Analiza calitativ a funcionrii instrumentelor cu coarde i a

instrumentelor de suflat

Membrii: Barbu Eduard
Clinescu Valentin
Gheldiu Bogdan




Bibliografie: Manula Fizic clasa a XI-a
www.youtube.com
www.wikipedia.com
www.scribd.com
www.clopotel.ro
www.ebookbrowse.net




Cuprins: A. Corzi vibrante
B. Tuburi sonore
C. Vibraia barelor i a plcilor
















A. Corzi vibrante

Coarda produce unde sonore cu frecvena egal cu cea a vibraiilor produse la rndul lor prin
interferen (unde staionare cu maxime de interferen ventre i minime de
interferen noduri)
Distana dintre doua ventre vecine este /2, iar lungimea corzii trebuie s fie multiplu ntreg
al acestei distane l = n/2.
Din relaia: =c/ => =nc/2l (n=1, 2, 3) frecvene posibile. Frecvena =c/2l ; reprezint
frecvena fundamentala iar cele cu n>1, reprezint armonice superioare.
(c = viteza sunetelor)


B. Tuburi sonore
Undele longitudinale care se propag n lungul unui tub de lungime finit, l, sunt reflectate la
capetele tubului ntr-un mod asemantor celui n care se reflect, la capete, undele
transversale dintr-o coard.
a) Tub deschis: Dac se trimite un curent de aer, iau natere vibraii, iar la frecvenele lui
naturale, tubul intr n rezonant.
b) Tub nchis la un capt: Undele se formeaz ca i n coard cu capat fix, frecvena
fundamental reprezint jumtate din frecvena unui tub deschis, de aceeasi lungime. ntr-
un tub nchis la un capt, frecvena fundamental este c/4l i sunt prezentate numai
armonicele impare.

C. Vibraia barelor i a plcilor
Cnd se d o lovitura unei membrane flexibile, ntinsa, cum este cea a unei tobe, din punctul
lovit pornete un puls bidimensional divergent care sufer reflexii multiple la marginile
membranei. Se vor forma unde staionare crora le corespunde o anumit frecven.
Frecvena cea mai joasa este frecvena modului fundamental, iar celelalte sunt frecvenele
modurilor armonice superioare.
Spre deosebire de cazurile precedente (coarde, tuburi), modurile armonice superioare sunt
multipli ntregi ai frecvenei fundamentale.