ADAPTARILE

ANIMALELOR LA
CLIMA TERREI
ZONA ECUATORIALA

O Condiiile climatice favorabile din
aceast zon extrem de cald i umed
permit existena unei mari diversiti de
animale.
O Cele mai multe (erpi, insecte,
maimue, fluturi, psri viu colorate)
triesc n coroana arborilor unde gsesc o
hran abundent. Principalele adaptri ale
animalelor arboricole se refer la
posibilitile lor de a face salturi i de a se
aga de ramurile arborilor.

Zona savanelor
O In funcie de condiiile existente n
cele dou anotimpuri ale anului, viaa
animalelor din savan se desfoar
n mod diferit. n anotimpul secetos,
dispariia ierburilor determin migrarea
unor psri i mamifere spre locurile
unde i pot gsi hrana. n anotimpul
ploios, bogia ierburilor ofer hrana
mbelugat numeroaselor mamifere
erbivore (girafe, zebre, antilope).
Zona deerturilor
O Sunt regiunile cele mai uscate de pe
Pmnt. Multe animale se adpostesc n
timpul zilei i ies la cderea nopii n
cutarea hranei. Ele sunt capabile s
supravieuiasc cu foarte puin ap. De
exemplu, CAMILA poate s nu bea ap
sptmni ntregi, pentru c o
nmagazineaz n cantitate mare n
stomacul ei buretos.
Zona mediteraneeana
O Este caracterizat prin temperaturi
ridicate i numeroase animale sunt
adaptate la activitatea nocturn (psri,
viezuri, hiene, lilieci), adpostindu-se n
timpul zilei. Altele rezist ns la cldur,
cutndu-i hran ziua.
Zona de stepa
O Aceast zon cuprinde ntinse terenuri
acopreite cu iarb, care adpostesc
numeroase roztoare (popndi, oareci
de cmp) ce i sap galerii n pmnt.
Culoarea animalelor din step este
cafeniu-cenuie, asemntoare
pmntului i ierburilor uscate.
Zona padurilor de foioase si
conifere
O Verile puin clduroase i iernile relativ
blnde ofer hran din abunden
numeroaselor animale care o populeaz:
insecte, viermi, oprle, psri
(ciocnitori, forfecue), mamifere (vulpi,
iepuri).

Zona de taiga
O Animalele caracteristice acestei zone
(elani, veverie, oareci, uri bruni) s-au
adaptat iernilor aspre i verilor friguroase.
Unele animale i fac rezerve de hran n
timpul verii, altele intr n hibernare.
Elanul are picioare lungi, care i permit s
alerge prin zpada moale (n dreapta e
anotimpul de var).
Zona de tundr

O Dei clima este neprielnic i solul
ngheat aproape tot anul, mai multe
animale s-au adaptat condiiilor de via.
Astfel, culoarea unora (bufnie, potrnichi,
vulpi, iepuri) a devenit alb ca a zpezii,
aprndu-se mai bine de dumani, iar
renul are degetele acoperite cu copite
late, care l mpiedic s se afunde n
zpad.
Zona polar

O Aici, animalele reuesc s triasca pe
ghea i chiar apa ngheat a Arcticii i
Antarcticii. Blana lor deas ( la ursul
polar), stratul de grsime de sub piele ( la
foci), penajul des i umflat (la pinguni) le
permit s-i psteze cldura corpului.
VALEA MORTII
ANIMALE ADAPTATE
O Sobolanul cangur

Ca multe alte animale care traiesc in zone cu
temperaturi foarte ridicate, sobolanul cangur este
activ mai mult noaptea, ziua dormind sub pamant.
Acesta are insa si o adaptare iesita din comun la
mediul inconjurator sarac in precipitatii, si anume nu
bea niciodata apa.

Sobolanul cangur are niste organe speciale in
interiorul nasului care ii permit sa absoarba umezeala
direct din aer, iar rinichii, foarte eficienti, il tin hidratat.
Mai mult, acesta este atat de bine adaptat la climatul
uscat incat si daca ar trai in captivitate ani intregi tot
ar refuza sa bea apa.


O Diverse specii de pesti

Desi in Valea Mortii nu exista intinderi mari de apa, ci cel
mult baltoace de 1-2 metri diametru, aici exista mai multe
specii de pesti pupfish, adaptate la conditiile vitrege. Sunt
pesti colorati, asemanatori sardinelor, care supravietuiesc
band cantitati mari de apa. Iar ca sa nu fie afectati de sarea
din ea, care poate fi si in cantitati duble fata de cea din apa
de mare, acesti pesti elimina sodiul.

Ei se confrunta insa cu probleme de cateva decenii
incoace, de cand fermierii au inceput sa foreze pentru a
stoarce si putinele resurse de apa din aceasta depresiune,
ceea ce a dus la scaderea numarului de balti si, implicit, la
amenintarea cu disparitia a unor specii de pesti.

Devils Hole pupfish a ajuns aproape de extinctie in
2006, cand numarul reprezentantilor acestei specii a scazut
sub 40. Ulterior, un cazinou din Las Vegas a transferat mai
multi astfel de pesti in acvariile lui, ceea ce a dus la
salvarea speciei.



Geococcyx californianus

Geococcyx californianus este o specie de pasare,
cunoscuta si dintr-o serie de desene animate marca
Looney Tunes, ale carei personaje principale sunt o astfel
de pasare si un coiot. In Valea Mortii pot fi vazute mai multe
astfel de pasari.

Turistii care ajung la centrul pentru vizitatori din cadrul
Parcului National Valea Mortii pot admira aceste pasari prin
ferestre mari, iar angajatii parcului emit adesea si sunetul
caracteristic pasarii din desenul animat - "meep, meep!",
pentru incantarea si mai mare a publicului.

Exemplarele care fac parte din specia Geococcyx
californianus, rezidente ale parcului, se folosesc de viteza
mare pe care o pot atinge pentru a vana soareci, insecte,
serpi si, in plus, sunt si foarte sirete au

O Broasca testoasa de desert

Aceasta broasca evita cat poate de mult caldura.
Mai exact, iarna hiberneaza, iar vara sta in cea mai
mare parte a timpului in vizuina, ceea ce inseamna
ca in 90% din viata ei nu se misca mai deloc.
Broasca testoasa de desert iese la suprafata doar
cand ploua, iar atunci isi face provizii: mananca
plante cat mai multe si sapa gropi pentru a colecta
apa. Insa cea mai importanta adaptare a ei la zona
arida este legata de vezica urinara.

Aceasta, spre deosebire de cea a multor animale,
permite broastei sa reabsoarba apa din ea in loc sa o
elimine, astfel ca o broasca testoasa de desert poate
supravietui circa un an fara sa consume apa
proaspata.
Vulturul curcan

Acesti vulturi, care se hranesc cu
animale aflate in descompunere, se
folosesc de un proces rar pentru a se
racori: urineaza pe picioare. Iar urina
nu numai ca racoreste sangele care
circula prin picioarele lor, dar
actioneaza si ca un dezinfectant,
indepartand orice germen.

Iepurele cu coada neagra

Urechile foarte mari ale acestui
iepure (au in jur de 18 centimetri
lungime) il ajuta sa isi regleze
temperatura corpului in caldura
puternica. In plus, acesta mai are o
adaptare care il protejeaza de mediul
adesea ucigator: in timpul lunilor de
vara, el consuma foarte multi cactusi si
multe ierburi pentru a se mentine
hidratat, adesea cantitati de cateva ori
mai mari decat greutatea lui.

BIBLIOGRAFIE
O WWW.GOOGLE.RO
O WWW.WIKIPEDIA.RO

O Dinca Sebastian Virgil, clasa a 8-a, scoala
cu clasele 1-8 Tintava.



OVA
MULTUMESC
PENTRU
VIZUALIZARE