cnergie, al

Intre carac
i alimentarii cu energie pi
al modului de variafie a cererii.
ip cererii de energie, modul de vari timp prezintE
cele mai
multe particulariHtil
el constituie $uprapunerii efectelor unor
factori bine determinaf i factori
Problema reducerii energie,
respectiv a cregterii eficienfci
energeticeo este abordabill indifi natura gi
carncteristicile consumului sau
consumurilor, prin recurgerea ii de misuri av6nd ca scop:
-
reprogramarsa n $ l instnlafiilor qi echipamentelor
existente f6ril ifictrri esenfiale;
-
identifi gi implementarea unor solufi ice noi de instalafii,
echi te gi tehnologii cu performanfe energetice gi
supenoare.
5.1. CONSUMURI DE tr:NERGIE AF'ERENTE CLADIRILOR
Avind
'in
vedere destinafia, consumurile de cf,ldur[ pentru inctrlzire,
ventilare, climatizare gi prepararea apei calde, sF pot incadra in categoria
consumuri energetice aferente clEdirilor. Eforturile de reducere ale oriclrui tip de
consum de energie trebuie s[ se bazer.e pe cunoa;terea factorilor sii de influen1tr-
Obiectivele acfiunilor de ameliorare a eficienfei energeticb a clEdirilor sun!
tn ord:rEt
rr"rim.ra gi menfinerea condifiilor de confort;
eliminarea pierderilor energetice;
-
monitorizareacorespunz[toare a consumurilor energetice.
Milsurile adoptate sunt ln general orientate in urmitoarele direcfii principale:
-
instalarea unor sisteme pentru mtrsurarea pi sontolul
(reslqiul)
consumurilor energetice;
-
intervenfii in structura clldirilor, pentru
reducerea pierderilor de eneryie
termicl a acestora;
-
imbunltlfirca
'caracteristicilor
tehnico-ftrncfionale ale instalafiilor gi
echipamentelor consumatoare;
-
adoptarea unor solufii de recupenafiB avansattr a resuffielor energetice
secundarc
Un sistem de mlsuri corect
proiectaf dimensionat gi amplasat constituie bazr
unui management energetic eficient
9i
conduce la oblinerm de economii
semnificative de energie. Nurntrrul gi calitatea aparatelor de m[sur[ instalate depind
de tipul clldirii gi mlrimea facturii energetice. [n frrncfie de gradul de complexitatc
al clldirii se poate utiliza unul dinhe urmltoarele tipuri de sisteme:
-
mlsunarta consumurilortotale este asigurattr de furnizorii de energie,
sistem cnne nu.oferl informafii asupra locului de consum;
-
mlsurarea gi lnregistrarer con$umurilor energetice ln principlele puncto
'
de consum, sistem carc oferl informa;ii asupna compartimentelor
(grupelm
dc consumatori);
- /
-
-
mtrsurarea consumurilor pe fiecare utilizator final, sistem carc permite'
identi fi carea tufu ror consumatori lor dintr-o inc inti.
3,1.1. Consumul de cildurl pentru tncf,lziren spnfiilor
Principalele elemente de care depinde mirimea consumului de clldur[ pentru
^lnctrlzire
F
pot grupa in urmiltoarele categorii:
a)
'natura
li
destinafia incintei incf;lzite precum
li
specificul activittrlii
desfHgurate tn interiorul acesteia: locuinfe, instit4ii publice pi
administative, institulii culturafe, gcoli,
cEmine de copii, spitale, hale
industriale etc.; degajitri de c[ldur6;
b) elemente geografice
9i
climaterice: zoira geograficil in care este
amplasati incinta (cl6direa), temperatura exterioar[ de calcul, viteza de
calcul a v6ntului, orientarea geografic5" gradul de expunere la vf,nt,
temperatura de calcul a solului, adflncimea pdnzei de ap[ freatictr;
c) elemente constructive
9i
caracteristici termofizice (densitate, c[ldur6,
,
specificd, conductivitate termicfl, coeficienli de transfer de enldurl,
permeabilitate termicd, inerfia termicf,) ale elementelor de construclie ale
incintei: tip materiale de construcfii (cfirfimidE, panowi
beton), tip perefi
(interior,
exterior), grosime perete, tip plangee, tip pardosealI" tip izolafie,
ugi gi fereshe (interioare, exterioare, simple, duble, materiale)n rosturi;
coeficienfi de fransmitere a cilldurii;
d) caracteristicile tehnico-constructive ale aparatelor de schimb de cflldurtr,
modul de exploatare gi intre{iherei
e) regimul de alimentare cu cdldurtr, modul de rcglarc a clldurii livrate,
durata de alimentare cu cf,lduril" intreruperi acceptate ln alimentarea cu
clldurE etc.
Metodele de reducere a con$umului de cildur* pentnr incllzire se aplicl ln
douil etape:
-
in faza de concepfie gi proiectare a ansamblului clldirii;
-
in cursul existenfei acestora
Asupra unora dinfe elementele care influenfeaz[ milrimea consumului de
c[ldur[ pentru incElzire nu se poate interveni:
-
natura gi
destinalin incintei incIlzite;
-
pozilia geografic[ gi
cpndiliile climaterice.
De aceea, principalele meiode de reducere a consumului de clldurS, vor fi
orientate cf,tre aspecte accesibile:
-
caracteristicile conshuctive, fizice gi termice ale incintei alimentate cu
cElduri;
-
caracteristicile tehnico-constructive ale aparatelor dc schimb de clldurl
pentru incilzire;
-
iegimul de alirnentare gi
modul de regtare a c[ldurii livrate.
O prim[ categorie de metode vireazA tipul constnrctiv al apnratelor
consuthatoare, precum gi sistemele de m[surtr, reglare gi
control amplasate la
nivelul acestora. In general aceste misuri sunt avute in vedere in faza de concepfie
gi proiectare,
orientarea actuali fiind ctrtre echipamente performante,
bazate pe
tehnologii de ultim[ ori in domeniul respectiv.
Controlul sistemelor de incllzire conduce la economii importante de energie
pentru toate tipurile de clldiri
Utilizarea contoarelor de energie termicl care inregistreazi cantitatea de
agent termic gi temperaturile pe tur gi retur permite
calcularea automatil a energiei
fermice consumate in perioada
de inciilzire.
O importanfE deosebitfl o are dimensionarea, intrefinerea
li
exploatarea
corectil a sistemelor de distribulie a clldurii de la surs{ la aparatele consumatoare
(diametre
optime de conducte gi grosimi ale izola{iei, grad de etangeitate, regim
piezometric
etc.).
.
Recuperarea resurselor energetice secundare gi utilizarea resurselor
regenerabile, in special a energiei solare, sunt mtrsuri care conduc la economii
semnifi cative la factura energetici.
O serie de metode de reducere a consumului de c6ldurfl pentru inctrlzire
-
vizeazl incinta, respectiv clidirea incilzitit:
-
imbunit5{irea constructivfl n incintelor printr-o compartimentare
corespuuzltoare, ceea ce conduce la dimihuarea pierderilor de cfildur[
prin infiltralii gi ventilare naturalil;
-
reducerea suprafefelor vitrate, avdndu-se in vedere reducerea iluminatului
natural gi cregterea consumului de energie electicl pntru iluminahrl
artificial;
imbun[tifirea caracteristicilor fizice
li
termice ale materialelor de
construcf ie utili zate pentru real izarea incintei
;
-
intervenfii ln anvelopa clidirii care cuprinde acoperigul, zidurile,
podeaua,
ugile gi ferestrele clIdirii.
Pierderile de energie in cliidiri prin
semnificative. Actualele metode de reducerc
etangarea anve lopei, dublarea geamurilor etc.
Materialele izolante utilizate au ca principal[
caracteristicd capacitatea de r
menfine aer, deoanece aru| este un izolant natural foarte bun. Alte caracteristici
deosebit de importante ale rnaterialelor izolante sunt flexibiliate la temperatura de
tucru, antiinflamabilitate, rezistenp la apl gi vapori de apil, rezistenp chimicil,
ugurinfa in depozitare gi manevrarc etc. Dinte materialele izolante cele mai
utilizate sunt vata mineralf fibra de sticlf,, spuma poliutetanicl gi polistirenul
expandat Conductibilitatea lor termictr este cuprinstr lntne 0.03-0.05 W/mK
Izolarea acoperigului este cea mai eficientE m6suri din punct de vedere al
wonomiei do energien ardnd in vederc ponderea mare a pierderilor de clldurl prin
acopcrig. Ieolarea acoperigului se poate face ln mod normal (inserarea unui stfrat
izolant lntrs plafon gi hidroizolatia acoperitoare) sau invers (peste hidroizolafie se.
depune sbatul temoizolrn0. Acest ultim procedeu compenseaetr deficienple;
izola$ei normale.
elementele de construciie sunt
a pierderilor presupun izolarea gi
-J-
Izolarea zidurilor conduce la eregterea conforhrlui termic gi diminuarea
considerabill a pierderilor
energetice. lzolafia externitr arc avantqiul c[ nu perturbl
funclionarea clfidirii gi are ca efect ptrstrarea intregii structuri calde gi
uscate. Ea se
realizeazf cu ajutorul materialehr izolante fixate mecanic sau cu adezivi gi
consolidate cu plasii sau printr-o combina$e de izolalie qi tencuialfl de ciment.
lzolafia aplicati pe pafiea interioar[ a peretilor prezinttr avantajul ctr nu
necesitii modificarea faladei clddirii, se poate aplica numai pe anumite porfiuni ale
cltrdirilor gi
este mai ugor de aplicat. Metoda prezinttr gi
dezavantaje; deoarecc
conduce Ia intreruperea activit{ii interioare in timpul lucrtrrilor
+i
creeazfi
dificultifi in amplasarea sistemelor de conducte, in alimentarea cu energie electricl
gi in amplasarea instalafiitor consumatoare. Izolarea interioarfi reduce spafiut util al
incintelor gi nu poate evita aparilia punfilor termiee.
Izolarea roshrrilor se face cu o spumb pe baz; de vatE mineral[ gi polistiren
expandat
$i
se aplicil inhe zidul interior gi cel exterior. Acest tip de izolafie are un
cost relativ sciizut gi duratfl de recuperarea mic*.
Izolarea fundafiei gi izolarea pandoselii evitf, gi ea aparifia punfilor termice.
Defectele de structur[ ale cl[dirii pi deschiderea necontrolatfi a ugilor gi
feresfrelor conduc la pierderi importante de cilldurl. Pentru otangeizarea
elementelor mobile (upi, ferestre) se utilizeaz[ materiale tip spuml gi
materiale
textile. De asemenea, se urrndregte reducerea pe cilt posibil a numtrrul de deschideri
a ugilor gi ferestrelor.
Ferestrele constituie zrlne cu pierderi irnportante de ctrldur[ in cadrul
cl6dirilor. De asemenea, apar frecvent punli termice intre raml gi perete. Dublarea
geamurilor po{e reduce pierderile cu mai mult de 50%.
ln concluzie, intervenfia in anvelopa clndirii se face pe baza calculelor
tehnico-economice, punf,ndu-se in batanfi investiliile n"cesur" gi
beneficiile
obfinute sub toate aspectele
5,1,2. Consumul de clldurtr prntru ventilsrc
Consumul de cillduitrJ pentru vintilarc asiguril lncllzirea asfului proaspilt
infiodus intr-o incinttr, ?n vederea ?nlocuirii unei cote echivalente de air viCiat
evacuat in exterior.
ln fun4ie de cantitatea de noxe prezenttr ln incinttr, rcgimurile posibile de
funcfionare a instalafiilor de venlilare sunt:
-
ln circuit deschis (f{rl recircularea serului din interior);
-
mixt (cu recirculare par{ialtr a aenrlui din interior);
in circuit inchis (cu recircularea totsll a eerului din interiorul incintei).
Principalele elemente de care depinde mlrimea consumului de cIldunl pantnr
vcntilarc sunfi
'
elemente geografice gi
climaterice : zona geograficl in care este
amplasattr incinta (clldirea), temperatura exterioaril de calcul, direcfia,
frecvenfa gi viteza medie a vf,ntului;
- 3-
-
elemente dependente de nahrrn activitlfii, destinafia incintei gi cantitatea
gi gradul de nocivitate al noxelor emise. Acestea influenfeaztr nurnlrul dc
'
schimburi de eer cu sxteriorul (fiecvenfa), regimurile
de funcfionare ale
instalafiei de ventilare gi anume durah zilnicl de funcfionare respectiv
inhenrperile in ftrncfionare in cursul unei zile precum gi
sipttrmf,nale
(weekend, silrbdtori legale);
-
caracteristicile
constructive ale incintei: volumul interior, temperdturf,
ti
cElduri specificit a aerului,din interiorul incintei;
-
caracteristicile tehnico-construstive ale aparatelor de ventilarc
Ai
modut
de exploatare, gradul
de intrelinere gi sistemele de roglare utilizate;
Metodele de reducere a cons ds csldur[ peilfiu ventilare, ca gi ln cszul
consumului de cildurf, pentru
incllzire, se analiwazlln doul situafii:
-
in faza de conceptie gi pmiectare a insala$ilor
consumatoare;
in cursul exploat[rii instalafiilor deja existente
ln ambele ipo:t"2" metodele
'sunt
drientate c6fi anumite categorii de
elemente, menfionate anterior. Reducerea consumului de ctrldur[ pmtru ventilars
se poate realiza in principiu prin aceleapi metode ca;i in cazul tncilzirii, la carc sc
adaugtr mlsuri specifice cum sunt
utilizarea pc cet este posibil a ventilflrii in rircuit lnchis (gi/sau mixt), in
limitele irdmise de noxele degajate in inrerior;
-
reducerca numirului de schimburi de aer cu exterionrl
(in
cazut venfiErii
in circuit deschis), tn concordanfH cu neesitifile locali ale incintei;
-
scurtarea intirvalelor de venti'lare (in
cazul ln care nF se dispune de
.
sisteme de automatizare, car s[ permitE pornirea gi
oprirea automatfi" la
atingerea anumitor parametrii limitE);
oprirea instalafiilor de ventilare pe timpul pauzelor, zilelor de weekond gi
a sfirbtrtorilor;
-
dotarea cu sisterne'de regtare automatfi a temperaturii gi umiditlfii
aerului;
-
imbuniltifirea performanlelor tehnice ale aperatelor
$
instalgiilor
utilizate;
lmbun[Efirea performanplor ln
,firncfionaFea
bateriilor de incilzir n
acdui, utilizate in ceittalele de ventilarer prcurr gi a aerotermelor, ln
cazul ventil[rii locale a incintelor;
lntnefinerea gi
exploatara coresti a instalatiilor;
f.lJ. Consumul de cIlduil pentru pncprmnef rpei calde
Mlrimea aeestui tip de consurn- de cflldurfl depinde in primul rfind de naturr
:onsumatorului,
de gradul
de dotare cu instalafii sanitare gi
de tipul acsstolt.
)urata zilnic[ de alimentare cu ap[ caldl prcum gi
modul de varialie a cererii tn.
ursul unpi zile gi tn cursul silpttrmf,nii depind de tipul
$
nurntrnrl consumatorilor
.
rondafi unei surse.
ri.
Temperatura apei reci din refeaua de ap[ potabilil,
utilizattr pentru prparars
rpei calde de consum,. precum gi
temperatura apei calde prparate, influenpazl in
iutod
direct rntrrimea ionsumutui gi rnodul de variafie a acestuia. Caracteristicilo
alo instalafiilor utilizate pentru ptpararea apoi calde
punctului termic),
modul de exptoatrre, intrlinere gi rcglare pot
influenla la r6ndul lor m[rimea gi modul de varialie al consumului.
:"'
Metodele de reducere a consumului de cilldur[ pentru prepararea apei calde
principalele elemeRte menlionate anterior:
-
optimizarea programului (orarului) de func[ionars a instalafiilor do apl
-
utilizarea de aparate economice (ex. dispersoare de dul);
-
contoriranet consumului de aph caldi la consumatori;
-
utilizarea acumulatoarelor de c[ldurtr;
*
reduceree temperaturii de stocare a apei la 50t;
-
intrefinersa gi
exploatarea corecti a instalafiilor de preparare a apei caldc;
-
curf,farea periodicit a suprafe{elor de schimb de c[ldur[, pentru
menfinerea in timp a performanfelor;
:
limitarea temperaturii de calcul a apei caldo la 50oC, pentnr reducerea
depunerilor in instala{ii qi pentru a nu accentua fenomenele de coroziune
a instala{iilorl
sisteme de recirculare a apei calde;
izolarea optimtr a conductelor de dishibulie pi
a,tezewaarelor de stocarc,
prscum gi intrelinerea in timp a acestora;
r
-
utilizarca sisternelor de mtrsurare gi reglare automata
In cazul intreprinderilor industriale, apar caracteristici suplimentare ale
u,consumului
de cllduri pentru prepararea apei calden cane impun mlsuri
i,ruplimentare
pentru reducerea acestuia:
decalarea ln timp a consumului de ap[ caldl sanitarl faftr de consumul
ri.,
tehnologic de ap[ caldtr sau fierbinte, aspect carg hebuie s[ fie avut ln
",
vederp la dimensionarea instalafiilor de producerc, transport gi distribugie
a
s,i
a apei calde;
,'r
-
desfilgurara ln timp a consumurilor ln cursul zilei de lucru, pc baua
trr,,
acsteia oblinf,ndu-se reducerea valorii murime
gi
a duratei consumului;
;
-
rcuperarea resursetor energetice secundare gi utilizarea resurselor
3.2. CONSTIMTIL I}E CALDTTRA TEIINOLOGIC
; ? .
Scopul consumului de clldurtr tehnologic oste rsigurarca desfngurdrii ln bune
'nondilii
a pnccc$elor tehnologice. Consumetorii de clldutl tehnologici prczinttr o
matt diversitate, caracteristicl transmisl gi conzumurilor de cncrgie. Ele sunt
difcrite sub aspeetul destinafiei, natuii agentului tcrmic, nivelului termic,
continuit4ii, rnodului caracteristic de variafie etc.
-
4-
Agenfii termici utilizafi sunt abur, ap[ fierbinte, apfi caldf,, aer caldn gaze
de
ardere, fluide organice naturale sau de sinteztr etc.
'Mlrimea
consumului de cfildurfi tehnologic nu depinde de condiliilc
climaterice exterioare ci numai de natura gi modul de varialie in timp a procesului
(ciclic, continuu, intermitent). Ea depinde gi
de gradul de incflrcare al agregatelor
tehnologice.
Durata de utilizare a c,errii maxime este in general
mare gi
depinde de
baracteristicile ramurii industriale clreia ii aparfine procesul
tehnologic, de
numlrul de schimburi gi
de modul de organizarc a activitflgii in cadrul intreprinderii
industriale.
Consumul de cfildurl tehnologic este parte integranttr a sistemului energetic
industrial. in funcfie de stadiile
-convut*iei
energiei, al[turi de subsistemul
con$umului, ln cadrul sistemului energetic industrial, sunt incluse subsisternele
producerii,
transportului gi
transformirilar energetice intermediare. De ace.94
milsurile de rcducere a consumului de efildurfl tehnologic se vor analiza'ln
ansamblul sistemului eriergetic industrial, avf;nd fn vedel nu numsi optimizarea
tehnologiei de consum, dar gi optimizarea proceselor
de producere, hansport gi
transformtr ri energetibe.
Principalele. categorii de process tehnologirb,
clrora li se
pot asocia
consumuri de ctrldurtr, in funcfie de natur[, sunt:
-
procese de inalt[ tempefature (500
-
1200 t), care utilizmzl cflldura
dezvoltat[ de arderea combustibililor (pirolehnoiogice); :
procese de medie temperaturil (200400
t), fn general pfiocese de
'
acfionare a maginilor unelte (ciocane, prese, compresoare) care pot utiliza
ca agent termic abur
gi ga.ze;
-
procese de
joase
t *p*tril (120-l50oC),
care sunt procese
dctncflzirs
sau rilcire a diferitelor substanfe: distilare, uscans, fierberc etc. ln cadnrl
acestor procese se utilizeazA ea agent termic aburul, apa caldi, air cald.
De asemenea, agregatele indushiale consumatoare de c[ldurtr sunt foarte
diferite, in funcfie de construcfia, destinafia tehnologica gi regimurile de utilizarc.
ln frrnclie de considerentele amintiie, clasifiiarea afrratelor industri*le
eonsumatoare de ctrldurfl se poate face:
ln funclie de natura procesului tehnologic la care participft aparate fur
care arc loc varialia rcgimului termic
Ai
eparate ln care afie loc
\
modificarpa stErii de agregare;
-
ln funcgie de modul in cane ane loc hansmisia clldurii: aparaE
consumatoare ln care transmisia clldurii se fasE prin suprafefe dc schimb
'
de clldurl gi cu amestecl
in firncfie de regimul de firnclionare: apamte cu a4iune continu[ gi
aparate cu actiune intermitentl.
Mlsurils de rcducene a consumului de clldurl bhnologic vinazh
direclii principale:
utiliznrca finall a ctrldurii la consumatori;
dottr.
:
-
celelalte componente ale sistemului energetic indusrial, inclusiv
interconexiunile dintre ele.
'
in cele ce urmeaztr vor fi abordate metodele aferente primei categorii. ln
funclie de problemele pe carc le vizeazil,. metodele de reducere a consumului de
ctrldurl industrial, pot fi grupate
in pachete
de mlsuri. Principalele aspecte
abordabile cu efeste importants la nivelul optimizlrii consumurilor indusriale sunt
adoptarea unor tehnologii performante
ln realizarca aparatelor consulnatoarc de
cflldurf,, dimensionata tehnico-ecbnomictr a acestora, in corclafie cu arrsamblul
sistemului industrial, care conduce la economii energetice importante.
Efectele sunt considerabile, dactr inc[ din faza de proiectare se alegs corect
tipul de agent terrnic
ai
pararnetrii aeestuia. Aceste elemente au o importanfl
deosebitit Ia reducerea pierderilor de clldur[ in cadeul verigii de utilizane finali a
energiei. Alegerea corcctil (pe baza uriui calcul tehnic$conomic) a naturii gi
paramehilor
optimi ai agentului termic la consumatorn se face in corelafie cu natura
, gi parametrii agentulultermic de transport. Cregterea randamentelor de utilizarea a
'energiei
in cadnrl agregatelor consumatoare precum gi modul de lncfircare I
acestora se face in concordanfE cu tehnologiile adoptate.
intre mEsurile care vizeeztr mflrimea componentelor consumului tehnologic
de cildurd este gi stabilirea valorilor reale ale cercrii nete de energie utilil ale
proceselor
tehnologice.,O importanftr deosebitl in reducerea consumului de cllduril
tehnologic al unei
intreprinderi
industriale o are decalarea valorilor maxime ale
consumuril or componente.
Alte metode de optimizaru a consumului de cildurfi tehnologic,
degi
nu
vizen# in mod direct instalafiile tehnologice consumatoarco au o importanfi
deosebitit
in rpducerea consumului. Ele constau in alegerea formei optime de
energien imbuntrtEfirea randafirentelor de conversie gi de transport in subsistemele
anterioare consumuluir cregterea randamentelor de producere,
diminuarea
pierderilor
datorate necorellrii regimurilo,r de livrare cu cel; ah cererii de c[ldrr[.
Adoptarea. unor solufii
judicioase
de rccuperare a resurselor energetice
secundarc ln interiorul conturului de bilant conduce la reducerea consumului de
resurse primare.
53. CONST]IVTUL DE AER COIT{PRIMAT
Aerul comprimat este utilizat in intreprinderile industriale, fn special pcntiu
mecanizarea gi automatizarea proceselor de producfie.
Avantajele utilizirii aerului comprimat ln procesclee tehnologice constau in
sceea cil aerul nu este exploTibiln nu arde, nu condenseazl" nu lste toxic sau
poluant gi
este disponibil tn cantiHli nelimitate. In general, investifiile aferente
ins'talaliilor pneumatice
sunt mai mici decf,t cele aferente instalafiilor eleetrice.
- 5 -
Mecanismele pneutnatice permit funcfionanea in condiliile unui mediu umed,
exploziv gi
la temperaturi inalte. Aparatele
gi dispozitivele acfionate pneumatic
su
la rf,ndul tor o serie de avantaje :
.
construcfie simpll
r
consum redus de materiale
I
preeintE posibilitatea
standardiz[rii elernentelor componente
?
siguranp in exploatare.
Producerea, distribufia qi consumul aerului comprimat sunt afectrnte de pierderi
calitative pi cantitative. Eficienfa eneryeticf, a producerii aerului comprimat,
denumitfl gi "eficienftr pneumatici", se exprimd prin raportul intre lucrul mecanic
util efectuat de unitatea de aer comprimat in aparatul consurnator gi
lucrul mecanic
consururt de compresorul de aer.
Pierderile in sistemul de producere apar in motorul de antrenarc al
compresorului gi in compresorul propriu-zis. Ponderea'cea mai mare o au pierderile
ln compresor, a ciror reducere se poate obfine prin fracfionarea comprimilrii in
mai multe.trepte, fiecare dintre ele urmati de o rf,cire intermediarl. Pierderile
compresorului mai depind de gradul mediu de incf,rcare, de solu;ia de antrenare gi
de metoda de reglare a debitului
Pierderile prin r*ep*ri sunt determinate de neetangeitllile traseului aerului de la
sursE la consumator
fiocuri
la cilindrii, $ertaren supape gi robinete),
Pienderile prin scf,p[ri apar in cazul mecanismelor pneumatice atflt la mercul
in sarcini cf,t'gi la mersul in gol. De multe ori, piErdurile de aer comprimat prin
sctrpiri deplgesc ca valoare sonsumul util. De aceea, se recomande determinarea
periidici
a scip[rilor, at6t in timpul exploat[rii c6t gi
dupil reparafii. Scipilrile se
pot determina cu ajutorul contoarelor, iar in cazul lipsei acestqa sau a unei prccizii
insuficiente, ele se pot determina prin ni[surarea clderii de presiuns a aerului ln
conducta principal4
cu consumatorii deconectafi. Experienp practic6 a dovedit
faptul ctr, ?n caeul instalafiilor uzate, valoarea pienderilor prin sclpEri poatc ajunge
la 30
-
40% din volumul total de aer vehiculat.
Pentru diminuarea pierderilor prin sc[p[ri, un rol important tt are starea
tehnic[ gi
modul de exploatarp a dispozitivelor de lnchidere gi reglare.
gre$cra
gradului
de automatizare conduce la eliminanea pierderilor prin sclplri din timpul
opririlor. Nerespectarea normelor de dimensionare gi consfiuc$e a consumatorilor
pneumatici gi
a sistemelor de distribufie a aerului comprrmat conduce la ecldei:er
presiunii aerului de alimentare gi implicit h func$onaroa nes*tisflcltoarp I
acestona.
Pierderile sub forml de sllduril apar tn cazurile In care! perrtu econornislnea
aenrlui comprimaf s recurgs la crrgtcrea temperaturii acesnria. Pentm diminurrea
pierderilor de sfildura ln mediul ambiant, dirct proportionalc cu temperfina
acmlui, sste necesarl izolarea tbnnicl corespunzatoarc I conductclor dc acr
comprimat
Pierderile prin ftBcars su$t detenninste de rezistenple lntlmpinatc la,
curgcrca aerului de h surf, de produccre pfnil la sei mai indeplrtafi consumatori,
UI
Pentru reducerea acestor tipuri de pierderi este necesartr reducerta vitezei aerului
comprimat la cca 12
-
l5 m/s, iar in canrl conductelor foarte lungi chiar p$n[ la
l0 ny's,
Aerul poate confine o enumittr cantitate de umidiate mr
Foate
eondensa ln
conduc{ele de distribufie, conducf;nd la depuneri importante po haseu precum gi la
coroziunea refelelor de aer cornprimat gi a insfialafiilor consumatffirc. De aceea,
este necesaril uscarea corespunzEtoare a
gcruluin
ceea ce implicfi echiparea cu
Fezervoane de separar a condensatului precum gi cu filtre sprciale amplasate
lnaintea instalaliilor consumatoarc de aen comprimat.
Pierderile la evacuane apar la iegirea aerului comprimat din refelele de
distribufie gi inharea in aparetele consumatoro, in special datoritl regtlrii incorecte
a organelor de admisie a aerului cormprimat.
Prineipalele mtrsuri de reducerc a pierderilor ln inhegul ansamblul
(producere,
distributie gi consum a aerului comprimat) sunt
.
imbunEtilfirea modului de utilizang a aerului comprimat la consumatori prin
realizarea dc ajutaje eeonornice, autornatizarca
gi
etangeizarea admisiei aerului
cornprimat la aparatele consumatoarc, utilizf,rsa de
ajutajc
cqrect dimensionate
in vederea alegerii secliunii minime de hecere;
I
uscarea'aerului, avfuid in vedere cE prin rtrdirea sa are loq coidensarca
vaporilor de aptr confinufi, reducfuid scctiunile de curgere gi inrlutltind
func{ionarea sistemelor dc aer comprimat;
.
rn[rirea presiunii gi rlcirca srului aspirat, cfrnd este necesar[ cregterca
debitului compresorului
;
.
iniakiren aenrlui comprimat inainte de consumatori, pentru acelagi consum
volumebic se reduce astfel consumul gravimetric. Incllzirpa aerului chiar Ia
temporaturi inalte, nu prezintl pericol de explozie a eventualului amestec aer si
ulei;
.
normrrea
judicioastr
I consurnurilor spccifice de aer comprimat pe unit{i de
produs, pe sintii de pmducfie, etc.
Efe*ele aplic{rii acestor mlsuri ssupra diferitelor sisteme de aer comprimat
tu consecinfe diferite in frrnc{ie de conditiile concrete alc fiec&ci intcrprinderi
industriale, de gradul tle dotare tehnic[ e instalafilor gi de rnodul lor de exploatarr
5.4 CONSUMUL I}E EI\TERGIE TT,TCTNTCA
Principalii consumatori de energie electricil din diferitele domenii de
activitate (indusfie,
transporturi, populatie si agenfi economici] sc gnrpeaz[ ln
douil mari categorii:
.
in*alalii de iluminat,
.
instalafii de fo4l.
- 6
r -
Analiza economica I consumului de energie clectricl incepe cu factura de plattr gi
sistemul de tarifare adoptat. In general plata de talre se face in cazul nerespecttrrii
limitelor inscrise in contractul de livrare pentru factorul de putere, sarcina maximX"
consumul de putere la v&rful de sarcini, etc,
Astfel, seIderea factorului de putere sub valoarea neutral[ de 0,92 conduco la
facturarea suplimentara a energiei reactive. Sarcinc maxirnE este stabilittr.pcntnr
puterea asfive, deptrgirea ei atrtrgind penalititli
in special pentru marii consumatori
iirdustriali. Reducerea ceierii maxime conduce gi la aplatizareacurbei de sarcinfl.
Principalele aspecte supuse analizei tehnice sunt:
I
Factorul de putere;
.
Consumul de energie elctricE;
t
Puterea activtr consumatl;
.
Factorul de utilizare;
e
Factorul de incdrcare
In general se analizeazi diagramele de variafie ale m[rirnilor menfionate mai
sus, care sunt deosebit de sugestive.
in urma analizei tehniie rezulttr mflsurile rehnice gi
oragnizatorice menite si
conducE la cregterea eficienfei utiliznrii energiei
De exemplu; cregterea consumului de energie elechic[ ln anumite etape ale
perioadei analizate po4te fi determinatfl de:
o
Cregterea producfiei;
o
Utilizarea unor noi bchipamente electrice;
o
Reducerea iluminatului natural,
Sctderea factorului de putere simultan cu crepterea consumului de energie
electric[ poate fi cauzatit de prezenfa unor sarcini inductive (instalarea
de motoare
electrice).
Factonrl de incdrcare aratil in ce fel este utilizatE capacitatea inetalate a
echipamentelor electrice.
Printre cele mai utilizate metode de reducerc a consumului de energie
elechicl la instalafiile de iluminat se numilrtr inlocuirea corpurilor de iluminat
incandescente cu lf,mpi fluorescente de putere mai mic[ sau cu alte tipuri de llmpi
cu eficienp ridicatl. Principalul inconvenient al llmpilor fluorescente este sc[derea
factorului de putere.
Penttr remedierea acestui incovenient se utilizeaztr balasturi
capacitive, metoda putAnd fi consideratl ca o metod[ inrportant[ de conservare a
energiei.
In cazul in care, ln urma mlsurf,torilorn rearltii un nivel de iluminere mai
mare decdt cel normal, pentm rcducerca coilsumului de energie electrictr se poate
apela reducerea nivelului de iluminare. Aceastf, supnadimensionar a nivetului de
iluminare poate apare ca unnnre a sphimb[rii destinafiei inifiale a clldirii sau a unei
gregeli de proiectare.
O altn rnetodfl constl ln suspendsses corpurilor de iluminat la o inllfime mai "
mic6, in urma unui calcul tehnico.economic, in care intervin costurile suplimentarc
'
afercnte montajului.
uI=i
EEEEEqEHEEIEg
g H
E
'E
:=
E
5
E;fiU'
E
q+
E 5i
flflEg E
gEFEEgEgEEqF{EgigEEEg
at
s
E
E=
EFr
*
EEEE
=Fe
s ffiu c$
H E
' F
EE
H
EE
i
+
EiigEEtE
ist**EaEEEF{E
. F E at
i
i -E
i.+sea{3g$u;Eff
a:!fiEtgg$$
- - H
{ J t U . E y
E ' F ; F 3
" j f : E5 5 : : . E
-v
-