe cei care au aceleasi preocupri-
Cu toat aceast ,iloso,ie a lor si cu toat aceast intelectualitate 'nalt, sunt ca o trmbit care sun puternic,
dar lumea nu este atras de asemenea sunete- )u este o melodie anume, ceva care s plac, este un stri"t
adeseori uscat, 'nct, de multe ori, acest intelectualism chiar cnd vine 'n contact direct cu credinta si trirea
crestin nu se 'mpac cu 'nvttura lui <ristos, 'n "eneral, si cu trirea crestin, 'n special4 le re,u!- .i
convine s rmn 'ntro uscciune intelectual4 cei care sunt obisnuiti cu ea sunt multumiti s asculte aceast
depnare de cunostinte si de probleme ale intelectului, ale mintii, dar rmn mereu uscati 'n aceast ,orm de
cunoastere seac pentru su,let si pentru viata 'ntru <ristos-
Intelectualismul nu are valoare duhovniceasc, pentru c cei care su,er de o asemenea insu,icient sunt mereu
'n a,ara comuniunii cu /umne!eu, ca si diavolul, care este ,oarte savant, 'ns nu poate ,ace niciodat parte
dintre prietenii lui <ristos- Prietenii lui <ristos sunt s,intii care aveau ,oarte multe cunostinte duhovnicesti, dar
'n acelasi timp le triau si pstrau 'n su,let bucuria dumne!eiasc a harului, care 'i ,cea ,ericiti cu adevrat-
O alt capcan pentru tinerii care doresc s se apropie de Biseric, o capcan mai nou, este criticismul- Gnii
sustin c trebuie s criticm ct mai mult pentru ca lucrurile s ,ie mai dinamice, alt,el ele pot s 'nlemneasc4
dac vom critica, va aprea ceva nou, ceva viu- Cum vedeti $,intia voastr aceast problemC
#ceast problem o vd mai simplu- Pentru mine aceast critic repetat se con,und adeseori cu 3udecarea
aproapelui- #dic, criticismul este o pornire 'mpotriva poruncii evan"helice de nu a 3udeca pe aproapele meu-
.ntre anumite limite poate ,i necesar si aceast critic, 'ns ea trebuie s ,ie obiectiv, s ,ie cinstit- /e obicei,
3udecarea aproapelui se ,ace 'n lipsa celui 3udecat si de multe ori este "resit, ,als- $e 3udec si se condamn 'n
lips si pentru asta este un pcat- Pentru c, ni se spune 'n $criptur; BBa (ea este 3udecataBB4 adic numai
/umne!eu are aceast putere si aceast calitate de a 3udeca pe ,iecare dintre noi, iar 3udecat :ui este corect cu
adevrat- /umne!eu este ,r "reseal si este sin"urul care stie tot ce se 'ntmpl cu ,iecare persoan si cu toti
laolalt-
Cnd cineva critic pe altul care nui de ,at, 'i spune pcatele lui pe care le stie4 dar cel care e socotit vinovat si
pctos are si el constiint si ast,el se poate reabilita 'naintea lui /umne!eu prin pocint- Cel care 3udec nu
poate ptrunde mai mult dect ceea ce vede sau aude si de aceea el poate s rmn 'n "reseala aceasta c la
osndit, iar cel vinovat se poate 'ndrepta- /umne!eu 'l primeste pe acesta din urm, iar cel care a 3udecat este
osndit pentru clcarea poruncii de a nu 3udeca pentru a nu ,i 3udecati 0(atei >, 71-
.ns critica de care ati pomenit la 'nceput este si necesar, pentru c un om nu poate mereu s vad totul 'n 3urul
lui- /e aceea cteodat sunt necesare mai multe minti pentru a re!olva o problem, iar o critic cinstit, ,cut
cu dra"oste si sinceritate, poate aduce ceva ,olositor- Poti critica ce nui bun, dar trebuie s aduci 'n locul
acestui element "resit ceva po!itiv- $i atunci se poate colabora pentru a se a3un"e la un adevr 'ntre", nu un
adevr stirbit sau un adevr insu,icient-
)nsusirile tririi ortodoxe
Printe, cum 'i convin"em pe tineri s vin la BisericC
:e propunem s ,ac o experient, dac tinerii sunt sinceri si caut cu adevrat ceva- Pentru c viata obisnuit,
viata de plcere pe care o are un tnr 'n 3urul lui nu 'i este su,icient si simte deseori un "ol 'nluntrul lui4 asta
o simte si ,r si spun eu- Cum 'si poate umple acest vid luntricC Trebuie s caute ceva- /aci usuratic, va
rmne cu "olul acesta pn 'n "olul mormntului- /ar dac este serios 'n ceea ce caut, va "si ceva care si
vindece aceast neputint su,leteasc- /eci sinceritatea 'i trebuie 'n constienti!area si re!olvarea acestei
insu,iciente personale-
/e obicei, pe noi ne interesea! constient sau nu multumirea su,leteasc, dar nu multumirea aceasta pe care
o ai dup ce mnnci si bei si petreci si te des,te!i 'n alte pcate, nu aceast multumire4 tn3im dup acea
multumire su,leteasc care s ne 'nsoteasc permanent 'n viat- Cutm ceva care s ne a3ute s crestem
su,leteste- $pre exemplu, poti s cunosti toat stiinta care exist 'n lume si nu esti totusi multumit si atunci cauti
altceva-
Gn loc unde se "seste aceast 'mplinire su,leteasc este Biserica, pentru c acolo se spun si se cnt niste
adevruri lsate special 'n lume pentru a umple "olul nostru luntric- /e la altar sau de la stran nu se spun
niste idei oarecare, ci vorbesc aici tritori crestini care au a,lat aceast surs, acest i!vor de cunoastere ce 'i
'mplineste, ,iindc le rspunde la problemele lor-
/up aceea, bine'nteles c Biserica te 'ndeamn s citesti cel putin )oul Testament- Citesti Evan"heliile,
scrierile $,intilor #postoli- Citesti c $,ntul Pavel a ,ost un rtcit, a ,ost dusmanul lui <ristos si sa 'ntlnit cu
<ristos pe drumul /amascului- /ar anumite persoane care: caut cu sinceritate pe /umne!eu se pot 'ntlni cu
El nu numai 'n )oul Testament, ci si pe un alt drum al /amascului-
$au tnrul se poate 'ntlni cu un duhovnic si poate 'l 'ndeamn /umne!eu s se spovedeasc si atunci tot 'n
Biseric "seste calea cea mai pro,und prin care poate a,la pacea su,leteasc-
Cum s 'ntele"em cuvintele (ntuitorului BBmil voiesc, iar nu 3ert,+C
Iert,a este un act prin care druiesti din ceea ce ai- Pe vremea aceea, la temple, erau 3ert,ele de animale- Omul
avea oricnd o pasre sau un animal pentru 3ert,- (ntuitorul ne spune 'ns c mai scump este 'naintea lui
/umne!eu dra"ostea-
Este si ,oarte "reu s dobndesti aceast dra"oste, care este de ,apt mila- /umne!eu caut totdeauna ceva viu,
ceva personal 'n 3ert,, iar 3ert,a de animale era un lucru ,oarte cunoscut, u!at- .n multe ca!uri aceste 3ert,e
a3unseser s se ,ac nu din dra"oste, ci din rutin4 nu era ceva viu, nu era ceva din inim, din su,letul
credinciosilor- Iert,a 'n sine este ceva uscat, nu are mare valoare- /ac 3ert,a 'ns este unit cu mila, atunci ea
este bine primit de /umne!eu-
/ac ar ,i s enumerati principalele 'nsusiri ale ortodoxiei, pe care dintre ele leati pune primeleC
$merenia si dra"osteaD Cele pe care le recomand (ntuitorul; BB'nvtativ de la (ine, c sunt blnd si smerit
cu inima si veti "si odihn su,letelor voastreBB- /omnul nostru Iisus <ristos ne 'ndeamn aici s 'ncercm s
dobndim smerenia si dra"ostea, care sunt atributele lui /umne!eu- /e aceea cred c cu aceste dou virtuti se
poate 'ncepe descrierea ortodoxiei-
$iscernmntul3
Cum va fi sub domnia Antihristului#
.ntruct trebuie s ne lmurim si si lmurim pe cei din 3urul nostru asupra anumitor ,enomene care au
tan"ent cu viata Bisericii, v ru"m s ne s,tuiti cum s ne raportm la unele din acestea- /e exemplu, cum s
ne raportm la miscarea le"ionarC
(iscarea le"ionar a aprut 'n perioada interbelic- :e"ionarii au artat o msur pe care puteau s o arate
atunci, cre!nd 'n /umne!eu si aprnd credinta crestin- $i ,cnd si ,apte crestine- .ns aveau niste "reseli;
aceast "rab de a s,inti pe oameni si, dac unii nu ascultau de acest imperativ al lor, atunci le curmau viata-
Cam asa erau si asta a ,ost o "reseal capital-
Pentru 'ntoarcerea omului la o viat crestin trebuie si timp, si exemplu- /ac acestea dou nu exist, e ,oarte
"reu s convertesti pe un ateu sau pe un om indi,erent- $i de aceea le"ionarii nau putut schimba 'n bine prea
mult lume- #u convertit niste ,iinte adeseori cu inimi curate si iau atras la miscarea le"ionar4 'ns prea mult
lume cum ar ,i o parte din oamenii cu spirit critic, care se "ndeau la mai multe aspecte si la anumite
adevruri nu au putut s convin"-
/e aceea trebuie s ai 'n aceast problem o capacitate deosebit care 'n limba3ul nostru bisericesc se
cheam dreapta socoteal- /ac nu avem acest echilibru 'n "ndirea si 'n viata noastr, ,acem lucrurile
imper,ect, adic nu vedem o anumit latur a problemei care poate s ,ie chiar cea esential- /ar dac avem
aceast dreapt socoteal, vedem lucrurile 'n ansamblul lor- $i atunci mer"em pe o linie pe care pot s mear"
si altii cu succes, pentru c e o linie deplin, care multumeste pe om din toate punctele de vedere sau din
ma3oritatea acestor puncte de vedere- #lt,el, lucrurile "rbite nu prind-
/esi Cpitanul a ,ost un om echilibrat, dup moartea sa au rmas 'n lume niste principii nede,inite si
netlmcite- #poi le"ionarii au a3uns pentru un timp ,oarte scurt la conducerea trii4 'ns atunci au intrat 'n
aceast "rupare niste elemente ne"ative, ,r sinceritate, chiar elemente care au vrut s compromit miscarea-
:e"ionarismul a esuat 'n cele din urm si a a3uns la ceea ce se stie c a a3uns; o miscare terorist si periculoas-
#ti ,cut parte din miscarea le"ionarC
)uD Erau lucruri di,erite- .n "eneral, le"ionarii aveau un stil repe!it si voiau s schimbe societatea din temelii,
iar noi eram 'ntrun cadru duhovnicesc si voiam, 'n primul rnd, s ne schimbm pe noi 'nsine- )u se potrivea
duhul nostru cu duhul lor-
(iscarea le"ionar a avut si prti bune, dar si prti discutabile- /in punct de vedere crestin, principala "reseal
a le"ionarilor au ,ost, din pcate, cele cteva crime pe care leau comis- Eu cred c spre s,rsitul vietii chiar
Codreanu sia dat seama de acest lucru- El devenise tot mai 'n"ndurat si tot mai spirituali!at- /ac nu ar ,i ,ost
omort, Cpitanul ar ,i 'ncercat s reoriente!e miscarea pe o directie mai smerit, mai crestineasc- Cei care au
venit dup el nu au 'nteles 'ns cu adevrat necesitatea unor asemenea schimbri4 dimpotriv, ei au mers cu
violentele mai departe si leau ampli,icat-
Printe, unii spun c si voievodul $te,an cel (are, vrnd s apere credinta si neamul, a comis violente- $i
totusi a ,ost canoni!at de Biserica Ortodox Romn-
.n primul rnd $,ntul $te,an a avut o cint ,oarte puternic pentru pcatele pe care lea ,cut- O asemenea
cint 'l poate conduce pe orice om la s,intenie- )u trebuie uitat c voievodul a avut un duhovnic s,nt 0pe
Cuviosul /aniil $ihastrul1 la care se spovedea cu ,ric de /umne!eu si cu care se s,tuia tot timpul- /e
asemenea, $,ntul $te,an a ridicat multe biserici si mnstiri care au rmas pn ast!i- Gn lucru ,oarte
important este c el a reusit s apere crestintatea de pericolul musulman, cu smerenie, cu 'ncredere si cu multe
3ert,e-
Cum s ne raportm la ecumenism, miscarea
ecumenicC
)u prea sunt eu convins de aceast problem---
(ult lume credincioas nu este multumit de ,aptul c la noi 'n tar se recomand s se ,ac slu3be reli"ioase
'n comun cu neortodocsii, mai ales cu sectantii- $i se 'ntreab credinciosii nostri cum se poate s se ,ac o
$,nt :itur"hie sau o alt slu3b alturi de sectanti care exclud pe (aica /omnului din cultul crestinD Ei
respin" $,nta Cruce, icoanele, s,intii, martirii toti cei care au murit pentru <ristos, toti cei care :au slu3it pe
<ristos 'n viata aceasta si pe carei numim prietenii lui <ristos, cum 'i numeste .nsusi (ntuitorul- Cum se
poate ,ace o $,nt :itur"hie ,r (aica /omnului, sau ,r $,nta Cruce, sau ,r s,inti, sau ,r Taine, sau
,r $,nta EuharistieC #cesta este un aspect ne"ativ- $untem obli"ati s participm la asemenea slu3be-
Pe de alt parte, ni se spune c ecumenismul este de ,olos 'ntrun ,el pentru cunoasterea ortodoxiei de ctre
celelalte culte-
Ortodoxia este viata inte"ral a crestinismului- )oi am pstrat si 'ncercm s respectm de la 'nceput tot ceea
ce recomand (ntuitorul, $,intii #postoli si $,intii Printi-
$e poate 'ns si pe alte ci s ,ie cunoscut credinta ortodox; prin con,erinte sau lucrri scrise- /ar asa, ca s
slu3esti cu sinceritate lui /umne!eu si s ve!i 'n acelasi timp c cellalt se scarpin 'n cap sau c 'i este dor de o
ti"ar---
/e aceea 'n privinta ecumenismului si a miscrilor ecumenice sunt 'n aceast stare de nedumerire si astept cu
timpul s m lmuresc---
Cum s ne raportm la asa!isa intrare 'n Europa, mai ales c acum ni se impune, ca o conditie la aceast
inte"rare, s le"ali!m homosexualitateaC
/a, aceasta este o problem ,oarte spinoas pentru mine- $i pentru 'ntrea"a Europ- /esi"ur, de la Europa
Occidental avem de 'nvtat si niste lucruri ,rumoase cu adevrat, dar nu atunci cnd este vorba s acceptm
niste pcate- (ai ales cnd sunt 'n discutie niste patimi despre care Biblia de la 'nceput ne spune c sunt att de
periculoase 'nct, pentru a se pedepsi asemenea spurcciuni, se coboar 'n"eri din cer ca s ard, s des,iinte!e
niste orase 'mpreun cu locuitorii lor si s se alea" de ele numai ,um de pucioas--- #m ,ost pn la (area
(oart, am b"at de"etul 'n ap si lam pus pe limb4 e o ap "roas, amar si pe acolo miroase a sul,- #tt a
mai rmas din civili!atia celor dou orase 0$odoma si 2omora1, despre care ni se povesteste 'n =echiul
Testament- =edem ast,el ct dispret arat /umne!eu pentru asemenea pcate-
Pentru nici o alt patim nu se coboar cineva din cer ca s aduc pedepse- $i tocmai cu ast,el de pcate ne cere
Europa BBcivili!atBB si mndr ca s ne spurcm neamul nostru- #u mai ,cut oamenii asemenea "reseli 0c
homosexuali au ,ost si sunt la noi, ,r s ,ie le"i,erati de Parlament1, dar ele sunt probleme de spovedanie, de
canon- /ac 'ns sunt le"ali!ate aceste patimi, le ,aci ,r "ri3, sub acoperirea *$,ntului Parlament+-
Politicienii nostri sunt liberi s ,ac ce vor4 iar ei, netinnd seama de credinta si spiritualitatea acestui neam,
aprob tot ,elul de ,rdele"i, pentru a putea s ,ie prieteni cu asa!isa Europ-
.n conclu!ie, nu sunt de acord ca pentru niste bunuri pmntesti s primim o pedeaps dumne!eiasc- /ac
atunci sau cobort 'n"eri din cer siau ars $odoma si 2omora, acum /umne!eu va trimite din cer niste pedepse
asupra trii noastre, prin care s ,ie sanctionate asemenea pcate le"i,erate- /ar ai nostri nu sunt convinsi4 ei
spun; BBastea sunt popestiBB-
Pe de alt parte, trebuie spus c crestinul este o personalitate bivalent, care ,ace parte dintrun stat pmntean,
dar ,ace parte si dintrun stat ceresc, este si cetteanul lui /umne!eu- El trebuie s pun accentul pe esential4
trebuie s stie c este alctuit din dou componente; omul material, pe carel mnnc viermii 'n mormnt si
su,letul care mer"e la 3udecat dup ce se termin viata pmnteasc- /ac omul cade 'n acest pcat calc o
porunc veche, de la creatia lumii si va da socoteal 'n ,ata lui /umne!eu- Cnd 'l ,ace pe om, /umne!eu 'i
spune; BBCresteti si v 'nmultiti+- Cu aprobarea homosexualittii aceast porunc ,undamental este 'nclcat,
pentru c brbatul nu poate naste copii si nu se poate continua neamul omenesc asa cum a hotrt /umne!eu de
la 'nceput- Cnd omul se deprinde cu aceast patim, ea nui d copii, dar 'i d probleme-
Ce atitudine ar trebui s avem ,at de masonerieC
$ ne ,acem datoria crestin pn la captD (asoneria este o miscare universal care are mi3loace de a te
obli"a s taci- $i 'ntruct nu se mai pot lua msuri 'mpotriva ei, nu avem altceva de ,cut dect s ne pstrm
credinta si s: mrturisim pe /umne!eu pn 'n ultima clip a vietii noastre-
Cci va veni #ntihrist si desi"ur c el va avea libertatea aceasta de a ,ace ,el de ,el de minuni, de scamatorii ca
si 'nsele pe oameni- (ult lume va ,i de acord cu el, 'nct ma3oritatea celor care vor lua msuri 'mpotriva
acestei miscri vor ,i suprimati- =or rmne mai departe doar cei care triesc pentru viata aceasta- Cci nu toti
vor ,i 'mpotriva masoneriei, cnd va intra ea 'n actiune-
#sa 'nct eu nu m pot lupta cu lumea ca s ,ie de acord cu mine- Eu 'mi ,ac datoria de crestin- C toat lumea
stie cum s ,ac un bine, dar nui convine totdeauna acest lucru pentru c asta obli" la niste sacri,icii, iar omul
este dispus s re!olve ct mai simplu problemele vietii- /ac masoneria 'ti va da un numr cu care vei putea
cumpra orice, vei putea s mnnci, vei putea s te 'mbraci, s petreci, s cltoresti unde vrei, ,oarte mult
lume va ,i de acord; BB2ata, dra", multumescDBB-
#tunci lumea va ,i 'mprtit; ,iecare 'si va ale"e ceea cel va interesa- Cei care vor ale"e s su,ere orice numai
s ,ie alturi de <ristos vor ,i o turm mic, asa cum spune $criptura- Este un cuvnt 'n Evan"helie 'n care
(ntuitorul se 'ntreab dac va mai ,i credint pe pmnt---
*Cnd va veni Fiul Omului, va mai "si credint pe pmnt+C
/a, da--- Toate aceste probleme vor ,i, dar mntuirea, credinta si atasamentul ,at de (ntuitorul vor rmne
la ale"erea ,iecruia-
/up 788& au aprut 'n limba romn dou crti scrise de monahi atoniti; BB:a apusul liberttiiBB si BB#pocalipsa
7@BB- .n esent 'n ele se sustine c toate aceste procese de creare a )oii Ordini (ondiale sunt de ,apt semnele
evidente ale instalrii treptate a unei dictaturi "lobale4 iar aceast dictatur va culmina 'n cele din urm cu
'ntronarea #ntihristului- Cei doi monahi atoniti ne atentionea! pe ba!a unor ar"umente 'n "eneral pertinente c
lucrurile evoluea! spre un control deplin al 'ntre"ii populatii prin tehnicile moderne si so,isticate retele de
suprave"here- #dic ne 'ndreptm spre cea mai cumplit si subtil 'nrobire a oamenilor care a existat pn
acum 'n istorie- =i se par exa"erate asemenea a,irmatiiC
)uD )u mi se par exa"erateD
Omenirea, prin ,elul cum "ndeste si se comport ast!i, mer"e ctre un s,rsit- /e!ordinea care exist acum 'n
lume .l supr pe Bunul /umne!eu- ( "ndesc 'n primul rnd la necredinta, la lepdarea de /umne!eu 'n
care ne a,lm, ca si la ,aptele noastre, pcatele noastre 'nnoite, pcate pe care Biblia le condamn total si pe
care 2uvernul le aprob-
Facem ceea ce nuI place, sunt si"ur c nuI place lui /umne!eu- /e pild, si spun pe nume unui pcat care
acum este ,oarte 'ntins 0si prote3at de le"i1 'n mai multe tri; homosexualitatea- #m amintit 'nainte de cele dou
cetti din =echiul Testament unde acest "roa!nic pcat era la mare cinste4 au ,ost arse, nu a mai rmas nimic
din ele- /e aceea, "ndindum si la un asemenea ,apt istoric, cred c lumea se 'ndreapt ctre acest s,rsit,
poate inevitabil-
$ar mai putea amna s,rsitul dac ar 'ncepe o mare pocint si 'ndreptare, ceea ce 'ns este mai "reu, nu se
vede asa ceva-
Eu nu cunosc prea bine toate dedesubturile politice, dar ,r 'ndoial c 'n lumea de acum, care mer"e pe calea
cea lar" a plcerilor si a patimilor, trebuie s existe cineva, un ,el de conductor, care 'i antrenea! pe oameni
la aceast "rab spre autodistru"ere- Exist institutii care nu spun pe ,at c politica lor este distru"erea
umanittii, ,iindc atunci nu ar mai asculta nimeni de ele- #ceste institutii conduc popoarele ctre de!astru, dar
spun c le conduc spre libertate 0o libertate asa cum o 'ntele" unii oameni, nu asa cum este ea 'n realitate1-
.nc o dat spun; lumea sar putea re'nviora dac am ,ace un e,ort s ne par ru cu adevrat pentru pcatele
noastre4 dac neam poci cu totii, de la re"e pn la ultima slu", asa cum sa 'ntmplat cu cetatea )inive din
=echiul Testament-
$unt si alte semne care s arate c vremurile de ast!i ar putea ,i cele de pe urmC
)u mai este nevoie de alte semne din moment ce exist 'n !ilele noastre acest mars ctre ru- /e aceea cred c
au dreptate cei care au scris crtile despre care ati 'ntrebat-
Cu alte oca!ii, la aceleasi 'ntrebri ati dat niste rspunsuri mai re!ervate---
.ntre timp sau schimbat mai multe lucruri-
Eu cred c, cu ct vom 'nainta spre s,rsitul lumii, cu att /umne!eu va interveni mai mult 'n partea aceasta,
unde vor rmne putini cu El- :a 'nceput or s ,ie multi habotnici si multi tineri care se vor apropia de El, dar
pn la urm vor rmne ,oarte putini de partea /omnului <ristos- Cei care vor rmne crestini pn la capt
vor ,i putini, dar vor ,i mai hotrti si mai statornici 'n credint- =a ,i mult disput, mult 'ndoial, mult
nesi"urant si lepdare de /umne!eu- (ulti vor da toate pentru una, adic vor renunta la averi, la masini pentru
asi pstra credinta- Ei nu vor mai avea dect att ct le va trebui ca s supravietuiasc, ca s nu moar de
,oame4 iar altii vor tri 'n hu!ur- Crestinii vor ,i scormoniti, iscoditi, ca s se stie totul despre ei- O s ,ie mult
intimidare si mult ,ric, dar 'n rndurile celor care: vor mrturisi pe <ristos pn la s,rsit va ,i si optimism
si mult cura3-
2mportanta duhovnicului
O problem ,oarte important de care depinde schimbarea vietii noastre luntrice este relatia cu duhovnicul-
Care sunt criteriile pentru ale"erea unui preot la care s ne mrturisimC
)as putea s v spun- #ceasta este o problem care revine celui cesi caut duhovnic-
$ !icem c este la 'nceput si vrea ssi "seasc un preot la care s se spovedeasc---
.ntreab pe un cunoscut; *Ce duhovnic aiC+, BBCutareBB- *Esti multumitC+- .ntreab pe altul care 'i recomand
pe altcineva- $e duce la duhovnic- )u este chiar att de usor s "sesti dintro dat un duhovnic care s
corespund cu starea ta, cu problemele tale- $i de aceea rmnem la recomandarea Evan"heliei; BBcaut si vei
a,laBB- .ntrebnd din om 'n om4 bine'nteles c nu 'ntrebi pe ,iecare om de pe strad, ci numai pe cel care este
preocupat de viata 'n Biseric- #tunci cnd esti la 'nceput te poti spovedi o dat sau de dou ori la ctiva printi
pentru a putea s te hotrsti asupra unuia sin"ur-
#m cutat si eu un duhovnic, dar nu am "sit pe unul de care s m le" pentru toat viata- Printele Ioan era
insu,icient pentru mine 'ntruct eu nu stiam atta limb rus 'nct s 'ntele" s,atul unui duhovnic rus- #m
cutat alt duhovnic pe vremea lui, ,olosindum de toate mi3loacele care pot s duc la "sirea acestuia- /e
aceea v s,tuiesc s 'ntrebati din om 'n om si pn la urm o sl "siti-
.n ce conditii ne putem schimba duhovniculC
Exist situatiile acestea cunoscute careti permit s schimbi duhovnicul; cnd el este eretic sau te 'ndeamn la
pcat, cnd este ,oarte bolnav si nu mai poate spovedi sau cnd te muti 'ntro alt localitate, ori este un
duhovnic ,oarte a"lomerat si tu din cau!a serviciului nu mai a3un"i s te spovedesti dect ,oarte rar-
(ai exist 'ns si niste ca!uri de exceptie; se poate 'ntmpla s sporeasc o persoan si duhovnicul s nui mai
,ie su,icient- $i atunci caut altul- #cestea sunt 'ns ca!uri rare care apar la cei care vor s aib un 'ndrumtor
pentru ru"ciunea inimii- (ai ales 'n le"tur cu problema aceasta a ru"ciunii lui Iisus, este "reu s ai un
povtuitor, este "reu s "sesti un duhovnic care s ,ie si tritor al acestei ru"ciuni si s spun ceva adevrat si
multumitor-
.ns mai 'nti trebuie s ,im atenti ca nu cumva s existe 'n noi niste probleme mari de or"oliu sau de 3udecare
a aproapelui, si atunci, 'n loc s ne cim, noi s dm vina pe duhovnic- /e aceea este bine s stri"m la
/umne!eu cu sinceritate si insistent, din tot su,letul, si atunci /umne!eu ne va rndui duhovnicul de care
avem nevoie-
Trebuie, de asemenea, s constienti!m ,oarte limpede c toti preotii au harul, venit de la (ntuitorul, pentru a
ierta pcatele-
Oricum, dup ce teai mrturisit de cel putin treipatru ori consecutiv la acelasi duhovnic, trebuie si ceri
binecuvntare dac te duci 'n alt parte la spovedit-
)u trebuie s ,im prea pretentiosi cu preotul la care ne mrturisim- /ac el este sincer si cu ,ric de /umne!eu,
ne putem spovedi la el cu toat deschiderea- Este de mult ,olos pentru noi s avem prere de ru pentru pcatele
pe care leam ,cut si le mrturisim- )u este deloc bine s ne spovedim ,ormalD
Este de asemenea ,oarte ,olositor ca toat viata s avem cint pentru pcatele pe care leam svrsit, chiar dac
ele au ,ost iertate la spovedanie si chiar dac nu leam mai repetat- Este bine tot timpul s ne pstrm cinta
'nluntrul nostru ,r a cdea 'n de!nde3de, ci, dimpotriv, trebuie s ne pstrm si 'ncrederea 'n buntatea lui
/umne!eu-
Gnii intelectuali sunt ,oarte pretentiosi atunci cnd 'si caut un duhovnic---
$unt si oameni pretentiosi- Pe duhovnic 'l 'ntrebi sau 'i spui problema ta si el 'ti rspunde deplin sau ct poate
s rspund si te multumeste- # doua oar iarsi 'l 'ntrebi alte probleme care apar prin mintea ta- $au 'i
mrturisesti "reselile tale- El se poate ru"a pentru tine, te poate a3uta 'n ,elul acesta-
/ac este un intelectual pretentios care caut un duhovnic deosebit, mai "reu o sl "seasc4 ,iindc el vrea s
vorbeasc cu un preot care s ,ie ,iloso, ca si el- #steapt rspuns pe limba lui si atunci se poate s 'ntlneasc
un duhovnic care nui 'ntele"e 'ntrebrile lui, vorbele lui, dar stie ,oarte mult viat duhovniceasc de care are
nevoie ,iloso,ul sau intelectualul- Ei nu se pot 'ntele"e pentru c acesta din urm e prea pretentios si, adeseori,
'mbtat de mndrie datorit stiintei lui- Gn asemenea om pretentios e "reu s "seasc un duhovnic
BBduhovnicescBB- $i rmne s caute toat viata si 'n multe ca!uri nici nul "seste pn la urm- Rmne cu
,iloso,ia lui si cu 3umtate de msur duhovniceasc-
Ct de aspru trebuie s ,ie duhovnicul 'n aplicarea unor canoane, tinnd cont c 'n vremurile de ast!i exist
multi oameni care cad 'n pcate mari din i"norantC
/ac preotul duhovnic recomand un canon cu autoritate sau cu nervi, trebuie s ,ie si"ur de la 'nceput c
nimeni nul va respecta- Este bine ca duhovnicul s ,ie blnd, s ,ie linistit si s 'ncerce sl convin" pe
credincios, cu dra"oste, c 'i este de mult ,olos canonul pe care vrea s il dea-
.nainte de toate, penitentul trebuie pre"tit pentru asi da seama c nravul care este 'ndtinat 'n el este cel mai
mare ru- Procednd ast,el, credinciosul se va deprinde mai usor s 'mplineasc orice canon, orict de "reu-
/ac impunem direct canonul, oamenii nul vor respecta, pentru c de obicei acestia nu constienti!ea!
prime3dia unui pcat si ,aptul csi pot pierde vesnicia din cau!a patimilor- )ici nu au o idee ,oarte clar despre
ce 'nseamn vesnicia- $unt strini de asemenea lucruri- #sa c este ,oarte necesar si pre"tim su,leteste
pentru a 'ntele"e c patima lor e asa de mare 'nct trebuie s scape de ea cu orice pret, cu orice pret trebuie
alun"at-
Este bine s ne purtm ,rumos cu credinciosii care vin la spovedit- /ac le poruncim si dac este "reu canonul
si 'i surprinde, nul vor ,ace- Pleac de la tine si 'si vd de treburile lor4 se 'ntmpl si asa ceva- /e aceea am
spus c nu trebuie impus canonul4 cci poate e un canon pe care nul poate ,ace- #tunci penitentul va dori s
scape de el si chiar dac 'i mai spunem noi niste lucruri ,olositoare, el le va re,u!a interior-
.n conclu!ie, lucrul cel mai important este ca duhovnicul s se "ndeasc ,oarte bine la penitent si sl
s,tuiasc 'n asa ,el 'nct acesta din urm dac vrea cu adevrat s se schimbe s constienti!e!e "ravitatea
pcatului 'n care a c!ut si ssi doreasc sincer s scape de orice patim-
Pn unde mer"e ascultarea ,at de duhovnicC Fiindc pot exista dou extreme; una prin care duhovnicul este
v!ut ca un ,el de ,unctionar care iart la nes,rsit pcatele, iar alta 'n care duhovnicul este idolatri!at de ctre
,iii si duhovnicesti si nu mai 'ncape 'n mintea lor nimic altceva 'n a,ar de ceea ce spune acesta 'n "eneral, nu
neaprat 'n timpul tainei $povedaniei-
#ici, cred c si 'ntro parte, si 'n alta, sunt niste "reseli- Ce nu stie duhovnicul stie /umne!eu4 un om care este
duhovnic nu poate s stie tot- /e aceea, pentru ce nu stim, 'i trimitem pe credinciosi s citeasc din $,ntul Ioan
$crarul, $,ntul Ioan 2ur de #ur 0care a ,ost un mare duhovnic1, $,ntul =asile cel (are si ,iecare 'si poate
cule"e ceea ce are nevoie de la acesti $,inti Printi-
Oamenii nu pot s cunoasc 'n 'ntre"ime toate problemele vietii duhovnicesti4 asa 'nct duhovnicul nu poate s
spun ceva de,initiv, nu poate spune totul- $unt 'ns anumite lucruri pe care le poate !ice; cum s te p!esti de
patimi, ce s ,aci ca s scapi de ele4 s scapi, de pild, de des,rnare, care este o patim des 'ntlnit 'n rndul
tinerilor- $au cum s scapi de patima ,umatului 0c si asta este o patim si aduce multe neplceri si scandaluri
'n ,amilie1- /uhovnicul poate sti dea niste s,aturi pe care, dac le pui 'n aplicare, scapi de aceste pcate- /ar
prea departe nu mer"em si atunci 'i trimitem pe asemenea credinciosi la anumite crti, s citeasc si s se
documente!e si s 'ntelea" mai mult dect se poate 'ntele"e de la un om care este de obicei mr"init-
Gn printe contemporan spunea la un moment dat c vor veni vremuri de pri"oan 'mpotriva Bisericii si
atunci mirenii vor avea un rol ,oarte important, iar preotii nu vor mai putea ,ace mare lucru- Cum apreciati
aceast ideeC
$e va 'ntmpla, probabil, cum sa 'ntmplat 'n timpul revolutiei sovietice, chiar de la 'nceputul ei, cnd clerul
si mai ales duhovnicii erau trecuti prin ascutisul sabiei- $i atunci nu se mai "seau duhovnici4 pur si simplu nu
mai existau preoti la care s te spovedesti-
$ ne "ndim la ce se 'ntmpl ast!i 'n #merica- #colo nu exist dect ,oarte putini duhovnici, 'n rest sunt
psihiatri- $i un mare pctos mer"e la psihiatru ca s ,ie a3utat- Psihiatrul de acolo, din #merica ca si psihiatrii
din vremea pri"oanei care va veni 'i poate da s,aturi cu duiumul, dar nul poate ierta, cci nu are harul acesta-
)u noi, preotii, iertm pcatele, ci, la spovedanie, 'ntotdeauna, 'n orice 'mpre3urare, este si <ristos de ,at si
ascult spovedania si El iart4 eu, ca preot, rostesc numai ,ormula de de!le"are-
Cnd se va a3un"e s nu mai existe duhovnici si s ,ie numai laici care vor avea o ,oarte mare important cum
ati spus dumneavoastr atunci oamenii se vor linisti, se vor multumi cu niste s,aturi de la acesti medici
0priceputi oarecum 'n cele su,letesti1, dar vor rmne 'ncrcati de aceleasi patimi pe care leau avut pn atunci-
Pcatele mrturisite sunt iertate deplin dac se respect canonul pe care 'l d duhovnicul- Canonul este un ,el de
medicament, asemntor celui pe care 'l d doctorul unui bolnav- /ac respecti cu smerenie canonul si cu
aceast convin"ere c ti se iart pcatele, ele chiar se iart si te vindeci treptat de bolile su,letului- /ar dac, 'n
timpul canonului, ,aci alte prostii, atunci pcatele vechi si cele noi nu sunt iertate si te 'ncarci mereu-
Prin urmare, duhovnicul, cu a3utorul harului preotiei pe care la primit prin succesiunea apostolic, are aceast
calitate de a ierta pcatele 'n numele lui Iisus <ristos- Iar un psihiatru 'ti d numai ceea ce are el personal, din
stiint-
(edicul psihiatru care nu este un crestin practicant 0prin asta 'ntele" si ,aptul c nu d prioritate 'nvtturilor
inspirate ale $cripturii si ale $,intilor Printi, 'n ,ata oricror altor scrieri1 'ti poate o,eri niste 'ndrumri
ne'ndestultoare pentru su,let pe care le poti lua 'n serios atunci cnd 'ti lipsesc s,aturile venite de la /umne!eu
prin duhovnic- (ai tr!iu, 'ns, uiti aceste 'ndrumri si 'ti duci viata ta amrt mai departe-
Credinta tinerilor
Care credeti c a ,ost rolul pe care la avut #$CORul dup 788& pn acum si ce leati recomanda s ,ac 'n
continuare tinerilor care ,ac parte din aceast or"ani!atieC
#$CORul a 'ncercat dup 788& s 'mplineasc o lucrare ,oarte necesar; s rspndeasc 'nvttura lui
/umne!eu 'n ,acultti, printre studenti- $au ,cut lucruri ,rumoase, 'ns insu,iciente 'n comparatie cu nevoile
su,letesti ale studentilor- Poate c ascoristii ar trebui a3utati mai mult pentru asi putea 'mbo"ti activittile- Eu
sunt tare bucuros c, 'n timpurile acestea att de tulburi pe care le trim, exist si tineri cu preocupri crestinesti
care sau "rupat 'ntro asemenea asociatie-
Este bine c tinerii din #$COR au ,ost uniti si porniti s reali!e!e ceva atunci cnd Biserica a ,ost con,runtat
cu niste probleme- #$CORul a ,ost de prerea Bisericii si a aprat po!itia ei-
.n timp sa mai maturi!at aceast or"ani!atie- #scoristii capt experient unii de la altii4 pe de o parte sunt cei
care termin studiile si se retra" 'n viata lor, la posturile lor, iar pe de alt parte sunt ceilalti, care vin si 'ncep
aceeasi cale- Totusi cei tineri bene,icia! de experienta celor mai vechi si pot ast,el s ,ac si altceva mai
'ndr!net-
$,atul meu este ca membrii #$COR s se asocie!e ct mai mult cu viata Bisericii, s colabore!e cu Biserica 'n
problemele ei-
/e asemenea, trebuie s ne dm seama c sunt o sumedenie de lucruri pe care poporul nu le stie, iar ascoristii
sunt niste tineri 'nvtati, abia iesiti de pe bncile universittilor- /ac un tnr absolvent de ,acultate ar sta de
vorb, de pild, cu un tran, iar putea transmite acestuia din urm multe cunostinte- C #$CORistii nu sunt
numai teolo"i, sunt si de la alte ,acultti- #r trebui s existe aceste dialo"uri 'ntre un tnr si unul sau mai multi
cetteni simpli, 'ntruct este destul nestiint 'n popor, nu numai 'n ceea ce priveste reli"ia-
#poi, acesti studenti care ,ac parte din or"ani!atie, ,iecare dintre ei, bine'nteles c trebuie s aib cura3 si s ,ie
putin mai or"ani!ati- $unt probleme sociale "rave ,at de care este bine s se ia atitudine, ca de pild aceste
noutti urte 'ncercarea de a le"ali!a homosexualitatea si prostitutia- #scoristii nu trebuie s ,ie numaidect
teolo"i, ci oameni cu bun simt, tineri de la diverse ,acultti psiholo"ie de pild care ar putea s aib un
cuvnt 'mpotriva acestor hotrri, artnd c nui necesar s se le"ali!e!e asemenea pcate- Exist un imperiu
al rului si un print al rului care se cheam si diavol4 el oricum le"i,erea! rul prin practica la care te
'ndeamn cu ,oarte multe viclesu"uri, asa 'nct nui nevoie s se mai asocie!e si autoritatea de stat la aceast
lucrare male,ic-
Cum ar trebui s ,ie relatiile dintre tinerii care ,ac parte din #$CORC Cum ar trebui s ,ie atmos,era 'n aceast
asociatieC
#r trebui s ,ie o atmos,er crestin, o atmos,er de ,amilie, de ,amilie ideal- O ,amilie 'n care toti membri
se respect si triesc sub acest har al /uhului $,nt- Chiar dac sunt unii care se mai abat de la aceast cale
dumne!eiasc, ma3oritatea 'ns asa trebuie s ,ie- $ se a3ute unul pe altul, s ,ie modesti, s colabore!e 'n bine
si pe ct se poate s ,ie uniti 'n 'ndeprtarea rului, s nul 'ncura3e!e si s nul practice-
Cum trebuie s se poarte un student care este interesat de viata crestin, atunci cnd se a,l 'n mi3locul
cole"ilor lui care nu sunt aproape deloc atrasi de BisericC
Te oriente!i dup bunul simt4 adic s nu se ,ac numaidect ca! de crestinism, de post si de alte practici
reli"ioase, care de obicei displac tinerilor si 'i descura3ea!- Este bine ca studentul crestin s ,ie smerit, s ,ie un
adevrat model4 iar crestinismul s nul a,irme ostentativ, ci el s apar de la sine prin tot ceea ce ,ace si
"ndeste tnrul respectiv-
/eci 'i trebuie bunul simt care 'l 'ndeamn s ,ie un om cuminte, constiincios si cinstit su,leteste-
O problem actual pentru tineri este cea a liberttii- $untem educati de mici c trebuie s ,im liberi, c
trebuie s ne cerem drepturi- .n acest context, v ru"m s ne 'nvtati cum si convin"em pe cole"ii nostri de
adevrul cuvintelor $cripturii; BB/ac Fiul v va ,ace liberi, liberi veti ,i 'ntradevr+C
Rspunsul este "reu de dat- E mai usor s 'ntrebi, cum 'ntreab copiii niste lucruri la care se rspunde ,oarte
"reu- <ai s lum tot de la (ntuitorul rspunsul; pcatul este cel care ne ,ace robi si trebuie s luptm
'mpotriva lui ca s ,im cu adevrat liberi- Cci omul a ,ost creat liber la 'nceput-
Pe tineri 'i putem s,tui s duc o viat curat- .n ce ,elC /e pild, sunt multi tineri care, 'nainte de cstorie,
calc o porunc, porunca aceea ,oarte delicat4 vor s ,ac niste cstorii de prob- $ triasc el viata
respectiv cu ,ata cu care se va cstori4 ssi triasc propria lui dorint, ssi satis,ac dorinta trupeasc prin
acest pcat al des,rnrii- /ac ,ace asa, de la 'nceputul vietii lui mature devine rob, devine neliber, devine
prietenul patimii si prietenul diavolului- $i apoi este ,oarte "reu de convins cineva, carei 'mptimit, s triasc
o viat curat-
O viat curat 'nseamn o viat luminoas mintea lui este luminoas, cu"etarea lui este corect, adeseori si
viata lui 'n totalitate este 'ntrea"- Gn ,lcu sau o ,at 'n adevratul 'nteles al cuvntului sunt niste oameni
'ntre"i, oameni de omenie4 un s,at, un cuvnt al lor poate s aib putere- Gn om care este ticlosit 'n viata
aceasta trupeasc are timiditate, nesi"urant 'n ceea ce spune, iar cu /umne!eu 0Care este i!vorul 'ntelepciunii
si al s,inteniei1 este certat- /e aceea, un tnr care vrea s a3un" cineva trebuie ssi pstre!e aceast curtie
trupeasc, s sio p!easc-
Ca s vorbesti ast!i despre propunerea mea, cred c multi ar rde, ar ,ace semne cu ochii si ar spune; BBNstai
un prostnacDBB- #semenea s,aturi s dai ast!i, cnd printele 'ndeamn pe copil; BB/ute, cautti o ,at si ,
asa---DBBC /in pcate cunosc ast,el de ca!uri- /e la pcat este ,oarte "reu sl opresti pe tnr ast!i- #sa 'nct eu
rmn la aceast metod de al 'ndruma pe tnr care este 'nc abia a3uns 'n pra"ul vietii de ma3orat ssi
pstre!e aceast stare trupeasc si su,leteasc, asa cum recomand /umne!eu-
$unt 'ns si multi tineri ast!i care vor s asculte acest s,at, chiar ,r voia sau acordul printilor- Printele 'l
'ndeamn ssi caute drum deschis, cum a trit si el la vremea lui- $unt persoane, oameni 'naintati 'n vrst,
care 'nc nu sau cununat si nu sau spovedit de %& sau @& de ani- $i mor asa- $i atunci ce educatie d el
tnrului care vrea s duc o viat crestinC Tnrul 0sau tnra1 se retra"e 'ntro camer si citeste niste
ru"ciuni de sear sau psalmii- (ama se uit pe "aura cheii si, cnd vede c citeste o ru"ciune, atunci
deschide usa cu brutalitate si 'i spune; BB)u mai citi, nu te mai ru"a asa, c ai s 'nnebunestiDBB- Ce s alea"
tnrul sau tnra, care simte niste bucurii cnd se roa" si 'i spune mama asa cevaC (ama nu se roa", trieste
'n pcat, necununat si cu ,el de ,el de avorturi si ,el de ,el de pcate care o covrsesc si o 'ntunec si este de
acord cu diavolul, ,r ssi dea seama- $i 'ndeamn pe ,iica sau pe ,iul ei s ,ie la ,el ca si ea- #tunci tnrul
'si ia libertatea ssi triasc viata cum a 'nteleso el acum, la vrsta lui- $e 'ntmpl ast!i multe ca!uri de
acestea, pe care le a,lu si eu la spovedanie-
/in pcate multi dintre btrnii si adultii de ast!i au un ,el de 'mpietrire 'n necredint- .n schimb, exist acum
si multi tineri care se orientea! dup calea luminoas a credintei- Este re"retabil c printii nu pot s s,tuiasc
pe copiii lor care pot s a3un" s,inti , asa cum ne 'ndeamn /umne!eu-
=iata este lsat pentru ,iecare dintre noi ca s ne strduim s adunm un capital de ,apte bune si de viat
crestin care va ,i ,oarte ,olositor pentru vesnicie, la lumin- Toti trebuie s trim 'n aceast perspectiv a vietii
viitoare4 s nu trim ca animalele doar pentru viata aceasta pmnteasc- (nnci, bei, te 'nmultesti si te
distre!i cum se distrea! animalele, 'n ,elul lorD =iata noastr omeneasc are un alt ideal si un alt scop mult mai
'nalt- /e la (ntuitorul stim c viata omeneasc are 'n viitor aceast perspectiv a vesniciei si a liberttii totale
'ntru <ristos4 pentru ea trim-
.n conclu!ie, pe linia aceasta, a neascultrii de /umne!eu, se poate spune c pcatul este o piedic 'mpotriva
liberttii ,iecrui om-
Pentru multi dintre tinerii credinciosi care triesc sau studia! 'n marile orase, o problem important este c
nusi pot "si pacea interioar, 'ntruct sunt risipiti 'n prea multe probleme- Cei s,tuiti s ,acC
$si ,ac un pro"ram pentru su,let- 2olul si aceast nemultumire a lor este 'n ei 'nsisi- $si ,ac deci
pro"ram si s umpl acest "ol su,letesc cu ru"ciunea si cu viata 'n /umne!eu-
Care sunt principalele motive pentru care se a3un"e la certuri 'n cuplurile tinerilor si cum pot ,i depsite
acesteaC
Foarte "reu pot ,i depsite, pentru c, de obicei, atractiile 'ntre un tnr si o tnr se mr"inesc la ,ormele
anatomice si la plcerile trupesti- Rari sunt tinerii care se "ndesc s discute 'nainte de cstorie despre cum
'ntele"e unul sau altul viata, scopul vietii- Este important s se stie dac au amndoi un scop crestin 'n viat,
adic s nu aib 'n vedere numai 'mbo"tirea- /ac el sau ea au masin, "ata li se pare unora e un avanta3 si
un motiv de cstorie4 dac are niste bani pusi 'n banc, atunci "ata, sa aran3at 'ntele"erea si cstoria- /ac
'ns tinerii se mr"inesc numai la acest aspect material, atunci de le 'nceput este compromis cstoria-
.n a,ar de aceste probleme materiale, pmntesti masin, pmnt, avere mai sunt si niste conditii de ordin
su,letesc- /e pild, dac acestor tineri care vor s se asocie!e 'ntro ,amilie le place credinta, dac "sesc
satis,actie 'n credint, 'n problemele reli"ioase- Cci, dac unul este crestin si altul este ateu sau 'i e scrb de
credint, recomand cu toat ener"ia s nu 'ndr!neasc s se cstoreasc, pentru c el sau ea este ,rumos sau
,rumoas si nu stiu ce alte lucruri omenesti4 toate acestea la un moment dat se deteriorea! si tinerii rmn 'ntr
o situatie destul de trist si 'si continu viata 'n probleme, 'n durere- #sa 'nct credinta si acordul 'n credint
sunt conditii ,oarte importante pentru 'ntemeierea unei ,amilii-
/ac printii sunt credinciosi, atunci 'si cresc copiii 'n credint si 'n cumintenie, 'n aceast viat de respect si
comuniune cu ceilalti oameni- /ac numai unul dintre printi este credincios, pentru el viata este un adevrat
chin- Ea mer"e la biseric si el la petrecere, sau la teatru, sau la cinemato"ra,, sau la alte distractii- El a3un"e
beat acas, iar ea vine de la Biseric- $i atunci ce asociere, ce comuniune, ce discutii s aib ei 'mpreunC /e
aceea am spus c credinta este un element esential 'ntro ,amilie- (car aceste dou lucruri s ,ie; un acord 'n
sinceritate si credint- Pentru c unii promit la 'nceput ca s se vad cstoriti, iar dup aceea schimb placa si
'ncep o viat sincer 'n ru, care duce la ne,ericirea si nenorocirea ambilor soti pentru 'ntrea"a viat- #m
cunoscut ,el de ,el de ,amilii si de aceea o spun cu mult convin"ere-
(ai sunt si alte aspecte- /e pild, se cstoreste un tnr ortodox cu o catolic- #m 'ntlnit niste ca!uri de
acestea- Ea, de pild, 'si are cercul ei catolic, prietenele ei, cole"ii, cole"ele ei, srbtorile lor, Pastele lor4
cealalt parte, brbatul care este ortodox are si el prietenii lui, slu3bele la biseric si celelalte- Ea mer"e la
Biseric pentru a srbtori Pastele catolic 0atunci cnd noi pr!nuim Floriile1 si mnnc ou rosii- El mnnc
de post si a doua !i 'ncepe $ptmna Patimilor- El posteste mai aspru, iar ea mnnc de dulce- Parc nar ,i
asa de important, dar este destul de trist si o asemenea asociere- /e la 'nceput e bine ca tinerii s ,ie prudenti si
ssi aran3e!e un climat care s le ,ie de ,olos pentru toat viata-
"sentialul
.n ce msur monahismul este o chemare de la /umne!eu si 'n ce msur este un act al ale"erii personaleC
Bine'nteles cnd este o lucrare de la /umne!eu, atunci este o chemare; cutare este chemat de /umne!eu 'n
monahism ca, prin acest mod de existent, ssi pre"teasc o viat plcut lui /umne!eu-
Exist si ca!uri cnd cineva pleac la mnstire asa, de la sine, ,r s aib o chemare de la /umne!eu,
spunnd c 'i place viata monahal- Cu multi ani 'n urm, am cunoscut un ast,el de ca!, 'n viata ,emeilor- Gnei
tinere 'i plcea s a3un" clu"rit, dar eu 'i spuneam; */omnisoar, terminti mai 'nti studiile era student
la medicin si dup aceea ai s ve!i ce mai "ndesti+- Ea m asculta, iar apoi ,cea tot cei dicta inima ei- $tiu
c se 'mbrca 'n haine de clu"rit, se uita 'n o"lind s vad cum 'i st- Pn la urm eu am plecat din tar
pentru un timp si cnd am revenit, am a,lat c ,ata a ,ost pe la niste mnstiri si nu ia plcut acolo si sa 'ntors
din nou 'n viata obisnuit- (edicina nu a ,cuto mai departe 'ntruct nui plcea marxismul la care era obli"at
s asiste si s rspund, bine'nteles-
(ai tr!iu am a,lat c a plecat undeva, prin #,rica- $a 'ncurcat cu cineva de acolo si sa cstorit- /up un alt
timp am a,lat c sa 'ntors 'n tar pentru printi- Tatl ei era avocat si mama sa casnic- # plecat apoi 'ntro tar
nordic, $uedia sau )orve"ia, cu acest tnr si aveau si o ,etit- #sta mia dovedit c pentru viata clu"reasc
trebuie s ai ct de ct o chemare de la /umne!eu, alt,el te 'ncurci pe parcurs, cum sa 'ncurcat si ea, srmana-
$i, culmea culmilor, 'ntro bun !i vine ea cu sotul la mine, la mnstirea #ntim- Cea ,ost si cea a3uns ideala
clu"ritD
/ac nu este chemare de la /umne!eu, s nu intri 'n aceast viat clu"reasc- /esi pcatele sunt comune
tuturor oamenilor, dac esti chemat de /umne!eu 'n mnstire, chiar dac "resesti cumva, ai aceast
posibilitate de a te poci- #vnd biserica 'n curtea mnstirii, avnd toaca, avnd clopotele care te tre!esc 'n
orice !i pentru ati 'ntri dorul ctre /umne!eu, dac ai rbdare, cu toate patimile care te cercetea!, la un
moment dat reusesti s le biruiesti- Cci /umne!eu ne a3ut 'n mod si"ur, mai ales atunci cnd ne ru"m-
Cine 'ns nu are nici un ,el de chemare su,leteasc pentru viata monahal si colcie 'n el sn"ele patima
aceasta trupeasc sub di,eritele ei ,orme , acela trebuie s asculte "lasul sn"elui si s urme!e calea traditional
a ,amiliei4 si 'si ,ace o viat de ,amilie- Cine are 'ns o 'nclinatie ctre ru"ciune, ctre niste idealuri
duhovnicesti mai 'nalte, ctre $,intii Printi, cine se simte impresionat de un cuvnt al $,ntului Ioan
/amaschin sau al $,ntului 2ri"orie Palama sau al $,ntului =asile, al $,ntului Ioan si suspin dup niste
"nduri bune, /umne!eu 'l a3ut si el pro"resea! 'n viata monahal-
Chiar cnd un "nd de viat monahal apare ,r s existe si o chemare special, dac ,ratele are ct de ct
'nceput bun, intr 'n problemele clu"resti, d de i!vor, din cnd 'n cnd scade, d 'n niste patimi, /umne!eu
nul las, 'n"erul p!itor 'l a3ut si el sporeste si se adnceste 'n viata mnstireasc si poate s a3un" un om
,oarte util pentru ceilalti-
/ar, dac este 'ndeosebi chemat, atunci are si mai mult succes, mai mult har- Pentru c harului 'i place s
"seasc un teren curat- #colo se adposteste harul lui /umne!eu- $,intenia e ceva ,oarte ,in, ,oarte delicat,
,oarte albstriu, ,oarte "reu de obtinut asa, 'ntro viat obisnuit- $,intenia are ceva dumne!eiesc 'n ea- Cnd
harul cuprinde un asemenea trup omenesc, 'l salt, 'l a3ut s creasc uimitor de ,rumos ,at de ceilalti oameni-
Care credeti c este principalul lucru care ar trebui 'ndreptat 'n monahismul romnesc de ast!iC
$ trim clu"reste, asa cum triau tinerii si btrnii din trecut- .nvtturi sunt tare multe- )oi s trim mai
bine !is cele trei voturi; srcia neconditionat, curtia 0,ecioria1 su,leteasc si trupeasc, precum si ascultarea-
Este bine ca monahul s asculte de conductorul mnstirii- Pentru c tuturor staretilor le place s ,ie ordine 'n
mnstire4 ei vor ca monahii s triasc o adevrat viat clu"reasc si s ,ie de ,olos att lor 'nsilor, ct si
credinciosilor care vin la mnstire ca s se 'nviore!e su,leteste-
Pelerinii, atunci cnd poposesc 'ntro atmos,er clu"reasc, cnd particip la slu3be, cnd se spovedesc sau
cnd prind putere de la exemplul monahului, atunci ei se 'ndreapt su,leteste si mer" acas mai 'ntriti- #cesta
este rolul mnstirii; mntuirea vietuitorilor ei si a celor care o vi!itea!-
)e apropiem de s,rsitul acestui ,oarte ,olositor interviu- Printe staret, din ce cau! cei mai multi dintre noi
nu reusim s practicm ru"ciunea inimiiC
/e ceC Pentru c ru"ciunea inimii presupune struint 'n chemarea numelui /omnului- $truint cu mult
luareaminte si 'ntrun duh smerit- Cei care se an"a3ea! la aceast ru"ciune, au!ind multe lucruri despre ea,
vor s sio 'nsuseasc, dar nu au cu ei si mi3loacele a3uttoare-
#dic, 'n primul rnd nu au rbdare s o !ic continuu- $e cheam ru"ciunea ne'ncetat, asa 'i spune $,ntul
#postol Pavel- .n viata noastr obisnuit sunt ,el de ,el de preocupri care ne atra"4 suntem risipiti si aceast
ru"ciune se 'ntrerupe ,oarte des- )u avem continuitate duhovniceasc, nu putem s ne pstrm 'n duh de
ru"ciune cnd chemm numele /omnului- (intea noastr !boar chiar 'n momentul cnd spunem; /oamne
Iisuse <ristoase, Fiul lui /umne!eu, miluiestem pe mine pctosul- (intea noastr deseori rtceste, se
'ntlneste cu ,el de ,el de alte probleme strine de ru"ciune- $i, de ,apt, nu ne ru"m 'ncontinuu, iar asta
dunea! ,oarte mult-
Pe urm, atunci cnd ne ru"m avem de obicei 'nluntrul nostru niste rmsite de ur- $untem certati cu cineva,
dar nu b"m de seam- .ns, cnd suntem certati cu cineva, nu prinde ru"ciunea4 nu se prinde, ne ru"m ca la
un obiect- E o trncneal din "ur- $i desi"ur c 'n asemenea conditii nici ru"ciunea inimii nu o putem
dobndi-
(ai este aceast smerenie 'n care trebuie s ,ie rostit ru"ciunea- $mereniaD $untem strini de eaD /ac prinde
putin ru"ciunea 'n noi, avem un ,el de ,elicitare proprie; *iat unde am a3uns euD+- $i atunci o lum din nou de
la 'nceput si batem pasul pe loc- /ar 'n ru"ciunea inimii, chiar dac nu a3un"em la punctul ei culminant, ,aptul
c chemm numele /omnului ne este de mare ,olos- Gnde este /umne!eu toate lucrurile se linistesc si devin
,avorabile pentru interiorul nostru- $e stric mndria si toate relele se 'ndeprtea!-
Foarte importante sunt si raporturile noastre cu (aica /omnului- $,nta Fecioar este cea mai mare
mi3locitoare pentru ru"ciunea aceasta si 'i a3ut pe cei care au cultul 'ntre" si cinstirea 'ntrea" pentru ea-
$,ntul $iluan a dobndit ru"ciunea inimii dup nu stiu cte sptmni de cerere si mi3lociri ctre (aica
/omnului- (ntuitorul si Prea $,nta )sctoare de /umne!eu cunosc exact starea noastr luntric si rspund
exact la aceast cerere- Gnde stie /umne!eu c smerenia va continua si cultul ctre (aica /omnului va ,i
pstrat 'n continuare, iar cinstirea ctre (ntuitorul, ctre /umne!eu c El este cel chemat va dura, 'i
druieste ru"ciunea inimii mai repede- #ltora ,oarte "reu sau niciodat nu li se d acest dar4 c, oricum, acest
ru"ciune este un dar- Oamenii caut ssi 'nsuseasc ru"ciunea inimii si sunt multisori care o spun cu bucurie
si cu ,olos, 'ns nu att de multi ct ar trebui, din cau!a nestatorniciei noastre-
Printe $o,ian, ati cunoscut dea lun"ul timpului diversi credinciosi care practicau ru"ciunea inimii- Gnii s
au ,ormat 'n linistea schiturilor, altii triau 'n a"lomeratia marilor orase- /e aceea v 'ntrebm care este
le"tura 'ntre mediul 'n care trim si practica ru"ciunii ne'ncetateC
(ediul pentru ru"ciunea inimii este struinta cu care ne an"a3m 'ntro asemenea lucrare- #cesta este
BBmediulBB cel mai prielnic- Trebuie s struim 'n a rosti ru"ciunea lui Iisus cu serio!itate, adic cu atentie si cu
mult pocint-
.n 'ncheiere, v ru"m s ne explicati a,irmatia $,ntului #postol Pavel; BB$i acum rmn acestea trei;
credinta, nde3dea, dra"ostea- Iar mai mare dintre acestea este dra"osteaBB-
/ra"ostea este mai mare pentru c /umne!eu este 'nssi dra"ostea- /e aceea iubirea adevrat e mai mare si
de aceea rmne 'n vesnicie-
/e o anume credint si o anume nde3de este nevoie si pentru a re!olva niste lucruri practice- Pentru o
asemenea credint trebuie numaidect ca s te a"ti de ceva aici, pe pmnt- /ac vrei, spre exemplu, sti
construiesti un bloc si s ,aci acolo un "ara3, niste ma"a!ine, trebuie s ai credinta c asa cum esti tu cu
averile si puterile pe care le ai poti s duci la bun s,rsit aceast lucrare- Trebuie s ai si nde3de, adic
statornicie 'n credint si 'ncredere 'n ce te asteapt-
/ra"ostea 'ns este nevoie s o ai 'n special pentru ca s te poti apropia de /umne!eu- Trind 'n dra"oste,
triesti 'n /umne!eu- #tunci le ai pe toate, cu a3utorul lui /umne!eu- /ar dac nu ai dra"oste, nici credinta si
nici nde3dea nu au statornicie 'n tine- Cci le lipseste esenta; .nsusi /umne!eu- $ ne strduim s avem
aceast dra"oste si dup aceea o s mai vorbim-
= multumim ,oarte mult si s v dea /umne!eu putere si sntate 'n continuare-
:a 'ntrebrile care mi sau pus, eu am rspuns 'n ,elul meu- .ns, dac vreti s v 'nsusiti mai multe daruri
dect vati ima"inat, ostenitiv, ,aceti propria experientD )umai din ascultarea unor vorbe nu iese nimic- Cci
noi stim de3a ,oarte multe lucruri pentru viata noastr-
/e aceea v 'ndemn, pe cei care cititi aceste cuvinte 0spuse cu neputintele care sunt si se vd 'n ele1; dac vreti
s aveti ,olos dintrun cuvnt duhovnicesc, tritil- Fr al tri, nu puteti "usta cu adevrat din mie!ul lui si nu
puteti aduce rod- Ca s rodeasc, trebuie s ,ie trit- /omnul nostru Iisus <ristos spune si aceste cuvinte; BBCel
ce va ,ace si va 'nvta, acesta mare se va chema 'n .mprtia CerurilorBB- Faceti si /umne!eu v va a3uta s
creasc 'n su,letul vostru toate 'nvtturile mntuitoare- #min-
Interviul a ,ost reali!at 'n primvara anului %&&&
si a ,ost revi!uit si completat 'n perioada martieaprilie %&&%
're!enta Sfntului $uh
.n capitolul doi din Faptele #postolilor ni se istoriseste c Po"orrea /uhului $,nt a ,ost precedat de un
BBvuietBB si de aparitia unor BBlimbi ca de ,ocBB care au se!ut pe ,iecare dintre apostoli- #ceste semne nu constituie
'ns Coborrea /uhului $,nt, ci ele sunt numai niste simboluri- (omentul Cinci!ecimii este un mister, ca tot
ceea ce este divin- /umne!eu este cea mai mare Tain si actiunile :ui sunt tot tainice-
/up ,elul cum se raportea! la acest ,apt biblic, credinciosii se pot 'mprti 'n trei cate"orii;
71 Gnii crestini se 'ndoiesc de asemenea evenimente istorice si le socotesc inventii sau mituri-
%1 #ltii sunt ,ormalistii reli"iosi, care reduc 'ntrea"a credint la ,orme si care a,irm c 'n viata lor nau simtit
vreodat cum se po"oar /uhul $,nt-
@1 #ltii cred si a,irm cu putere adevrul relatat 'n $,nta $criptur, 'ns nu toti cunosc si 'nvttura $,intilor
Printi care ne a3ut ,oarte mult la 'ntele"erea Bibliei-
/e la 'nceput trebuie s spunem un mare adevr; nu este posibil o viat crestin complet lipsit de /uhul
$,nt- Fiecare crestin a primit mcar o dat /uhul $,nt, la Bote!-
Trebuie de asemenea spus c o bun parte din minunile si semnele v!ute de la 'nceputurile crestinismului sau
produs atunci si au ,ost necesare pentru acele vremuri- Gnii sectanti 0penticostalii1 'ncearc si a!i s reproduc
exact ca atunci anumite mani,estri materiale- Felul cum actionea! este o blas,emie, denaturnduse
adevrul, cci o sin"ur dat 'n istorie sau produs semnele materiale de la Rusalii-
$ubstanta evenimentului Cinci!ecimii adic Po"orrea $,ntului /uh 'n ,iinta uman exist dintotdeauna 'n
Biseric, iar crestinii au datoria de a ,i cuttori si pstrtori ai /uhului $,nt, 'ns nu toti reusesc acest lucru-
.n istoria Bisericii exist perioade cnd /uhul $,nt se revars 'n viata oamenilor mai mult sau mai putin- .n
!ilele noastre, se resimte o cri! a /uhului $,nt 'n viata crestinilor- # avea /uh $,nt 'nseamn a tri 'n
/umne!eu, a ,i unit cu /umne!eu, a avea dra"ostea lui /umne!eu- .n Biserica v!ut, 'n comunitatea social,
se resimte lipsa /uhului $,nt-
Mrturia pentru 4ristos
Problema este urmtoarea; ce atitudine avem ,at de /uhul $,ntC $untem plini sau nu de puterea :uiC
Ca s putem rspunde corect la aceste 'ntrebri, este bine s cercetm cu atentie ce sa 'ntmplat cu $,ntul
#postol Petru la !ece !ile dup .nltarea /omnului-
/up Coborrea /uhului $,nt #postolul Petru a tinut prima predic- .l cunoastem pe $,ntul Petru 'n di,erite
iposta!e; cura3os, uneori iluminat ,cnd mrturisiri ,undamentale, alteori sovitor, plin de "nduri omenesti,
'n,ricosnduse si lepdnduse de <ristos 'n curtea arhiereului-
/up Po"orrea $,ntului /uh, #postolul Petru este un om cu totul nou, cu un cura3 in,init, este ca un monolit
de "ranit, cu o puternic lumin interioar- El predic Evan"helia simplu, ,r talent oratoric, ,ace numai unele
mustrri cu scopul de a 'ndrepta pe cei pctosi- Predica lui 'ns are un e,ect ,ormidabil, cci se convertesc
@&&& de su,lete-
/atorit /uhului $,nt, #postolul Petru este dispus la orice sacri,iciu- :a ,el au ,ost toti s,intii, cci pre!enta
/uhului $,nt se vdeste 'n roade- Predica $,ntului Petru a tre!it constiintele si a tre!it credinta puternic 0ce
se naste din pocint1- .n ,ond nu este o predic, ci o mrturie pentru /omnul Iisus <ristos-
/e %&&& de ani 'n lume se de!bate procesul deschis de satana 'mpotriva (ntuitorului Iisus- $tpnitorul
acestei lumi 0Ioan 7%, @71 nu vrea s se lipseasc de supusii si-
/e %&&& de ani Biserica este pri"onit pe pmnt, adeseori chiar de cei dinluntrul ei- Fiecare "eneratie si
,iecare membru al Bisericii trebuie s depun mrturie 'n acest proces care depseste orice timp si orice spatiu-
Pe cei care .l mrturisesc pe <ristos, /omnul Iisus 'i va recunoaste 'n ,ata Tatlui $u-
:a captul acestui proces se va 'nvedera tuturor cum :am cunoscut pe /omnul si ct de mult am simtit puterea
/uhului $,nt 'n viata noastr, ct de mult neam cit de pcate, ct de mult /uhul $,nt a strpuns inimile
noastre- #sadar, ne sunt de neaprat trebuint pocinta, spovedania si apoi ca re!ultat viata nou 'n aceast
lume, viat trit 'n /umne!eu-
#devrul c /umne!eu exist, c /umne!eu este Iubire, nu trebuie mrturisit prin tomuri de predici, ci prin
viata celor care cred- Credinta este viat-
)u de ru s ne pln"em, ci de lipsa binelui- :ipsesc martorii lui <ristos 'n lumeD :ipseste /uhul $,nt 'n viata
noastr- )u bomba atomic trebuie s ne 'nspimnte, ci bomba mniei lui /umne!eu care apare pentru
pcatele noastre "rele si pentru lipsa noastr de pocintD
$ ne 'ntoarcem la viata 'n /umne!eu, ceea ce depinde numai de noi- $ chemm /uhul $,nt 'n toate
'mpre3urrile, 'n orice "nd sau ,apt, si atunci cnd El va ,i pre!ent 'n viata noastr vom merita s ne chemm
crestini-
78A9, 'nainte de arestare


SC42MBA0"A
(ai poate ,i schimbat societateaC Treptele ru"ciunii inimii
)e puteti spune un cuvnt de ,olosC
$unteti lacomi s strn"eti de la mine ceva ,oarte pretios, dar eu asa cum sunt acum, bolnav sunt mai putin
darnic cu asemenea s,aturi- = arunc cte o vorb, cte un 'ndemn care nu sunt att pretioase, dar ,cetile
mcar pe acestea-
$ v ru"atiD $ nu rmneti ,r ru"ciuneD /umne!eu este pre!ent 'n ,iecare clip, la 'ndemna noastr, e
pre!ent pretutindeni- Oricnd, 'n orice !i, mcar ct de putin, ru"ativ cu mare atentie, nu asa, cu
super,icialitate- Ru"ativ de pild cu un Tatl nostru, spus 'ncet, concentrat, mcar o dat, de dou ori pe !i-
Chiar dac sunteti studenti si aveti de 'nvtat, este totusi bine s ,iti activi, s ,aceti ceva pentru aproapele
vostru- )e putem mntui si ne putem valori,ica numai prin ceea ce lucrm pentru cel de ln" noi- .n ,iecare !i
este bine s ,acem mcar o ,apt de milostenie-
$,ntul Ierarh (ucenic #ntim Ivireanul,
icoan pe lemn de la $,nta (nstire #ntim 07887788%1
Gitativ la $,ntul #ntim Ivireanul care luda ,oarte mult ,apta bun4 desi era un strin pentru noi, a ,cut
multe lucruri bune 'n cei peste dou!eci si cinci de ani ct a trit 'n Tara Romneasc-
Pe ln" alte 'ndatoriri pe care le 'mpliniti, nu uitati s cercetati si bolnavii4 a3utatii cum si ct puteti- Gn
bolnav are nevoie 'ntotdeauna de un ban sau de un medicament-
.n conclu!ie, s 'ncercm s ,acem 'n ,iecare !i o ,apt bun, ct de mic- (ntuitorul ne spune c si pentru un
pahar de ap pe care lam dat unui 'nsetat, nu ne vom pierde plata-
Mai poate fi schimbat societatea#
/up 788& pn ast!i cum vi se pare c a evoluat la romni raportul dintre situatia material si starea
spiritualC
Omul pro"resea! din punctul de vedere al credintei atunci cnd este mai strmtorat material-
/up Revolutie ,oarte multi au sperat c o s ,ie mult mai bine, cel putin din punct de vedere material- .ns, 'n
"eneral, cei care au avut posibilitti sau 'mbo"tit 'n continuare, iar cei care au ,ost mai putin smecheri si poate
mai cinstiti au rmas 'n starea lor de mai 'nainte si au continuat s ,ie sraci mai departe-
Gnii sraci sau apropiat de /umne!eu, altii 'n3ur si blestem pe cei bo"ati-
Observm cu totii c exist mai mult libertate exterioar dect 'n comunism4 dar din pcate exist si chemrile
sectante care vin tot de la cei bo"ati si care 'i nenorocesc, le stric credinta crestinilor nostri-
/up 788& era de asteptat s ,ie o 'ntoarcere la credint, la o viat bun, armonioas si, dimpotriv, vedem c
este un ,el de viat amar- Gnii hu!uresc, nu au ce ,ace cu banii, iar altii, sracii, aproape c mor de ,oame- =in
la poart aici si cer o pine- #ceast cerseal nu este normal pentru c tara este bo"at, pmntul produce ca si
pn acum, numai c "ospodarii nu sunt cinstiti- Cei care au parte de avere nu sunt mai deschisi, mai darnici,
mai credinciosi cu adevrat-
.n privinta aceasta, (ntuitorul, Care este $tpnul universului si este pre!ent 'n viata noastr, a ,iecruia,
coboar pn acolo 'nct apare 'n persoana unui srac si 'ti cere s: a3uti- Iar tu, dacl ve!i mai tnr, 'i stri"i;
BB:a muncDBB4 nuti dai seama c de ,apt nu :ai a3utat pe <ristos- $unt oameni care termin totul si nu mai au
ce s mnnce- Este ,oarte "reu de re!istat 'n asemenea conditii, mai ales cnd trebuie s aib "ri3 si de niste
copii- #tunci, dac noi 'i a3utm, ei ne rmn recunosctori si ne a3ut apoi chiar ei cnd devin mai avuti4 si
ast,el viata mer"e normal-
Este bine ca cel srac s se spovedeasc cu maxim sinceritate si s ierte din inim pe toti cei cu care este 'n
suprare, de multe ori din cau!a unor simple mo,turi 0sau mcar s se roa"e !ilnic pentru ei14 iar dac el nu
crteste si nu se revolt 'mpotriva celor care au si nu vor si dea, la timpul critic, cnd nu mai poate cu
adevrat, este a3utat de /umne!eu- /ac 'n loc s se roa"e lui /umne!eu, el 'n3ur si blestem pe cei care au,
atunci pe ln" srcia material, o are si pe cea duhovniceasc si este pierdut si el pentru /umne!eu- )u toti
sracii se mntuiesc, ci doar cei care au buntate, care au o trire duhovniceasc-
Exist de asemenea milionari si miliardari- #cestia trebuie s ,ie constienti de ,aptul c, dac nu sunt milostivi
'n aceast viat, se vor duce acolo unde nu vor avea nimic- Iar cei care nu au nimic aici, dar respect rnduiala
crestin, vor avea dincolo totul- /ac eu strn" bani si nui dau la nimeni, asta arat c triesc 'ntro minciun
continu- Cnd 'ns 'l a3ut pe aproapele meu s duc o viat decent, ne putem mntui mai usor cu totii-
Printe, unii ne spun c, 'ntruct suntem o asociatie studenteasc, trebuie s luptm pentru schimbarea
societtii- Ce s le rspundemC
= s,tuiesc s nu luati niciodat 'n serios asemenea 'ndemnuri; c voi, tinerii din #$COR, sunteti chemati s
schimbati societatea- O s ,iti des,iintati cu totul- Trebuie doar ca noi s ne ,acem niste crestini buni, niste
oameni sociabili- /eclamatori si or"ani!atori de parad sunt sectantii-
Este ,oarte "reu acum s schimbi societatea- Ea mer"e 'nainte pe drumul pe care a apucato- Ceea ce putem
,ace ast!i este s ne schimbm pe noi 'nsine si s devenim o lumin pentru cei din 3ur, ,ie c suntem acas, ,ie
c suntem la serviciu-
#poi "nditiv si la ,aptul c exista securitate chiar pe vremea (ntuitorului, ca si ast!i- $i atunci ca si
acum erau unii care notau ,iecare cuvnt pe care 'l spunea /omnul Iisus <ristos pentru ca s: poat prinde
cu ceva- Iar bietii credinciosi ca 'n toate vremurile ce au urmat pn acum aler"au dup Cuvntul lui
/umne!eu, dup #devr---
#sa 'nct #$CORul ssi propun s ,ie 'n pace cu /umne!eu, iar ,iecare membru din asociatie s ,ie un ,iu al
lui /umne!eu4 acestea sunt lucrurile plcute cu adevrat lui /umne!eu- Pentru asta $a 'ntrupat Fiul Cel
=esnic, pentru asta a murit pe cruce, ca s ne apropie, s ne 'mpace cu /umne!eu-
Foarte important pentru voi este s nu v mndriti- /ac v tru,iti, nu aveti nici un spor duhovnicesc- Fiti
cuviinciosi, ,iti modesti- )u te mndri, pentru c tot ceea ce avem noi ne este dat ori de la /umne!eu, ori de la
pro,esorii nostri, ori de la oamenii mai vechi dect noi- Totul ne este dat-
Eu v ure! ca /umne!eu s v a3ute s sporiti 'n tot ceea ce este bun si valoros si s terminati examenele si
studiile universitare 'n care sunteti an"a3ati- Cnd le veti termina s v spuneti cuvintele pe care i le spunea un
tat ,iului su ce tocmai luase bacalaureatul; */ra"ul meu, abia de acum 'ncep studiile tale+- $i eu am urmat
dou ,acultti; pictura si teolo"ia- Iar dup ce leam terminat am 'nvtat 'n continuare- .nct--- v ure! s
'nvtati bine, ,iindc lumea pune pret pe un licentiat, pe un crturar-
$titi c $,ntul Pavel spune c 'n .mprtia lui /umne!eu nu intr nimic necurat- /e aceea este bine s pstrati
aceast s,intenie a vietii- $ spui adevrulD /umne!eu este #devrD
$ cutati deci apropierea de /umne!eu si de voi 'nsiv, si de cinstea su,leteasc- Pstrati aceast sinceritate 'n
inim, curtia aceasta, cinstea ,at de ceilalti, c mincinosi avem destui- $ ,iti curatiD /umne!eu s v dea
sntateD
Gn tnr care a lucrat mai multi ani 'n massmedia spunea c, pe !i ce trece, televi!orul devine cel mai mare
dusman v!ut al vietii spirituale a omului- Cum vi se pare aceast a,irmatieC
Foarte adevratD /in ceea ce aud si eu 'n special de la tineri, cred c a,irmatia este ,oarte adevrat- #cestia
'mi povestesc despre de!"ustul, despre "olul pe care 'l las 'n su,letul lor televi!orul- $i nu este vorba numai de
acest "ol, ci de niste spurcciuni care ptrund 'n mintile lor- (ai ales sunt unele pro"rame de dup mie!ul
noptii care pur si simplu 'i pervertesc pe tineri, 'i mn3esc, 'i spurcD
Eu nu am televi!or, dar aud si eu cum se pln"e lumea- /e aceea nici nam vrut smi cumpr- Odat cineva
mia druit un televi!or, 'ns lam re,u!at- Televi!orul 'ti ia ochii, e un ,el de a te orbi, iar apoi 'ti transmite
niste lucruri care te spurc- #poi televi!orul 'ti ,ur timpul 'n care ai putea s citesti o carte, s te ro"i, s
medite!i, s te odihnesti- /ar tu, dac te concentre!i s ,ii atent la emisiune ca s nu scapi ceva si s pier!i
le"tura cu restul ,ilmului, atunci televi!orul a3un"e 'n cele din urm s te prelucre!e 'n asa ,el 'nct iesi
p"ubit su,leteste-
&reptele rugciunii inimii
:ucrarea speci,ic a #$CORului este propovduirea credintei 'n mediul studentesc- Ce s,aturi ne puteti da,
ca s putem 'ndeplini ct mai bine aceast misiuneC
#ccentul trebuie pus pe ru"ciune, avnd constiinta ,aptului c nu noi ,acem o lucrare po!itiv, ci /umne!eu
.nsusi-
Printe staret, eu sunt student la Teolo"ie- #ici ni se predau multe lucruri, 'ns este "reu s cuprin!i totul- Ce
ar trebui s punem pe primul planC
Concentrativ 'n primul rnd asupra $,intei $cripturi- #ici este principalul i!vor al 'nvtturii lui /umne!eu-
Ce s,aturi doriti s le dati pro,esorilor si studentilor din ,aculttile de teolo"ieC
)u pot s le dau s,aturi acestor pro,esori 'ntruct ei sunt mai pre"titi dect mine- Cum si s,tuiesc eu pe
doctorii 'n teolo"ieC Eu nu sunt doctor- Ei cunosc de3a aceste s,aturi pe care leas putea da eu- .nct s ,ac ei
'nsisi ceea ce stiu c cere /omnul Iisus <ristos de la dnsii-
Eu o s amintesc doar de aceast virtute a dra"ostei- (ntuitorul nea 'nvtat s ne iubim 'ntre noi, s iubim
adevrul si pe /umne!eu-
#poi accentul trebuie 'ntotdeauna pus pe ,apt- /omnul Iisus <ristos spune; BBCel ce va ,ace si va 'nvta, acesta
mare se va chema 'n .mprtia CerurilorBB 0(atei A, 781- Pro,esorii 'i 'nvat pe tinerii care intr 'n scolile
teolo"ice s duc o viat crestin- Iar viata crestin este o viat dumne!eiasc- Crestinismul sa impus prin
practica vietii, nu prin abstractiuni- #ceasta lipsea 'n lumea p"n- Crestinismul a adus modelul s,inteniei
dup chipul lui /umne!eu-
Toti acesti pro,esori stiu mai bine dect mine ce 'nseamn s,intenia, ce 'nseamn o viat trit 'n s,intenie---
/e unde 'si d seama un credincios c 'n el este harul dumne!eiesc si c nu este o 'nselciuneC
.si d seama dup acea liniste interioar pe care o are cel 'n care se slsluieste harul dumne!eiesc- Omul care
nu are har 'n primul rnd este ,rmntat, nu are pace, orice ar spune, nu are pace- :umea de ast!i este r!boit,
este tulburat din cau!a patimilor si de aceea avem cu totii nevoie de aceast pace pacea luntric4 ea se poate
obtine atunci cnd cerem a3utorul lui /umne!eu si cnd ,acem e,orturi pentru a birui 'ndemnurile la pcat-
:a ce se re,er (ntuitorul atunci cnd spune; BBFoc am venit s aduc pe pmnt si ct as vrea s ,ie aprinsDBBC
#cest ,oc este rvna pentru /umne!eu- (ntuitorul doreste ca toti s avem o rvn puternic pentru cele
dumne!eiesti, asa cum aveau crestinii primelor veacuri-
Care sunt treptele ru"ciunii inimiiC
Prima treapt este ru"ciunea ,cut cu bu!ele- O spunem 0atunci cnd suntem sin"uri1, asa cum vorbim,
simplu sau 'n ritmul unei respiratii prelun"ite-
Treapta a doua este ru"ciunea mental- #dic o rostim nu numai cu bu!ele, ci si cu mintea- Cu mult atentie,
'n primul rnd- #ici intervine lupta noastr cu mintea- Cnd ve!i c mintea tia alunecat 'n alt parte, nu te lasi-
Te umilesti si te lupti s te ro"i cu mult luareaminte- )e mustrm pe noi 'nsine, cci desi ne a,lm 'n ,ata lui
/umne!eu, "ndurile noastre sunt spurcate sau mintea noastr este departe de El- $i ne silim pe noi 'nsine, pn
cnd mintea se umileste si se 'ndreapt, curat, ctre /umne!eu-
(ai ales sI cerem (ntuitorului s ne scape El de bntuiala vr3masului diavol care vine asupra noastr 'n
timpul ru"ciunii- /ac mintea umbl pe la birou 'n timp ce te ro"i sau se ceart cu dusmanii, te ostenesti 'n
!adar4 mintea nu se poate hrni atunci cu /uhul $,nt-
Iar vr3masul asa ,ace; tocmai 'n timpul ru"ciunii te bntuie cu "nduri necurate si ima"ini care 'ti spurc
inima si mintea si 'ti spurc ast,el ru"ciunea- $au 'ti trimite alt,el de "nduri; *ai de splat cmsi+, *ai uitat
s u!i ,lorile+ si cte si mai cte- /ar dac te silesti pe tine si stri"i cu mare dor ctre /umne!eu, atunci slbesc
sau chiar se stin" aceste puteri ale 'ntunericului4 si atunci ne putem ru"a cu mintea curat, adic toat luarea
aminte a noastr se 'ndreapt ctre /umne!eu-
Treapta a treia este ru"ciunea inimii- (intea si inima se unesc laolalt si atentia noastr este concentrat
'nluntrul inimii- #colo se svrseste ru"ciunea- (intea coboar 'n inim si acolo, 'n adncul inimii, 'ncepe s
se roa"e- Este ceea ce spune psalmistul; */intru adncuri am stri"at ctre Tine; /oamne, /oamne, au!i "lasul
meu+- :a aceast treapt ru"ciunea noastr tsneste dintru adncul inimii- )u este vorba de inima aceasta
carnal, ci de inima duhovniceasc, centrul ,iintei omenesti, care este detectat de $,intii Printi putin mai sus
cu dou de"ete de snul stn"-
Cnd se uneste mintea cu inima duhovniceasc, abia atunci devenim inte"ri, ,iinte curate- Pentru c noi, de
obicei, una "ndim si alta spunem--- /e cte ori nu neam surprins pe noi 'nsine 'n aceast stare de ,alsitate
pro,und- $pui cuiva *te iert+, dar nai vindecat rana dinluntrul tu, nai sters vina lui din inima ta, 'ti aduci
mereu aminte de ea- )u ne putem pune de acord cu noi 'nsine- Ru"ciunea lui Iisus este sin"ura ru"ciune care
are acest dar, aceast putere de a uni cele dou centre ale ,iintei noastre 'ntrunul sin"ur, ,cndune oameni
inte"ri, duhovnicesti-
Celor care practic ru"ciunea inimii li se 'ntmpl adeseori, tre!induse din somn, s simt cum ru"ciunea se
rosteste sin"ur 'nluntrul lor, asa cum au!im btile inimii, ,r controlul sau comanda noastr- :a ,el se
svrseste aceast ru"ciune ne'ncetat cnd mintea coboar 'n inim--- $i se produce acolo o mare bucurie, o
nval de lumin duhovniceasc si se tre!ec crestinii cntnd $,inte /umne!eule sau #prtoare /oamn si
'ncep s se nasc 'n ei "nduri ,rumoase, "nduri cu adevrat dumne!eiesti si simt pe deplin harul care se
revars 'n ei- Iar pe ultima treapt a ru"ciunii, aceast stare este 'nsotit de vederea luminii dumne!eiesti-
Roadele acestei ru"ciuni sunt de necre!ut- /ar aceste lucruri cu adevrat dumne!eiesti rmn ca un ideal, ca o
!are ,oarte 'ndeprtat- )oi, pentru 'nceput, s chemm simplu numele lui Iisus, rostind de multe ori aceast
ru"ciune, cu mult atentie asupra ,iecrui cuvnt- Este ,oarte ,olositor s avem constiinta c invocm pe
Cineva, c ne adresm Cuiva- Este bine s ne dm seama c suntem slbno"i si nea3utorati, iar acest
BBmiluiestemBB cuprinde 'ntrun sin"ur cuvnt toate ru"ciunile Bisericii si tot stri"tul nostru dup /umne!eu-
$ 'ncepem simplu, rostind aceste cuvinte peste tot, oriunde ne a,lm, dar cu ,oarte mult atentie- $i, 'n acelasi
timp, cu "ri3 s lepdm de la noi toate patimile si "ndurile cele spurcate-
$i 'ncet'ncet, pe msura umilintei noastre, se luminea! acest luntru al nostru si simtim c nu suntem sin"uri,
simtim c este Cineva cu noi 'n ,iecare clip si ne poart de "ri3- Totodat creste rvna noastr pentru cele
s,inte 0,at de care 'n mod obisnuit suntem ,oarte 'ndrtnici si nepstori1- Poate ati observat si dumneavoastr
c seara, cnd vrei s te ro"i, adormi cu capul pe ceaslov din oboseal sau din plictiseal4 dac 'ns ar trebui
s ,aci ceva care 'ti place 0'n a,ar de ru"ciune1, ai putea s ve"he!i usor toat noaptea---
Printii Bisericii ne spun c atunci cnd ru"ciunea se lipeste de noi 0cu a3utorul lui /umne!eu si prin
chemarea numelui lui Iisus1, atunci lsm toate celelalte si este o adevrat bucurie numai "ndul la ru"ciune-
Parc ne mistuie dorul de ru"ciune- $imtim ca un "las, ca o mustrare 'nluntrul nostru4 e ceva care ne
'ndeamn mereu; )u te ro"iC Roa"teD .nssi ru"ciunea ne 'nvat s ne ru"m si mai apoi ea se rosteste
sin"ur 'n inima noastr, chiar noaptea- /ar, pentru ca s a3un"em la aceste roade, trebuie mult strdanie,
mult struint, mult rbdare si mai ales mult smerenie- $i 'ncet'ncet, cu mila lui /umne!eu, ru"ciunea
'ncepe s cur" 'n noi-
:a 'nceput e "reu, mintea ,u"e peste tot, dar ne a3ut harul lui /umne!eu- #sa spun $,intii Printi; */i pe
/oamne Iisuse acestei minti nestatornice+- Ru"ciunea inimii este o adevrat hran duhovniceasc- Gneori
este scurtat la dou cuvinte; *Iisuse, miluiestemD+ /in ru"ciunea lui Iisus a i!vort acest */oamne,
miluieste+ cu care ne ru"m de obicei la slu3be4 din aceast chemare a numelui /omnului, cel plin de putere---
Ru"ciunea mintii ne a3ut ,oarte mult s ne curtim pe dinuntru, s 'nsmntm 'n noi dra"ostea pentru ceea
ce este cu adevrat ,rumos si 'nlttor 'n viat, nu pentru lucrurile acestea mrunte, 'n care ne 'ncurcm cu atta
nechib!uint-
/e aceea, dimineata, dac nai avut timp s te ro"i cu r"a! 'n ,ata icoanei, spune mcar pe strad, pe drumul
pe care mer"i, spune */oamne Iisuse+ 'n taina inimii tale- Pentru c mintea noastr, oricum, nu st de"eaba- $e
ceart, amenint--- #sa c mai bine s chemm numele /omnului, care ne poate ocroti si s,inti cu adevrat-
(ntuitorul spune; *Cereti si vi se va da+- Prin toate ,aptele bune putem csti"a dra"ostea pentru /umne!eu,
dar prin nici una ca prin ru"ciune- /e aceea trebuie spus ct mai des si cu ct mai mult atentie-
/e alt,el este si o mare 3i"nire, o adevrat blas,emie adus lui /umne!eu, aceast lips a atentiei atunci cnd
stm 'n ,ata :ui- /umne!eu este ,oarte bun si ,oarte atent cu viata ,iecruia dintre noi- /ac nici ,irul de pr si
nici "!a cea mai ne'nsemnat nu sunt trecute cu vederea 'n ochii :ui, cu att mai mult se 'ndreapt aceast
atentie a lui /umne!eu spre ,iinta omeneasc- )umai noi suntem absenti de la aceast 'ntlnire cu El- /e aceea
/umne!eu asteapt de la noi nu o ru"ciune ,ormal, ci o ru"ciune constient, vie- $ ai constiinta aceasta c
.l chemi pe /umne!eu 'n viata ta si c El .ti rspunde si te poate a3uta--- Ru"ciunea atra"e aceast ocrotire din
partea lui /umne!eu asupra ta si cu att mai mult se 'ntmpl acest lucru atunci cnd spui ru"ciunea inimii-
Exist si acea ru"ciune numit mai mult vedere duhovniceasc sau ru"ciune contemplativ4 cnd crestinul
a3un"e la aceast treapt, el este ptruns de /uhul $,nt si vede si 'ntele"e niste lucruri care 'l umplu de uimire,
acea uimire de care vorbeste $,ntul Pavel; *$il stiu pe un ast,el de om ,ie 'n trup, ,ie 'n a,ar de trup, nu
stiu, /umne!eu stie c a ,ost rpit 'n Rai si a au!it cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului s le
"riasc+ 0II Cor- 7%, @61-
)oi nu am a3uns pn acolo- $ o lum 'ns de 3os- $ 'ncepem prin aceast lupt cu "ndurile care ne vin 'n
timpul ru"ciunii si cu "ri3ile vietii care ne ocup mintea !i si noapte- $ rpim ct mai multe clipe din timpul
nostru si s le 'nchinm lui /umne!eu ru"ndune- $ ne tinem tari, cu toat ener"ia, 'mpotriva vr3masului
care vrea s ne ,ure aceast pictur de timp 'nchinat lui /umne!eu- $i 'ncet'ncet, cu a3utorul Bunului
/umne!eu, vom urca si noi spre ru"ciunea cea curat-
/ecembrie %&&7


2ubirea duhovniceasc
Pune 'n su,letul meu sporirea dra"ostei ctre Tine-
Fm s 'ntele" smerenia Ta, 'n care ai trit pe pmnt-
Exist o iubire duhovniceasc- /up cum este o hran trupeasc si una duhovniceasc, o butur dup trup si
alta dup duh, asa exist o dra"oste a crnii care vine de la $atan si o alt dra"oste a /uhului, la /umne!eu
avndusi 'nceputul4 nimeni nu poate ,i stpnit de amndou aceste iubiri- /ac esti iubitor al trupului,
dra"ostea /uhului nu o poti cuprinde-
/ac pe toate cele trupesti leai dispretuit nu spun numai carnea si sn"ele, ar"intul si averile, dar si pmntul
'nsusi si chiar cerul, pentru c toate acestea vor trece si dac de nici una din ele nui le"at su,letul tu, dac nu
esti robit de nici o iubire de patimi, vei putea atunci si iubirea duhovniceasc s o 'ntele"i-
$,ntul #postol Ioan, Teolo"ul Iubirii
%- Cine se abtine de la vorbria desart si de la patimile de tot ,elul, de la plcerile trectoare nu din dispret
,at de oameni si de viat, ci din ,ocul unei prea mari iubiri ,at de /umne!eu , un asemenea om, dac nu ,u"e
el dup oameni, ,u" acestia dup el- Gnde e ,lacra mare 'n su,let, acolo se adun oamenii ssi 'ncl!easc
su,letele lor reci-
@- 2nditiv la BBTatl nostruBB- /ac esti certat cu cineva, chemarea acestui Tat s,nt se pre,ace 'n blestem;
BBnu m ierta, /oamne, precum nici eu nu pot s iertBB- Contradictia dintre ceea ce spunem si ceea ce ,acem
anulea! ru"ciunile noastre-
Iertarea noastr de ctre /umne!eu depinde de iertarea noastr ,at de aproapele- #ici nu e vorb "oal, e
nenorocire- Cine nu iart nu iubeste- Cine nu iart si cine nul iubeste pe om nici pe /umne!eu nu: iubeste-
.n viata de toate !ilele ne 'ntepm unul pe altul, ne mhnim si ,r 'ndoial ne tulburm, ne r!vrtim- =in aici,
la noi, cei care au niste dusmani si 'ncep s se roa"e; BBsi trsneasc /umne!euBB, BBsi ,ac pra, si pulbereBB---
Gitm c avem de 'mplinit niste porunci dumne!eiesti, c trebuie s ne ru"m pentru dusmanii nostri-
Poate c cea mai mare virtute este iubirea de vr3masi4 sau mcar s te ro"i pentru ei, sau mcar s nu te
r!buni pe ei- :as: pe /umne!eu s ,ac dreptate- )u 3udeca, slu" strinD BB# (ea este r!bunareaBB !ice
/omnul- Este bine s ,im constienti c exist o pronie dumne!eiasc si c nimic nu se 'ntmpl 'n lumea
aceasta ,r ca s nu stie /umne!eu-
6- Cea mai important arm 'mpotriva rului care vine asupra noastr este smerita cu"etare- $: ru"m cu
umilint pe /umne!eu s potoleasc acest ru si s ne acopere cu harul si iubirea $a-
A- Fiecare are relatia lui personal cu /umne!eu- )u exist un sablon prin care s se mntuiasc toti oamenii-
Este necesar s avem din cnd 'n cnd aceast 'ntoarcere ctre sine, pentru c toti suntem 'n lips ,at de ceea
ce ar trebui s ,im- $ ne cim cu aceast constatare sincer c suntem nevrednici- Iar /umne!eu Care nu ne
,ace procese asa cum ne ,ac oamenii , ne va primi cu toat dra"ostea :ui- /ra"ostea lui /umne!eu este mai
presus de orice dra"oste omeneasc- .n orice stadiu de viat am ,i, s ne cerem 'n mod pro,und iertare, cu
lacrimi, cu cint-
?- )iciodat nu suntem sin"uri, totdeauna suntem cu /umne!eu- El este cu att mai pre!ent 'n viata ta cu ct .l
chemi mai des-
Exist o ru"ciune pe care trebuie s o spun monahul, o ru"ciune de invocare a numelui lui /umne!eu;
/oamne Iisuse <ristoase, Fiul lui /umne!eu, miluiestem pe mine pctosul- #ceast ru"ciune suntem datori
dup rnduial s o spunem mereu- $i 'ncet'ncet, aceast datorie se trans,orm 'ntro chemare de dra"oste-
/ac aceast ru"ciune e ,cut struitor, mai mult timp, re!ultatele ei sunt deosebite- $e produce o cldur
duhovniceasc 'n inima ru"torului, 'i sporeste credinta si dra"ostea pentru /umne!eu, pentru oameni si pentru
'ntrea"a creatie- Este ptruns de acest sentiment de trire 'n /umne!eu- #sa cum trieste pestele 'n ap, asa
trieste monahul 'n /umne!eu, 'n aceast atmos,er 'n care te simti deplin 'n /umne!eu-
( re,er la monahii care vietuiesc dup rnduiala lui /umne!eu- Cci si peste noi npdesc tot ,elul de curente
ale vietii pmntesti4 practic nu suntem deloc ,iinte ceresti, desi am vrea s ,im- )e strduim ca prin chemarea
lui /umne!eu 'n viata noastr s devenim ,iinte nesin"ure- /ac reusim sI ,acem loc lui /umne!eu 'n noi, cu
att mai bine pentru noi, dar si pentru altii---
>- $,intenia sau desvrsirea nu presupune numaidect semne si minuni, asa cum suntem obisnuiti s credem-
)u toti s,intii au ,cut minuni 'n viata aceasta-
(ntuitorul nea spus niste cuvinte care pe multi ar trebui si pun pe "nduri; BB(ulti .mi vor !ice 'n !iua
aceea; /oamne, /oamne, au nu 'n numele Tu am proorocit si nu 'n numele Tu am scos demoni si nu 'n
numele Tu minuni multe am ,cutC $i atunci voi mrturisi lor; )iciodat nu vam cunoscut pe voi- /eprtati
v de la (ine cei ce lucrati ,rdele"eaBB 0(atei >, %%%@1- (inuni care pot s uimeasc pe oameni a3un" s ,ac
si vr3itorii, a3utati de puterile 'ntunericului4 dar s,intenia nu pot s o dobndeasc dect cei bln!i si smeriti cu
inima, cei plini de dra"oste pentru /umne!eu si pentru aproapele lor-
9- Gnii oameni se nasc cu o putere mai mare de a primi si a drui iubire- #ltii primesc darul dra"ostei dup ce
se ostenesc mai mult timp pentru a duce o viat deplin 'n /umne!eu- Cci ascultarea si supunerea ,at de
/umne!eu 'l a3ut pe om s intre 'ntru bucuria iubirii dumne!eiesti-
8- Iubirea de (am a $,intei Fecioare o 'ndeamn s sar imediat 'n a3utor acolo unde este chemat si cinstit
Prea $,ntul )ume al Fiului ei Cel Gnul )scut si acolo unde ,iii ei dup har credinciosii rvnitori o cinstesc
si pe ea ca pe o adevrat (aic a /omnului-
#sadar, cnd suntem tulburati de neca!uri, bntuiti si arsi de patimi, s ne 'ndreptm cu 'ncredere mai ales ctre
(aica /omnului, care este si (ama noastr, a pmntenilor, stiind c ru"ciunea mamei mult poate 'naintea
Fiului ei- $ ne ru"m cu umilint, !icnd ctre /nsa asa;
Prea $,nt )sctoare de /umne!eu, care ai adus pe pmnt :umina 'ntre"ii !idiri, luminea! 'ntunericul
mintii si al inimilor noastre, ca s ne cunoastem pcatele, s ne cim pentru ele si ca s nu le mai svrsim-
(aica /omnului simbolul Bisericii
Tu, care ai nscut cu trup pe .mpratul pcii, sdeste 'n noi pacea Fiului tu si "oneste din su,letele noastre
vi,orul patimilor-
Tu, care esti i!vor nesecat de vindecri, tmduieste neputintele noastre si ne alin durerile, c toate le poti cte
le voiesti, ca o (aic a Celui #totputernic- #min-
7&- )u cunosc un cuvnt mai dulce, au!it din "ura /omnului, dect acela pe care 'l adresea! poporului $u
prin pro,etul (aleahi;
BBIubituvam pe voi---BB
$i 'n acelasi timp nu stiu un cuvnt mai aspru si mai nedrept, dect rspunsul acestui popor;
BBCum neai iubit TuC---BB
/umne!eul lui #vraam, al lui Isaac si al lui Iacov 'i scosese din robia E"iptului, 'i adusese 'ntro tar bo"at
unde cur"ea miere si lapte, 'i clu!ise prin pro,etii $i4 iar El re!uma toate acestea prin; BBIubituvam pe voi---BB
77- )u te msura cu cei mai slabi dintre oameni, ci mai de"rab cu cei 'naintati 'n iubire, adic 'n virtute-
7%- Cununia este Taina /ra"ostei pentru c la temelia ei st /umne!eu, Care este dra"oste- .ntro csnicie
adevrat exist mai ales iubirea 3ert,elnic, despre care vorbeste $,ntul #postol Pavel 'n imnul de la I
Corinteni 7@- /ra"ostea 3ert,elnic este sin"ura care nu se stin"e dincolo de moarte-
)u exist un obstacol 'ntre ascultare si dra"oste 'n viata de ,amilie- /ra"ostea s,rm toate piedicile si atunci
sotii se ascult unul pe altul si ascult unul de altul, dar capul ,amiliei rmne brbatul- Este bine ca cei doi
tineri cstoriti s aib un acelasi duhovnic la care s se mrturiseasc-
$i 'n viata de mnstire, atunci cnd exist iubire te deschi!i si asculti, iar ceea ce ,aci 'n ascultare este bine
primit 'naintea lui /umne!eu- /ac monahul simte c nu are dra"oste ,at de staret sau 'n "eneral ,at de
oameni, atunci trebuie s: roa"e pe /umne!eu cu struint si druiasc smerenia si dra"ostea, asa cum ,cea
$,ntul $iluan-


Clugrul n fata $reptei 5udecti
$untem cu adevrat constienti de Eiua IudectiiC Cum apare clu"rul 'n ,ata Iudectii =iitoareC BB#cum este
Iudecata acestei lumiBB
)u ,r un simtmnt de 'n"ri3orare 'mi rostesc cuvntul din seara aceasta- Cu totii cred c ne dm seama de
puterea cu care ne an"a3ea! propriile cuvinte rostite sau scrise , precum si de rspunderea ce o avem ,at de
ele- E att de adevrat lucrul acesta, 'nct .nsusi Cuvntul lui /umne!eu, ,cut trup, a tinut sl arate cu
desvrsit limpe!ime, atunci cnd a !is; BB= spun c pentru orice cuvnt desert, pe carel vor rosti, oamenii
vor da socoteal 'n Eiua Iudectii- Cci din cuvintele tale vei ,i "sit drept, si din cuvintele tale vei ,i osnditBB
0(atei 7%, @?@>1-
2ndindune numai la aceste spuse ale (ntuitorului, 'ntele"em ct de mult se expune unei 'ndoite 3udecti
din partea lui /umne!eu si a asculttorilor si cel care 'ndr!neste s vorbeasc despre ceea ce stie ,oarte bine
c st deasupra oricror cuvinte, adic despre /reapta Iudecat a /omnului nostru Iisus <ristos- .n ,ata
#cestuia ne vom "si la un moment dat ,iecare dintre noi pentru a ne csti"a dreptul la vesnicie, 'n ,unctie si de
,elul cum am stiut s ne chivernisim propriile cuvinte 'n cursul vietii pmntesti-
$ reali!m, asadar, cu ct atentie va ,i 3udecat un cuvnt pe care lam spus despre Iudecata Gniversal- Cu ce
"ri3 trebuie s ne apropiem de 'ntelesurile acestei 'n,ricosate clipe de tain, ce va pecetlui pentru totdeauna
viata noastr si asa destul de tainicD Gnei evidente nevrednicii personale vine s i se adau"e 'n acest ca! si o
anumit di,icultate 'n sine a subiectului anuntat-
# vorbi despre BBClu"rul 'n ,ata /reptei IudectiBB 'nseamn mai putin a re!olva o problem, ct mai ales a o
,ormula 3ust- Cci descoperirea deplin a adevratei ase!ri su,letesti pe care a avuto monahul ,at de
realitatea Iudectii =iitoare nu se va svrsi obsteste dect numai la s,rsitul acestui veac- Pn atunci
simtirea pre!entei aievea, vii, a Eilei Iudectii este pstrat doar ctorva alesi, numai acelor uriasi ai /uhului,
care chiar 'n msurile acestui veac ,iind se 'nvrednicesc totusi s vad .mprtia lui /umne!eu venind cu
putere 'n taina inimii lor, celei mai dinluntru, dup 'nssi ,"duinta /omnului-
Oprindune asadar asupra temei anuntate, putem deslusi trei idei esentiale- (ai 'nti este ,iresc s !bovim o
clip asupra 'ntelesului notiunii de /reapta Iudecat si a rostului ei 'n viata noastr- .n al doilea rnd va trebui
s cercetm po!itia aparte pe care o va avea clu"rul 'n ,ata acestei supreme instante- .n s,rsit, 'ntrun al
treilea moment, vom 'ncerca s desprindem unele conclu!ii practice 0valabile 'n conditiile concrete ale vietii
noastre de toate !ilele1, care ne descoper ,aptul c noi suntem 'nc de pe acum 'ntro le"tur e,ectiv si de
cele mai multe ori nebnuit cu /reapta Iudecat a lui /umne!eu-
Suntem cu adevrat constienti de 6iua 5udectii#
)e "sim, prin urmare, 'n ,ata acestei prime 'ntrebri- Ce 'nteles si ce rost se cuvine s deslusim pentru noi
'nsine 'n notiunea de /reapt Iudecat a lui /umne!euC )u e vorba s anali!m aici 'nvttura do"matic a
Bisericii, ci 'ntemeiati pe descoperirile neclintite ale $cripturii si ale $,intilor Printi vom 'ncerca s
limpe!im ,unctiunea pe care trebuie s o aib pentru noi, ,iinte tritoare 'nc 'nluntrul acestui veac, "ndul si
realitatea Iudectii =iitoare-
Trebuie s recunoastem 'nc de la 'nceput c rare sunt lucrurile care s se bucure mai putin de atentia noastr
serioas si trea!, dect "ndul la Iudecata ce va s ,ie-
$a 'nrdcinat 'n deprinderile noastre de ,pturi !mislite 'n pcat obisnuinta s ne "ndim aproape tot timpul
la scopurile imediate ale vietii acesteia- Fiecare cutm s ne ornduim existenta pe intervale mici dar si"ure
0credem noi1 si pentru aceasta luptm din toate puterile spre a dobndi niste mi3loace de trai care devin ele
'nsele printro vinovat rsturnare de adevr scopurile vietuirii noastre pe pmnt- .n ,elul acesta telurile
mrunte ne lea" de ele- Pe nesimtite ne plecm din ce 'n ce mai 3os si cdem ,r s ne dm seama a,ar din
viata autentic4 uitm cu desvrsire c pretul adevrat al vietii acesteia este dincolo de ea si nu 'nluntrul ei-
.ntro asemenea situatie "ndul s,rsitului se ster"e din cu"etarea noastr4 cel mult dac mai struie ca o
amintire va" si neputincioas, cnd 'n realitate el este chemat s ,ie una din pr"hiile principale ale 'nnoirii
continue din noi 'nsine-
Cnd omul pierde din vedere ,inalitatea spre care se 'ndreapt vremelnica sa petrecere 'n aceast lume, el 'si
or"ani!ea! o viat plat, cenusie, o viat doar cu doar dou dimensiuni- El nu mai stie s priveasc spre
'nltimi sau spre adncuri, ci se interesea! doar de ceea ce este imediat 'n 3urul su, 'ntocmai ca o vietate care
se misc doar pe lun"ime si pe ltime- /ar existenta duhovniceasc ne cere, dup cuvntul #postolului Pavel,
s 'ntele"em BB'mpreun cu toti s,intii care este lr"imea si lun"imea si 'nltimea si adncimeaBB 0E,eseni @, 791-
/atorit ,aptului c exist un s,rsit al slsuirii noastre pe pmnt si o Iudecat care va msura, va cntri si va
pretui pn si cele mai mici ,apte petrecute 'n cursul vietii de aici, 'ntrea"a existent dobndeste 'ntelesuri
nebnuit de adnci-
Pentru cel caresi luminea! traiul cu "ndul la piscurile /reptei Iudecti, lumea se schimb la ,at; ea nu mai
este 'ntmpltoare, nu mai este supus nimicirii vesnice sau bunului nostru plac, ci 'ntr'nsa se mani,est
intentiile si hotrrile lui /umne!eu ce se vor vdi la un timp anume- Cu"etarea la /reapta Iudecat trans,orm
de pe acum lumea 'ntrun loc s,nt- Faptul c $tpnul 'ntre"ii !idiri 'ti va cere la un moment dat socoteal de
,elul cum teai comportat 'n ea te obli" s te porti cu atentie, sti dai si mai bine seama de valoarea lucrului
minilor lui /umne!eu- Realitatea Iudectii =iitoare devine ast,el cel mai puternic temei pentru o 3ust
apreciere, pentru o revalori,icare a lumii 'n perspectiva dimensiunii eternittii-
2ndul la Iudecata Gniversal rodeste 'n viata noastr si 'n alt chip- Pentru a 'ntele"e despre ce este vorba, s
meditm asupra urmtorului ,apt biblic; cderea omului sa produs sub pomul cunostintei binelui si rului,
atunci cnd protoprintii nostri au uitat c nu le este permis totul- $i ast!i rdcina pcatului continu s stea
pentru om 'n acelasi "nd; nu cumva ne este permis totulC )u cumva ne este 'n"duit oriceC Chiar dac le"ile
omenesti din a,ar 'mi pun oarecare piedici, nu pot eu, oare, stiut numai de mine 'nsumi, s ,ac cemi placeC
/ac ,iecare am !bovi cu sinceritate asupra vietii personale, ar trebui s recunoastem c toate cderile noastre
duhovnicesti vin din ,aptul c ne trans,ormm 'n propriii nostri 3udectori 0si bine'nteles 'n niste 3udectori
,oarte 'n"duitori1- Iat 'ns c realitatea de net"duit a Iudectii vine si ne spune; )u, nu ne este permis totulD
Exist limite pentru cele 'n"duite omului, limite puse nu din bunul plac al lui /umne!eu, ci ele exist chiar
prin le"ile pro,unde ale vietii4 trecnd peste acestea devenim propriii nostri cli-
Faptul c vom trece printro Iudecat Final ne a3ut de pe acum s 'ntele"em c omul e 'ncadrat 'ntro ordine,
'ntro rnduial, de pstrarea creia este rspun!tor- Eu sunt dator s m port cu cei din 3urul meu nu dup voia
mea, adesea rtcit datorit pcatelor, ci dup o rnduial de peste noi ce m ocroteste deopotriv si pe mine,
si pe ei-
/reapta Iudecat devine ast,el pentru cel care 'i 'ntele"e rostul un adevrat temei de comuniune social- .n
numele ei suntem chemati s reali!m 'nc de pe acum o nemincinoas 'mpreuntrire, o vietuire obsteasc
'ntrun duh de dra"oste si de 'n"duint- Omenirea 'n ceasul Iudectii va aprea ca un sin"ur trup de obste si
atunci ni se va cere ,iecruia socoteal de ceea ce am ,cut cu ,ratele nostru, care este un mdular al aceluiasi
trup obstesc- /e aceea, ,rica si cutremurul pe care 'n mod ,iresc trebuie s le tre!easc 'n noi amintirea
Iudectii din urm nu sunt nicidecum niste simtminte 3osnice si oarbe, ci ele se nasc, dimpotriv, din 'naltul
sentiment al responsabilittii ,at de cei din 3ur si ,at de mine 'nsumi-
Prin ,aptul c vom ,i chemati s rspundem de noi 'nsine 'n ,ata lui /umne!eu se vdeste pentru mine
'ncredintarea c eu am o misiune de 'ndeplinit pe acest pmnt, sunt rspun!tor de mine 'nsumi, repre!int deci
o valoare 'n ochii /omnului meu- /e aceea, trebuie s m port cu "ri3 duhovniceasc nu numai ,at de cei din
3ur, ci si ,at de mine 'nsumi 0aceasta 'nsemnnd cu totul altceva dect e"oismul1-
.n s,rsit, o alt 'mplinire de sine, prile3uit 'n acest veac de asteptarea tre!vitoare a Iudectii =iitoare, este
'ndeprtarea credinciosului de la 3udectile dinainte de vreme, adic de la clevetirea si osndirea aproapelui-
/eabia la con,runtarea ,inal a lumii cu /umne!eu se va descoperi cu adevrat distinctia dintre bine si ru-
Binele si rul nu sunt cu adevrat limpede deosebite dect 'n ochii Celui #toatestiutor4 de aceea, :ui sin"ur I se
cuvine s ,ac desprtirea absolut, de,initiv, 'ntre ele, la s,rsitul veacului- Cci numai /umne!eu sin"ur
cunoaste planul de ansamblu si intentia ultim a 'ntre"ii $ale Creatii-
)oi, ,pturile :ui mr"inite, trind o existent limitat, avnd posibilitti restrnse de cunoastere, nu putem s
ne dm seama de adevratele urmri si semni,icatii ale actelor semenilor nostri- Pentru aceasta, oricine 3udec
pe aproapele su se substituie lui /umne!eu si se asa! sin"ur sub osnda Iudectii care este nemilostiv celor
ce 3udec- .n virtutea marii 'ntrebri de la s,rsitul veacului, viata noastr se cere trit 'n duhul osndirii de
sine si nu de aproapele, sin"ura cale prin care nu avem nimic de pierdut, ci numai de csti"at-
Cum apare clugrul n fata 5udectii iitoare#
#m spus mai 'nainte c, stiut sau nestiut de noi, adevratul sens al lumii acesteia st dincolo de ea, anume la
captul su, 'n Eiua Iudectii- #tunci va ,i ceasul deplinelor si surprin!toarelor descoperiri de noi 'nsine si de
altii, 'n ,ata 'ntre"ii !idiri adunate laolalt- Pn atunci nimeni dintre noi nu apare cu adevrat asa cum este;
cci 'n aceast viat putem 'nsela pe altii, ne putem 'nsela pe noi 'nsine, dar nu vom putea 'nsela /reapta
Iudecat a lui /umne!eu- .n ,ata ei ,iecare dintre noi va sta con,orm propriei ase!ri su,letesti pentru care sa
ostenit-
Care va ,i deci po!itia speci,ic a clu"rului la Iudecata din urmC Ce i se va cere si ce va rspunde el atunci,
deosebit de ceilalti semeni ai siC Cci 'ntradevr starea monahului la acest pra" al vesniciei va ,i cu totul
aparte ,at de starea celorlalti oameni-
Este 'n"duit pentru altii s se 'ndeletniceasc desi"ur, 'n chip cuviincios cu treburile acestei lumi si ssi
pre"teasc, indirect, rspunsul la /reapta Iudecat si dup ,elul cum 'si chivernisesc viata pmnteasc- /e la
clu"r 'ns se asteapt ssi ase!e constient si or"ani!at 'ntrea"a sa trire, sub lumina Iudectii din urm-
Este ,iresc pentru credinciosii din lume ca s poarte "ri3 de 'n,tisrile si problemele ,elurite pe care le pune
aceast viat- Clu"rului 'ns, ca unuia ce a murit lumii acesteia, 'i este ,iresc s poarte "ri3a, 'n primul rnd,
de problemele vietii celeilalte si s se ,ereasc de ispitele celei de aici- #lt,el spus, 'n msura 'n care un
vietuitor din lume este dator s nu uite c trieste 'n ea si de aceea trebuie s se poarte cuviincios, dup
'ntocmirile ei, 'n aceeasi msur un clu"r este obli"at ssi aminteasc pururi c el este chemat s triasc
0'nc de pe acum1 viata veacului viitor, adic el are menirea s se poarte dup rnduielile acesteia- #ici st taina
si pretul de nespus al vietii clu"resti-
Cinul monahicesc a ,ost lsat de /umne!eu 'n mi3locul acestui veac ca o solie, o 'naintevestire a .mprtiei
Ceresti ce va s ,ie- #sa au 'nteles si au trit Printii viata clu"reasc; ca o pr"hie de trans,ormare a lumii
dup chipul vietii nestriccioase de dup Iudecata Gniversal, ast,el ca oamenii dup chiar cuvntul
(ntuitorului s nu vin la Iudecat, ci s se mute din moarte la viat-
#devratul monah trieste, se misc si respir mereu 'n v!duhul clipei celei 'n,ricosate a /reptei Iudecti si 'n
acest ,el dup cuvntul $,ntului Isaac $irul poate pune pe pmnt BB'nceput .mprtiei CerurilorBB- 2ndul la
.n,ricostoarea Iudecat 'i devine temeiul cel mai puternic al biruintei si al desvrsirii de sine-
BBBiseric a harului spune $,ntul 2ri"orie Teolo"ul este cel care sa pierdut pe sine 'n /umne!eu si trieste
cu "ri3 de Iudecata :ui-
/ar cum este cel care sa pierdut 'n /umne!euC $i ce este "ri3a de IudecatC Ce alta dect s cauti pururi
odihna :ui, s ,ii mereu cu "ri3 si s te 'ntriste!i 'n tot timpul 'ntruct nu poti s a3un"i la desvrsire din
pricina neputintei ,irii taleCD $i ast,el se slsluieste /umne!eu 'n su,let, cci .l ai mereu pre!ent 'n tine prin
aducereaaminteBB-
Faptul c monahul reali!ea! prin viata lui o anticipare, o 'naintesvrsire a /reptei Iudecti, are un neasemuit
pret duhovnicesc pentru 'ntrea"a umanitate- (onahismul devine ast,el centrul spiritual al lumii acesteia,
dincolo de constiinta sau vrednicia clu"rilor- #cestia ca unii ce triesc 'n lume, dar sunt 'nc de pe acum
dincolo de ea pun 'n ,ata omenirii modelul bun de urmat al 'ntre"ii vietuiri crestinesti- Fr 'ndoial, nu toti
oamenii sunt chemati s devin clu"ri- =iata monahal druieste 'ns tuturor celor din a,ara ei un criteriu, un
semn vesnic si neclintit al desvrsirii crestine- BBCele trei lepdri spune $,ntul Ioan $crarul sunt semnele
de biruint ale clu"rilor si lumea nu le poate cuprinde pe acestea4 cci dac lear cuprinde, atunci nar mai ,i
nevoie de monahism si de ,u"a din lumeBB-
Trebuie subliniat si ,aptul c rspunderea cu care monahul va veni 'ncrcat 'n ,ata /reptei Iudecti va ,i nespus
mai mare dect a oricrui alt omD Cel care nu avea pe pmnt nimic deasupra lui care sl depseasc ,iindc
monahul este un 'n"er 'n trup va trebui atunci s dea socoteal 'n ,ata Celui #toatestiutor de ,elul cum sia
chivernisit viata spre a ,i un 'ndreptar pentru cei din 3urul su- O sarcin urias apas pe umerii monahului ce se
'n,tisea! 'naintea )e,tarnicului Iudector- )e spune $,ntul Ioan 'n BB$caraBB; BB:umini pentru monahi sunt
'n"erii, iar lumina pentru toti oamenii este vietuirea monahal- /e aceea, monahii s se nevoiasc s ,ie pild
bun 'ntru toate, ,r s dea poticnire cuiva 'n ceva, nici prin ,apte, nici prin cuvinte- Iar dac lumina aceasta e
'ntuneric, apoi 'ntunericul acela adic cele ce se petrec 'n lume cu att mai mult se 'ntunecBB-
.n ,ata Iudectii de #poi clu"rul va descoperi un lucru poate nebnuit adesea 'n aceast viat; desi lepdat de
lume, desi iesit din ea sau mai bine !is tocmai de aceea , el nu rmne rupt de soarta duhovniceasc a
omenirii- /impotriv, am putea spune c deabia acum el intr mai adnc 'n viat si 'ntro le"tur vie cu
semenii si-
/e "ruma3ii celui mai umil dintre monahi, de ,elul cum 'ntele"e si se strduieste ssi poarte crucea
rscumprtoare a ,"duintelor lui, atrn mntuirea unei prti a semenilor si- .n ,ata /reptei Iudecti,
clu"rul 'si va da seama ct de apropiat trebuia s ,ie viata lui de a #postolilor si de a (ntuitorului, Care a
purtat 'n chip pilduitor 3u"ul pcatelor omenirii- Este adevrat c nu poate ,i pentru un om o chemare mai "rea
dect clu"ria, dar nici nu exist o alt chemare mai 'nalt-
BBGn monah nea"onisitor ne spune tot $,ntul Ioan $crarul este stpnul lumii care a 'ncredintat lui
/umne!eu "ri3a despre sine, iar prin credint 'i are robi 0duhovnicesti1 pe totiBB- Clu"rul se leapd de "ri3a
lumii si de "ri3a sa proprie, nu printro t"duire a vietii, ci, dimpotriv, din dra"oste ,at de ea- El ,u"e nu de
lume, ci de lumesc, adic de aspectul pctos, corupt al creaturii, aspect care 'l 'mpiedic s se apropie
duhovniceste de ea- /eprtnduse de lume si de sine 'nsusi 0adic de omul vechi1, monahul rmne liber
pentru slu3irea lui /umne!eu si a vicarului $u; aproapele nostru 0cci, 'ntrun anume ,el, aproapele nostru este
loctiitorul permanent al lui /umne!eu pe pmnt1-
.n Eiua .n,ricosatei Iudecti Fiul Omului va 'mprti neamul omenesc 'n dou cete, dup cum a ,ost sau nu slu3it
cu dra"oste 'ntrunul din ,ratii si mai mici- Clu"rul va ,i 'n chip deosebit chemat s dea socoteal att pentru
cele trei 3urminte pe care lea ,cut, ct si pentru ,elul cum a 'n"ri3it prin ,apt, ru"ciune si 'ntrea"a sa viat
de cei lipsiti duhovniceste ai lumii acesteia, sub chipul crora se ascundea .nsusi <ristos-
Pentru c el este un stpn duhovnicesc al vietii de aici, va ,i 'ntrebat pentru a rspunde dac a hrnit cu
cuvntul lui /umne!eu pe cel ,lmnd si dac a dat de but din apa vietii 0a darurilor /uhului $,nt1 celui
'nsetat- =a ,i 'ntrebat dac a primit cu dra"oste pe cel strin de <ristos, dac a 'mbrcat cu puterea credintei pe
cel "ol de ea, dac a cutat cu leacul iubirii de aproape pe cel bolnav su,leteste si dac a cercetat cu rbdare si
po"ormnt pe cel a,lat 'n temnita pcatului 0(atei %A, @A@?1-
.n msura 'n care monahul va cuta cu serio!itate la propria sa mntuire, 'n aceeasi msur va ,i pus 'n situatia
de a avea "ri3, 'ntrun ,el sau altul, de mntuirea aproapelui-
Este 'ntradevr un lucru cutremurtor s ,ii chemat s rspun!i 'n ,ata lui /umne!eu, ca unul ce ai 'mbrtisat
de bunvoie, total, cau!a :ui si ai ,"duit s 'ntemeie!i 'n mi3locul lumii o vietuire dup chipul $u- # tri
dup chipul lui /umne!eu 'nseamn s triesti 'n primul rnd pentru altul si nu pentru tine4 'nseamn s triesti
pentru lucrurile mari si serioase ale vietii, iar nu pentru cele neimportante, ct si pentru 'ntele"erea celor
vesnice si nestriccioase, iar nu pentru stpnirea celor pmntesti si striccioase-
Pentru clu"rul ce sia ornduit 'ntrea"a sa viat cu temere ,at de Eiua Iudectii, se vor 'mplini aievea spusele
(ntuitorului; BB#devrat, adevrat !ic vou; Cel ce ascult cuvntul (eu si crede 'n Cel ce (a trimis are viat
vesnic si la Iudecat nu va veni, ci sa mutat din moarte la viatBB 0Ioan A, %61-
Poate c nimeni nu este mai 'ntemeiat dect adevratul monah s 'ntelea" ,rica s,nt nu oarb ce trebuie s
o avem cu totii 'n ,ata realittii Iudectii- Fptura omeneasc e mai mult sau mai putin pre"tit pentru o
multime de nenorociri care pot veni asupra ei- Cutremur, ,oc, revrsare de ape, boli, nvliri de popoare,
di,erite alte neca!uri sunt intrate de mult timp 'n "ndirea umanittii si de aceea ni le putem repre!enta cu
destul usurint- Pentru cele ce vor ,i la /reapta Iudecat, ca si pentru strile su,letesti prin care vom trece
atunci, nu putem 'ns avea cu adevrat cunostint cule"nd date din lumea de aici- Pentru aceasta viata
monahal cere de la cel care o 'mbrtisea! ssi ,ac o 'ndeletnicire de cpetenie din crearea unei sensibilitti,
a unei putinte de a simti luntric 'nc de pe acum teama supra,ireasc ce ne va stpni atunci-
.n istoria Bisericii au existat chipuri de clu"ri care 'si umpleau 'ntrea"a lor viat cu meditatii asupra Iudectii,
vdite si prin suspinurile; BBCeo s ,ieD Ceo s ,ieDBB4 acestea 'i ,ereau de pcat si 'i pstrau curati pentru ceasul
din urm, care 'ntrun ,el a3unsese pentru ei ,amiliar-
Tocmai intimitatea lui cu Iudecata din urm 'l ,ace pe monahul rvnitor ssi dea seama de "ravitatea cumplit
a acelei clipe si ssi simt su,letul 'mprtit 'ntre team si bucurie, 'ntre duhovniceasc de!nd3duire si
'ncredere, 'ntre cutremur si ,ericire- .n ,ata /reptei Iudecti, clu"rul ,ie el cel mai s,nt si cel mai iscusit
va aprea cu ,iinta s,siat de aceste stri, ca rsti"nit pururi pe o cruce de "nd- $i poate c acesta nu va ,i cel
mai mic temei al 'nvierii sale, biruitoare, la viata vesnic, de ctre Cel care a ,rnt cu rsti"nirea $a pe cruce,
puterea mortii-
''Acum este 5udecata acestei lumi''
#3unsi aici, este momentul s 'ncercm ca s desprindem din cele spuse pn acum unele 'ntelesuri ct mai
apropiate de trirea noastr concret si s cule"em ast,el eventuale 'ndemnuri valabile pentru viata practic 'n
care ne "sim-
Gn "nd care nea clu!it de la 'nceput a ,ost evidenta adevrului c noi suntem 'nc de pe acum 'ntro
le"tur real si vie cu Iudecata Final- Rmne numai s devenim constienti de acest ,apt- /esi"ur, 'n
iconomia istoriei lumii Eiua Iudectii de #poi are un rost deosebit, un rost unic, pe care nimic nul poate
'nlocui- .ns aceasta nu 'nseamn c pn atunci ,aptele noastre nu sunt mereu pre!ente 'naintea divanului
/reptului si =esnicului Iudector, c nu sunt neprtinitor cntrite de El- .nsusi Cuvntul 'ntrupat al lui
/umne!eu ,ace s rsune 'n urechile noastre pururea; BB#cum este Iudecata acestei lumi4 acum stpnitorul
lumii acesteia va ,i aruncat a,arBB 0Ioan 7%, @71-
.n orice timp crestinul si cu att mai mult clu"rul este dator s se simt cu adevrat sub Iudecata
scruttoare si nemincinoas a /omnului su si s i!"oneasc din inima lui pe stpnitorul acestui veac- Iar la
momentul Iudectii de Obste vom 'ntele"e cu totii limpede c de ,apt noi am stat mereu 'n ,ata tronului
dumne!eirii ascuns 'n adncul inimii noastre4 iar atunci cnd am uitat acest lucru, neam osndit sin"uri-
/evenind constienti de Eiua Iudectii, ne ,acem vrednici de cuvntul att de ,rumos al $,intilor Printi; BB)u te
teme de moarte, cci iat /umne!eu poate s te ridice mai presus de eaBB-
/ac toate cele care sau spus pn aici nu ar ,i de a3uns ca s ne pecetluiasc cu"etul nostru, 'nssi Biserica
vine s ne aduc aminte de /reapta Iudecat, prin rnduiala anului litur"ic- )e "sim 'n sptmna
premer"toare marelui post- Intrm 'ntrun timp mai s,nt, mai duhovnicesc dect cel obisnuit- #ceast
sptmn de rscruce este cuprins 'ntre /uminica .n,ricosatei Iudecti si /uminica I!"onirii lui #dam din
Rai-
$e ascunde ,r 'ndoial 'n aceast rnduire un 'nteles duhovnicesc, asupra cruia se cade s !bovim o clip-
Iudecata din urm va ,i cea mai mare si ultima srbtoare duhovniceasc a lumii noastre- Ea va ,i cu adevrat si
dea dreptul pra!nicul lui /umne!eu, !iua Fiului Omului, cu care se va s,rsi istoria-
/impotriv, duminica ce vine pomeneste i!"onirea lui #dam din Rai, prima !i a omenirii de sub pcat,
'nceputul istoriei ce ne cuprinde 'nc- .nti ni se pune 'nainte s,rsitul lumii, pentru c st 'n ,irea vietii
duhovnicesti s se 'n"ri3easc mai mult de acest capt al vremilor, de unde 'ncepe odihna vesnic 'n /umne!eu-
#poi ni se aminteste 'nceputul nostru, pcatul si neascultarea ce nea i!"onit din Rai, ca s ne aducem aminte
c cele pe care le vedem sunt trectoare si c rostul omului este s rscumpere pcatul ,irii si s lupte pentru
restabilirea !idirii 'n prima ei stare, paradisiac-
.ntre aceste dou stri duhovnicesti pedeapsa i!"onirii din Rai si 'n,tisarea la .n,ricostoarea Iudecat se
des,soar toat lupta pentru i!bvirea noastr- Timpul dintre ele nea ,ost dat ca s ne ridicm iarsi de unde
am c!ut si s ne re'ntoarcem 'n /umne!eu, de unde neam desprins- Che!sia acestor adevruri este tocmai
.nvierea /omnului, ce ne asteapt la captul Presimilor-
=remea s,ntului si marelui post ni se deschide ast,el ca o supra,ireasc prescurtare a celor mai 'nalte 'ntelesuri
si ,apte duhovnicesti- 2ndul la Iudecata =iitoare ca si semni,icatia urmtoarelor duminici ale Triodului ne
aduc aminte de sin"ura cale a mntuirii; de la cderea celui dinti #dam, printele omului, trebuie s ne
ridicm la .nvierea Celui deal doilea #dam, <ristos /umne!eu, Fiul Omului-
/ac orice crestin este dator s urme!e (ntuitorului 'n toat viata lui, cu att mai mult monahul si mai cu
seam 'n acest timp al Presimilor e obli"at s 'ntelea" si s ia asuprsi crucea mntuitoare a /omnului Iisus
<ristos- Este obli"at s 'ntelea" c 'ntre" sensul crestinismului si toat slu3irea monahismului const 'n aceste
trei ,apte; s iei asupra ta rul care este 'n lume, s mori cu acest ru prin desptimirea de sine si s re'nvie!i 'n
curtie- Pentru toate aceste slu3iri este cu deosebire prielnic rstimpul de pocint si de cunoastere de sine al
marelului post-
Toate 'nvtturile pre!entate 'n seara aceasta pe care cu nevrednicie leam adunat din scrierile Bisericii sunt
,oarte "reu de 'mplinit pentru noi, monahii vremurilor de acum- $I cerem 'ns cu umilint a3utorul Bunului
/umne!eu, iar El ne va 'ntri ca s putem ,i ct mai aproape de trirea acestor ,rumoase 'nvtminte si ca s ne
putem 'nsusi chemarea de ,oc 'n,ricosat si mntuitoare cu care ,iul tunetului pecetluieste deopotriv $,nta
$criptur si inimile noastre;
BB#minD =ino, /oamne IisuseDBB-
786?, con,erint tinut la 'ntlnirile Ru"ului #prins

Sapte ndemnuri pentru a gsi calea adevrului
(ai 'nti suntem datori a ne aminti pururea de /omnul /umne!eu, ca s ne bucurm de nde3dea 'n El, urmnd
,ericitului /avid care !icea despre sine; BB#dusumiam aminte de /umne!eu si mam cutre muratBB 0Psalmi >?,
@1-
#l doilea lucru la care suntem chemati s meditm sunt patimile lui <ristos, pentru ca si noi s su,erim toate cu
bunvoint pentru El- Este bine s ne "ndim cu serio!itate cum Fiul cel vesnic al lui /umne!eu $a cobort
din 'nltimile ceresti, $a 'ntrupat, iar 'n cele din urm a ,ost 'nltat pe cruce 'n acest Trup $,nt- Prin toate
acestea nea deschis cu pace .mprtia de $us- $ia vrsat prea scump $n"ele $u pe pmnt si nea deschis
prin aceast 3ert, cale spre (untele lui /umne!eu, spre a ,i acolo 'mpreunlocuitori cu 'n"erii-
Este ,oarte important de asemenea s avem o cu"etare smerit si s ne recunoastem propriile patimi- .n acest ,el
vom dobndi a3utorul lui /umne!eu pentru a ne putea 'ndrepta-
Cci, dup cuvntul Printilor Bisericii, BBcine 'si simte pcatele este mai bun dect unul care, prin artarea sa,
este de ,olos lumii 'ntre"i- $i cine sa 'nvrednicit s se vad pe sine asa cum este, e mai bun dect unul care sa
'nvrednicit s vad 'n"eriBB-
.n al patrulea rnd, este bine s cu"etm la ceasul s,rsitului nostru, ca s ,im totdeauna pre"titi pentru el-
Toat 'ntelepciunea omului st 'n "ndul la moarte- /e aceast !i sau cutremurat si se cutremur chiar si marii
'nvtati ai tuturor timpurilor-
#poi, este ,olositor s avem tot timpul 'n ,at Eiua Iudectii- #tunci cerul si acest pmnt vor trece si vor iesi
mortii din morminte si toate ,aptele oamenilor se vor 'nvedera- Toti vor sta la ,el 'naintea 3udectii lui <ristos,
BBcci nimic nu este acoperit care s nu ias la iveal si nimic ascuns care s nu a3un" cunoscutBB 0(atei 7&, %?1-
)umai pcatele curtite mai 'nainte prin pocint si spovedanie le va acoperi /omnul la aceast 3udecat-
#l saselea cu"et pe care 'l "sim des exprimat 'n $,nta $criptur si 'n scrierile $,intilor Printi este teama de
chinurile iadului- /espre acestea proorocul Isaia spune; BBviermele lor nu va muri si ,ocul lor nu se va stin"eBB
0Isaia ??, %61- =iermele este constiinta celor a3unsi 'n iad, cci cei osnditi 'n acest loc vor cunoaste c su,er
asemenea chinuri pentru ,aptele lor-
.n al saptelea rnd este bine s avem pururea 'n minte viata vesnic, ca s dorim a a3un"e acolo unde s,intii
mostenesc bucuria 'ntru <ristos, ,ericirea de unde a ,u"it su,erinta si ,rica-
Cu aceste sapte cu"etri su,letul celui drept se apr de diavol si cu ele poate sl 'nvin" pe vr3masul
mntuirii noastre- )econtenita amintire a acestora si mai ales cu"etarea la /umne!eu ne ,ac s: iubim mai
mult dect toate- Iar prin a3utorul si puterea $a, dup veacul acesta, .l vom putea iubi 'n veci cu 'n"erii, cu
arhan"helii si cu toti s,intii- #min-

)nvierea
.ntrun an, de Pasti, ,iind 'n 'nchisoare am simtit bucuria .nvierii si a ru"ciunii mai pro,und dect 'n libertate-
:a srbtoarea .nvierii timpul parc se opreste si credinciosii au alte chipuri, sunt mai luminosi- #tunci poti tri
aproape deplin aceast nval a dra"ostei- Toat natura este plin de harul .nvierii- /ac suntem cu adevrat
pre"titi pentru acest pra!nic al pra!nicelor, ,irea noastr se deschide si simtim cum /umne!eu este deschis
total ctre noi prin iubirea $a-
''Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
Cel ale Crui urme se vd pe plaja
stelelor
La trmul lui Dumnezeu
A venit ntr-un grunte si acolo
ntre pustiul mic si pustiul apei su
mslini
a !ost rstignit"
Lumea nu are dec#t o singur justi!icare - $nvierea%''
Fra"ment din .nvierea, de /aniel Turcea

'rima grupare studenteasc crestin
0---1 2ruparea studentilor crestini din #tena sa ,cut cunoscut nu numai 'n #tena si 2recia, ci 'n tot Imperiul
Roman- Faima lor se rspndise pretutindeni- $tudentii care veneau aici din toate prtile Imperiului vorbeau,
mer"nd 'n locurile lor natale, despre activitatea "ruprii-
/esi"ur, "ruparea studentilor crestini sa ,cut att de cunoscut datorit lui =asile si 2ri"orie 0este vorba de
$,ntul =asile cel (are si $,ntul 2ri"orie de )a!ian! 'n anii de studentie din a doua 3umtate a secolului al
I=lea n-red-1- #cestia iau dat putere spiritual si strlucire- /atorit celor doi, toti siau 'ntors privirile
asupra "ruprii, unii pentru a o admira crestinii , altii pentru a o invidia p"nii-
#tt de mult iau impresionat 2ri"orie si =asile pe pro,esorii si cole"ii lor, 'nct cei doi au dobndit 'n lume o
,aim asemntoare celor mai vestiti pro,esori din #tena-
Constituirea "ruprii studentilor crestini a avut e,ecte bine,ctoare asupra membrilor acesteia- Tinerii studenti
crestini a3unseser 'ntrun oras care rmsese centrul idolatriei- )ici un oras nu mai pstra att de puternic
viata idolatr ca #tena- Oriunde ar ,i iesit cineva 'n #tena, se a,la 'ntro pdure de statui ale !eilor si demonilor-
Orice "rupare social ar ,i cunoscut, 'ntlnea distractii si des,tri materiale-
=iata aceasta 'si "sea spri3inul si 'n pro,esorii p"ni, care adeseori se a,lau 'n primele locuri la ritualurile
p"ne 'n temple sau 'n locuri deschise, chiar si pe drumuri- Cu alte cuvinte, multi pro,esori erau initiati ai
!eilor si ai reli"iilor p"ne- =iata social constituia iarsi, pentru studentii noi, o permanent provocare spre
libertina3, spre o viat usoar- $tudentii crestini 'ncercau s se opun atractiei p"nismului si a imoralittii- $e
'ntruneau, discutau si 'naintau 'n cele duhovnicesti- Pentru a evita modul de viat imoral, trebuia s cultive un
alt mod de viat, plcut si virtuos- 0---1
Prietenia dintre =asile si 2ri"orie era admirat de 'ntrea"a comunitate academic atenian- /rumurile lor erau
dou; cel care conducea la putinele biserici crestine si cel care ducea la scoal-
$telianos Papadopoulos,
=ulturul rnit =iata $,ntului 2ri"orie Teolo"ul


'ostfat
*$ nu uitati, oameni buni, c am plecat cu su,letul curat si c am murit din prea mult dra"osteD $ nu credeti
cumva c
nam stiut ce ,ac4 toti am stiutD $i, cteodat, cnd clcati mai apsat, amintitiv c pmntul acesta se spri3in
pe piepturile noastre-+
sora martirului /ra"os (ladinovici
0%& de ani, omort 'n decembrie 78981 ,
vorbind 'n numele lui
.n toamna anului %&&7, ctiva tineri iam ,cut o vi!it domnului academician =ir"il Cndea- Cu aceast oca!ie
iam relatat despre intentia noastr de a edita o carte care s reuneasc o bun parte din cuvintele de ,olos pe
care printele arhimandrit $o,ian Bo"hiu lea adresat tinerilor 'n cadrul 'ntlnirilor or"ani!ate de #sociatia
$tudentilor Crestini Ortodocsi Romni 0#$COR1- /omnul pro,esor nea s,tuit atunci s adu"m la cuprinsul
acestei scrieri si o mrturie re,eritoare la experienta pe care au acumulato 'n acest mediu misionar studentesc
unii dintre membrii repre!entativi ai asociatiei-
/omnia sa a accentuat ,aptul c o ast,el de mrturie nu trebuie s se piard, ea putnd s devin peste multi
ani ,oarte util- Printele $o,ian, a,lnd despre o asemenea propunere, a 'ncuviintat s scriem o post,at care,
plecnd de la problemele cu care neam con,runtat 'n #$COR, s pre!inte niste conclu!ii ct mai practice
pentru tinerii ce doresc s se apropie de Biseric-
= 'ntrebati, probabil, care este le"tura dintre s,aturile printelui staret si ,rmntrile ascoristilor- Rspunsul
este simplu; printele $o,ian Bo"hiu a ,ost pn 'n 7889 unul dintre cei mai importanti povtuitori duhovnicesti
ai tinerilor din #$COR Bucuresti- .n aceast post,at vom pre!enta ,elul 'n care am 'ncercat s aplicm 'n viata
asociatiei 'ndemnurile printelui, precum si problemele de care neam lovit 'n acest demers-
Putem spune c aceast carte ne pre!int, poate, cel mai bine calea pe care au dorit s se mentin tinerii din
#$COR, dup 788&-
.n acea stare de har, de e,ervescent spiritual care predomina 'n societatea romneasc imediat dup 7898,
n!uiam cu totii s continum, 'ntrun duh de sinceritate si 3ert,, lucrarea 'nceput de tinerii martiri din
decembrie- Fr s,atul permanent al printelui $o,ian, credem c nu am ,i 'ncercat s ne asumm la nivelul
nostru, studentesc aceast linie de echilibru si deschidere duhovniceasc, ce 'mbin armonios credinta practic
cu apro,undarea 'nvtturii bisericesti, ,apta cu ru"ciunea si care 'si are ori"inea 'n *veacul de aur al
ortodoxiei romnesti+, cum numea )ichi,or Crainic epoca $,ntului Paisie =eliciJovsJi-
Ca un ,ir ne'ntrerupt, in,luenta paisian a a3uns la mnstirea Optina din Rusia, iar de aici sa re'ntors pe
pmntul romnesc prin ieromonahul Ioan Mul'"hin, duhovnicul att de iubit al printelui $o,ian- .n acest ,el
neam 'mprtsit si noi, dup putint, din duhul care a 'nsu,letit re'nnoirea isihast romneasc din secolul al
5=IIIlea- #bia mult mai tr!iu 'ns aveam s constienti!m importanta acestei ,iliatii duhovnicesti-
Filocalia 'n mediul studentesc
Gna dintre problemele ,oarte importante care sau pus 'n #$COR, 'ncepnd cu 7886 cnd au avut loc primele
'ntlniri la nivel national , a ,ost cum sar putea sinteti!a cel mai bine orientarea spiritual pe care trebuie s o
aib studentii crestini care doresc s ,ac misiune 'n cadrul acestei or"ani!atii- /up multe discutii, am c!ut cu
totii de acord s 'nscriem 'n statut ceea ce am considerat a ,i mesa3ul cel mai actual si mai necesar al "eneratiei
noastre; scopul asociatiei este promovarea 'n mediul universitar a credintei ortodoxe, 'n duhul ,ilocalic
redescoperit de printele pro,esor /umitru $tniloae-
$a 'nteles atunci c 'ncercarea de a ne asuma 'nvttura Bisericii, avnd ca model viata si scrierile Printilor
,ilocalici, este calea renasterii duhovnicesti a neamului romnesc-
#ceast 'ncercare de a mer"e pe calea ,ilocalic, le"turile statornice cu marii duhovnici, precum si lucrarea
mrturisitoare 0,r nici un interes personal1 a celor care sau implicat cu dra"oste si hotrre 'n asociatie, toate
acestea au ,cut ca #$CORul s rmn prin purtarea de "ri3 a lui /umne!eu o pre!ent vie, cu un mesa3
aparte pentru studentii din mai multe centre universitare-
Cum sa o"lindit orientarea ,ilocalic 'n viata luntric a or"ani!atieiC
Este ,oarte "reu s descrii starea de har, comuniunea si vioiciunea spiritual pe care au simtito 'n #$COR
multi dintre cei care au avut rbdarea si puterea s se implice ctiva ani cu serio!itate 'n activittile asociatiei-
$imteai 'n permanent a3utorul lui /umne!eu dac druiai totul- $imteai ,irescul, bucuria si ,rumusetea
nebnuit a relatiilor personale- $imteai c teai implicat 'ntro experient spiritual 0putin cam neobisnuit
pentru unii cole"i de "eneratie1 'n care se 'mpletesc armonios sinceritatea tinerilor cu 'ndrumrile duhovnicilor
si 'n care esti ,oarte liber ,iind 'n ascultare-
O sans cu totul deosebit pentru membrii or"ani!atiei a ,ost 0si este1 ,aptul c 'n #$COR se 'ntlneau tineri de
la toate ,aculttile, care erau preocupati de problemele credintei- $chimburile de experient aprute cu aceste
oca!ii, dialo"urile, mrturisirea propriilor ,rmntri, toate alctuiau un univers dinamic din care ieseai ,oarte
'mbo"tit-
Calea ,ilocalic sa concreti!at pentru noi si 'n conclu!iile directe privitoare la viata su,leteasc la care
a3un"eam 'n urma misiunii practice ,cute cu binecuvntare- =om da un sin"ur exemplu; din experient am
observat c biruinta cea mai "rea 0dar si cea mai ,olositoare1 a credinciosului este aceea de a recunoaste 'n
primul rnd 'n ,ata lui /umne!eu si a propriei constiinte c a "resit- #cest lucru este a,irmat de ctre Printii
Patericului atunci cnd ne arat c cea mai si"ur cale a mntuirii pentru tot omul este BBa se prihni si a se
de,ima pe sine totdeaunaBB-
.n mod inerent, drumul cutrilor ascoriste a ,ost presrat si cu "reseli, de!ilu!ii, cderi si ispite- Chiar si din
acestea 'ns puteai s iesi 'ntremat su,leteste, dac 'ti asumai de,icientele, dac renuntai la propriul tu or"oliu
si te lsai purtat de mna lui /umne!eu- #tunci reali!ai c ,r ast,el de 'ncercri nu se poate a3un"e pe calea
#devrului si a vietii vesnice-
Pentru cei din exterior #$CORul putea prea o poe!ie, 'ns cnd 'ncepeai s ptrun!i 'n ,rmntrile cotidiene
ale or"ani!atiei, 'ti ddeai seama c era vorba de o lucrare misionar care se 'ndeplinea ,oarte "reu, cu multe
sacri,icii- Reali!ai c numai cernd struitor si permanent a3utorul lui /umne!eu, puteai mer"e mai departe-
Prin iconomie dumne!eiasc, prindeai putere v!ndui pe tinerii care mrturiseau c pelerina3ele noastre,
colindele 'n spitale sau con,erintele de la *$erile ,ilocalice+ iau a3utat s descopere senintatea vietii crestine
si s scape de anumite patimi-
)e 'ntlneam uneori cu ,osti studenti pe care nui remarcaserm pn atunci, dar care ne spuneau c unele din
actiunile #$CORului au ,ost pentru ei o adevrat scoal duhovniceasc care lea schimbat cursul vietii,
determinndui s se spovedeasc pentru prima dat, s se 'nscrie la Facultatea de Teolo"ie, s renunte la Lo"a,
la secte sau la mu!ica rocJ etc-
#r mai ,i multe de istorisit--- #du"m doar multumirea noastr adresat ierarhilor si duhovnicilor care au
spri3init cu adevrat or"ani!atiile de tineret ale Bisericii- Contactul direct cu acesti printi a 'nsemnat pentru
multi tineri o limpe!ire decisiv a propriei lor existente-
$e s(a pierdut entu!iasmul de la 0evolutie#
Pentru un tnr care se a,l 'n anii studentiei la 'nceputul mileniului al treilea, cele spuse pn aici 'i pot prea
niste relatri de acum cel putin patrucinci decenii- .n doar 7&7% ani lucrurile sau schimbat mult 'n 'ntrea"a
societate- /e la an la an misiunea crestin 'n mediul studentesc se ,ace parc tot mai "reu, ,iindc la nivel
"eneral romnii siau pierdut mult din entu!iasmul si su,lul tineresc care 'i anima 'n primii ani de dup 788&-
Cau!ele acestei scderi spirituale se pot "si si 'n plan politic, economic sau social- .ns cele mai importante
explicatii ale acestei ne'mpliniri romnesti sunt cele de ordin duhovnicesc- .ntro discutie avut cu printele
$o,ian, Prea Cuviosia sa nea atras atentia asupra ,aptului c lipsa de smerenie si de pocint autentic care
exist ast!i la 'ntre"ul popor, nea adus pe toti 'n aceast stare- $ ne amintim numai de absenta cintei ,at de
milioanele de crime ,cute prin avorturi imediat dup Revolutie- $au s ne "ndim la totala 'mpietrire a multora
dintre cei care 'n ultimul deceniu au participat 0sau particip1 la 3a,urile uriase din economia romneasc-
.n contextul descris mai sus lucrarea #$CORului este mult mai anevoios de 'mplinit acum 'n comparatie cu
perioada anilor 788&788A- Totusi nu trebuie uitate cuvintele /omnului nostru Iisus <ristos, Care ne 'ndeamn
sI cerem a3utor, pentru a depsi neca!urile si "reuttile ce par de ne'nvins; *:a oameni aceasta este cu
neputint, la /umne!eu 'ns toate sunt cu putint+ 0(atei 78, %?1-
Revenind la 'ncercarea asumrii practice de ctre tinerii din #$COR a mesa3ului Filocaliei, trebuie spus c 'n
acest demers neam v!ut con,runtati 'n special la nivelul mentalittilor cu tot ,elul de ispite pe care a trebuit
s le depsim, 'nvtnd din s,aturile duhovnicilor 'ncercati si din propriile "reseli- /espre aceste tendinte
deviante de la 'nvttura crestin pe care leam 'ntlnit 0pietismul, !elotismul, intelectualismul, ecumenismul
ru 'nteles1, ca si despre alte sase probleme pe care a trebuit s le lum 'n considerare, vom vorbi 'n continuare,
,r s avem pretentia c dm lectii cuiva- /orim doar s 'mprtsim si altor tineri cte ceva din propria noastr
experient, avnd nde3dea c rndurile urmtoare 'i vor interesa pe toti cititorii-
'ietismul
.n cartea *Ortodoxie si Occident+, teolo"ul si ,iloso,ul "rec Christos Oannaras a,irm c *pietismul este
rsturnarea adevrului Bisericii- /ac adevrul Bisericii repre!int un mod de existent 'n comuniune,
'nseamn a ,i 'n comuniune de iubire, atunci antipodul acestui mod de existent este acela de a tri ca individ, a
,i ca individ- /in acest punct de vedere, pietismul, care d prioritate virtutilor individuale, se situea! la
antipodul vietii si realittii Bisericii 0---1- Trim un mod de viat occidental si, 'n acelasi timp, vrem s ,im
ortodocsi- #dic, trim cu civili!atia pe care pietismul a produso si vrem, 'n acelasi timp, s ,im ,iinte
ecle!iale, adic s vietuim 'n comunitatea de iubire a Bisericii-
#cesta e motivul pentru care am vorbit de schi!o,renie- /ac a3un"em s avem constiinta acestei schi!o,renii,
cred c se 'ntre!reste o sperant- #cum situatia este ,oarte di,icil, pentru c pietismul domneste aproape peste
tot+- #m dat acest citat pentru a ne da seama c notiunea de pietism cuprinde mai multe semni,icatii dect pare
a avea la prima vedere-
(ai departe ne vom re,eri doar la ,elul cum am perceput noi aceast ispit, ,iind 'n contact direct cu tineri de la
di,erite ,acultti- :a 'nceput am respins doar sentimentalismul ie,tin echivalat de obicei cu pietismul prin
care se promova tabloul reli"ios 'n locul icoanei si corala 'n locul mu!icii psaltice-
#poi din lucrarea practic misionar am observat c pietismul se mai caracteri!ea! prin cel putin una din
urmtoarele trei 'nsusiri; individualism, incapacitatea de a sesi!a esentialul si risipirea 'ntrun sentimentalism
nerealist, i"norant, superstitios si dulcea"-
Putem spune c suntem pietisti si atunci cnd observm 'n viata noastr reli"ioas alte simptome, precum;
'ncptnare or"olioas, i,ose de trire *autentic+, mimarea comuniunii, duhul contra!icerii, obsesia
amnuntelor, con,u!ia valorilor si a planurilor 0'n sensul de ne'ncadrare corect a unei probleme1, arti,icialitate
spiritual datorat si abu!ului de termeni sau s,aturi duhovnicesti, bnuial cronic, ,ormalism al "esturilor
bisericesti, !pceal si lips de coerent, nesinceritate bine camu,lat, instabilitate duhovniceasc 0ce ne ,ace
usor manipulabili tocmai de ctre cei care nu triesc 'n duh ortodox1, activism misionar sau dimpotriv
pasivitate ,r discernmnt, super,icialitate, stilul contradictoriu si sucit, dulce"rii si superstitii de orice
nuant, i"norant su,icient siesi unit cu prerea de sine, ne'ntele"ere a ,elului cum trebuie 'mpletit dra"ostea
cu ,ermitatea si neputint de a vedea o problem 'n ansamblul ei- /e obicei pietistii rmn cu o idee ,ix, pe
care nu o pot schimba ani dea rndul-
)eam oprit cu struint asupra unora dintre trsturile pietismului din cau!a nocivittii pe care acesta o are
asupra vietii crestine de ast!i, nu numai 'n cadrul unor or"ani!atii misionare- 2ndirea pietist poate ,i si un
revers la dimensiunea ideolo"ic si impersonal a societtii moderne, ,iind boala su,leteasc a omului cesi
doreste s aib o viat reli"ioas, dar cruia nui este 'nc clar ce 'nseamn acest lucru-
/intro perspectiv realist, putem spune c ma3oritatea persoanelor care descoper Biserica si doresc s se
apropie de ea trec, 'n devenirea lor spiritual, printro etap caracteri!at de pietism4 el poate 'mbrca diverse
,orme, de la cele usor sesi!abile, pn la cele pro,und patolo"ice, de tip sectar-
.ntro asociatie ,ormat 'n "eneral din tineri ,r experient duhovniceasc, care se deosebeau de ceilalti cole"i
ai lor printrun anumit "en de lucrare mrturisitoare, aceast rtcire putea ,oarte usor s ia amploare- /atorit
'ns s,aturilor printilor duhovnici, a ascultrii de ierarhie si mai cu seam prin iconomia lui /umne!eu vdit
si 'n mustrrile pe care le primeam, cu sau ,r dreptate, de la cei din 3ur credem c am reusit, cel putin la
nivelul ma3orittii actiunilor asociatiei, s ,im p!iti de aceast ispit- :a nivelul vietii duhovnicesti personale,
sperm c Bunul /umne!eu ne va a3uta mereu pentru a putea vedea unde "resim si pentru a ne putea 'ndrepta-
6elotismul
Re,eritor la problema !elotismului este necesar s rememorm putin momentul 'n care sa decis rsti"nirea
(ntuitorului- Pontiu Pilat a pus 'n ,ata multimii iudeilor urmtoarea alternativ; s elibere!e pe /omnul Iisus
<ristos sau pe Baraba, cel ce ,usese 'nchis 'mpreun cu o seam de r!vrtiti *care 'n rscoal svrsiser
ucidere+ 0(arcu 7A, >1- Evreii de!lntuiti au pre,erat s ,ie liber !elotul Baraba cel care, 'n asteptarea lui
(esia, apra :e"ea veche cu arma 'n mn 'n locul Celui care era chiar *'mplinirea le"ii+ 0Romani 7@, 7&1-
Orbirea !elotist ia 'mpins atunci pe iudei att de departe 'nct au stri"at cu acele 'n,ricostoare cuvinte;
BB$n"ele :ui asupra noastr si asupra copiilor nostriDBB-
/e ce am dat acest exempluC .ntruct exist o cate"orie de crestini care mer" pe aceast linie !elotist a unui
puritanism militant, 'ns, neavnd dreapt socoteal, pun 'naintea dra"ostei sabia le"ii si a drepttii, ,cnd
ast,el ca rvna lor pentru credint s ,ie con,iscat de diavol, care o 'ndreapt 'n cele din urm 'mpotriva
/omnului Iisus <ristos- Tot la ,el sa 'ntmplat 'n ca!ul lui Baraba si a altor conationali de ai si, care
mer"nd dup litera le"ii, iar nu dup duhul dra"ostei nu :au recunoscut pe (esia, pe care .l asteptau cu
'n,ri"urare de atta timp-
Eelotistii sunt activi si bine intentionati- Ei vor s apere crestinismul, 'ns, din cau!a stilului lor exaltat,
r!vrtit, 'ncrncenat, repe!it si 'ncremenit 'n clisee, mai ru 'ncurc lucrurile- Prin actiunile lor nechib!uite
tre!esc reactii adverse ,oarte cate"orice si ast,el a3un" s ,ac deservicii Bisericii pe care vor s o slu3easc-
#cestia promovea! 'n "eneral o atitudine care ,avori!ea! concentrarea pe exterioritate 'n detrimentul
interiorittii, o asemenea stare ,iind vi!ibil 'n dorinta lor de a ,ace 'n primul rnd schimbri po!itive 'n 3ur, iar
nu 'n propriul su,let- Credinciosii cu o "ndire !elotist sunt oricnd "ata s tin lectii celor cu care se 'ntlnesc,
,iindc ei oricum BBse pricepBB s aborde!e aproape orice tem-
Eelotistii observ ,oarte usor unde "resesc ceilalti, dar mai "reu unde "resesc ei- /e asemenea, ei nu
constienti!ea! ,aptul c exa"erarea si orice ,el de teribilism sunt o ,orm de a 0te1 minti 0de alt,el, acestia sunt
,ermi convinsi c toate verdictele pe care le dau 'n aproape orice problem sunt BB,oarte si"ureBB, BBde,initiveBB si
BB'n deplin cunostintBB1- /esi pot s sustin cu 'ndr3ire unele adevruri teolo"ice, istorice sau de alt natur,
ne,iind 'ns atenti la dimensiunea duhovniceasc a vietii, a3un" totusi s produc de!binare sau certuri-
Eelotistii, de obicei, nu 'ntele" si mai ales nu simt 'n pro,un!ime ,aptul c pe un crestin trebuie sl interese!e
'n primul rnd dreptatea prin iubirea si voia lui /umne!eu, iar nu dreptatea dup mintea omeneasc sau
re,orma social ori bisericeasc- .n unele ca!uri, acestia nu anali!ea! cu atentie dac 3ert,a pe care sunt dispusi
s o ,ac pentru binele obstesc este cu adevrat 'ntemeiat pe ascultarea de /umne!eu, dac este cu adevrat
plcut lui /umne!eu-
Eelotismul este o reactie super,icial 0dar care poate prinde usor la tineri1, aprut 'n urma constatrii cresterii
vi!ibile a lucrrilor male,ice 'n lumea contemporan- Problema la care trebuie s meditm se re!uma 'ns la
urmtoarea 'ntrebare; militantismul ortodox este acelasi lucru cu calea duhovniceasc a $,intilor PrintiC Cu
alte cuvinte, demascarea a"itat a racilelor socialbisericesti este acelasi lucru cu asumarea rului din lume ca
avndusi i!vorul principal 'n propriile mele pcateC
.n conclu!ie, putem depista 'n noi 'nsine tendinte !elotiste 'n cel putin trei ca!uri;
7- atunci cnd ne propunem cu o 'n,umurare !"omotoas lucruri mult mai mari dect putem duce4
%- atunci cnd ,acem con,u!ia 'ntre a ,i activ si ,oarte hotrt 'n virtutea unor principii moralcivice, si a avea o
lucrare ,erm pentru si 'ntru <ristos4
@- atunci cnd abordm ostentativ problemele credintei, dar ne lipsesc blndetea si modestia, care 'si au i!vorul
'n ru"ciunea curat-
Este ,oarte "reu, atunci cnd esti tnr, cnd esti plin de ardoare si dinamism, dar esti lipsit de ,rna dreptei
msuri, s nu aluneci 'n aceast ispit- Ceea ce stim 'ns cu si"urant este c ru"ciunea sincer si bunvointa,
smerenia si dra"ostea, clu!ite de duhovnic prin spovedanie, sunt pave!e si"ure 'n biruirea acestui vr3mas al
mntuirii-
2ntelectualismul
Cu toate c din #$COR ,ac parte studenti de la diverse ,acultti, care au prin urmare un ori!ont cultural mai
lar" dect cel reli"ios, ispita aceasta a intelectualismului a unui crestinism livresc, rational, abstract, su,icient
siesi a marcat putin viata asociatiei noastre-
#cest lucru sa datorat, poate, ,aptului c ma3oritatea tinerilor care sau apropiat de Biseric dup 788& si au
intrat 'n #$COR au ,cut aceasta nu 'n urma unui demers intelectual, pur rational, ci ca un rspuns la o
chemare tainic a lui /umne!eu, mani,estat 'ntro sete neostoit de reli"ios, de sens si adevr- $i dintre noi am
,ost totusi ctiva care am avut la 'nceput tendinte intelectualiste si o vi!iune pur culturalist asupra
crestinismului- Odat 'ns cu inte"rarea noastr 'n #$COR, sa produs simultan si o 'mbrtisare treptat a
teolo"iei practice ce presupune 'n primul rnd participarea la slu3bele Bisericii, mentinerea le"turii cu
mnstirile si cu marii duhovnici, spovedania re"ulat si constienti!area propriilor neputinte 'n lucrarea de
mrturisire a adevrului crestin 'n ,ata cole"ilor de "eneratie-
#u existat de asemenea in,luente intelectualiste mai ales la ,ilialele care erau 'n contact direct cu crestinismul
apusean, prin 'ntlnirile ecumenice-
=orbind 'n "eneral despre intelectualism "ndul ne duce 'n primul rnd la intelectualii care nu doresc s
cunoasc pn la capt 'nvttura si trirea crestin, 'n multe situatii acestia avnd o vi!iune ,ormalist,
abstract si criticist 'n ceea ce priveste viata Bisericii- Pentru asemenea crestini se potrivesc ,oarte bine
cuvintele (ntuitorului; BBCum puteti voi s credeti, cnd primiti slav unii de la altii, si slava care vine de la
unicul /umne!eu nu o cutatiCBB 0Ioan A, 661-
Totusi, prin intermediul #$CORului sa putut observa destul de usor c exist si multi intelectuali tineri care,
atunci cnd simt c 'n ,ata lor se a,l un interlocutor sincer si serios, mani,est 'n mod ,iresc o deschidere ,oarte
mare ,at de trirea crestin-
/e aceea trebuie s recunoastem c, 'n unele ca!uri, asa cum remarca printele /umitru $tniloae, *nu
densitatea 'n elementele proprii ,ace teolo"ia nea"reat de intelectuali, ci pre!entarea ei 'n clisee stereotipe, ,r
adncire personal, ,r trecerea ei prin intimitatea su,leteasc a teolo"ului, de unde s se 'mbrace 'n do"oarea
convin"erilor+-
/in experient putem si noi spune c cele mai subtile in,luente intelectualiste asupra tinerilor din #$COR au
venit, 'ntrun mod oarecum neasteptat, chiar din partea unora dintre cei care, studiind teolo"ia 0,r a ,i anume
interesati deBBdo"oareaBB vietii duhovnicesti1, o priveau mai mult ca o ,iloso,ie captivant dect ca o 'nvttur
mntuitoare-
Pentru asemenea persoane a pre!enta teolo"ia ,r clisee 'nseamn s ai un limba3 ct mai cutat, dar lipsit de
duh, si idei moderniste, pentru a te ,ace 'nteles de oamenii de acum4 'nseamn s ,olosesti din plin in,ormatii
,iloso,ice sau stiinti,ice4 'nseamn s ,ii la curent cu ceea ce au spus teolo"i catolici sau protestanti- Iar 'n cele
din urm, ,cnd o sinte! 'ntre toate acestea si 'nvttura traditional a Bisericii utili!nduse expresii
speciali!ate si concepte 'nalte , s le arti intelectualilor ct de actual este ortodoxia- Cu alte cuvinte, teolo"ia
devine 'n acest ,el o depnare perpetu de cunostinte, iar nu o lucrare vie de trire si vorbire sub puterea
harului-
Fr s t"duim necesitatea unei pre"tiri culturale a studentului teolo", totusi aceast vi!iune rationalist ce
si propune s cunoasc 'nvttura crestin, dar nu are ca punct de plecare conlucrarea direct a credinciosului
cu harul dumne!eiesc, ci doar niste in,ormatii, poate ,i numit intelectualism teolo"ic- #ceasta este o tendint
care apare inevitabil la toti cei care dobndim multe cunostinte duhovnicesti, dar, din pcate, ele rmn la un
nivel pur cerebral deoarece nu 'ncercm s ni le asimilm pe toate prin trire-
Intelectualismul teolo"ic este o ispit ,oarte "reu de ocolit a 'nsusi sistemului teolo"iei academice din
aproape toate timpurile si de aceea el poate in,luenta ne"ativ viata tinerilor din Biseric-
"cumenismul ru nteles
Problema implicrii 'n miscrile internationale ecumenice a ,rmntat ctiva ani #$CORul, la nivel national-
$tiam c cei mai mari do"matisti ortodocsi ai secolului 55 printele /umitru $tniloae si printele Iustin
Popovici au numit ecumenismul *panere!ia timpului nostru+- /esi"ur, acestia nu sau re,erit la ecumenismul
'nteles ca dialo" sincer, de ,rtietate si iubire, ce trebuie s existe la nivel local si personal 'ntre membrii
di,eritelor reli"ii sau con,esiuni, ,r a ,i nevoie de un cadru special ,inantat de interesele politice- )u sau
re,erit 'n vreun ,el nici la 'ncrctura semantic pe care o mostenesc din primul mileniu crestin expresiile
BBortodoxie ecumenicBB 0adic universal, soborniceasc1 si BBsinod ecumenicBB 0a toat Biserica1- /istinsii printi
pro,esori au vi!at prin aceast a,irmatie 'n special *nevinovatele+ si mai ales *apoliticele+ miscri
internationale ecumenice care 'si des,soar activitatea sub umbrela sincretist a directivelor politicomasonice-
Fr s existe o hotrre sau mcar o de!batere a membrilor ori a conducerii #$COR, printro initiativ
individual, mnat de anumite interese, asociatia noastr a devenit membr a,iliat la Federatia (ondial a
$tudentilor Crestini 0P$CF1 prin anii 788&7887- #ceast or"ani!atie cuprindea peste 8&Q asociatii
protestante si repre!entanti de tineret ai ctorva culte neoprotestante-
Ispita 'ntlnirilor ecumenice or"ani!ate de P$CF consta 'n ,aptul c tinerilor din #$COR li se propuneau
cltorii 'n strintate, mese ,estive si alte avanta3e materiale4 ast,el c 'ncepuser de3a s apar ctiva
oportunisti care voiau s ,ac *misiune+ 'n Occident si care ar ,i putut schimba orientarea asociatiei,
trans,ormndo 'ntro a"entie ortodox de turism-
/incolo de ,aptul c ma3oritatea ascoristilor nu aveau vrsta si pre"tirea necesar pentru a repre!enta Biserica
Ortodox la acest tip de 'ntlniri politicoecumenice, 'nssi participarea lor la asemenea mani,estri,
compromisurile, experientele pe care le aveau 'i schimbau mult, pn la pierderea aproape cu desvrsire a
duhului ortodox- Prin urmare, la s,rsitul anului 788@, #$COR Bucuresti, pentru a 'nltura riscurile pe care le
presupuneau le"turile cu P$CF, a 'ntrerupt orice contact cu aceast asociatie- /up aceast dat, la 'ntlnirile
pe tar, o sin"ur ,ilial 0care derula multe activitti peste hotare1 sustinea, 'n mod constant, implicarea 'n
P$CF-
.n toamna anului 788A, la Bucuresti, a avut loc o Cons,tuire )ational 'n care sa hotrt s se discute
oportunitatea rmnerii noastre 'n aceast international ecumenic studenteasc- #$COR Bucuresti a adunat o
serie de materiale prin care demonstra c P$CF este o or"ani!atie politic cu puternice tendinte sincretiste si
apostate- /iscutiile au ,ost 'ncinse, reprosndunise c nu acceptm dialo"ul 'ntre con,esiuni- Rspunsul ,iresc
a ,ost c este normal ca, mai 'nti, noi, ortodocsii, s ne cunoastem unii pe altii, s dialo"m si s a,lm
problemele cu care se con,runt ,ratii nostri ortodocsi din alte tri- Iar dup aceea putem s depunem e,orturi
pentru ai recupera att ct este posibil pe cei care au iesit din snul Bisericii Ortodoxe Romne si au trecut
la alte con,esiuni sau chiar la alte reli"ii-
Printre cele mai importante ar"umente 'mpotriva mentinerii le"turii cu aceast ,ederatie a ,ost ,aptul c 'n
brosurile editate sau rspndite de P$CF se "seau tot ,elul de ciudtenii- /e exemplu, la un moment dat, 'n
*litur"hia+ ,emeilor, se spunea; */oamne, nu mai vreau s mi te 'nchipui ca un brbat, vreau s mi te 'nchipui
ca o ,emeie si s m ro" Tie+4 'n alt parte (ntuitorul aprea cu coroana de spini si cu o ti"ar 'n "ur, iar
dedesubt scria; *o nou vi!iune asupra lui <ristos+4 'ntruna din brosurile rspndite de P$CF chiar 'n
Romnia si intitulat *Teolo"ia homosexualilor si a lesbienelor+, li se propunea tinerilor s ia le"tura cu
diversi homosexuali si lesbiene din 'ntrea"a lume---
Pn la urm sa votat, 'n unanimitate eram aproximativ A& de repre!entanti din ma3oritatea centrelor
universitare pentru iesirea din P$CF-
ASC/0(ul si unele ispite de(a dreapta
/orinta noastr de a respecta 'ntru totul predania ortodox a ,ost pndit 'n unele ca!uri de pericolul ispitelor
dea dreapta-
/e pild, exista riscul de a ,i elitisti4 adic exist pericolul de a ne considera mai buni dect cei care nu 'ncearc
si ei s urme!e linia ,ilocalic-
$au, 'ncercnd s ,acem activitti cu caracter duhovnicesc care aveau o des,surare si o ,inalitate bine calculate,
se a3un"ea uneori la o institutionali!are de tip occidental, ce di!olva tocmai vioiciunea tinereasc si relatiile
personale- #dic se tindea spre o or"ani!are per,ect 'n ceea ce priveste lucrarea misionar 'n mediul
studentesc, dar cteodat ne"li3am involuntar tocmai problemele su,letesti ale celui de ln" noi-
Institutionali!area este una dintre cele mai pro,unde am"iri care poate 'mbolnvi aproape orice aspiratie de
propovduire a credintei la nivel colectiv- Ea 'mbrac multiple ,atete, dintre care mai amintim doar promovarea
cantittii 'n de,avoarea calittii duhovnicesti, precum si ,olosirea cu precdere pentru combaterea rului din 3ur
a "ndirii si mi3loacelor lumesti, atunci cnd, 'n cele mai multe ca!uri, prioritatea 0sau chiar exclusivitatea1
trebuie s o aib armele /uhului-
Pe de alt parte, pentru a se pstra'n viata asociatiei spontaneitatea si pentru a se evita institutionali!area si
activismul, se aluneca 'n unele situatii 'ntro alt extrem; de!or"ani!are enervant, lips de initiativ si de
responsabilitti precise-
Cei care au pus su,let pentru reali!area comunittii #$COR sper ca pe viitor noile "eneratii s aib
discernmntul necesar pentru a ocoli orice ispit si pentru a mer"e pe calea de mi3loc, calea 'mprteasc
recomandat de $,intii Printi-
#r mai trebui ,cute cteva preci!ri necesare; capcanele spirituale descrise 'n aceast post,at nu sunt
pre!entate de pe o po!itie elitist, a unor credinciosi adevrati care nu au "resit, iar acum dau s,aturi-
/impotrivD
/e asemenea, este ,oarte important s 'ntele"em din aceste rnduri c trebuie s ne ,erim de anumite boli
su,letesti si nu c trebuie s 3udecm anumiti oameni-
Oricare dintre aceste tendinte deviante de la 'nvttura crestin ne pot in,luenta ,r s ne dm seama- Gitndu
ne cu maxim sinceritate 'n noi 'nsine si dndune seama c avem asemenea de,iciente, ne putem 'ns 'ndrepta
cu a3utorul lui /umne!eu, iar aceasta este asa cum remarca printele )icolae $teinhardt cea mai mare
minune care i se poate 'ntmpla unui om4 putem oricnd s ne 0re1venim 'n ,ire, a3un"nd la dreapta socoteal-
Criticismul ( o solutie#
Criticismul este una dintre bolile "rave ale societtii romnesti- )u am 'nteles niciodat cum au reusit unii s
scape att de repede de propriile patimi, 'nct s le rmn timp si ener"ie pentru ai critica obsesiv pe altii si a
produce de!binare la nes,rsit- /e mai multe ori lam 'ntrebat pe printele $o,ian din ce cau! suntem un popor
att de de!binat- $ub di,erite ,orme, printele nea dat acelasi rspuns; din mndrieD
Gnele persoane 'si 'ntemeia! stilul de a critica 'ncontinuu pe ideea c, procednd 'n acest ,el, lucrurile sunt
mai dinamice si putem depsi mentalitatea comunist, unde nu era voie s critici pe nimeni, 'ntruct totul era
considerat per,ect-
Pentru a ne da 'ns seama dac critica noastr este sau nu plcut lui /umne!eu este necesar, 'n primul rnd, s
vedem roadele acesteia- Cnd critica noastr insistent produce tulburare 0'n 3ur sau 'nluntrul nostru1 si nu
'ndreptare, este ,oarte posibil ca ea s nu ,ie dup voia lui /umne!eu, ci ssi aib i!vorul 'n propriul nostru
or"oliu-
Cteodat este ,iresc s de!bati critic o problem, o,erind cu dra"oste si solutii- Criticismul 'ns produce o
tulburare inutil, dac prin el 'ntele"em o atitudine 'ncrncenat prin care depistm milimetric rul din 3urul
nostru, din societate sau din viata Bisericii, dar nul punem 'n le"tur cu nea3unsurile din su,letul nostru-
#dic nu constienti!m ,aptul c principalele cau!e ale existentei rului care ne apas sunt propriile noastre
pcate-
$,nta Biseric ne reaminteste mereu c, pentru a scpa de boala criticii delirante, ne stau la 'ndemn si
urmtoarele medicamente ale spiritualittii ortodoxe; a vedea partea bun si ,rumoas a oamenilor, a ne
,rmnta numai pentru problemele care sunt 'n puterea si rspunderea noastr, a ne concentra asupra propriilor
"reseli, precum si asupra 'mplinirii unei lucrri po!itive, 'n duhul Evan"heliei- #ceste modalitti de "ndire si
actiune binecuvntate prin experienta $,intilor Printi constituie de ,apt temelia oricrei schimbri 0,cut 'n
duh ortodox1 a vietii bisericesti- O ast,el de schimbare are marele avanta3 de a nu produce sminteal, cci
(ntuitorul ne averti!ea! ,oarte limpede; BBIar cine va sminti pe unul dintre acestia mici care cred 'n (ine, mai
bine iar ,i lui s i se atrne de "t o piatr de moar si s ,ie a,undat 'n adncul mriiBB- #ceste ultime
consideratii repre!int motivatii importante pentru ca tinerii din #$COR s 'ncerce s adopte o atitudine
inspirat din BBreteta prescrisBB mai sus, ori de cte ori ei observ nere"uli 'n interiorul Bisericii-
Trebuie spus ,aptul c 'n or"ani!atia noastr nu prea se luau 'n seam criticile nesincere 0privitoare la
problemele asociatiei1, adic cele care ascundeau o alt motivatie dect cea a,isat- /e exemplu, unii erau
suprati pe noi ,iindc nu 'i invitasem niciodat s con,erentie!e, dar, cnd ne criticau, invocau cu totul alte
motive4 altii pstrau ceva resentimente de pe vremea cnd li se tiase avntul prin #$COR, datorit
oportunismului, tru,iei exa"erate sau vicleniei de care dduser dovad-
Cei care puneam umrul s reali!m o actiune ,ceam si "reseli sau nu eram tot timpul de acord 'ntre noi- .ns
prin discutii, polemici, di,erite 'ntmplri, se re!olvau problemele aprute, ,iindc aproape nimeni nu se supra
cnd era criticat, cu dra"oste si simplitate, de un cole", mai ales c lucrul cel mai important care nea interesat
dintotdeauna a ,ost s ,acem lucrurile dup voia lui /umne!eu si nu dup voia noastr-
.ntruct stim c nu am reusit 'ntotdeauna s ,acem ceea ce trebuie, ne cerem iertare ,at de toti cei care sunt
suprati pe noi 'ntrun ,el sau altul, ,ie din cau!a unor actiuni ale asociatiei, ,ie din cau!a ,elului nostru de a ,i-
iata cettii
Foarte criticate au ,ost mani,estrile or"ani!atiei 'n arena socialpolitic 0desi ele nu au constituit nici pe
departe centrul preocuprilor noastre asa cum li se poate prea unora1- Gna dintre acu!ele care ni se aduceau
era ideea nerealist si 'n acelasi timp ,oarte comod con,orm creia nu exist vreo le"tur 'ntre ,ilocalie,
duhovnicie si ,aptul de a lua atitudine ,at de o "rav incorectitudine politic sau social, care vine 'ntro
contradictie ,la"rant cu 'nvttura (ntuitorului- Ca si cum cel care este preocupat de ru"ciune nu se mai
implic deloc 'n viata cettii, atunci cnd, ln" el, se 'ntmpl ceva ,oarte important, care pune 'ntrun mare
pericol viata su,leteasc a semenilor si-
Bine'nteles c 'n aceast implicare este ,oarte necesar ca valorile si exi"entele duhovnicesti s prime!e4 adic 'n
primul rnd punctul de pornire al unor asemenea mani,estri s ,ie convin"erea c Fiul lui /umne!eu $a
'ntrupat pentru al a3uta pe om s se schimbe si nu pentru ca s re,orme!e societatea-
:a temelia unor ast,el de atitudini este necesar s existe 'n acelasi timp un anumit simt al proportiilor si
discernmnt, pentru a nu te arunca orbeste cu capul 'nainte- #ceasta mai ales 'n !ilele noastre, cnd ipocri!ia si
cinismul politic au atins poate, la nivel "lobal, cotele cele mai ra,inate din 'ntrea"a istorie a umanittii, iar
ma3oritatea crestinilor ,iind intoxicati cu attea in,ormatii ,alse nu mai 'ntele" aproape nimic din adevrata
,at a propa"andei politice 0iar cteodat nici mcar nu mai pot bnui existenta nenumratelor metamor,o!e ale
intru!iunii politicului1-
.n ceea ce ne priveste, se vede ,oarte clar acum c aproape toate mani,estrile noastre publice de dup 788% cu
privire la anumite probleme socialpolitice au ,ost per,ect 3usti,icate- =om da un sin"ur exemplu; lupta
'mpotriva le"ali!rii homosexualittii-
Criticile adresate cu aceast oca!ie ascoristilor din partea societtii *curat+ civile au ,ost ,oarte virulente, iar
unora 0chiar dintre cei care, 'n mod normal, ar ,i trebuit s ne spri3ine1 li sa prut c am exa"erat cu actiunile
noastre 'n aceast privint- .ns brosura pe care am editato cu aceast oca!ie si am 'nmnato oamenilor
politici ca si alte initiative a avut un impact destul de puternic, contribuind 'n mod semni,icativ la amnarea
cu ctiva ani a o,iciali!rii sodomiei, dup cum au lsat s se 'ntelea" unii parlamentari si repre!entantii de la
Comisia International a /repturilor <omosexualilor si :esbienelor- Romnia a ,ost ast,el, pentru ctva timp,
printre ,oarte putinele state europene unde se mai sanctiona penal homosexualitatea, acest lucru ,iind atunci
pentru noi o sperant c nu ne va prsi a3utorul lui /umne!eu- #ctiunile noastre nu au ,ost 'ns su,iciente
pentru a se putea stopa rul-
Pentru a ne da mai bine seama ct de BBexa"eratiBB am ,ost 'n aceast problem, vom pre!enta pe scurt situatia la
care sa a3uns 'n momentul de ,at 0iunie %&&%1-
.n privinta le"i,errii inversiunilor sexuale, lucrurile au avansat nepermis de mult, 'ntrun sens ne"ativ- #lesii
nostri, dup ce sau v!ut cu sacii 'n crut 0parlament1, au sters cu totul din Codul Penal re,erirea la sodomie,
nelsndo nici mcar la perversiuni 0ca s nu mai vorbim si de o alt initiativ la ,el de BBbene,icBB;
o,iciali!area prostitutiei1- Cu alte cuvinte, pentru prima dat 'n istorie statul romn prins acum 'ntre ciocan si
nicoval 'ncearc prin presiunea le"ilor s pre!inte anormalitatea ca normalitate, s modi,ice constiinta
poporului care de dou mii de ani consider homosexualitatea un pcat stri"tor la cer-
Odat lsat deschis poarta rului, au 'nceput de3a s apar primele complicatii evidente- .n toamna anului
%&&7 am reusit cu totii s ne dm mai bine seama ct de BBmrinimosBB reactionea! stpnii acestei lumi atunci
cnd sunt contra!isi 'n privinta unor le"i pe care vor s le impun 'n toate trile- #st,el, romnilor li sa adus la
cunostint c $tatele Gnite au trimis 'n Romnia un ambasador homosexual, cu tot cu amantul su- Interesant
este ,aptul c, desi ma3oritatea populatiei Romniei nu a ,ost, nu este si nu va ,i de acord cu o asemenea
anomalie, aproape nimeni nu a avut cura3ul s ia atitudine 'n mod public- Trim o epoc 'n,loritoare, de
libertate si democratie, nui asaC
Continuitatea
#$cor a continuat dup 788&, 'n mediul studentesc, lucrarea spiritual 'nceput de #sociatia $tudentilor
Crestini din Romnia 0#-$-C-R-1, 'n,iintat la Bucuresti 'n 78%7- Ca un arc peste timp 'ntre cele dou
or"ani!atii studentesti se pot "si mai multe trsturi importante 'n comun, dintre care amintim; apolitismul si
'ncercarea de a promova ortodoxia autentic prin mani,estri culturale 0con,erinte, reviste etc-1-
/in #-s-c-R- au ,cut parte diverse personalitti care se vor impune peste ani 'n cultura romneasc sau chiar
universal, printre care se numr; (ircea =ulcnescu, 2heor"he Racoveanu, #rsavir #cterian, Eu"en Ionescu,
$er"iu Condrea, (aria /roc sau Constantin )oica-
Ceea ce se stie mai putin este ,aptul c initiatorul 'ntlnirilor de la BBRu"ul #prinsBB, poetul $andu Tudor, a ,ost
unul dintre membrii marcanti ai asociatiei4 de alt,el, la acele con,erinte duhovnicesti din incinta mnstirii
#ntim sau re'ntlnit dup 786A o parte dintre vechii #-s-c-R-isti, cum ar ,i scriitorul Paul $terian, cunoscutul
bi!antinist #lexandru Elian sau arhitectul Constantin Io3a- Este impresionant si ,aptul c cei doi tineri care au
condus ctva timp 'ntlnirile #-s-c-R-iste (ircea =ulcnescu si $andu Tudor aveau s 'mprtseasc, 'n cele
din urm, un acelasi s,rsit mucenicesc 'n temnitele comuniste-
:a rndul su, BBRu"ul #prinsBB a constituit una dintre cele mai pro,unde ,orme de re!istent spiritual pe care le
a dat poporul romn 'n ,ata a"resiunii bolsevice, att prin tematica duhovniceasc abordat la aceste 'ntlniri,
ct si prin importanta participantilor- #ici au conlucrat, sub acopermntul mnstiresc, trei cate"orii sociale
care au avut 'ntotdeauna un rol cheie 'n perpetuarea valorilor romnesti; clericii 0dimpreun cu monahii1,
crturarii si studentii- .n acest sens, printele arhimandrit Roman Bra"a unul dintre ,ostii studenti care sau
,ormat 'n acele timpuri la con,erintele de la mnstirea #ntim observa 'n 7887; BB2uvernul comunist de la
Bucuresti intrase 'n panic- $a speriat de FRu"ul #prinsF mai mult dect de toate centrele de re!istent din
Carpati- Pentru parti!ani exista pedeapsa cu 'nchisoarea si moartea- /ar ce te ,aci cu acel FcentruF din om pe
care nimeni nul poate controla si despre care :unacearsJi 'i spunea lui :enin 'ntro scrisoare; F/ac vrei sl
stpnesti pe om, ucidei intimitateaDF+-
:und 'n considerare toate cele spuse mai sus, ct si noul tip de r!boi care se duce cel putin la nivel cultural
si in,ormational 'mpotriva poporului romn, 'ncepnd cu anul 788&, se poate 'ntele"e 'ntro alt lumin
importanta pe care au avuto si o au multe din actiunile #$CORului4 acestea vi!ea! tocmai construirea unor
punti de le"tur 'ntre mediile universitare si slu3itorii s,intiti ai Bisericii, ele situnduse 'n prelun"irea nu
numai a rvnei a-s-c-R-iste, ci si la o alt dimensiune a problematicii si ,ervoarei duhovnicesti pre!ente la
BBRu"ul #prinsBB-
.ntro discutie pe care am avuto cu printele $o,ian, re,eritoare la perioada de dinainte de 786A, Prea Cuviosia
sa nea atras atentia c, pentru a ,i cu adevrat 'n continuitatea celor de atunci, trebuie s apro,undm att viata
duhovniceasc, ct si pre"tirea cultural4 dup care, a adu"at;
BBPe vremea aceea romnii erau liberi4 acum, dup ce sau amestecat comunistii 0care au ,ost dusmanii
credintei1, lucrurile sunt ,oarte schimbate- (ulti dintre tinerii din perioada interbelic aveau o rvn
duhovniceasc aproape natural, cum este a copiilor4 parc /umne!eu ia ridicat asa si parc El se ocupa direct
de ei, mai mult dect printii lor- Parc /umne!eu 'i pre"tea si le ddea 'ntelepciune, ca si unor tineri din
vremea noastr- Tinerii de atunci au ,ost pre"titi pentru aceast "rea 'ncercare comunismul4 sar putea ca,
'ntrun ,el, lucrurile s se repete si 'n !ilele noastre-
:ucrul cel mai important pe care ar ,i bine sl 'nvtm din acesti peste 6& de ani de ocupatie comunist este c
trebuie s 'ncercm tot timpul s ,im buni crestini, s 'ncercm s avem mai mult dra"osteBB-
0omnia 0eal
#m observat c de multe ori criticismul se 'mpleteste cu o vi!iune pesimist si de!armant privitoare la
verticalitatea poporului nostru, la societatea 'n care trim, la viitorul care ne asteapt- )iciodat nu am aderat la
o asemenea stare de spirit4 dar nici nu am sustinut 'n schimb neaosismul sau vreo alt variant a nationalismului
dema"o"ic-
Poate c motivul principal al apropierii noastre de ,irescul crestin si national romnesc a ,ost tocmai
cunoasterea 'n special prin intermediul #$CORului a unor romni adevrati, din toate cate"oriile sociale-
Cu purtarea de "ri3 a dra"ostei lui /umne!eu, am reusit ca prin acesti oameni de o calitate su,leteasc
exceptional s descoperim o cu totul alt lume dect Romnia o,icial sau Romnia manualelor alternative-
Pentru noi, acestia repre!int Romnia Real si nu blciul care ni se o,er !ilnic, cu cinism si *obiectivitate+, la
posturile de televi!iune sau 'n !iare- /e aceea ne dor vicrelile de!"usttoare ale unor oameni care cred c,
lovind 'n poporul din care sau nscut, 'si re!olv propriile complexe de in,erioritate-
#devrata Romnie am 'ntlnito si 'n atmos,era ,oarte vie, realist, plin de sensibilitate, comuniune si cldur
su,leteasc din #$COR si din paraclisul studentesc ocrotit de $,ntul )icolae- .n aceste dou medii prielnice
cresterii duhovnicesti, sau le"at prietenii pentru .ntrea"a =iat, care neau a3utat s depsim multe obstacole-
Tot aici am descoperit cu bucurie, la unii studenti din domenii di,erite, o dorint puternic si oarecum
instinctiv de a avea, laolalt cu alti tineri, o 'mpreunlucrare misionar 'n duhul ortodoxiei autentice
promovate de ctre (arii #postoli si Printi ai Bisericii, precum; $,ntul #postol #ndrei, $,ntul 2ri"orie
Palama, $,ntul Paisie =eliciJovsJi, $,ntul $era,im de $arov, $,ntul Ierarh Calinic de la Cernica, Printele
/umitru $tniloae, Printele Iustin Popovici, Cuviosul $era,im Rose sau $,ntul $iluan #thonitul- Interesant
este c unii dintre tinerii pe care iam cunoscut simteau mai 'nti o chemare tainic spre acesti $,inti sau Printi
si de abia dup aceea le citeau scrierile-
Tinnd cont si de toate aceste realitti, "ndindune si la ru"ciunile pe care le ,ac pentru poporul nostru
martirii de la Revolutie, mucenicii din 'nchisorile comuniste si totii s,intii acestui pmnt binecuvntat, nu
'ntele"em de ce ar trebui s ,im pesimisti, atunci cnd sensul vietii noastre este dobndirea .mprtiei lui
/umne!eu, dup cum ne spune .nsusi (ntuitorul; *cutati mai 'nti .mprtia lui /umne!eu si dreptatea
:ui+D
/mul duhovnicesc
(a3oritatea tinerilor preocupati cu adevrat de credint nu mai sunt acum impresionati de discursurile
,rumoase- /up attea de!ilu!ii aprute 'n ultimii ani 'n societatea romneasc, dar si pe ,ondul unei ,ebrile
cutri spirituale 'n 'ntrea"a lume crestin, acesti tineri 'si orientea! tot mai mult viata dup oamenii
duhovnicesti- Fr pre!enta acestora din urm, crestinismul ar deveni o simpl ideolo"ie colorat reli"ios,
,ariseic, activist social si morali!atoare-
Ce s ,acem pentru a deveni oameni duhovnicestiC
$,ntul $iluan #thonitul ale crui scrieri printele $o,ian le recomand imediat dup $,nta $criptur si
=ietile $,intilor ne 'ndeamn s ascultm de preotul la care ne spovedim, artndune c BBasculttorul care
crede duhovnicului su si nu crede siesi se va tmdui de"rab de orice vtmare su,leteascBB, scpnd mai ales
de am"irea tru,iei care ne sectuieste spiritual-
$,ntul athonit ne atentionea! de asemenea c 'n tot r!boiul pe carel ducem pentru a ne 'nduhovnici adic
pentru a ,i constienti si pentru a ne elibera de patimile care !ac 'n noi ne sunt necesare 'n primul rnd dou
arme; ascultarea si smerenia-
Ce nseamn a te smeri#
$,ntul $iluan ne lmureste, uimitor de ,rumos; BB$unt multe ,eluri de smerenie- Gnul este asculttor si se
'nvinuieste pe sine 'nsusi 'ntru toate4 si aceasta este smerenie- Gn altul se cieste pentru pcatele sale si se
socoteste un nemernic 'naintea lui /umne!eu4 si aceasta este smerenie- /ar alta este smerenia celui care a
cunoscut pe /omnul prin /uhul $,nt4 cunoasterea si "ustul celui ce a cunoscut pe /omnul prin /uhul $,nt
sunt altele-
Cnd, 'n /uhul $,nt, su,letul vede ct de blnd si smerit este /omnul, atunci se smereste pe sine pn la capt-
$i aceast smerenie e cu totul deosebit si nimeni nu o poate descrie- /ac oamenii ar cunoaste prin /uhul
$,nt ce ,el de /omn avem, sar schimba cu totii; bo"atii ar dispretui bo"tiile lor, savantii stiinta lor,
ocrmuitorii slava si puterea lor, si toti ar tri 'n mare pace si iubire si mare bucurie ar ,i pe pmntBB-
.n numele mai multor ,osti membri #$COR
Tudor Popescu, Presedinte #$COR Bucuresti 'ntre anii 788A7888
iunie %&&%, $rbtoarea Po"orrii /uhului $,nt


Simbolismul Crucii
*( bucur, iubiti tineri, c pretuiti att de mult $,nta Cruce si vreti s ridicati aceste cruci ca un simbol al
orientrii voastre 'n viat si ca o cinstire a memoriei celor care siau 'nsusit crucea, primind moartea pentru
neamul acesta- Crucea repre!int pentru noi pentru crestini, pentru poporul care 'si ,ace semnul 'nainte de
orice ,apt si la toate ru"ciunile suprema iubire a unuia pentru altul si suprema iubire a ,iilor pentru neamul
lor-
Crucea 'nsemnea! c mer"i pn la moarte, de bunvoie, pentru ceilalti- <ristos, prin cruce, a mers de
bunvoie pn la moarte pentru noi, ca s 'nvin" moartea- )umai primind crucea de bunvoie, nu silit, ci din
iubirea suprem pentru cellalt, numai asa capeti si tu viat vesnic si te 'nalti spre desvrsire, prin unirea cu
<ristos, a3utndui si pe ceilalti s ,ac aceasta-
Crucea este semnul iubirii dintre noi si semnul iubirii lui /umne!eu pentru noi- Ridicnd aceste cruci,
mani,estati hotrrea de a v iubi neamul, de a v iubi unul pe altul, de a lupta pentru unitatea poporului nostru
pn la moarte-+
Cuvnt adresat de printele /umitru $tniloae
tinerilor din #$COR care au ridicat 'n 788@
crucile din Piata Gniversittii



Cuprins
Cuvnt 'nainte 8
$curte repere bio"ra,ice 7@
BB=oi cine !iceti c sunt EuCBB 7>
/espre ceasul neasteptat al mortii %7
/e multe ori moartea 'i prinde pe oameni nepre"titiD %@R /e ce /umne!eu nu 'n"duie s ne cunoastem
momentul mortiiC %?R Ce este bine s ,acemC %9R
=aloarea su,letului @7
$u,letul rmne o mare Tain @%R Chipul lui /umne!eu 'n om @6R BBPutem pierde orice, a,ar de su,let, cci
dac ne rmne acesta 'nc nam pierdut nimicBB @?R $untem atenti cu adevrat la dorurile su,letuluiC @9R
.nvtturi despre smerenie 6@
#rma cea mai puternic 'mpotriva diavolului 66R Ce este smereniaC 6?R $merenia s,intilor 69R Exemplul
(ntuitorului A&R Falsa smerenie A@R Cumptarea ?7R BB)u d!nd3duiDBB ??R BBTrim 'ntro epoc ,oarte
prime3duit si de aceea trebuie s ,im tari, s ,im smeritiBB >7R Cea mai smerit ,ptur uman >?R
O scurt meditatie 96
Orbirea su,leteasc 9A
Cum apare orbirea su,leteascC 9>R )u trebuie s uitm de ochii su,letestiD 98R BB$r"uieste dar si te pociesteBB
87R
Puterea ru"ciunii 8A
Ru"ciunea curat 8> R .mplinirea si ,oloasele ru"ciunii 7&& R Esenta vietuirii crestine 7&@ R Ru"ciunea inimii
este de mare actualitate 'n viata modern 7&9R .mprtia lui /umne!eu este 'n noi 77AR BBGnde este comoara
voastr, acolo este si inima voastrBB 7%@R
Cuvinte la 'nceput de post 7@%
/reapta socoteal 7@?
Experienta ru"ciunii inimii 7@9R Printele Ioan Mul'"hin 'n Romnia- .ntlnirile de la Ru"ul #prins 767R
Capcanele ,alsei credinte 7A7R .nsusirile tririi ortodoxe 7A?R /iscernmntul- Cum va ,i sub domnia
#ntihristuluiC 7A8R Importanta duhovnicului 7?9R Credinta tinerilor 7>?R Esentialul 796R
Pre!enta $,ntului /uh 78@
$chimbarea 78>
(ai poate ,i schimbat societateaC 788R Treptele ru"ciunii inimii %&@R
Iubirea duhovniceasc %77
Clu"rul 'n ,ata /reptei Iudecti %78
$untem cu adevrat constienti de Eiua IudectiiC %%7R Cum apare clu"rul 'n ,ata Iudectii =iitoareC %%?R
BB#cum este Iudecata acestei lumiBB %@@R
$apte 'ndemnuri pentru a "si
calea adevrului %@9
.nvierea %6@
Post,at %69