1

2

Cuprins




1 .Utilizare
2. Curentul si durata de topire
3 .Functionarea sigurantelor fuzibile
4. Supratensiunea de comutatie
5. Efectcul limitator si selectivitatea
6. Indicati pentru proiectare
7. Constructia Sigurantei fuzibile
8 Generalitati,Clasificari
9. Concluzii
















3


Sigurante fuzibile

Siguranta fuzibila este un aparat de comutatie a carui funcie este de a deschide un
circuit strabatut de un curent care depaseste o valoare data, prin fuziunea unuia sau
mai multor elemente dimensionate n acest scop.
Siguranaa fuzibila are funcia importanta de a limita ca amplitudine i durata
curentii de scurtcircuit i ca urmare de a reduce apreciabil efectele termic i
electrodinamic corespunztoare.


1.Utilizare
Folosirea sigurantelor fuzibile n instalatiile de inalta tensiune are o baza
economica intrucat sigurana fuzibila este un aparat simplu, care se poate uzina la un
pre de cost redus, si care poate inlocui n unele cazuri intreruptoarele de putere,
aparate mai costisitoare. Sigurantele fuzibile sunt utilizate la protectia
transformatoarelor de msura de tensiune mpotriva scurtcircuitelor ce pot aparea pe
partea de joasa tensiune, dup cum se arata n figura 1. De asemenea, posturile de
transformare de mic putere (2550 kVA) montate pe stilpi pentru electrificarea satelor
sunt protejate cu sigurante fuzibile pe partea de inalta tensiune (15 20 kV) ca n figura
2. In prezent exista tendinta de a economisi aparatajul greu de comutatie, cum sunt
intreruptoarele cu sigurane fuzibile plasate pe un cutit izolat, deci care joaca si rolul de
separator ca n schema din figura 3.


4



Astfel de sigurante fuzibile protejeaza transformatoare de putere de 240 kVA din
posturile de transformare ale ntreprinderilor industriale.
In mod normal, fiecare transformator necesita un ntreruptor i un separator pentru
a se conecta la barele de nalt tensiune.
Dispozitia echipamentului din figura 3 permite utilizarea unui singur reductor de
curent pentru cele dou transformatoare i ca urmare se foloseste cte un singur
echipament pentru inregistrarea energiilor activa i reactiva.
2. Curentul i durata de topire
La sigurantele de inalta tensiune moderne firul fuzibil se afla inglobat ntr-o masa
de nisip de cuar astfel inct stingerea arcului electric este determinata de preluarea
caldurii de catre granulele de nisip. Mai trebuie observat c din momentul n care firul
ajunge n stare lichida, masa de lichid nu mai pstreaza forma geometrica a firului, fiind
supusa deformarii cauzate de fortele electrodinamice n bucla parcursa de curent, i de
fortele elec-trodinamice datorite curenilor filiformi n masa de lichid.
Procesul complex al topirii fuzibilului sub actiunea curentului de scurtcircuit se
poate schematiza ca n figura 4. Pe durata t1 are loc nclzirea firului pn la
temperatura
durata t2-t1 materialul se topeste n ntregime
conserva; pe durata t3-t2 lichidul este incalzit pana
dup care ar urma teoretic formarea arcului electric. in realitate arcul electric se
formeaz mai devreme intre picaturile de metal lichid, ca urmare a existentei fortelor
electrodinamice si de tensiune superficiala a lichidului.






5

Se poate calcula cu exactitate durata t1 i curentul i1 la care ncepe fuziunea pe
curba a de cretere a curentului, ca i curentul i2, la care s-a terminat topirea metalului
etc. numai dac se face ipoteza c se pstreaza forma geometric a firului n stare
lichida, ceea ce este ns puin probabil. Procesul de topire a fuzibilului se studiaz pe
etape.
Timpul de fuziune (t2) a firului sub aciunea curentilor de scurtcircuit este de -ordinul 1
5 ms deci se poate admite ca, ntr-un interval de timp atat de scurt, ntreaga cantitate
de cldura dezvoltata n fir prin efect Joule este utilizata la ridicarea coninutului de
cldura a firului.

Evoluia n intervalul 0t1 Se scrie ca prin trecerea curentului i, n intervalul de timp dt,
temperatura firului a crescut cu dq , incalzirea firului la t=0 fiind nul:
Ri dt c lAdq 1
2 =
unde s-a notat cu:
p20 rezistivitatea materialului firului la 20C;
aR coeficientul de temperatura al rezistivitatii
C1 caldura specific volumica n stare solida;
A aria seciunii transversale a firului;
q incalzirea firului.




6

Se observa ca primul termen reprezint integrala n timp a patratului densitii de
curent, iar termenul al doilea reprezinta o constant de material, intrucat c, P20, aR si q
sunt bine stabilite pentru un material dat. Astfel relaia (7.106) se poate scrie sub forma:
j 2dt = K1
unde K1 se mai numete i constanta lui Meyer.


3.Functionarea sigurantelor fuzibile


Siguranta fuzibila are doua regimuri de functionare: regimul stationar , cand curentul
care o strabate este mai mic decat curentul minim de topire si regimul tranzitoriu
determinat de curentii de scurtcircuit sau de suprasarcina ce depasesc curentul minim
de topire.
Elementul fuzibil este inglobat intr-o masa de nisip de cuart si se topeste aparand arcul
electric a carui stingere este determinate de preluarea caldurii de catre granulele de
nisip. Din momentul in care firul ajunge in stare lichida , masa de lichid nu mai
pastreaza forma geometrica a firului , fiind supusa deformarii cauzate de fortele
electrodinamice in bucla parcursa de current si de fortele Lorentz in masa de lichid.


4. Supratensiunea de comutaie
In figura 6 se arata schematic constructia unui suport ceramic bobinat al sigurantei
fuzibile. Pe un suport ceramic din amot 1 se bobineaza unul sau mai multe fire
fuzibile 3 din argint. n acest ultim caz firele sunt conectate n paralel. La extremitati se
executa bandajele 2 n fir de cupru i se lipesc clemele 4. Acest ansamblu se afl intr-
un tub de portelan plin cu nisip de cuart (Si02). n acest mod firele de argint iau contact
cu granulele de nisip.
Functionarea sigurantei limitatoare de curent se bazeaza pe formarea unei omizi de
material sinterizat provenit din granulele de nisip sub actiunea caldurii arcului electric
dup topirea i vaporizarea firului fuzibil. Aceast omida, conductoare electric, are o
rezistena care depinde de gradul su de racire si preia curentul de scurtcircuit
limitandul.



7





Curentul cel mai mare n omida este curentul de fuziune al firului metalic. Acest
curent este determinant in ceea ce privete caldura de formare a omizii i deci
rezistenta electrica a omizii. Oscilograma tipic a deconectarii unui circuit cu ajutorul
siguranei fuzibile este indicata n figura 7 a.
Pana n momentul t2 al topirii curentul urmareste aceasta relaie. n momentul t2 al
topirii, deci al aparitiei rezistenei R0 a omizii de material sinterizat, curentul decurge
dup curba i0. Se poate considera c rezistena R0 este constanta i n acest caz dupa
timpul t2 este valabil circuitul echivalent din figura 7 b. Tensiunea sursei este de forma
us=U sinwt . Ca urmare a variaiei bruste de curent n momentul t2 la bornele siguranei
fuzibile, respectiv a rezistenei R0 care reprezint rezistena materialului sinterizat nu
apare tensiunea reelei u, ci tensiunea Umax.

8

De asemenea supratensiunea crete n acelai sens cu inductivitatea circuitului. De aici
rezult c cerintele esentiale pentru constructia sigurantelor limita-toare sunt:
valoarea curentului de fuziune cat mai redus;
lungimea firului fuzibil cat mai mic, pentru a reduce rezistena R0. Reducerea
lungimii firului fuzibil nu este posibil sub o limit determinat de tensiunea de
restabilire, dar este posibil ca rezistenta R0 sa apara n dou sau trei trepte decalate n
timp. Pentru a mplini aceast cerina sigurantele de nalt tensiune moderne se
construiesc cu sectiune variabila n figura 8 se indic schematic variatia diametrului n
lungul firului, precum i oscilograma tensiunii de restabilire, la patru variante
constructive [120]: varianta a, cu diametrul constant al firului fuzibil, prezinta cea mai
mare supratensiune, depind 2 U n ; varianta d executat sub forma a dou trunghiuri
de con unite la varfuri, reduce n mod neinsemnat supratensiunea; varianta b este
realizata cu dou diametre diferite, avnd racorduri conice intre cele doua diametre de fir.
Se constata cele doua varfuri de tensiune corespunzator formarii, decalat n timp, a
doua omizi de material sinterizat si deci a aparitiei succesive a rezistentelor celor doua
omizi. Ca urmare, supratensiunea de comutatie este mult redusa. In varianta c, in trei
diameter racordate dup conuri, supratensiunea este redus la maximum, iar pe
oscilograma se pot recunoaste momentele la care are loc fuziunea celor trei portiuni din
firul fuzibil.
Valoarea maxima a tensiunii de comutatie se limiteaza dupa VDE 672/57 la 2Un.
Procesul formarii supratensiunii se poate explica pe baza ecuaiei circuitului din figura 7
b unde n locul rezistentei R0 se considera arcul electric de tensiune u. Ecuatia
corespunzatoare este:

Procesul formrii supratensiunii se poate explica pe baza ecuaiei circuitului din figura 7
b unde n locul rezistenei R0 se consider arcul electric de tensiune u. Ecuatia
corespunzatoare este:




9





Pe aceasta ecuaie se consider trei etape succesive:
Etapa 1, n care i este crescator n timp, iar tensiunea sursei este mai mare dect
tensiunea arcului electric, format din suma tensiunilor de arc electric elementare
existente ntre picaturile de lichid. Aceast etapa, cand numarul de picturi este mic, iar
tensiunea corespunzatoare arderii lor este redus.
Etapa 2, n care i ajunge la valoarea maxima, adica la valoarea limitata.
Tensiunea arcului electric creste realizandu-se un numr mai mare de arcuri
elementare
Etapa 3, n care i este descrescator in timp, iar tensiunea u a arcului electric este
mai mare decat tensiunea sursei. Tensiunea suplimentara necesara arderii arcului
provine de la inductivitate.

De aici rezulta ca supratensiunea de comutatie este cu att mai mare cu cat
inductivitatea retelei este mai mare, i ca energia arcului electric pe durata fractiunilor
de ms, interval in care se produce varful de tensiune, se datoreste energiei
inmagazinate n campul magnetic al inductivitatii.

5. Efectul limitator i selectivitatea

Cu cat diametrul firului rezistiv este mai mic cu att efectul de limitare al
curentului de scurtcircuit este mai pronuntat. Acest efect se recunoate n figura 9. O

10

sigurana de curent nominal de 10 A limiteaz un curent de scurtcircuit prezumat de 50
kAef la numai 3 kAmax ; iar o sigurana de 100 A limiteaz acelasi curent de scurtcircuit
la 20 kAmax. Limitarea curentului are loc la curenti de scurtcircuit conform relatiilor
(7.118), (7.119), (7.124).
Numai in cazul suprasarcinii ntreruperea are loc dup citeva semiperioade i cu
arc electric.
Selectivitatea siguranelor se recunoaste dupa caracteristica de topire, n figura 10
sunt date caracteristicile de topire ale seriei normale de sigurane cu valori nominale
ntre 2 A i 200 A, pan la timpul de un minut.
Diagramele din figura 10 sunt trasate cu valori medii, stabilite prin mai multe
ncercri. La verificri individuale abaterile n. timp ale topirii sunt de 50% din timpul
nscris pe diagram.


La asezarea a dou sigurante una dup alta n acelasi circuit, la aparitia curentului
de scurtcircuit este asigurat topirea sigurantei cu valoarea nominal a curentului mai
mica.
6. Indicatii pentru proiectare
Conditiile tehnice principale care se au in vedere la proiectarea unei sigurante fuzibilc
de inalt tensiune sunt:
- curentul nominal;
- tensiunea nominala;
- puterea de rupere prezumata ;

11


- incalzirea firului fuzibil in regim de durata;
- inclzirea anvelopei de porelan;
- inclzirea contactelor.
Tinand seama de acesti parametri este necesar sa se determine, n principal,
lungimea firului fuzibil, diametrul unui fir fuzibil, numarul de fire n paralel, n final se
determina caracteristica de limitare i caracteristica de protectie.
Lungimea firului fuzibil este determinata de tensiunea nominal de serviciu.
Pentru ca arcul electric s fie stins n nisip de cuart, este necesar ca intensitatea
campului electric s fie cel puin Ea = 350 V/cm, arcul electric urmarind traseul firului
fuzibil.

Dupa incercarile efectuate n cadrul VEI [117] lungimea firului mai poate fi
determinata cu relatia verificata experimental:
l = (160 + 70 Un) mm,
unde Un n kV reprezinta valoarea efectiva a tensiunii nominale.
Numarul de fire se determina astfel ca diametrul unui fir s fie n general de
ordinul 0,2 0,4 mm, ceea ce permite o cedare de cldura mai buna. Astfel pentru un
curent nominal de 40 A se admit 45 fire n paralel.
Ulterior, Lupas [136] justifica relaia lui Baxter 1 printr-o bun apreciere a
coeficientilor de transmisie ai cldurii de la fir n aer prin radiatie i convectie, unde Imt
exprimat n A este curentul minim de topire, adica cel mai mic curent care produce
topirea fuzibilului, dup un timp foarte mare, iar d este diametrul firului n mm. in cazul

12

firului spiralizat asezat n nisip de cuart, transmisia caldurii nu mai are loc prin
convectie, ci prin conductibilitate si radiatie, tinand seama ca intre granulele de nisip
mai exist interstitii cu aer.
7. Constructia sigurantei fuzibile
Notiuni teoretice
Sigurantele fuzibile sunt aparate electrice de protectie impotriva supracurentilor
asigurand intreruperea automata a circuitului prin topirea unui conductor calibrat,
inseriat cu receptorul protejat.
Conductorul metalic calibrat, reprezinta de fapt elementul principal activ al sigurantei
fuzibile, fiind montat n serie cu receptorul protejat (deci este parcurs de acelai curent
cu acesta). El este dimensionat termic astfel ncat sa se topeasca i sa ntrerupa
circuitul nainte ca receptorul s fie avariat de ctre supracurentii din circuit. In acest
sens se considera ca siguranta fuzibila este elementul de circuit cel mai slab
dimensionat din punct de vedere termic, reprezentand in acelai timp cel mai ieftin, mai
simplu, mai sigur i cel mai eficace aparat electric de protectie mpotriva
supracurentilor. Prin natura sa, functionarea sigurantei fuzibile este ireversibila,
asigurand numai deconectarea (intreruperea) circuitului; restabilirea circuitului se
realizeaza numai dupa inlocuirea sigurantei fuzibile topite cu una noua. Elementul fuzibil
se afla inglobat intr-o masa de nisip de cuart astfel incat stingerea arcului electric este
determinata de preluarea caldurii de catre granulele de nisip. Se observa ca, din
momentul in care firul ajunge n stare lichida, masa de lichid nu mai pastreaza forma
geometrica a firului fiind supusa deformarii cauzate de fortele electrodinamice n bucla
parcursa de curent i de fortele Lorentz n masa de lichid.

In figura 11 se reprezint desenul unei sigurante fuzibile de 35 kV; 40 A elaborata
de Institutul de cercetri i proiectri electrotehnice.
In anvelopa 1 de porelan se afl suportul ceramic 2 pe care se bobineaza, dup o
elice, firele fuzibile. La o extremitate a suportului 2 se plaseaza dispozitivul de

13




semnalizare a funcionrii sigurantei. n piesa 3 se fixeaza, prin presare ondulata,
capatul unui fir de alam 4 i capatul unui fir de fier tensionat cu resortul 5. Curentul
derivat prin firul de alama este neinsemnat n raport cu curentul care trece prin
conductoarele de argint. Dupa topirea firelor de argint i anularea practic a curentului,
se va topi i firul de alama, aparand arcul electric in interiorul suportului ceramic. Apoi
se topete firul de fier elibernd indicatorul 6 de semnalizare.
Observaie. in afara de sigurantele de tip limitator, realizate cu sectiune variabila
n doua sau trei trepte n lungul firului se mai construiesc sigurante limitatoare cu
seciune constanta a firului, iar acesta este prevazut cu mici cilindri din material
ceramic, n zonele n care se initiaz topirea. Sigurantele limitatoare de nalta tensiune
construite pe baza efectului metalurgic, adica prin majorarea sectiunii, n anumite
puncte, cu ajutorul unor picaturi de aliaj usor fuzibil (la circa 270C) au o raspandire
redusa i sunt pe cale de a fi eliminate din fabricatie. Efectul metalurgic este utilizat cu
succes la asigurarea caracteristicii de protectie (suprasarcini) la sigurantele de mare
putere i joasa tensiune.
Pe langa sigurantele fuzibile limitatoare, n afara continentului european, se mai
construiesc i sigurante fuzibile de tip cu expulzie" care nu snt strict limitatoare i joaca
rolul unor intreruptoare. La acestea, arcul electric se stinge dup cateva perioade.
Stingerea are loc ntr-o incint n care se creeaz gaze, cu posibilitatea de expulzare a
acestora. Valoarea de varf a curentului de scurtcircuit este ntrucatva diminuata prin
formarea unui arc electric lung cu rezistena mare.


14













8 Generalitati. Clasificari
Siguranta fuzibila este un aparat de comutatie a carei functie este de a intrerupe
circuitul in care este conectata prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile
(construite si dimensionate in acest scop), atunci cand curentul depaseste un anumit
timp o valoare data.Functionarea sigurantei are loc la trecerea unui current de
scurtcircuit sau de suprasarcina , indeplinind prin aceasta un rol de protective a
circuitelor electrice , a aparatajului si a consumatorilor
Din punct de vedere constructive sigurantele de joasa tensiune se clasifica in :
a) sigurante fuzibile de mare putere ,utilizate in instalatii industrial cu tensiuni pana la
1000 V si curenti nominali intre 100 si 1000 A :
b) sigurante fuzibile cu filet, utilizate in instalatii industrial si casnice, la tensiuni pana la
1000 V sicurenti nominali intre 6 si 100 A
c) sigurante miniatura ,utilizate la redresoare , aparate de radio si televiziune, instalatii
electronice , la tensiuni pana la 550 V si curenti nominali intre 0.1 si 6 A
Se inteleg prin sigurante de uz industrial sigurantele la care elemental inlocuit nu
este accesibil si nu poate fi inlocuit decat de personae calificate : iar prin sigurante de
uz casnic cele ce utilizeaza in instalatiile casnice, la care elementul inlocuitor este
accesibil.

15







9. Concluzii
Sigurantele fuzibile au rol de protectie , protejeaza echipamentul la curenti de
scurt.Deschide un circuit strabatut de un curent care depaseste o valoare data , prin
fuziunea unuia sau mai multor elemente dimensionate in acest scop.
Cand trece un curent de scurt se limiteaza amplitudinea si durata acestuia.
Daca functioneaza la suprasarcina de conserva amplitudinea si se limiteaza doar
durata.
In instalatiile de inalta tensiune are o baza economica,pret redus,poate inlocui in
unele cazuri intreruptoare de putere ,aparate mai costisitoare.
Formata din :
- soclul sigurantei
- patronul fuzibil
Soclul asigura legatura acesteia cu restul instalatie.
Patronul fuzibil intrerupe circuitul la aparitia curentului de scurtcircuit, prin
topirea firului fuzibil ce intra in componenta patronului
Este format din:
- firul fuzibil Ag, Cu,Pb, staniu
- materialul de umplutura (azbest)
Materialul de umplutura :
- sustine mecanic firul fuzibil
- reduce cantitatea de aer
- preia caldura de la arcul electric
Sigurantele fuzibile se impart in doua mari categorii , de inalta si de joasa
tensiune.

16



















Bibliografie

http://www.scribd.com/
http://ro.wikipedia.org/
http://www.referat.ro/



17



























18



























19