CUPRINS

CUPRINS...................................................................................................................................1
CAPITOLUL 1: SISTEMUL BUGETAR - MIJLOC DE CONSTITUIRE I
UTILIZARE A FONDURILOR PUBLICE N ROMNIA.................................................3
1.1. Consideraii noionale privind bugetul.............................................................................3
1.2. Principiile bugetare..........................................................................................................4
1.3. Organizarea sistemului bugetar n Romnia....................................................................
1.3.1. !"era de activitate #i instituiile publice implicate...................................................
1.3.2. Organizarea sistemului bugetar n Romnia...........................................................1$
1.3.3. Clasi"icaia bugetar% & cadrul unic de prezentare a veniturilor #i c'eltuielilor
publice...............................................................................................................................1(
1.3.4. Ordonatorii de credite & rol #i responsabilit%i........................................................1)
1.4. Procedura bugetar%.........................................................................................................1
CAPITOLUL 2: CONINUTUL BUGETULUI PUBLIC NAIONAL...........................22
2.1. *eniturile publice...........................................................................................................22
2.1.1. *enituri ordinare +curente,.....................................................................................23
2.1.2. *eniturile e-traordinare +sau ocazionale,...............................................................24
2.1.3. .lte venituri............................................................................................................2(
2.2. C'eltuieli publice...........................................................................................................2(
2.3. /ugetul public naional al Romniei .............................................................................2)
2.4. 0undamentarea indicatorilor bugetari............................................................................2
2.4.1. 0undamentarea veniturilor bugetare.......................................................................2
2.4.2. 0undamentarea c'eltuielilor bugetare.....................................................................31
CAPITOLUL 3: CONTABILITATEA CAPITALURILOR INSTITUIILOR
PUBLICE.................................................................................................................................4
3.1. Contabilitatea capitalurilor proprii.................................................................................4)
3.1.1. 0ondurile instituiei publice....................................................................................4)
3.1.2. Rezervele din reevaluare........................................................................................42
3.1.3. Contabilitatea rezultatelor instituiei publice..........................................................($
3.1.4. 0onduri cu destinaie special%.................................................................................(3
3.2. Provizioane pentru riscuri #i c'eltuieli...........................................................................(4
3.3. Contabilitatea mprumuturilor #i datoriilor asimilate.....................................................((
3.3.1. 3mprumuturile din emisiunea de obligaiuni...........................................................(2
3.3.2. mprumuturi interne #i e-terne contractate sau garantate de stat............................1$
3.3.3. mprumuturi contractate sau garantate de autorit%ile administraiei publice locale
...........................................................................................................................................1$
CAPITOLUL 4: CONTABILITATEA C!ELTUIELILOR I "ENITURILOR
INSTITUIILOR PUBLICE.................................................................................................#2
4.1. Contabilitatea c'eltuielilor instituiilor publice.............................................................13
4.1.1. 4elimit%ri privind c'eltuielile instituiilor publice.................................................13
4.1.2. Clasi"icarea c'eltuielilor instituiilor publice..........................................................14
4.1.3. 0azele e"ectu%rii c'eltuielilor..................................................................................1
4.1.4. Coninutul economic al conturilor de c'eltuieli......................................................12
CAPITOLUL $: RAPORT%RILE CONTABILE N INSTITUIILE PUBLICE..........1
(.1. 5nventarierea general% a patrimoniului..........................................................................)1
(.2. 3ntocmirea balanei de veri"icare sintetice.....................................................................))
(.3. 3ntocmirea situaiilor "inanciare.....................................................................................)
(.3.1. /ilanul contabil......................................................................................................)2
1
(.3.2. Contul de rezultat patrimonial.................................................................................$
(.3.3. !ituaia "lu-urilor de trezorerie...............................................................................1
(.3.4. !ituaia modi"ic%rilor n structura activelor6capitalurilor........................................1
(.3.(. .ne-ele la situaiile "inanciare................................................................................1
CAPITOLUL #: ANALIZA BUGETULUI DE STAT AL ROMNIEI...........................&
N PERIOADA 2''& ( 2'1'...................................................................................................&
1.1. 5ndicatorii bugetari sintetici ..........................................................................................)
1.2. .naliza veniturilor bugetului de stat .............................................................................2
1.3. .naliza c'eltuielilor bugetului de stat...........................................................................21
1.4. 4e"icitul bugetar..........................................................................................................1$3
CONCLUZII SI PROPUNERI............................................................................................1'4
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................1'$
2
CAPITOLUL 1: SISTEMUL BUGETAR - MIJLOC DE CONSTITUIRE I
UTILIZARE A FONDURILOR PUBLICE N ROMNIA
1.1. C)*+,-./01,, *)1,)*02. 3/,4,*- 567.862
.liniindu&se re"ormei generale romne#ti7 "inanele publice au parcurs trei stadii de
remodelare #i armonizare cu noile accente pe care economia naional% le prime#te. .cestea
sunt marcate de cele trei legi speci"ice domeniului atragerii #i gestion%rii banului public8
9 legea nr. 1$61221 care stabilea noul raport al "inanelor publice cu bugetul
public naional7 n sensul preciz%rii competenelor "inanelor publice n leg%tur% cu elaborarea
#i e-ecuia bugetului7 stabilirea #i ncasarea veniturilor statului7 utilizarea mi:loacelor
"inanciare publice #i respectiv controlul modului de "olosire a acestora;
9 legea nr. )261221 n care se e-pliciteaz% gestionarea resurselor "inanciare
publice printr&un sistem unitar de bugete cuprinznd bugetul de stat7 bugetul asigur%rilor
sociale de stat7 bugetele locale7 bugetele "ondurilor speciale7 bugetul trezoreriei statului #i
bugetele instituiilor publice cu caracter autonom;
9 legea nr. ($$62$$2 consolidata cu legea nr. 31462$$3 si legea nr. 2162$$17 n
vigoare n prezent7 a introdus conceptul de buget general consolidat care reprezint% ansamblul
bugetelor componente ale sistemului bugetar7 agregate pentru a "orma un tot unitar. .gregarea
#i consolidarea au drept scop eliminarea trans"erurilor e"ectuate ntre bugetele componente n
vederea identi"ic%rii corecte a "lu-urilor "inanciare de "ormare a veniturilor statului destinate
repartiz%rii n "uncie de nevoia social% #i n concordan% cu politica "inanciar% a anului la care
se re"er%.
.#adar7 resursele "inanciare publice sunt gestionate prin intermediul bugetului care7 n
procesul elabor%rii #i "uncion%rii ulterioare #i&a evideniat trei principale modalit%i de
abordare #i anume8
9 :uridic% . Potrivit acesteia7 bugetul este un act n care se nscriu veniturile #i
c'eltuielile probabile ale statului7 pe o perioad% determinat% de timp7 de regul% un an.
Con"orm legii "inanelor publice el necesit% autorizarea prealabil% a puterii legislative7 aceasta
implicnd elaborarea legii bugetului pentru "iecare an de c%tre Parlament. .vnd la baz% o
lege7 bugetul are caracter obligatoriu pentru e-erciiul bugetar la care se re"er%. <l aste un
document o"icial n care sunt nscrise nivelurile aprobate ale c'eltuielilor7 m%rimea veniturilor
ce pot "i mobilizate la dispoziia statului #i perioada de timp la care se re"er%;
9 economic%. 4in acest punct de vedere bugetul re"lect% relaii economice7
e-primate n bani7 ce iau na#tere n procesul repartiiei produsului intern brut pentru
3
ndeplinirea "unciilor #i sarcinilor statului7 n con"ormitate cu obiectivele politicii economice7
sociale sau de alt% natur%7 promovate pentru o anumit% perioad%. Concret7 aceste relaii se
mani"est% n procesele de mobilizare a resurselor b%ne#ti la dispoziia statului #i de repartizare
a acestora7 elementul 'ot%rtor pentru nivelul indicatorilor nscri#i n buget "iind volumul
produsului intern brut sau7 cu alte cuvinte nivelul de dezvoltare economic% al t%rii respective;
9 "inanciar%. /ugetul este un plan "inanciar la nivel macroeconomic care realizeaz%
previzionarea8
= pe termen scurt7 deoarece estimeaz% veniturile #i c'eltuielile publice pe timp de un
an;
pe termen mediu7 prin elaborarea bugetelor&program de regul% n domeniul
investiiilor publice.
Rolul bugetului se mani"est% mai ales pe plan "inanciar #i economic. Pe plan "inanciar7
bugetul este cel care asigur% atragerea #i diri:area resurselor "inanciare necesare ndeplinirii
"unciilor #i sarcinilor statului7 iar n domeniu economic rolul s%u se traduce prin utilizarea
prg'iilor economico&"inanciare7 ca instrumente de in"luenare a con:uncturii economice.
Pentru ndeplinirea menirii bugetului general consolidat7 n procesele de elaborare7 e-ecuie #i
control7 el realizeaz% cone-iunea tuturor celor implicai n economia naional%8 ntreprinderi
publice7 private7 instituii din s"era nemateriala +nv%%mnt7 s%n%tate7 cultur%,7 populaie #i
diver#i parteneri e-terni.
Concluzionnd7 bugetul este un act previzional obligatoriu ce compar% veniturile #i
c'eltuielile a"erente perioadei la care se re"er%. <l trebuie s% re"lecte ct mai real resursele ce
pot "i atrase #i destinaia acestora7 precum #i s% permit%7 n procesul e-ecuiei bugetare7
compararea veniturilor ncasate cu c'eltuielile e"ectuate7 n conte-tul analiz%rii veniturilor pe
surse de provenien% #i a c'eltuielilor pe destinaii. Pentru ndeplinirea acestor cerine la
elaborarea #i e-ecuia bugetului7 trebuie respectate principiile bugetare7 e-plicitate #i n legea
"inantelor publice #i anume8 universalitatea7 publicitatea7 unitatea7 anualitatea7 specializarea
bugetar% #i unitatea monetar%.
1.2. P/,*9,3,,2. 567.80/.
Con"orm legii "inanelor publice7 principiile generale bugetare se adapteaz% la
speci"icul "iec%rui buget. .plicarea lor di"er% de la ar% la ar% #i de la o perioad% la alta n
cadrul aceluia#i stat7 n "uncie de condiiile concrete ale economiei respective ct #i de
priorit%ile #i obiectivele politicii acestuia.
4
Principiul universalit%ii presupune nscrierea n buget a sumelor globale ale
veniturilor #i c'eltuielilor publice7 c'iar n condiiile n care realizarea veniturilor publice
presupune e"ectuarea unor c'eltuieli prealabile. Cu alte cuvinte7 nu pot "i compensate
veniturile bugetare cu c'eltuielile a"erente acestora. 3n buget veniturile trebuie s% "igureze cu
sumele lor brute7 iar c'eltuielile cu sumele lor totale7 ast"el nct s% se o"ere posibilitatea
puterii legislative +Parlamentul, s% cunoasc% veniturile totale pe care statul urmeaz% s% le
ncaseze precum #i destinaia pe care acestea o vor primi.
.plicarea strict% a acestui principiu conduce la elaborarea unui buget brut care permite
analiza corelaiilor e-istente ntre di"eritele categorii de venituri #i c'eltuielile a"erente lor.
3n practic%7 cerinele acestui principiu nu sunt ntotdeauna respectate ast"el c%7 n unele
cazuri s&a trecut la elaborarea de bugete mi-te7 unde veniturile #i c'eltuielile unor instituii
"igureaz% cu sumele lor totale7 iar altele numai cu soldurile dintre veniturile posibile #i
c'eltuielile a"erente lor. .st"el de venituri #i c'eltuieli ce se pot nscrie n buget numai cu
soldul pot "i urm%toarele8
9 veniturile de la ntreprinderi publice #i subveniile c%tre acestea;
9 v%rs%mintele c%tre buget #i subveniile primite de la acesta n cazul relaiilor
bugetelor locale cu bugetul de stat;
9 subveniile primite de unele instituii din s"era nematerial%7 care realizeaz%
venituri pe care le rein pentru acoperirea unei p%ri din c'eltuielile lor.
.doptarea soluiei bugetelor mi-te evit%7 acolo unde este posibil7 evidenierea unui
rula: arti"icial al veniturilor #i c'eltuielilor publice. 4e e-emplu7 unele instituii pot realiza
venituri7 c'iar #i e-cepionale7 care dac% nu s&ar lua n considerare la elaborarea bugetului ar
conduce la stabilirea unei subvenii bugetare ce nu re"lecta realitatea.
>niversalitatea presupune unitate bugetar% adic% toate veniturile #i c'eltuielile
bugetare s% "ie nscrise ntr&un singur document care s% reuneasc%7 printr&o prezentare clar%7
veniturile cu sursele lor de provenien% #i c'eltuielile cu destinaia lor. >nitatea bugetar% are
ca e"ect elaborarea unui buget unic care sintetizeaz% ansamblul relaiilor "inanciare publice.
Ca #i n cazul universalit%ii7 unitatea bugetar% admite derog%ri7 dictate de
comple-itatea relaiilor n cadrul economiei7 precum #i de unele evenimente ce apar n
anumite condiii date. .st"el7 pe lng% bugetul general +ordinar,7 se mai ntocmesc #i alte
bugete cum ar "i8 bugete autonome7 bugete e-traordinare7 bugete ane-e #i conturi speciale de
trezorerie.
/ugetele autonome se ntocmesc de c%tre colectivit%i locale #i de ntreprinderi publice
cu personalitate :uridic% #i autonomie "uncional%. Concret7 ntocmesc bugete autonome8
(
9 unit%ile administrativ&teritoriale +:udee7 ora#e7 comune, pentru care autonomia
bugetar% este real%7 "%r% ca ele s% aib% #i o autonomie "inanciar% deoarece veniturile proprii nu
sunt su"iciente acoperirii c'eltuielilor; de aceea bugetele locale sunt corelate cu bugetul
administraiei centrale de stat n m%sura n care primesc de la acesta subvenii;
9 ntreprinderile publice cu caracter industrial sau comercial care realizeaz% venituri ce
le permit n mare m%sura acoperirea c'eltuielilor a"erente.
/ugetele e-traordinare se ntocmesc n situaii speciale cum sunt8 crize economice7
calamit%i naturale7 r%zboaie etc. *eniturile nscrise n aceste bugete provin din impozite
special instituite7 mprumuturi sau emisiune monetar%.
/ugetele ane-e sunt bugete distincte de bugetul ordinar al statului7 care se ane-eaz% la
acesta #i se voteaz% separat de c%tre Parlament. <le se elaboreaz% pentru veniturile #i
c'eltuielile unor instituii publice sau ntreprinderi proprietate de stat care nu au n mod
obligatoriu personalitate :uridic%. /ugetele ane-e se coreleaz% cu bugetul ordinar al statului7
prin evidenierea soldului lor la partea de venituri +dac% acestea sunt mai mari dect
c'eltuielile, sau la partea de c'eltuieli +n caz contrar, primind ast"el subvenii bugetare.
Conturile speciale de trezorerie evideniaz% ncas%ri ce nu reprezint% propriu&zis venit
bugetar #i pl%i care nu au caracter de"initiv. ?eg%tura lor cu bugetul const% n aceea c% pentru
soldurile debitoare ale acestora7 bugetul ordinar realizeaz% acoperirea.
3n strns% leg%tur% cu universalitatea #i unitatea bugetar%7 "uncioneaz% sintagma
neafectrii veniturilor bugetare. .ceasta nseamn% c% veniturile ncasate la buget se
despersonalizeaz%7 adic%7 veniturile n ansamblu7 se utilizeaz% pentru acoperirea tuturor
c'eltuielilor. @u se admite ca un anumit venit bugetar s% "ie "olosit pentru acoperirea unei
anumite c'eltuieli. Ai de la acest principiu e-ist% abateri care sunt acelea#i cu cele de la
principiul unit%ii bugetare. .st"el7 pentru "inanarea anumitor activit%i #i servicii ale statului
se scot n a"ara bugetului ordinar anumite venituri care "ac obiectul unor bugete autonome7
e-traordinare7 ane-e sau conturilor speciale de trezorerie.
Principiul publicit%ii bugetului este principiul care presupune ca dup% dezbatere #i
aprobare7 bugetul #i contul privind nc'iderea e-erciiului bugetar s% "ie publicate n
Bonitorul O"icial sau n culegeri de legi. 4e asemenea datele nscrise n proiectul de buget
sunt date publicit%ii n pres%7 radio #i televiziune.
Publicarea bugetului este o necesitate n condiiile particip%rii la relaiile economice7
"inanciare #i monetare internaionale.
Principiul anualit%ii bugetului se re"er% la perioada de timp pentru care se ntocme#te
#i la perioada n care se ncaseaz% veniturile #i se e"ectueaz% c'eltuielile. Raiunile pentru care
acest principiu "uncioneaz% sunt de ordin politic #i te'nic. .st"el7 raiunile politice se re"er% la
1
e"iciena controlului parlamentar asupra gestionarii bugetului7 iar cele te'nice au n vedere
gradul mai mare de realitate al previziunii anuale a veniturilor #i c'eltuielilor.
Con"orm principiului anualit%ii7 bugetul se elaboreaz% pentru o perioad% de 12 luni.
.nul bugetar poate s% coincid% sau nu cu anul calendaristic; la noi7 ca #i n 0rana7 Cermania
etc7 anul bugetar coincide cu anul calendaristic. 5n !.>... 3ns% anul bugetar se des"%#oar% pe
perioada 1 octombrie & 3$ septembrie.
Re"eritor la perioada n care se e-ecuta bugetul7 aceasta poate s% coincid% sau nu cu
perioada pentru care a "ost aprobat7 aceasta deoarece unele venituri se ncaseaz%7 iar unele
c'eltuieli se e"ectueaz% dup% e-pirarea anului bugetar. Problematica veniturilor nencasate #i a
c'eltuielilor nee"ectuate se poate soluiona prin8
9 sistemul de gestiune prin care7 la s"r#itul anului bugetar7 bugetul se nc'eie7 iar
contul de nc'idere a e-erciiului bugetar va cuprinde numai veniturile ncasate #i c'eltuielile
e"ectuate; veniturile nencasate urmeaz% a "igura n bugetul anului urm%tor7 iar c'eltuielile se
vor nscrie n bugetul anului n care se vor e"ectua;
9 sistemul de e-erciiu prin care7 e-ecuia bugetar% se prelunge#te pn% la ncasarea
veniturilor prev%zute #i e"ectuarea c'eltuielilor bugetate. .cest sistem prezint% inconvenientul
"uncion%rii paralele a dou% bugete.
Principiul specializ%rii bugetare are n vedere nscrierea n buget #i aprobarea de c%tre
Parlament a veniturilor pe surse de provenien% #i a creditelor bugetare pe categorii de
c'eltuieli. Credit bugetar nseamn% suma nscrisa n buget #i aprobata de Parlament7 n limita
c%reia se pot e"ectua pl%i n contul "iec%rei c'eltuieli. 3n vederea asigur%rii cerinelor acestui
principiu este necesar ca veniturile #i c'eltuielile s% "ie nscrise n buget dup% o sc'ema
unitara. .ceasta sc'ema poart% denumirea de clasificaie bugetar #i cuprinde gruparea
veniturilor #i c'eltuielilor ntr&o anumit% ordine #i pe baza unor criterii precis determinate.
Principiul ec'ilibrului bugetar presupune acoperirea integral% a c'eltuielilor din
veniturile ordinare ale bugetului. <c'ilibrul bugetar are n vedere elaborarea unor bugete
balansate7 precum #i p%strarea ec'ilibrului n perioada de e-ecuie a bugetului.
.cest principiu a "ost7 pn% nu demult7 considerat Dprincipiul de aur al gestiunii
bugetareE. 3n prezent7 ns%7 el nu mai "igureaz% ca principiu bugetar e-plicit n noua lege a
"inanelor publice din cauza practicii tot mai r%spndite7 de elaborare de bugete de"icitare7 ca
urmare a cre#terii mai rapide a c'eltuielilor publice. Principalii determinani ai acestei cre#teri
sunt8 ma:orarea c'eltuielilor cu aparatul de stat7 cursa narm%rilor7 cre#terea c'eltuielilor cu
datoria publica etc.
3n condiiile actuale7 pe plan mondial7 ntocmirea de bugete de"icitare cap%t% tot mai
muli adepi. .ce#tia propun renunarea la ec'ilibrarea anual% a bugetelor #i trecerea la
)
ec'ilibrarea pe perioade mai lungi de timp7 adic% ntocmirea de bugete plurianuale7 ciclic
ec'ilibrate. <i v%d posibile trei metode de ec'ilibrare #i anume8
9 constituirea unor "onduri de rezerv%7 pe seama ncas%rilor din impozite n
perioadele de cre#tere economic%7 ce ar urma sa acopere de"icitele nregistrate n perioadele
mai slabe7 din punct de vedere economic. !oluia este greu de aplicat ntruct nu se pot
preciza cu e-actitate perioadele de cre#tere #i declin economic;
9 constituirea "ondului de egalizare7 se poate "ace n perioadele de cre#tere
economic%7 ce atrag de regul% bugete e-cedentare. <-cedentul nregistrat "ormeaz% "ondul de
egalizare ce este destinat pentru rambursarea creditelor cu dobnzile a"erente7 contractate n
perioadele de declin economic. Ai aceast% soluie este di"icil de aplicat n practic%7 deoarece7
de"icitul bugetar este un "enomen cronic7 n timp ce e-cedentele bugetare apar din ce n ce
mai rar7 deci7 practic nu e-ist% sursa de "ormare a "ondului de egalizare;
9 "olosirea amortiz%rii alternative se re"er% la rambursarea masiv% a ratelor datoriei
publice n perioadele de cre#tere economic% #i la diminuarea sumelor sau c'iar sistarea
ramburs%rii acestora n perioadele de declin. .ceasta presupune obinerea acordului
creditorilor statului7 ceea ce este greu de realizat mai ales n cazul datoriei publice e-terne.
Principiul realit%ii bugetare este unul implicit7 el nu apare n legea "inanelor publice7
#i are n vedere dou% aspecte8
9 nscrierea n buget a veniturilor bugetare posibile de realizat7 deci cu un grad de
certitudine ct mai mare #i a c'eltuielilor necesare perioadei bugetate7 prioritare n condiiile
perioadei date;
9 modul de elaborare #i e-ecuia bugetului s% aib% la baz% date veri"icabile #i u#or
de identi"icat.
1.3. O/70*,:0/.0 +,+8.;626, 567.80/ <* R);=*,0
1.3.1. Sfera de activitate i instituiile publice implicate
3n Romnia sistemul bugetar delimiteaz% urm%toarele activit%i8
9 nv%%mntul;
9 s%n%tatea;
9 cultura #i arta;
9 :ustiia #i autoritatea public%;
9 protecia #i re"acerea mediului ncon:ur%tor;
9 asistena #i protecia social%;
9 activit%i de importan% strategic% cum sunt8 transporturi #i telecomunicaii7
cercetarea #tiini"ic%7 c'imia etc.

5nstituiile publice care "uncioneaz% n cadrul sistemului bugetar sunt7 con"orm legii
"inatelor publice nr. ($$62$$27 urm%toarele8
9 Pre#edinia Romniei;
9 Parlamentul;
9 Cuvernul;
9 ministerele;
9 celelalte organe centrale #i locale ale administraiei de stat;
9 instituiile de stat de subordonare local% sau central%7 circumscrise s"erelor de
activitate prezentate mai sus.
.ctivitatea "inanelor publice include elaborarea #i e-ecuia bugetului7 stabilirea #i
perceperea impozitelor7 ta-elor #i a celorlalte venituri ale statului7 urm%rirea utiliz%rii
mi:loacelor "inanciare a"late la dispoziia instituiilor publice7 controlul modului de "olosire a
mi:loacelor materiale #i b%ne#ti aparinnd regiilor autonome7 celorlalte instituii publice.
Organul de decizie n domeniul "inanelor publice este P0/20;.*862. .cesta stabile#te
#i aprob%7 prin lege7 veniturile statului #i normele de c'eltuieli a"erente instituiilor publice.
Parlamentul e-amineaz% #i aprob% anual bugetul de stat7 bugetul asigur%rilor sociale de stat7
bugetele "ondurilor speciale precum #i contul general al e-ecuiei bugetului. ?egea stabile#te
veniturile #i c'eltuielile bugetului pentru "iecare an7 des"%#urndu&le pe capitole #i subcapitole
#i respectiv pe aciuni #i articole de c'eltuieli.
G64./*62> organul suprem al administraiei de stat7 elaboreaz% proiectele bugetului #i
al contului general anual de e-ecuie bugetar%7 supunndu&le aprob%rii Parlamentului. 4e
asemenea7 Cuvernul aprob% #i r%spunde de realizarea prevederilor bugetare #i e-ercit%
conducerea general% a activit%ii e-ecutive n domeniul "inanelor.
M,*,+8./62 F,*0*1.2)/ P652,9. are7 n procesul bugetar7 o gam% larg% de competene
#i responsabilit%i ce se pot rezuma ast"el8
9 coordoneaz% aciunile ce constituie responsabilitatea Cuvernului cu privire la
sistemul bugetar;
9 dispune m%suri de aplicare a politicii "iscal&bugetare;
9 emite norme metodologice de elaborare a bugetelor7 privind practicile de ncasare
a veniturilor7 anga:are7 ordonanare7 lic'idare #i plat% a c'eltuielilor7 nc'eierea e-erciiului7
contabilizare #i raportare;
9 aprob% clasi"icaiile bugetare #i modi"ic%rile acestora;
9 monitorizeaz% e-ecuia bugetar%;
9 colaboreaz% cu /@R la elaborarea balanei de pl%i e-terne7 a reglement%rilor n
domeniul monetar #i valutar;
2
9 propune soluii de acoperire a de"icitului sau utilizare a e-cedentului din contul
curent al balanei de pl%i e-terne etc.
Binisterele #i celelalte organe ale administraiei centrale de stat au compartimente
specializate n domeniul "inanciar7 care ndeplinesc urm%toarele atribuii8
9 elaboreaz% bugete de venituri #i c'eltuieli #i urm%resc realizarea acestora;
9 repartizeaz% creditele bugetare organelor ierar'ic in"erioare;
9 e-ercit% controlul "inanciar asupra activit%ii unit%ilor subordonate #i iau m%suri
pentru nl%turarea de"icienelor constatate.
Organele locale ale administraiei de stat +consilii comunale7 or%#ene#ti7 municipale
etc,7 realizeaz% autonomia local% #i au ca atribuii urm%toarele8
9 aprob% anual bugetul local;
9 stabilesc impozitele #i ta-ele locale precum #i ta-ele speciale pe termen limitat7 n
condiiile prev%zute de lege;
9 ncura:eaz% organizarea #i des"%#urarea activit%ii agenilor economici n scopul
cre#terii veniturilor locale #i al atragerii "orei de munc% disponibile.
5nstituiile publice de subordonare central% sau local% ntocmesc bugete de venituri #i
c'eltuieli7 urm%resc realizarea bugetelor aprobate de organele competente7 ndeplinirea
obligaiilor "a% de stat7 utilizarea potrivit destinaiei a resurselor "inanciare primite de la stat
etc.
1.3.2. Organizarea sistemului bugetar n Romnia
Resursele "inanciare publice se constituie #i gestioneaz% printr&un sistem unitar de
bugete "ormat din8
9 bugetul de stat;
9 bugetul asigur%rilor sociale de stat;
9 bugetele "ondurilor speciale;
9 bugetul trezoreriei statului;
9 bugetele altor instituii publice cu caracter autonom;
9 bugetele instituiilor publice "inanate integral sau parial dintr&unul din bugetele de
mai sus;
9 bugetele instituiilor publice "inanate integral din venituri proprii;
9 bugetului "ondurilor provenite din credite e-terne contractate sau garantate de stat
#i ale c%ror rambursare7 dobnzi #i alte costuri se asigur% din "onduri publice;
9 bugetul "ondurilor e-terne nerambursabile.
1$
B67.862 -. +808.
Concentrnd partea principala a "ondurilor bugetare a"erente instituiilor centrale7
bugetul de stat este discutat #i aprobat de Parlament. *eniturile #i c'eltuielile nscrise n acest
buget sunt grupate n ordinare #i e-traordinare7 con"orm clasi"icaiei bugetare7 cu speci"icarea
naturii acestora.
C'eltuielile vor avea o destinaie precis% #i limitat%.. .coperirea c'eltuielilor bugetare
prin emisiune monetar% sau prin "inanare direct% de c%tre b%nci. 3n situaii deosebite7 ap%rute
pe parcursul e-ecuiei bugetului7 administraia de stat7 poate emite7 prin intermediul
Binisterului 0inanelor Publice7 bonuri de tezaur #i alte instrumente speci"ice.
/onurile de tezaur sunt titluri de valoare care prezint% urm%toarele particularit%i8
9 sunt purt%toare de dobnd%;
9 au o durat% de e-isten% de ma-im 1$ luni7 putnd "i emise pn% cel mai trziu n
luna octombrie a anului "inanciar;
9 r%scump%rarea se poate "ace cel mai trziu n luna decembrie neputnd dep%#i
s"r#itul anului;
9 valoarea total% a bonurilor emise nu poate dep%#i F din volumul total al
c'eltuielilor bugetului de stat aprobat.
3n situaii e-cepionale7 prin legea bugetului se poate prevede7 acoperirea temporara a
c'eltuielilor dintr&un mprumut nepurt%tor de dobnd%7 acordat de /.@.R. *aloarea acestui
credit nu poate dep%#i 1$F din totalul c'eltuielilor bugetului aprobat pentru e-erciiul n curs
precum #i dublul capitalului /.@.R. #i al "ondului de rezerv% constituit; el urmeaz% a "i
rambursat n ma-im 1 luni de la acordare7 pe seama veniturilor bugetare curente. Cnd
veniturile se dovedesc insu"iciente7 dac% e-ist% baz% legal%7 se poate recurge la obinerea unui
mprumut de stat7 pentru acoperirea creditului iniial.
3n stabilirea veniturilor bugetare7 se respect% de obicei7 urm%toarele reguli8
9 nici un impozit7 ta-% sau alt venit de natura aceasta nu se vor putea nscrie n buget
#i deci nu se vor putea ncasa dac% nu au "ost stabilite prin lege;
9 prin legea bugetului se aprob% anual structura7 componena #i valoarea veniturilor
statului;
9 se interzice prin lege perceperea de contribuii de orice natur%7 indi"erent de
motivaie7 atta timp ct nu e-ist% o "undamentare legal%.
Creditele bugetare +limita ma-im% #i destinaia prev%zute n buget pentru o anumit%
c'eltuial%, aprobate prin bugetul de stat pot "i utilizate la cererea ordonatorilor principali de
11
credite7 numai dup% desc'iderea de credite sau alimentarea cu "onduri a conturilor desc'ise la
trezoreria statului sau la unit%i bancare dac% n localitatea respectiv% trezoreria nu are unitate
operativ%.
Prin compararea ncas%rilor de venituri realizate pn% la nc'iderea e-erciiului
bugetar7 cu pl%ile e"ectuate pn% la aceea#i dat%7 se stabile#te e-cedentul sau de"icitul bugetar.
5n caz de de"icit Parlamentul 'ot%r%#te7 la propunerea Cuvernului7 modalitatea de acoperire a
acestuia #i m%surile ce trebuie luate pentru evitare repet%rii acestei situaii.
3n cazul nregistr%rii unui e-cedent de"initiv al bugetului de stat7 acesta este "olosit
pentru diminuarea de"icitelor anilor precedeni #i acoperirea total% sau parial% a datoriei
publice a statului.
3n bugetul de stat se nscriu 0ondul de rezerv% bugetar% la dispoziia Cuvernului #i
0ondul de intervenie la dispoziia Cuvernului; ambele se utilizeaz% pe baza 'ot%rrilor
acestuia7 pentru "inanarea unor aciuni sau sarcini noi ap%rute pe parcursul anului7 cu condiia
s% e-iste prevederi e-prese n acest sens.
B67.862 0+,76/?/,2)/ +)9,02. -. +808
!e elaboreaz% #i se aprob% de c%tre Parlament7 o dat% cu bugetul de stat7 "iind ns% o
component% distinct% a sistemului bugetar. /ugetul asigur%rilor de stat este planul "inanciar
anual care re"lect% constituirea7 repartizarea #i utilizarea "ondurilor necesare ocrotirii
pensionarilor7 salariailor #i membrilor lor de "amilie.
/ugetul asigur%rilor sociale de stat cuprinde8
9 la partea de venituri sunt nscrise venituri "iscale reprezentate de contribuiile
pentru asigur%rile sociale datorate de anga:atori7 contribuiile pentru asigur%ri sociale datorate
de salariai #i personalul asimilat7 contribuii pentru asigur%rile sociale datorate de alte
persoane asigurate7 contribuii pentru asigur%rile sociale datorate de persoanele a"late n #oma:
#i venituri ne"iscale sub "orma contribuiilor pentru biletele de tratament #i odi'n% #i respectiv
ncas%ri din alte surse;
9 la partea de c'eltuieli7 principalele destinaii sunt8 pensiile de asigur%ri sociale de
stat7 c'eltuieli pentru cre#terea copiilor pn% la doi ani7 tratament balnear #i odi'n%7
indemnizaii pentru concedii de maternitate #i ngri:irea copilului7 c'eltuieli de capital7
a:utoare pentru decese7 proteze etc.
/ugetul asigur%rilor sociale de stat se elaboreaz% #i e-ecut% de c%tre Binisterul
0inanelor Publice dar un rol important l are Binisterul Buncii7 !olidarit%ii !ociale #i
0amiliei. C'eltuielile nu se pot nscrie n buget #i nu se aproba "%r% stabilirea resurselor din
care urmeaz% s% "ie e"ectuate ceea ce "ace ca acest buget se elaboreaz% ec'ilibrat
12
B67.8.2. 2)902.
Prin bugete locale se neleg bugetele unit%ilor administrativ&teritoriale care au
personalitate :uridic%. 0iecare comun%7 ora#7 municipiu7 :ude7 ntocme#te buget propriu7 n
condiii de autonomie. 4in bugetele locale sunt "inanate aciuni de interes local7 con"orm
prevederilor legii7 ca de e-emplu8 aciuni social & culturale7 sportive7 de tineret7 inclusiv ale
cultelor7 aciuni de interes local n bene"iciul colectivit%ii7 c'eltuieli de ntreinere a
administraiei publice locale precum #i toat% gama de c'eltuieli cu destinaie special%
prev%zut% n ane-ele legii "inanelor publice locale7
Repartizarea veniturilor #i c'eltuielilor pe categorii de bugete locale se stabile#te de
c%tre organele alese la nivelul :udeelor7 respectiv ale municipiului /ucure#ti7 numai cnd
legea bugetului nu o "ace n mod e-pres.
Cnd c'eltuielile prev%zute n bugetele proprii "iec%rei structuri nu pot "i acoperite din
veniturile proprii7 pentru ec'ilibrarea bugetelor se pot aproba trans"eruri din bugetul de stat.
4ac% n e-ecuia bugetelor locale apare un de"icit temporar7 acesta poate "i acoperit7
pn% la ncasarea veniturilor aprobate7 din resursele a"late n contul general al trezoreriei
statului.
3n bugetele locale sunt prev%zute7 n limita de (F din valoarea c'eltuielilor7 "onduri de
rezerv%. 4estinaia acestora este suplimentarea unor credite bugetare a"erente unor aciuni
neprev%zute pentru anul bugetar respectiv. 0ondurile de rezerv% pot "i suplimentate pe
parcursul anului7 cu pn% la ($F din valoarea iniial%7 pe seama creditelor bugetare ce nu mai
sunt necesare. @u pot "i ast"el utilizate creditele bugetare disponibile provenite de la c'eltuieli
de personal #i de capital.
!oldul anual e-cedentar7 realizat la nivelul unui buget local are7 con"orm legii7
urm%toarea destinaie8
9 rambursarea7 dup% caz7 a mprumuturilor contractate7 r%mase neac'itate precum #i
plata dobnzilor #i comisioanelor a"erente;
9 constituirea "ondului de rulment propriu7 n limita a (F din veniturile proprii.
.cesta se p%streaz% ntr&un cont distinct7 desc'is la unit%ile teritoriale ale trezoreriei statului
#i7 poate "i utilizat temporar7 pentru acoperirea unor de"icite ap%rute ca urmare a
nesincroniz%rii ncas%rii veniturilor cu e"ectuarea c'eltuielilor.
B67.8.2. @)*-6/,2)/ +3.9,02.
!unt planuri "inanciare separate de bugetul de stat #i bugetul asigur%rilor sociale de
stat7 care re"lect% constituirea #i utilizarea "ondurilor speciale7 aprobate prin legi speciale.
13
Proiectele acestor bugete se elaboreaz% de c%tre Binisterul 0inanelor Publice7 la propunerea
ordonatorilor principali de credite7 r%spunz%tori cu gestionarea "ondului respectiv.
3n "uncie de evoluia economiei naionale7 Cuvernul analizeaz% #i propune
Parlamentului renunarea G unele dintre aceste "onduri sau7 dimpotriv%7 constituirea altora noi.
<laborarea #i e-ecuia bugetelor "ondurilor speciale se "ac potrivit legilor speci"ice
"iec%rui "ond #i legii "inanelor publice.
B67.862 T/.:)/./,., +808626,
Cuprinde veniturile #i c'eltuielile ocazionate de direcia specializat%7 a Binisterului
0inanelor Publice n e"ectuarea de operaiuni n contul #i n numele statului. .st"el7 e-ecuia
de casa a bugetelor ce cuprind resurse "inanciare publice se "ace prin unit%ile trezoreriei
statului sau prin unit%i bancare dac% n localitatea respectiv% nu e-ist% unit%i operative ale
acestei direcii. Hrezoreria statului #i7 dup% caz unit%ile bancare asigura8
9 ncasarea veniturilor bugetare;
9 e"ectuarea c'eltuielilor7 n limita creditelor bugetare #i a destinaiilor aprobate;
9 ncasarea veniturilor e-trabugetare #i a pl%ilor dispuse din acestea;
9 ncasarea mi:loacelor din "onduri speciale #i e"ectuarea de c'eltuieli pe seama lor7
prin conturi distincte desc'ise pe instituii #i categorii de resurse;
9 gestionarea datoriei publice interne #i e-terne;
9 e"ectuarea altor operaiuni "inanciare n contul organelor administraiei publice
centrale #i locale.
Prin trezoreria statului se mai pot e"ectua plasamente "inanciare pe termen din
disponibilit%ile a"late n. contul general al trezoreriei7 precum #i p%strarea disponibilit%ilor
reprezentnd contravaloarea n lei a a:utoarelor e-terne nerambursabile7 primite pe baz% de
acorduri guvernamentale.
B67.8.2. 028)/ ,*+8,861,, 3652,9.
Orice instituie public% "uncioneaz% pe baza unui buget propriu n care mi:loacele
b%ne#ti necesare pot proveni din8
9 bugetul de stat sau din bugetele locale7 integral7 n "uncie de subordonare;
9 venituri e-trabugetare #i alocaii acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale7
n "uncie de subordonare;
9 venituri e-trabugetare integral;
9 "onduri speciale7 pentru anumite c'eltuieli prev%zute prin lege a se "inana din
aceste "onduri.
14
Pe lng% aceste surse ce "inanare7 instituiile mai pot primi mi:loace materiale #i
b%ne#ti de la persoane :uridice #i "izice7 prin transmitere gratuit%. .cestea se gestioneaz%
separat #i trebuie sa respecte destinaia stabilit% de transmi%tor +sponsor sau donator,.
!oldurile anuale rezultate din e-ecuia bugetelor instituiilor integral auto"inanate
r%mn la dispoziia acestora7 urmnd a "i "olosite7 cu aceea#i destinaie7 n anul urm%tor.
/ugetele acestor instituii se prezint% ca ane-% la bugetul centralizat al ordonatorului principal
de credite n subordinea c%ruia ele "uncioneaz%.
1.3.3. lasificaia bugetar! " cadrul unic de prezentare a veniturilor i c#eltuielilor
publice
Clasi"icaia bugetar% este consecina "uncion%rii principiului specializ%rii bugetare. <a
reprezint% un instrument te'nic de sistematizare7 urm%rire #i control al realiz%rii veniturilor #i
e"ectu%rii c'eltuielilor. Pentru a&#i atinge scopul ea trebuie s% "ie simpl%7 concis% #i clar%.
Clasi"icaia bugetar% regrupeaz% veniturile dup% natur% #i provenien% iar c'eltuielile dup%
natur% #i destinaie; ceea ce "ace posibile8
9 cunoa#terea e-act% a veniturilor #i c'eltuielilor statului;
9 compararea n timp a evoluiei bugetului7 ceea ce permite analiza n dinamic% a
veniturilor #i c'eltuielilor statului;
9 e-ercitarea controlului asupra ntregului proces de e-ecuie bugetar% #i asigurarea
disciplinei "inanciare;
9 organizarea contabilit%ii bugetare7 nlesnind nregistrarea #i preluarea datelor.
Clasi"icaia bugetar% este obligatorie att n procesul ntocmirii bugetului ct #i n cel
al e-ecut%rii sale. <laborarea ei de c%tre Binisterul 0inanelor Publice7 are n vedere trei
criterii de grupare #i anume8
9 criteriul administrativ sau departamental, con"orm c%ruia veniturile #i c'eltuielile
statului sunt grupate dup% instituiile care le ncaseaz% sau le e"ectueaz%. .cest criteriu este
dublat7 de regul%7 de alte criterii ce au la baza natura "iec%rui element;
9 criteriul economic, con"orm c%ruia sunt prezentate distinct categoriile de c'eltuieli
#i venituri ca #i operaiuni curente #i operaiuni de capital;
9 criteriul funcional care grupeaz% c'eltuielile dup% interesele urm%rite de stat7
dup% sarcinile #i obiectivele sale.
!tructura clasi"icaiei bugetare7 n vigoare n Romnia7 cuprinde la venituri & capitole
#i subcapitole & 7 iar la c'eltuieli & p%ri7 capitole7 subcapitole titluri7 articole #i alineate.
Clasi"icaia bugetar% mparte veniturile n venituri curente +ordinare, #i venituri de
capital +e-traordinare,.
1(
Veniturile curente sunt veniturile care se ncaseaz% cu regularitate7 constituind o surs%
permanent% de mi:loace b%ne#ti. 5n "uncie de modul de percepere ele pot "i8
9 venituri "iscale7 care reprezint% cea mai mare parte a veniturilor bugetare #i care
mbrac% "orma impozitelor directe +pe pro"it7 pe salarii7 pe dividende etc., #i indirecte +H.*...7
accize etc.,
9 venituri ne"iscale sub "orma prelev%rilor ncasate n etapa repartiiei primare a
produsului intern brut. <le sunt legate de calitatea statului de proprietar #i organizator al
activit%ii ntregii s"ere bugetare. 3n aceasta categorie intra8 v%rs%minte din pro"itul net al
regiilor autonome7 v%rs%minte ale instituiilor publice7 ta-e pentru brevete #i invenii7 ta-e
consulare7 amenzi7 sume din valori"icarea bunurilor con"iscate7 etc.
Veniturile de capital sunt surse la care statul apeleaz% n situaia n care veniturile
curente sunt insu"iciente. 5n aceasta categorie intra8 lic'idarea participaiilor din str%in%tate7
sume din valori"icarea bunurilor aparinnd statului etc.
3n clasi"icaia bugetar%7 c'eltuielile se clasi"ic% dup% criteriul "uncional #i economic.
Criteriul "uncional are n vedere separarea c'eltuielilor pe domenii de activitate n
care statul are implicaii ma:ore. Clasi"icaia "uncional% n vigoare pentru e-erciiul bugetar
2$$( cuprinde urm%toarele8
9 servicii publice generale;
9 ap%rare7 ordine public% #i siguran% naional%;
9 c'eltuieli social&culturale8 nv%%mnt7 s%n%tate7 cultura7 religie7 asisten% social%7
alocaii7 pensii7 a:utoare #i indemnizaii;
9 activit%i economice unde intr% c'eltuieli privind societ%ile comerciale de interes
naional din domeniile industriei7 agriculturii #i silviculturii7 transporturilor #i
telecomunicaiilor;
9 alte aciuni;
9 trans"eruri;
9 mprumuturi acordate8
9 pl%i de dobnzi #i alte c'eltuieli;
9 ramburs%ri de mprumuturi;
9 "onduri de rezerv%;
9 e-cedent6de"icit.
Clasi"icaia economic% mparte c'eltuielile dup% natura lor7 ca #i veniturile n8
9 c'eltuieli curente +ordinare, care se e"ectueaz% n mod constant la orice instituie
public%. 5n aceast% categorie intr% c'eltuielile de personal7 c'eltuielile materiale7 serviciile etc;
11
9 c'eltuielile de capital +e-traordinare, sunt cele care se e"ectueaz% n anumite
perioade #i se re"er%7 n principal la investiiile instituiilor7 cele ale regiilor autonome #i ale
societ%ilor comerciale cu capital integral sau ma:oritar de stat.
Pe lng% cele dou% categorii mari de c'eltuieli7 clasi"icaia economic% cuprinde un titlu
distinct re"eritor la operaii "inanciare7 adic% diverse mprumuturi pentru redresare "inanciar%
sau "inanarea unor obiective aprobate prin convenii bilaterale sau acorduri
interguvernamentale.
1.3.$. Ordonatorii de credite " rol i responsabilit!i
Ordonatorii de credite sunt conduc%torii instituiilor publice cu personalitate :uridic%.
Con"orm legii nr. ($$62$$27 n "uncie de rolul pe care l au pe linia "inan%rii bugetare7
ordonatorii de credite sunt8
A )/-)*08)/, 3/,*9,302, n persoanele conduc%torilor instituiilor publice cu
personalitate :uridic%7 c%rora li se aproba "inanare pentru instituiile din subordine #i pentru
c'eltuielile proprii con"orm bugetelor aprobate n condiiile legii. Ordonatorii principali
repartizeaz% credite bugetare instituiilor ierar'ic in"erioare7 pot modi"ica bugetele acestora #i
aproba e"ectuarea de c'eltuieli n limita #i destinaia aprobate prin bugetul propriu. Pentru
bugetul de stat7 bugetul asigur%rilor sociale de stat #i bugetele "ondurilor speciale ordonatorii
principali sunt mini#trii #i conduc%torii celorlalte organe de specialitate ale administraiei
publice centrale. Pentru bugetele locale7 ordonatori principali sunt pre#edinii consiliilor
:udeene7 primarul general al municipiului /ucure#ti #i primarii celorlalte uni ai administrativ
& teritoriale ;
A )/-)*08)/, +.96*-0/, sunt conduc%torii instituiilor publice7 cu personalitate
:uridic%7 a"late n subordinea ordonatorilor principali. <i au rolul de a repartiza credite
bugetare aprobate unor instituii din subordine7 ai c%ror conduc%tori au calitatea de ordonatori
teriari #i de a utiliza creditele bugetare desc'ise pentru c'eltuieli proprii
A )/-)*08)/, 8./1,0/, sunt conduc%tori de instituii publice7 cu personalitate
:uridic%7 ce utilizeaz% creditele bugetare primite con"orm bugetelor proprii.
Con"orm legii ($$62$$27 ordonatorii principali de credite repartizeaz% creditele
bugetare aprobate7 dup% reinerea a 1$F din valoarea lor cu scopul asigur%rii unei e-ecuii
bugetare prudeniale. Prevederea legal% nu a"ecteaz% c'eltuielile de personal #i pe cele ce
decurg din obligaii internaionale. Reinerea de 1$F se acord% n semestrul al doilea al
e-erciiului bugetar dup% ce Cuvernul a e-aminat e-ecuia bugetar% a primului semestru.
Hoi ordonatorii r%spund7 potrivit legii "inanelor publice7 de8
1)
anga:area7 lic'idarea #i ordonanarea c'eltuielilor n limita creditelor bugetare
repartizate #i aprobate;
realizarea veniturilor;
anga:area #i utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni "inanciare;
integritatea bunurilor ncredinate instituiei pe care o conduc;
organizarea #i inerea la zi a contabilit%ii #i prezentarea n termen a situaiilor
"inanciare asupra patrimoniului a"lat n administrare #i e-ecuiei bugetare;
organizarea sistemului de monitorizare a programului de ac'iziii publice #i a
programului de lucr%ri de investiii publice;
= organizarea evidenei programelor7 inclusiv a indicatorilor corespunz%tori;
organizarea #i inerea la zi a evidenei patrimoniului7 con"orm prevederilor legale.
Ordonatorii principali de credite #i pot delega calitatea nlocuitorilor de drept7
secretarilor generali sau altor persoane mputernicite n acest scop. 4elegarea poate "i8
9 general%7 cnd delegatul are competen% deplin%;
9 special%7 cnd delegatul poate ndeplini numai anumite operaiuni.
4in punct de vedere al duratei7 delegarea poate "i8
9 temporar%;
9 pe durata nedeterminat%.
4elegarea poate "i oricnd revocat%7 "apt ce se comunica Binisterului 0inanelor
Publice #i /.@.R. dac% este cazul unei instituii care deruleaz% tranzacii printr&o banc%
agreat%.
Ordonatorii principali #i secundari pot re"uza aprobarea desc'iderii de noi credite
bugetare subordonailor lor7 atunci cnd constat% nc%lc%ri ale disciplinei "inanciare #i
bugetare8 e"ectuarea de c'eltuieli naintea aloc%rii sumelor7 sc'imbarea destinatei sumelor
primite7 neinerea evidenei bugetare la zi etc.
1.4. P/)9.-6/0 567.80/?
Con"orm legii "inanelor publice7 activitatea bugetar% parcurge urm%toarele etape8
9 elaborarea proiectului bugetului;
9 aprobarea;
9 e-ecutarea;
9 nc'iderea e-erciiului bugetar.
1
0iecare dintre aceste etape presupune e"ectuarea unor operaii de natur% te'nic%7
concretizate n acte elaborate de organele de specialitate ale statului. Totalitatea acestor
operaii si acte cu caracter tehnic si normativ constituie procedura bugetar.
E205)/0/.0 3/),.98626, 567.8626,
Prima variant% a proiectului bugetului de stat se elaboreaz% de c%tre Binisterul
0inanelor Publice pe baza propunerilor instituiilor7 a evoluiei economice din perioada
premerg%toare #i a tendinelor con:uncturale mani"estate pe plan intern #i e-tern. .ceste
tendine se re"er% la8 puterea de cump%rare a monedei naionale7 preturi7 salarii7 stabilitatea
monedei7 priorit%i n aciunile proprii ale statului7 etc.
Principala problem% a acestei etape const% n evaluarea veniturilor #i c'eltuielilor care
se nscriu n proiect. <valuarea acestora se poate "ace prin mai multe metode8
9 metoda automat +a penultimei, & presupune evaluarea "or"etar% a veniturilor #i
c'eltuielilor7 pentru bugetul anului @Il7 pe baza datelor e-istente n bugetul #i contul general
de e-ecuie bugetar% al anului @&l. <ste o metoda simplu de aplicat dar care nu ine seama de
con:unctur%;
9 metoda majorrii sau diminurii & are la baz% determinarea ritmului mediu anual
de cre#tere sau sc%dere a veniturilor #i c'eltuielilor din ultimii cinci sau mai muli ani
consecutivi premerg%tori anului pentru care se elaboreaz% bugetul. Cu acest ritm mediu se
corecteaz% veniturile #i c'eltuielile anului bugetar n curs7 determinndu&se ast"el elementele
bugetului urm%tor. Betoda prezint% dezavanta:ul trimiterii7 n perioada viitoare7 a in"luentelor
unor "actori care s&au mani"estat n trecut #i care pot aciona sau n viitor;
9 metoda evalurii directe - presupune determinarea veniturilor #i c'eltuielilor pe
baza datelor preliminare ale contului general de e-ecuie bugetara curent% #i a previziunilor
economice #i sociale pentru anul bugetar urm%tor. 3n aplicarea acestei metode este necesara
luarea n considerare a ultimelor legi care modi"ic% veniturile statului.
<laborarea bugetului se .ace pe principale componente7 de c%tre Cuvern7 iar pentru
bugetele locale7 de c%tre ordonatorii de credite de la nivelul unit%ilor teritorial&administrative.
A3/)50/.0 3/),.98626, 567.8626,.
.probarea proiectului de buget presupune8
9 prezentarea de c%tre primul ministru sau de c%tre ministrul "inanelor publice a
proiectului de buget n "aa Parlamentului;
9 analiza proiectului bugetului n comisiile parlamentare de specialitate;
9 concilierea modi"ic%rilor aduse proiectului pe perioada dezbaterilor;
12
9 aprobarea proiectului cu amendamentele aduse;
9 rati"icarea de c%tre pre#edintele Romniei.
.ceasta etap% a procedurii bugetare se nc'eie cu aprobarea de c%tre Parlament #i
rati"icarea de c%tre pre#edinte a legii bugetare anuale.
EB.9680/.0 567.8626,
!e re"er% la ncasarea veniturilor #i e"ectuarea c'eltuielilor stabilite prin legea bugetar%
anual%. Responsabilitatea e-ecut%rii bugetului revine Cuvernului Romniei.
<-ecuia bugetului parcurge urm%toarele etape8
9 repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare se "ace n "uncie
de termenele legale d; ncasare a veniturilor #i de perioada n care este necesar% e"ectuarea
c'eltuielilor. ?a repartizarea pe trimestre se mai au n vedere ritmul de des"%#urare al
activit%ii7 pe parcursul anului #i speci"icul activit%ii respective;
9 eecuia de cas a bugetului se realizeaz% n cea mai mare parte prin Hrezoreria
statului #i prin unit%i bancare. Hrezoreria statului asigur% att e-ecuia bugetului central ct #i
a celor locale prin direciile :udeene ale sale;
9 realizarea veniturilor bugetare nseamn% ncasarea integral% #i la termenele
stabilite a veniturilor bugetare. Realizarea unui venit bugetar presupune parcurgerea mai
multor momente #i anume8
a. aezarea venitului, adic% identi"icarea #i cuanti"icarea materiei impozabile de care
dispune o persoan% "izica sau :uridic%;
b. lichidarea nseamn% determinarea obligaiei "a% de buget prin stabilirea
cuantumului venitului bugetar. .cest moment trebuie s% in% seama de cotele de impunere7 de
m%rimea masei impozabile #i de situaia "inanciar% a debitorului;
c. emiterea titlului de percepere a importului const% n nscrierea sumei ntr&un act
pe baza c%ruia se autorizeaz% perceperea unui anumit venit n contul bugetului. .ctul poate "i8
titlu de ncasare7 cnd contribuabilul pl%te#te din proprie iniiativ% impozitul7 sau ordin de
ncasare cnd are loc e-ecutarea silit%;
d. perceperea reprezint% momentul ncas%rii e"ective a venitului bugetar. .cest
moment include urm%rirea contribuabilului n cazul n care nu ac'it% integral sau la termen7
obligaia "a% de buget.
9 efectuarea cheltuielilor bugetare se "ace n limita aprobat% n buget care este
limita ma-im%, #i numai pentru destinaia aprobat%. Respectnd aceste doua restricii
e"ectuarea oric%rei c'eltuieli publice presupune urm%toarele momente8
2$
a. angajarea nseamn% asumarea obligaiei de c%tre stat de a pl%ti; acest moment
determin% stabilirea sumei limit% n care se poate ncadra o instituie sau o societate "inanat%
de la buget;
b. lichidarea nseamn% veri"icarea e"ectu%rii contraprestaiei #i determinarea sumei
datorate;
c. ordonanarea const% n emiterea ordinului de plat% n "avoarea celui ndrept%it;
ordinul de plata trebuie s% poarte viza controlului preventiv deoarece sunt a"ectai banii
statului;
d. plata nseamn% stingerea obligaiei statului "a% de instituia sau societatea
"inanat%.
Bomentele anga:%rii7 lic'id%rii #i ordonan%rii sunt realizate de ordonatorii de credite7
iar momentul pl%ii este realizat de gestionarii publici sau contabilii pl%titori ai trezoreriei.
*9C,-./.0 .B./9,1,626, 567.80/
Const% n elaborarea coltului general de e-ecuie bugetar% care re"lect% toate operaiile
e"ectuate #i stabile#te de"icitul sau e-cedentul bugetar.
<tapa de nc'idere a e-erciiului bugetar are la baz% raport%rile "inanciare ale
ordonatorilor principali de credite. .cestea se depun la Binisterul 0inanelor Publice care7 le
veri"ic%7 le analizeaz% #i ntocme#te contul general de e-ecuie bugetar%. !e ntocme#te contul
general de e-ecuie pentru "iecare component% a sistemului bugetar. ?a nivelul bugetelor
locale conturile de e-ecuie cad n sarcina prim%riilor care le elaboreaz% #i le nainteaz% spre
aprobare organelor de decizie alese.
Contul general de e-ecuie bugetar% se aprob% de c%tre Parlament.
3ntreaga procedur% bugetar% este supus% controlului. 5n "uncie de organul care&l
e-ercit%7 controlul bugetar poate "i8
9 control bugetar politic & se e"ectueaz% de c%tre Parlament #i const% n e-aminarea
#i adoptarea bugetelor7 e-aminarea #i aprobarea contului de nc'idere. Pe parcursul e-ecuiei7
Parlamentul analizeaz% rapoartele primite din partea Cuvernului privind e-ecuia bugetar% pe
perioade scurte +trimestre7 semestre,. Controlul periodic al e-ecuiei se "ace prin comisia de
buget & "inane a Parlamentului;
9 controlul administrativ & este e"ectuat de c%tre Binisterul 0inanelor Publice7 prin
organele sale specializate. .cest tip de control are n vedere veri"icarea procedurii de ncasare
a veniturilor #i a e"ectu%rii c'eltuielilor7 cu respectarea limitei #i a destinaiei aprobate;
9 controlul :urisdicional & l e"ectueaz% Curtea de Conturi #i se re"er% numai la etapa
e-ecuiei bugetare.
21
CAPITOLUL 2: CONINUTUL BUGETULUI PUBLIC NAIONAL
Coninutul bugetului public naional este "ormat din veniturile publice #i c'eltuielile
publice.
!tructura bugetelor este stabilit% prin ?egea ($$ privind "inanele publice7 Publicat in
Bonitorul O"icial7 Partea 5 nr. (2) din 13 august 2$$2 art. 228
& *eniturile si c'eltuielile se grupeaza in buget pe baza clasi"icatiei bugetare.
& *eniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole7 iar c'eltuielile pe parti7 capitole7
subcapitole7 titluri7 articole7 precum si alineate7 dupa caz.
& C'eltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata.
& @umarul de salariati7 permanenti si temporari7 si "ondul salariilor de baza se aproba
distinct7 prin ane-a la bugetul "iecarui ordonator principal de credite. @umarul de salariati
aprobat "iecarei institutii publice nu poate "i depasit.
& C'eltuielile de capital se cuprind la "iecare capitol bugetar7 in con"ormitate cu
creditele de anga:ament si duratele de realizare a investitiilor.
& Programele se aproba ca ane-e la bugetele ordonatorilor principali de credite.
& 0ondurile e-terne nerambursabile se cuprind in ane-e la bugetele ordonatorilor
principali de credite si se aproba o data cu acestea.
2.1. ".*,86/,2. 3652,9.
*eniturile publice sunt "onduri b%ne#ti ale statului "ormate prin prelevarea sub di"erite
"orme c%tre stat a unei p%ri din veniturile realizate de societate.
>rm%toarele venituri sunt considerate ca "iind obinute din Romnia7 indi"erent dac%
sunt primite n Romnia sau n str%in%tate7 sub "orm% de8
a, venituri atribuibile unui sediu permanent n Romnia;
b, venituri din activit%ile dependente des"%#urate n Romnia;
c, dividende de la o persoan% :uridic% romn%;
d, dobnzi de la un rezident;
e, dobnzi de la un nerezident care are un sediu permanent n Romnia7 dac% dobnda
este o c'eltuial% a sediului permanent;
", redevene de la un rezident;
g, redevene de la un nerezident care are un sediu permanent n Romnia7 dac%
redevena este o c'eltuial% a sediului permanent;
', venituri din propriet%i imobiliare situate n Romnia7 inclusiv veniturile din
e-ploatarea resurselor naturale situate n Romnia7 venituri din "olosirea propriet%ii
22
imobiliare situate n Romnia #i venituri din trans"erul dreptului de proprietate asupra
propriet%ilor imobiliare situate n Romnia;
i, venituri din trans"erul titlurilor de participare la o persoan% :uridic%7 dac% persoana
:uridic% este o persoan% :uridic% romn% sau dac% cea mai mare parte a valorii mi:loacelor "i-e
ale persoanei :uridice7 direct sau prin una sau mai multe persoane :uridice7 reprezint%
propriet%i imobiliare situate n Romnia;
:, venituri din pensii primite de la bugetul asigur%rilor sociale sau de la bugetul de stat;
G, venituri din servicii prestate n Romnia;
l, venituri din prestarea de servicii de management7 de intermediere sau de consultan%
n orice domeniu7 dac% aceste venituri sunt obinute de la un rezident sau dac% veniturile
respective sunt c'eltuieli ale unui sediu permanent n Romnia;
m, venituri reprezentnd remuneraii primite de nerezidenii ce au calitatea de
administrator7 "ondator sau membru al consiliului de administraie al unei persoane :uridice
romne;
n, comisioane de la un rezident;
o, comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent n Romnia7 dac%
comisionul este o c'eltuial% a sediului permanent;
p, venituri din activit%i sportive #i de divertisment des"%#urate n Romnia7 indi"erent
dac% veniturile sunt primite de c%tre persoanele care particip% e"ectiv la asemenea activit%i
sau de c%tre alte persoane;
J, venituri din transportul internaional aerian7 naval7 "eroviar sau rutier care se
des"%#oar% ntre Romnia #i un stat str%in;
r, venituri din premii acordate la concursuri organizate n Romnia;
s, venituri obinute la :ocurile de noroc practicate n Romnia;
t, orice alte venituri obinute dintr&o activitate des"%#urat% n Romnia
1
.
Bodalit%ile de realizare a veniturilor statului +a bugetului, depend de politica general%
de repartizare a venitului naional7 de structura economiei naionale7 de gradul de dezvoltare
teritorial% a %rii #i de gradul de dezvoltare al "orelor de producie.
2.1.1. %enituri ordinare &curente'
*eniturile ordinare sunt considerate veniturile care se ncaseaz% cu regularitate la
buget +lunar7 trimestrial7 semestrial7 anual, constituind o surs% permanent%. 4in aceast%
categorie "ac parte8
1
Codul "iscal7 art. 12
23
K 5mpozitele directe se stabilesc pe baza unor criterii avnd ca obiect al impunerii +al
prelev%rii, proprietatea asupra p%mntului7 asupra cl%dirilor7 asupra activit%ilor economice
cum ar "i8 impozitul pe pro"it7 pe salarii7 pe cl%diri7 pe terenuri7 etc.
3n cazul impozitului direct7 pl%titorul acestuia este cunoscut dinainte #i nominalizat n
evidenele "iscale. Ponderea acestor impozite n cele mai multe %ri este ma:oritar mergnd
pn% la $&2$F.
K 5mpozitele indirecte se realizeaz% sub "orma impozitelor +prelev%rilor, pe consum
adic% pe vnzarea di"eritelor m%r"uri sau la prestarea anumitor servicii. 4imensiunea
+m%rimea, prelev%rii +prelu%rii la buget, sunt stabilite n cote procentuale asupra valorii
m%r"urilor vndute #i a serviciilor prestate; sau n sume "i-e pe unitatea de m%sur% +Gg. to.etc,.
!pre deosebire de impozitele directe n care pl%titorii sunt dinainte cunoscui7 situaie
logic%7 n care proprietarul terenului7 al cl%dirii7 al activit%ii economice #i comerciale este
cunoscut #i identi"icat7 n cazul impozitelor indirecte7 n care prelevarea +preluarea, se "ace
prin includerea n preul m%r"urilor #i al serviciilor +H.*...7 accizele pe alcool7 tutun7 etc.,
cump%r%torul nu
este cunoscut. ?a "el este #i cazul impozitului pe spectacole7 n care bene"iciarul +spectatorul,
nu este dinainte cunoscut.
Ponderea acestor categorii de venituri este mic% "a% de cele
directe7 reprezentnd doar 1$&2$F din "ormarea bugetului de stat.
2.1.2. %eniturile e(traordinare &sau ocazionale'
?a veniturile e-traordinare statul apeleaz% numai n cazurile e-cepionale #i anume
atunci cnd mi:loacele b%ne#ti provenite din surse curente nu acoper% integral c'eltuielile
bugetare. 4in categoria veniturilor e-traordinare "ac parte8
K 3mprumuturile de stat se acord% statului mai ales pe seama unor capitaluri acumulate
anterior7 ele constituie venituri ale statului care se negociaz% cu creditorii acestuia. Cu alte
cuvinte7 n caz de dezec'ilibru bugetar7 n care veniturile procurate de stat sub "orma
impozitelor #i ta-elor #i a veniturilor provenite de la ntreprinderile #i propriet%ile sale7 nu
acoper% integral c'eltuielile bugetare7 completarea veniturilor publice se "ace cu resurse de
mprumut7 adic% pe calea creditului public.
.ceste mprumuturi se bazeaz% pe ncrederea n insolvabilitatea statului #i se
realizeaz% "ie pe calea contract%rii directe de c%tre stat a mprumuturilor de la persoane
:uridice #i "izice dein%toare de mi:loace b%ne#ti7 "ie prin intermediul unor instituii
specializate cum sunt8 b%ncile7 C<C7 Case de asigur%ri sociale7 care colecteaz%
disponibilit%ile b%ne#ti de pe pia% #i pe care le ncredineaz% apoi statului pe timp determinat.
24
Persoan% "izic% rezident% & orice persoan% "izic% ce ndepline#te cel puin una dintre
urm%toarele condiii8
a, are domiciliul n Romnia;
b, centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat n Romnia;
c, este prezent% n Romnia pentru o perioad% sau mai multe perioade ce dep%#esc n
total 13 de zile7 pe parcursul oric%rui interval de 12 luni consecutive7 care se nc'eie n anul
calendaristic vizat;
d, este cet%ean romn care lucreaz% n str%in%tate7 ca "uncionar sau anga:at al
Romniei ntr&un stat str%in.
Prin e-cepie de la prevederile lit. a,&d,7 nu este persoan% "izic% rezident% un cet%ean
str%in cu statut diplomatic sau consular n Romnia7 un cet%ean str%in care este "uncionar ori
anga:at al unui organism internaional #i interguvernamental nregistrat n Romnia7 un
cet%ean str%in care este "uncionar sau anga:at al unui stat str%in n Romnia #i nici membrii
"amiliilor acestora;
Persoan% :uridic% romn% & orice persoan% :uridic% care a "ost n"iinat% n con"ormitate
cu legislaia Romniei sau care are locul de e-ercitare a conducerii e"ective n Romnia;
Persoan% :uridic% str%in% & orice persoan% :uridic% care nu este persoan% :uridic%
romn%.
2

K <misiunile de bani reprezint% alte venituri de moment7 care dep%#esc nevoile reale
de moned% #i care a"ecteaz% veniturile b%ne#ti ale maselor largi de oameni7 deoarece poart%
pecetea obligativit%ii7 a constrngerii7 nerestituindu&se niciodat%7 sc%znd puterea de
cump%rare a populaiei.
2.1.3. )lte venituri
!e pot constitui din8
& o parte din "ondul de amortizare a capitalului "i- aparinnd societ%ilor sale
productive;
K rezervele de aur #i disponibilit%ile valutare din trezorerii;
K lic'idarea participanilor de capital n str%in%tate;
K valori"icarea unei p%ri din bunurile sale mobile #i imobile a"late peste grani%;
K resursele materiale #i b%ne#ti :e"uite n perioada unor con"lagraii +r%zboaie, zonale.
2.2. CC.286,.2, 3652,9.
2
Codul "iscal7 art.)
2(
C'eltuielile publice reprezint% modalit%ile de repartizare #i utilizare a "ondurilor
b%ne#ti a prelev%rilor +prelu%rilor, din veniturile societ%ii n vederea satis"acerii nevoilor
generale7 ale societ%ii.
C'eltuielile bugetare sunt repartizate pentru satis"acerea nevoilor militare7 ntreinerea
aparatului de stat7 plata datoriei publice7 acordarea de subvenii7 dezvoltarea sectorului
economic de stat7 acoperirea nevoilor social&culturale precum #i a celor de cercetare
dezvoltare +enumerarea c'eltuielilor nu s&a "%cut n ordinea strict% prev%zut% de ?egea8
bugetului anual,.
Repartizarea c'eltuielilor bugetare +ca volum, pe aceste domenii se "ace n "uncie de
nivelul de dezvoltare #i dotare economico&social% a "iec%rui stat. 4e asemenea depinde de
situaia politico&militar% a momentului #i de starea de pace sau r%zboi.
0actorii care determin% cre#terea c'eltuielilor bugetului sunt8
a, !porirea c'eltuielilor militare +determinate de cantitate ori
de calitate7 e-emple8 determinare radar7 laser7 etc.,.
b, Cre#terea numeric% a aparatului de stat #i nzestrarea acestuia cu mi:loace moderne
de aciune.
c, 4ezvoltarea sectorului de stat prin construirea de societ%i pe seama bugetului7 prin
participarea statului la societ%i mi-te7 prin acordarea de subvenii pentru stimularea
produciei sau e-portului;
d, <-tinderea reelei de instituii publice de nv%%mnt7 s%n%tate #i cultur%7
organizarea asigur%rilor7 asistenei sociale #i proteciei sociale +e-emplu ntre nevoia de
protecie social% #i impunere = minieri,;
e, Construirea de str%zi7 autostr%zi7 poduri7 porturi7 aeroporturi7 modernizarea
mi:loacelor de transport rutier7 "eroviar7 naval7 aerian7 dezvoltarea gospod%ririi comunale7
sistematizarea teritoriului #i proteciei mediului ncon:ur%tor.
4ac% coninutul /ugetului Public naional prezentat sub "orm% sc'ematic%7 de tablou7
conine dou% p%ri8 veniturile pe de o parte #i c'eltuielile pe de alt% parte7 cuprinsul s%u
+ntinderea sa, este "ormat din anumite verigi care alc%tuiesc un ansamblu coerent denumit
structur% bugetar%. .ceast% structur% bugetar% +respectiv verigile ce se succed = nl%nuie,7
depinde de structura organizatoric% a statului respectiv7 adic%8
K stat de tip unitar;
K stat de tip "ederal;
., statele de tip unitar cum sunt8 0rana7 .nglia7 5talia7 Olanda7 Crecia7 Hurcia7
!uedia7 Romnia7 #.a. se caracterizeaz% printr&o legislaie unic% n care e-ist% un buget general
21
al statului #i bugetele locale autonome care sunt organizate la nivelul "iec%rei unit%i
administrativ & teritoriale.
.cestea +unit%ile administrativ&teritoriale, poart% denumiri di"erite de la ar% la ar%8
comune urbane #i rurale7 departamente #i regiuni n 0rana; cantoane7 arondismente n <lveia;
regiuni autonome7 provincii #i comune n 5talia; comitate7 teritorii de comitat #i districte de
comitat n .nglia; provincii comunale #i administraii ecleziastice n !uedia #i altele.
/, !tatele de tip "ederal cum sunt8 !>.7 Canada7 Cermania7 <lveia7 .ustria7
Lugoslavia7 5ndia7 etc7 care se caracterizeaz% printr&o structur% "ormat% din bugetul "ederaiei7
bugetul statelor ce compun "ederaia #i care poart% denumiri di"erite8 state n .merica7 landuri
n Cermania7 cantoane n <lveia etc; si bugetele unit%ilor
locale.
Repartizarea veniturilor #i c'eltuielilor ntre p%rile componente ale structurii bugetare
din "iecare stat este n "uncie de modul n care au "ost delimitate prin ?ege atribuiile
aparatului central #i cele ale administraiei locale.
4e obicei veniturile cele mai importante #i c'eltuielile cele mai mari sunt derulate prin
bugetul central7 celelalte avnd o importan% secundar%.
5nstituirea #i perceperea veniturilor7 e"ectuarea c'eltuielilor precum #i organizarea
relaiilor "inanciare ale statului sunt supuse unor reguli precise care se a"l% sub controlul
parlamentului.
2.3. B67.862 3652,9 *01,)*02 02 R);=*,.,
/ugetul public naional al Romniei este speci"ic unui stat de tip unitar si cuprinde ca
verigi n ansamblul nc'egat al bugetului urm%toarele8
KM/ugetul administraiei centrale de stat;
KM/ugetele locale ale unit%ilor administrativ&teritoriale care au personalitate :uridic%7
respectiv +comun%7 ora# +municipiu,7 :ude,;
KM/ugetul asigur%rilor sociale de stat.
Pe lng% cele enumerate7 ?egea anual% de aprobare a bugetului public anual7 mai
de"ine#te ca surse de "ormare #i destinaii de c'eltuieli "ondurile speciale ca surse de "ormare
#i destinaii de c'eltuieli "ondurile speciale ca de e-emplu8 "ondul de #oma:7 "ondul de risc #i
accidente7 "ondul special pentru agricultur%7 "ond special s%n%tate7 "ondul de cercetare&
dezvoltare7 etc.7 di"erite de la o perioad% la alta.
Prin urmare7 bugetul de stat e-primat generic7 nu se prezint% sub "orma unui document
unic7 ci sub "orma unui ansamblu coerent de bugete7 "iecare acoperind o zon% economico&
social%7 ast"el nct prin complementaritatea lor s% satis"ac% nevoile generale ale societ%ii.
2)
/ugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului #i repartizarea lor pentru
n"%ptuirea aciunilor de interes naional n domeniul social&cultural7 des"%#ur%rii normale a
activit%ii regiilor #i instituiilor publice7 asigur%rii ap%r%rii %rii7 a ordinei publice #i alte
aciuni generale.
/ugetul asigur%rilor sociale de stat concretizeaz% veniturile din contribuiile
persoanelor "izice #i :uridice la "ondul de asigur%ri sociale7 la "ondul pentru pensia
suplimentar% #i la cel pentru a:utor de #oma:7 venituri ce sunt destinate s% ocroteasc%
pensionarii7 salariaii #i membrii lor de "amilie.
/ugetele locale7 elaborate pe principiul ec'ilibr%rii7 prev%d resurse din impozite #i ta-e
de la ageni economici #i populaie ce au ca destinaie acoperirea c'eltuielilor de personal7
materiale #i de investiie aprobate de organele puterii locale7 precum #i trans"eruri #i sume
de"alcate din bugetul de stat.
/ugetele "ondurilor speciale se constituie n a"ara bugetului de stat #i a bugetului
asigur%rilor sociale #i se aprob% prin legi speciale.
0ondul de tezaur al statului se p%streaz% n contul trezoreriei statului desc'is la /anca
@aional% a Romniei #i se utilizeaz% numai n con"ormitate cu prevederile legii.
/ugetele instituiilor publice cu caracter autonom +Pre#edinia7 Cuvernul etc., sunt
prev%zute distinct n bugetul de stat #i se aprob% de c%tre Parlament.
2.4. F6*-0;.*80/.0 ,*-,908)/,2)/ 567.80/,
2.$.1. *undamentarea veniturilor bugetare
!.".#.#. $etodologie, proceduri si elemente tehnice definitorii in asezarea si calculul
veniturilor bugetare
5n determinarea previzionala a veniturilor bugetare se au in vedere elemente de calcul
prezente in metodologia de "undamentare a indicatorilor "inanciari care sustine elaborarea
proiectelor de bugete publice si care se cer a "i riguroase si bazate pe certitudini care tin de
dimensiunile si caracteristicile NmaterieiE de asezare a obiectului de venit bugetar. ?a acestea
se adauga indicatorul reprezentativ de utilizat care e-prima cel mai bine sursa de "ormare a
"iecarui venit in parte potrivit cu ipostazele in care se gaseste obiectul de impunere.
Practic "undamentarea indicatorilor de venituri bugetare are la baza raportarile
statistice ale contribuabililor catre institutiile de specialitate si catre cele ale "inantelor
publice din teritoriu7 in care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii si baza de
calcul.
4.p.d.v. :uridic7 asezarea si calculul obligatiilor catre bugetele publice este sustinuta de
acte normative si procedurale ce pot "i grupate in doua categorii8
2
acte normative institutoare ori de baza+sau principale, Ose re"era la legi "iscale
speci"ice cu privire la "iecare venit+e-. ?egea impozitului pe salarii,sau la anumite categorii
de venituri+e-. ?egea impozitelor si ta-elor locale,.!e incadreaza si codul "iscal de re"erinta si
sustinere :uridica pt. mai multe categorii de venituri;
acte normative completatoare+complementare7 in plan metodologic7ori
sustinatoare,O se re"era la normele metodologice ori instructiunile de aplicare a celor dintai
elaborate7 de regula7 de Binisterul 0inantelor Publice. ?a acestea se adauga solutiile
procedurale emise de acelasi minister7 pe parcursul e-ecutiei bugetare7 pentru care nu sunt
prevederi e-prese ori lamuritoare in cele doua categorii de acte normative enuntate.
Bai intai7 principial in prima categorie de acte normative si apoi7 metodologic ori
procedural7 in a doua7 sunt re"lectate anumite notiuni ori elemente care de"inesc7 in ansamblu7
ceea ce inseamna asezarea si perceperea veniturilor bugetare atat prin calcule previzionale cat
si in e-ecutie.
Reprezentative7 in acest sens7 cu privire la veniturile bugetare sunt8 subiectul7 obiectul7
baza de calcul7 unitatea te'nica de calcul +ori de evaluare,7 inlesnirile la plata7 termenul de
plata7 drepturile si obligatiile platitorilor +0ig. nr. 2.1,.
%ubiectul venitului bugetar Oeste o persoana "izica sau :uridica detinatoare a unor
bunuri sau obiecte7 implicata in anumite acte sau "apte ori care obtine venituri si potrivit legii
are obligatia sa plateasca anumite sume de bani catre bugetele publice cu titlul de impozit7
ta-a7 contributie7 varsamant7 prelevare. 5n plan "iscal si :uridic persoana = subiect de venit
bugetar trebuie sa indeplineasca unele conditii minimale pentru aceasta calitate +incadrare,.
.st"el7 persoanei "izice i se cere sa aiba capacitatea e-ercitarii depline a drepturilor civile iar7
persoanei :uridice sa organizeze si sa conduca evidenta proprie avand7 totodata7 si
personalitate :uridica. 5n legislatia "iscala ca si in practica de specialitate notiunea de subiect
apare mai mult cu caracter implicit decat e-plicit.Hermenul ca atare nu este "olosit in lege si
nici in normele de aplicare lasandu&se7 uneori7 a "i subinteles.
&latitorulOare sensul de subiect cu obligatie de plata7 in cele mai multe situatii. 4e
regula7 potrivit e-primarilor teoretico&metodologice7 platitorul este una si aceeasi persoana cu
subiectul. >neori se "ace distinctie intre cele doua notiuni. Cazul tipic7 mai cunoscut in acest
sens7 este la impozitul pe salarii7 unde salariatul este subiect de venit bugetar iar7 anga:atorul
+persoana "izica sau :uridica, apare cu calitatea de platitor.
22
F,7.*/ 2.1: I*8./-.3.*-.*8. +, -.8./;,*0/, 3/,4,*- .2.;.*8.2. 8.C*,9. @)2)+,8. ,*
0+.:0/.0 +, 90296262 4.*,86/,2)/ 567.80/.

!>/5<CH>?
1
N$E O/5<CH>?
2

venitului bugetar venitului bugetar
P?.H5HOR /.P. 4< C.?C>?
3
CO@HR5/>./5?
!uportator
BUGET PUBLIC
2
>@5H.H< H<Q5C. 4<
<*.?>.R<
4
4R<PH>R5 !5
O/?5C.H55
1$
H<RB<@ 4< P?.H.

*enit bugetar
e"ectiv datorat *enit bugetar
*/
1

)
calculat
initial
*/
$
(
1
'
5@?<!@5R5 ?. P?.H.
1
?egenda8
N$E = momentul initial al declansarii relatii de impunere;
1 = subiectul venitului bugetar si notiunile +elemente te'nice, derivate din acesta;
2 = obiectului venitului bugetar;
3 = baza de calcul +de impunere, a venitului bugetar;
4 = unitatea te'nica de evaluare +aplicata asupra bazei de calcul,;
( = venit bugetar rezultat din calcule +prin corelarea 3 cu 4,;
1 = inlesniri la plata +aplicate asupra venitului bugetar calculat7 */
$
7 determinate de 1
'
;
) = venit bugetar datorat e"ectiv +dupa corelarea 1 cu (,;
= termenul de plata pentru */
$
sau */
1
;
2 = plata e"ectuata catre bugetul public;
1$ = drepturi si obligatii ale platitorului;
5n practica "iscala7 o asemenea situatie se :usti"ica prin reducerea volumului de munca
pentru cei din aparatul "iscal si de aici respectarea principiului impunerii subiectului de venit7
care este randamentul "iscal.
3$
5n plus7 antrenarea in plata propriu&zisa a subiectului de venit conduce la stari de
discon"ort atat pentru acesta cat si pentru "unctionarul "iscal.
>n alt avanta:7 generat de di"erentierea intre subiect si platitor7 este incasarea mai
rapida a obligatiilor banesti la buget7 concomitent cu e-istenta de resurse necesare acoperirii
c'eltuielilor aprobate in acesta.
>n alt e-emplu7 care re"lecta pe "ondul unor ratiuni de te'nica "iscala +incasare sigura
la buget pe "ondul unor relatii dintre subiect si organul "iscal cand primul poate solicita
deplasarea platii ca obligatie catre o alta persoana7 din motive personale :usti"icate ori7 al
doilea este nevoit sa actioneze pentru a contracara atitudinea de Nrau platnicE a primului,7
nevoia de a "ace distinctie intre subiect si platitor7 este in cazul impozitului pe cladiri7 unde
proprietarul de cladire apare cu prima calitate +de subiect, iar7 c'iriasul ori o alta persoana
desemnata de organul "iscal +cum ar "i un membru de "amilie care locuieste cu proprietarul,
apare in a doua ipostaza +de platitor,.
()*T+',-.,'/-/0in practica "iscala din Romania pana in :urul anului 12237 cu
calitatea de contribuabil aparea numai persoana "izica a"lata in situatia de debitor al statului cu
sume de bani ce e-primau un venit bugetar datorat. 4upa acest an7 in actele normative cu
caracter de cuvant similar sau de alternanta in e-primare "ata de subiect&platitor7 s&a
generalizat sensul de contribuabil si la persoanele :uridice debitoare de venituri bugetare.
%-&)+T.T)+-/0este "olosit in teoria de specialitate pornind de la notiunile
mentionate+subiect7platitor7contribuabil1. 5n mod "iresc7 suportatorul obligatiilor de plata "ata
de bugetele publice ar trebui sa "ie subiectul&platitor. 5n realitate7 uneori7 din ratiuni de politica
"iscala si sociala7 suportatorul este o alta persoana decat subiectul platitor. Cazul tipic7 aici7
este cel al ta-elor de consumatie +ta-a pe valoare adaugata7 accizele7 impozitul pe circulatia
unor produse7 etc., unde suportatorul este consumatorul "inal si nu producatorul ori
comerciantul care apar7 potrivit legii cu calitatea de platitori sau contribuabili. 5nec'itatea
impozitelor indirecte7 prin comparatie cu cele directe7 este reclamata si pe "ondul acestei
di"erentieri intre platitor si suportator.
),'2(T-/ V2*'T-/-' ,-32T.+0este elementul te'nic de la care sau "unctie de
care se procedeaza la calculul7 asezarea si plata impozitelor7 ta-elor7 contributiilor7
varsamintelor si prelevarilor catre bugetele publice. 5mpreuna cu subiectul7 acesta declanseaza
impunerea7 ca actiune "iscala sau7 alt"el spus7 reprezinta impreuna momentul zero +N$E, in
asezarea7 calculul si perceperea de venituri bugetare. Practic7 NimaginatiaE specialistului in
"inante publice aplicate trebuie sa conduca la acel element concret7 sigur7 stabil7 cu e-tensie
pronuntata la o mare categorie de persoane7 "unctie de care sa poata "i preluata o suma de bani
importanta ca marime la bugetul public in conditiile respectarii principiilor impunerii.
31
5storia consemneaza in practica "iscala7 mai intai7 cu caracter real si apoi7 personal7
e-istenta mai multor ipostaze +elemente concrete, de e-primare a obiectului de asezare si
percepere a unei diversitati pronuntate de venituri destinate constituirii "ondurilor publice.
Reprezentative sunt8 venitul7 valoarea7 pretul7 bunuri si obiecte7 acte si "apte7 persoana.
V2*'T-/0 poate "i regasit in practica "iscala sub mai multe "orme de e-primare8 brut7
net7 pro"it +net sau brut,7 bene"iciu7 incasari totale7 drepturi salariale7 etc. 4e unde si categorii
de impozite7 varsaminte7 ta-e7 contributii ca8 impozit pe venit7 impozit pe salarii7 impozit pe
pro"it +impozit pe venit,7 varsaminte din pro"it +bene"iciu,7 etc.
V./).+2.0 poate constitui7 raportat la politica economica si "iscala7 obiect de
asezare pentru venituri bugetare. 5n acest sens7 sunt edi"icatoare din practica "iscala
romaneasca prelevarea pentru societate a unei parti din valoarea productiei nete +inainte de
12, si ta-a pe valoarea adaugata +dupa 1223,.
&+2T-/+05R OR5 @<COC5.H,Oapare posibil ca ipostaza de determinare a unor
venituri bugetare asa cum a "ost cazul impozitului pe circulatia mar"urilor +pana in anul 1223,7
cand reprezenta o marime "i-a in pretul de livrare si se determina in cele mai multe cazuri ca
o di"erenta intre acesta si pretul de productie.
),'2(T2, ,-*-+', 2/2$2*T2 $.T2+'./2 ()*(+2T20 apar in di"erite situatii
ca generatoare de venituri bugetare c'iar de la primele mani"estari ale "inantelor publice. 4e
aici denumiri ca8 impozit pe terenuri7 impozit pe cladiri7 ta-a asupra mi:loacelor de transport7
impozit "unciar etc.
.(T2/2 %' 4.&T2/2Osunt o alta e-primare a obiectului de asezare pentru veniturile
bugetare7 indeosebi7 in raporturile cu institutiile statului care presteaza di"erite servicii cu
privire la8 eliberarea de permise sau autorizatii; acordarea sau renuntarea la cetatenie;actiuni
de divort; litigii in instantele de :udecata; succesiuni7 etc. 4e aici si o diversitate de situatii
care genereaza ceea ce se numesc ta-ele de timbru.
&2+%).*.0cu deosebire cea "izica7 poate reprezenta in anumite situatii7 motivate de
politica sociala7 "iscala ori demogra"ica7 obiect de asezare pentru venituri bugetare. .ici s&ar
incadra ca e-presie "iscala mai vec'e7 capitatia ori mai recent contributia persoanelor "ara
copii.<lementul de te'nica "iscala7 prezent mai sus ca "iind obiectul venitului bugetar
reprezinta notiunea cu cea mai dinamica prezenta in practica "iscala "iind7 in "ond7 generatoare
de mi:loace banesti de ordin public.
,.5. 62 (./(-/0 poate "i considerata ca element derivat din obiectul venitului
intrucat7 la impozitele directe si la unele indirecte7 se suprapune integral sau partial cu acesta.
<a poate "i de"inita ca element de te'nica "iscala concret e"ectiv7 asupra caruia se aplica
unitatea te'nica de evaluare pentru a se obtine marimile obligatiilor banesti datorate catre
32
bugetele publice.5n teoria de specialitate si metodologie se "olosesc cu acelasi sens si alte
notiuni ca baza de impunere7 baza de impozitare +ta-a pe valoarea adaugata,. ?a acestea se
poate adauga si notiunea de materie impozabila +sau de impunere, care vizeaza7 in "apt
obiectul de asezare a venitului bugetar./aza de calcul se suprapune +integral sau partial, cu
obiectul in ipostaza acestuia de venit. 4i"erentele7 in aceasta situatie7 care ar e-plica sensul de
partial7 pot "i rezultante ale politicii "iscale de ordin economic +pentru a stimula anumite
activitati ori actiuni sau pentru a limita anumite consumuri ori c'eltuieli7 cum este cazul la
impozitul pe pro"it, ori de ordin social +anumite drepturi banesti ori venituri sunt scoase de
sub incidenta impunerii prin raportarea lor la subzistenta sau la anumite situatii de"avorizante
in care se a"la subiectul7 cum este cazul la impozitul pe salarii si c'iar impozitul pe venit,.
6'42+2*T2/2 '*T+2 ,.5. 62 (./(-/ %' ),'2(T-/ V2*'T-/-' ,-32T.+
apar in cazul unor obligatii banesti ca8 impozitul pe cladiri7 ta-a asupra mi:loacelor de
transport7 ta-e de timbru7 etc.,
-*'T.T2. T27*'(. 62 2V./-.+20reprezinta elementul te'nic "i-at in actele
normative prin care se determina e"ectiv obligatiile de plata odata cu calculele ce se "ac asupra
bazei de impunere. <a poate "i o concretizare "izica insotita de o e-primare valorica +lei pe
metru patrat supra"ata teren,7 o marime conventionala +cilindri7 la ta-a asupra mi:loacelor de
transport cu tractiune mecanica,7 o suma absoluta +pe obiect sau pe unitatea de masura a
acestuia, ori7 in cele mai multe cazuri o marime relativa +cu e-primare prin procente,.
()T2/20in materie de cuanti"icari ale obligatiilor bugetare sunt prezente sub trei
"orme8 "i-e+privesc aceeasi unitate de calcul pentru baza de impunere in intregul ei sau
potrivit cu anumite structuri care obliga la di"erentieri ca rezultat al politicii "iscale,7
proportionale7 progresive+in materie de venituri bugetare vizeaza indeosebi veniturile obtinute
pe di"erite cai&impozitul pe salarii7 impozitul pe venit7 ta-a asupra succesiunilor etc. <a poate
"i simpla sau pe transe +impozitul pe venit7 impozitul pe salarii,7 pe verticala si pe orizontala
+ta-a asupra succesiunilor, potrivit cu cerinte de ec'itate "iscala sau de ordin social care sunt
in atentia institutiilor statului intr&o anumita perioada de timp,
'*/2%*'+'/2 /. &/.T.0 reprezinta un element te'nic in asezarea si perceperea de
venituri bugetare cu determinare de politica "inanciara7 sociala ori "iscala ce apare prezent in
anumite situatii pornind de la subiect +sau platitor, ori obiect etc e-prima atitudinea statului
intr&o anumita perioada de gestiune bugetara "ata de unele categorii de contribuabili sau "ata
de obiectul venitului ori "unctie de ambele elemente te'nice in acelasi timp potrivit cu unele
caracteristici ale acestora..cestea se concretizeaza in reduceri si scutiri ale obligatiilor
calculate potrivit reglementarilor legale. <le sunt conditionate "unctie de cele doua elemente
33
te'nice mentionate ori de situatiile in care se gasesc acestea la un moment dat sau intr&un
anumit loc.
T2+$2*-/ 62 &/.T.0este elementul te'nic care pozitioneaza in timp7
concretizarea ca plata a obligatiei banesti rezultata din corelarea celorlalte elemente te'nice
mentionate cu re"erire la veniturile bugetare e-istente in bugetele publice si potrivit cu actele
normative ce le reglementeaza7 termenul de plata se poate gasi in una din urmatoarele situatii8
ca o zi "i-a de plata sau sub "orma unui interval de timp. Prima situatie7 ziua "i-a de plata a
sumelor datorate7 care este si cea a scadentei la plata se regaseste la ma:oritatea veniturilor
bugetare. 5ntervalul de timp vizeaza o perioada in care se poate "ace plata si in care ultima zi
din cadrul acesteia este si cea a scadentei la plata. Produce e"ecte asupra incasarii veniturilor
in bugetele publice.<ste o rezultanta a conditiilor si situatiilor concrete in care se gasesc in
timp si spatiu subiectele si obiectele acestora.
/ugetele publice reclama7 pe de alta parte7 incasarea de mi:loace banesti potrivit cu o
anumita marime si ritmicitate determinate de nevoia de "onduri pentru acoperirea c'eltuielilor
aprobate.
Contribuabilii7 pe de alta parte7 potrivit cu realizarea obiectului de venit7 precum si cu
starea lor "inanciara au anumite posibilitati de plata. ?a aceasta se adauga "recventa si
marimea incasarilor la acestia. Ca urmare7 platile catre bugetele publice trebuie sa "ie ast"el
concepute7 ca termene +prin corelarea tuturor categoriilor de venituri bugetare,7 incat sa
raspunda atat nevoilor de "onduri bugetare7 cat si conditiilor concrete de realizare a
mi:loacelor banesti in gestiunea contribuabililor. 4e aici7 nevoia unei abordari globale si
structurale a veniturilor din bugetele publice prin corelatie cu posibilitatile reale de plata din
partea contribuabililor. !pre e-emplu7 la obligatiile catre bugetele locale din mediul rural este
necesar sa se ia in calcul periodicitatea si sezonalitatea realizarii de venituri ca urmare a
valori"icarii produselor speci"ice. >rmarea7 in onorarea platilor7 este stabilirea unor termene si
dimensiuni de plata potrivit cu sezonalitatea valori"icarii productiei agricole +centrele de
greutate a platilor situandu&se in a doua parte a anului bugetar,.
6+2&T-+'/2 %' ),/'3.T''/2 &/.T'T)+'/)+ Oreprezinta un element te'nic
prezent in asezarea si perceperea veniturilor bugetare7 care con"irma comportamentul
contribuabililor in legatura cu incidenta pe care acestia o au cu bugetele publice potrivit cu
materia de impunere pe care o detin si reglementarile in vigoare cu privire la aceasta. 4e aici7
drepturile de a solicita ori de a contesta con"ormitatea calculelor potrivit cu realitatea si actele
normative7 de a bene"icia de inlesnirile prevazute sau obligatiile cu re"erire la organizarea si
conducerea evidentei asupra materiei impozabile si a bazei de calcul ori la plata la termen a
creantelor bugetare.
34
!.".#.!. (uantificarea previzionala a veniturilor bugetare
Pe de o parte7 sunt contribuabilii = persoane :uridice pentru care este stabilita initiativa
de plata7 pe de alta parte sunt organele "iscale cu raspunderi de asezare si calcul a venitului
bugetar privind ceilalti contribuabili. ?or li se adauga celelalte institutii specializate in
gestiunea bugetara care procedeaza7 cu caracter complementar7 in intocmirea de lucrari
pregatitoare in vederea elaborarii proiectelor de bugete publice.
Contribuabilii = persoane :uridice au obligatia sa comunice in"ormatii asupra
obiectului de venituri bugetare a"late in diverse ipostaze +venit7 pret7 bunuri7 acte etc, si
prezent in consemnarile de date proprii pentru a "i luate in calculul creantelor bugetare de
determinate pe baza legii. >nele dintre comunicari asupra obiectului de venit bugetar se
produc in baza prevederilor legale7 pe parcursul e-ecutiei bugetare la anumite termene si
declanseaza actul de asezare si percepere a obligatiilor banesti catre bugetele publice. .lte
comunicari de in"ormatii ce contureaza materia de impunere +numar de salariati7 salariul
mediu lunar7 structura parcului auto7 cladiri si terenuri a"late in proprietate ori "olosinta7 ci"ra
de a"aceri7 structura si nivelul veniturilor si a c'eltuielilor la o anumita data7 volumul si
structura produselor "abricate etc, sunt prezente in raportarile statistice periodice realizate de
institutiile de statistica ori de institutii ce au responsabilitati in gestiunea bugetelor publice.
4in cele doua categorii de comunicari se pot culege in"ormatii asupra structurii si
dimensiunii materiei impozabile care sa conduca la calcule si "undamentari de indicatori ai
"inantelor publice de proiectat in bugete . Cu raspunderi7 apar institutiile specializate in
gestiunea bugetara care intocmesc7 in "aza lucrarilor pregatitoare privind proiectele de bugete
publice7 liste de venituri bugetare pe componente ale sistemului speci"ic +bugetar, ce sunt
transmise din treapta in treapta potrivit cu ierar'ia institutionala in care se incadreaza.
5nstitutii ale Binisterului 0inantelor Publice din teritoriu comunica acestuia7 in
momentele prevazute de procedura bugetara7 liste de indicatori pe baza carora se "ac
propuneri de "undamentare pentru respectivul proiect de buget public. 4e asemenea7
institutiile din s"era relatiilor de asigurari sociale si protectie sociala7 pe baza in"ormatiilor
transmise de persoanele :uridice7 prin raportarile statistice7 precum si a celor culese si
consemnate in evidentele proprii7 procedeaza la calcule si "undamentari de contributii +pe
baza structurilor de personal7 a salariului mediu din anul de baza7 a in"ormatiilor asupra
structurii socio=demogra"ice a populatiei din teritoriu etc, in acord cu subdiviziunile cadrului
general a clasi"icatiei veniturilor din bugetul de re"erinta +al asigurarilor sociale de stat, pe
care le transmite pana la nivelul Binisterului Buncii si !olidaritatii !ociale pentru a "i
cuprinse in lucrarile pregatitoare ale proiectului de buget mentionat.
3(
?a bugetele locale7 raspunderea "undamentarii veniturilor proprii revine
compartimentelor specializate din primarii care7 pe seama evidentei organizate si a
in"ormatiilor comunicate+asupra cladirilor7 terenurilor7 parcului auto etc., de persoanele
:uridice si "izice din localitate7 procedeaza la calcule si "undamentari ce stau la baza
propunerilor de proiecte pentru bugetele locale . Organele "iscale din teritoriu care au
obligatia asezarii7 calcularii si perceperii de impozite si ta-e in raporturile cu contribuabilii
+indeosebi persoane "izice,7 preiau in"ormatiile necesare de la acestia cu prile:ul di"eritelor
evenimente +procurari de cladiri7 terenuri7 mi:loace de transport7 acordare de autorizatii pentru
e-ercitarea meseriilor ori a pro"esiilor libere etc,7 a raportarilor statistice ori "iscale periodice
+"ise "iscale, pe care le "olosesc in calcule si "undamentari de indicatori asupra celorlalte
venituri bugetare +decat cele unde initiativa la plata revine contribuabililor, ce urmeaza a se
regasi in lucrarile pregatitoare ale proiectelor de bugete publice +privind7 indeosebi7 bugetul
de stat si bugetele locale, . 5nstitutiile publice7 in nume propriu si in numele salariatilor
+pentru impozitul pe salarii7 contributia la asigurari de sanatate etc,e"ectueaza calcule
previzionale asupra indicatorilor de venituri bugetare cu prile:ul "undamentarii proiectelor de
bugete de venituri si c'eltuieli. Cu acest prile:7 sunt selectate alte in"ormatii care pot constitui
elemente de "undamentare pentru unele venituri bugetare7 potrivit cu ramuri sau domenii de
activitate ce au corespondent in subdiviziunile clasi"icatiei bugetare +la capitole si subcapitole
de venituri, . 0undamentarea obligatiilor bugetare7 automat a veniturilor care se regasesc in
bugetele publice7 poate "i si in preocuparile agentilor economici7 legat de intocmirea
planurilor de a"aceri7 ori de proiectarea structurii propriilor trezorerii sau de
stabilirea unor indicatori economici si "inanciari necesari in documentele de comunicare cu
bancile comerciale ori cu institutiile "inantelor publice.
2.$.2. *undamentarea c#eltuielilor bugetare
C'eltuielile din bugetele publice revin7 ca responsabilitate de "undamentare si
e-ecutie7 institutiilor specializate in gestiunea balantelor "inanciare ale statului ori ale
unitatilor administrativ = teritoriale7 pe de o parte si consumatorii de "onduri publice
+ordonatori de credite bugetare,7 pe de alta parte.
5nstitutiile publice si unele unitati economice +regii7 societati comerciale cu capital de
stat,apar cu calitatea de consumatori de "onduri publice7 respectiv de ordonatori de credite
bugetare potrivit cu inscrierea de c'eltuieli in bugetele publice pe de o parte si consemnarea
de indicatori asemanatori +la c'eltuieli, in bugetele de venituri si c'eltuieli +de la toti
ordonatorii de credite bugetare,7 pe de alta parte.
31
?a institutiile publice specializate +in asigurari sociale7 protectie sociala7 asistenta
sociala etc., precum si la primarii7 apar in evidente7 cu calitatea de consumatori "inali ai
"ondurilor publice7 categorii de persoane "izice potrivit cu o anumita structura socio=
demogra"ica a populatiei +someri7 asistati7 persoane cu venituri mici7 copii "ara spri:in
"amilial7 persoane cu 'andicap etc,.
0undamentarea de c'eltuieli bugetare conduce la responsabilitati ce pot "i structurate
ca nivele de implicare in actiune potrivit cu cele mentionate si anume8
institutii publice specializate in gestiunea bugetelor publice +potrivit cu o
anumita structura si ierar'ie,;
institutii publice din diverse domenii de activitate +potrivit cu structura
ierar'ica a ordonatorilor de credite bugetare din aceste domenii,;
unitati administrativ teritoriale + cu localizari institutionale la consilii :udetene
si primarii,;
populatia +ca sursa de in"ormare si nevoie de implicare, a"lata intr&o anumita
structura socio&demogra"ica7 potrivit cu cerinte social&materiale ale acesteia ce sunt
considerate de ordin public si care obliga la o anumita comunicare cu institutiile publice
mentionate;
agentii economici7 prevazuti de legea bugetara7 cu drepturi banesti de solicitat
din "ondurile publice si pentru care sunt necesare calcule si "undamentari riguroase ale
c'eltuielilor +pe subdiviziuni ale clasi"icatiei economice si ale celei "unctionale, de aprobat.
!.".!.#. $etodologie si proceduri privind fundamentarea indicatorilor de cheltuieli in
bugetele publice
5mplicarea in procesul bugetar7 calcule si "undamentari are dimensiuni determinate de
pozitia partilor din relatiile speci"ice potrivit cu apartenenta si incadrarea7 in8 institutii
specializate si direct anga:ate in administrarea bugetelor publice +pe plan central si in pro"il
teritorial, si institutii si unitati consumatoare de "onduri publice +potrivit cu o structura
ierar'ica a ordonatorilor de credite bugetare,.
?a baza calcularii indicatorilor de c'eltuieli bugetare pentru toti cei implicati in
actiune7 se a"la "undamentarea proiectelor de bugete publice la interventia Binisterului
0inantelor Publice7 potrivit cu normele metodologice elaborate pentru intreg sectorul bugetar7
se adauga alte prezente procedurale dupa cum urmeaza8
& instructiuni si precizari din partea principalilor responsabili cu gestiunea bugetelor
publice in care se insista pe particularitatile c'eltuielilor inscrise in respectivele balante
"inanciare7 in sensul abordarii comune a unor indicatori reprezentativi;
& instructiuni si precizari la nivelul ordonatorilor principali de credite bugetare
3)
+ministri si conducatori ai celorlalte institutii centrale, din care rezulta speci"icul
ramurilor si domeniilor de activitate pe care le reprezinta +la nivel de capitole si subcapitole,;
& precizari ale ordonatorilor secundari de credite bugetare +cu unele detalii
te'nice7 inclusiv de calcul pe "iecare categorie de c'eltuieli, pentru acele destinatii ale
"ondurilor publice de cuprins in proiectele de bugete la nivel de articole si alineate de
c'eltuieli +potrivit cu incadrarea in clasi"icatia economica a acestora,.
?a baza piramidei sistemului in"ormational si lucrativ care are ca obiectiv proiectarea
c'eltuielilor in bugetele publice7 se gasesc mai intai institutiile publice ai caror conducatori
sunt ordonatori tertiari de credite bugetare.
.cestora li se solicita intocmirea bugetelor proprii de venituri si cheltuieli prin
includerea tuturor destinatiilor +sau locurilor de consum,7 mai intai la nivel de alineate apoi7 la
nivel de articole si c'iar titluri de c'eltuieli.
+elatia de calcul principala, in cuanti"icarea previzionala a unei c'eltuieli +
1
(h ,
presupune inmultirea numarului de indicatori speci"ici prevazuti in anul de plan +
1
's , cu
c'eltuiala medie pe indicator din anul de baza +
$
(hm
,.

$ 1 1
(hm 's (h =
Relatia se poate "olosi7 atat la nivel macroeconomic si social +capitole si subcapitole
de c'eltuieli,7 cat si la nivel micro +articole si alineate de c'eltuieli,7 numai ca indicatorii
speci"ici rezulta din destinatia generala sau concreta a c'eltuielii potrivit cu subdiviziunea
clasi"icatiei bugetare la care se incadreaza.
'ndicatorii reprezentativi pe domeniu sau la nivel de subcapitol care au caracter
operativ in calculele proprii ale institutiilor ierar'ic&superioare +ordonatorii secundari si
principali de credite bugetare respectiv7 inspectoratele scolare :udetene si Binisterul
<ducatiei7 de e-emplu, vor "i orientativi la institutiile de baza +conduse de ordonatori tertiari
de credite bugetare7 scoli preuniversitare7 de e-emplu, unde7 specificitatea cheltuielii se
eprima la nivel de alineat sau articol bugetar potrivit cu locul de consum economic al
"ondurilor bugetare +salarii tari"are7 indemnizatii de conducere7 plati cu ora etc.,. Ca urmare7
are loc o diversi"icare pronuntata a ceea ce inseamna indicatori speci"ici sau reprezentativi pe
c'eltuiala. .ceasta nu inseamna7 insa7 ca se pierde semni"icatia indicatorilor reprezentativi la
nivel de ramura7 ei regasindu&se ca in"luenta si c'iar determinare in indicatorii speci"ici pe
locuri de consum economic.
<-.8 in invatamant7 pentru salariile tari"are +alineat de c'eltuieli,7 indicatorul speci"ic
in ce priveste personalul didactic este numarul posturilor didactice din statul de "unctiuni care
este in"luentat in principal de numarul "ormatiilor de studii +clase compuse dintr&un anume
3
numar de elevi,7 numarul de ore didactice7 structura "unctiilor didactice7 numarul de ore intr&
un post didactic etc.
Procedura "undamentarii c'eltuielilor de inscris in bugetele publice urmeaza cursul
celor prezentate la lucrarile pregatitoare privind proiectele de buget.
!.".!.!. 4luuri informationale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare
Responsabilitatile si competentele in "undamentarea c'eltuielilor bugetare sunt
structurate in cadrul ordonatorilor de credite bugetare +"ig. nr. 2.3, si declanseaza "lu-uri
in"ormationale ascendente separat pe componente bugetare +"ig. nr.2.4,
F,7. */. 2.3 N,4.26/, -. 3):,8,)*0/. 02. ,;32,90/,2)/ ,*+8,868,)*02. ,*
@6*-0;.*80/. 9C.286,.2,2)/ 567.80/.
32
Ministerul
Finantelor Publice
Ordonatori principali
de credite bugetare
Ordonatori
secundari de credite
bugetare
Ordonatori teriari de credite
bugetare (pe componente bugetare)
IV
III
II
I
F,7. */.2.4. F26B6/, ,*@)/;08,)*02. 7.*.808. -. @6*-0;.*80/.0 9C.286,.2,2)/ 3652,9. +,
963/,*-./.0 2)/ ,* 3/),.98.2. 567.80/.
* <laborarea proiectelor de bugete
publice ale statului
5* 5ntocmirea si avizarea de lucrari
pregatitoare
555 /*C
celtraliz

55 /*C
centraliz
5 /*C
proprii
0lu-urile in"ormationale pe "iecare componenta bugetara in parte7 se deruleaza potrivit
calendarului stabilit prin cele doua acte normative mentionate. Procedura bugetara cu privire
la elaborarea proiectelor de bugete publice implica7 in principal7 cu responsabilitati si
competente7 consumatorii de "onduri publice +ordonatorii de credite bugetare, care7 potrivit
ierar'iei lor7 in cazul activitatilor proprii7 produc calcule asupra c'eltuielilor a"erente acestora
in stransa legatura cu subdiviziunile clasi"icatiei economice8 titluri7 articole si alineate.
5n ce priveste activitatea centralizatoare 7 la ordonatorii ierar'ic superiori de credite
bugetare7 "undamentarea se bazeaza pe comparatia c'eltuielilor rezultate din calculele proprii
+potrivit cu indicatorii reprezentativi la acest nivel, cu cele prezentate prin propunerile de
bugete ale institutiilor subordonate. Cu acest prile:7 se veri"ica mai ales incadrarea in
orientarile&limita transmise de sus in :os cu privire la disponibilitatea statului in a anga:a7
pentru perioada data7 "inantarea bugetului.
4$
GUVERN
Ministerul Finanelor
Publice
Ordonatori
principali de
credite
bugetar
Ordonator
principal de
credite
bugetare
udee !i
Municipiul
"ucure!ti #
$onsilii
locale
"ugete centrali%ate ale
&udeelor !i
Municipiului "ucure!ti
'irecii Generale ale
Finanelor Publice de
la &udee !i
municipiului "ucure!ti
Pentru avizare metodologic
i venituri de echilibrare de
inclus n proiectul bugetului de
stat
Ordonatorii secundari de
credite bugetare din cele
dou bugete
Primrii (consilii
locale)
Bugete ale
localitilor
Ordonatorii
teriari de credite
bugetare din
bugetul de stat
Ordonatorii teriari
de credite
bugetare din
bugetul asig soc
de stat(
Ordonatorii teriari
de credite
bugetare ) ageni
economici )
Ordonatorii
teriari de credite
bugetare din
bugetele locale
Populaia
a*lat +ntr)o
anumit
structur
socio)
0lu-urile in"ormationale in "undamentarea c'eltuielilor7 pe componente ale sistemului
bugetar cu urmatoarea con"iguratie8
& bugetul de stat;
& bugetul asigurarilor sociale de stat;
& bugetele locale.
5nstitutiile implicate in procedurile de "undamentare a c'eltuielilor sunt
pe de o parte7 cele specializate in gestiunea bugetelor respective
pe de alta parte7 sunt institutiile publice din diverse domenii de activitate7
reprezentate de structura ierar'ica a ordonatorilor de credite bugetare.
4ocumentele intocmite in "undamentarea c'eltuielilor capata "orma initiala a unor
note de calcul7 si apoi se regasesc7 potrivit cu activitatile de incadrare si insumare7 mai intai pe
subdiviziunile clasi"icatiei economice +titluri7 articole7 alineate, si apoi7 pe ale clasi"icatiei
"unctionale +capitole si subcapitole,7 precum si pe titulari +ministere ori alte institutii centrale,.
4ocumentele "inale7 pentru "undamentare7 sunt bugetele de venituri si c'eltuieli ale
ordonatorilor de credite bugetare7 in cazul institutiilor consumatoare de "onduri publice si
proiectele de bugete publice7 pentru institutiile responsabile cu gestiunea lor ulterioara.
!.".!.8 &articularitati in fundamentarea cheltuielilor bugetare 9pe categorii de bugete
publice, ramuri, domenii social economice si institutii implicate1
5n materie de "undamentare a c'eltuielilor bugetare apar unele abordari particulare in
determinarea acestora cele mai multe a"late in zona speci"icitatii de activitati ori actiuni
prestate7 cu regasire in destinatia "ondurilor publice prin prisma "iecarui buget public in parte7
potrivit cu structura destinatiilor +diverse ori specializate,7 mai intai la nivel de capitole si
subcapitole +ministere7 institutii centrale7 "orme ori entitati organizatorice cu caracter
intermediar, si apoi pe "iecare institutie +privind activitatile proprii si la nivel de ordonatori
tertiari de credite bugetare,7 cu e-primare prin articole si alineate bugetare.
?imba:ul comun de consemnare si comunicare a in"ormatiilor economico&"inanciare in
activitatile bugetare7 inclusiv la nivelul institutiilor publice7 este cel dat de clasificatia
indicatorilor finantelor publice+are in componenta segmente structurale ori grupari de
indicatori7 ce de"inesc clasi"icatii separate de venituri si c'eltuieli pe bugete publice7 pe
institutii si in pro"il departamental ori de ramura,. .cest instrument de grupare7 ordonare7
clasi"icare a in"ormatiilor din sectorul public este de re"erinta pentru prima "aza a procesului
bugetar respectiv7 pentru ceea ce inseamna "undamentarea c'eltuielilor la toate nivelurile de
implicare ale institutiilor publice. Potrivit cu cele mentionate mai sus este de inteles7 c'iar din
"aza de "undamentare7 e-istenta unor metode7 procedee7 operatiuni si calcule comune in
41
cuanti"icarea previzionala a c'eltuielilor in raport de subdiviziunile clasi"icatiei "unctionale si
mai ales a celei economice.
4i"erentierile in calcule si "undamentari sunt generate de speci"icul domeniului in care
se incadreaza institutia; particularitatile "ormei sau entitatii de organizare din domeniu +la
nivel de subcapitol,; destinatiile concrete sugerate de c'eltuielile unei institutii cu semni"icatia
de locuri de consum economic sau c'eltuieli e"ective +e-primate prin articole si alineate,
?a bugetele publice7 deosebirile intre c'eltuieli sunt date de destinatiile acestora pe
capitole si subcapitole.
5n cazul bugetului de stat si a bugetelor locale7 destinatiile sunt8
pe de o parte7 diverse7 potrivit cu di"erite activitati si actiuni de interes general
care inseamna in "ond c'eltuieli publice de sustinut iar7 in planul "undamentarii indicatorilor
"inanciari respectivi
pe de alta parte7 sunt prezente si multe elemente comune7 din punct de vedere
procedural +de calcul ori de "undamentare,.
.st"el7 cu re"erire la obiectul de actiune din acelasi domeniu sau sector de activitate
"undamentarea c'eltuielilor se realizeaza asemanator7 ca procedeu de lucru si c'iar ca relatii
de calcul. !peci"icitatea este prezenta prin categorii de c'eltuieli ce apar intr&un buget si nu se
gasesc in altul. .ici7 s&ar incadra7 ca abordare si determinare separata +in "undamentare,8
c'eltuielile de aparare +din bugetul de stat,
c'eltuielile de gospodarire comunala +din bugetele locale,
c'eltuielile cu pensiile +din bugetul asigurarilor sociale de stat,
c'eltuielile cu medicamentele si materialele sanitare +atat din bugetul de stat cat si
din bugetul asigurarilor sociale de sanatate, etc.
5n practica "inanciar&bugetara7 metodologia de lucru in "undamentarea c'eltuielilor are
in vedere situatiile de mai sus ele putand "i abordate7 ca di"erentieri de calcule si de
"undamentari prin ceea ce inseamna interventii cu caracter procedural de la nivel de ramura
sau domeniu +minister sau institutie centrala7 deci la ordonatorii principali de credite bugetare,
ori de la nivel intermediar +situati la ordonatorii secundari de credite bugetare,.
Particularitatile in "undamentarea c'eltuielilor sunt re"lectate de indicatorii speci"ici
+reprezentativi, pe categorii de c'eltuieli structurate mai intai7 dupa clasi"icatia "unctionala
+capitole si subcapitole,si apoi7 dupa clasi"icatia economica +titluri7 articole7 alineate,.
4e"initorii7 in sensul speci"icitatii ori particularizarilor7 in "undamentarea c'eltuielilor
bugetare7 dupa domeniul de re"erinta7 dat de capitole si subcapitole7 sunt insasi e-primarile
comune presupuse de clasi"icatia economica +cadrul comun al clasi"icatiei c'eltuielilor
42
bugetare,7 pe "ondul carora pot sa apara di"erentieri de abordare7 de calcule si de
"undamentare ale indicatorilor "inanciari c'iar intre institutiile de acelasi "el.
Comune ca e-primare si nu intotdeauna in calcule si "undamentari asupra c'eltuielilor
bugetare7 la ordonatorii de credite apar titlurile din clasi"icatie economica privind8 c'eltuielile
de personal7 c'eltuieli materiale si servicii7 c'eltuieli de capital.
4i"erentele asupra "undamentarii c'eltuielilor de mai sus nu sunt evidente decat
numai intuind structurile de personal implicate ce pot conduce la calcule di"erite pornind de
la structura activitatilor raportat la domeniu in8 personal prezent in activitatea de baza
+invatamant7 sanatate7 cultura7 :ustitie7 aparare etc, si personal au-iliar +te'nic7 de specialitate7
administrativ7 economic,. Pentru "iecare din categoriile de personal mentionate "undamentarea
c'eltuielilor a"erente necesita abordari de detaliu la articole si alineate.
5n ce priveste articolele de c'eltuieli cu sensul de comun7 in procedurile de
"undamentare privind toate institutiile publice apar numai o parte dintre ele la titlurile
mentionate mai inainte si anume8 salarii7 contributii privind asigurarile sociale de stat7
contributii pentru constituirea "ondului de asigurari sociale de sanatate; intretinere si
gospodarire; materiale si prestari de servicii cu caracter "unctional; obiecte de inventar;
reparatii curente7 reparatii capitale; investitii ale institutiilor publice.
?a alineate , aspectul comun in "undamentarea c'eltuielilor este mai restrans +vizand
numai o parte din articole,8 salarii de baza; spor de vec'ime; "ond de premii; incalzit; iluminat
si "orta mitrica; apa7 canal7 salubritate; materiale pentru curatenie; posta7 tele"on7 tele-7 radio7
televizor7 tele"a-.
%pecificitatea, in "undamentarea c'eltuielilor7 pana la institutii de acelasi "el este data
de unele titluri +subventii7 trans"eruri7 dobanzi7 imprumuturi acordate; rambursari de credite;
plati de dobanzi si comisioane de credite,7 de o parte din articole +drepturi cu caracter social7
'rana7 medicamente si materiale sanitare7 carti si publicatii7 manuale7 trans"eruri consolidate,
si de mai multe alineate +sporuri pentru conditii de munca7 plati pentru ore suplimentare;
rec'izite scolare; transport elevi7 studenti7 someri7 asistati7 bolnavi7 invalizi si insotitorii lor;
drepturi pentru donatorii de sange; 'rana pentru oameni; 'rana pentru animale; protocol;
subventii pentru produse si activitati; burse etc,.
6iferentierile mai pronuntate in calcule si fundamentari de cheltuieli apar la nivel de
articole si mai ales7 de alineate bugetare. >neori7 o e-primare aparent comuna7 cu caracter de
generalitate +transport elevi7 studenti7 someri7 asistati7 bolnavi7 invalizi si insotitorii lor, la mai
multe domenii obliga la e-primari partiale ale subdiviziunii dar si la "undamentari di"erite pe
categorii de institutii si activitati vizate.
43
6eosebirile mai evidente in "undamentarea c'eltuielilor7 c'iar si singulare7 la anumite
institutii7 sunt prezente prin e-primarile e-plicite de la unele subdiviziuni ale clasi"icatiei ca8
rec'izite scolare7 drepturi pentru donatorii de sange7 'rana pentru animale7 medicamente7
len:erie si accesorii de pat7 manuale7 burse7 trans"eruri a"erente 0ondului de dezvoltare
sociala7 dobanzi a"erente imprumuturilor din "ondul de tezaur7 etc.
5n "undamentarea c'eltuielilor bugetare7 ca element de calcul de"initoriu7 indicatorul
speci"ic +"izic7 valoric7 cu e-primare conventionala, legat de destinatia c'eltuielii de unde si
proceduri particulare in cuanti"icarile previzionale de inscris in proiectele de bugete +publice7
de venituri si c'eltuieli,.
(heltuiala bugetara reprezentativa ca pondere la toate institutiile , deci si in bugetele
publice cu e-primare in clasi"icatia economica la articolul salarii7 impune determinari7 calcule
si "undamentari separate pe cele doua componente ale structurii de personal8 personal al
activitatii de baza +didactic7 sanitar7 etc., si personal au-iliar.
6iferentierile in fundamentare, cu privire la salarii7 in institutiile publice7 apar cu
deosebire la prima categorie de personal7 unde se re"lecta si paricularitatile domeniului sau
sectorului de activitate in care se a"la acestea +institutiile,. !pre e-emplu7 in invatamant7
salariile tarifare 9(h
st
1 la personalul didactic se obtin prin inmultirea numarului de posturi
didactice +@pd
1
, din anul de re"erinta bugetara cu c'eltuielile medii lunare cu salariile pe un
post didactic din anul de baza +C'sm
$
6pd, si cu numarul lunilor de acordare a salariilor +@l
1
,.
#
st
D N3-
1
E CC+;
$
F3-E N2
1
.cest aliniat de c'eltuieli +salarii tari"are, implica di"erentieri in calculele de
"undamentare c'iar si intre institutiile de invatamant +raportat la "ormele de organizare ale
acestuia,.
@umarul de posturi didactice este o rezultanta a altor calcule7 in"luentate de volumul si
structura activitatilor didactice +numarul de ore cu de"alcare pe activitati de predare&curs7
seminarii7 lucrari de laborator7 proiecte7 practica, ce rezulta din planurile de invatamant;
numarul de indicatori reprezentativi si de aici numarul si structura "ormatiilor de studiu +ani7
semiani7 grupe7 subgrupe7 clase etc.,; structura "unctiilor didactice +di"erita in institutiile de
invatamant superior "ata de cele de invatamant preuniversitar,7 numar de ore pe "unctie
didactica7 etc.
C'eltuiala medie cu salariile pe post didactic se poate obtine din raportarea
c'eltuielilor totale cu salariile tari"are lunare din anul de baza la numarul posturilor didactice
din acelasi an.
44
@umarul lunilor de acordare a salariilor tari"are este cel corespunzator activitatilor
didactice +de regula 7( ca medie lunara7 in invatamantul preuniversitar,.
>n alt aspect particular in domeniul invatamantului care se ras"range asupra
"undamentarii c'eltuielilor il reprezinta plasarea in perioade calendaristice di"erite a
activitatilor didactice +prin anul scolar,7 pe de o parte7 si a e-ercitiului "inanciar +prin anul
calendaristic,7 pe de alta parte. 5n asemenea situatie7 in gestiunea "inanciara a institutiilor de
invatamant7 incepand cu "undamentarea c'eltuielilor7 unde in calcule se ia in considerare
numarul de bene"iciari ai activitatii7 se impune o trecere +translare, de la anul scolar la cel
bugetar. 4e aici si relatia de calcul pentru indicatorii reprezentativi privind contingentul
mediu +Cm,.
CmO
12
S S
1 1 + +
+
n n n n
t ' t '
7 unde8
5
n
O reprezinta numarul de elevi7 studenti7 scolari7 etc.7 din anul de baza care continua
activitati didactice in anul de re"erinta bugetara +anul de plan,
t
n
O e-prima numarul lunilor din anul de plan in care 5
n
isi des"asoara activitatea
didactica potrivit programelor de invatamant +de regula7 pentru invatamantul superior poate "i
) sau )7( iar7 pentru invatamantul preuniversitar t
n
poate lua valori ca 17(; ),;
5
1 + n
O se re"era la numarul bene"iciarilor din invatamant a"lati in activitatile speci"ice
la inceputul noului an scolar;
t
1 + n
Ovizeaza numarul lunilor prevazute in anul bugetar de re"erinta pentru 5
1 + n
+3
pentru invatamantul superior7 de regula; 37( pentru invatamantul preuniversitar,
5mpreuna cu salariile tari"are se mai gasesc in cadrul articolului cheltuieli cu salariile
si alte aliniate ca8 salarii de merit7 gradatii de merit7 indemnizatii de conducere7 spor de
vec'ime7 sporuri pentru conditii de munca7 plati pentru ore suplimentare7 pensii7 etc. 0iecare
din aliniatele de c'eltuieli la salarii comporta calcule si "undamentari di"erite potrivit cu
structurile de personal e-istente si plasamentul lor pe locuri de activitate ori "unctii +posturi,7
precum si di"erentiei pe capitole si subcapitole de c'eltuieli bugetare.
O contributie importanta7 in plan metodologic pentru "undamentarea c'eltuielilor la
institutiile publice7 ca principali consumatori de "onduri bugetare7 o au ordonatorii principali
de credite bugetare care intocmesc instructiuni complementare7 in plan procedural7 asupra
modalitatilor de calcul de utilizat7 mai ales7 privind speci"icitatea domeniului reprezentat
+indeosebi7 cu privire la reprezentari pe categorii de c'eltuieli de la capital7 pe subcapitole7 pe
titluri7 pe articole si pe alineate,.
4(
Binisterul 0inantelor Publice7 pe langa interventia initiala in "undamentarea
proiectelor de bugete publice +potrivit cu elaborarea de norme metodologice in acest sens, se
regaseste implicat si pe parcursul intocmirii lucrarilor pregatitoare cand analizeaza
propunerile de c'eltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare7 cu ocazia prezentarii
proiectelor de bugete de venituri si c'eltuieli ale acestora7 in vederea cuprinderii integrale sau
partial in proiectele de bugete publice +si pentru care este necesar avizul Binisterului
0inantelor Publice,.
0undamentarea c'eltuielilor cuprinse in bugetele publice este conceputa 7 coordonata
si avizata metodologic de Binisterul 0inantelor Publice 7 de o maniera care sa conduca la o
amortizare procedurala +sustinuta7 de alt"el si de "olosirea clasi"icatiei prin cele doua "orme de
e-primare8 "unctionala si respectiv economica, pentru toti cei implicati cu responsabilitati si
competente in relatiile bugetare atat in cuanti"icarea previzionala7 cat si in e"ectuarea de
c'eltuieli.
41
CAPITOLUL 3: CONTABILITATEA CAPITALURILOR INSTITUIILOR
PUBLICE
Capitalurile reprezint% surse permanente ale instituiilor publice7 care cuprind sursele
proprii ale acestora reprezentate de "ondurile7 rezultatul patrimonial +economic, care se
de"alc% n rezultat reportat #i rezultatul e-erciiului7 precum #i surse mprumutate pe termen
mediu #i lung7 reprezentate de mprumuturile #i datoriile asimilate.
C03,8026/,2. 3/)3/,, se re"er% la drepturile titularului de patrimoniu asupra unei p%ri
din activele acestui patrimoniu7 ca urmare a aportului adus de acesta la n"iinarea instituiei #i
pe parcursul perioadei de "uncionare a acesteia. !pre deosebire de societ%ile comerciale7
unde titularul de patrimoniu poate "i o persoan% "izic% sau :uridic% particular%7 la instituiile
publice7 titularul de patrimoniu este statul7 ca persoan% :uridic%.
C03,8026/,2. <;3/6;6808. 3. 8./;.* ;.-,6 G, 26*7 sunt considerate elemente de
capital7 deoarece acestea se a"l% n instituie pe o perioad% mai mare de timp +peste 3 ani,7
precum #i datorit% "aptului c% scopul e"ectu%rii acestor datorii este acela de a asigura bunuri
permanente n vederea dezvolt%rii instituiei. .ceste motive le con"er% calitatea de capitaluri
permanente ale instituiei publice. Conturile de capitaluri se reg%sesc n clasa 1 - CONTURI
DE CAPITALURI
3.1. C)*805,2,808.0 903,8026/,2)/ 3/)3/,,
4in categoria capitalurilor proprii ale unei instituii publice "ac parte8 "ondurile7
rezultatul patrimonial +economic,7 rezultatul reportat #i rezervele din reevaluare.
3.1.1. *ondurile instituiei publice
0ondurile sunt elemente de capital propriu ale instituiei publice7 care arat% dreptul
statului sau al unit%ilor administrativ teritoriale de posesie7 "olosin% #i de dispoziie asupra
bunurilor ce alc%tuiesc domeniul public #i privat al acestuia.
Pentru bunurile a"late n domeniul public statul e-ercit% posesia7 "olosina #i dispoziia
asupra acestor bunuri. Con"orm Constituiei Romniei +art. 3( alin. +4,, #i a ane-ei ?egii
21361227 privind proprietatea public% #i regimul :uridic al acesteia7 din domeniul public al
statului #i al unit%ilor administrativ teritoriale "ac parte bunurile care sunt de uz sau de interes
public #i sunt dobndite de stat sau de unit%ile administrativ teritoriale prin modurile
prev%zute de lege7 ast"el8
T domeniul public al statului este alc%tuit din bunuri de uz sau de interes public
naional7 declarate ca atare prin lege;
4)
T domeniul public al :udeelor este alc%tuit din bunuri de uz sau de interes public
:udeean7 declarate ca atare prin 'ot%rre a consiliului :udeean7 dac% acestea nu au "ost
declarate de interes public naional;
T domeniul public al comunelor7 al ora#elor #i al municipiilor este alc%tuit din bunuri
de uz sau de interes public local7 declarate ca atare prin 'ot%rre a consiliului local7 dac% nu au
"ost declarate de interes public naional sau :udeean.
/unurile a"late n domeniul public al statului se inventariaz% de c%tre ministere7 de
celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale7 precum #i de autorit%ile
publice centrale care au n administrare asemenea bunuri. 4up% inventariere7 rezultatele
acesteia se centralizeaz% la nivelul Binisterului 0inanelor Publice #i se supun spre aprobare
Cuvernului.
4omeniul privat al statului #i al unit%ilor administrativ teritoriale este alc%tuit din
bunuri a"late n proprietatea acestora7 dar care nu "ac parte din domeniul public. .supra
acestor bunuri statul #i unit%ile administrativ&teritoriale au drept de proprietate privat%. Pentru
bunurile ce alc%tuiesc domeniul privat al unit%ilor administrativ&teritoriale7 inventarierea se
"ace de c%tre comisii special constituite7 conduse de pre#edinii consiliilor :udeene7 respectiv
de primarul general al municipiului /ucure#ti sau de primari. Rezultatele inventarierii acestor
bunuri se centralizeaz% de c%tre consiliile :udeene7 de Consiliul Ceneral al Bunicipiului
/ucure#ti sau de consiliile locale #i se aprob% prin 'ot%rre de guvern.
Hrecerea bunurilor din domeniul privat n domeniul public al statului sau al unit%ilor
administrativ&teritoriale se "ace prin 'ot%rre de Cuvern sau de consiliu7 n "uncie de
apartenena bunurilor.
Preluarea n patrimoniul public a unor bunuri de la societ%ile comerciale la care statul
sau unit%ile administrativ&teritoriale sunt acionari se poate "ace numai cu plat% #i cu acordul
.dun%rii Cenerale a .cionarilor. n cazul n care acest acord nu a "ost obinut7 trecerea n
proprietatea statului se poate "ace numai prin e-propriere7 pentru o cauz% de utilitate public% #i
numai dup% o :ust% desp%gubire.
/unurile din domeniul public al statului pot "i trans"erate n domeniul public al
unit%ilor administrativ&teritoriale pe baza unei cereri "ormulate de consiliul administrativ&
teritorial respectiv7 aprobat% prin 'ot%rre de Cuvern. 5n situaia invers%7 pentru trans"erarea n
domeniul public al statului7 aceast% operaie are loc la cererea Cuvernului #i este aprobat% prin
'ot%rre a consiliului unit%ilor administrativ&teritoriale respective.
Pentru bunurile a"late n domeniul public al statului sau al unit%ilor administrativ&
teritoriale7 dreptul de proprietate public% dispare n momentul n care acestea dispar sau au
4
"ost trecute n domeniul privat. Hrecerea n domeniul privat se "ace pe baza 'ot%rrilor de
Cuvern sau de Consilii7 dac% nu e-ist% alte prevederi n Constituie sau n alt% lege.
0ondurile unei instituii publice includ8
T "ondul activelor "i-e necorporale;
T "ondul bunurilor care alc%tuiesc domeniul public al statului;
T "ondul bunurilor care alc%tuiesc domeniul privat al statului;
T "ondul bunurilor care alc%tuiesc domeniul public al unit%ilor administrativ
teritoriale;
T "ondul bunurilor care alc%tuiesc domeniul privat al unit%ilor administrativ
teritoriale;
Conturile utilizate pentru evidenierea "ondurilor se g%sesc n clasa 1 NConturi de
capitaluriE7 grupa 1$ NCapital7 rezerve7 "onduriE8
Conturile de "onduri sunt conturi de 30+,4> de capitaluri proprii #i cu a:utorul lor
ministerele7 organele de specialitate ale instituiilor publice centrale sau locale #i instituiile
publice subordonate acestora in evidena "ondurilor proprii.
Trebuie specificat c aceste fonduri sunt utilizate pentru reflectarea surselor proprii
de formare a bunurilor de natura activelor fie corporale i necorporale neamortizabile.
3n 9/.-,862 conturilor se nregistreaz% sursele de provenien% ale activelor imobilizate
realizate n regie proprie7 intrate n instituie prin ac'iziie de la teri7 prin leasing "inanciar7
prin trans"er de la alte instituii publice7 plusuri la inventar etc.
3n -.5,862 conturilor se re"lect% diminuarea surselor proprii ca urmare a ie#irii din
patrimoniu a acestora7 prin trans"er7 scoatere din "unciune sau lipsuri la inventar.
S)2-62 conturilor este 9/.-,8)/ #i re"lect% sursele proprii a"erente activelor imobilizate
intrate n patrimoniu.
3.1.2. Rezervele din reevaluare
Pe lng% conturile de "onduri7 n grupa 1$ NCapital7 rezerve7 "onduriE se reg%se#te
contul sintetic de gradul 57 1'$ HR.:./4. -,* /..40260/.I> care se des"%#oar% pe mai multe
sintetice de gradul 557 n "uncie de grupa de active reevaluate.
4atorit% utiliz%rii lor pe perioade mai ndelungate de timp7 activele "i-e trebuie
reevaluate pentru a "i aduse la valoarea actual%7 determinat% de in"luena in"laiei sau de"laiei.
?a "iecare "inal de e-erciiu "inanciar7 n urma e"ectu%rii operaiei de inventariere7 activele
"i-e se aduc la valoarea actual%7 determinat% pe baza valorii :uste. 5n situaia n care valoarea
:ust% determinat% este mai mare dect valoarea contabil% nregistrat%7 di"erena se va nregistra
ca rezerv% din reevaluare7 iar activul va "i re"lectat n bilan la valoarea actual%7 adic% cea
42
:ust%. Reevalu%rile trebuie e"ectuate cu su"icient% regularitate7 ast"el nct valoarea contabil%
s% "ie permanent apropiat% de valoarea :ust%.
4i"erenele din reevaluarea activelor "i-e se nregistreaz% ast"el8
T n cazul n care valoarea actual% este mai mare dect valoarea contabil% net%7
di"erena din reevaluare se nregistreaz% ca o cre#tere a rezervei din reevaluare7 concomitent
cu cre#terea valorii activului7 n situaia n care nu a e-istat o descre#tere anterioar%
recunoscut% ca #i c'eltuial% a activului respectiv sau ca un venit ce a "ost recunoscut ca o
compensare unei c'eltuieli anterioare;
T n cazul n care valoarea actual% este mai mic% dect valoarea contabil% net% a
activului7 di"erena din reevaluare se nregistreaz% ca o c'eltuial%7 dac% n rezerva din
reevaluare nu este nregistrat un surplus anterior din reevaluare7 sau ca o sc%dere a rezervei
din reevaluare7 n situaia n care7 n prealabil a "ost nregistrat un surplus re"eritor la activul
respectiv.
Contabilitatea di"erenelor din reevaluarea activelor "i-e se realizeaz% cu a:utorul
contului 1'$ HR.:./4. -,* /..40260/.I> care este un cont de 30+,4 #i nregistreaz% n 9/.-,8
di"erenele din reevaluarea activelor7 n cazul n care valoarea actual% este mai mare dect
valoarea contabil% net% a acestora +cre#tere,7 iar n -.5,8 nregistreaz% di"erena din
reevaluare7 n cazul n care valoarea actual% este mai mic% dect valoarea contabil% net%
+descre#tere,7 iar n anii anteriori s&a nregistrat o cre#tere nregistrat% ca rezerv%. !oldul
contului poate "i creditor #i re"lect% di"erenele din reevaluarea activelor "i-e determinate de
cre#terea de valoare.
3.1.3. ontabilitatea rezultatelor instituiei publice
+ezultatele instituiei publice sunt de dou feluri, :n funcie de perioada din care
provin, astfel8
T rezultatul e-erciiului sau rezultat curent;
T rezultatul reportat;
'n funcie de locul unde se determin rezultatul, acesta poate fi;
T rezultatul instituiilor publice;
T rezultatul bugetului local;
T rezultatul bugetului asigur%rilor sociale;
T rezultatul bugetului de stat;
0J R.:6280862 .B./9,1,626, instituiilor publice este rezultatul care se determin% la
s"r#itul e-erciiului curent7 prin nc'iderea conturilor de c'eltuieli #i venituri. .cest rezultat
calculat la "inele anului este un rezultat patrimonial7 acesta incluznd7 pe lng% creane
($
ncasate #i datorii ac'itate7 #i drepturi constatate #i obligaii neac'itate n cursul e-erciiului
bugetar7 #i poate "i sub "orma e-cedentului sau de"icitului patrimonial.
<-cedentul patrimonial apare n cazul n care veniturile nregistrate sunt mai mari
dect c'eltuielile nregistrate7 iar de"icitul patrimonial apare n situaia invers%7 adic% atunci
cnd c'eltuielile sunt mai mari dect veniturile nregistrate.
4up% e"ectuarea lucr%rilor de nc'idere a e-erciiului7 rezultatul sub "orma
e-cedentului sau de"icitului bugetar al e-erciiului curent se repartizeaz% asupra /.:62808626,
/.3)/808> care e-prim% rezultatul patrimonial al e-erciiilor anterioare.
5J R.:6280862 567.8626, 2)902 este de "orma ecedentului sau deficitului patrimonial
al bugetului local #i se determin% la "inele anului prin nc'iderea conturilor de venituri #i
c'eltuieli a"erente e-erciiului curent7 ale bugetului local7 indi"erent de momentul e"ectu%rii
pl%ilor #i ncas%rilor.
5ntre e-cedentul6de"icitul patrimonial #i e-cedentul6de"icitul bugetar e-ist% o di"eren%
determinat% de indicatorii pa baza c%rora se calculeaz% "iecare. 4ac% e-cedentul6de"icitul
patrimonial nu ine seama dac% veniturile au "ost ncasate sau c'eltuielile au "ost pl%tite7
e-cedentul6de"icitul bugetar se determin% ca di"eren% ntre veniturile ncasate #i c'eltuielile
pl%tite. *eniturile bugetare ncasate sunt evideniate n contabilitatea unit%ilor administrativ&
teritoriale n conturile n a"ara bilanului N*enituri bugetare ncasateE7 iar c'eltuielile bugetare
sunt evideniate n conturile din a"ara bilanului NC'eltuieli bugetare ac'itateE.
<-cedentul6de"icitul bugetar se evideniaz% n contabilitate ntr&un cont distinct.
5n cazul e-istenei .B9.-.*8626, 567.80/ 02 567.8626, 2)902 la "inele e-erciiului7
acesta se regularizeaz% cu bugetul de stat +n limita trans"erurilor din buget,7 dup% care se
utilizeaz% pentru8
T rambursarea mprumuturilor restante #i plata dobnzilor #i comisioanelor a"erente
acestora;
T constituirea "ondului de rulment;
!pre deosebire de instituiile publice7 unit%ile administrativ&teritoriale7 determin% la
s"r#itul anului .B9.-.*862--.@,9,862 .B.961,., *.567.80/. 02 .B./9,1,626, 96/.*8. .cest
rezultat nebugetar se determin% ca di"eren% ntre e-cedent&de"icitul patrimonial #i e-cedentul&
de"icitul bugetar #i se evideniaz% n contabilitate ntr&un cont distinct7 dup% care n anul
urm%tor7 se trans"er% la rezultatul reportat.+vezi sc'ema de mai :os.
.#adar7 rezultatul reportat al unit%ilor administrativ&teritoriale preia e-cedentul sau
de"icitul e-ecuiei nebugetare7 dup% depunerea situaiilor "inanciare anuale. 3n cazul n care
anul se nc'eie cu de"icit nebugetar7 acesta va "i acoperit din e-cedentul e-ecuiei nebugetare
realizate n e-erciiile urm%toare. 5nstituiile publice "inanate din bugetul local sunt obligate
(1
s% depun% la unit%ile administrativ&teritoriale din bugetul c%rora au "ost alimentate contul de
e-ecuie care va cuprinde pl%ile e"ectuate #i c'eltuielile e"ective.
9J R.:6280862 567.8626, 0+,76/?/,2)/ +)9,02. -. +808 se determin% la "inele anului prin
repartizarea c'eltuielilor #i veniturilor7 indi"erent dac% acestea au "ost pl%tite7 respectiv
ncasate #i este "orma e-cedentului sau de"icitului patrimonial.
2cedentul-deficitul bugetului asigurrilor sociale de stat se determin% la "inele anului
ca di"eren% ntre veniturile ncasate #i c'eltuielile pl%tite7 care sunt evideniate n conturile n
a"ara bilanului N*enituri bugetare ncasateE #i NC'eltuieli bugetare ac'itateE7 dup% care se
evideniaz% n contabilitate ntr&un cont distinct.
!pre deosebire de celelalte bugete7 n cazul bugetului asigur%rilor sociale de stat7 legea
prevede ca din veniturile bugetare s% se preleve o cot%7 anual7 pentru constituirea @)*-626, -.
/.:./4?> care este utilizat pentru acoperirea prestaiilor de asigur%ri sociale #i a altor c'eltuieli
ale sistemului public de pensii.
3n cazul n care la "inele anului rezultatul bugetar este de "orma ecedentului, acesta
este utilizat n anul urm%tor potrivit destinaiilor prev%zute de lege7 dup% ce n prealabil s&au
restituit trans"erurile primite de la bugetul de stat7 din contul general al trezoreriei statului. n
situaia n care7 la "inele anului7 bugetul asigur%rilor sociale de s%n%tate se nc'eie cu de"icit7
acesta se acoper% din rezultatul reportat provenit din anii anteriori sau din "ondul de rezerv%.
?a "el ca la bugetele locale7 la "inele anului7 dup% depunerea situaiilor "inanciare7 se
determin% e-cedentul6de"icitul e-ecuiei nebugetare7 ca di"eren% ntre e-cedentul6de"icitul
patrimonial #i e-cedentul6de"icitul bugetar7 care se trans"er% la rezultatul reportat. n cazul n
care rezultatul reportat este sub "orma de"icitului7 acesta se va acoperi din e-cedentele
e-ecuiei nebugetare realizate n e-erciiile ulterioare.
Contabilitatea rezultatului instituiilor publice se realizeaz% cu a:utorul conturilor din
grupa 11 NRezultat reportatE #i 12 NRezultatul patrimonialE7 conturile corespunz%toare "iind
121 NRezultatul patrimonialE #i 11) NRezultat reportatE.
C)*862 121 HR.:6280862 308/,;)*,02I este cont bi"uncional7 care preia n debit
9C.286,.2,2. 0*70K08. +clasi"icate dup% natura sau destinaia lor, ale instituiei publice7 iar n
credit veniturile realizate +grupate dup% natura #i sursa lor, ale instituiei. S)2-62 9/.-,8)/
re"lect% ecedentul eerciiului, iar +)2-62 -.5,8)/ re"lect% deficitul eerciiului.
C)*862 11 HR.:6280862 /.3)/808I este un cont bi"unional7 care are rol principal
preluarea e-cedentului&de"icitului bugetar a"erent e-erciiului anterior. Hot n creditul acestui
cont se mai nregistreaz% aciunile deinute n capitalul !C7 r%scump%rate #i sc%zute din
eviden%7 materialele de natura obiectelor de inventar degradate precum #i creanele
insolvabile.
(2
3.1.$. *onduri cu destinaie special!
0ondurile cu destinaie special% sunt "onduri constituite la nivelul unor instituii
publice n vederea asigur%rii surselor de "inanare n cazuri speciale. Conturile care re"lect%
"ondurile cu destinaie special% se reg%sesc n grupa 13 N0onduri cu destinaie special%E.
0J F)*-62 -. /62;.*8 este un "ond constituit la nivelul unit%ilor teritoriale ale
trezoreriei statului din e-cedentul anual al bugetului local7 care poate "i utilizat ast"el8
T pentru acoperirea unor goluri de cas% provenite din decala:ele dintre veniturile #i
c'eltuielile e-erciiului curent;
T pentru acoperirea de"icitului bugetar rezultat la "inele e-erciiului bugetar;
T pentru "inanarea unor investiii ce intr% n competena administraiei publice locale;
T pentru dezvoltarea serviciilor publice necesare comunit%ii;
Pentru utilizarea "ondului de rulment este necesar% aprobarea consiliului local :udeean
sau al Bunicipiului /ucure#ti7 dup% caz.
3n cazul e-istenei -.@,9,8626, 567.80/ 0*602 02 567.8626, 2)902> acesta se va acoperi
din "ondul de rulment constituit n anii precedeni.
5J F)*-62 -. /.:./4? 02 567.8626, 0+,76/?/,2)/ +)9,02. -. +808 se constituie anual
dintr&o cot% de pn% la 3F din veniturile bugetului asigur%rilor sociale de stat. .cesta se
utilizeaz% pentru acoperirea prestaiilor de asigur%ri sociale n situaii temeinic motivate sau a
altor c'eltuieli ale sistemului public7 aprobate prin legea bugetului asigur%rilor sociale de stat.
0ondul de rezerv% se reporteaz% n anul urm%tor #i se completeaz% potrivit legii.
<ventualul de"icit curent al bugetului asigur%rilor sociale de stat se acoper% din
disponibilit%ile bugetului asigur%rilor sociale de stat din anii precedeni #i7 n continuare7 din
"ondul de rezerv%.
9J F)*-62 -. /.:./4? 3.*8/6 +?*?808. & se constituie n cota de 1 F din sumele
constituite la nivelul Casei @aionale de .sigur%ri de !%n%tate. /ugetul "ondului se aprob% ca
ane-% la legea bugetului de stat. >tilizarea "ondului se stabile#te prin legi bugetare anuale.
0ondul de rezerv% r%mas neutilizat la "inele anului se reporteaz% n anul urm%tor cu aceea#i
destinaie.
-J F)*-62 0;)/8,:?/,, 098,4.2)/ @,B. -.1,*68. -. +./4,9,,2. 3652,9. -. ,*8./.+ 2)902.
!erviciile publice de interes local care des"%#oar% activit%i de natur% economic% au obligaia
calcul%rii7 nregistr%rii #i recuper%rii uzurii "izice #i morale a activelor "i-e a"erente acestor
activit%i7 prin tari" sau pre potrivit legii. .ceste sume se utilizeaz% pentru realizarea de
investiii n domeniul respectiv #i se evideniaz% distinct n programul de investiii7 ca surse de
"inanare.
.J F)*-62 -. /,+9 se constituie pentru8
(3
T garanii locale la mprumuturi interne;
T garanii la mprumuturi e-terne.
.ceste "onduri sunt utilizate pentru acoperirea riscurilor "inanciare care decurg din
garantarea de c%tre autorit%ile administraiei publice locale a mprumuturilor contractate de
agenii economici #i serviciile publice de subordonare locala. 0ondul de risc se constituie din8
T sumele ncasate sub "orm% de comisioane de la bene"iciarii mprumuturilor
garantate;
T dobnzile acordate de unit%ile trezoreriei statului la disponibilit%ile "ondului;
T dobnzi #i penalit%i de ntrziere pentru neplata n termen de c%tre bene"iciarii
mprumuturilor;
T n completare de la bugetul local.
@J F)*-62 3.*8/6 9)*+8/691,, -. 2)96,*1. se constituie n completarea depozitelor
speciale constituite pentru construcii de locuine. .cest "ond se p%streaz% ntr&un cont distinct
desc'is la trezoreria statului7 pe seama unit%ilor administrativ&teritoriale.
7J T0B.2. +3.9,02. sunt constituite pentru "uncionarea unor servicii publice create
pentru deservirea persoanelor "izice #i :uridice. .ceste ta-e sunt utilizate pentru acoperirea
c'eltuielilor pentru n"iinarea acestora.
3.2. P/)4,:,)0*. 3.*8/6 /,+96/, G, 9C.286,.2,
Provizioanele pentru riscuri #i c'eltuieli sunt structuri contabile ce apar n situaiile
"inanciare ca urmare a aplic%rii principiului prudenei n contabilitate.
.cestea sunt elemente de surse permanente7 care au e-igibilitate sau valoare incert% #i
de aceea nu pot "i ncadrate nici n categoria capitalurilor proprii #i nici n categoria datoriilor.
Provizioanele pentru riscuri #i c'eltuieli se constituie pe seama c'eltuielilor curente n
momentul n care este posibil s% intervin% un risc sau o c'eltuial%7 iar n cazul n care intervine
riscul sau c'eltuiala7 acesta se reia la venituri sau dac%7 pentru stingerea unei obligaii nu mai
este nevoie de o ie#ire de resurse7 provizioanele se anuleaz%.
!pre deosebire de provizioanele de depreciere7 acestea nu pot "i utilizate pentru
corectarea valorii activelor.
Provizioanele pentru riscuri #i c'eltuieli se constituie pentru8
T litigii7 amenzi #i penalit%i7 desp%gubiri7 daune #i alte datorii incerte;
T c'eltuieli legate de activitatea de service n perioada de garanie #i alte c'eltuieli
privind garania acordat% clienilor;
T alte provizioane.
(4
Pentru ca un provizion s% "ie recunoscut n contabilitate7 acesta trebuie s%
ndeplineasc% cumulativ urm%toarele condiii8
T s% e-iste o obligaie curent% determinat% de un eveniment anterior;
T s% "ie probabil% e"ectuarea unei pl%ti pentru stingerea datoriei respective;
T s% poat% "i estimat% suma.
Provizioanele pentru riscuri #i c'eltuieli pot "i revizuite la data "iec%rui bilan pentru ca
valoarea estimat% s% "ie ct mai apropiat% de realitate.
Contabilitatea provizioanelor se ine pe "eluri7 n "uncie de natura #i scopul pentru
care a "ost constituit. Contul sintetic de gradul 5 cu a:utorul c%ruia se evideniaz%
provizioanele n contabilitatea curent% este 1$1 HP/)4,:,)0*.I> care se des"%#oar% pe
urm%toarele sintetice de gradul 558
3.3. C)*805,2,808.0 <;3/6;686/,2)/ G, -08)/,,2)/ 0+,;,208.
3n categoria capitalurilor permanente sunt incluse mprumuturile #i datoriile asimilate7
a c%ror durat% dep%#e#te 1 an. ?egea nr. 313 din 2$$4 privind datoria public% grupeaz%
datoriile n 3 categorii8
& datorii pe termen scurt = a c%ror e-igibilitate este mai mic% de 1 an;
& datorii pe termen mediu & a c%ror e-igibilitate este mai mare de dar nu dep%#e#te (
ani;
& datorii pe termen lung & a c%ror e-igibilitate este mai mare de ( ani.
!pre deosebire de !C7 instituiile publice nu&#i pot contracta n nume propriu
mprumuturi bancare interne sau e-terne. ?egea datoriei publice nr. 313 din 2$$4 de"ine#te
datoria public% ca "iind Ndatoria public% guvernamental% la care se adaug% datoria public%
local%E.
Contabilitatea mprumuturilor #i datoriilor asimilate se ine pe urm%toarele categorii8
T mprumuturi e-terne contractate sau garantate de stat;
T mprumuturi din emisiunea de obligaiuni;
T mprumuturi contractate sau garantate de autorit%ile administraiei publice locale;
T alte mprumuturi #i datorii asimilate;
T dobnzile a"erente acestora.
<n funcie de persoanele juridice care angajeaz datoria public, aceasta poate fi;
a. datoria public% guvernamental%8
b. datoria public% a autorit%ilor administraiei publice locale;
((
0J D08)/,0 3652,9? 764./*0;.*802?
4atoria public% guvernamental% reprezint% Ntotalitatea obligaiilor "inanciare interne #i
e-terne ale statului7 la un moment dat7 provenind din mprumuturile contractate direct sau
garantate de Cuvern7 prin Binisterul 0inanelor Publice7 n numele Romniei7 de pe pieele
"inanciareE.
'n funcie de modul de finanare al datoriei publice, aceasta poate fi de dou feluri, i
anume;
T datoria public% intern%;
T datoria public% e-tern%;
+atoria public! guvernamental! intern! este partea din datoria public%
guvernamental% care reprezint% totalitatea obligaiilor "inanciare ale statului7 provenind din
mprumuturi contractate direct sau garantate de stat7 de la persoane "izice sau :uridice
rezidente n Romnia7 inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilit%ile contului curent
general al Hrezoreriei !tatului pentru "inanarea temporar% a de"icitelor bugetare.
+atoria public! guvernamental! e(tern! este partea din datoria public%
guvernamental% reprezentnd totalitatea obligaiilor "inanciare ale statului7 provenind din
mprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane "izice sau :uridice
nerezidente n Romnia.
3mprumuturile de stat interne #i e-terne pot "i contractate numai de Binisterul
0inanelor Publice #i acesta le poate submprumuta bene"iciarilor "inali. .ceste
submprumuturi se pot "ace pe baza unor acorduri de mprumut subsidiar nc'eiate ntre B0P
#i bene"iciari. Carantarea acestor mprumuturi se poate "ace numai de B0P7 iar garaniile de
stat pot "i acordate numai pentru mprumuturi a c%ror rambursare se va "ace e-clusiv din surse
proprii sau din bugetele locale7 n cazul autorit%ilor publice locale. Pentru acoperirea
riscurilor "inanciare a"erente garaniilor depuse de stat se constituie "ondul de risc.
5nstrumentele datoriei publice eterne constau :n8
T titluri de stat n valut% emise pe pieele "inanciare interne sau e-terne;
T mprumuturi de stat de la b%nci7 de la instituii de credit interne sau e-terne7
persoane :uridice romne sau str%ine;
T mprumuturi de la guverne str%ine7 agenii guvernamentale str%ine7 instituii
"inanciare multinaionale sau de la alte organizaii internaionale;
T mprumuturi temporare din disponibilit%ile contului curent general al Hrezoreriei
!tatului;
T mprumuturi sindicalizate pe termen scurt7 mediu sau lung;
T mprumuturi directe de la investitori privai str%ini7 pe termen scurt7 mediu sau lung;
(1
T mprumuturi de la b%nci str%ine sau de la companii str%ine;
T alte mprumuturi;
Binisterul 0inanelor Publice este singura instituie public% autorizat% s% emit% titluri
de stat7 e-primate n moneda naional% #i n valut%.
T,826/,2. -. +808 reprezint% titluri de valoare e-primate n moned% naional%7 care pot
"i emise pe termen scurt7 mediu sau lung.
Titlurile de stat pe termen scurt se reg%sesc sub "orma bonurilor de tezaur #i a
certi"icatelor de trezorerie. .cestea sunt "ie purt%toare de dobnd%7 "ie sunt emise cu discount.
Hitlurile de stat pe termen mediu #i lung sunt titluri de valoare sub "orma obligaiunilor de stat
emise cu scaden% de la unul pn% la cinci ani #i pot "i purt%toare de dobnd% sau pot "i emise
cu discount.
4e asemenea7 Binisterul 0inanelor Publice7 poate emite garanii de stat pentru
mprumuturi interne contractate de o persoan% :uridic% de la o instituie "inanciar%7 pentru
"inanarea unor proiecte sau activit%i de importan% naional% sau pentru alte destinaii
stabilite #i aprobate de c%tre Cuvern.
Pentru ca garaniile emise de stat s% "ie admise7 trebuie ca Binisterul 0inanelor
Publice s% accepte clauzele nscrise n contractele de mprumut nc'eiate ntre persoanele
:uridice #i instituiile "inanciare.
3n vederea emiterii garaniilor7 ntre Binisterul 0inanelor Publice7 care are calitatea de
garant7 #i persoana :uridic% care a contractat mprumutul7 care are calitatea de garantat7 se
nc'eie un contract n care se stipuleaz% drepturile #i obligaiile ce revin p%rilor7 inclusiv cele
re"eritoare la plata comisionului de risc.
Pentru acoperirea riscurilor "inanciare legate de garantarea de c%tre stat a
mprumuturilor contractate de persoanele :uridice7 se constituie @)*-62 -. /,+9.
.cest "ond se constituie din sumele ncasate de la bene"iciarul mprumuturilor
garantate7 din dobnzile a"erente sumelor a"late n depozite7 din ma:or%rile de ntrziere
aplicate pentru neplata la termen a comisioanelor7 din "onduri bugetare alocate n acest scop #i
din alte surse legal constituite.
Ai n cazul contract%rii de mprumuturi din e-terior de c%tre persoanele :uridice7 statul
poate emite garanii7 ns% acestea se acord% numai pentru "inanarea acelor obiective ale c%ror
criterii de selecie sunt acelea#i ca #i n cazul contract%rii datoriei publice e-terne. n cazul n
care statul emite garanii pentru mprumuturi e-terne7 acesta este direct r%spunz%tor n "aa
instituiei creditoare.
()
5J D08)/,0 3652,9? 2)902?
4atoria public% local% reprezint% totalitatea obligaiilor "inanciare interne #i e-terne ale
autorit%ilor administraiei publice locale7 la un moment dat7 provenind din mprumuturi7
contractate direct sau garantate de acestea7 de pe pieele "inanciare.
+atoria public! local! intern! este partea din datoria public% local% care reprezint%
totalitatea obligaiilor "inanciare ale autorit%ilor administraiei publice locale7 provenite din
mprumuturi contractate direct sau garantate de acestea7 de la persoane "izice sau :uridice
rezidente n Romnia.
+atoria public! local! e(tern! este partea din datoria public% local% reprezentnd
totalitatea obligaiilor "inanciare ale autorit%ilor administraiei publice locale7 provenind din
mprumuturi7 contractate direct sau garantate de acestea7 de la persoane "izice sau :uridice
nerezidente n Romnia.
5nstituiile publice locale pot contracta mprumuturi care "ac parte din datoria public% a
Romniei7 ns% acestea nu reprezint% datorii sau r%spunderi ale Cuvernului.
Plata dobnzilor #i comisioanelor a"erente acestor mprumuturi se e"ectueaz% din
veniturile obinute de instituiile publice locale.
3n cazul n care totalul datoriilor reprezentnd ratele de mprumut scadente7 dobnzile
#i comisioanele a"erente acestora7 inclusiv ratele mprumutului care urmeaz% a "i garantat sau
anga:at de c%tre autorit%ile locale7 dep%#esc 2$F din totalul veniturilor curente ale bugetului
local7 acestora li se interzice accesul la credite sau la garantarea oric%rui "el de mprumut.
*aloarea total% a mprumuturilor contractate de autorit%ile locale se trec ntr&un
registru de eviden a datoriei publice #i se vor raporta anual prin situaiile "inanciare ale
autorit%ilor locale. 4e asemenea7 prin situaiile "inanciare se vor raporta garaniile emise de
autorit%ile locale.
.utorit%ile administraiei publice locale pot contracta sau garanta mprumuturi interne
#i6sau e-terne pe termen scurt7 mediu #i lung pentru realizarea de investiii publice de interes
local7 precum #i pentru re"inanarea datoriei publice locale7 potrivit legii7 numai cu avizul
Comisiei de .utorizare a mprumuturilor ?ocale.
5nstrumentele autorit%ilor locale n ceea ce prive#te datoria public% intern% constau n8
T titluri de valoare;
T mprumuturi de la b%ncile comerciale sau de la alte instituii "inanciare;
T,826/,2. -. 402)0/. pot "i emise direct de autorit%ile locale sau prin intermediul unor
agenii sau instituii specializate. 4e asemenea7 autorit%ile locale pot contracta mprumuturi
interne7 "%r% garania Cuvernului7 ns%7 n prealabil7 se va in"orma Binisterul 0inanelor
Publice.
(
3mprumuturile e-terne ce urmeaz% a se contracta de c%tre autorit%ile locale se "ac
numai cu aprobarea unei comisii de autorizare a mprumuturilor7 care este constituit% din
autorit%i ale administraiei locale7 ale Cuvernului #i ale /%ncii @aionale a Romniei. 4up%
contractarea mprumuturilor e-terne7 n bugetul local se vor prevedea ratele scadente7
dobnzile #i comisioanele a"erente acestora.
3n a"ar% de autorit%ile centrale #i cele locale7 pot acorda mprumuturi7 "%r% dobnd%7 #i
ordonatorii principali de credite7 din bugetul propriu7 pe baz% de convenie7 n cazul n care se
n"iineaz% n subordinea acestora unele instituii publice sau se des"%#oar% activit%i "inanate
integral din venituri proprii #i care nu dispun de "onduri su"iciente la n"iinare. .ceste
mprumuturi trebuie restituite n termen de 1 luni ordonatorului principal.
Consiliile locale7 :udeene #i Consiliul Ceneral al Bunicipiului /ucure#ti pot contracta
sau garanta mprumuturi interne sau e-terne pentru realizarea de investiii publice de interes
local sau pentru re"inanarea datoriei publice locale.
4e asemenea7 dac% pe parcursul e-ecuiei bugetare apar goluri de cas% ca urmare a
decala:ului dintre ncasarea veniturilor bugetare #i plata c'eltuielilor7 administraia public%
local% poate acoperi aceste mprumuturi "%r% dobnd% acordate de Binisterul 0inanelor
Publice din disponibilit%ile e-istente n Contul Curent Ceneral al Hrezoreriei !tatului7 ns%
numai dup% ce s&au epuizat sursele "ondului de rulment.
3.3.1. ,mprumuturile din emisiunea de obligaiuni
O52,701,6*,2. sunt instrumente "inanciare de creditare7 utilizate de stat n vederea
acoperirii temporare a datoriei publice.
Obligaiunile7 n general7 pot "i de dou% "eluri8
U *!r! opiune- care reprezint% acele instrumente "inanciare ce sunt emise pentru
atragerea de pe piaa "inanciar%7 pentru o perioad% mai lung% de timp7 de active monetare
destinate complet%rii unor "onduri proprii ce sunt necesare n general pentru e"ectuarea de
investiii importante7 iar n cazul statului7 pentru acoperirea nevoilor statului;
U u opiune & sunt instrumente "inanciare care n prima "az% apar ca obligaiuni7 iar7
dup% termenul stabilit pe obligaiune7 acestea7 n loc s% "ie ac'itate creditorului7 ele se
trans"orm% n aciuni.
!tatul poate emite doar obligaiuni "%r% opiune7 obligaiunile cu opiune "iind emise
doar de agenii economici.
<videnierea mprumuturilor din emisiunea de obligaiuni se realizeaz% cu a:utorul
contului 1#1 H;3/6;686/, -,* .;,+,6*.0 -. )52,701,6*,I> n care se nregistreaz% valoarea
(2
de rambursare a mprumuturilor7 adic% valoarea care va "i ac'itat% de c%tre debitor creditorului
la s"r#itul contractului de mprumut.
3mprumuturile din emisiunea de obligaiuni au urm%toarele caracteristici8
T sunt n general emise pe termen lung #i au ca scop atragerea de mi:loace b%ne#ti
necesare "inan%rii;
T sunt purt%toare de dobnd%7 aceasta calculndu&se la valoarea nominal% a
obligaiunii.
Pe lng% valoarea nominal% mai pot avea urm%toarele valori8
V valoarea de emisie7 care reprezint% valoarea cu care este vndut% practic obligaiunea7
adic% valoarea e"ectiv% ncasat% de emitent #i care este mai mic% sau egal% cu valoarea
nominal%;
V valoarea de rambursare care este valoarea pe care debitorul o pl%te#te creditorului n
momentul ramburs%rii mprumutului. .ceasta valoare poate "i mai mare sau egal% cu valoarea
nominal%.
3.3.2. ,mprumuturi interne i e(terne contractate sau garantate de stat
3mprumuturile e-terne contractate sau garantate de stat se evideniaz% n contabilitate
cu a:utorul conturilor 1#4 H;3/6;686/, ,*8./*. G, .B8./*. 9)*8/09808. -. +808I G, 1#$
H;3/6;686/, ,*8./*. G, .B8./*. 70/0*808. -. +808I> care sunt conturi de pasiv #i
evideniaz% operaiile att n lei ct #i n valut%7 la cursul de sc'imb valutar de la data
operaiunii. 5n creditul conturilor se nregistreaz% tragerile din mprumuturi interne #i e-terne
contractate sau garantate de c%tre stat7 iar n debit mprumuturile rambursate la scaden%.
.mbele conturi au aceea#i "unciune #i coninut economic7 cu deosebirea c% unul re"lect%
creditele contractate7 iar cel%lalt creditele garantate.
3.3.3. ,mprumuturi contractate sau garantate de autorit!ile administraiei publice
locale
.utorit%ile publice locale pot contracta sau garanta credite pentru activit%i de
investiii proprii sau pentru unit%ile a"late n subordonare sau coordonare7 mprumuturile
reprezint% sume trase de la instituiile "inanciare pe termene di"erite de c%tre instituiile
publice7 pentru care acestea pl%tesc dobnd%.
.cestea pot "i de trei "eluri8
T mprumuturi pe termen scurt;
T mprumuturi pe termen mediu;
T mprumuturi pe termen lung;
1$
;3/6;686/,2. 3. 8./;.* +96/8 sunt mprumuturi acordate de instituiile "inanciare
pe o perioad% mai mic% de un an.
4at% "iind durata mic% a e-istenei contractului de mprumut7 aceste credite sunt
re"lectate n contabilitatea instituiilor publice n conturile din clasa ( & conturi de trezorerie.
;3/6;686/,2. 3. 8./;.* ;.-,6 G, 26*7 +unt mprumuturi acordate de instituiile
"inanciare pe o perioad% mai mare de un an7 ceea ce le con"er% acestora calitatea de elemente
de capitaluri permanente.
Caracteristicile mprumuturilor sunt8
T au o valoare nominal%7 valoare care se nregistreaz% n contabilitate;
T sunt purt%toare de dobnd% simpl% sau compus%7 n "uncie de clauzele cuprinse n
contractul de mprumut;
Contabilitatea acestor mprumuturi se realizeaz% cu a:utorul conturilor 1#2
H;3/6;686/, ,*8./*. G, .B8./*. 9)*8/09808. -. 068)/,8?1, 02. 0-;,*,+8/01,., 3652,9.
2)902.I G, 1#3 H;3/6;686/, ,*8./*. G, .B8./*. 70/0*808. -. 068)/,8?1, 02. 0-;,*,+8/01,.,
3652,9. 2)902.I> care sunt de pasiv #i evideniaz% mprumuturile interne #i e-terne pe termen
mediu #i lung nc'eiate cu organisme sau instituii de credit.
Contabilitatea analitic% se ine pentru "iecare contract n parte.
3n 9/.-,862 conturilor se nregistreaz% tragerile din mprumuturi contractate sau
garantate de autorit%ile administraiei publice locale7 iar n -.5,8 mprumuturile contractate
sau garantate de autorit%ile administraiei publice locale rambursate potrivit scadenelor din
acordurile de mprumut.
S)2-62 creditor al contului reprezint% mprumuturi e-terne contractate sau garantate de
autorit%ile administraiei publice locale7 nerambursate. Cele dou% conturi au aceea#i "unciune
#i coninut economic ca #i conturile prezentate anterior7 cu deosebirea c% se re"er% la
autorit%ile administraiei publice locale.
3n cazul n care creditul este contractat de la o instituie "inanciar% e-tern% sau de la un
alt organism internaional7 anual se va calcula #i nregistra di"erena de curs valutar.
Cnd cursul valutar la "inele anului este mai mare dect cursul la care a "ost nregistrat
creditul7 atunci di"erena de curs este ne"avorabil% #i sa va nregistra ca o c'eltuial% curent%
"inanciar%7 n contul 11( NC'eltuieli din di"erene de curs valutarE7 iar n cazul n care cursul
valutar la "inele anului este mai mic dect cel de la data contract%rii creditului7 di"erena este
"avorabil% #i se va nregistra ca un venit "inanciar7 n contul )1( N*enituri din di"erene de
curs valutarE.
11
CAPITOLUL 4: CONTABILITATEA C!ELTUIELILOR I "ENITURILOR
INSTITUIILOR PUBLICE
Organizarea contabilit%ii de anga:amente n instituiile publice determin% ca
ministerele7 celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale7 alte autorit%i
publice7 instituiile publice autonome #i instituiile din subordinea acestora7 ai c%ror
conduc%tori au calitatea de ordonatori de credite7 precum #i unit%ile administrativ&teritoriale7
instituiile #i serviciile publice de subordonare local% care au personalitate :uridic%7 s%
organizeze #i s% conduc% contabilitatea drepturilor constatate #i a veniturilor ncasate7 precum
#i a anga:amentelor #i a pl%ilor e"ectuate7 potrivit bugetului aprobat.
.ceea#i cerin% se aplic% #i instituiilor publice "inanate din bugetul asigur%rilor
sociale de stat7 ai c%ror conduc%tori au calitatea de ordonatori de credit.
Punerea n aplicare a principiilor contabilit%ii de anga:amente7 precum #i aplicarea
!tandardelor 5nternaionale de Contabilitate pentru !ectorul Public impune gruparea
c'eltuielilor #i veniturilor n contabilitate dup% natura activit%ii n c'eltuieli #i venituri
ordinare +operaionale, #i c'eltuieli #i venituri e-traordinare.
.ctivit%ile ordinare sunt Norice activit%i care sunt anga:ate de o entitate7 ca parte a
serviciilor sau activit%ilor sale comerciale. .ctivit%ile ordinare includ orice activit%i cone-e
n care entitatea se anga:eaz% n promovarea inciden% sau care deriv% din aceste activit%i.E
3
3n urma nregistr%rii veniturilor #i c'eltuielilor din activit%i ordinare rezult% surplusul sau
de"icitul din activit%i ordinare7 care reprezint% Nvaloarea rezidual% ce r%mne dup% ce
c'eltuielile ce deriv% din activit%ile ordinare au "ost deduse din veniturile ce deriv% din
activit%i ordinare.E
4
.ctivit%ile ordinare sau cum mai sunt cunoscute & activit%i de e-ploatare7 n conte-tul
situaiilor "inanciare7 se re"er% la acele activit%i pe care entitatea le des"%#oar% pentru a&#i
atinge obiectivele "undamentale.
4e aceea7 trebuie "%cut% distincie ntre veniturile curente7 respectiv c'eltuielile
generate din activit%ile de e-ploatare7 de cele ce apar din deinerea activelor sau de cele
legate de "inanarea operaiunilor entit%ii. Cu toate acestea7 cele din urm% nu pot "i incluse
nici n categoria activi tailor e-traordinare.
3
5P!.! 1
4
5P!.! 1
12
4.1. C)*805,2,808.0 9C.286,.2,2)/ ,*+8,861,,2)/ 3652,9.
$.1.1. +elimit!ri privind c#eltuielile instituiilor publice
5P!.! 1 NPrezentarea situaiilor "inanciareE de"ine#te c'eltuielile ca "iind Ndescre#teri
ale bene"iciilor economice sau ale potenialului de servicii n timpul perioadei de raportare
sub "orm% de ie#iri sau de consum de active sau apariii de datorii care au ca rezultat
descre#teri n activele nete6capitaluri proprii7 altele dect cele legate de distribuirile c%tre
proprietariE.
5n situaiile "inanciare c'eltuielile trebuie prezentate utiliznd una din metodele de mai
:os8
T metoda clasi"ic%rii dup% natura c'eltuielilor;
T metoda "uncional%7 care clasi"ic% c'eltuielile dup% programul sau scopul pentru
care sunt "%cute.
5n situaia n care se alege pentru prezentarea per"ormanei "inanciare cea de&a doua
metod%7 obligatoriu vor prezenta in"ormaii suplimentare despre natura c'eltuielilor7 inclusiv
c'eltuielile cu amortiz%rile #i deprecierile7 cu bene"iciile anga:ailor #i costurile de "inanare.
3n cazul contabilit%ii de anga:amente7 potrivit principiilor contabile general acceptate
prev%zute n !istemul <uropean de Conturi 2(7 c'eltuielile re"lect% suma bunurilor #i
serviciilor consumate de c%tre instituie n decursul unui e-erciiu "inanciar7 c'iar dac% acestea
au "ost pl%tite sau nu n perioada respectiv%.
C'eltuielile e"ectuate de instituiile publice mai pot "i numite #i c'eltuieli bugetare7
deoarece e"ectuarea acestora are la baz% un buget ce nu trebuie dep%#it.
CC.286,.2,2. 567.80/. sunt de"inite ca "iind c'eltuieli aprobate #i e"ectuate din bugetul
de stat7 bugetele locale7 bugetele instituiilor publice #i a serviciilor publice de interes local #i
din bugetele activit%ilor "inanate integral din venituri e-trabugetare7 n limita #i cu
destinaiile prev%zute n bugetele respective. .ceste c'eltuieli sunt grupate con"orm
clasi"icaiei bugetare stabilite prin lege7 clasi"icaie care determin% gruparea ntr&o ordine
obligatorie #i dup% criterii unitare7 precis determinate7 a c'eltuielilor cuprinse n bugete.
C'eltuielile bugetare au destinaie precis% #i limitat% #i sunt determinate de autoriz%rile
coninute n legi speci"ice #i n legile bugetare anuale +art.14 & ?egea ($$62$$2,.
Ca #i n cazul agenilor economici7 #i instituiile publice au trecut la contabilitatea de
anga:amente. Potrivit Cadrului general elaborat de 5.!C +Comitetul pentru !tandarde
5nternaionale de Contabilitate,7 contabilitatea de anga:amente se re"er% la modul cum trebuie
ntocmite situaiile "inanciare7 pentru ca acestea s%&#i ndeplineasc% obiectivele. Con"orm
acestui concept7 =efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci c>nd
evenimentele i tranzaciile se produc 9i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su
13
este :ncasat sau pltit1 i sunt :nregistrate :n evidenele contabile i raportate :n situaiile
financiare ale perioadelor aferente.?
Con"orm contabilit%ii de anga:amente7 c'eltuielile se vor recunoa#te n contabilitate
ast"el8
T pentru bunurile ac'iziionate7 c'eltuielile se vor recunoa#te n contabilitate n
momentul trans"erului dreptului de proprietate;
T pentru serviciile primite7 c'eltuielile se vor recunoa#te n momentul nc'eierii
prestaiei;
T pentru consumul propriu7 c'eltuiala se recunoa#te n momentul n care se des"%#oar%
e"ectiv producia;
T salariile #i indemnizaiile brute se recunosc n contabilitate n cursul perioadei pentru
care s&a prestat activitatea;
T primele #i alte pl%i e-cepionale se recunosc drept c'eltuieli n momentul n care
trebuie pl%tite;
T cotizaiile sociale e"ective din sarcina anga:atorilor sunt recunoscute drept c'eltuieli
n momentul n care sunt recunoscute #i salariile anga:ailor;
T consumul propriu se recunoa#te n contabilitate atunci cnd producia are loc;
T costurile cu dobnzile se recunosc n perioada n care sunt datorate con"orm
contractului #i nu n perioada cnd sunt pl%tite;
T c'eltuielile cu trans"erurile neconsolidabile se recunosc la instituia care trans"er%
"ondurile;
T costurile de capital & amortiz%rile se recunosc lunar7 pe parcursul duratei de via%
utile a activului "i-.
$.1.2. lasificarea c#eltuielilor instituiilor publice
.. 4in interpretarea !tandardelor 5nternaionale de Contabilitate pentru !ectorul
Public7 respectiv 5P!.! 1 NPrezentarea !ituaiilor "inanciareE7 5P!.! 2 N*enituriE7 5P!.! 12
N!tocuriE7 reiese "aptul c%7 c'eltuielile se mpart n dou% categorii7 #i anume8
T (heltuieli 9costuri1 ale perioadei sunt c'eltuielile care se nregistreaz% n
contabilitate indi"erent dac% instituia des"%#oar% o activitate consumatoare de resurse #i
produc%toare de rezultate. .ceste c'eltuieli sunt recunoscute n contabilitate n momentul n
care se e"ectueaz%.
T (heltuieli 9costuri1 de prelucrare, care cuprind c'eltuielile directe7 precum #i
c'eltuieli de producie indirecte7 "i-e #i variabile7 care sunt anga:ate n trans"ormarea materiei
14
prime n producie "init%. .ceste c'eltuieli se recunosc n contabilitate n momentul e"ectu%rii
activit%ii de producie.
/. 3n general7 9C.286,.2,2. pot "i recunoscute n contabilitate n urm%toarele momente8
T n momentul e"ectu%rii tranzaciei legate de ac'iziia bunurilor7 lucr%rilor sau
serviciilor;
T n momentul consumului e"ectiv;
T n momentul e"ectu%rii tranzaciilor legate de vnzarea bunurilor7 lucr%rilor sau
serviciilor e"ectuate n scopul vnz%rii;
T n momentul pl%ii.
a, $omentul efecturii tranzaciei legate de achiziia bunurilor7 lucr%rilor sau
serviciilor presupune recunoa#terea c'eltuielilor atunci cnd acestea sunt ac'iziionate. !pre
deosebire de contabilitatea ntreprinderilor7 unde c'eltuielile se nregistreaz% n momentul n
care se "ac e"ectiv sau n momentul n care se vinde producia "init% pentru care s&au e"ectuat
c'eltuielile respective7 n contabilitatea instituiilor publice7 c'eltuielile legate de ac'iziia
bunurilor se nregistreaz% n momentul n care are loc trans"erul dreptului de proprietate.
b, $omentul consumului efectiv presupune ca n contabilitatea instituiei s% se
nregistreze c'eltuielile atunci cnd acestea se "ac e"ectiv. 4eoarece instituiile publice au
rolul de a "urniza servicii gratuite pentru colectivitate7 servicii ce sunt evaluate la preul
"actorilor7 atunci c'eltuielile sale sunt preponderent c'eltuieli ale perioadei #i deci7 se vor
nregistra n contabilitate n primele dou% momente7 cel de&al treilea moment "iind speci"ic
agenilor economici.
?a "el ca #i consumurile de stocuri7 sunt nregistrate n momentul Nconsumului e"ectivE
#i c'eltuielile cu munca vie7 respectiv salarii7 asigur%ri sociale etc. .#a cum se #tie7
c'eltuielile cu salariile se re"lect% n contabilitatea anga:atorilor la valoarea lor brut%7 urmnd
ca din aceasta s% se retin% datoriile sociale #i "iscale ale anga:ailor7 ns% care se rein la surs%.
n momentul determin%rii #i nregistr%rii datoriei "a% de salariai7 instituia trebuie s%
nregistreze #i datoriile "a% de societate7 legate de utilizarea muncii salariate7 precum asigur%ri
sociale7 asigur%ri sociale de s%n%tate7 "ond de #oma: etc.
c1 $omentul plii presupune ca c'eltuiala s% se nregistreze n contabilitate
concomitent cu e"ectuarea pl%ii. .cest moment este speci"ic contabilit%ii de cas%7 ns% uneori
se poate utiliza #i n contabilitatea de anga:amente.
!pre e-emplu7 primele #i alte pl%i e-cepionale acordate anga:ailor instituiei se
nregistreaz% drept c'eltuieli n momentul n care se "ace e"ectiv plata; de asemenea7
c'eltuielile cu dobnzile a"erente unor credite se nregistreaz% n contabilitate n momentul n
1(
care acestea apar n e-trasul de cont7 adic% atunci cnd banii sunt retra#i e"ectiv din contul de
disponibil al instituiei.
C. 4up% natura activit%ii #i destinaia c'eltuielilor7 acestea sunt grupate ast"el8
L CC.286,.2, )3./01,)*02.
$
M
L CC.286,.2, @,*0*9,0/.M
L CC.286,.2, .B8/0)/-,*0/.M
L A28. 9C.286,.2, @,*0*108. -,* 567.8.
CC.286,.2,2. )3./01,)*02. cuprind8
T c'eltuieli privind stocurile;
T c'eltuieli cu lucr%rile #i serviciile e-ecutate de teri;
T c'eltuieli cu alte lucr%ri #i servicii e-ecutate de teri;
T c'eltuieli cu alte impozite7 ta-e #i v%rs%minte asimilate;
T c'eltuieli cu personalul;
T alte c'eltuieli operaionale;
CC.286,.2,2. @,*0*9,0/. ale instituiei publice sunt legate de activitatea "inanciar% a
acesteia #i se re"er% la8
T pierderi din creane legate de participaii7 determinate de plata garaniilor c%tre alte
societ%i & gaze7 tele"on7 energie & #i care au devenit nerecuperabile;
T c'eltuieli cu di"erenele de curs valutar7 determinate de reevaluarea
disponibilit%ilor b%ne#ti #i a mprumuturilor n valut%7 operaie e"ectuat% la "inele "iec%rei
luni7 precum #i n urma ncas%rii creanelor #i pl%ii datoriilor e-primate n valut%;
T c'eltuielile cu dobnzile pl%tite pentru mprumuturile contractate de instituie;
T c'eltuielile determinate de di"erenele din reevaluare #i di"erenele de curs a"erente
dobnzilor ncasate +di"erene ne"avorabile,;
T dobnzi de trans"erat Comunit%ii <uropene7 n cadrul programului !.P.R47
precum #i sume trans"erate bugetului de stat reprezentnd c#tiguri din sc'imb valutar n
cadrul programului !.P.R4 #i alte pierderi legate de acest program;
T alte c'eltuieli "inanciare care nu se reg%sesc n structurile de mai sus;
T c'eltuieli "inanciare privind amortiz%rile #i provizioanele;
A28. 9C.286,.2, @,*0*108. -. 20 567.8 se re"er% la c'eltuielile e"ectuate din resurse
bugetare provenite din subvenii de la buget7 trans"eruri consolidabile7 trans"eruri
neconsolidabile etc. n aceasta categorie de c'eltuieli sunt incluse8
,
n literatura romneasc% de specialitate s&a preluat sintagma de Nactivit%i operaionaleE #i nu de activit%i de
e-ploatare7 deoarece se consider% c% activitatea de e-ploatare este speci"ic% agenilor economici. Cu toate
acestea7 5P!.! 1 utilizeaz% sintagma Nactivit%i de e-ploatareE #i le de"ine#te ca "iind acele activit%i Npe care o
entitate le des"%#oar% pentru a&#i atinge obiectiveleE.
11
T c'eltuielile privind subveniile de la buget7 care se re"er% la c'eltuielile e"ectuate din
subveniile provenite de la bugetul de stat;
T c'eltuielile privind sumele alocate7 care cuprind c'eltuielile determinate de sumele
alocate de ordonator principal de credite7 con"orm bugetului aprobat;
T c'eltuieli privind trans"erurile consolidabile7 care se re"er% la c'eltuielile legate de
sumele alocate de la buget7 considerate trans"eruri consolidabile;
T c'eltuieli privind trans"erurile neconsolidabile7 care sunt c'eltuielile determinate de
trans"erurile neconsolidabile;
T c'eltuielile privind dobnzile #i comisioanele a"erente datoriei publice e-terne #i
interne;
T c'eltuielile privind mprumuturile acordate;
T c'eltuielile privind ramburs%rile de credite;
CC.286,.2,2. .B8/0)/-,*0/. sunt c'eltuieli ce apar n instituie ca urmare a
"enomenelor naturale care determin% pierderi pe care instituia nu le&a prev%zut7 precum #i
c'eltuieli legate de valoarea neamortizat% a activelor "i-e scoase din "unciune nainte de
e-pirarea duratei normale de utilizare.
4. Winnd seama de clasi"icaia economic%7 c'eltuielile bugetare se clasi"ic% n8
V .. CC.286,.2, 96/.*8.
N /. CC.286,.2, -. 903,802
N C. O3./01,6*, @,*0*9,0/.
V 4. R.:./4.> .B9.-.*8F-.@,9,8
.. CC.286,.2,2. 96/.*8. se grupeaz% la rndul lor pe titluri7 ast"el8
T titlul 5 & CC.286,.2, +020/,08.> care cuprinde c'eltuielile cu salariile7 de"alcate pe
salarii n bani #i n natur%7 iar la rndul lor7 n salarii de baz%7 salarii de merit7 indemnizaii de
conducere7 spor de vec'ime etc7 contribuiile a"erente salariilor7 sume destinate deplas%rilor7
tic'etele de mas%;
L titlul II - B6*6/, G, +./4,9,,> care cuprinde c'eltuielile cu rec'izitele7 cu 'rana
animalelor #i a oamenilor7 cu medicamentele7 cu "urniturile de birou7 cu obiectele de inventar7
cu lucr%rile #i serviciile e-ecutate de teri;
T titlul 555 & D)5=*:,> care se re"er% la dobnzile #i comisioanele a"erente datoriei
publice interne #i e-terne;
L titlul 5* & S654.*1,, care cuprinde alocaiile de la buget acordate instituiilor
publice7 precum #i subveniile acordate pentru acoperirea di"erenelor de pre #i tari";
L titlul * & F)*-6/, -. /.:./4?> care cuprinde "ondurile a"late la dispoziia guvernului
#i a administraiei publice locale n vederea utiliz%rii lor con"orm dispoziiilor legale;
1)
T titlul *5 #i *55 & T/0*+@./6/,> care cuprinde trans"erurile dintre diversele bugete #i
reprezint% trans"eruri consolidabile #i trans"erurile neconsolidabile7 care cuprind burse7
a:utoare sociale7 contribuii #i pl%i la diverse programe etc. #i trans"erurile curente;
T titlul *555 & A+,+8.*10 +)9,02?> care se re"er% la c'eltuieli legate de asigur%ri #i de
asisten% social%;
/. CC.286,.2, -. 903,802> n care apar titlurile8
T titlul 5R unde se re"lect% c'eltuielile cu investiiile instituiilor publice7 ale regiilor
autonome7 ale companiilor #i societ%ilor cu capital de stat7 precum #i ale activit%ilor
auto"inanate7 precum #i c'eltuielile cu reparaiile capitale a"erente activelor "i-e corporale #i
necorporale; pentru e"ectuarea c'eltuielilor de capital7 instituiile publice prezint% unit%ilor de
trezorerie programul de investiii aprobat
T titlul R & S8)96/,> care cuprinde "ondurile de rezerve de stat #i de mobilizare7 precum
#i "ondul seminelor de rezerv%.
C. O3./01,6*, @,*0*9,0/.> n care apar urm%toarele c'eltuieli8
T titlul R5 & <;3/6;686/, 09)/-08.> care re"lect% c'eltuielile cu mprumuturile
acordate pentru n"iinarea unor instituii sau acordate de diverse agenii guvernamentale prin
agenii de credit;
T titlul R55 & R0;56/+?/, -. 9/.-,8.> pl%i de dobnzi #i comisioane la credite.
4. R.:./4.> .B9.-.*8 F -.@,9,8.
$.1.3. *azele efectu!rii c#eltuielilor
C'eltuielile bugetare7 pentru a "i anga:ate #i e"ectuate7 trebuie s% "ie stipulate ntr&o
baz% legal%.
Pentru e"ectuarea c'eltuielilor7 instituiile publice prezint% unit%ilor de trezorerie #i
contabilitate public% la care au desc'ise conturile7 bugetul de venituri #i c'eltuieli aprobat #i
repartizat pe trimestre.
?egile bugetare anuale cuprind creditele bugetare pentru "iecare e-erciiu bugetar7
precum #i structura economic% a acestora. !umele aprobate prin buget la partea de c'eltuieli7
n cadrul c%rora se anga:eaz%7 se ordonaneaz% #i se e"ectueaz% pl%i7 reprezint% limite ma-ime
care nu pot "i dep%#ite.
I. A*70K0/.0 este prima "az% a e-ecuiei bugetare n care se urm%re#te ca sumele
prev%zute n buget pe partea de c'eltuieli s% nu "ie dep%#ite. .nga:area c'eltuielilor mbrac%
dou% "orme7 #i anume8
T A*70K0;.*8 567.80/ care reprezint% actul prin care o autoritate competent%
a"ecteaz% "onduri publice unei destinaii7 n limita creditelor bugetare aprobate. Hot
1
anga:ament bugetar este #i actul administrativ prin care rezerv% creditul bugetar pentru plata
unei obligaii ce rezult% din e-ecuia ulterioar% a anga:amentului legal. .nga:amentul bugetar
precede anga:amentului legal.
T A*70K0;.*862 2.702 este o "az% n cadrul e-ecuiei bugetare care se re"er% la actele
:uridice din care rezult% sau ar putea rezulta o obligaie pe seama "ondurilor publice sau actul
:uridic prin care se creeaz% sau se constat% obligaii de plat% pe seama "ondurilor publice.
Pentru aciuni ce se des"%#oar% pe mai multe e-erciii bugetare7 n buget se nscriu
separat creditele de anga:ament #i creditele bugetare7 iar ordonatorii de credite vor nc'eia
anga:amente legale n limita creditelor de anga:ament aprobate pentru e-erciiul bugetar
respectiv.
II. L,9C,-0/.0 9C.286,.2,2)/ este "aza n procesul e-ecuiei bugetare n care se veri"ic%
e-istena anga:amentelor #i realitatea sumei datorate7 se veri"ic% condiiile de e-igibilitate ale
anga:amentului7 pe baza documentelor :usti"icative ce stau la baza operaiei respective.
*eri"icarea e-istenei obligaiei de plat% vizeaz% pe de&o parte veri"icarea
documentelor :usti"icative ce au stat la e"ectuarea operaiei #i7 pe de alt% parte7 veri"icarea
realit%ii operaiei7 adic% dac% bunurile au "ost livrate7 lucr%rile e-ecutate #i serviciile prestate
sau7 dup% caz7 e-istena unui titlu care s% :usti"ice plata.
Cele dou% "aze de mai sus & anga:area #i ordonanarea & se e"ectueaz% numai cu
acordarea vizei de control "inanciar preventiv propriu.
III- O/-)*0*10/.0 9C.286,.2,2)/ este "aza e-ecuiei bugetare prin care se con"irm% c%
operaia a avut loc #i plata poate "i realizat%.
Primele trei "aze & anga:area7 lic'idarea7 ordonanarea & sunt de competena
ordonatorului de credite #i se e"ectueaz% pe baza avizelor date de compartimentele de
specialitate ale instituiei publice.
I". P2080 9C.286,.2,2)/ este "aza n cadrul e-ecuiei bugetare n care instituia public%
#i ac'it% e"ectiv obligaiile "a% de teri.
5n cadrul e-erciiului bugetar pot ap%rea venituri nencasate sau c'eltuieli nepl%tite
pn% la 31 decembrie. .cestea se vor ncasa sau se vor pl%ti n anul urm%tor7 iar creditele
bugetare neutilizate pn% la nc'iderea e-erciiului bugetar se anuleaz% de drept.
$.1.$. oninutul economic al conturilor de c#eltuieli
Contabilitatea analitic% a c'eltuielilor7 n instituiile publice7 se ine pe structura
clasi"icaiei bugetare. .st"el7 structura unui cont de c'eltuieli va cuprinde8
T 1. simbolul contului din planul de conturi;
T 2. capitolul;
12
T 3. sursa de "inanare a c'eltuielilor7 respectiv8 bugetul de stat7 bugetele locale7
bugetul asigur%rilor sociale de stat etc7 venituri proprii #i subvenii7 alte surse etc.
T 4. subcapitolul;
T (. titlul;
T 1. articolul;
T ). alineatul;
T . paragra"ul.
Pentru programele aprobate prin buget7 contul va include #i un cod al programului.
!pre e-emplu7 contul #41.$1.'1.'1.1.1'.'1 re"lect%8
T 141 & simbolul contului c'eltuieli cu salariile;
T (1 & reprezint% codul capitolului N.utorit%i publiceE7 con"orm clasi"icaiei bugetare;
T $1 & arat% bugetul "inanator7 n cazul de "a%7 bugetul de stat;
T $1 & re"lect% instituia "inanat%7 n cazul de "a%7 ..dministraia prezidenial%E;
T 5 & re"lect% titlul de c'eltuieli con"orm clasi"icaiei bugetare7 respectiv NC'eltuieli de
personalE7 titlul 5;
T 1$.$1 & arat% codul articolului din clasi"icaia bugetar%7 n cazul de "a% NC'eltuieli
cu salariileE7 respectiv N!alarii de baz%E.
)$
CAPITOLUL $: RAPORT%RILE CONTABILE N INSTITUIILE PUBLICE
Potrivit ?egii 2612217 republicat%7 ministerele7 organe ale administraiei publice
centrale #i locale7 alte autorit%i publice7 insti publice autonome #i instituiile publice
subordonate7 au obligaia s% ntocmc situaii "inanciare trimestriale #i anuale7 care7 con"orm
normelor naionala se compun din bilan7 contul de rezultat patrimonial7 situaia "lu-urilor de
trezorerie7 situaia modi"ic%rilor n structura activelor6capitalurilor7 ane-e la situaiile
"inanciare #i contul de e-ecuie bugetar%.
S,8601,,2. @,*0*9,0/. reprezint% documentele o"iciale de prezentare a situaiei
patrimoniului a"lat n administrarea statului #i a unit%ilor administrativ&teritoriale7 precum #i a
e-ecuiei bugetului de venituri #i c'eltuieli.
!ituaiile "inanciare trebuie s% o"ere o imagine "idel% a poziiei "inanciare #i a
per"ormanei "inanciare pentru respectivul e-erciiu "inanciar.
Pe baza situaiilor "inanciare primite de la instituiile publice7 Binisterul 0inanelor
Publice ntocme#te anual bilanul instituiilor publice7 care se prezint% Cuvernului o dat% cu
contul general de e-ecuie a bugetului de stat.
Pentru ntocmirea situaiilor "inanciare ale instituiilor publice7 trebuie parcurse mai
multe etape8
T inventarierea general% a patrimoniului;
T ntocmirea balanei de veri"icare sintetice;
T ntocmirea situaiilor "inanciare.
$.1. I*4.*80/,./.0 7.*./02? 0 308/,;)*,626,
5nventarierea patrimoniului instituiilor publice se e"ectueaz% pe baza @ormelor
privind organizarea #i e"ectuarea inventarierii elementelor de activ #i pasiv7 aprobate prin
Ordinul 1)(362$$4.
5nventarierea elementelor de activ #i de pasiv reprezint% ansamblul operaiunilor prin
care se constat% e-istena tuturor elementelor respective7 cantitativ&valoric sau numai valoric7
dup% caz7 la data la care aceasta se e"ectueaz%.
5nventarierea are ca scop principal stabilirea situaiei reale a tuturor elementelor de
activ #i de pasiv ale "iec%rei unit%i7 precum #i a bunurilor #i valorilor deinute cu orice titlu7
aparinnd altor persoane :uridice sau "izice7 n vederea ntocmirii situaiilor "inanciare anuale
care trebuie s% o"ere o imagine "idel% a poziiei "inanciare #i a per"ormanei unit%ii pentru
respectivul e-erciiu "inanciar.
)1
I*4.*80/,./.0 .2.;.*8.2)/ -. 098,4 G, 30+,4 reprezint% ansamblul operaiilor necesare
constat%rii e-istenei elementelor de activ #i pasiv7 cantitativ&valoric7 sau numai valoric7 a"late
la momentul e"ectu%rii operaiei de inventariere n patrimoniul instituiilor publice.
5n cadrul instituiilor publice7 rolul inventarierii este acela de a asigura p%strarea
integrit%ii patrimoniale7 adic% de a stabili situaia real% a elementelor de activ #i de pasiv7 iar
n cazul e-istenei unor di"erene ntre situaia real%7 determinat% la momentul inventarierii7 #i
situaia din contabilitate7 s% se regularizeze di"erenele7 ast"el nct n situaiile "inanciare s%
"ie prezentat% situaia actual% #i imaginea "idel% a patrimoniului.
5nventarierea se e"ectueaz% cel puin o dat% pe an7 de regul% la s"r#itul e-erciiului
"inanciar7 precum #i n urm%toarele situaii8
T la cererea organelor de control7 cu prile:ul e"ectu%rii controlului;
T ori de cte ori e-ist% indicii legate de lipsuri sau plusuri n gestiune7 care nu pot "i
stabilite cert dect prin inventariere;
T ori de cte ori intervine o predare&primire de gestiune;
T cu prile:ul reorganiz%rii gestiunilor;
T ca urmare a calamit%ilor naturale sau a unor cazuri de "or% ma:or%.
Binisterul 0inanelor Publice poate aproba e-cepii de la regula inventarierii generale
a patrimoniului n cazul n care unit%ile patrimoniale "ac o cerere :usti"icat%7 avizat% de
direciile generale ale "inanelor publice #i controlului "inanciar de stat :udeene sau ale
municipiului /ucure#ti.
5nventarierea general% a patrimoniului presupune parcurgerea mai multor etape8
5. 4eclan#area operaiei de inventariere;
55. Preg%tirea inventarierii;
555. <"ectuarea inventarierii propriu&zise;
5*. <"ectuarea regulariz%rii plusurilor #i minusurilor de inventariere.
I. D.920*G0/.0 )3./01,., -. ,*4.*80/,./.
Pentru declan#area operaiei de inventariere7 conducerea instituiei emite decizia de
inventariere. 5n decizia de inventariere se stabile#te perioada n care trebuie s% se e"ectueze
operaia de inventariere #i se stabile#te componena comisiei de inventariere7 numele
responsabilului comisiei7 modul de e"ectuare a inventarierii7 gestiunile supuse inventarierii.
4e remarcat c%7 la instituiile publice7 comisia de inventariere este unic%.
4in comisia de inventariere "ac parte persoane cu preg%tire te'nic% #i economic%7 care
s% asigure e"ectuarea corect% a inventarierii patrimoniului.
4up% primirea deciziei de inventariere7 responsabilul comisiei de inventariere va
ridica7 sub semn%tura contabilului&#e" sau a altei persoane delegate7 listele de inventariere7
)2
vizate #i para"ate de c%tre acesta7 dup% care comisia se prezint% la sediul gestiunii ce urmeaz%
a "i inventariat%.
II. P/.7?8,/.0 ,*4.*80/,./,,
3n vederea des"%#ur%rii n bune condiii a operaiei de inventariere7 ordonatorii de
credite au obligaia de a crea condiii corespunz%toare e"ectu%rii operaiei de inventariere.
.ceste condiii se re"er% la8
T depozitarea valorilor materiale grupate pe sortimente7 prototipuri7 dimensiuni7
codi"icarea acestora #i etic'etarea lor pe ra"t;
T punerea la zi a evidenei te'nico&operative la gestiunile de valori materiale #i a celei
contabile #i e"ectuarea lunar% a con"runt%rii datelor dintre aceste evidene +operaie care poart%
numele de puncta:,;
T participarea ntregului personal din comisie la lucr%rile de inventariere;
T participarea personalului cali"icat din a"ara instituiei pentru identi"icarea
particularit%ilor unor valori materiale #i semnarea de c%tre acesta a listelor de inventariere
pentru autenti"icarea acestora;
T dotarea gestiunilor cu aparate #i instrumente pentru num%rare7 cnt%rire7 cu mi:loace
de identi"icare #i cu "ormulare #i rec'izite necesare;
T dotarea comisiei de inventariere cu calculatoare #i cu mi:loace te'nice pentru
sigilarea gestiunilor;
T dotarea gestiunilor cu dou% rnduri de ncuietori di"erite.
5n vederea derul%rii n bune condiii a operaiei de inventariere #i pentru respectarea
cerinelor legale7 comisia de inventariere trebuie s% ia o serie de m%suri organizatorice8
+a, nainte de nceperea operaiei de inventariere7 luarea gestionarului r%spunz%tor de
gestiunea valorilor materiale a unei declaraii scrise din care s% rezulte8
& dac% gestioneaz% valori materiale #i n alte locuri de depozitare;
& dac% n a"ara bunurilor ce aparin unit%ii respective7 mai e-ist% n magazie bunuri ce
aparin terelor persoane7 primite cu sau "%r% documente;
& are minusuri sau plusuri n gestiune despre care are cuno#tin%;
& a primit sau eliberat valori materiale "%r% documente legale;
& deine numerar sau alte 'rtii de valoare rezultate n urma vnz%rii bunurilor;
& are documente de primire&predare ce nu au "ost operate n evidena te'nico&
operativ% sau evidena contabil%;
+b, identi"icarea tuturor locurilor de depozitare unde e-ist% bunuri ce urmeaz% a "i
inventariate;
)3
+c, nc'iderea #i sigilarea n prezena gestionarului a magaziei7 dup% ntreruperea
operaiei de inventariere;
+d, bararea #i semnarea "i#elor de magazie #i menionarea datei la care a nceput
inventarierea7 precum #i nregistrarea documentelor nenregistrate n "i#ele de magazie #i
predarea celor din urm% la contabilitate;
+e, veri"icarea numerarului din casierie #i nregistrarea ncas%rilor din ziua curent%;
+", veri"icarea aparatelor de m%sur% #i control.
5n perioada des"%#ur%rii inventarierii7 este indicat ca operaiile de predare&primire s% se
sisteze7 iar dac% acest lucru nu este posibil7 trebuie creat% o zon% n care s% se e"ectueze
aceast% operaie. Comisia de inventariere va meniona pe documentele a"erente operaiilor
e"ectuate n timpul inventarierii Nprimit sau eliberat n timpul inventarieriiE.
III. E@.9860/.0 ,*4.*80/,./,, 3/)3/,6-:,+.
Pentru e"ectuarea propriu&zis% a inventarierii se va trece la stabilirea "aptic% a tuturor
valorilor materiale #i b%ne#ti7 precum #i a relaiilor cu terele persoane7 ast"el8
T pentru stocuri7 inventarierea se e"ectueaz% prin num%rare7 cnt%rire7 m%surare sau
cuba:7 dup% caz;
T pentru bunurile ambalate7 inventarierea se "ace prin sonda:;
T pentru lic'ide7 este necesar% scoaterea de probe din vase;
T pentru materialele de mas% precum cimentul7 oelul beton7 varul etc. inventarierea
se "ace cu a:utorul calculelor te'nice;
T obiectele de inventar a"late asupra anga:ailor se inventariaz% #i se trec n liste
separate de inventar7 menionndu&se persoanele care le dein n p%strare;
T bunurile cu grad mare de perisabilitate se inventariaz% primele7 nlesnindu&se
des"acerea lor imediat%;
T bunurile a"late temporar +custodie7 leasing7 nc'iriate etc., n instituie se
inventariaz% #i se trec pe liste separate7 care se trimit proprietarilor pentru con"irmare;
T creanele sau datoriile "a% de teri se inventariaz% prin veri"icarea e-traselor7
soldurilor debitoare7 respectiv creditoare7 ale conturilor de clieni #i "urnizori; pentru creanele
sau datoriile cu o vec'ime mai mare de 1 luni7 se cere con"irmarea soldurilor de la terele
persoane;
T disponibilit%ile din conturi se inventariaz% prin con"runtarea soldurilor acestora cu
e-trasele de cont cerute de la b%nci;
T pentru bunurile greu vandabile7 deteriorate7 depreciate7 "%r% mi#care7 abandonate sau
sistate7 precum #i pentru creanele #i datoriile a"late n litigiu7 se ntocmesc "i#e separate de
inventariere;
)4
T inventarierea activelor "i-e corporale se realizeaz% prin constatarea e-istenei #i
apartenena acestora la unit%ile dein%toare;
T terenurile se inventariaz% pe baza documentelor de atestare a propriet%ii #i a
sc'ielor de amplasare;
T activele "i-e se inventariaz% pe locuri de "olosin% #i pe gestiuni; etc.
?istele de inventariere se semneaz% pe "iecare "il% de membrii comisiei #i de gestionar7
iar pe ultima "il% gestionarul menioneaz% dac% toate valorile materiale #i b%ne#ti au "ost
inventariate.
Ordonatorii de credite din nv%%mnt7 s%n%tate7 cultur% etc7 ale c%ror c'eltuieli sunt
"inanate din bugetul de stat #i7 parial7 din alte bugete sau din venituri proprii7 vor ntocmi
liste de inventariere distincte pentru stocurile de bunuri obinute din diversele surse de
"inanare7 din care un e-emplar se trimite ordonatorului care le&a "inanat.
4up% e"ectuarea inventarierii propriu&zise7 listele de inventar se completeaz% cu
situaia "iec%rui element preluat% din situaia a"lat% n contabilitatea curent%7 dup% care se "ace
di"erena ntre situaia scriptic% #i cea "aptic%7 determinndu&se7 ast"el7 di"erenele n minus sau
n plus.
4up% stabilirea di"erenelor7 acestea se preiau n listele de inventariere7 n variant%
simpli"icat%. Pentru deprecierile constatate7 se ntocmesc liste de inventar distincte7 care se
preiau7 de asemenea7 n listele de inventariere.
Pentru elementele patrimoniale care nu reprezint% valori materiale7 este su"icient%
prezentarea lor n situaii analitice distincte care s% "ie totalizate7 s% :usti"ice soldul conturilor
sintetice respective n care acestea sunt cuprinse7 dup% care se preiau n centralizatorul listelor
de inventar.
4atele centralizate n urma inventarierii7 trecute n listele de inventar7 se preiau n
Registrul&inventar. .cesta este un document contabil obligatoriu7 de nregistrare anual% #i de
grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului. 5n el se nregistreaz% toate elementele de
activ #i de pasiv7 inventariate potrivit normelor legale #i grupate dup% natura lor7 con"orm
posturilor din bilanul contabil.
<valuarea elementelor patrimoniale la inventariere se "ace la valoarea actual%. Pentru
activele "i-e7 valoarea actual% se determin% ca di"eren% ntre valoarea de intrare7 amortizare #i
provizioane7 iar pentru celelalte elemente de activ7 ca di"eren% ntre valoarea de intrare #i
provizioane7 avnd n vedere c% n contabilitatea instituiilor publice7 con"orm noului sistem
de contabilitate7 se aplic% principiul prudenei.
Rezultatele inventarierii se nscriu ntr&un proces&verbal7 care trebuie s% conin%7 n
principal7 urm%toarele elemente8
)(
T data ntocmirii;
T numele #i prenumele membrilor comisiei de inventariere;
T num%rul #i data actului de numire a comisiei de inventariere #i gestiunea
inventariat%;
T data nceperii #i termin%rii operaiei de inventariere;
T rezultatele inventarierii;
T concluziile #i propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor #i lipsurilor
constatate #i la persoanele vinovate7 precum #i propuneri de m%suri n leg%tur% cu acestea;
T volumul stocurilor depreciate7 "%r% mi#care7 cu mi#care lent%7 greu vandabile7
"%r% des"acere asigurat% #i propuneri de m%suri n vederea integr%rii lor n circuitul economic;
T propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar #i declasare sau casare a unor
stocuri;
T constat%ri privind p%strarea7 depozitarea7 conservarea7 asigurarea integrit%ii
bunurilor din gestiune #i alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Procesul verbal7 ce cuprinde propunerile privind rezultatele inventarierii7 se depune n
termen de 3 zile de la data nc'eierii operaiunilor de inventariere conduc%torului unit%ii7
care7 cu avizul contabilului&#e" #i al #e"ului compartimentului :uridic7 decide n termen de (
zile7 asupra soluion%rii propunerilor "%cute.
I". E@.9860/.0 /.7620/,:?/,, 326+6/,2)/ G, ;,*6+6/,2)/ -,* 7.+8,6*.
Rezultatele inventarierii se re"lect% n contabilitate con"orm dispoziiilor legale n
vigoare #i a normelor metodologice emise de Binisterul 0inanelor Publice.
Pentru toate lipsurile7 plusurile #i pagubele determinate de e-pirarea termenelor de
garanie7 se cer e-plicaii scrise de la persoanele care r%spund de gestiune.
<-ist% situaii n care legea permite compensarea lipsurilor cu plusurile constatate la
inventar. .ceste compens%ri se pot "ace n urm%toarele condiii8
T s% e-iste riscul de con"uzie ntre sorturile aceluia#i bun material7 din cauza
asem%n%rilor e-terioare & culoare7 desen7 dimensiuni7 etc;
T di"erenele constatate n plus #i n minus s% se re"ere la aceea#i gestiune #i la aceea#i
perioad% de gestiune.
@u se admite compensarea plusurilor cu minusurile din gestiune7 atunci cnd e-ist%
indicii c% lipsurile se datoreaz% sustragerii sau degrad%rii bunurilor din vina persoanei care
r%spunde de gestionarea acestora.
5n cazul n care lipsurile n gestiune se datoreaz% unei persoane7 acestea se imput%
persoanei vinovate la valoarea de nlocuire. Prin valoare de nlocuire se nelege costul de
ac'iziie al bunului respectiv la data constat%rii pagubei7 la care se adaug% ta-ele
)1
nerecuperabile7 H.*...&ul7 c'eltuielile de transport&aprovizionare #i alte c'eltuieli. Putem
admite c% acest cost de nlocuire este7 de "apt7 egal cu preul de vnzare cu am%nuntul
practicat la data constat%rii lipsei.
Rezultatele inventarierii trebuie nregistrate n evidena te'nico&operativ% #i cea
contabil%7 n cel mult ( zile de la data termin%rii operaiunii de inventariere. 4up% aceast%
operaie7 se procedeaz% la nc'iderea conturilor analitice #i sintetice #i la ntocmirea balanei
de veri"icare sintetic%7 care st% la baza ntocmirii situaiilor "inanciare.
P0/8,9620/,8?1, 20 ,*+8,861,,2. 3652,9.
a, ?a ordonatorii de credite subordonai care nu&#i organizeaz% contabilitatea n partid%
dubl%7 valoarea materialelor a"late n stoc7 nregistrate pe c'eltuieli7 se evideniaz% n
contabilitate prin diminuarea c'eltuielilor #i ma:orarea stocului de materiale7 iar la nceputul
anului urm%tor se va "ace operaia invers%. !imilar se procedeaz% #i cu stocurile a"late n
laboratoarele7 atelierele7 seciile etc. instituiilor publice7 eliberate din magazie7 dar
neconsumate.
b, /unurile a"late n patrimoniul public #i privat al instituiilor se inventariaz% separat
#i se trec n liste distincte.
c, Comisia de inventariere la instituiile publice este unic%7 aceasta avnd atribuii de
inventariere att al propriului patrimoniu7 ct #i la instituiile din subordine7 care nu au
personalitate :uridic%.
d, !c%derea din gestiune a lipsurilor neimputabile se va "ace numai n baza aprob%rii
ordonatorului respectiv7 cu avizul ordonatorului de credite superior.
e, plusurile de numerar din casierie se vars% la bugetul de stat.
$.2. *8)9;,/.0 5020*1., -. 4./,@,90/. +,*8.8,9.
/alana de veri"icare sintetic% este documentul contabil pe baza c%ruia se asigur%
centralizarea in"ormaiilor preluate din conturile sintetice.
.cest document are #i rolul de a veri"ica eventualele erori din contabilitatea curent%7
erori care determin% ruperea ec'ilibrului ntre structurile de activ #i de pasiv +capitaluri #i
datorii, ale patrimoniului. n concluzie7 balana de veri"icare are un rol "oarte important n
contabilitate7 aceasta "%cnd leg%tura dintre contabilitatea curent% #i documentele de sintez% #i
de generalizare.
))
$.3. *8)9;,/.0 +,8601,,2)/ @,*0*9,0/.
5nstituiile publice prezint% situaia patrimoniului a"lat n administrarea statului #i al
unit%ilor administrativ&teritoriale7 precum #i e-ecuia bugetului de venituri #i c'eltuieli cu
a:utorul situaiilor "inanciare trimestriale #i anuale.
@ormele romne#ti prev%d urm%toarea structur% a situaiilor "inanciare ale instituiilor
publice8
a, bilan;
b, contul de rezultat patrimonial;
c, situaia "lu-urilor de trezorerie;
d, situaia modi"ic%rilor n structura activelor6capitalurilor;
e, ane-e la situaiile "inanciare7 care includ politici contabile #i note e-plicative;
", contul de e-ecuie bugetar%.
!tandardul internaional de contabilitate pentru sectorul public 1 NPrezentarea
situaiilor "inanciareE +5P!.! 1, stabile#te componena unui set complet de situaii "inanciare8
a, o situaie a poziiei "inanciare;
b, o situaie a per"ormanei "inanciare;
c, o situaie a modi"ic%rilor activelor nete6capitalurilor proprii;
d, o situaie a "lu-urilor de trezorerie; #i
e, politicile contabile #i note la situaiile "inanciare.
5n standard se precizeaz% c% aceste componente enumerate anterior prezint% denumiri
di"erite. .st"el7 situaia poziiei "inanciare este numit% bilan sau situaia activelor #i datoriilor;
situaia per"ormanei "inanciare apare ca situaia veniturilor #i c'eltuielilor7 situaia
veniturilor7 situaia de e-ploatare sau cont de pro"it #i pierdere iar notele la situaiile "inanciare
pot s% includ% #i elemente denumite Nprograme
E
.
!ituaiile "inanciare trebuie s% o"ere o imagine "idel% a poziiei "inanciare #i a
per"ormanelor instituiei publice. .cestea sunt semnate de conduc%torul instituiei #i de
conduc%torul compartimentului "inanciar&contabil sau de alt% persoan% mputernicit% de
acesta.
5P!.! 1 prevede c% Nobiectivul raport%rii "inanciare n sectorul public trebuie s% "ie
o"erirea in"ormaiilor utile lu%rii deciziilor #i demonstrarea r%spunderii entit%ii pentru
resursele ncredinate eiE.
5nstituiile publice trebuie s% prezinte situaia "lu-urilor de trezorerie unit%ilor de
trezorerie unde au desc'ise conturile7 pentru a obine viza privind e-actitatea pl%ilor de cas%
#i a soldurilor conturilor de disponibilit%i.
)
5nstituiile publice #i persoanele :uridice ai c%ror conduc%tori au calitatea de ordonatori
de credite trimit un e-emplar din situaiile "inanciare trimestriale #i anuale organului ierar'ic
superior la termenele stabilite de acesta.
Binisterele7 celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale7 alte
autorit%i publice7 instituii autonome #i unit%ile administrativ&teritoriale7 ai c%ror conduc%tori
au calitatea de ordonatori principali de credite depun7 potrivit normelor #i la termenele
stabilite7 un e-emplar din situaiile "inanciare trimestriale #i anuale Binisterului 0inanelor
Publice sau 4ireciilor generale ale "inanelor publice :udeene #i a municipiului /ucure#ti7
dup% caz.
..3.1. /ilanul contabil
/ilanul contabil este un document de sintez%7 cu a:utorul c%ruia se prezint% bunurile
economice7 ca elemente de activ #i drepturile #i obligaiile7 ca elemente de pasiv7 de obicei la
"inele e-erciiului "inanciar. 5nstituiile publice au obligaia ntocmirii bilanului contabil #i a
celorlalte documente de sintez% din situaiile "inanciare #i trimestrial.
<lementele patrimoniale sunt prezentate n bilanul contabil ast"el8
T elementele de activ sunt prezentate n "uncie de gradul cresc%tor al lic'idit%ii;
T elementele de datorii sunt prezentate n "uncie de gradul cresc%tor al e-igibilit%ii.
/ilanul contabil se nc'eie pe baza balanei de veri"icare ntocmite trimestrial #i la 31
decembrie a e-erciiului bugetar.
A98,4.2. sunt de"inite de normele romne#ti ca Nresurse controlate de c%tre instituia
public% ca rezultat al unor evenimente trecute7 de la care se a#teapt% s% genereze bene"icii
economice viitoare pentru instituie #i al c%rui cost poate "i evaluat n mod credibilE.
D08)/,,2. sunt Nobligaii actuale ale instituiei publice ce decurg din evenimente
trecute #i prin decontarea c%rora se a#teapt% s% rezulte ie#iri de resurse care ncorporeaz%
bene"icii economice.E
C03,8026/,2. 3/)3/,, Nreprezint% interesul rezidual al statului sau unit%ilor
administrativ&teritoriale7 n calitate de proprietari ai activelor unei instituii publice dup%
deducerea tuturor datoriilor.E
Capitalurile proprii se mai numesc #i active nete #i se determin% ca di"eren% ntre
active #i datorii.
A98,4. *.8.FC03,8026/, D T)802 098,4. - T)802 -08)/,,
)2
..3.2. ontul de rezultat patrimonial
.cest document prezint% "inan%rile primite7 veniturile realizate #i c'eltuielile
e"ectuate de instituia public% ntr&un e-erciiu "inanciar.
C'eltuielile instituiei publice sunt grupate n contul de rezultat patrimonial pe "eluri
de c'eltuieli7 dup% natura sau destinaia lor7 iar veniturile #i "inan%rile7 dup% natura sau sursa
lor7 indi"erent dac% veniturile #i "inan%rile au "ost ncasate sau c'eltuielile pl%tite.
*eniturile se nregistreaz% n contabilitatea instituiilor publice n momentul n care
apare documentul care atesta e"ectuarea tranzaciei7 indi"erent dac% acesta a "ost ncasat sau
nu.
*eniturile sunt grupate n contabilitatea public%7 respectiv n Contul de rezultat
patrimonial7 ast"el8
T venituri din activit%i economice7
T venituri din alte activit%i operaionale7
T venituri din producia de active "i-e7
T venituri "iscale7
T venituri din contribuii de asigur%ri7
T venituri ne"iscale7
T venituri "inanciare7
T "inan%ri7 subvenii7 trans"eruri7 alocaii bugetare cu destinaie special%7 "onduri cu
destinaie special%7
T venituri din provizioane #i a:ust%ri pentru deprecierea sau pierderea de valoare7
T venituri e-traordinare.
3n Contul de rezultat patrimonial elaborat de instituiile publice7 acestea sunt mp%rite
n trei categorii7 #i anume8
T venituri #i c'eltuieli operaionale7 n care se reg%sesc veniturile7 "inan%rile #i
c'eltuielile e"ectuate de instituie pentru des"%#urarea activit%ii pentru care aceasta a "ost
n"iinat%;
T venituri #i c'eltuieli "inanciare7 care e-prim% veniturile #i c'eltuielile e"ectuate de
instituie pentru des"%#urarea activit%ii "inanciare a instituiei;
T venituri #i c'eltuieli e-traordinare7 n care se reg%sesc c'eltuielile ce intervin n mod
accidental n activitatea instituiei.
Cu a:utorul contului de rezultat patrimonial se determin% rezultatul patrimonial
+economic, al e-erciiului7 rezultat care e-prim% per"ormana "inanciar% a instituiei publice.
Rezultatul se determin% pe "iecare surs% de "inanare n parte #i pe total.
$
..3.3. Situaia flu(urilor de trezorerie
!ituaia "lu-urilor de trezorerie este o component% a situaiilor "inanciare ale
instituiilor7 n care se reg%sesc mi#c%rile sub "orma pl%ilor #i ncas%rilor legate de trezoreria
acestora.
.ceast% situaie se ntocme#te7 con"orm normelor emise de B0P7 pe baza metodei
directe7 n care sunt prezentate ncas%rile #i pl%ile pe cele trei tipuri de activit%i7 #i anume8
T activitatea operaional%7 n care se prezint% ncas%rile #i pl%ile rezultate din
activitatea curent%;
T activitatea de investiii7 n care sunt reg%site ncas%rile #i pl%ile determinate de
activitatea de investiii;
T activitatea "inanciar%7 n care sunt prezentate ncas%rile #i pl%ile e"ectuate prin
conturile din trezorerie7 mprumuturile acordate #i rambursate sau alte surse "inanciare.
..3.$. Situaia modific!rilor n structura activelor0capitalurilor
!ituaia modi"ic%rilor n structura activelor6capitalurilor o"er% in"ormaii re"eritoare la8
T structura capitalurilor proprii7
T in"luenele rezultate din sc'imbarea politicilor contabile7
T in"luenele rezultate n urma reevalu%rii activelor7 calculului #i nregistr%rii
amortiz%rii sau din corectarea erorilor contabile.
..3... )ne(ele la situaiile financiare
.ne-ele la situaiile "inanciare sunt p%ri componente ale situaiilor "inanciare #i conin
politici contabile #i notele e-plicative.
@.8.@.#. &rincipii i politia contabile, tratamente contabile
0J P/,*9,3,, 9)*805,2.
Pentru evaluarea elementelor nscrise n situaiile "inanciare ale instituiilor7 acestea
trebuie s% respecte o serie de principii.
1. P/,*9,3,62 9)*8,*6,8?1,, 098,4,8?1,, presupune Nc% instituia public% #i continu%
n mod normal "uncionarea ntr&un viitor previzibil7 "%r% a intra n stare de des"iinare sau
reducere semni"icativ% sau total% a activit%iiE.
3n cazul n care se constat% dis"uncionalit%i grave legate de des"%#urarea activit%ii7
acestea trebuie semnalate n notele e-plicative.
1
2. P/,*9,3,62 3./;0*.*1., ;.8)-.2)/ & se re"er% la utilizarea acelora#i reguli #i
norme privind evaluarea7 nregistrarea n contabilitate7 precum #i prezentarea elementelor de
activ7 pasiv #i a rezultatelor7 ast"el nct s% se asigure comparabilitatea n timp a in"ormaiilor.
3. P/,*9,3,62 3/6-.*1., & presupune ca pentru determinarea valorii actuale a
elementelor de activ #i de pasiv s% se in% seama de urm%toarele8
& pentru elementele de activ care su"er% deprecieri latente s% se constituie provizioane;
& de datoriile care au ap%rut n cursul e-erciiului "inanciar curent sau al unui e-erciiu
precedent7 indi"erent dac% aceste datorii devin evidente numai ntre data bilanului #i data
depunerii acestuia.
4. P/,*9,3,62 9)*805,2,8?1,, 3. 50:? -. 0*70K0;.*8. & potrivit acestui principiu7 n
contabilitate se vor nregistra tranzaciile n momentul n care acestea au avut loc +potrivit
documentului care atest% e"ectuarea tranzaciei, #i nu pe m%sur% ce numerarul sau
ec'ivalentele de numerar sunt ncasate sau pl%tite.
.st"el7 situaiile "inanciare ntocmite prin respectarea acestui principiu vor o"eri
in"ormaii despre tranzaciile #i evenimentele trecute care au determinat ncas%ri sau pl%i7 dar
#i despre creanele #i obligaiile viitoare care urmeaz% a "i ncasate sau pl%tite.
$. P/,*9,3,62 ,*-.3.*-.*1., .B./9,1,626, & potrivit acestui principiu7 veniturile #i
c'eltuielile se vor nregistra n contabilitate #i se vor raporta n situaiile "inanciare n
e-erciiul la care acestea se re"er%7 "%r% a ine seama de momentul ncas%rii sau pl%ii.
#. P/,*9,3,62 .4026?/,, +.30/08. 0 .2.;.*8.2)/ -. 098,4 G, -. -08)/,, & potrivit
acestui principiu7 pentru stabilirea valorii unei poziii bilaniere +avnd n vedere c% n actualul
sistem n bilan nu mai apare "iecare cont ca post bilanier7 ci in"ormaiile se vor prezenta n
"uncie de pragul de semni"icaie, se va determina separat valoarea "iec%rui element individual
de activ #i pasiv7 respectiv elemente de capitaluri sau datorii.
. P/,*9,3,62 ,*80*7,5,2,8?1,, & con"orm acestui principiu7 bilanul de desc'idere al
e-erciiului curent trebuie s% corespund% cu bilanul de nc'idere al e-erciiului nc'eiat
anterior. Cu alte cuvinte7 dac% apar evenimente ulterioare ntre cele dou% operaii7 acestea
trebuie re"lectate n anul curent.
&. P/,*9,3,62 /.9);3.*+?/,, & respectarea acestui principiu presupune ca elementele
de activ #i de pasiv datorii7 respectiv cele de c'eltuieli #i venituri7 s% nu se compenseze ntre
ele7 cu e-cepiile prev%zute de reglement%ri. 7
O. P/,*9,3,62 9);30/05,2,8?1,, ,*@)/;01,,2)/ & acest principiu decurge din principiul
permanenei metodelor #i stabile#te ca elementele prezentate n situaiile "inanciare s% poat% "i
comparate n timp.
2
1'. P/,*9,3,62 ;08./,02,8?1,, +06 02 3/07626, -. +.;*,@,901,. & acest principiu se
re"er% la modul cum trebuie prezentate in"ormaiile n situaiile "inanciare. .st"el7 elementele
care au valori nesemni"icative7 dar care au aceea#i natur% sau "uncii similare7 se pot prezenta
n situaiile "inanciare nsumate ntr&o poziie global%7 n timp ce elementele cu valori
semni"icative se vor prezenta n poziii distincte. O in"ormaie este considerat% semni"icativ%
dac% omiterea sa din situaiile "inanciare ar in"luena deciziile utilizatorilor.
11. P/,*9,3,62 3/.402.*8., .9)*);,9626, 0+63/0 K6/,-,9626, +principiul prevalentei
realit%ii asupra aparenei, & respectarea acestui principiu presupune ca in"ormaiile prezentate
n situaiile "inanciare s% in% seama de realitatea economic% a evenimentelor #i tranzaciilor n
primul rnd #i nu numai de "orma lor :uridic%.
5J P)2,8,9, 9)*805,2.
Politicile contabile se re"er% la stabilirea unor seturi de proceduri legate de toate
operaiile e"ectuate de instituie.
.ceste proceduri trebuie s% porneasc% de la ntocmirea documentelor :usti"icative7
circuitul acestora7 ntocmirea documentelor contabile7 e"ectuarea contabilit%ii curente7
centralizarea datelor din contabilitatea curent%7 "inalizndu&se cu ntocmirea situaiilor
"inanciare.
<laborarea procedurilor se "ace avnd n vedere speci"icul activit%ii instituiei7 #i de
acest lucru trebuie s% se ocupe speciali#ti din diverse domenii de activitate.
Politicile contabile trebuie elaborate ast"el nct s% se asigure "urnizarea7 prin situaiile
"inanciare7 a unor in"ormaii care trebuie s% "ie8
1. relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor #i
2. credibile n sensul c%8
T reprezint% "idel rezultatele #i poziia "inanciar% a instituiei publice;
T sunt neutre;
T sunt prudente;
T sunt complete sub toate aspectele semni"icative.
Politicile contabile pot "i modi"icate doar dac% acest lucru e cerut de lege sau
sc'imbarea lor genereaz% apariia unor in"ormaii mai relevante sau mai credibile despre
instituie. 5n cazul n care intervin modi"ic%ri ale politicilor contabile7 acestea trebuie
speci"icate n notele e-plicative7 pentru ca utilizatorii s% poat% aprecia rezultatele acestora.
c, T/080;.*8. 9)*805,2.
Hratamentele contabile se re"er% la modul de evaluare #i de re"lectare a elementelor n
bilan. <lementele patrimoniale se evalueaz% n contabilitate n patru momente8 la intrarea n
patrimoniu7 la inventar7 la bilan #i la ie#irea din patrimoniu.
3
I. E40260/.0 20 ,*8/0/.0 <* 308/,;)*,6M elementele din bilan se evalueaz% #i se
nregistreaz% la valoarea de intrare sau valoarea contabil%7 care se stabile#te ast"el8
T la cost de ac'iziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
T la cost de producie pentru bunurile produse n instituie;
T la valoarea :ust% pentru bunurile intrate pe alte c%i dect ac'iziie sau producie.
(ostul de achiziie al unui bun cuprinde preul de cump%rare7 ta-ele nerecuperabile7
c'eltuielile de transport7 aprovizionare #i alte c'eltuieli necesare pentru punerea n "unciune a
bunului. @u "ac parte din costul de ac'iziie reducerile #i alte reduceri acordate de "urnizori.
(ostul de producie al unui bun cuprinde8 costul de ac'iziie al materiilor prime #i
consumabilelor #i alte c'eltuieli de producie care pot "i direct atribuibile bunului.
@u se includ n costul de producie7 ci constituie c'eltuieli ale perioadei +se
nregistreaz% ca atare n conturile de c'eltuieli #i se suport% direct din rezultat, urm%toarele8
pierderile de materiale7 manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limite normal
admise7 c'eltuielile de depozitare7 c'eltuielile generale de administraie care nu particip% la
aducerea stocurilor n "orma #i locul "inal7 precum #i costurile de des"acere.
*aloarea :ust% este Nsuma pentru care un activ ar putea "i sc'imbat de bun% voie ntre
dou% p%ri a"late n cuno#tin% de cauza7 n cadrul unei tranzacii7 cu preul determinat
obiectiv.E
II. E40260/.0 20 ,*4.*80/ se "ace la "inele e-erciiului "inanciar7 naintea elabor%rii
situaiilor "inanciare. *aloarea elementelor patrimoniale stabilite la data e"ectu%rii
inventarierii este valoarea actual% a "iec%rui element7 denumit% valoare de inventar7 stabilit% n
"uncie de utilitatea bunului7 starea acestuia #i preul pieei.
3n cazul creanelor #i datoriilor7 aceast% valoare se stabile#te n "uncie de valoarea lor
probabil% de ncasat7 respectiv de plat%.
III. E40260/.0 20 -080 5,20*1626, +la data nc'iderii e-erciiului, & la data ntocmirii
bilanului elementele patrimoniale se evalueaz% ast"el8
T elementele de natura datoriilor se evalueaz% la valoarea de intrare modi"icat% cu
rezultatele inventarierii;
T elementele monetare e-primate n valut% +disponibilit%i #i alte elemente asimilate7
cum sunt acreditivele #i depozitele bancare7 creane #i datorii n valut%, trebuie raportate
utiliznd cursul de sc'imb comunicat de /anca @aional% a Romniei valabil pentru ultima zi
a perioadei de raportare. 4i"erenele de curs valutar7 "avorabile sau ne"avorabile7 ntre cursul
de la data nregistr%rii creanelor #i datoriilor n valut% sau "a% de cursul la care au "ost
raportate n situaiile "inanciare anterioare #i cursul de sc'imb de la data nc'eierii
e-erciiului7 se nregistreaz% la venituri sau la c'eltuieli7 dup% caz;
4
T elementele nemonetare ac'iziionate cu plata n valut% #i nregistrate la costul istoric
+active "i-e7 stocuri, trebuie raportate utiliznd cursul de sc'imb de la data e"ectu%rii
tranzaciei;
T elementele nemonetare ac'iziionate cu plata n valuta #i nregistrate la valoarea
:ust% +active "i-e7 stocuri, trebuie raportate utiliznd cursul de sc'imb e-istent n momentul
determin%rii valorilor respective.
<lementele monetare sunt disponibilit%ile b%ne#ti7 precum #i activele6 datoriile de
primit6de pl%tit n sume "i-e sau determinabile.
E40260/.0 20 ,.G,/.0 -,* 308/,;)*,6 sau la darea n consum & la ie#irea din
patrimoniu7 bunurile se evalueaz% la valoarea contabil%7 iar n cazul bunurilor de natura
stocurilor acestea se evalueaz% cu a:utorul metodei costului mediu ponderat7 dac% se utilizeaz%
aceast% metod% de evaluare.
@.8.@.!. *otele eplicative
3n notele e-plicative se trec in"ormaii legate de metodele de evaluare a activelor7
precum #i in"ormaii suplimentare necesare utilizatorilor situaiilor "inanciare.
3n vederea asigur%rii comparabilit%ii in"ormaiilor7 n notele e-plicative trebuie trecute
valorile corespunz%toare anului curent #i ale celui precedent.
Pentru aceasta7 n note trebuie trecute n mod repetat7 de cte ori este nevoie pentru
buna nelegere7 urm%toarele date8
5. numele persoanei :uridice care "ace raportarea;
55. "aptul c% situaiile "inanciare sunt proprii acesteia;
555. data la care s&au nc'eiat sau perioada la care se re"er% situaiile "inanciare;
5*. moneda n care sunt ntocmite situaiile "inanciare;
*. modul n care sunt e-primate ci"rele incluse n raportare +lei,.
5n cazul n care7 dup% aprobarea #i depunerea situaiilor "inanciare7 se descoper%
eventuale erori n contabilitate7 acestea se vor corecta n anul n care se constat%7 pe seama
rezultatului perioadei curente.
.ceste erori pot "i ca urmare a unui calcul gre#it7 al aplic%rii gre#ite a metodelor
contabile7 al interpret%rii gre#ite a evenimentelor7 a "raudelor sau omisiunilor.
5ntre data elabor%rii bilanului #i data la care situaiile "inanciare sunt aprobate n
vederea depunerii pot ap%rea evenimente ulterioare. <venimentele ulterioare pot ap%rea n
dou% situaii8
T cnd persoanele :uridice pot obine in"ormaii suplimentare care au avut loc n
perioada pentru care se "ace raportarea #i aceste in"ormaii determin% nregistrarea unor
(
c'eltuieli sau venituri; pentru prezentarea imaginii "idele a patrimoniului7 aceste in"ormaii
trebuie re"lectate n situaiile "inanciare;
T cnd persoanele :uridice pot obine in"ormaii pentru evenimente petrecute ulterior
datei ntocmirii situaiilor "inanciare7 dar a c%ror prezentare este necesar% pentru utilizatorii de
in"ormaii7 acestea vor "i prezentate n note #i nu se vor "ace nregistr%ri contabile.
4ac% evenimentele care au avut loc pot a"ecta capacitatea utilizatorilor de in"ormaii
"inanciare de a "ace evalu%ri #i de a lua decizii corecte7 atunci instituia public% poate prezenta
urm%toarele in"ormaii8
5. natura evenimentului; #i7
55. o estimare a e"ectului "inanciar sau o prezentare con"orm c%reia o ast"el de estimare
nu poate "i "%cut%.
1
CAPITOLUL #: ANALIZA BUGETULUI DE STAT AL ROMNIEI
N PERIOADA 2''& ( 2'1'
#.1. I*-,908)/,, 567.80/, +,*8.8,9,
Procesul bugetar poate "i de"init ca ansamblul de activit%i #i operaiuni7 integrate
coerent #i convergent orientate7 derulate n timp #i pe diverse stadii7 cuprinznd elaborarea
proiectului de buget7 adoptarea bugetului7 e-ecuia bugetului7 nc'eierea #i aprobarea contului
de e-ecuie bugetar% #i controlul bugetar.
<laborarea principalelor decizii bugetare se realizeaz% la nivelul Cuvernului prin
organismul s%u specializat = Binisterul <conomiei #i 0inanelor7 adoptarea proiectului de
buget "%cndu&se de c%tre Parlament.
3n legea bugetului de stat se stabilesc volumul veniturilor #i structura acestora pe
capitole #i subcapitole7 volumul c'eltuielilor pe destinaii #i pe ordonatori principali de credite
pentru bugetul de stat7 bugetul 0ondului naional unic de asigur%ri sociale de s%n%tate7 bugetul
asigur%rilor pentru #oma:7 volumul creditelor e-terne7 volumul "ondurilor e-terne
nerambursabile7 precum #i volumul sumelor alocate din veniturile proprii pentru anul urm%tor.
/ugetul de stat e-prim% relaiile economice n "orm% b%neasc% care apar n procesul
repartiiei produsului intern brut7 n con"ormitate cu obiectivele de politic% economic%7 social%
#i de alt% natur% ale "iec%rei perioade. .ceste relaii se mani"est% n sens dublu8 pe de o parte7
ca relaii prin intermediul c%rora se mobilizeaz% resursele b%ne#ti la dispoziia statului7 iar pe
de alt% parte7 ca relaii prin care se repartizeaz% aceste resurse = figura #.
4ig.#. Bobilizarea #i repartizarea resurselor din buget
)
-li ageni
economici
.nstituii
publice
Populaie
/trintate
$0eltuieli socio)
/er1icii de de%1oltare
public2 locuine2
mediu !i ape
-ciuni economice
-lte aciuni
3rans*eruri din bugetul
de stat
4mprumuturi acordate
VENITURILE
STATULUI
DESTINAIA
VENITURILOR
STATULUI
/ocietile
comerciale
-prare2 ordine
public !i siguran
naional
/er1icii publice
generale
Relaiile de mobilizare a resurselor sunt relaii de repartiie a produsului intern brut
c%tre stat prin intermediul impozitelor7 ta-elor #i contribuiilor7 la care se adaug% atragerile de
disponibilit%i temporare libere din economie prin intermediul mprumurilor de stat interne.
Repartizarea resurselor prin intermediul bugetului de stat se realizeaz% prin "lu-urile
reprezentnd "inanarea serviciilor publice n con"ormitate cu gruparea c'eltuielilor bugetare.
Potrivit datelor o"iciale prezentate n NR03)/862 3/,4,*- +,8601,0 ;09/).9)*);,9?
3.*8/6 0*62 2''O G, 3/),.91,0 09.+8.,0 3. 0*,, 2'1'-2'12I #i NR03)/8 3/,4,*- +,8601,0
;09/).9)*);,9? 3.*8/6 0*62 2'1' G, 3/),.91,0 09.+8.,0 <* 3./,)0-0 2'11-2'113E +sursa
XXX.cdep.ro, se poate prezenta gra"ic o evoluie a indicatorilor bugetari sintetici n perioada
2$$ = 2$1$ +pondere n P5/,7 gra"ic prezentat n figura !.
& mil. lei

Realiz%ri
2$$
Program
2$$2
Propuneri
2$1$
F din P5/
2$$ 2$$2 2$1$
*enituri 1$1.(71 143.4)71 1)2.272 3172 3172 3273
C'eltuieli 111.2472 1(4.((173 14.2(72 327) 3271 427$
4e"icit &(.$227) &1$.)$472 &11.22)7$ &17( &27) &27)
4ig.!. = <voluia indicatorilor bugetari sintetici n perioada 2$$ = 2$1$ +pondere n P5/,
Potrivit 5nstitutului @aional de !tatistic% din Romnia7 se poate prezenta gra"ic o
evoluie a indicatorilor bugetari sintetici n perioada 2$$4=2$$) +pondere n P5/,7 gra"ic
prezentat n figura 88
F din P5/
2$$4 2$$( 2$$1 2$$)
*enituri 2271 3$74 3$71 3$74

-5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Venituri
Cheltuieli
Deficit
2010
2009
2008
C'eltuieli 3271 3371 3371 3172
4e"icit &27( &27) &37$ &$7
4ig.8. = <voluia indicatorilor bugetari sintetici n perioada 2$$4=2$$) +pondere n P5/,
Con"orm legii bugetului de stat7 parlamentul #i guvernul trebuie s% determine
componentele bugetului de stat. /ugetul are dou% componente8 intr ! ri i ie iri . I*8/?/,2. la
buget se bazeaz% pe ta-e #i impozite7 iar ,.G,/,2. sunt alocaiile pentru sectoarele bugetare.
. cre#te veniturile nseamn% a cre#te impozitele #i ta-ele. 3n sc'imb7 toat% lumea ar
dori reducerea ta-elor #i impozitelor. . reduce impozitele nseamn% a reduce intr%rile7 dar toi
doresc s% creasc% ie#irile. Hrebuie s% e-iste un ec'ilibru.
Hoate ie#irile7 deci alocaiile pentru nv%%mnt7 pentru s%n%tate7 pentru cultur%7 pentru
asisten% social%7 a:utoarele de #oma:7 pensiile7 alocaiile pentru armat%7 pentru ordine public%
deriv% din posibilit%ile pe care le are bugetul7 n "uncie de aceste intr%ri. Calculul bugetului
porne#te de la resurse att n ceea ce prive#te veniturile7 ct #i c'eltuielile.
,n concluzie- veniturile bugetare continu% tendina ascendent% ncepnd cu anul 2$$2
ca urmare a poziiei ciclice "avorabile a economiei7 precum #i a mbun%t%irii colect%rii
veniturilor bugetare. .#adar7 consolidarea bazei veniturilor bugetare este esenial% pentru
asigurarea resurselor necesare ndeplinirii anga:amentelor Romniei n calitate de stat
membru al >niunii <uropene.
#.2. A*02,:0 4.*,86/,2)/ 567.8626, -. +808
Constituirea veniturilor bugetare se "ace innd seama de impozitele7 ta-ele7
contribuiile #i toate celelalte v%rs%minte prelevate de la persoanele "izice #i6sau :uridice.
.st"el7 veniturile menionate n bugetul de stat cuprind veniturile curente +venituri "iscale #i
ne"iscale,7 veniturile din capital #i ncas%rile din rambursarea mprumuturilor acordate +figura
2
-5
0
5
10
15
20
25
30
35
Venituri Cheltuieli Deficit
2004
2005
2006
2007
",.
4ig.". = Componentele veniturilor bugetare
3n categoria veniturilor bugetare con"orm legii bugetare #i a Codului 0iscal ntlnim c%
veniturile "iscale cuprind impozite directe #i impozite indirecte7 precum impozitul pe pro"it7
impozitul pe salarii #i pe venit7 impozite #i ta-e pe proprietate7 alte impozite directe7
contribuiile pentru pensia suplimentar% #i pentru persoanele cu 'andicap7 ta-a pe valoare
ad%ugat%7 accizele7 ta-ele vamale #i alte impozite indirecte = figura @.
4ig.@. = Componentele veniturilor curente = "iscale
3n categoria veniturilor bugetare potrivit acelora#i reglement%ri n vigoare ntlnim #i
veniturile ne"iscale care cuprind veniturile din proprietate #i veniturile din vnz%ri de bunuri #i
servicii = figura A.
4ig.A. = Componentele veniturilor curente = ne"iscale
2$
Venituri bugetare - total
Venituri curente Venituri din capital 4ncasri din rambursarea
+mprumuturilor acordate
Venituri nefiscale
Veniturile din proprietate Veniturile din 15n%ri de
bunuri !i ser1icii
<voluia #i structura principalelor venituri ale bugetului general consolidat n perioada
2$$&2$1$ sunt prezentate n tabelul nr. #.
Tabel nr.#. = <voluia veniturilor bugetului general consolidat n perioada 2$$ & 2$1$
-milioane lei -B din &',-
Realiz%ri
2$$
Program
2$$2
Propuneri
2$1$
2$$ 2$$2 2$1$
"ENITURI ( TOTAL din care8 1'#.&&$>
1
143.&4>1 12.&O&>2 31>2 3#>O 3O>3
1. ".*,86/, @,+902. P0Q5Q9Q-Q.J #3.&2#>1 &3.3#4>1 O$.$$2> 1&># 21>4 21>
a, 5mpozitul pe pro"it7 salarii7 venit #i
c#tiguri din capital +a
1
Ia
2
Ia
3
,
1O.1'$>2 2#.O3$># 32.13'>' $># #>O >3
a
1
, impozit pe pro"it ).2327$ 11.437$ 12.373 273 272 272
a
2
, impozit pe salarii #i venit 2.)137 13.)2$7( 1).(4372 272 37( 47$
a
3
, alte impozite pe venit7 pro"it
#i c#tiguri din capital
1.4$274 1.)))71 1.)$37( $74 $7( $74
b, 5mpozite #i ta-e pe proprietate 2.$44>4 2.O#O>' 3.$2>' '> '>& '>O
c, 5mpozite #i ta-e pe bunuri #i
servicii +c
1
Ic
2
Ic
3
Ic
4
,
3O.4&2>4 $1.#2O>$ $&.431>O 11>$ 13>2 13>3
c
1
, ta-a pe valoarea ad%ugat% 2).)137$ 3(.4)7$ 41.$$$7$ 71 271 273
c
2
, accize 1$.12171 13.2$272 1(.$)272 371 371 374
c
3
, alte impozite #i ta-e pe
bunuri #i servicii
3)(72 2$271 1($74 $71 $71 $71
c
4
, ta-e pe utilizarea bunurilor7
autorizarea utiliz%rii bunurilor sau pe
des"%#urarea de activit%i
)1)74 2.$3172 2.2$273 $72 $7( $7(
d, 5mpozitul pe comerul e-terior #i
tranzaciile internaionale
2.$O#>2 1.$O#>2 1.123>& '>& '>4 '>3
e, .lte impozite #i ta-e "iscale O>O 233>& 11$>' '>' '>1 '>'
2. C)*8/,561,, -. 0+,76/?/, +)9,02. 33.'21>' 3.'#2>$ 4.O2O># O># O>$ 1'>O
3. ".*,86/, *.@,+902. .43'>$ 14.333>4 1.1$2> 2>2 3> 3>O
4. ".*,86/, -,* 903,802 &$1>4 '2>O &34>4 '>2 '>2 '>2
$. D)*01,, +"onduri e-terne
nerambursabile,
1.$#>2 &.3&4>2 11.42&>& '>$ 2>2 2>#
3n bugetul general consolidat sunt incluse #i "ondurile e-terne nerambursabile7 bugetul
trezoreriei statului #i sumele alocate din veniturile proprii reinute de ordonatorii principali de
credite.
<stimarea veniturilor bugetului general consolidat s&a realizat pe baza indicatorilor
macroeconomici proiectai pentru anul 2$1$ #i a reglement%rilor e-istente n domeniul "iscal
n vigoare de la 1 ianuarie 2$1$.
Potrivit propunerilor veniturilor bugetului general consolidat pentru anul 2$1$7 a
programului pe anul 2$$2 #i a realiz%rilor a"erente anului 2$$ se poate realiza o reprezentare
gra"ic% +figura C1 a evoluiei principalelor venituri bugetare n perioada 2$$&2$1$.
21
4ig.C. = <voluia principalelor venituri ale bugetului general consolidat & 2$$&2$1$
Pe baza datelor prezentate n tabelul nr.# #i a celor reprezentate n figura C7 se constat%
o cre#tere semni"icativ% a tuturor veniturilor bugetului de stat7 respectiv a veniturilor "iscale7 a
veniturilor ne"iscale7 a "ondurilor e-terne nerambursabile7 ct #i o diminuare a veniturilor din
capital #i a veniturilor din impozitul pe comerul e-terior #i tranzacii internaionale n anul
2$$2 comparativ cu anul 2$$7 con"orm datelor prezentate n tabelul !.
Tabel nr.!. = <voluia componentelor veniturilor bugetului de stat n anul 2$$2
comparativ cu anul 2$$
Cre#tere n valoare
absolut% n 2$$2 "a% de
2$$
Cre#tere n
valoare relativ% n
2$$2 "a% de 2$$
impozit pe pro"it 3.4227$ mil lei 447$)F
impozit pe salarii #i venit 3.2(17) mil lei 4$7(2F
impozite #i ta-e pe proprietate 42471 mil lei 11712F
ta-a pe valoare ad%ugat% ).)247$ mil lei 2)72F
accize 3.2371 mil lei 3$72$F
impozit pe comerul e-terior #i tranzacii internaionale
+ta-e vamale,
1.$$$7$ mil lei 1174F
contribuii de asigur%ri 4.$417( mil lei 12724F
venituri ne"iscale 1.2$272 mil lei 2272$F
venituri din capital 147( mil lei 27(1F
"onduri e-terne nerambursabile 1127$ mil lei 3))741F

3n anul 2$1$ comparativ cu anul 2$$2 se constat% att o cre#tere semni"icativ% a
veniturilor "iscale7 a veniturilor ne"iscale #i a "ondurilor e-terne nerambursabile7 ct #i o
diminuare a veniturilor din impozitul pe comerul e-terior #i tranzacii internaionale7 con"orm
datelor prezentate n tabelul 8.
22
7
9
3
9
9
7
6
3
.
8
2
5
4
4
.
4
2
7
7
6
3
1
0
6
2
6
.
1
2
5
9
6
.
2
3
3
0
2
1
7
4
3
0
.
5
8
5
1
.
4
1
7
5
6
.
2
1
1
4
3
8
1
3
7
2
0
.
5
2
9
6
9
3
5
4
8
7
1
3
9
0
9
.
2
1
5
9
6
.
2
3
7
0
6
2
.
5
1
4
3
3
3
.
4
7
0
2
.
98
3
8
4
.
2
1
2
8
8
3
.
3
1
7
5
4
3
.
2
3
7
5
2
4
1
0
0
0
1
5
0
7
2
.
2
1
1
2
3
.
8
4
7
9
2
9
.
6
1
7
1
5
2
.
7
8
3
4
.
4
1
1
4
2
8
.
8
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
I
m
p
o
z
i
t

p
e

p
r
o
f
i
t

c
c
i
z
e

V
e
n
i
t
u
r
i
n
e
f
i!
c
"
l
e

V
e
n
i
t
u
r
i
#
i
n

c
"
p
it
"
l

2008
2009
2010
Tabel nr.8. = <voluia componentelor veniturilor bugetului de stat n anul 2$1$
comparativ cu anul 2$$2
Cre#tere n valoare
absolut% n 2$1$ "a% de
2$$2
Cre#tere n
valoare relativ% n
2$1$ "a% de 2$$2
impozit pe pro"it 1.44(73 mil lei 12714F
impozit pe salarii #i venit 3.227) mil lei 2)71F
impozite #i ta-e pe proprietate )37$ mil lei 2173)F
ta-a pe valoare ad%ugat% (.((137$ mil lei 1(7(4F
accize 1.1137$ mil lei 731F
impozit pe comerul e-terior #i tranzacii internaionale
+ta-e vamale,
4)274 mil lei )$74$F
contribuii de asigur%ri 1$.1)71 mil lei 22732F
venituri ne"iscale 2.1273 mil lei 1271)F
venituri din capital 1317( mil lei 17)1F
"onduri e-terne nerambursabile 3.$4471 mil lei 31731F
3n "igurile urm%toare sunt prezentate structurile veniturilor bugetelor generale
consolidate pentru anii 2$$ = 2$1$8
4ig.D. = !tructura veniturilor bugetului general consolidat realizat n anul 2$$
= procent n total venituri =
23
Anul 2008
7.43$
9.13$
2.38$
25.97$
9.94$
2.43$
30.89$
6.95$
3.22$ 1.64$
Impozit pe profit
Impozit pe !"l"rii %i &enit
Impozite %i t"'e pe propriet"te
("'" pe &"lo"re" "#%u)"t%
ccize
Impozitul pe comer%ul e'terior %i tr"nz"c%iile
intern"%ion"le
Contri*u%ii #e "!i)ur%ri !oci"le
Venituri nefi!c"le
Venituri #in c"pit"l %i "lte &enituri
Don"%ii +fon#uri e'terne ner"m*ur!"*ile,
4ig.E. = !tructura veniturilor bugetului general consolidat n anul 2$$2
= procent n total venituri =
4ig.#F. = !tructura veniturilor bugetului general consolidat n anul 2$1$
= procent n total venituri =
!e observ% c% veniturile bugetului general consolidat pentru anul 2$$2 au "ost estimate
la 143.4)71 mil lei +3172F din P5/,7 n cre#tere cu (7)F "a% de anul 2$$7 iar pentru anul
2$1$ sunt estimate la 1)2.272 mil lei +3273F din P5/,7 n cre#tere cu 274F "a% de anul
2$$2.
24
Anul 2009
7.95$
9.54$
2.06$
24.67$
9.67$
1.11$
25.77$
9.96$
3.44$
5.83$
Impozit pe profit
Impozit pe !"l"rii %i &enit
Impozite %i t"'e pe propriet"te
("'" pe &"lo"re" "#%u)"t%
ccize
Impozitul pe comer%ul e'terior %i tr"nz"c%iile
intern"%ion"le
Contri*u%ii #e "!i)ur%ri !oci"le
Venituri nefi!c"le
Venituri #in c"pit"l %i "lte &enituri
Don"%ii +fon#uri e'terne ner"m*ur!"*ile,
Anul 2010
7.45$
10.15$
2.17$
23.71$
8.72$ 0.65$
27.72$
9.92$
2.90$
6.61$
Impozit pe profit
Impozit pe !"l"rii %i &enit
Impozite %i t"'e pe propriet"te
("'" pe &"lo"re" "#%u)"t%
ccize
Impozitul pe comer%ul e'terior %i tr"nz"c%iile
intern"%ion"le
Contri*u%ii #e "!i)ur%ri !oci"le
Venituri nefi!c"le
Venituri #in c"pit"l %i "lte &enituri
Don"%ii +fon#uri e'terne ner"m*ur!"*ile,
*eniturile bugetului general consolidat pentru anul 2$1$ sunt estimate la 1)2.272
milioane lei +3273F din produsul intern brut,7 n cre#tere cu 274 puncte procentuale "a% de
anul 2$$2.
*eniturile bugetare vor continua tendina ascendent% din 2$$&2$$2 ca urmare a8
& poziiei ciclice "avorabile a economiei;
& e"orturilor de re"orm% a administraiei "iscale;
& mbun%t%irii colect%rii veniturilor bugetare.
*eniturile bugetare au avut o evoluie ascendent% cu toate c% re"orma "iscal% introdus%
n anul 2$$) a redus semni"icativ cotele de impozitare.
5ntroducerea #i meninerea cotei unice de 11F7 p%strarea ta-ei pe valoarea ad%ugat% la
12F7 nl%turarea oric%ror posibilit%i de nlesniri "iscale coroborat% cu nt%rirea controlului
"iscal au contribuit la cre#terea veniturilor bugetare.
Consolidarea bazei veniturilor bugetare este n continuare esenial% pentru asigurarea
resurselor necesare dezvolt%rii economice #i ndeplinirii anga:amentelor Romniei asumate n
calitate de stat membru al >niunii <uropene.
Pe categorii7 ponderea n produsul intern brut a principalelor impozite va evolua ast"el8
N ,;3):,862 3. 4.*,8 G, +020/,, va cre#te cu $7( puncte procentuale +de la 37(F n 2$$2
la 47$F n 2$1$,7 determinat7 n principal7 de cre#terea c#tigului salarial mediu brut #i a
num%rului mediu de salariai n anul 2$1$ "a% de anul 2$$2.
V de#i veniturile din ,;3):,862 3. 3/)@,8 vor cre#te n termeni nominali7 acestea #i vor
menine ponderea constant% n produsul intern brut n anul 2$1$ "a% de anul 2$$27 respectiv
272F.
V 9)*8/,561,,2. -. 0+,76/?/, +)9,02. continu% s% dein% ponderea cea mai mare n
produsul intern brut7 nregistrnd o cre#tere de 174 puncte procentuale +de la 27(F n anul
2$$27 la 1$72F n anul 2$1$,. Pentru anul 2$1$ se preconizeaz% reducerea contribuiilor la
asigur%rile sociale cu 1 puncte procentuale cumulat +anga:at #i anga:ator,7 distribuite ast"el8
& 17( puncte procentuale la bugetul asigur%rilor sociale de stat;
& 27$ puncte procentuale la bugetul asigur%rilor pentru #oma:;
& 17 puncte procentuale la bugetul "ondului naional unic de asigur%ri sociale de
s%n%tate;
& $7) puncte procentuale la bugetul asigur%rilor pentru accidente de munc% #i boli
pro"esionale.
V 4.*,86/,2. -,* 80B0 3. 402)0/.0 0-?6708? vor cunoa#te o u#oar% cre#tere de $72
puncte procentuale n 2$1$ "a% de 2$$2. .ceste venituri se vor apropria pe termen mediu ca
nivel de valorile nregistrate n %rile membre ale >niunii <uropene.
2(
V *,4.262 4.*,86/,2)/ -,* 099,:. va cunoa#te o u#oar% sc%dere de $72 puncte
procentuale n condiiile continu%rii procesului de armonizare cu legislaia european% #i
intensi"ic%rii e"orturilor de mbun%t%ire a colect%rii de c%tre administraia "iscal%.
#.3. A*02,:0 9C.286,.2,2)/ 567.8626, -. +808
Constituirea c'eltuielilor bugetare se "ace innd seama de toate ie#irile7 deci de toate
alocaiile pentru nv%%mnt7 pentru s%n%tate7 pentru cultur%7 pentru asisten% social%7
a:utoarele de #oma:7 pensiile7 alocaiile pentru armat%7 pentru ordine public% care deriv% din
posibilit%ile pe care le are bugetul7 n "uncie de intr%ri7 de capital #i de ncas%rile din
rambursarea mprumuturilor acordate.
3n categoria c'eltuielilor bugetare a"erente sectoarelor naionale7 respectiv autorit%ile
publice7 ap%rare naional%7 ordine public% #i siguran% naional%7 nv%%mnt7 s%n%tate7 cultur%7
religie #i aciuni privind activitatea sportiv% #i de tineret7 asisten% social%7 alocaii7 pensii7
a:utoare #i indemnizaii7 servicii #i dezvoltare public% #i locuine7 mediu #i ape7 industrie7
agricultur% #i silvicultur%7 transporturi #i comunicaii7 cercetare #tiini"ic% #i alte aciuni
economice7 con"orm legii bugetului de stat7 ntlnim8
4ig. ##. = Componentele c'eltuielilor bugetare
Clasi"icaia c'eltuielilor publice se "ace pe mai multe criterii7 cum ar "i8
" clasificaia administrativ! = pe criteriul instituiilor prin intermediul c%rora se
e"ectueaz% c'eltuieli publice +ministere7 instituii publice autonome7 unit%i administrativ
teritoriale etc.,.
" clasificaia economic! ( pe dou% criterii8 al scopului n care sunt e"ectuate pl%ile
+c'eltuieli publice curente sau de "uncionare #i c'eltuieli publice de capital sau de investiii,;
al e-istenei sau nu a unei contraprestaii +c'eltuieli publice ale serviciilor publice7 numite #i
administrative #i c'eltuieli publice de trans"er,.
- clasifica ia func ional pe criteriul sectoarelor de activitate c tre care sunt
repartizate resursele financiare publice (n domeniul social: nv mnt, sanitare, ocrotire
social etc.; n domeniul cercet rii ; n domeniul economic - investi ii, acordarea de subven ii
i facilit i; n domeniul ap r rii i siguran ei na ionale ; n domeniul administrativ public
21
central i local; n ceea ce prive te dobnzile aferente datoriei publice).
" clasificaia financiar! pe criteriul momentului e"ectu%rii #i a e"ectului avut de
acestea +cheltuielile publice definitive caracterizate prin "aptul c% se "inalizeaz% cu pl%i la
scadene "erme7 certi"icnd lic'idarea total% a anga:%rii statului pentru e"ectuarea c'eltuielilor
prev%zute n buget; cheltuieli publice temporare8 ma:oritatea sunt operaiuni de trezorerie
urmate de pl%i cu scadene certe; cheltuieli publice virtuale8 pe care statul le va realiza doar
n anumite condiii, #i pe criteriul "ormei de mani"estare +cu6"%r% contraprestaie;
de"initive6provizorii; speciale6globale,.
" clasificaia dup! rolul c#eltuielilor publice n reproducia social! = pot "i8 c'eltuieli
publice negative +reale, #i c'eltuieli publice pozitive +economice,.
" clasificaia folosit! de instituiile specializate ale O.1.2. = pe criteriile8 funcional
+c'eltuielile publice sunt mp%rite n c'eltuieli pentru8 servicii publice7 ap%rare7 educaie7
s%n%tate7 securitate social%7 locuine #i servicii comunale7 recreaie7 cultur% #i religie7 aciuni
economice7 alte scopuri, #i economic +c'eltuielile publice reprezentnd un consum "inal #i
c'eltuielile publice n scopul "orm%rii brute de capital,.
0actorii care in"lueneaz% cre#terea c'eltuielilor publice7 sunt de natur%8
& demografic +modi"ic%ri ce au loc n num%rul #i structura populaiei ce ar trebui s%
determine adapt%ri corespunz%toare n ponderea c'eltuielilor publice,;
& economic +ce vizeaz% n mod special "uncia statului de redistribuire a resurselor
"inanciare publice dup% criteriul e"icienei #i ec'ilibrului,;
& social +se re"er% la "uncia de armonizare a veniturilor medii individuale
aparinnd di"eritelor categorii sociale,;
& legai de urbanizare +"avorizeaz% cre#terea c'eltuielilor publice,;
& militar +cresc c'eltuielile publice n eventualitatea unor con"licte armate,;
& istoric +perpetuarea n timp a unor probleme ca datoriile publice mo#tenite de la
un regim politic la altul sau ca in"laia,;
& politic +se re"er% la comple-itatea "unciilor statului,.
.naliza e"icienei c'eltuielilor publice se "ace raportnd eforturile financiare la
efectele m!surabile &prezente sau estimate' ale "inan%rii de c%tre stat a unor obiective de
interes public. .tunci cnd primul termen al acestui raport cunoa#te un decalaj de ritm =
adic%7 n ciuda cre#terii #i diversi"ic%rii nevoilor cet%enilor pentru bunuri publice7 resursele
"inanciare menite s% ac'iziioneze aceste mbun%t%iri nu cresc n acela#i ritm = apare o
insu"icient% permanentizat% a resurselor. <valuarea e"icienei c'eltuielilor publice este
responsabilitatea "actorilor de decizie ai aparatului politic7 "iind realizat% prin utilizarea
indicatorilor coninui n bugetul anual #i n programele pe termen mediu #i lung. .st"el se
2)
poate obine o e"icien% a c'eltuielilor care s% duc%7 implicit7 la bun%stare social% dac% se
ntlnesc urm%toarele condiii8 e-ist% posibilitatea alegerii7 dintre mai multe alternative7 a
variantei celei mai ie"tine n raport cu e"ectul "inal obinut asupra serviciului care se dorea
mbun%t%it; ast"el7 are loc o modernizare n producerea serviciului7 care ma-imizeaz%
utilitatea resimit% de consumator; preul pl%tit pe acest serviciu ct #i costul n utilizare s% "ie
minime; conte-tul economico&social s% "ie predictibil pe perioade de timp ndea:uns de mari.
<"iciena c'eltuielilor publice trebuie s% ia n considerare "aptul c% resursele "inanciare
publice sunt limitate #i deci ele trebuie s% "ie optimizate ma-imal.
3n con"ormitate cu obiectivul privind 3/),.91,0 -.@,9,8626, 567.80/ 20 2>R -,*
3/)-6+62 ,*8./* 5/68 #i avnd n vedere coordonatele politicilor sectoriale #i veniturile
estimate pentru anul 2$1$7 c'eltuielile bugetului general consolidat au "ost proiectate la
14.2(72 milioane lei +427$F din produsul intern brut,.
<voluia #i principalele caracteristici structurale ale c'eltuielilor bugetului general
consolidat n perioada 2$$&2$1$ sunt prezentate n tabelul nr. ".
Tabel nr. 4. Evolu ia cheltuielilor bugetului general consolidat n perioada 2008 2010
-milioane lei -B din &',-
Realiz%ri
2$$
Program
2$$2
Propuneri
2$1$
2$$ 2$$2 2$1$
C!ELTUIELI ( TOTAL din care8 111.O&4>O 1$4.$$1>3 1&4.&O$>2 32> 3O># 42>'
C'eltuieli de personal 2$.22273 21.((72 2.2172 171 172 174
/unuri #i servicii 22.$)472 3$.$((7) 3(.1(27$ 174 )7) 7$
4obnzi 2.)1)72 3.21271 3.)2)71 $7 $7 $72
!ubvenii ).42274 1.)3271 1.(227( 272 17) 17(
Hrans"eruri = HOH.?7 din care8 4#.'4O># #$.#31># &1.4O'>$ 13>4 1#>& 1&>$
V trans"eruri ntre unit%i ale
administraiei publice
4.(172 ).(1$71 ).1(7 173 172 17
V alte trans"eruri 2.4471 1).1373 22.12$71 27 47( (7$
V asisten% social% 3$.317 3.2)72 42.227$ 27$ 27 1173
V alte c'eltuieli 1.137$ 2.1((7$ 1.1$(71 $73 $71 $74
0onduri de rezerv% 3(172 1.$4(71 $71 $72
C'eltuieli de capital 12.1272 21.34272 2.327( 37) (7( 17(
3mprumuturi 4$7$ 2247) 2)273 $7$ $71 $71

.naliznd tabelul nr." se constat%8
1. un trend pozitiv al unor c'eltuieli bugetare n !FFE fa de !FFD7 cum sunt8
1 & c'eltuielile de personal n valoare absolut% cu (.1272 mil lei;
2 & c'eltuielile cu bunuri #i servicii n valoare absolut% cu ).217( mil lei;
$ & c'eltuielile cu dobnzi n valoare absolut% cu ((172 mil lei;
$ & c'eltuielile privind trans"erurile ntre unit%i ale administraiei publice n valoare
absolut%
2
$ cu 2.2)372 mil lei;
3 & c'eltuielile cu alte trans"eruri n valoare absolut% cu .127) mil lei;
4 & c'eltuielile cu asistena social% n valoare absolut% cu ).44174 mil lei;
( & c'eltuielile de capital n valoare absolut% cu .11)7$ mil lei;
& c'eltuielile privind mprumuturile n valoare absolut% cu 2(47) mil lei.
2. un trend negativ al cheltuielilor bugetare primare privind subven iile n 2009 fa de 2008
n valoare absolut cu 689,8 mil lei.
3. un trend pozitiv al unor c'eltuieli bugetare n !F#F fa de !FFE7 cum sunt8
1 & c'eltuielile de personal n valoare absolut% cu 1.3137$ mil lei;
) & c'eltuielile cu bunuri #i servicii n valoare absolut% cu (.1$373 mil lei;
$ & c'eltuielile cu dobnzi n valoare absolut% cu (27( mil lei;
$ & c'eltuielile privind trans"erurile ntre unit%i ale administraiei publice n valoare
absolut%
$ cu 3$(7) mil lei;
& c'eltuielile cu alte trans"eruri n valoare absolut% cu 4.4273 mil lei;
2 & c'eltuielile cu asistena social% n valoare absolut% cu 11.12$7 mil lei;
1$ & c'eltuielile cu "ondurile de rezerv% n valoare absolut% cu 1274 mil lei;
11 & c'eltuielile de capital n valoare absolut% cu ).$3373 mil lei.
4. un trend negativ al unor cheltuieli bugetare n 2010 fa de 2009 , cum sunt:
- cheltuielile cu subven iile n valoare absolut cu 210,1 mil lei;
- cheltuielile cu mprumuturile n valoare absolut cu 22,4 mil lei.
F cnd o analiz i asupra evolu iei cheltuielilor bugetului general consolidat n
perioada 2008 2010 ca pondere a acestora n PIB, se observ :
a. o cre#tere a ponderii n P5/ n anul 2$$2 "a% de anul 2$$ a8
$ & c'eltuielilor de personal cu $7F;
1 & c'eltuielilor privind bunurile #i serviciile cu 173F;
& c'eltuielilor privind trans"erurile ntre unit%i ale administraiei publice cu $71F;
& c'eltuielilor cu alte trans"eruri cu 17)F;
& c'eltuielilor de asisten% social% cu $7F;
& c'eltuielilor de capital cu 17F;
& c'eltuielilor cu mprumuturile cu $71F.
b. o diminuare a ponderii n P5/ n anul 2$$2 "a% de anul 2$$ a c'eltuielilor bugetare
privind subveniile cu $7(F7
c. stagnare a ponderii n P5/ n anul 2$$2 "a% de anul 2$$ a c'eltuielilor privind dobnzile;
22
d. o cre#tere a ponderii n P5/ n anul 2$1$ "a% de anul 2$$2 a8
$ & c'eltuielilor privind bunurile #i serviciile cu $73F;
1 & c'eltuielilor privind dobnzile cu $71F;
& c'eltuielilor cu alte trans"eruri cu $7(F;
& c'eltuielilor de asisten% social% cu 17(F;
& c'eltuielilor cu "ondurile de rezerv% cu $71F;
& c'eltuielilor de capital cu 17$F.
e. o diminuare a ponderii n P5/ n anul 2$1$ "a% de anul 2$$2 a8
$ & c'eltuielilor de personal cu $7(F;
& c'eltuielilor bugetare privind subveniile cu $72F7
& c'eltuielilor privind trans"erurile ntre unit%i ale administraiei publice cu $71F;
". o stagnare a ponderii n P5/ n anul 2$1$ "a% de anul 2$$2 a c'eltuielilor privind
mprumuturile.
3n "igurile urm%toare sunt prezentate structurile c'eltuielilor bugetelor generale
consolidate pentru anii 2$$ = 2$1$8
4ig.#!. = !tructura c'eltuielilor bugetului consolidat n anul 2$$
& procent n total c'eltuieli &
1$$
Anul 2008
18.75$
19.71$
2.43$ 6.63$
4.10$
8.44$
27.53$
1.06$
11.32$
0.04$
Cheltuieli #e per!on"l
-unuri %i !er&icii
Do*.nzi
/u*&en%ii
(r"n!feruri 0ntre unit%%i "le "#mini!tr"%iei
pu*lice
lte tr"n!feruri
!i!ten%% !oci"l%
lte cheltuieli
Cheltuieli #e c"pit"l
1mprumuturi
4ig.#8. = !tructura c'eltuielilor bugetului general consolidat n anul 2$$2
- procent n total cheltuieli -
4ig.#". = !tructura c'eltuielilor bugetului general consolidat n anul 2$1$
& procent n total c'eltuieli &
3n figura #@ este prezentat% evoluia principalelor c'eltuieli ale bugetului general
consolidat n anii 2$$ = 2$1$.
1$1
Anul 2009
17.38$
19.45$
2.12$
4.36$
4.89$ 11.41$
24.77$
1.39$
13.81$
0.23$
0.19$
Cheltuieli #e per!on"l
-unuri %i !er&icii
Do*.nzi
/u*&en%ii
(r"n!feruri 0ntre unit%%i "le "#mini!tr"%iei
pu*lice
lte tr"n!feruri
!i!ten%% !oci"l%
lte cheltuieli
Cheltuieli #e c"pit"l
1mprumuturi
2on#uri #e rezer&%
Anul 2010
15.26$
19.02$
2.05$
3.53$
4.25$
11.96$
26.99$
0.87$
15.35$
0.57$
0.15$
Cheltuieli #e per!on"l
-unuri %i !er&icii
Do*.nzi
/u*&en%ii
(r"n!feruri 0ntre unit%%i "le "#mini!tr"%iei
pu*lice
lte tr"n!feruri
!i!ten%% !oci"l%
lte cheltuieli
Cheltuieli #e c"pit"l
1mprumuturi
2on#uri #e rezer&%
Fig.17. Evolu ia cheltuielilor bugetului general consolidat n perioada 2008 2010
- procent n produsul intern brut -
Principalele caracteristici ale c'eltuielilor bugetului general consolidat estimate pentru
anul 2$1$ sunt urm%toarele8
S9?-./.0 3)*-./,, 9C.286,.2,2)/ -. 3./+)*02 n produsul intern brut la 174F de la
172F n 2$$27 element esenial n procesul de dezin"laie.
M.*1,*./.0 -)5=*:,2)/ 20 03/)B,;08,4 09.20G, *,4.2 96 9.2 -,* 0*62 2''O +$72F n
produsul intern brut "a% de $7F n anul 2$$2,7 tendin% ce permite consolidarea limitelor de
manevr% n cadrul politicii bugetare pentru direcionarea resurselor bugetare c%tre domeniile
eseniale ale economiei7 ceea ce evideniaz% c% aceasta se nscrie pe o linie de evoluie stabil%
pentru a intra n plutonul dinamic al <uropei.
S654.*1,,2. -.1,* 1>$R -,* P.I.B.> remarcndu&se tendina de sc%dere a ponderii
acestora7 ceea ce relev% retragerea treptat% a statului din economie7 nt%rirea mecanismelor de
pia%.
T/0*+@./6/,2.> continu% s% dein% 3)*-./.0 9.0 ;0, ;0/. <* 3/)-6+62 ,*8./* 5/68
+17(F din P.5./.,7 cu 17) puncte procentuale n cre#tere "a% de anul 2$$2.
C/.G8./.0 +.;*,@,908,4? 0 9C.286,.2,2)/ -. 903,802 -. 20 $>$R -,* 3/)-6+62 ,*8./*
5/68 <* 0*62 2''O 20 #>$R -,* P.I.B. <* 2'1' G, /.+3.98,4 1$>3$R <* 8)80262 9C.286,.2,2)/
567.8626, 7.*./02 9)*+)2,-08> <* 9/.G8./. 96 1>$ 36*98. 3/)9.*8602. @01? -. 0*62 2''O>
ceea ce re"lect% o mbun%t%ire considerabil% a politicii de c'eltuieli prin direcionarea
"ondurilor publice pentru susinerea cre#terii economice.
C'eltuielile de capital n anul 2$1$ /.3/.:,*8? 9.0 ;0, +65+80*1,02? 9/.G8./. 0
3)*-./,, 9C.286,.2,2)/ -. 903,802 -,* 628,;,, 0*,7 avnd n vedere c%7 tiparul de cre#tere
1$2
0
2
4
6
8
10
12
3e"liz%ri 2008
4ro)r"m 2009
4ropuneri 2010
Realiz %ri 2006 6.1 6.4 0.8 2.2 1.3 2.8 9 0.3 3.7 0
Program 2007 6.9 7.7 0.8 1.7 1.9 4.5 9.8 0.6 5.5 0.1
Propuneri 2008 6.4 8 0.9 1.5 1.8 5 11.3 0.4 6.5 0.1
Cheltuieli de
personal
unuri %i
ser!i"ii
#o$%nzi &u$!en %ii
'rans(eruri
)ntre unit %%i ale
administra %iei
*lte trans(eruri
*sisten %%
so"ial %
*lte "heltuieli
Cheltuieli de
"apital
+mprumuturi
economic% s&a modi"icat n "avoarea acumul%rii7 cu impact pe termen lung asupra dezvolt%rii
durabile a societ%ii romne#ti.
3n domeniul investiiilor publice un accent deosebit se va pune pe8
V dezvoltarea #i modernizarea in"rastructurii de transport;
V protecia mediului prin dezvoltarea in"rastructurii n acest sector7 investiiile "iind
a-ate pe lucr%ri de epurare a apelor mena:ere uzate7 depozitarea ecologic% a de#eurilor
mena:ere;
V dezvoltarea reelelor de ap% potabil% #i realizarea programelor de lucr%ri de ap%rare
mpotriva inundaiilor;
V investiii n agricultur% constnd n continuarea lucr%rilor la sistemele de irigaii #i de
ameliorare a solului;
V programele de reabilit%ri #i consolid%ri de #coli #i spitale.
#.4. D.@,9,862 567.80/
Proiecia de"icitului bugetar7 proiectat pe anul 2$1$ sub 3F din produsul intern brut7
situat constant n ultimii ani sub aceast% valoare de re"erin% re"lect% o tendin% descresc%toare
ce relev% des"%#urarea unui proces de consolidare "iscal%7 o mai bun% colectare a veniturilor
bugetare7 un management mai per"ormant al c'eltuielilor publice7 o cre#tere a interesului
stabilirii priorit%ilor reale de c'eltuieli.
!tabilirea de"icitului bugetar a inut seama de o serie de constrngeri care decurg din
calitatea Romniei de stat membru al >niunii <uropene8
V controlul c'eltuielilor publice pentru corelarea cu strategia de intire a in"laiei;
V asigurarea contribuiei Romniei la bugetul comunitar7 +$721F din produsul intern
brut,;
V asigurarea co"inan%rii "ondurilor preaderare #i postaderare primite de la >niunea
<uropean%.
1$3
CONCLUZII SI PROPUNERI
Putem a"irma c%7 n ara noastr%7 n momentul de "at%7 e-ist% un sistem democratic7 n
cadrul c%ruia se des"%#oar% di"erite activit%i social&economice#i "inanciare pe "ondul unei
economii de pia% din ce n ce mai viabile.
Pro"it%nd de e-periena "inanciar% a di"eritelor %ri dezvoltate cu economie de pia%7
Romnia a #tiut s% adune toate datele necesare pentru a "orma un sistem bugetar #i o politic%
bugetar%7 care s%&i permit% s% acopere pe ct posibil toate domeniile de interes naional.
Prin urmare7 bugetul nu este destinat doar obinerii unui c#tig pentru a ec'ilibra
c'eltuielile guvernamentale7 ci este #i un instrument pentru realizarea controlului economiei
n timpul anului care urmeaz%. 3ncercnd s% se g'ideze pe ct posibil dup% marile state
europene7 Romnia a reu#it s% "ormeze un sistem destul de e"icient de elaborare7 aprobare #i
e-eciie a bugetului de stat.
.ceast% orientare a Romniei spre statele europene nu era ntmpl%toare7 ci dorea s%
conduc% Romnia acolo unde i este locul7 #i anume n <uropa unit%.
3n concluzie7 procesul bugetar reprezint% totalitatea actelor #i operaiunilor cu caracter
normativ #i te'nic n"%ptuite de organe specializate ale statului7 n scopul elabor%rii7 adopt%rii7
e-ecut%rii #i nc'eierii bugetului public naional.
.st"el7 bugetul de stat e-prim% anumite relaii sociale7 care apar n procesul repartiiei
venitului naional7 n stns% leg%tur% cu ndeplinirea "unciilor statului. !e arat% c% bugetul este
planul "inanciar al guvernului7 prin care sunt prezentate programele de c'eltuieli #i venituri
obinute din impozite #i alte surse.
!e nelege7 ast"el7 c% procesul bugetar e unul "oarte comple- cu implicaii nu numai
de ordin economic7 dar #i de ordin politic #i social.
1$4
BIBLIOGRAFIE
A. L,8./086/0 -. +3.9,02,808.
Cocos&Creceanu *irginia & Practica auditului la institutiile publice +5I55,7 !ocietatea
D.devarulE!.7 /ucuresti7 122) si 2$$1.
Cocos&Creceanu *irginia & Contabilitatea institutiilor publice7 <d. !ocietatii
D.devarulE !.7 /ucuresti7 2$$1.
Condor 5oan & 4rept 0inanciar7 <d. Regia .utonama Bonitirul O"icial7 /ucuresti7
122).
0ilip C'eorg'e & 0inante Publice7 <d. !edcom ?ibris7 5asi72$$3
Cliga 5oan & 4reptul "inantelor publice7 /ucuresti +1222& <d. 4idactica si Pedagogica;
1224& <d. .ll; 1221&<d. <conomica,
5onescu ?uminita = Contabilitatea institutiilor publice7 <d. 0undatiei Romania de
Baine7 /ucuresti7 2$$4
5onescu ?uminita = Contabilitatea institutiilor din administratia publica locala7 <d.
<conomica7 /ucuresti7 2$$1
SSS7 ?egea nr ($$62$$2 a "inantelor publice
Bi'aescu !orin& Controlul 0iscal7 <d. !edcom ?ibris7 5asi7 2$$2
Bosteanu Hatiana = /uget si trezorerie publica7 <d. 4u. !tYle7 /ucuresti7 2$$$
Bosteanu Hatiana = Re"orma sistemului "iscal in Romania7 <d. 4idactica si
pedagogica7 /ucuresti7 1222
SSS7 Ordonanta de urgenta nr.4( din ( iunie 2$$3 privind "inatele publice locale
!tolo:an H'eodor si altii = 5ntegrare si politica "iscala europeana7 <d. 5n"omarGet7
/rasov7 2$$2
!aguna&4rosu 4an = 4rept "inanciar si "iscal european7 <d. Oscar Print7 /ucuresti
122 +2$$$,
!aguna&4rosu 4an si altii = Procedura "iscala7 <d. Oscar Print7 /ucuresti 7 1221
*ascu /arbu *iorica =/ugetul de stat si agebtii economici7 <d. 4idactica si
pedagogica7 /ucuresti7 122)
*acarel 5ulian si altii = 0inante Publice7 <d. 4idactica si pedagogica7 /ucuresti7 2$$3
*acarel 5ulian & Politici "iscale si bugetare in Romania =122$&2$$$7 <d. <-pert7
/ucuresti7 2$$1
*oinea C'eorg'e si altii = 5mpozite7 ta-e si contributii7 <d. Zunimea7 5asi7 2$$2 +2$$4,
5ulian *acarel7 N/ugetul pe programe multianualE7 editura <-pert7 /ucuresti7 2$$2
1$(
5ulian *acarel7Hatiana Bosteanu7 0lorin Ceorgescu7 0lorian /ercea7 D0inante
PubliceE7editia a&5*&a7 editura 4idactica si Pedagogica7 2$$4
B. A/8,9)2.> +,8.-6/,
Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2$$ si proiectia acesteia in
perioada 2$$2&2$11
Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2$$2si proiectia acesteia in
perioada 2$1$&2$127 *arianta a 55&a
Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2$$2 si proiectia acesteia pe anii
2$1$&2$12
'ttp866XXX.m"inante.ro6
'ttp866XXX.ziare.com6articole6bugetIaprobatI2$$2
'ttp866XXX."inanciarul.com6articol[211326&proiectul&de&buget&pentru&2$$2&mizeaza&
pe&impozitarea&companiilor.'tml
'ttp866XXX.e-pert&grup.org6\pO211
'ttp866XXX."onduri&structurale.ro6detaliu.asp-\
tO!tiri]e54O22$].sp-.uto4etectCooGie!upportO1
'ttp866XXX.snlp.ro6"orum6vieXtopic.p'p\pO21$3^21$3
1$1