Aprecieri critice Lucian Blaga - Tudor Vianu

"Pana acum, arta lui Blaga a fost a nascocitorului de comparatii iscusite sau mai tarziu a
imagistului. Pentru expresia unui sentiment anumit se ntrebuintau imagini succesive,
care obtineau prin convergenta lor sugestia dorita, asa cum forma unui tarm este produsa
de bataia repetata a valurilor n aceeasi directie. Prin procedeele acestei tehnice, poezia
lui Blaga se dezvolta mai mult n durata decat n spatiu.
Aglomerarea detaliilor ei nsuma un efect de intensitate, fara sa descrie si o figura
spatiala. Din aceasta pricina Blaga putea neglija toate prescriptiile prozodiei traditionale,
care au tocmai rolul de a limita expresia poetica si de a o constrange ntrun desemn
precis, nca din volumul "!n marea trecere" apare ntracestea cate o rima, dar abia n
""auda somnului" si, cu mai multa staruinta, n ""a cumpana apelor", versurile sunt
stranse n unitati metrice regulate. Aceasta spatializare a gandirii poetice corespunde si cu
o atentie mai vie acordata lumii exterioare. #aci daca altadata imaginile aveau o pura
functiune interna si n tumultul sentimentului pe care l purtau ele se diformau fantastic,
acum gasim ncercari de a prinde lumea vizibila n pitorescul ei mai neamestecat, cum
sunt pastelele aduse dintro calatorie n $ud, a carei amintire poate fi identificata aci.
Dar noul volum are o nsemnatate nca mai mare pentru evolutia interioara a lui Blaga.
%elinistea mai veche a poetului, sentimentul dureros al trecerii si destramarii par a se
linisti n intuitia a doua permanente, care i lipseau pana acum& continuitatea prin
procreatie si prin pamant, al carui simbol se regaseste n acest detaliu caracteristic al
peisajului nostru, cumpana apelor".
Tudor Vianu, ""ucian Blaga poetul", 'andirea, (!!!. nr. ), decembrie *+,-, p. ,./0
,*.
Aprecieri critice Lucian Blaga - Ion Pop
"#um se poate vedea, mitologia cuvantului schitata n "1ronic" este n deplin acord cu
toate aceste deschideri ale imaginarului subordonate n grade diferite figurii originare a
spatiuluimatrice.
!n perspectiva definirii discursului liric, acest spatiu originar se suprapune tacerii
ntuneric al cuvantului, noapte n care cuvantul nu e mort,ci mai degraba continut ca
latenta, ca n asteptarea unui moment fericit cand obscuritatea sa primara si lumina
rostirii n lume vor putea fi mpacate, n asa fel ca verbul sa se spuna ca lume. #aci,
pentru asi respecta statutul, poetul trebuie sa vorbeasca. !nsa aceasta vorbire a sa 0
sugereaza Blaga 0 trebuie sa ramana solidara, n substanta ei cu acea tacere initiala, n
care logosul e doar virtualitate, n care se contopesc toate cuvintele. Poetul ntoarcerii la
origini aspira la un fel de restaurare a virtutilor magice ale cuvantului, astfel ncat ntre
nume si obiectul denumit sa se pastreze o relatie de participareidentificare".
Ion Pop, Lucian Blaga, universul liric, CR, 1981, p!!"
Aprecieri critice Lucian Blaga - #te$an Aug %oinas
"$e poate, totusi, vorbi si de o reala inventie de mituri proprii n poezia lui "ucian Blaga2
3aspunsul mi se pare negativ, daca vedem n mit o forma literara simpla, de tipul celor
puse n lumina de A. 4olles.
Dar el poate deveni pozitiv, daca ne gandim la o forma de gandire mitica, manifestandu
se nu atat n scenarii mitice, cat n comportamente specifice, adica actualizand tocmai
ceea ce ganditorul numea 5latentele mitice6 ale unui obiect empiric sau fiinta
individuala."
#te$an Aug %oinas Lectura poe&iei, CR Buc, 198', p (1
Aprecieri critice Lucian Blaga - )eorge Calinescu
"Desi purtand un nume spiritual, aproape ascetic, volumul "Pasii profetului" era o
culegere bucolica. 7ai mult decat profetul de tarana care leaga tainice corespondente n
cosmos dincolo de vreme si loc, sau sta n colocvii simbolice cu duhul pamantului, dupa
formula doctorului 8aust sau a neomenosului 9arathustra, mai mult dect chiotele cu care
se simuleaza o vitalitate ce vrea sa ia parte, dincolo de trupul trecator, la nsasi viata
universului era vrednica de observat acolo tocmai supunerea spiritului la invazia unei
realitati campestre n chipul stancilor, maracinilor, scailor, lacustelor n plete si a
miresmelor de smochini. Pentru ca sa fii cu adevarat bucolic, trebuie sa te cobori cu
simturile pana la granita n care trupul ia cunostinta de lume, iar spiritul este atat de
adormit cat imaginea sa nu devina o interpretare: trebuie, cu alte cuvinte, sa cazi n acel
subconstient al purei vieti fiziologice, unde numai amortita identitate a ;ului trage un
hotar ntre vegetal si anim animal si simturile traiesc de la sine cum canta greierul la
soare. < astfel de confundare a subiectului n obiect, care, ucisa cu constiinta, duce la
formularea panteismului, arunca spiritul ntro somnolenta amorfa si monotona, fara
putinte de dezvoltare. 8ara visul din suflet, somnul este egal pretutindeni si de nepovestit.
De aceea inspiratia poetului este scurta si fara naratie, ca somnul fara vise sau ca un
bazait printre bozii. =ersurile trebuiesc repetate ca descantecele, pana la amagirea
constiintei, pana ce duhul ni se risipeste anonim pe deasupra lanurilor si helesteelor.
7ai mult decat o amintire mitologica, Pan este n bucolica dlui "ucian Blaga expresia
moderna a sentimentului panic, o mitificare a unei morbiditati agreste, ce uneste ntrun
singur simt pietrificarea, descompunerea vegetala si somnul rozatoarelor reci. >...? #u el
si face loc n lirica noastra, peste vechea idila, un simt dinamic al naturii, nu fara un
element de miracol panteistic. 5< minune & 0 zice poetul undeva 0 puterea asa de
frageda a mugurului proaspat nvinge si rupe scoarta cea mai tare si mai dura a unui
arbor6. Pan are aceasta voluptate tactila de a controla aparitia miraculoasa, vegetala si
animala, a mugurilor si a cornitelor. >...? #a Pan e orb nu e de mirare& daca n ordinea
teoretica el este ruda cu 7arele <rb din 9amolxe, personificare mitologica a miracolului
cosmic, divin pretutindeni si nestiutor de sine, n ordinea poetica este o
coborare sub realitatea schematica pe care neo da ochiul, la presimtirea interna a vietii.
7arele <rb presimte deci viata n care este amestecat prin ntunecate senzatii de racori
silvestre si baloasa tarare a melcilor n barba >...?.
Poezia dlui Blaga este fara constiinta, fara cer si fara miscare. ;a se nfaptuieste la
radacinile ierburilor si macilor, n stare de somnolenta impersonala, cu urechea spre
inima pamantului si cu o fixitate acuta a ochiului si auzului n actul de delimitare a
regnurilor, amestecate ntro mmeza prudenta. Din teama de divinitate si mimetica,
ochiul poetului duce examenul fenomenelor pana la antropomorfizare si mitologie& o
miscare scurta n papura poate fi nimfa cu par de matasea broastei: doi melci, ochii
nchisi ai lui Pan : un manunchi de muschi, parul unei fapturi mpadurite. Aproape de
pamant ochiul pierde proiectia normala a lucrurilor pe orizont si da fenomenelor marunte
diformitati halucinante. #ulcat n imensitatea lanurilor, omul vede pe aceeasi ntindere
melcul si boul, vrejul si luna, picioarele paianjenului si fulgerele, malul marii de secara si
lumile marunte ale arachnidelor.
$entimentul mortii nu se deosebeste de cel al vietii decat printro mai larga dispersiune a
;ului n multiplicitatea cosmosului. !ncetarea sunetului si vegetalizarea tactului sugruma
@impul si cufunda individul n nemarginire& Atat de singur sunt, ca de mult uitatam sa
mai fac deosebire A !ntre mine sintre lucruri."
Daca, asadar, bucolicul se nfatiseaza de cele mai multe ori ca sensibilitate panica, nu
lipseste pastorala, ruralismul si idila campestra. !ntalnim ciobani ntarziati pe uliti, cate
un batran cu miros de ger n lana, boboci de gasca sub ulmii stravechi, capre care lasa
laptele prin buruieni si alte aspecte ale unei vieti mai specific rurale".
)eorge Calinescu, ""ucian Blaga", n 'andirea, =!!!, nr. B, febr. *+B).
Aprecieri critice Lucian Blaga - Ion Bar*u
"Poemele luminii aparura acum noua ani. %eancorporate, cu albul de atunci 0 imposibil
de sustinut 0 al unor statuiidei, cerul n care se petreceau ramanea ignorat: predicat
numai didactic, prin cateva imagini, foarte meditate.
< astfel de poezie, din care versul legiuit& numar consolidator si incontrolabila traditie,
era exilat 0 precum latineasca din liturghii luterane 0 putea multumi 2 !nsasi veghea
cercetatoare a dlui Blaga a ndepartato cea dintai.
De fiecare trei ani, trei victorii. $i astazi, cu ""auda somnului", iatal, ca Alexandru,
descoperit la marginea mparatiei extreme. @ara lui Porus sta, n munti, ntemnitata. Poate
nu i se va nchina niciodata. !nsa faptul nsusi de a fi indicato, de a fi constranso sa
corespunda ntro unica zi triunghiului de lance care e toata vointa sa & faptul de a fi croit
un mare drum pana acolo, de a fi creato ca miscare, mai nainte de a o fi probat ca
substanta 0 nu este el nsusi poezie 2
Dl Blaga stie precis unde trebuie cautata poezia. Propriile sale investigatii si experiente
fraterne din acesti ultimi noua ani l obliga sa cunoasca principiul poeziei ca o
spiritualitate a vizualitatii& 5'eometrie nalta si sfanta6.
Dar extazul pitagorician trebuie manifestat. #erul cristalelor transpus. Probleme de
distribuire a unei lumini calitative 0 se ridica aproape insolubile. !n ce chip vei realiza
imanentul, n ce chip vei nlatura 5placatul6 2
%u e aici o necuvenita preocupare pictoriceasca. "irica nu poate fi umpluta de toata
coloristica sau de toata muzica. ; mai bogata, ntrun fel, si mai saraca, ntraltul, decat
amandoua. Dar cuprinderea, si spirituala, nu se poate lipsi de elementele intelectuale,
aritmetice, ale unei melodice simple, ale unei strangeri complimentare de colori. Acestea
sunt esente si ca atare trebuiesc asociate corpului liric.
Astfel, dl Blaga propune la randui un anumit verde, ca veridica lumina a filonului
nocturn, visul. "umina de asemenea& a zodiilor, a 7ormantului sarit din peceti la
cutremur, a puntilor nevertebrate dintre pamanturi si redutabile ,si ultime judecati.
$omnul cu grafica lui variabila, cu deplasari rasunatoare conciliate n unitatea paduroasa
si contradictorie a creatiei, e o forma de existenta mult mai complecta ca existenta diurna.
!ntronat acolo, sta $ufletul, categorie careia ;dgar Poe i facea sa corespunda timpul strict
al poeziei. Aceasta nuanta trebuie retinuta si identitatea riguroasa denuntata, poezia fiind
de asemenea opera de vointa si descrimiriare. ;roarea suprarealista consta tocmai n
confundarea legaturii merledrice dintre experientasomn si actulpoezie cu una eloedrica.
!nchide poezia dlui Blaga aceasta experienta 2 7ai putin ca teatrul lui, cred eu. 8apta se
desfasoara n chiar camarile incongruente ale visului. $olemnitatea ""audei somnului"
vine din alta parte. < alta memorie se oblitereaza aici, memoria colectiva a rapsozilor si
profetilor proclamand istorii mplinite sau numai necesare. Durata speciala a poeziei dlui
Blaga e durata 8abulei, vis al umanitatii.
As scrie pe cartea dlui Blaga versul rilCeean care i se potriveste& 5...Dnd Eie "egenden
Eeit, und uberEunden6 A "...$i ca legenda de ndepartat si biruit" A. $ubliniind acel Dber
Eunden, n onoarea viitoarelor sale poezii.
Astfel, versurile dlui Blaga, cateodata de o rara puritate F"!ntoarceti fata catre parete A $i
lacrima catre apus"G, au miscarea si descusutul literaturii profetice F%u nsa si
indiscretiaG. =ersurile devin versete"...
Ion Bar*u, ""egenda si somnul n poezia lui Blaga", Dltima ora, nr. -+, B- febr. *+B+.
Aprecieri critice Lucian Blaga - Po+piliu Constantinescu
"#ulegerile de poeme din "!n marea trecere" "auda somnului" si ""a cumpana apelor"
alcatuiesc un ciclu omogen n lirica dlui Blaga: ele caracterizeaza, n cel mai nalt grad,
drama cunoasterii, nevindecabila 5tristete metafizica6 n care se zbate sensibilitatea sa.
=olumul ""a curtile dorului" are cu totul alt timbru sufletesc: aci constiinta poetului nu se
mai cufunda n abisuri si nu se mai lasa ispitita de un absolut imposibil de captat: peste
aleanuri si mistere nedezlegate se aseaza parca o liniste suava, peste enigme se asterne o
vasta seninatate. < lirica a tainelor ncepe sa se ntrevada n penultimul sau popas: acest
ocol al misterelor se intensifica n "%ebanuitele trepte" Fce titlu semnificativ HG, nimband
ntreg ciclul de o stravezie aureola, n care spiritul pluteste si parca se si limpezeste.
7isticismul ce se banuieste a fi cuprins n titlul volumului este, n realitate, un indefinit
simt al misterului, tari succesiv joc de lumina si penumbra, care nu mai urmareste sa
capteze nimic altceva decat misterul ca atare.
Poetul na parasit felul sau definitoriu, pe carel identificam n toate volumele anterioare:
un scurt poem ca "Autoportret" configureaza sensul misterelor de care e nsetat >...?, adica
e n perpetua cautare a esentelor lumii, echivalente cu misterele.
$ufletul i este capabil de revelatii noi, alinatoare prin ivirea brusca a unui mister. >...?
< asemenea revelatie nu se petrece cu mai putina fervoare decAt drama 5tristetii
metafizice6, n care sa zbatut altadata. ;rmetismul de structura al liricii dlui Blaga nu
sa alterat totusi: revelatia misterului este ea nsasi ermetica, fiindca e o stare de lirism
metafizic, si nu o descifrare rationala a tainelor. >...? 8iecare imagine, adaugata
imaginei anterioare, adauga si o revelatoare lumina interioara, dar, pana la sfarsit, ti dai
seama ca senzatia de mister se potenteaza prin ceea ce parea ca se stinge: misterul
nvaluie, ca o suprema revelatie, totul. ;rmetismul si pastreaza sugestia de clar si obscur,
adancind si mai mult tainele. >...?
Alcatuita din motive variate. %ebanuitele trepte sugera totusi o atmosfera spirituala foarte
omogena si ne indica fara ndoiala ca inspiratia dlui Blaga nu sa istovit. < fervoare
launtrica strabate fiecare poem, un fel de muzica stranie nstruneaza mersul circular al
imaginilor, care, pline de plasticitate, nau totusi o valoare picturala".

Po+piliu Constantinescu, Vre+ea, ,9,, ! +ai 19"-
%aniel %rago+irescu. /Lucian Blaga 0i receptarea sa critic12
ntre poeii de marc afirmai n epoca interbelic, Lucian Blaga reprezint,
fr ndoial, un caz particular. Spre deosebire de Tudor Arghezi, pe ct de
admirat de unii, pe att de contestat de alii, de !eorge Baco"ia, n tineree
mai mult subestimat dect preuit, de #on Barbu, suspectat c scrie pentru
a epata un anumit public $%". S. &rohmlniceanu spunea c, n epoc,
ideea c autorul '(omni)oarei *us+ ar fi putut figura n manuale )colare
trecea drept o glum,, opera poetului din Lancrm a a"ut parte, de la bun
nceput, de recunoa)tere critic aproape unanim. -ecomandat ateniei
publice de ctre Se.til /u)cariu, reputatul sa"ant ling"ist, Lucian Blaga a
reu)it sa capteze, chiar din anul debutului su poetic $0101,, elogiile
incomodului 2icolae #orga, fostul mentor smntorist, partizan al eticului
)i al etnicului n literatur, iar, la polul opus, s )i le ad3udece pe acelea ale
lui %"id (ensusianu, adept )i propagator al modernismului de factur
declarat simbolist de la '4iaa nou+. 5lterior, dar nu peste mult timp,
poezia lui Lucian Blaga s6a bucurat de recunoa)tere din partea unor
personaliti de orientri diferite, precum 7ugen Lo"inescu, 8ihail -alea,
Tudor 4ianu, /anaitescu6/erpessicius, /ompiliu &onstantinescu, 9erban
&ioculescu, 4ladimir Streinu, !eorge &linescu, /etru &omarnescu,
2ichifor &rainic, #on Barbu, #on /illat, Ale.andru /hilippide, spre a nu6i
meniona dect pe unii dintre cei mai cunoscui literai ai "remii. n
perioada comunist cnd, dup 01:;, Lucian Blaga este recuperat oficial )i
a3unge, alturi de #on Barbu, !eorge Baco"ia )i Tudor Arghezi, n
manualele )colare, opera sa ntrune)te din nou aprecierea unanim din
partea unor critici de tendine diferite, ntre care %". S. &rohmlniceanu, 2.
8anolescu, 2. Balot, 7. Simion, 9t. Aug. (oina) sau din partea mai
specializailor !eorge !an, Ale.andra #ndrie) )i alii.
&ert este c meritul unei prime radiografii de ansamblu a liricii
blagiene i re"ine lui 7ugen Lo"inescu, care "ede, cu intuiia sa critic
remarcabil, n tnrul poet pe 'unul dintre cei mai originali creatori de
imagini ai literaturii noastre+, plasndu6l mai nti n rndul moderni)tilor
$ n '#storia literaturii romne contemporane+ din 01<:, la cap. '&ontribuia
modernist a Ardealului+,, spre a6l transfera apoi, potri"it cu principiul
dialectic al 're"izuirilor+, n rndul tradiionali)tilor $n '#storia literaturii
romne contemporane+, ediia din 01=>,. 8emorabil rmne identificarea
surselor lirismului blagian de ctre mentorul 'Sburtorului+ n cuprinsul
acestei din urm lucrri? '7.presionism poetic, iar alteori o cugetare
plasticizat, u)or de transpus ntr6o schem foarte simpl@ fi.area unei
impresii sau a unei constatri de ordin intelectual prin procedeul
comparaiei $A, B iat mecanica poeziei lui Lucian Blaga+. (esigur,
indicnd comparaia drept modalitate fundamental de e.presie poetic,
Lo"inescu a"ea n "edere, de fapt, metafora, care nu este altce"a dect o
comparaie de rang superior.
Aceast obser"aie de esen o regsim apoi la ali critici literari
importani ai epocii, /. &onstantinescu socotind )i el, de e.emplu, c
'subiecti"ismul "iziunii $lui Blaga, e proclamat fi), fie prin discursi"itate,
fie prin procedeul stabilirii unei corespondene e.plicite ntre un peisa3 )i o
stare afecti"+ $n 'Ciguri literare+, 7ditura 4remea, Bucure)ti, 01=D,.
'#magismul+ poeziei blagiene este, totu)i, pri"it cu o anumit rezer"
de ctre tnrul !eorge &linescu, care gsea cu cale s remarce destul de
caustic urmtoarele? '2i se "orbe)te n pri"ina asta de o poezie de imagini
)i de senzaii, definiie care nu ne poate mulumi pe deplin $aluzie polemic
la cele afirmate nu cu mult timp nainte de Lo"inescu n '#storia+ sa B nota
red., ct "reme )tim c asta este tocmai anularea prin imagini a gndurilor
)i a sentimentelor+ $n eseul 'Lucian Blaga+, publicat n re"ista '!ndirea+,
nr. < E februarie 01<D,.
n demersurile sale critice, !eorge &linescu accentueaz asupra
panteismului poeziei blagiene? '(e la nceput poetul se re"ela un panteist
bucolic $A,+ $n '#storia literaturii romneA+, p. D>:,, iar n alt parte
consider c +A/anteismul sau, mai bine zis, panismul, se nfptuie)te cu
mi3loace artistice superioare+ $op. cit.,.
-eferinele la panteismul poetului lipsesc la 7ugen Lo"inescu. Le
regsim, ns, la 8ihail -alea, care, naintea lui !eorge &linescu, "orbea
despre 'temperamentul mistic+ al poetului )i despre panteismul "olumului
'n marea trecere+? '/anteismul se "ede din "ersurile? '4iaa mea a fost tot
ce "rei, E cteodat fiar, E cteodat floare, E cteodat clopot B ce se certa
cu cerul+ $n '4iaa romneasc+, nr. FE01<;,.
% e"ident not de discordan n aprecierile critice apare, n mod
surprinztor, la 7ugen Lo"inescu, din perspecti"a cruia lirismul blagian n6
ar fi destul de pregnant. '/oetul reduce B obser"a criticul B emoia la
senzaie, ceea ce e"ideniaz tocmai insuficiena lirismului modern+ $n
'&ritice+, 4##,, tot astfel precum el i pare a fi nu numai 'antisimbolist+, dar
)i 'antiliric+ $n '&ritice+, #G,, n fine 'lirismul d6lui Blaga se reduce $A, la
un impresionism poetic+ $ibid.,. Sub o form atenuat, ideea este reluat )i
de /ompiliu &onstantinescu? '(iscursi"itatea atenueaz lirismul+ $n
re"ista '4remea+, 01==,. (impotri", !. &linescu remarca, pe bun
dreptate, n poezia lui Blaga 'suflul liric autentic+ $n op. cit.,, iar %". S.
&rohmlniceanu accentua? '/oezia lui Blaga este de un lirism intens,
e.tatic $A, care atinge "ibraia cople)itoare a pnzelor lui 4an !ogh+ $n
'Literatura romn ntre cele dou rzboaie mondiale+, "ol. ##,. &eea ce ni
se pare riguros e.act. 7ra n eroare, deci, Lo"inescu prin situarea poetului
sub zodia impresionismului francez, cu care Blaga a"ea prea puine
afiniti. n realitate, era "orba de influena e.presionismului propagat din
4iena )i Berlin, Blaga a"nd, cum bine se )tie, o solid cultur german, ca
)i 7minescu mai nainte.
8ai puin inspirat este ncercarea lui &rohmlniceanu de a6l delimita
n mod prea categoric pe Blaga de orientarea gndirist? '/oziia lui n
mi3locul lor e mai mult dect curioas, el ne apare propo"duind o doctrin
ale crei teze fundamentale i sunt strine+ $op. cit.,. nsu)i !. &linescu
e"idenia afinitile poetului cu cercul '!ndiriiH, atunci cnd consemna?
'2u putem s nu apropiem $A, panteismul mistico6bucolic al lui L. Blaga
de iconografia pastoral )i bizantin a pictorului (emian+ $op. cit.,, iar n
alt parte? 'n 'Lauda somnului+ stilul de"ine liturgic )i Aleluia rasun
peste tot. ngerii mi)un pe pmnt+ etc. n acela)i sens se pronunase
anterior 7. Lo"inescu $a se "edea '#storia literaturii romne+, ed. 01=>,.
5n subiect de contro"ers ntre critici a fost )i calificarea lui Blaga
drept 'poet solar+. Aseriunea a fost lansat n 01:<, nu mult dup moartea
poetului, ntr6un studiu critic, de ctre 7ugen Simion, care scria? 'Blaga
este acum $A, un poet al facerii $A, Blaga de"ine un poet solar, sudic+
$reluat n postfaa la "olumul '&e aude unicornul+, 7d. 8iner"a, Bucure)ti,
01>F,. #n acela)i sens s6a pronunat )i !eorge !an, specialist cunoscut )i
recunoscut n opera blagian $autor, ntre altele, al studiului '%pera literar
a lui Lucian Blaga+, 7d. 8iner"a, Bucure)ti, 01>:,. La acest din urm
specialist face referire, n "olumul 'Sporind a lumii tain. 4erbul n poezia
lui Blaga+ $7d. 8iner"a, Bucure)ti, 01D0,, Ale.andra #ndrie), care respinge
n termeni "iruleni teza despre Blaga 'poetul solar+. &on"ins c la Blaga
'elementul solar este situat n e.terior+, autoarea menionat demonteaz
tot e)afoda3ul critic al d6lui !. !an, transformnd argumentele critice ale
acestuia n contraargumente )i conchiznd c dimpotri" 'poetul $este,
categoric un selenar+. 9i (umitru 8icu ar fi gre)it, crede Al. #ndrie), fiindc
'a limitat+ la "italism simbolistica luminii blagiene, dar de aceast eroare
se fac responsabili chiar Lo"inescu )i &linescu 'cei doi zei ai criticii
literare la noi+, care, nefiind deloc structurali)ti la "remea lor, ar fi fcut n
mod impardonabil confuzie 'ntre categoria identitii )i categoria
alteritii+.
(incolo de asemenea turbulene critice, care ns nu "izeaz opera, ci
posibilitile ei de interpretare, se profileaz imaginea unui Lucian Blaga
unic )i monumental n spaiul poeziei romne)ti din secolul GG, un autor
cruia nici un critic )i nici un confrate de breasl nu i6a pus la ndoial
"reodat n mod serios "aloarea de e.cepie.
-eferinte critice
Se poate, totui, vorbi i de o real invenie de mituri proprii n poezia lui
Lucian Blaga? Rspunsul este pozitiv dac ne gndim la o form de gndire
mitic, manifestnduse att n scenarii mitice, ct n comportamente
specifice, adic actualiznd tocmai ceea ce gnditorul numea !latentele
mitice! ale unui obiect empiric sau fiin individual"
tefan Augustin Doina, Lectura poeziei. CR, Bucureti, 1980
Lucian Blaga este poate cel mai original creator de imagini pe care la
cunoscut literatura romn pn acum# imagini neateptate i profund
poetice" $entru a reda impresia linitei, el cel dinti a auzit zgomotul
razelor de lun btnd n geamuri" %maginea nu este unul din elementele
poeziei lui Lucian Blaga, ci pare poezia lui nsi" &in poezia lui Blaga reiese
o bucurie de a tri, un optimism, nu conceptual, ci pur senzorial' senzaia
proaspt ntreine mulumirea vieii" (sim deci n poet i o unitate
sufleteasc i o oarecare atitudine"
Eugen Lovinescu, Critica i !iteratura "#, $%ur&toru! !iterar.", '', 11
fe%r., 19''
$oeziile lui Blaga sunt buci de suflet, prinse sincer n fiecare clip i
redate de o superioar muzicalitate n versuri care, frnte cum sunt, se
mldie mpreun cu micrile sufleteti nsei" )ceast form elastic
permite a se reda i cele mai delicate nuane ale cugetrii si cele mai fine
acte ale simirii" * si filosofie nuntru, o melancolic, dar nu deprimant
filosofie, care leag mpreun toate aspectele dinafar ale naturii i,
nluntru, toate micrile prin care i noi i rspundem"
(ico!ae "orga, R)n*uri pentru un t)n&r, +n (ea,u! ro,)nesc. 1 ,ai 1919
Ca teorie a cunoasterii adoptieste un pas de o importanta enorma pentru viata
spirituala, caci teoria cunoasterii nu este o simpla teorie intre multe altele, ci
inceputul stralucit sau dezastruos al unei adanci sau marginite conceptii despre
lume. L.Blaga