Coca-Cola a nceput s-i realizeze reeaua sa global n anii 20. Fiind acum prezent n pe
00 tri i producnd sute de milioane de porii pe zi, sistemul Coca-Cola a aplicat cu s
ucces o formul simpl la scar global: crearea unui moment rcoritor contra unei sume de
bani foarte mic - de sute de milioane de ori pe zi. Coca-Cola Company i reeaua ei
de mbuteliatori cuprind cel mai sofisticat i atotptrunztor sistem de producie i distri
buie din lume. Sistemul unic din lume a fcut din Compania Coca-Cola prima ntreprind
ere de buturi rcoritoare din lume. Compania vinde aproape jumtate din toate buturile
rcoritoare ce se consum n ntreaga lume. Nici o alt companie nu vinde nici jumtate din
aceast cantitate. Pe msur ce sistemul continu s creeze o industrie de buturi rcoritoa
e pe pieele ce se afl n dezvoltare, poziia de frunte a companiei va lua tot mai mare
amploare. Politica agresiv de promovare dus s-a fcut remarcat i prin numeroasele pan
ouri publicitare i semne care au invadat oraele. Nivelul taxelor locale pentru ace
st tip de reclam este redus n comparaie cu cel din Occident. Astfel, firma i-a permi
s s realizeze o publicitate stradal att de agresiv. Un alt avantaj oferit de lipsa l
egilor n acest domeniu l constituie neimpozitarea premiilor acordate n cadrul concu
rsurilor organizate de firm. Aciunea de sponsorizare reprezint pentru Companie un s
prijin financiar acordat unor activiti n special sportive, n contrapartid cu creterea
notorietii sau a unui beneficiu pe planul imaginii sale, pe care se bazeaz foarte m
ult. Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum di
n lume. n fiecare zi, Coca-Cola i ntrete poziia de btur rcoritoare a lumii. De mili
ori pe zi, oamenii triesc un moment delicios i rcoritor pe care numai Coca-Cola l p
oate oferi. n decursul a peste un secol de schimbri i pind ntr-o nou er care promite
i multe schimbri, Coca-Cola rmne un simbol fr vrst al buturilor rcoritoare de calita
Page 3 of 30
Totodat, evoluia cadrului legislativ este cel mai frecvent element contextual care
a influenat negativ activitile i performanele ntreprinderilor mici i mijlocii. Aceast
a fost indicat de 51,32% dintre IMM-uri. Alte asemenea elemente snt birocraia exce
siv (45,22%), corupia (31,76%), schimbrile politice (22,93%) sau politica Fondului
Monetar Internaional i a Bncii Mondiale fa de Romnia (17,11%).
A.Cercetarea de piata pe plan extern
In ultimii doi ani, piata bauturilor racoritoare a inregistrat cresteri procentu
ale de doua cifre, insa mai mult ca sigur acest trend nu se va pastra si in peri
oada urmatoare. Pe fondul climatului economic dificil, cresterea afacerilor cu s
ucuri ar putea fi de sub 10%, spun reprezentantii jucatorilor. Asociatia Nationa
la a Bauturilor Racoritoare a confirmat aceasta cifra, adaugand ca in 2008, vanz
arile categoriei au depasit doua miliarde de lei. Per ansamblul pietei, segmentu
l care a inregistrat cea mai mare crestere in 2008 a fost cel reprezentat de cat
egoria still drinks, aceste bauturi beneficiind de un pret de vanzare mic, fapte
ce le-a facut accesibile unui numar mare de consumatori. Categoriile soft drink
s, nectarurile si sucurile naturale vor fi cel mai putin afectate de situatia In
opinia domnului Adrian Staniloiu, managing director la Rauch Romania, categoria
de soft drinks (carbonatate sau nu) este cel mai putin expusa la cresteri de pr
et, prin insasi componenta bauturii in sine - maximum 20% suc de fructe. Pe de a
lta parte, pe masura ce se ajunge catre sucurile naturale, atat expunerea la cre
steri de pret, cat si nivelul absolut de pret sunt crescute, iar influenta situa
tiei economice generale va fi mai puternic negativa. Consumatorul va tinde sa is
i petreaca mai mult timp acasa, fenomen ce va genera o migrare a consumului dins
pre Horeca spre consumul casnic. In datele furnizate de agentia de cercetare Nie
lsen, in 2008, categoria de still drinks a inregistrat un volum al vanzarilor de
1,197 milioane litri, in crestere cu 9,3% fata de 2007. Valoric, vanzarile au a
tins cifra de 2,341 miliarde lei. Daca in 2008 s-a putut constata o inversare a
criteriilor de achizitie, in sensul ca beneficiile rationale au cantarit cel mai
mult in decizia de cumparare, in 2009 pretul a redevenit factorul principal de
cumparare. Consumul de sucuri naturale, in Romania, era anul trecut de 12 litri
pe cap de locuitor, in timp ce in Austria, Germania, Polonia si Ungaria, rata de
penetrare in consum a sucurilor naturale de fructe si a nectarurilor este de ap
roape 90%, iar consumul per capita ajunge la aproximativ 40-50 litri, potrivit d
atelor din piata. Consumatorul va alege produse pe care le-a mai incercat si car
e i-au castigat increderea prin calitate, imagine, dar bineinteles ca sunt inter
esati de promotii si pachete promotionale care le ofera preturi atractive", a sp
us si Catalin Iagaru, senior brand manager la Tymbark Maspex Romania. Page 5 of
30
In Februarie 2000, Doug Daft a fost ales presedinte si CEO. Doug este un veteran
in companie, lucrand la Coca-Cola de 30 de ani si crede ca compania trebuie sa
opereze la nivel local. Azi, la fiecare 10 secunde, 126.000 de oameni se bucura
de un produs Coca-Cola. C. Analiza SWOT Analiza SWOT (S-strenghts, W-weaknesses,
O-opportunities, T-threats) se refer la analiza punctelor tari, slabe, ocaziilor
favorabile i a ameninrilor din cadrul unei firme. In cele ce urmeaza, ne vom axa a
supra impactului crizei economice asupra companiei Coca-Cola. Ameninari Cea mai p
uternic, n prezent, este reprezentat de criza economic care se manifest i n Romnia. A
st ameninare poate afecta activitatea firmelor din punct de vedere al vnzrilor, care
se prognozeaz c vor scdea n urmtoarele lunii, astfel firmele sunt nevoite s creasc pr
rile pentru a-i putea acoperi cheltuielile. O alt ameninare este intrarea Romniei n U
niunea European, deoarece prin deschiderea granitelor se faciliteaz intrarea concu
renilor pe piaa romneasc. Schimbarea stilului de via poate fi o ameninare din punct de
vedere al orientrii populaiei ctre produse sntoase. Oportunitile In acest moment sun
tul de puine datorit crizei financiare i economice, totui CocaCola poate profita de
pe urma acestei crize achiziionnd firmele mici care sunt n pragul falimentului, dez
voltnd astfel activitatea de producie i distribuie existent, toate acestea la un pre s
czut. Puncte tari Fiind prima butur de acest tip, Coca-Cola are de ctigat deorece con
sumatorii sunt tentai s cread c este i mai bun dac este primul. Resursele financiare
rezint un punct tare prin alocarea de bugetele promoionale foarte mari. Punctele s
labe Se numr imaginea tot mai proast pe care o au buturile cu un coninut mare de zahr
cafein. Coca Cola incearca s gseasc soluii pentru a schimba aceast imagine negativ, c
re poate conduce la o posibil scdere a vnzrilor.
Page 10 of 30
4.2. Vanzari
La nivel global, volumul total al vanzarilor realizate de companie a inregistrat
in 2007 un profit net de patru miliarde euro, in crestere cu 18% fata de anul 2
006, si venituri operationale nete mai mari cu 20%, de 19,7 miliarde euro. La ni
vel local, in anul 2007, cand a trecut pentru prima data pragul de vanzari anual
e de un miliard de litri - volum ce reprezinta circa jumatate din piata locala d
e bauturi racoritoare -, Coca-Cola HBC Romania a raportat la Ministerul de Finan
te un profit net de 61,5 mil. euro la o cifra de afaceri de 515,8 mil. euro. Cre
sterea profitului companiei a fost de aproape 20% fata de anul 2006. Coca-Cola H
BC are activitati in 27 de tari din Europa si Africa. In Romania, imbuteliatorul
Coca-Cola detine o cota de piata de circa 50% in volum, afacerile Coca-Cola dep
asind un miliard de lei. Portofoliul Coca-Cola Romania cuprinde bauturile racori
toare CocaCola, Sprite, Fanta, sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, bautura energiz
anta Burn si apa minerala Dorna. Piata interna a bauturilor racoritoare (care in
clude si apa minerala) depaseste 850 milioane de euro, respectiv 2,2 miliarde li
tri, potrivit datelor companiilor din piata. In anul 2008, veniturile din vnzri pe
pieele emergente au crescut anul trecut cu 10,8%, de la 2,64 miliarde euro la 2,
92 miliarde euro, iar EBITDA (profitul nainte de plata taxelor i dobnzilor, include
rea deprecierii i amortizrii) a urcat cu 1,8%, la 475,7 milioane euro, de la 467,2
milioane euro. La creterea puternic a vnzrilor de pe pieele emergente au contribuit n
special rezultatele bune din Romnia, Bulgaria, Serbia i Nigeria, se mai arat n rapo
rt. Romnia este a doua pia emergent din portofoliul companiei n funcie de volumul vnz
or anuale, dup Rusia. Cursul mediu leu/euro n 2008 a crescut cu 10,4% fa de cel din
anul anterior, la 3,69 lei/euro, de la 3,34 lei/euro, potrivit raportului Coca-C
ola HBC. Valoarea vanzarilor companiei pe piata romaneasca poate fi estimata la
peste 600 de milioane de euro, pe baza ritmului de crestere in volum raportat. I
n 2009, Coca-Cola a inregistrat prima scadere semestriala a vanzarilor pe piata
romaneasca, dupa ce in ultimii ani compania si-a majorat volumele vandute cu rit
muri peste 10%, pe o piata cu cresteri de consum. Page 12 of 30
1. Coke Classic: Acest produs a fost introdus n 1886 de ctre un farmacist i a fost
vndut la o scar mic. Nu a fost o butur carbogazoas, la momentul lansrii, dar dezvoltar
a sa ulterioara ca bautura acidulata a dus la perceptia acesteia in rindul oamen
ilor ca o bautura racoritoare.
2. Vanilla Coke: Gust fin de vanilie a fost adaugat in bautura Coke Classic, pen
tru a-i da o senzaie reconfortant. Lansarea acestui produs a avut loc in 2002. Mil
ioane de oameni au fost curiosi de lansarea acestui nou produs. Totusi, Vanilla
Coke nu a fost considerat un mare succes precum Coke Classic.
3. Diet Coke / Coca Cola Light: Diet Coke a fost lansat n 1982, anul in care goan
a dupa dieta si a produselor fitness a reprezentat o majora preocupare in randul
populatiei. n doar un an de la introducerea acestui tip de bautura racoritoare,
aceasta a devenit bautura cu cota cea mai mare de vanzari n America.
Page 14 of 30
Piata tinta reprezinta un segment de piata selectat, asupra caruia firma isi con
centreaza eforturile si actiunile de marketing. Produsele Coca-Cola se adreseaza
unui segment amplu, intregii populatii, exceptand copiii foarte mici. Din persp
ectiva pietei produsului, pentru aceste produse se practica un marketing global
deoarece amprenta culturala nu conteaza ca la alt tip de produse. Clienii. n ultim
ii ani, firmele trebuie s fac fa unei concurene crescnde. Acestea pot face fa concure
dac trec de la politica bazat pe produs i vnzri la o politic bazat pe client i pe mar
ing, pe cunoaterea i satisfacerea nevoilor consumatorilor. Succesul Companiei Coca
-Cola se datoreaz faptului c politica sa este ndreptat ctre client, oferindu-i o cali
tate superioar. Specializarea n crearea clientelei i sprijinirea acesteia reprezint
puncte eseniale n succesul obinut. Clientul i consumatorul ocup un loc foarte importa
nt printre obiectivele i deciziile ce urmeaz a fi luate, firma asigurnd servicii i a
sisten de specialitate. Politica urmat de ctre concurenii firmei, n special n materie
e lansare de produse, a fixrii preurilor sau a campaniilor promoionale, are o mare
influen asupra vnzrilor firmei .Cunoaterea concurenei joac un rol hotrtor n planifi
e marketing. Compania CocaCola analizeaz periodic strategiile concurenilor si i acea
sta pentru c aceti concureni dau dovad de mult imaginaie i fonduri financiare nebnuit
revizuiesc strategiile periodic.Astfel ea poate identifica avantajele i dezavanta
jele pe care le are n lupta cu aceasta, lansnd atacuri mai precise asupra concurene
i i aprndu-se mai bine de atacurile acesteia. Coca-Cola se detaeaz de concuren prin di
erentiere, un element important in abordarea unei strategii de marketing a firme
i. Aceasta diferentiere se concretizeaza prin: produse i servicii superioare, cal
itatea serviciilor, dezvoltarea relaiilor pe termen lung cu clienii, campanii prom
oionale bine gndite i realizate, calitatea i eficiena procesului tehnologic, ncrederea
pe care a creat-o n mintea consumatorilor, aciunile promoionale care implic tinerii
. Firma se confrunt cu o cretere a competiiei si pe piaa romneasc de buturi rcoritoar
primul rnd datorit propriului succes care atrage noi investitori
4.5. Zonele cheie pentru vanzari
In privinta Coca-Cola, la nivel geografic, vorbim de o acoperire foarte mare a p
ietei baturilor racoritoare atat la nivel international cat si la nivel local. L
a nivel de continente, brandul Coca-Cola se regaseste atat in: America de Nord,
America Latina, Europa, Eurasia, Africa si Asia Pacific. Trei sferturi din vnzrile
Coca-Cola sunt generate n alte piee dect cea american. S-a remarcat faptul c, 70% di
n buturile rcoritoare sunt cumprate din impuls, deci, este foarte important s fie st
abilit i s se respecte un set de reguli de merchandising care s Page 17 of 30
prevad liniile directoare ale modului n care produsele Coca-Cola sunt prezentate n
orice punct de desfacere. Aceste reguli standard ajut la mrirea vnzrilor produselor
de ctre clieni prin: - prezentare uniform; - accesibilitate; - prezentare frapant; afiarea clar a preurilor; - calitatea superioar a produselor. Se prefer amplasarea p
roduselor la nceputul traficului deoarece: - impulsul de cumprare este mai puterni
c la nceput; - produsele grele sunt cumprate primele; Puncte de amplasare a produs
elor Coca-Cola in interiorul hipermarketurilor si nu numai:
n cadrul raionului de
buturi ele vor fi aranjate: - n fluxul principal de circulaie; - naintea concurenei;
- lng raioanele de prim necesitate: pine, lapte, carne. Amenajarea display-urilor:
puncte suplimentare de vnzare i expunere: - la capetele coridoarelor interne; - n f
luxul principal de circulaie. Rafturile metalice Coca-Cola sunt folosite ca punct
e suplimentare de expunere: - nu permit expunerea altor produse; - sunt amplasat
e lng casele de marcat sau lng concuren.
Echipamentele de rcire Coca-Cola sunt ampla
e: - lng zonele cu fluen mare de trafic sau lng zonele de ateptare; - n locuri accesi
e i cu vizibilitate maxim; - departe de orice surs de cldur. Secii permanente de but
rcoritoare La nivel local, prezenta Coca-Cola este extrem de puternica, compania
detinand fabrici si depozite pe intreg teritoriul tarii.
Page 18 of 30
La fel ca i sticla contur, n 1929 a fost adaptat un pahar standard special pentru
dozatoare, care a ajutat campania publicitar Coca-Cola. Expansiunea internaional a
firmei Coca-Cola a nceput n 1900 cnd Charles Howard Candler, fiul cel mare al fonda
torului companiei, a luat cu el un borcan de sirop ntr-o vacan n Anglia. A urmat o c
omand modest la Atlanta, de cinci galoane de sirop. n acelai an, Coca-Cola a ajuns n
Cuba i Puerto Rico. n primii ani ai secolului trecut sau construit fabrici de mbute
liat Coca-Cola n Cuba, Panama, Puerto Rico, Filipine i Guam. n 1920 a nceput mbutelie
rea ntr-o fabric din Frana, primul mbuteliator de Coca-Cola de pe continentul europe
an. Compania a iniiat o relaie de parteneriat cu Jocurile Olimpice, relaie care tre
cea dincolo de graniele culturale. Coca-Cola i Jocurile Olimpice i-au nceput asocier
ea n vara anului 1928, atunci cnd un vas american a sosit n Amsterdam transportnd ec
hipa olimpic a Statelor Unite i 1000 de navete de Coca-Cola. Patruzeci de mii de s
pectatori care au umplut stadionul au asistat la dou premieri: aprinderea pentru
prima oar a flcrii olimpice i prima vnzare de Coca-Cola la o olimpiad. mbracai n hai
ci inscripionate cu marca Coca-Cola, vnztorii au satisfcut setea fanilor. Pn la jumtat
a deceniului al aselea, lumea Coca-Cola era definit de sticla contur sau de pahare
le n form de clopot pentru dozatoare. Odat ce consumatorii au nceput s cear varietate,
compania a rspuns cu ambalaje noi, tehnologie nou i produse noi. n 1955, compania a
introdus sticlele de 10,12 i 26 uncii (8 uncii=aprox. 240 ml) de format adecvat
consumului unei familii, sticle care au avut un succes imediat. Cutiile de metal
, realizate pentru prima oar pentru forele armate de peste ocean, s-au gsit pe pia di
n 1960. Apoi dup ani de cercetri n domeniul sticlelor de plastic pentru buturi rcorit
oare, compania a introdus n anul 1977 ambalajele PET la dimensiunea de doi litri.
Compania a introdus de asemenea i noi buturi rcoritoare pentru a satisface un spec
tru tot mai larg de gusturi. Nascut n 1960 n Germania, familia de buturi rcoritoare F
anta a devenit cel de-al treilea sortiment din lume ca cifr de vnzri. Sprite, o butu
r pe baz de suc de lmie, a urmat n anul 1961. De-a lungul anilor, melodii, versuri i s
loganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. Unul dintre cele
mai renumite sloganuri publicitare, The Pause That Refreshes a aprut pentru prima o
ar n The Saturday Evening Post n anul 1929. El a fost susinut de "Its The Refreshing
Thing To Do" n 1936 i "Global High Sign". Anii 50 au produs "Sign Of Good Taste", "
Be Really Refreshed" i "Go Better Refreshed". Au urmat multe alte sloganuri memor
abile inclusiv Things Go Better With Coke n 1963. Its The Real Thing, folosit pentru p
rima oar n 1942 a fost readus n 1969 pentru a susine un nou mod de comercializare pe
ntru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil. Ilustraii sugestive, realizate de
ctre artiti recunoscui apreau n anunuri publicitare pline de culoare, care proiectau
ginea produsului n reviste importante. Portretele populare ale lui Mo Crciun realizat
e de cunoscutul artist Haddon Sundblom, care au nceput n anii 30, au continuat ca a
nunuri publicitare de srbtoare n a doua parte a Page 23 of 30
pe internet, compania poate s comunice direct cu acetia, s afle ce-i doresc i s segmen
teze foarte mult mesajul publicitar pn la nivelul individului. Pn acum promovrii on-l
ine nu i s-a acordat o foarte mare importan, Coca-Cola investind cel mai mult n pub
licitatea TV. Cu toate acestea, Coca-Cola este cel mai recunoscut brand de pe in
ternet, avnd o notorietate de 35%. Conform studiului Leading Brands by Romanian In
ternet Users realizat de Gemius, n colaborare cu Evensys, participanii la studiu au
considerat ca fiind foarte importante urmtoarele criterii: calitatea (85%), ncred
erea (51%),diferenierea de celelalte branduri 46%, prestigiu 38%, popularitatea26%, modernitatea- 14%. Acest lucru nseamn c brandul Coca-Cola este perceput de uti
lizatorii internetului ca fiind de o calitate remacabil, de ncredere i c se diferenia
z n peisajul aglomerat al societii de azi, invadat de tot mai multe reclame. Promova
rea on-line a ajutat foarte mult imaginea Coca-Cola, mbuntind-o i sporind ncrederea co
nsumatorilor n aceasta, dei compania nu s-a axat n mod special pe acest tip de prom
ovare. Acordarea unei atenii sporite mediului on-line nseamn pentru Coca-Cola creter
ea notorietii i mbuntirea imaginii la costuri mult mai sczute i ntr-un timp mult ma
dect permite mediul offline. Rezultatele favorabile ale diverselor campanii sunt
reprezentate de numarul in crestere al clientilor, si numarul in crestere al va
nzarilor produselor Coca-Cola. In timpul si ulterior celor lunilor in care se de
sfasoara campaniile promotionale, pentru a determina eficienta planului, se va r
educe numarul constant de depozite realizate lunar, anterior campaniei, din numa
rul prezent realizat, iar surplusul va fi considerat rezultatul sustinerii campa
niei de promovare a produsului.
Page 25 of 30