Anatomia petelui

Melinda (27 ianuarie 2009)

anatomie externa anatomie interna
Petii sunt animale vertebrate, cu snge rece, care triesc i se nmulesc numai n ap. Ei s-au adaptat
mediului acavatic cptnd orme !idrodinamice care le permit o deplasare eicient.
"imensiunea petilor este strns legat de !abitatul n care i duc viaa# exist specii de peti care ating n
medul lor natural o lungime de $%-&% cm, pe cnd n acvariu, aceeai specie, abia dac depete '% cm
lungime.
(orpul petilor este acoperit cu piele, compus din dou straturi# derm i epiderm. Epiderma este bogat
n celule mucilaginoase, care prote)ea* corpul petilor i acilitea* o recare ct mai sc*ut cu mediul
lic!id. Pe piele se ormea* sol*i, producii cornoase care ies att din derm, ct i din epiderm, avnd rol
de protecie.
+orma petilor, n general usiorm, modul n care sunt ae*ai sol*ii pe corp, ct i mucusul care i acoper
din cap pn-n coad i a)ut s se deplase*e prin ap.
"e o parte i de alta a corpului petilor se gsesc liniile laterale, ormate din serii de papile sen*oriale, cu rol
n perceperea curenilor de ap.
(orpul petilor este susinut de numeroase oase care ormea* sc!eletul osos. Exist i specii de peti cu
sc!elet cartilaginos.
,ntregul sc!elet al petilor este mbrcat de muc!i - muc!ii capului, muc!ii trunc!iului i muc!ii
nottoarelor -, a)utndu-i s eectue*e toate micrile speciice notului.
,nottoarele pectorale i cele abdominale sunt perec!i i servesc la crmire, cea dorsal, anal i codal
sunt neperec!i i servesc la mentinerea ec!ilibrului n mediul lic!id. .a unele specii nottoarele pectorale
sunt subiri ca nite ilamente i mult prelungite, la altele nottoarea codal poate i oarte mare n
comparaie cu restul corpului, asemeni unui voal de dierite orme i culori, iar la alte specii s-au de*voltat
peste msur nottoarele dorsale i anale.
/olul principal n micarea petelui l are coada, prev*ut cu cei mai puternici muc!i din corp. ,ndoindu-se
cu uurin la dreapta i la stnga, sau n sus i n )os la unele specii, coada lovete apa mpingnd corpul
nainte.
Petii respir prin bran!ii, cu a)utorul crora introduc n organism oxigenul i elimin dioxidul de carbon.
0ran!iile sunt ormate din lamele subiri, roii, datorit intensei vasculari*ri, i sunt acoperite de plci
osoase numite opercule. Exist peti care posed un organ de respiraie suplimentar, numit 1bran!ii-
labirint2, care le permite s supravieuiasc pe uscat vreme de cteva ore. Pe lng rolul lor primordial n
respiraie, bran!iile mai au i un rol excretor, prin ele eliminndu-se clorura de sodiu i alte substane
re*ultate din arderile produse n organismul petelui.
3e*ica cu aer, denumit popular 1bica petelui2, servete drept re*erv de oxigen pentru respiraie, dar
are i rolul unui aparat !idrostatic. 3e*ica se al n legtur direct cu intestinul printr-un canal oarte
subire. (nd petele vrea s se ridice la supraa ve*ica se umple cu aer, iar cnd dorete s se lase la
und aceasta se comprim.
4n alt organ important al petelui este inima. 5ceasta este bicameral, constnd dintr-un atriu i un
ventricul. 6nima este ae*at n spatele bran!iilor iar mrimea ei varia* n uncie de greutatea petelui.
7ngele pe care l pompea* inima este rece, avnd temperatura apei n care triete petele.
8landele genitale ale petilor sunt deosebit de de*voltate. Produsele acestora se numesc icre, la emele, i
lapi, la masculi.
.a speciile vivipare, cele care nasc pui vii, nottoarea codal a masculului a devenit organ de copulaie, iind
prev*ut, la primul spin, cu o scobitur care servete drept canal de trecere a spermei. 9a)oritatea
speciilor depun icrele n ap, masculii ecundnd oule prin depunerea lapilor peste icre. 4nele specii i
depun oule pe plante acvatice, pe nisip sau pietre, altele i construiesc din secreii bucale cuiburi care
plutesc la supraaa apei. 7peciile de peti care depun ou se numesc ovipare. Perioada de incubaie a
oulor este dierit de la o specie la alta, dar poate varia i n cadrul aceleiai specii n uncie de
temperature apei, lumin, oxigenare, i nu n ultimul rnd calitatea apei n care sunt eclo*ate oule.
:atura a creat i specii !ermarodite de pesti, indivi*i care posed att glande sexuale eminine, ct i
masculine. .a specia Xiphophorus, de exemplu, emelele mature, dup ce au dat natere mai multor
generaii de pui, se transorm n masculi.
5paratul digestiv al petelui este ormat din cavitatea bucal, esoag, stomac, intestin subire, intestin gros,
anus i glande anexe. /olul aparatului digestiv este de a prelua, transporta, digera i absorbi !rana necesar
organismului.
(avitatea bucal poate i ae*at, n uncie de specie, n partea superioar, n partea terminal sau n cea
inerioar a botului. 8ura, la unele specii, este prev*ut cu dini care servesc la prinderea, reinerea i,
oarte rar, la mestecarea !ranei.
"in gur !rana trece n esoag, care se dilat dnd astel posibilitatea petilor rpitori s ng!it pr*i mai
mari. 5)uns n stomac, !rana trece mai departe n intestinul subire, apoi n intestinul gros, eliminnd
resturile prin anus.
7tomacul este oarte bine de*volat la speciile de rpitori, iar la alte specii poate s lipseasc cu desvrire.
6ntestinul subire, la nivelul cruia are loc absorbia de substane nutritive din !ran, poate i lung i
ntortoc!eat sau, oarte scurt n ca*ul speciilor rpitoare.
4n rol deosebit de important n buna desurare a digestiei l au glandele anexe ale petelui, cum ar i
icatul, pancreasul i splina, care secret o serie ntreag de substane, indispensabile procesului de digerare
a !ranei.
"elta "unarii - invitatie la aventura (de "oru Panaitescu)
(and si ce putem vana in "elta "unarii
Cele mai cunoscute specii de pesti din Delta Dunarii
May 28th, 2009 by admin
In Delta Dunarii, in cei peste 25 de kmp de locuri si canale traiesc peste 110 specii de pesti, 75
de specii de pesti de apa dulce, 36 fiind specifice deltei
!el mai are potential piscicol al tarii se "aseste e#ident in Delta Dunarii, aici se obtine 50% din
productia de peste de apa dulce a $omaniei Dintre speciile de pesti intalnite in Delta amintim %
STIUCA (Esox lucius)
Descriere: $apitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, pentru ca
in momentul oportun sa atace ful"erator !orpul fusiform este perfect adaptat pentru un demara&
ful"erator, care se do#edeste de prea multe ori mortal 'tiuca are o de(#oltare rapida, atin"and in
numai trei saptamani )5 mm, iar maturitatea se*uala la #arsta de + ani, cand are apro*imati#
,00-800 de "rame, si poate a&un"e la e*emplare de peste 20 de k" .cea mai mare stiuca prinsa in
Delta a#ea )/ k"0 1erioada de reproducere are loc dupa topirea "heturilor, adica in februarie-
martie 2emperatura optima de hranire pentru stiuca este de 17-18
0
C Dimensiunea minima a
stiucii care poate fi retinuta este de 40 e c!
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% In Delta cea mai eficienta momeala si cea mai des folosita
este lin"urita oscilanta $e(ultate bune se obtin cu 3oblere si lin"uritele rotati#e 4 momeala
recomandata in momentele de apatie ale stiucii, atunci cand nu musca la lin"ura este pestele #iu
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii% In "eneral stiuca prefera apele limpe(i si o*i"enate, cu
#e"etatie bo"ata
'erio(( e &escui$% In afara perioadei de prohibitie care incepe pe ) februarie si tine
apro*imati# 2 luni stiuca se pescuieste tot timpul anului 5*ista insa perioade cand este mai "reu
de "asit% de e*emplu prima#ara cand sunt atinse cotele de inundatie si pestii patrund pe
suprafetele mlastinoase, stiuca urmarindu-i in aceste locuri In lunile de #ara, datorita #e"etatiei
si a bo"atiei puietului, stiuca nu prea este atrasa de lin"urite% se prind in special marlite In
schimb toamna cand puietul se retra"e la iernat si bradisul a ca(ut pe fundul apei, se prind
e*emplarele mari 1erioada optima pentru pescuitul stiucii este lu)( oc$o!*rie
S+",U% (Silurus -l()is)
Descriere% 'omnul este cel mai mare peste care traieste in apele dulci din $omania, in Delta
recordul fiind de 600 de k"
5ste un peste cenusiu fara sol(i, pielea fiindu-i prote&ata de un strat "ros de mucus 1e falca
superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte folosite la pipait,
care impreuna cu mirosul bine de(#oltat compensea(a #ederea slaba, aceastea fiind adaptari la
#iata in apa adanca si tulbure, cu fund malos 'omnul este mai acti# in timpul noptii 7oistea
somnului este in luna mai Dimensiunea minima a somnului care poate fi retinut este de 50 e
c!
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% in Delta somnul se prinde bine la% coropisnita, buchet de
rame, broscute, peste #iu .foarte apreciat este tiparul0, t3ister, lin"urita si 3obler Momelile
artificilale nu prea au succes, de aceea nu le recomand
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii% De re"ula somnul se aduna in locurile adanci de pe cursurile
canalelor , in "ropane
'erio(( e &escui$ in Delta% 1e timpul #erii somnul se hraneste intensi#, iulie este cea mai
buna luna pentru pescuit In toamna se aduna in "ropane pentru iernat, iar acti#itatea sa se
restran"e pe masura ce se raceste timpul
C.A'U% (C/&ri)us c(r&io)
Descriere% 5ste un peste de talie mare care poate a&un"e si la 60 de k" !rapul are corpul alun"it
si putin aplati(at, acoperit cu sol(i mari 4 trasatura caracteristica familiei ciprinidelor, din care
face parte si crapul este "ura subterminala, cu bu(e care se pot e*tinde sub forma unui tub,
aceasta fiind o adaptare la modul de hranire de pe fundul apei 7oistea crapului are loc in aprilie-
mai 2emperatura optima de hranire este de )9
0
! Dimensiunea minima a crapului care poate fi
retinut este de 35 e c!
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% mamali"a, boabe de porumb, rame, #iermusi 1entru
asi"urarea succesului unei partide de pescuit foarte important este nadirea locului, cu porumb,
mamali"a, etc
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii% 1e timpul #erii, datorita temperaturilor ridicate si a ni#elului
sca(ut al apei crapul mi"rea(a din lacurile mai putin adanci in canale, unde "aseste o apa mai
o*i"enata
'erio(( e &escui$ in Delta% Dupa sfarsitul perioadei de prohibitiei, adica mi&locul lunii iunie si
pana in octombrie, iar daca #remea este mai blanda chiar si noiembrie 8una septembrie este
considerata foarte potri#ita pentru pescuitul crapului
SA%AU% (S$i0os$eio) lucio&erc()
Descriere% 9semanarea salaului cu stiuca si bibanul sunt e*primate si in numele sau latinesc
lucio si perca 'alaul are o culoare #erde-cenusie, iar corp sau este alun"it si rotun&it :ura lar"a
are dinti ascutiti, de aceea pentru pescuitul salaului se foloseste o struna din materiale re(istente,
ca in ca(ul stiucii $eproducerea are loc prima#ara in lunile martie-aprilie !el mai mare salau
pescuit in Delta cantarea )5 k" Dimensiunea minima a salaului care poate fi retinut este de 40
e c!
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% peste #iu .in special tipar0, bucatica de peste, t3ister,
lin"urita rotati#a
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii% 'alau il "asim in apele mai o*i"enate din marile lacuri insa
se pescuieste si pe canale
'erio(( e &escui$ in Delta% 1e durata intre"ului se(on de pescuit, dar mai ales in toamna
CA.ASU% (C(r(ssius (ur($us)
Descriere% !arasul are corpul plat, iar sol(ii mari au o culoare ar"intie ;oarte prolific acest peste
din familia ciprinidelor are o lar"a raspandire, fiind apreciat pentru "ustul deosebit de bun al
carnii sale !arasul este e*trem de re(istent si poate trai si in ape cu o*i"en redus, de aceea il
putem intalni chiar si in locuri imposibile pentru alte specii% "ropi, baltoace 9 aparut in Delta,
probabil accidental in urma inundatiei din <,0 :reutatea obisnuita este 500-800 ", iar
dimensiunea minima a carasului care poate fi retinut este de 15 e c!
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% rama, mamali"a, paine, #iermusi, etc
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii% 'e pescuieste in locurile cu un curent redus sau ine*istent%
canale impotmolite, balti, "ropi
'erio(( e &escui$ in Delta% 8a fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie
CA.ACUDA (C(r(ssius c(r(ssius)
Descriere% 'eamana foarte mult cu carasul, a#and aceleasi caracteristici, insa prefera apele mai
limpe(i si mai o*i"enate !orpul caracudei este mai plat si mai inchis la culoare decat cel al
carasului 1ana la aparitia carasului dupa anii <,0, caracuda era un peste ce se prindea in mod
re"ulat Dimensiunea minima a caracudei care poate fi retinuta este de 17 e c!
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% rama, mamali"a, cocolos de paine, #iermusi, etc
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii% 'e pescuieste in locurile cu un curent redus sau ine*istent%
canale impotmolite, balti, "ropi
'erio(( e &escui$ in Delta% 8a fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie
A1AT (As&ius (s&ius)
Descriere% 9#atul este un peste rapitor cu corpul alun"it si plat 'ol(ii de dimensiuni medii sunt
de culoare ar"intie 5ste un peste pretentios, cu perioade scurte de hranire foarte intensa .)-2 ore0
si momente de apatie dea dreptul e*asperante Dimensiunea minima a a#atului care poate fi
retinut este de 30 e c!2
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% lin"urite rotati#e si oscilante mici, pestisor #iu, t3ister
5ste foarte suspicios, de aceea se impune folosirea unei linii usoare% fir de ma*imum 025 mm
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii - !araorman% In "eneral la intersectia canalelor dar si in
"hiolurile mai mari si canale
'erio(( e &escui$ in Delta% 1e durata intre"ului se(on de pescuit, dar mai ales in toamna
3I3A,U% ('erc( #lu4i($ilis)
Descriere% 5ste usor de recunoscut dupa coloritul aparte si dupa inotatoarea dorsala foarte
tepoasa 5*trem de lacom bibanul este un peste rapitor, cu o "ura mare in(estrata cu dinti mici si
desi $eproducerea are loc in perioada martie-mai In mod obisnuit atin"e "reutatea de 500 de ",
iar dimensiunea minima la care poate fi retinut este de 15 e c!
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% rama, lin"urite rotati#e, t3ister, bucati de lipitoare,
pestisor #iu .de mici dimensiuni0 sau bucatica de peste, broscute
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii% 'e pescuieste in "eneral la confluenta canalelor, acolo unde
se intalnesc doi curenti de apa, in locurile unde apa tulbure a canalelor se amesteca cu apa
limpede din lacuri
'erio(( e &escui$ in Delta% 7ibanul se pescuieste cu succes tot timpul anului, e*ceptand
perioada de prohibitie, iar momentele cele mai fa#orabile sunt ca pentru orice rapitor lunile de
toamna 5ste foarte acti# si iarna
.+SI+A.A (Sc(ri)ius er/$6ro&6$6(l!us)
Descriere% =umele rosioarei #ine de la culoare rosie a inotatoarelor !orpul un pic alun"it si plat
are sol(i ar"intii 5ste un peste care face parte din familia ciprinidelor Depunerea icrelor are loc
in perioada aprilie-mai :reutatea obisnuita este de +00-600 de ", iar dimensiunea minima a
rosioarei care poate fi retinuta este de 15 e c!
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% rama, #iermusi, mamali"a, cocolos de paine
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii% $osioara are o lar"a raspandire preferand apele limpe(i, dar
se prinde foarte bine acolo unde se intalnesc doi curenti de apa unul tulbure si altul limpede
'erio(( e &escui$ in Delta% Din luna iunie si pana in octombrie
'%ATICA (A*r(!is *r(!()
Descriere% !orpul platicii este foarte plat .de unde si denumire pestelui0 ;ace parte din familia
ciprinidelor, hranindu-se in "eneral pe fundul apelor, in locurile adanci :reutatea obisnuita este
de 050-) k", iar dimensiunea minima a platicii care poate fi retinuta este de 55 e c!
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% rama, #iermusi, mamali"a, cocoloas de paine
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii% 1latica se pescuieste pe fundul apei in canale, in locurile de
confluenta ale acestora
'erio(( e &escui$ in Delta% Din luna iunie si pana in octombrie
%I,U% (Ti)c( $i)c()
Descriere% 5ste un peste care face parte din familia ciprinidelor !orpul de culoare inchisa
#erde-cenusie, este un pic alun"it, acoperit de sol(i e*trem de mici 2raieste in apele limpe(i si
o*i"enate :reutatea obisnuita este 500-800 ", iar dimensiunea minima a linului care poate fi
retinut este de 55 e c!
"o!elile #olosi$e la pescuitul sporti#% rama, #iermusi, cocolos de paine
%ocuri e &escui$ in Delta Dunarii% 8inul se pescuieste in balti, canale impotmolite sau lipsite
de curenti
'erio(( e &escui$ in Delta % Din luna iunie si pana in octombrie
C(r(s
Specii de pesti din Romania
S&ecii e &es$i i) .o!()i( 2 Descrieri 'es$i 2 'o0e 'es$i 2 I!(-i)i 'es$i
5ng!ila (Anguilla anguilla) 5vatul (Aspius aspius)
0ibanul (Perca fluviatilis) (arasul (Carassius auratus)
(rapul (Cyprinus Carpio) (!ealul (Mugil cephalus)
.ostrita (Hucho hucho) .ipanul (Thymallus thymallus)
9i!altul (Lota lota) 9orunul (Huso huso)
9reana (Barbus barbus)
:isetrul (Acipenser
gueldenstaedtii)
;bletele (Alburnus
alburnus)
Platica (Abramis brama)
7cobarul (Chondrostoma
Nasus)
7crumbia de "unare (Alosa
pontica)
7omnul (Silurus glanis)
7alaul (Stizostedion
lucioperca)
Stiuca Tiparul
Specii de Pesti
usarul

Denumire: Fusar (Aspro streber )

Familia: Percidae
Raspandire in Romania: Cu precadere in baziunul Dunarii precum si in Delta Dunarii si
pe raurile mai mari Olt, Tisa, Somes, Mures, Bega, Timis, Arges, Crisul epede, Crisul
!egru etc"), pre#era zonele de pietris sau nisip"
Lungime: $%&$' cm, (e(ceptional peste )* cm)
Greutate: $** & %** grame, (e(ceptional peste *"+ ,g)
Aspect: Se aseamna #oarte biune cu petrarul" Corpul este #usi#orm turtit dorso&-entral,
usor alungit" .ura este in#erioara, mica, sub #orma de semilunara, slab protactila a-and
botul obtuz in partea posterioara si ingust in cea anterioara" Pedunculul caudal este
lung, subtire si rotund in sectiune" /notatoarele dorsale sunt usor distantate a-and o
#orma triung0iulara" Tot corpul este acoperit de solzi mici si aspri" Capul are o culoare
alb & galbuie, inotatoare -entrala este usor rosiatica iar pe corp sunt -izibile patru cinci
dungi a-and o culoare bruna, operculele terminandu&se cu o tepusa"
Hranire: Se 0raneste cu lar-e de insecte, insecte ac-atice, -iermi, icrele altor pesti,
pre#erand uneori si puietul"
Se pescuieste la: rama, -iemusi, etc
Caracuda

Denumire: Caracuda (Carassius carassius)

Familia: C1prinidae
Raspandire in Romania: Cu precadere in apele statatoare mai putin in cele de munte ,
in baltile Dunarii in lacurile si baltile de ses acolo unde este mal" /n baltile Prutului,
Siretului, Dunarii (inclusi- delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si
0elesteie" Popular mai este intalnit si sub numele de 2 caras, carasita, lunita, rusinoasa,
gurgusel, crap de balta"
Lungime: $+&)* cm, (e(ceptional peste %+ & 3*cm)
Greutate: 4* & $** grame, (e(ceptional peste $,+ ,g)
Aspect: Se aseamana #oarte mult cu carasul si platica, corpul este comprimat lateral,
usor cocosat, a-and un trup inalt" Bot carn, capul este scurt, gura terminala, buzele
subtiri, inotatoarea -entrala si cea dorsala dispun de cate o radie ascutita, tepoasa" Ca,
colorit pe spate este negricioasa sau cenusie, pe laterale galben aramie -erde, iar pe
burta galbena portocalie"
Hranire: Se 0raneste cu lar-e de insecte, -iermi, icre de peste, di#erite organisme
animale cat si -egetale
Se pescuieste la: mamaliga, -iermi, rama, lar-e, etc
Tipar Chiscar

Denumire: Tipar, C0iscar (Misgurnus Fossilis)

Familia: Cobitidae
Raspandire in Romania: /n zonele raurilor si lacuri de ses , Dunare(si baltile ei), in balti
de ses"
Lungime: )*&)+ cm, (e(ceptional peste %+ cm)
Greutate: *") & $ ,g, (e(ceptional peste % ,g)
Aspect: Corpul este cilindric si lung" 5a bot are $* mustati, dispuse ast#el2 patru pe buza
superioara, dou6 in colturile gurii si patru pe buza in#erioara, care sunt si cele mai mici"
Culoarea este ca#eniu marmorat uneori negru" Pe uscat poate scoate anumite sunete
ascutite"
Hranire: lar-e de insecte -iermi, melci"
Se pescuieste la: de obicei la plasa dar si la -arga cu -iermusi si rama rosie"
Salau

Denumire: Salau( Stizostedion 5ucioperca )

Familia: Percide
Raspandire in Romania: 2 Foarte raspindit in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari
din tara noastra si in lacuri"
Lungime: %*&'* cm ( e(ceptional $ m)
Greutate: $&3 ,g (e(ceptional 4&$* ,g)
Aspect: Corpul este lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare,
comprimat lateral, gura larga cu desc0idere oblica, in 7os, a7ungand pana inapoia
oc0ilor" Are dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe #iecare #alca"Pe spate este -erde&
cenusiu, din ce in ce mai desc0is inspre burta alba, cu 4&$) dungi inc0ise ce se coboara
de pe spate pe laturi" /notatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inc0ise" Solzii
care il acopera sunt mici si aspri"
Se hraneste cu: tot ce este de origine animala de sub apa 8 raci, broscute, -iermi,
insecte, pesti"
Se pescuieste la: momeala arti#iciala(lingurita rotati-a nr 3&',linguri oscilante,-oblere 9
cm&$) cm,t:ister);momeli -ii (montura de pestisor -iu)"
Cega

Denumire: Cega( Acipenser rut0enus )

Familia: Acipenseride
Raspandire in Romania: 2 Mures, Somes; prima-ara intra din Dunare in <iu, Olt, Arges,
Prut, Siret,Tisa"
Lungime: 2 3* & '* cm (e(ceptional $, )+ m)
Greutate: $ & 3 ,g (e(ceptional $+ ,g)
Aspect: Corp alungit, aproape cilindric, cap conic, bot ascutit, lunguet cu gura
in#erioara" Are mustati #ran7urate si coada nesimetrica" Corpul are $)&$9 scuturi dorsale,
+4&9* laterale si $)&$4 abdominale" Pe spate este ca#enie cu nuante cenusii -erzui pe
spate, galbuie pe burta"
Hranire:crustacei si lar-e de e#emere (rusalii sau -ertite)"
Se pescuieste la: pescuitul interzis==
Rosioara

Denumire: osioara( Scardinius er1t0ror0talmus )

Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: 2 /n toate raurile, lacurile si baltile din zona colinara si de ses,
in Dunare si in Delta"
Lungime: 2 )* & %+ cm
Greutate: $** & )** g (e(ceptional $ ,g)
Aspect: este alungit, comprimat lateral, de inaltime -ariabila, si acoperit cu solzi de
marime mi7locie, bine #i(ati" Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in sus"
Caudala este adanc scobita, cu lobi egali" 5inia laterala este continua, putin apropiata
de partea -entrala a pestelui" Oc0ii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie,
inotatoarele rosii catre margine "
Hranire: matasea broastei, dar si cu insecte, lar-e, -iermi, oua de melci ac-atici"
Se pescuieste la: -ierme,lar-e de libelua,bobita de paine si mamaliga in amestec cu
canepa
Avat

Denumire: A-at ( Aspius Aspius )
Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2 /n Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia,
Siutg0iol), in #ata deltei, in Prut , Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes"
Lungime: %+&+* cm, '*&4* cm
Greutate: 4** g, $*&$) ,g
Aspect: .ura mare lunga mandibula intrece ma(ila" coloratia, in general, cenusie&
albastruie&argintie"
Hranire: cu obleti, cleni, porcusori, scoici si melci de apa"
Se pescuieste la: musca arti#iciala(streamer),linguri rotati-e si oscilante,
!ostrita

Denumire: 5ostrita( >uc0o 0uc0o )
Familia: Salmonide
Raspandire in Romania: 2 Bistrita, Moldo-a, ?iseu, in bazinul Dunarii si in a#luenti"
Lungime: 2 $&$,+m (e(ceptional %&+m)
Greutate: $*&)* ,g (e(ceptional +*&'* ,g)
Aspect: : Are corpul cilindric si gura mare cu dinti puternici" Culoarea este argintie cu
spinarea mai inc0isa, brun&-erzuie, roscata pe margini si burta galben desc0is cu luciri
argintii"
Hranie: in special cu pesti (zgla-oaca, mreana, pastra-i, lipan, etc") si c0iar pasari si
soareci"
Se pescuieste la: momeala arti#iciala(lingurita rotati-a nr 3&',linguri oscilante,-oblere 9
cm&$) cm,t:ister);momeli -ii (montura de pestisor -iu)
Morunas

Denumire: Morunas( ?imba -imba )

Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: 2 raurile Siret, Prut, Buzau, Bistrita, Olt, Somes, Mures, Cerna,
precum si in Dunare"
Lungime: 2 $+ & )+ cm (e(ceptional 3* cm)
Greutate: *,% & *,3 ,g (e(ceptional $,g)
Aspect: : Corp alungit, comprimat lateral, botul proeminent cu #alca de sus mai mare si
gura arcuita,cu partea in#erioara in #orma de potcoa-a" Botul este asemanator cu cel al
morunului de unde isi trage si numele" Culoarea capului si spatelui este cenusiu&
albastruie, burta alb&argintie, cu luiciu mai puternic decat al scobarului" Aripioara
dorsala este inalta si scurta"
Hranire: -iermi, moluste, broaste, crustacee, lar-e, rame, resturi -egetale.
Se pescuieste la: momeala arti#iciala(lingurita rotati-a nr 3&',linguri oscilante,-oblere 9
cm&$) cm,t:ister);momeli -ii (montura de pestisor -iu)
!in

Denumire: 5in( Tinca tinca )

Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: /n apele de ses, lacuri, brate moarte, in baltile de re-arsare a
Dunarii, in Delta (in special)" Mai rar intalnit in rauri"
Lungime: 2 )+ & %+ cm (e(ceptional '* & 9* cm)
Greutate: *,+ & $ ,g (e(ceptional % ,g)
Aspect: Corp indesat usor cocosat, lat in regiunea cozii" Pielea este groasa, cu solzi
marunti, acoperiti cu o secretie bogata" .ura si oc0ii sunt mici" Culoarea este ca#enie,
mai inc0isa la pestii din baltile mlastinoase si desc0isa in baltile cu apa care circula"
Oc0ii sunt de un rosu aprins"
Hranire: lar-e, -iermi, insecte, -ietati mici din apa
Se pescuieste la: grau #iert,porumb in lapte,lama si bobite de mamaliga
Mihalt

Denumire: Mi0alt (5otta lotta)

Familia: Siluride
Raspandire in Romania: 2 in toate raurile, baltile, lacurile si iazurile Dunarii, urcand pana
in zona mrenei"
Lungime: 2 %*&9* cm
Greutate: *,3**&) ,g
Aspect: : Corpul alungit si acoperit cu mult mucus"/n partea anterioara mai mult cilindric,
posterior turtit lateral"Capul turtit dorso&-entral" Mandibula putin mai scurta decat ma(ila
si cu un #ir de @mustataA pe barbie" .ura cu dinti mici si conici" Solzii #oarte mici,
acopera corpul si capul pana la nari"Coloratia #oarte -ariabila dupa mediu, cu pete sau
marmorari ca#enii&-erzui&galbui"
Hranire: lar-e de tric0optere, -iermi, raci, pesti si icre"
Se pescuieste la: momeala arti#iciala(lingurita rotati-a nr 3&',linguri oscilante,-oblere 9
cm&$) cm,t:ister);momeli -ii (montura de pestisor -iu)
Mreana

Denumire: Mreana (Barbus barbus)

Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania:traieste in raurile mari si mici Prut, Siret, Somes, <iu, Arges,
Olt, Mures, Cerna, Trotus, Tar-ane, Somes, Bistrita, Crisuri, Dunare"
Lungime: 3* & '* cm
Greutate: *,4 & $ ,g ,e(ceptional )&3 ,g
Aspect:Corpul este #usi#orm, capul ascutit, gura dispusa in 7os si buzele groase, a-and
patru mustati groase galbui" Solzii mrenei sunt mici" Are culoarea -erde&bruna pe spate
si pe cap, #lancurile #iind galbene aurii,iar pe burta #iind alba" Corpul este presarat cu
puncte mici, negre"
Hranire:seminte, -iermi, rame, insecte, melci, 0oituri"
Se pescuieste la: rama rosie,-ierme,lar-e de libelule si unele e(emplare mai mari la
lingurita rotati-a gen A.5/A **
"ovac

Denumire: !o-ac( >1pop0t0almic0t01s Molitri( ?alenciennes )

Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: e(trem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de
campie
Lungime: 2 3* cm (e(ceptional peste$,+m)
Greutate: $ & ),g (e(ceptional peste '* ,g)
Aspect: o specie de culoare marmorata, capul mai mare, cu bran0ii dez-oltate
Hranire: zooplancton, #itoplancton"
Se pescuieste la: pu#arin,cocolosi de mamaliga
#hi$ort

Denumire: .0ibort ( Acerina cernua )

Familia: Percidae
Raspandire in Romania: 2 Bn Dun6re Ci Bn b6lDile sale, Bn lacuri litorale, Bn Snago-, Bn
b6lDile Prutului Ci Bn toate apele de Ces pEn6 Bn regiunea dealurilor (zona mrenei), Bn Olt,
TimiC, Bega, MureC, CriC,Somes"
Lungime: $) & $+cm
Greutate: )+&%* g
Aspect: Corpul relati- scurt turtit lateral, cu solzi potri-it de mari, care lipsesc pe cap,
piept si abdomen" Tot corpul acoperit cu mucus"Botul turtit gura mica cu buze protractile
si dintii dispusi pe #alci si cerul gurii"
Hranire: lar-e de insecte, crustacei, icrele altor pesti si c0iar pesti mici"
Se pescuieste la: -ierme si lar-e de libelula
!ipan

Denumire: Lipan ( T01mallus T01mallus )

Familia: Salmonidelor
Raspandire in Romania: in a-alul raurilor Dorna, Sucea-a, Moldo-a, Bistrita si a#luentii
sai (Baranar, !eagra&Brosteni), in aul Doamnei, Olt, <iu, Strei (>unedoara)"
Lungime: %) & +* cm
Greutate: %+* & $*** g
Aspect: se distinge prin talia alungita, cu o inotatoare dorsala mare cu puncte galbene&
-erzui, -iolete sau negre, asezate pe %&3 randuri" Are un colorit #rumos, cu spatele
-erde&cenusiu, laturile galbene&rozacii iar burta alba cu pasteluri rosiatice" Pe laturi are
puncte negre si dungi ca#enii"
Hranire: cu lar-e de insecte,crustacei, -iermi, moluste, dar -aneaza sarind din apa si
insecte in zbor"
Sepescuieste la2 musca arti#iciala
itofag

Denumire: Fito#ag( >1pop0t0almic0t01s Molitri( ?alenciennes )

Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: e(trem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de
campie
Lungime: 2 3* cm (e(ceptional peste$,+m)
Greutate: $ & ),g (e(ceptional peste '* ,g)
Aspect: Capul #oarte mare cu oc0ii asezati 7os, gura mare, dintii #aringieni puternici"
Corpul este acoperit cu solzi mici si argintii"
Hranire: zooplancton, #itoplancton"
Se pescuieste la: mamaliga,boabe de porumb in lapte,pu#arin
%$lete

Denumire: OB5FTF (Alburus alburus)

Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: 2 /n toate apele curgatoare si statatoare din regiunile colinare
si de ses si in toate raurile tributare Dunarii, in baltile sale si in lacul de acumulare
Bicaz"
Lungime: $) & $+ cm (e(ceptional $4 & )* cm)
Greutate: %+ & 3+ g (e(ceptional $** & )** g)
Aspect: Spatele -erde inc0is&masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai
desc0ise si cu puncte rosi, incon7urate de albastru" Abdomenul desc0is pana la alb, in
perioada de reproducere de-enind rosu"
Hranire: -ietati plan,tonice, insecte ce cad pe apa"
Se pescuieste la: rama rosie,-ierme,lar-e de libelule,bobite de paine,seminte de
canepa si arpaca
Clean mic

Denumire: Clean mic( 5euciscus 5euciscus )

Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2 #oarte raspandit in raurile noastre (Moldo-a, Sucea-a,
Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, <iu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes,
Tarna-e, etc"), incepand din zona pastra-ului pana in Dunare"
Lungime: $*&)+ cm
Greutate: $**&)+* g
Aspect: Corpul alungit cilindric"Spatele -erde inc0is laturile argintii"Pe marginea
posterioara a #iecarui solz, o ti-itura din puncte negre"
Hranire: insecte,-iermi,carabusi, -egetale"
Se pescuieste la: la pluta(-ierme,porumb in lapte si rama rosie),momemeli
arti#iciale(lingurite **&$,-oblere de minci dimensiuni si musca arti#iciala)"
Caras

'
Denumire: Caras( Carassius auratus gibelio )
Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2aproape in toate apele statatoare, in a#ara de regiunea
muntoasa, in baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusi- delta), in Olt Timis, Bega, Mures,
Somes, in iazuri si 0elesteie"
Lungime: $+ & )* cm (e(ceptional 3* cm)
Greutate: )** & %**g (e(ceptional ),+ ,g)
Aspect: .ura terminala, cu buze subtiri si #ara mustati"
Coloratia in general aurie&ruginie cu nuante -erzui pana la nuante intunecate; peritoneul
desc0is la culoare"
Hranire: organisme -egetale si animale, pureci de balta, lar-e de insecte, -iermi, icre
de peste, etc"
Se pescuieste la: -ierme,rama rosie,bobite de mamaliga,porumb in lapte
&i$an soare

Denumire: B/BA!&SOAF (5epomis eupomotis gibbosus)
Familia: Centrac0ide"
Raspandire in Romania: /n toate apele dulci, rauri, lacuri, iazuri, 0elestee" Prezenta
nedorita #iind daunator altor specii"
Biban&Soare
Lungime: $) & $+ cm"Greutate: $** & $+* g
Aspect: Corpul este o-al, plat, cu solzi colorati #rumos -erde&oli-, cu pete brune si
albastre, burta #iind liliac0ie"
Hranire: icrele de peste, insecte, lar-e, ale-inii altor pesti"
Se pescuieste la: rama rosie,-ierme,lar-e de libelule si unele e(emplare mai mari la
lingurita rotati-a gen A.5/A **
Clean

Denumire: Clean( 5uciscus cep0alus )

Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2 #oarte raspandit in raurile noastre (Moldo-a, Sucea-a,
Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, <iu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes,
Tarna-e, etc"), incepand din zona pastra-ului pana in Dunare"
Lungime: )+&%* cm, rar +*&4* cm
Greutate: %**g&$"+,g, rar 3&+ ,g
Aspect: Corpul alungit cilindric"Spatele -erde inc0is laturile argintii"Pe marginea
posterioara a #iecarui solz, o ti-itura din puncte negre"
Hranire: insecte, pesti, broaste,raci, -iermi, carabusi, -egetale"
Se pescuieste la: la pluta(-ierme,porumb in lapte si rama rosie),momeli
arti#iciale(lingurite **&),-obler )"+ cm&+ cm,si muste arti#iciale e(2#urnica rosie,#urnica
neagra,tantar,zulu,-iespe)
Crap

Denumire: Crap( C1prinus carpio )

Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: Traieste in toate apele dulci de la ses si deal in special in
Dunare si baltile ei si toate baltile lor de inundatie plus in restul tarii, traieste in partea
in#erioara a mai tuturor raurilor, urcand mai sus de regiunea dealurilor; este crescut in
lacuri, 7apse, 0elesteie, etc"
Lungime: 2 %*&'* cm, $ m
Greutate: $,+&% ,g, la %* ,g, #oarte rar +* ,g"
Aspect: .ura subterminala, putin oblica, potractila, cu buzele groase"Catre colturile gurii
are 3 mustati"Coloratia destul de -ariata, in #unctie de mediu"
Hranire: plante ac-atice (tulpini tinere de papura), animale mici (di#eriti racusori, lar-e
de insecte), cu oua de broasca si c0iar cu icrele altor pesti,scoici"
Se pescuieste la: -ierme,rame rosii,pu#arin,bob de porumb in lapte,boilies,cubulet de
mamaliga
Somn

Denumire: Somn( Silurus glanis )

Familia: Siluride
Raspandire in Romania: 2 /n Dunare si in baltile ei, in Delta, in lacurile litorale (Siutg0iol,
Tasaul), in cele interioare (Snago-), in raurile Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, <iu, Somes,
Crisuri, Tarna-e, Bega, Timis"
Lungime: *,+&$m (e(ceptional %&3 m)
Greutate: $* & $+ ,g (e(ceptional 4*&G* ,g,recordul mondial de somn prins sporti- este
de $+9 ,g )
Aspect: Corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral" Capul
este mare si turtit, gura #oarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie" Are trei perec0i
de mustati din care una cu #irele #oarte lungi (#olosite ca momeala pentru pestisori)"
Culoarea este -erde cenusie pe spinarea si #lancuri; pe alocuri corpul este marmorat"
Burta este alba sau galbuie" !u are solzi"
Hranire: crustacei, pesti (pre#era tiparul), broaste, lipitori, -iermi mari"
Se pescuieste la: momeli naturale e(2coropisnita,buc0et de rame,tipar,broscuta,scoica;
momeli arti#iciale e(2 se #oloseste cloncul pt atragerea lui si se prinde la lingura
oscilanta($* g&$G g),-oblere(9 cm&$) cm)
Pastrav fantanel

Denumire: Pastra- #antanel( Sal-elinus #ontinalis )

Familia: Salmonide
Raspandire in Romania:prezent in cate-a paraie din Transil-ania si Moldo-a si in unele
pastra-arii"
Lungime: )*&3* cm
Greutate: %**&+** g
Aspect: Spatele -erde inc0is&masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai
desc0ise si cu puncte rosi, incon7urate de albastru" Abdomenul desc0is pana la alb, in
perioada de reproducere de-enind rosu"
Hranire: cu lar-e, -iermi, rime, pestisori, melci, insecte, pe care le culege de pe
supra#ata apei, deplasandu&se permanent in cautarea 0ranei"
Se pescuieste la: rama rosie,-ierme,lar-e de libelule si unele e(emplare mai mari la
lingurita rotati-a gen A.5/A **
&a$usca

Denumire: Babusca ( utilus rutilus )

Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2 in Dunare si in baltile ei, in lacuri, balti si iazuri; este rara in
rauri (Mures, Bega, Timis, Cerna, Olt, in bratele inc0ise ale Siretului), unde se Bntalneste
mai ales in cursul in#erior si #oarte rar in Prut"
Lungime: $+ & )* cm
Greutate: 4* & )** g
Aspect: Corp alungit, comprimat lateral, spate albastru&cenusiu&-erzui,#lancurile argintii,
burta alba, oc0ii si inotatoarelor sunt rosii"
Hranire: lar-a rosie, libelule, -iermusi de carne, seminte de canepa, boabe -erzi de
mazare, carto#, miez de paine, mamaliga, rame, insecte mici"
Sepescuieste la: -ierme,lar-e de libelula,rama rosie
Cteno

Denumire: Cteno (Ctenop0ar1ngodon idella)

Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2 Moldo-a, Sucea-a, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt,
<iu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarna-e, etc
Lungime: %+&G* cm, (e(ceptional peste $%* cm)
Greutate: 3&G ,g, (e(ceptional peste %* cm)
Aspect: Corpul sau z-elt si #usi#orm este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare
gri&argintie, cu nuante iinc0ise pe spate"
Hranire: ierburi si plante ac-atice"
Se pescuieste la: cubulet de mamaliga,boabe de porumb in lapte,boiliesuri,pu#arin
Pastrav de lac

Denumire: Pastra- de lac(Salmo trutta lacustris)

Familia: Salmonide
Raspandire in Romania: 5acurile osu, Bicaz, Belis si .ilcescu in general in lacuri de
munte
Lungime: )9&$*% cm
Greutate: )$*g si $+ ,g
Aspect: Pastra-ul de lac este o #orma a pastra-ului de rau, adaptata la o -iata
sedentara in lacurile de munte" Spatele albastru&-erzui, abdomenul si #lancurile argintii"
Pe corp numeroase pete negre, colturoase sau in #orma de H, rar rotunde"
Hranire: zooplancton si alte specii de pesti, insecte si c0iar propria progenitura
Se pescuieste la: rama rosie,-ierme,lar-e de libelule si unele e(emplare mai mari la
lingurita rotati-a gen A.5/A **
Platica

Denumire: Platica( Abramis brama )

Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: /n zonele in#erioare ale raurilor, Dunare(si baltile ei), in lacuri si
balti de ses"
Lungime: 2 pana la +* cm (e(ceptional '*&9* cm)
Greutate: *,+ & $ ,g, (e(ceptional +&' ,g)
Aspect: Corp inalt, turtit lateral, cu capul si gura mici" /n ruri are culoarea argintie&
galbuie pe #lancuri, in balti #iind ruginie, iar in lacuri adanci rosie&bruna" /notatoarele sunt
albastrui, iar coada scobita adnc, cu aripioara de 7os mai lunga"
Hranire: plante de balta, -iermi si lar-e de insecte, pe care le ing0ite o data cu malul in
care acestea traiesc,consuma raci, iar inainte de reproducere icre de stiuca si costris"
Se pescuieste la: -ierme,lar-e de libelula,bobite de paine,porumb in
lapte,arpacas,canepa pra7ita"
Stiuca

Denumire: Stiuca( F(os lucuis )

Familia: Fsocidee
Raspandire in Romania: 2 Foarte raspindita in Delata Dunarii, in apele de ses, lacuri de
acumulare"
Lungime: 2 3* & +* cm (e(ceptional $,+ & $,4m)
Greutate: $ & $,4 ,g (e(ceptional )* & )) ,g)
Aspect: Corp alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti
puternici si acutiti" Culoarea spatelui -ariaza de la gri&-erzui la galben, la negru sau
ca#eniu" Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oli- sau negricioase" Burta este
galbui sau albicioasa"
Se hraneste cu: pesti mari si mici, pasari si mami#ere ac-atice, broaste, insecte"
Se pescuieste la: momeala arti#iciala(lingurita rotati-a nr 3&',linguri oscilante,-oblere 9
cm&$) cm,t:ister);momeli -ii (montura de pestisor -iu)
Pastrav curcu$eu

Denumire: Pastra- curcubeu (Oncor01nc0us m1,iss)

Familia: Salmonide
Raspandire in Romania: /n toate apele dulci, rauri, lacuri"
Lungime: )%&)+cm (ma(imum +*&G* cm)
Greutate: 4**&$'**g, rar ',g
Aspect: Coloratia spinarii este albastruie&-ioleta, lateralele argintii iar burta albicioasa"
Mi7locul corpului este strabatut de o linie lata roz&side#ie, care da stralucire de curcubeu"
!u are puncte rosii"
Hranire: -iermi, moluste, lar-e de insecte si crustacei
Se pescuieste la : rama rosie,-ierme,lar-e de libelule si unele e(emplare mai mari la
lingurita rotati-a gen A.5/A **"
&i$an

Denumire: Biban (Perca Flu-iatilis)

Familia: Percidelor
Raspandire in Romania: Prezent Bn lacurile litorale, in Dunare si baltile acesteia, in
Bistrita, Olt, Timis, Mures, Cibin, in lacul Snago-, in azelm si Mangalia si in toate
lacurile,raurile din Transil-ania"
Lungime: )*&%* cm
Greutate: +*8+** g
Aspect: Corp comprimat si #oarte inalt" .0ebul porneste dupa uperculii ascutiti, are solzi
marunti si zimtati care sunt bine prinsi in piele, linia laterala este aproape paralela cu
linia spatelui, urmandu&i curba" Are o culoare inc0isa, cu dungi caracteristice si re#le(e
predominante de -erzui&cenusiu metalizat" Pe laterale are +&G dungi -erticale de culoare
mai inc0isa" Aripa dorsala este pre-azuta cu spini si #oloseste ca sistem de
autoaparare"
Hranire: pesti mici, raci, -iermi, scoici si melci de apa, lar-e de insecte, icre, broaste"
Se pescuieste la: momeli naturale -ii sau moarte, se prinde la naluci si la dandineta,
pestisori argintii, boarta, ple-usca, buc0et de rame, dar si la bucatica" O momeala buna
sunt proprii pui sau cei de Biban soare,t:ister, lingurite mici(**&$),rotati-"