Dr. ins. lLlE T.

ECHIM *
Dr. ins. IULIUS LUPESCU
, / I ..Por
//1,f11
/
\
lL
,J
J
t,"
\r,
\'
ITIINICA
SUDARII
PRIN
TOPIRI
A IVIT TAI.TI.OR
$r
Ar.rAJrr,0R
150
ll:;',i,ll,li
($Extx;:,li'"'"u
Lucrarea constituie o incercare de a prezenta princi-
D lcle olobteme Iea le de tehnica suddrii sub formi de in-
ilr'birr'i'si rtrspunsuri. tn ccest mod. so consideri cd se f i-
l,urd Inill u)ut $i
mui direcl aprolundarec
problemelor lc-
ir:rtr! de telrnlcc sudlrii melalclor $i
alicjelor.
Temele sint
prezentate intr-o succesiune logicd cnn-
tinind atil probleme teoretice cit $i
practice. cu multe tl-
irr'tr. si crr rcferiri la standardele in vjSorre.
Lucrirrec,_'rnstitrlie ull indreptar p'aclic penlru alege-
Iea lotlnol
( )ij iil()r optime de sudare
pentlu o gamd lalgii de
mel.rlr'ti
jrlruje.
fidlrrrn?lrile tchnl,loEice cuprinse in lLlclare au la li zi
cxt)crie|ll,ir ind('lungilta! aiumu]atd la marile intreprinderi
",inrltu"ti,t,e
<lo miSini clin tara
noastr:t precum
!i
tehno-
i,,giit,' pl.rt,ti,rrtc' (lc trn('le intreprindcri din
{ari 9i
din
strtrir)i latc.
ln tr'irtarca
ploblemelori se considera cI citito ll ale
",,n,15tln1e
cle metilurgie, termotehnicd, mecanicd, rezistenta
nrutulelor. eleclroLehnici etc
"'"-"t';:,;;;;
ciie uorcsati strdoril\,r, moiStlilor 9i
tchni-
.i, rriLrI liind.
(l, as, m, ne'r, utilii in!inerilol si sublnglnetl-
i,, . ,;i;i ;:;i;; ,..,'" lu,."rru in tlominiul sudarii molalelor'
i'i
"l
",..r,,t
.,,'il ,,u .t. Icrolvut unele piobleme dc sudure
r',, rrr,,l ririirlilir': I'rof. d!. ing. V. MICLOSI
lr, rlir.ldJr inJl. I'AUL IORDANESCU
'L.lrI()r{xlr(:t(,r: ULLY GORUN
( 1)Di.l.ln: SIM()NA DUMII'RESCU
rtln
(1. trDrt: 2?.09.190J CoIi de tipar: 18,?;
'Ii'),'rr'l , !,r'Ilrl $rlr (.lrL. rrr. 2t7183, la
L l'. .,. r't.'r':r- ,,'.rLli i str' M rs"uvci i r' 5'
lr, I'ulrLi' i' Str'r l L:'' li,'rlrrtriJ
r,
\\!.-:
PREFATA
lr(lrtrilrlir (.onsll.u(:loiu.(] (lc
ma$ini
Si
instalatii
1r'lrrrologlcc ostc ln continu6 dezvoltare, ritmurile de
lloglt,r't' r'orrtinrrincl sir fie' printre cele mai ridicate,
rk'virrrslnd
cclolnltc ramuri industr.iale. Avintul deo_
'i(,1)lt irl tlttrtror ramurilor economiei nalionale, a im-
prtri,;tl'iDtrc;rlk'lc,
qi dezvoltarea impetuoase a teh_
r rr rlo4iilor rlc lrttlirrr'.
Trr ;rIlrtlrlir clirpir rle clczv0lltrr.e a
tdrii
noastre
: r r
' | 1 1 1
J
I I I 1 1 1
' $i
mai mult introduccrea
Ei
aplicarea de
|lr'orr,rlco t{.ltnologice care sd asigure imbunitdlirea
,,'rlill | ;r r';rli1,:rfii proclusclor,
creFterea productivi_
lr-rlll nllr( ii, rorluccrea consumului de materiale, de
r,rrr.r'4ir,
;i
ir pr<.Itrlrri de cost. Ridicarea permanente
.r rrlvr,lrlrri
l)rcgiitirii
profesionale
fi
imbunetdtirea
, I I , r ' i
1
r I I r r r
.
I tolrrrologice contribuie la realizarea aces-
l,,r' ,L..,i,|, |.irL'
1i 1r|czintii o importanti deosebite
t',,,lrrl
.,rr,lol.i,
fiirrtl cunoscutd influenla pe care o
rr!. , rrllt,rtr.rr rrrrrrrIii srrclomlui
in ansamblul reali_
..r ll lror, rrrrlrirlrr.i r;rrrlirtc rle calitate.
l'lr.r.irrl rl,' lir r,orrvingcrea
ca eficienta maximd
,r .rlr",lli lrrcr.irr.i (<'irlc urmeazd si contribuie la ridi-
,.rlr',r rrivr.lrrlrri
l)rofosional al lucrdtorilor clin dome_
rrirrl .rr,l,rrii
rrrclrrlclor.) nu poate fi atinsii clecit dacir
rrr,rIlriirIrrI
arc ut.l pronuntat
caracter tclrnologic apli_
cativ,.s-a aprcciat ctr baza teoreticl trcbuit' sll fle
scnsibil restlinsi gi cd trebuie si pledomine indica-
!iilc
In alegerea regimurilor, materialelor
6i
utila-
jului la sudare.
Lucrarea constituie, prin caracterul aplicati\',
un lndrumdtor pentru introducerea tehnologiilor op-
timc de sudare;i considerem cd va veni in ajutorul
t[turor acelora care, in activitatea lor profesionald,
sint confruntati cu diferite probleme pe care le ri-
tli<:?1 sudarea metalelor qi aliajelor.
qi
ne
Cu toate cd lucrarea este alcituitd din intreberi
rdspunsuri, s-a ceutat se se realizeze o succesiu-
logicd a problemelor tratate.
La elaborarea lucrdrii s-a
gcneral, sudorii sint absolvenli
profesionale qi au cunogtintele
materialului expus.
Autorii, chiar sub aceasti formi de intrebiri
$i
rispunsuri, nu au intentionat si realizeze o culegere
de retete gata pentru a fi aplicate fard discernimint
ir.r practicS. O asemenea lucrare, datoriti diversitdtii
problemelor, nu ar fi fost posibile in cadrul spafiu-
Iui lczelvat. Din aceastti cauzd, au fost selecfionate
Ei
prezentate situalii qi aspecte cit mai caracteds-
ticc, in a$a fel incit cititorut si geseasca firul con-
drrcirtor ln rczolvarea multiplelor
$i
variatelor pro-
l)l('mc practicc.
l,'iind la o primd incercare de acest gen' auto-
rii vor li profund recunoscdtori cititorilor
pentru
sugestiilc
Ai
propunerile de imbundtiJire a conlinu-
trrlui lucrirrii.
AUTORII
avut in vedere ca, in
ai qcolilor
$i
liceelor
necesare aprofunddrii
CUPRINS
I lio'll,'1rllatrli
A .l'. l rl!,t:t|ic
l.
(i'.r)ste
sudarea
9i
care sint criteriile de clasjricare a procedeelof
de
slldure?
:t.
(
c ('ste
ar.cul electric
si
"u"e
sini ,orrlte .^t" ci"u"t".fsti"ei
. . .
:r ('r,rr
se gru-peaztr procedeete
ae iuaare d"pJhJril""il"rii folosit?
u
1.:,:i; "lll
lazete aprinder.ir
.
(amorsdrii)
aicutui'ete"tric'qi
"um
se
tt',rttt\aza
lranslerul metalului Iichid Drin arc?
rlrt rn_ctodele pentru inldturarea sau'reauieiea electului suh;lui
I' t'irj1' siDt principalele
moduri de transfer ai mel.aluf uf l"niaf
ri {\. influentrd are cirnpul magnetic asupra u""uloi
-"i""i"ic
qi
"!.e
.tr{ lrlltiz
11
11
tlr slt(Iafe
lt
tl
1:l
15
17
l9
19
20
20
35
35
38
40
4l
42
.11
Jll r' slnt
Drincipalele
t d
()rilot
tehrLologici
procedee
de sudare cu arc etectric?
ti
a reginaului de $uila.re asupro irnbind.rii
ll
(';Ui.
sillt
nirrametril regimului de sudare
tt'r,.rt.r l, r. asuprr calitdtii cusdturii?
gi cum se reflectd in-
lt t lr\tll.|t,l t Lbinairilor
sualate .
i,
r'rrt' ljint prillcipiile
de clasificare a imbinerilor sudate?
ll ,'r"hk,llrr,
{(! orirlc legate ilo execufia imbintrrlloi sudatc
A I t,.ltttlt rlt
|tt,.rlt.tL su(ldre
,
1r ,'L,rl,rnr,.nlc;lrri
ai menstu-nite'rostutui
"ufiiat"a'i-line.ito"
s,rauiui
I I
(
t, ,1'r,ltllt
trot)uic s.i indepltnealcd o;-lnid
'p#i.u*'a
putea
ii
t/1l t
'.r
I LxllS,n?
t.' {i. tr u(.lld ir1! (,pcrllia
ae tdiere asupra co-poi{iui chlmice
si a
rlnr(t r. rnetirtrrlul supus acestei opdralii? ] .
'.-
.' .
| | t)r, r.r, c8t(, ul]c(rri llccesard preincdlzirea
oteluritor ln vederea teiel.ii
I lI oxllrr'll?
It
(i.
n.llrrurt st u tizei:rztr ta preclti.ea
-rr"tiito"
prin'tiieie
cu
ox llir,
'/
I I I llnt 8(! fit(.c prcgd rca
lrr
(
l|||t r ! fix(.
l)rindcrca
suprafelelor pentau
sudare?
cu sudule provizorie
ti asamUlarcz
l)
Il 4.,/irrxi i, ,tt.t,Ittl tt,
tti
t srl&tii
17. {1, [('r,)rl)crr(! r)lotirllrrtti( {J lur t,,i t,, ti,ir,tr,r'c,, ,,i.,''t,,,:itt
lll. lJrln
(ro rnck)dc
l)ot
ll loalirirt(-' in)l)iniirllc sud:llc?
'I
t tLsitL'ri ratnetur,nte lt
alcJotmatii
ll).
( (. sirt tcnsiurlilc r'.'mnDcntc :ii dL'Iorllraliile?
:llr.
(
i! lIltlucltlil ilLl tensitlnile ilsLll]rit cornportilrii structulilr'l sudlrlc?
:lt. [)ri {tr miisrlri sc
I)ot
l.ccluco tensiuni]e Ei
dclonnatriilo?
'I r |ltnr'nle tartlicc ole irtubitudrilor sudate
::lf. t ii s{) inlelqle pti[ tralaDrcnt ternic si
cum sint clasilicale accstea?
:i:1. lll ce sc(Jp li
ium se face preincd]zirea ilr vederea suddrii?
:1.t. i:rrrc sint'piinciPa)elc tipurl de tlatamenle terrnice care se aplicd
clectuirrii tlrtamenlului Lermicl
cazul tratamentului termic al strlrc-
, tratamentelor termice
ln urma tratamentului
tor nri(r?
('t,rt'lirJl(u
.,isntoal{i
sul) tensiuie, iL cazul otelurilof carbolr
:ll).
('c ('sl.o cor()ziLlllcit lisuranti sub tcnsiune?
:l(1. Cc clcr)rcnte influenleazal lenornclrul dc coroziune
.lli
'lr;
50
5:l
52
r-r:l
54
6l
6l
0l
63
64
ri5
70
702
102
102
103
104
105
106
707
109
1i0
111
111
712
114
114
1r5
dtll)d sudar'c?
:.:5. in'ce situalii ilpllrc llcrc:iitrteir
:,r;.
(i',1,rdi1ii suc(iille sL. impun irr
t(rril()r sudatc?
::7. tlirc sirrt principiriolc rtro.l,r.i cle eicciuare
lD (:irruL structu rilor sudai,'?
2il.
(jlrnr sc rnodifi(al l)r(Jpl
ieteIil(') lDecanire
I.:
l'
tensiLlne?
:ll.
(lare
sint llriisurile
Prin
fisol|Dttr sub tensiune?
care se leduce scnsibilitatea
$t
slab alia.te
lisulantd iub
7l
?L
72
73
73
91
95
S,r,l'rr, (l i(r lfinprtal ri
joosc
:l:. ln ce condilii se executd sudarca ll telnperaturi
joase?
Ii(hiDirrncnte de sudarc
:l:1. Com sc clasificii
$i
rnontelor dc sudare
sudare?
:l+. Din ce sc rt,rlllJunt-) !i
care sint l)r'incipiile
de funclionare a tlnui
rlcltipament pontru sudare cu aIc electric cu elcctrozi lnl'eliti?
:ll. J)in cc sc compune un echipament de sudare in mediu protector de
sazc
(WlG, MIG, MAG) $i
care sint principiile de lunclionale
;rlc accstuia?
ilr;.
('o (\'l)iparncntc se folosesc la sudarca sub strat de flux?
lv rlirtorillc (lc adaos (MA)
Si de
protectie a sudurii
:li. ('(
sc infelegc ?rin
materjale de adaos qi de protectie
a sudurii?
:Jll.
('irrc
sirt criteriile principale de simbolizare a electrozilor invelili?
:!l).
(llro
sint prlncipalele criterii de clasificare a electrozilor?
'l{r.
(juri
so clasifici electrozii dup6 tipul inveligului?
ll.
(ll r so (rlasilici sirmele din olet Fcntru
srtdare?
.l:l- r'urn sc
( Lasifictr {lrlrurile pentru sudarea cu arc acoperit?
.l:i. (liIr! ('stc rtul lluxului in
lrocesul
de sudare
fi
ce condilii trebuie
sii itldcplinoasci?
ll.
(lurrr
so Ia(e alellelca cuplultli sir.rnd-flu\?
't5.
('o
.ol iru fiuxurile decapanle 5i curr se utilizeazd acestca?
.li;. ( ('
r{,1 iru
gazclc
dc proteclic ln pr'ocesul de sudare?
.17. (illrn
s() ( lrsificii electroz!i relractari (din wolfram) pentru sudarc
r.i tiiicrc cu ro clcctric?
lrl.
(:irlt:
siDt (ri',cliile
llcnerillc l)clltrrl
alcielca nratcriaielor de aclaos?
\' (
lr,.iliInror olelurilor
't(r.
(
lln) s('r'l;lsifi{ai si cLun 3c notclT:i olciurilc
fentru
structut'i sudetc?
l, ) (
llll) s| st.ll)i]..ftc cor)rlx)rtalea la sudare (sudabilitatc) a olelurilor
,,rjl)rin !i sl;ll)
jtliate?
care slnt caracteristiciie Irrincipale
ale echipa-
ti
aunr se r'eglcazd lungimea arcului electric de
r6
76
79
lrl.
(i.
llrll r,trltl rrLr r.Ir'Irrr.rrtr'L. rIr. irIjt.r.r. ir.;ul)llr j)rojIir.l,irlil,ir .,1(']utul
Jil rrrirrt)rr |,,I||I!,r't.i,il ljt sl|{l;||('?
l'l Sr(lrlro:t olol rll()r clrrho
fi
sl b tlltto
4:l
(:irrc
rinl r'ritc|lilu.:rrc c(rlduc Iir
/jr'r. irr r,,l(.ri jr
rir(lijriiT
l:1.
(
irrc !ii t
l)r'iIlcil)alclc l)roblctnc
llrirrrirlii (. t.lcItrozi invcli{i?
5.1
(-lll (. slllt
))ri
cil)illcle problcrne
'rr
lr slrirl, (lc tlrr\?
i,l).
('irlr.
silll
l)rillt
ii)irlclc
l)r'ol)lclnc
l2l
irlr)l, rr';t tenrl'eritlllr'ii dr'
,,t('i|lr
J]-
. t:l I
tohnolot{ice cnre al)ar lu sudarc;l
. l .i..i
tehnologice care apar la sudtrc:t
ttf
133
l'lrttIi(,ri iI lJiric dc zgurj?
I'ri.
('irrri
$irlt l)rin(il)irlclo lrioblorno tchnoiogice care
Itlt\llll
Dr()trrtr,l dc. aUlon
l)riIl t)l.ocedeul WIG?
:'/'. (:llrt'
silll,
l)rill( itJllcl(]
l)r1)l)l(,ute tchnologice care
(
u ,trl(' (r ) xiir( !.tllr.nl(.il)?
tehnologkte care apar la sudnrca
ll')
apar la sudareit ln
' I :l:)
sudarea apar la
:)ll
(ltrc
riint
|
, I i I I I
.
I I
) i I I ( ,
I ( ,
t)rol)1ctnc tchnologice care apar 1a sudarci
irr rrx\llrl
l)r1,h\'l('r' rlc Lirrxid do cnrbon?
l:14
\'lI lil|rliuol| olrll|rllor r.r,zlslenlc lit c(,rozirrncl almosferic6
]3d
i,,r {'Irr. Fl t
l)llti(ulil|jtiilil('oll)l(ril()r rezistent(] la coroziunea atmo_
li.rl(y'l?
t:,{;
r,r I rnr :.,. ,r,rrlr)rli i,r sUClIr.c otelurile rezistent la coroziunea atrno_
r li'r.l( ir7
nz
vlll Sl|rhr,or olrl'rrlk)r crr rrr ut
lic
find
138
lll
r/l
',||,1'
r,r i'lr,tt|ritl,r jitrtr
!lirtc cu molilrden
si crom_molibden
Ii r',', ,irl
Iritr1.il)irlclo tipLrri dc oleluri termorezistcnte?
proprj0tili
' ,,,ll'l,r)rtr_r llt sudare oielurile termorezistente?
rrl ,,, |,r.r,L,.Dk' t(.t]lrirt sc aplici acestor oteluri inainle si durri-'l
',r'l'
,..t.a. ..,.
rrriti
.,zi
r., .,ir.,,",,
"...,rtoi.
,,l"iu,:i
:i
."r.,.
itni ,l,i_
,' ,,r1,, ,1,. ll(lt(,t\, il llratcriirlelor de adaos? .
|.llrr rx.r'l;rrlti(i'r (,lr:lu|il(j
cu gl'anulalie
fi4e
$i
ce influenti au etc-
'L.rlr,l,
(l' irli('r(' irsupr.a rezistcntei ta qoc?
tl8
1i.,,,'r{1llll tt!l)rric sil indcplineasci lnaterialele de adaos si cum se
,,1, . ,.1' 7
r
'
'ir)t t,:l.ti{.Lrtitritatitc lcgirn;lui ac !.raoie in corul u"".io,i '"U
,,r..,r.t?
I.io
1 ,,,..,int (r',1|r'iilc (li! alegcre a energiei Iiniare
9i
temporaturii de
t,
,,r,. t/r . Lr ri,rl,,r-e:r acestor otreluri?
142
r
'r,,
r,|lrl , r'i!.r'iil, (i,re
conduc ]a aplicaraa tratamentelor tct,ntice
lr' ..r, ('l ,! ril,,r' ()l.lLrri? j.l.l
l|5
1.j'j
1.1(t
14{;
1)
.,
l Ll,[,
' ',lrlllr
lt,,r llr!,1 l t1.
, I r,, , n ,,li.l rit,, i|()\idal)ile
9i
refi_actare?
, r ,,. L"tt,r,.rln .,r ,,L,rrr(.rIt,.I,.Llc
xLiere asupra structurii si proprieti_
(ll,,r Llr.l!'r I ,'r' l|l ,xi,tirt,t]i.
fi
l.efractafe?
; I , ,,,. ,,trrt
t,r IIL.II,I'L.II,
t),.o1)lcrne nesatir/e, caractet.jstice, eare intcr_
l I
'
r,r,lill,..r ,rl,.lr'! jl,,r.
ir)r)xidabile
Si
refracl.are si cc m.Isuri sint
,,,,, ,r,,
lt,
tr r.\ .
.r,rt
I.j,.?
1
',,r,',,,
,l,trttltr
t) strnit)t!,(,r Ni
,, i,
I' I't,,r,,,.,,r.r,.t,.ristir'r,ilt(,r\.in
ln suclarr,a olelurilor illlstcnitic(,?
'l,,r|'r'','
.'lr,lrrltor. clitit(.
ni
reverite
15.i
,'r (
,",.'rt
I,irll{,lll;rritiitile accstor oteluri
$i cum se comporti (,tc
lrl
"r,l 'r,
;'
J53
, |
'
,,,,, .,,
,,,t, ,.. ,,, t,sl(, r)1r,lLlri? l,{ateriale dc adaos. tl.atantente tor_
1;, I
l rlli
l5li
117
l:)rl
l(i0
l(;1)
7
7ri.
('rrr. silll
I)r,,I)IIrrr('Ic
rit',{llr(" l,' 1u(1.llr';r rr .l(\'t11)ri ir\r'l'(l ,t
,'l, lur'll''r irrl\li rritri r.?
77.
(lu-c
slnt prol)lcrnclc sl)ecifi(( lir srrrlirrc;r srrlr sIrirt dc flux ir ()lclurl-
I'
'r
lrustr.niti{ c?
7ll.
(:rrc
sint
l)rol)lerncle
spccifi(c la sudare.r elecl.rici ln l)irie de zgure
il r)lclur-iloI austcniticc?
71,. C/trc sint pr()blcrnele specifice la sudarea ln mediu de gaze protec-
t(lllIc ll olcl ur-ilor austenitice?
ll0. Cc irltc proacdee de sudare se Drai pot utiliza la sudarea oleluailor
lt;3
!li?
173
177
17B
178
179
1?9
179
180
130
181
182
1A2
183
185
183
186
r86
190
190
t92
193
195
197
201
201
201
204
210
210
210
211
213
Bl. lll
(,e
sttualii se aplice tratalnentul tennic dupd sudare?
llr:.
(:ilrc
sint proltcmele specilice suddril otelurilor cu continut contro-
lat d.'ferita?
{}:}.
(:uc
sint
l)roblenrele
specifice suddrii olelurilor utilizate pentru
tcllnica nucleard?
Il lfrlari,a ol(Iurilor criogenice
Il,l. Crrrc sint principalele caracteristici ale otelurilor criogenice?
Lir. Cu cc procedee sc sudeazd olelurile criogenlce gi care slnt proble-
nrele tehnologice specifice pentru fiecare procedeu?
t :tt.lItt tr
'4rlurilnr
moraginlt
{}1;. Calc slnt
1)rincil)alelc caracterjstici ale oteluailor maraging?
87. Cu (c proccdcc sc sudcazi o{elurile maraging gi care sint proble-
molc icllnologicc spccifice pentru fiecarc procedeu?
I) Sr.d(lre.r otelurilot martensitice
;i
ntdrtensito-feritice
tlt|. Carc sint principalele olelu.i marte4sitice
9i
martensito-feritice?
89. Citrc sint problemele tehnologice specifice sudrrii acestor oteluri?
l,l Sllddr.o ot"lltrilot a stenlta-feritice
l)l).
(l:lre
slnt
l)r'oblcrnclc
tclrnolotlirc sl)c(ificc srlddrii oteluailor aust-
Dlto-tcrlticc?
I,. Sr(ldr r'o olelul ilor IcriLica
lll. Carc slnt princil)alde cirlactel istici spcciJicc aIe otelurilor feritice?
l):. Care siut pr{)l)lcln(rlc telrnologi(c specifice suddrii otelurilor feritice?
\ll tlrbintrri ctcrogcnc
1):]- Carc sint avantajelc
li dezavantajele utiliztrrii la sudare a unor' lna-
terialc de adaos diferite de metalul de bazd?
l)+. Care si[t metodele cu care se pot anticipa structurile metalografice
ir) cazul imbindrii unor metale cu compozitii chimice diferite?
1).;.
(liuc
sint regulile dc bazd care trebuie avute in vederc Ia lntocmirea
t(!lrrn)logiei de sudare a unor lmbindri eterogene?
lr;
(ic
nretode tehnologice se utilizeazd pentru a impiedica formarea
ulrri pelicule fragile?
1r7.
(lIlrn
so reaiizeazd imbinarca unor oteluri cu compozitie chimicd
dlfcriti, dar cu aceeasi structurd metalograficS?
irll. (
un) sc realizeazi imbinarea unor oteluri cu stlucturi metalografice
(lifclite?
\ ll srrlrrrc:r (,lelrrrilor placate
1r1r. lD (! situaIie se recornandd utilizarea ote]ulilor placatc?
llrr) (lrrn
sc face pregdtirea r-ostului qi asamblarea pentru sudare?
llrl
('c
Droblcmc
spcciale apar 1a sudarea otelurilor placate?
:lustcrritice?
Xl\ :it|rlnr(!n olclulilor turnate
ll, i.
(
llr)r s{. (lilsili(i
otelLtrile turDate?
lril.
(;
1 si|lt ( irl.cgr]riile
l-rrincipale de defecte care pot apirea in pjesele
I ri Inirt(: (lin olel?
lr)1.
('lln)
sc face prcgitirca zonelor cu defecte, ln vederea remaDieriii
PIirr
surl;rIc?
lrr
'
('iir('
sirL
(ritcriilc
dc aleAere a rnatetialclor de adaos?
ll,tj r'rr,.',lnl f'n t,!rll r;l|r' t,1'1,l||l.
jrvlr(l
l|| \'t\l(.r(, I l||lor,r'rlr'.r, ti.l ,,,l{,
,tlr.l rlr. x ,l|r1. l
'lr'ft!.ll'lr,'
(lr.
t lDilr('? ::t i
ll,/. l|l r.r, ,1,r'(lllll N'. rr.rr,rr!trrrlil ullllzl tt;t cl(\'tr()zllr,r l|u!it(,lll.l|l? :tll
ll)rl
(
i' t,r1,l)lr. |l. tr.lIr)1,,llk'o lttrr|r lll t.(.nritnh,rcrr
lrir.sr,lor. tllrDl!. rll||
,'lr.l'I r /'| rl' llli
'.
l't.||r]:iirr)irsr,?
,Jrtt
!li
'l
fr,l| l0 lr\l
.,t::
t
frl'l l' |lr ,r'.
'.llr'll'1,
n li'|ll(,1r,?
2,.]t
llr,
(
r. ,lllli.||llirll /tt,,l|
j,r
r rli r,jt li,tltr.l
jri (
fr, sttlt
t]ri
(.it)itlr,lL'
l|r{,lr}(l(,
,l'.
'rr't,lr.r '.t?
IJt
l lf
(
r|||
.
i rl,.l| IIIrIt|.I |r||r.|I' rl'. l|rlL'tl
lr,
tl riu(l;[1,it fr)lrt(,i? 222
:t |l|r,, rlnt
I
, I I I I I
.
I t
, I I I |
.
I I
,
|,I
IILI|,IIII. I,.IIIIIIII)I|II.I,{.111.jrt,:|t. lir srr(l:rrcir
f,'lll,li'
:).,.1
\11
r,
.l'll.'ir.
t[ l l'rl ll nlllllr,l'r'llrlrllllln
2:lt
ll I li t' r', f,, lli ir, [\r,,,r/it i lll,r Il lll,t1l|,lr.t;rt :rl rrllll.ii.l(! sllr.? :]:It
A ,|,1,tt,,t,|t'trltt
:t:lt
lll r |lrr h,,,,,r"thrln,.rtt,r ,rl l,r ,, ,1, ,.1,
.a.:it
ll', r , tlllll|,,Ilrt / r I L.IIL,IIIi.II. ,t,. ir[,.r..
.rl
L l,l|rlti(Ll(. iI;
l]rir
(r)
rtr)rti"r-
I ll l,r n
'lillr,
,r ,
l'r lrrlT
l:ttl
llrr I
'
l r,,l,lIIr. ,rt r', llli
',
,rtI lr'
,llr,llrr.I .rl
I I I I I I I I I I I I , I ] 1
,
I I r.tr. ll,|tlr.tr)r {t.,
I ||t,r lll \r',1',r,1rr ,,irllnrtll'
.:.i1,
ll/ r ll
'.,
t,r,,,',,1,,,, r,, !'r,t,,rr..,t, (l,r l|t
1t
,,,r,, rtr,t
t,rlt,tr.rrrr.tr.t,.trrr,,t,,r,i,r,
Inlrtlr llF,,"'
t,r,,",.|'
r',,
:.jit:t
lxtrll F,r frl,rr'rl,l
l4o
llll t tlrr r,, ,,,r1tr,rtn 1t,1',' lr nr,t,.,.7
:l4t)
ll! I
'.
llrfl[,,lll,l , r
'
l',r,,.]llt',1,. ,t,. ,Lti,r., .;t
lllrt,IrInllt(, I, rt,rl rr,llrlx,rt?i
,ll l,t irr,l{,',,r,il,
||',ll
l,rl I l,i. t,r,,,,.,1,, h ,lr,t,,r n,rt,l,,r,,t ,I1,,!lrt
;,,,,r,r,,,,,,.t,, fi,f,i,,,i,r,i,.,i
:''l
.t!r.'lll',,
r,.r,llll
',,
.,
I,,,r.,,t{ ll,.
:] l:,}
i
i
ll
Itrlrlilr'r
nlrllrtlrlttltrl rl rt {ll{lrrhr rn.l tn
Irl tIrl, ,.. 1,,',,rn i,. lt,,,,,r.n ,rl,r,rt|lt,rt .t /rlt,,l,.t,, r,rl,.;,
l,l I
'|r'r
k,! , ,1r,,,t:t t.r ql|,1.i,, ,,t,r,rtrl,rt LI t,,1,.t,, ,,.,t,.?
I,. I I iF In'r:
t,r,.r,i||t
,(
t,,
Ltr r[,llrr.
l,r I { ,'.
r,r,,,
,ti,, .,. !r,,ti,{,n rrt|,,rtl|lIt
,t
iIIIL||,II,LLL.
.rl (.Ir0
Btllt
t)r(F
L1,.",. t', r. t,|,,t,,rjt,., nt,,,, |l],,, I I,l|lIr ,,, IiI
t,r,x,rI,I?
|
'i
r ,r't
"l,rl
I,r,.1,r,,!rt,, t,LLIL,IIII.. , , 1 , I | | | I I I I I I I I I I :,1 rrtr, ;r ;rlr.t0r's.rlc,
,1, rr
'n
-,,,1,r,.,'
rr\
lll ,!x'lnrFr
ltl{r' tllt
tt x ,,lnlrt r r,,r,ht,,tn
I r
',,
r|lt
l,rlr,tt,,l, I,,,,,,.,,i, II.Ii,L,L. l,l.u rlrjr
)i
jrl,,
lli;rj,.lr)r s;ll(,1,
I
'r
'
, t,,|,,, i,r,l ,,,r . 1,.,,,,.,rr,.t,. ,t,. ,1i,.r,,
.t
irrrl,rrr.rlriirlr. jrsllt,rir (1llltl()r.,
l.lr Lr ,,,r!t..,r
/r
Ir' |,r,.r ,, ,,,,
r,,,r rit l { ,t.",, IL,rIt
..t
;, ,rlctr.h,,il,,t
l,',
',
I,r,,,,i t,i.,
tr.||t|rr llt{t,r ,?
. .
I , r ,r ,
'.
t,r
i
',,1,,,
n,. rrr,t..,r.,n lltr,r,rl ,rl lllli(,tr, s;rlr,
1t
crrrrr sir,t
1,r,,tilt.-
,!1, 1 1, t,,r,,1,,,,t, !. rt,,r r,.
t!.ltr I,ir,r.;u.r.
Ir.r,r.r,rli.rr?
lr,
' '
lt,1,.,1,.l'1', l'.,r',1,.. ,,,,
r,trltri (l||t,i
r,rrrl:ricrr trrrrrrlui
fi l lrlll|jr,_
1,,,,,i|,,,
9||il,tr
'.rr
,',,,rt. !ti,l
ldl
I ,
"
|,F,4iF!,
I
. , . , i , , , , , , r r , , ,
t,,..r,.,tt,,
l.c l,','
s'
.,,1,,
".
-,r,t,.,
jr
t,,.,,,,, t,,,. l,,t
rl{., lll'}
t,}.,rr r ll.,,(r,
t,r,,,
r..1,,,r,
I't' |tl tt4t
I'r,'l'l'.||r.1,, l, lrrr,,10r'ir r.
:!1,
:],l1r
:t l,r
:l.lr)
2:){)
2s1
2JII
2t;(l
u{;0
1t;l
:lr;t
llri:l
'tri.l
:\;7
.,i,l,i
'.,,
t,I I I I II III I I I I I
|ll'''llll.l'l|||]!'||ii|ll|ll|||'lllrlllllllllll.?
I , , Lr ,t
.
t,r,,l nt'..1..
ln.lltrll 1 ,lrlrr,
.,1
i, r s(. n (l(.,r7.{
t}lllnrl,Ut? :t,ilr
l)
l:ll;,
(jc
llx'l)lcrrr(. k.l)ll0l()gl(1. sl)cclIi(c upltr la sutlrrca plurDl)ulrtl? MIli.
rjirlc de rdilos
I:J7.
(iirc
slnt princit)alcle
rcrJull de protcclic a muncll lir sudorea
l)lurnbulul?
XX. Srrrlarou nichelului
$i
a aliatclor acestuia
l:Jll.
('irrc sint
t)rincipalele caracteristlci ale nicltelului
9i
aliajetor sale?
l:l!r.
(le
inllucnlJ au elementele de aliere asupra comportdrii ln sudare?
140. Cun) sc face
l)aegdtirea
pentru sudare?
l,ll.
('urn
se comt)ortd nichelul
$i
aliajele sale la sudare?
l4:i
('u
c(' proccdee se sudeazd nichelul gi aliajele sale
9i
carc sint pro-
l)lcir)olc tehnologice specifice pentru fiecare procedcu?
l4:l ln (e situatii se nplicd tratcmentul termic dupe sudarc?
269
269
270
270
271
273
274
279
275
240
280
281
231
286
XXl. Sud roa magneziului
$i a aliajelor acestuia
1.14. Care sint caracteristicile magneziului
Si
in
jelc
de magneziu?
r.ts.
"ce
tnftuentrX i"
"t"-""teG
ie atieri
9i
i-puiitelit" .sop"u co-po.-
tdaii Ia sudare?
146. Cum se comt)oltd la sudare magneziul qi aliajele sale?
147. Cu ce procedec se sudeaztr magneziul .si aliajele sale?
147. Cu ce procedec se sudeaztr magneziul
$i
148. Care sint DrlnciDAlele nrrlhlFhp tohn^l 148. Care sint prlncipalele probleme tehnologlce specifice care apar la
sudarea in mediu de aaz protector?
t49. Tn ce situalii se aplicd tratamentul termjc dupi sudrre?
clte grupe se impart alia-
sudate
lmbinArilor sudate, cauzele aparitiei lor
Si
modul
\Xll. l)efcctclc irnbinSrilor
150.
(larc
slnt dcfectcle
d() rcmanierc?
287
300
Illl'l )qtaJie
GENERALITtrII
A, Alsctll, l,:l,l:(:'l'lll(:
l,
('lli
l,iil'll tll ll)Altl';A
t{l
('Alll,:
NIN'l'
('rll'l'lilallt,l,i
lllil l'l,AHll,'ll'A llt,; A I'll(l('l,llll,;ltil,(rll lrl,; Sl
rl)Alll':?
Hrtrlatnn ltrlrr || |llrf,t'Illrr tll' t,trnll/rtft! t|l'l ll|tlrl r'1t.1 rrr,rIt' rrrrrLrIr||r'
d
IlgtFlllf
fiiFlllt,r', llllllalt.l llrr,lll/llr,rr lrrr,{ltl,
;
r t
,
r
'
rr I r t r r r
.
r r rrr llurl,r,l.,
('
dll fAIA irIrEly1'n rIltl nulrtl rlr! lrllrh, llurlll'r,r llrt,l]rlnl
l,lr,rr,lor'rlr.
l*rIllxl.
llgrtllrrtlr,rr ltrlrllnrll
rrrrrlrrll r,rrrrrrln lrr rrIrrIrIIIllrr rtrr.l lr,6,llrttl lttlitttr,
lrl
llr
FPslrI
rd
,lWlnt.ptt
l
hl ltlthd r'rr lr,rrllrrrrr.,rr trrrr'il,rllrl lor.rrl, grirrii lir topilc,
1.ric,
r19 rlc sllrlHlr fllrfl llIlt, tr, ll l.l irl
[,.,
ril .]r liirii liliziu.t,a trritri mctal
rlF arlar'"
Hlttltttrrl
Irllt l,rr,t/ll'l,,
,,1,
11,1111,,1,,,,,; i, l, lt(.l,l ll('il ltn('i l{)r!c tr.ll]s-
lllleF
IlFcl,1't
rll' r,rtrlrtl,
'|l',r
t lj1t.'r 1rr|irlzirr,;r lrx:irll'1 ir trrtst0r;i (uncoli
lrlllA
lR l.!l'lr'
),
i
,,,llr
l,ll'i rrllllzrrlr'.r rrrrrrl rllr'lirl rlc'irrliros.
!, l't'i t,.n't't{ Alt('l
rt,
l,ilt,i("t'&t(:
$t
(:ABti
stN'f zoNtrr,rt
FALl,t t'AltAt "t't,lRr{'l,l(,tL?
Lrr
1rrlr,r'rIr.,,Ir,
rlr. rrrrrlrr.r. r'rt irlr', t.illclrtttr lr(rc('sirtil cstc pt.odusir dc
lllt,lr' rrl',' ltlr, (r rrrrrl rrrrrllr.), 1ti1'iiIit
l)lltin(l
irr.tlc irrl.rc trn clt.ctt'()d gi
llh,.,
' '1,,
i,rtrl,rl lltrr.rrtl r,Ir.I ItorIrrI r.grrstitrric qi mgtalrrl rftr trdtros n<'ct'sirr
la lr,'rrl rl, rl r l'lr, i,r''
u
/ltcuI (lr|l)'it:
t/i r/l(10r., ('lil(' () (l(.s(.i'tr(l
r.(,1r,(,lt.i(,ii irrtt.r. rloi t.lcr -
Il.zi 1;111; tcnsirrnc. l)r'sr:irrcarcir ilro lo(: ir)tr-un anr(.st()c
(lc\
gazc qi vitl.loli
rlc rrrctirl. I)('ntru cil dcs(iirrcarca clcctrici se sc proclucit, cstc necesar ca
irr r.oLl;rrrr gazclasir clintlc clectrozi si existc particule incilrcatc cu sar_
<irri r'ltxtlicr., irr ctrz contrar, gazul nu cste b;n conclucirtor de electrici-
LJ
,;
bate. Accasta se obline prin ionizarca gazului,
fcnomer.r ce conste in crearea unor p;rticule
incercate cu sarcini electrice libere (clectroni,
ioni pozitivi, ioni negativi). Ionizarea gazului
,
.
l,o ;e produce datorild tcmpcraturii mari a arcu_
t
-2,,
,,)
lui electric.
f
-.V
Arcul electric (fig. I.1) are urmitoarele
t ,^--
l|[N
-?:
zone corocterislici: zona catodicd (2,\,
zona
anudicd (:.,)
5i
coloana arcului (L.,). 1n proce-
l"ir|. I L Z()nclo car:lcteris-
sul de ardere, pe elcctrocl
Si
pe
metalul de baza
lirr' ;rl. irrcului clcctric:
sc formeaze
'p'"i"-
i"-tiu", dcir'umite pate cato_
/',ri' xlodici; Z" _
zo-
,',.1 ,.,,,,^r,.,,, ,."-_ !""_r"
dtcd, pentru catod (l)
Fi
pate anodice, pentru
,'r..r.,i r.a i""gi-."
".-
anod (2).
,,,r,,r; r
-
r)rrr cato.uca; 2
-
Pata catodicd cste sLlrsa de emlsie de
Datr rnodici.
electroni liberi, Temperatura catoclului este
rrpflrpia'.ir dc t.mperat-r-lra de fierbere
a materialului electrodului (pen_
1r'rr ficr cjrr:a 3|r00'C). ln pata catoclicd se clegaji circa 3604 din cantiiitea
lolirlit dc cirldrtrij a ilrculrri, iar cidcrca cl,. tonsiune
iU,y
rcpreri"ii
t)
-l
ti v.
Palu onocl.ici cstc srrprrsi
;rl.rr',rximativ aci,oa$i lnmpr t.;rtlt
jr
lrti
Ptrrrlrrs
,lo
.ir.lrrl
rlo r-lo, trnrri
(r'irr';r lllfil rlin r:antitatca totalir).
z in tir 6-8 V.
lromltardamt'n tul tri tle clcclroni. Ea are
ctl p;rtl citl,,(li'a', rlar rlrl,rrilS impactu-
rlo{.rii'o .irntitatc
mai mxrc de eildura
Cldcrea dc tensiune (LI;) la anod repre-
Coloona arczltti reprezinte zona dintrc electrocl
Ei
piesd
$i
atinge
li'rnpcratura
de circa 6000"C. 1n ca are loc transfcrul de clectroni
Ei
io;i
r,i st rlcgrrjir circa 270/r din cantitatea totali .le cilclrrir. Cdderca de ten_
,;irrrrr. {/,. cro$tc cu crcqterea lungimii arcului
Ei
reprezintd 6_g V.
l,untiimca arcului l,o poate fi variabitd
;i
repiezinti distanta dintre
'rrrpr;rflla
capitulxi electrodului
9i
suprafala bdii cle sirdurir (v. fig. I.I).
Ar'{ rl r.stc normal atunci cincl lungimea sa este aproxl.mativ egala Ju dlj_
rrrcllrrl r'lcctrodului L"?d". Cind lungimea arcuiui este sensibil superi-
()iu
i
(liilmctntlui
electrodului cu care se sudcazi (1-")ct,) se spune ci se
,rrrrlr';1r'",
,,, ; r.c lung. Cind lungimea arcului este inai micn decit diame_
1r'rrl cI|r'I|orlrrIui cu care se sudeaz6, arcul este scurt
[L.(d",].
3.
(:TIM
SE GIiUPEAZA PROCEDEEI-E DE SUDARE
I)I II'A'TIIIT'L
AIICULUI FOLOSIT?
I)ul,it Lipul rrr.cului se deosebesc:
tt'c d.ascltis, care arde in aer amestecat cu vapori proveniti din
rr,.lrlrl r'l('('l rodr r )ui qi din metalul de bazd, precum qi-cu vipori gi gaze
l,Tr)vr.rill rlin irrvcli:;ul electrodrrlui (fig. I.2);
l:l
Ittt' tttt)Itt'|)L, r'rrtr. itttlr' sttlr r;tt;tt rlc tttitl.r'riitl
;rt{)lt'r'l
r; ltt It|r':lI
, r rrrr.l,rltrl lopll lrill iqloPclil
;i
izolirl tlr' irrllrtt'tt{ir tlircct;1 ;t ltt't ttltti
lll/l
lll);
|tt' ftt'l(ltl, (ill('rx, tt)('rrl,ir(' ltrlt-o irttttosfctil tltl gitzt'tt'pto
l.
l,,r..r
rrr.lrlul lopll. rlr. irr'{irtttr';t tlir('r'l11 rt itct tlltti (fig. I.4);
(lr('l)t gilz('
l,r',1',
l,rrr. Lr, lrlilizr,lrzir: tttllrrtt, ltl'litt, ltirltogt'rt, ;tzol, lrirlxitl <lt' tittllott,
,,rir,llli.r'll(, rrrrrr':rlrt rtt'l lrlr. ir(!'rilr)rit:
.J
l,lA l! l,rl||r tt'llll
.lr'l.r ll , rl rrr
'| 'lr'r
r ,rrti,rl! ,
,,,,
'",
,1" 1,"..
:14ru/
tlh
I l11 I I l'rlr,, rl,lrrl nrr,lh, rl
'
rl !rr l,r,,l"lrrl
,
r.,
!,,r,( \rlrr i
t,,'!!,r'rr
l\llrl
,", ,
't
t,tL,.,,r| ,rrrlr. lrrlr ,r
'rIIIr,,.L.r'.r
,1,,
11,rz,.,lr'
pl.ol|r'lit' qi
',,
,l,litt.rl .,il
ll,r''t
l,rllllr
rll rrlrrlr.l irrlilr',1, rlitt ,rrtr' ir'r'r, :,rrlr Iottrtit
.',,,,i
i,|
,r lr1r1,,r,rlrr,r f,,rrl, rl,ll,,rlr'r (r'rrrro.r'rtl rrrtlr trtttttllc rlc jt't rlr'
trttt,,t
I'lrrl
rrrtrtlrrt r.lr,r'lt tr',.,r. rIr.or,r.Irr.rrr'; :rt'r' r'tt ;rr'lirtttc tlircct.i'r qii
t,,,llr,,ln tlr,,l,
lr,
llrlr rilii),
lrlrrrl
rrrlr. rlllt'r' r,lr,r'lrrrtl
6i lti|
rit, iirt' ;tl tloi-
L , i!,1r., ,1,,t r.lr, i|'r,,l, lnr;i r,,r
Ilr..r:r 'rir Ilr. itrltorlrt:;it itr |it'r'tti[ttl t'l|t:ttir'
rli, | ,t
':
l rl I ;l I'r lr', lt'llll
1rIlirrll , rt rrrl rr, i'l'r'
rll
, llrrr,
r ,!'[4 ir,tllln. a
r,'tr{l ,l.i l rh, r ,"..
r !.lrl ll
,l'1,1, , r"'l l n"llrll
rlr rr , | /rrrrn r,'ll
I
)-
I
nlrr
,
,:")
'l
I1l
)
a,
l:t
-l)ttl)ir
rnatcl'iillal ('l('(:tr'o(rlrl.i,
so docsclJ(,ria: i''(: ('ro(tr.i(: (. (,1(\,tro(r
'lotirlic
fuzibil
si
arc clcctric cu olcctrod nefuzibil, din cdrbunc sau w.r-
1t;rtrt.
Dupil ?.atura, cuTerltului electric se deosebesc: arc electric de curent
lt(:r'nativ;i arc electric de curent cont.inuu.
-.
La curent continuu, electrodul poate
fi anod, dacd este legat la polul pozitiv
al
surse:' de curent,
^sau
catod, daca Aste legat
la polul negativ. ln primul
caz se lucreizd
cu polaritate
inversd, iar in al doilea caz,
cu polaritate directe.
-
La curent altrnativ, rolul de catod
Ei
anod alterneazd intre electrod
Ei
piesi, iar
in-timpul unei perioade de alternaie, curen-
l,'iri. r.5. Prituipiul suddrii cu
tul trece de doui ori prin valoarea zero,
arc indirect. adicd. arcul se stinge
Ei
se reaprinde perio-
dic, in funclie de frecvenla curentului. ln
:.:lrlll"fl"T.lt"l. -de
50 Hz,- arcul se stinge
Ei
se reapri"ite de 100 ori pe
.
,.l;'l:!a.,,Ili!,"Jt
td accstui fapt, se pun problcme
deosebite cu privire
la
;r|d|rca stabila a arculrri de crlrent alternativ.
4. CARE SINT FAZELE APRINDERII (AMORSAEII)
ARCULUI
ELtrCTRIC
SI
CUM SE F'F.ALIZ,E,AZ,A TI'ANSFDRUL
METALULUI LICHID PRIN ARC?
. _-
M_o{ul de aprinderc
al arcului electric de sudare este reprezentat
irr fig. I.6.
Electrod rl
legat 1a una din bornele sursei de curent, de exemplu la
{{.a ncgativa (fig. I.6,o) este adus in contact cu piesa legatd la cealaltd
D,ll'lr;r a sufsc. Uurentul de scurtcircuit fiind marc, se produce
o incdlzire
Ix'rrlir puternicd
ce duce la top.irea capdtului eteciroauiuiil
a materialu_
Fig. I.6. Etape la aprinderea (amorsarea) arcului electric.
Irri rk' bazi din zona respectiva (fig. I.6, b).
prin
indepArtarea electrodu_
rrr (r. pr('sa' puntea
metalicd ce le-a unit se intinde, sectiunea se reduce-
irrr l{.ml)('ratrrra metalului se ridicd
$i
mai mult (fig. I.6 c). tn mo-e"rui
lrrlrt,r'ii pLrntii
mctalice lichide se produce
o fierbe"re a ,irutuf"fJi aupa
lrrrc irr val.rolii mctalici ugor ionizabili apare arcul electric (fig. I.6,t).
l1
'l'r'rll'rli,r'll
t t r r
,
l. i r I r r I r t I
;rllrt
rtr<: sc frrcc tottlcirrtna tlc hr clcctrrxl spt'r'
prlr',r11, lrrrllfr,rr,rrt rlr,;rrrzlllrr rlc srttlirrr'1l rlt'polrrritirtcir crlr{'ntulttl. l)(} ro-
lrlii, |,I',iIrrlII|,
rlr, rrrr.trrl llr:ltlrl crrrl lrr lurirt tlt'sLttlttrir tlitl,oritil f(trfci
Art-
vllrrllnrrrrlr,. l,lrr[clr, r'rrlc r.orrIrllrrtlr, ll ttt'tr.t'r,a mt't;rlttltti prin arcltl
('lcc-
Itlr rrrr rrr' lrirzr,rzri nulrlirl
l)r,
gl't'Lttittt'tt
ltroJrric
a
l)i('ilttlrilor
(lc
mctal to-
h'lI |
'/
Flf"r'lrrl ,.1'lrrr lr", , er.' |,,rrlrll'rl[' lrr lrrrlrHft'-
llrl rt,llllrllll t'rl'lt
l'llr
lllr'
|lll,
llrrrl lllr||l'tlrrrlr, rrlrl
fot'tr'lr,
It'rvr,
llr, rlltr Ir'ttrrItttIctt rrrtll|t ficiirlli
-lt
itl,l'rlrtlrtl llrlrlrl jl lr'L' 1,1111,'r1ll rlrr oflr'lr'h, r'llllt'rrtttttgtrcllcr', irlrrlllt
('l('
lrrllrrll
r lrlrrt' illt,ltrgr,r|'rr l't'it,l
{r'rvllrlll'rrlr, ll l,i'rllrllll/tlt'tt
rlr'ltttttt'tllrtt'
rln trl,lrrl trtlrlt ln
Inrrllll
rlllot'llrr rirr lrlrotrlrrl[,
[r]
l$il t'Hlrllllrlll lr Itrttnh,trtI tll'lttlrtlrtl
,'lltl:
ftrt"
i*crlttlpr lrrclrrt ;l
a lrrrllttlt'lrtt rll
|rstlllttlr'
*uflll dr lctEr rFsrrlll
r'ltlllth'n,
lrt
r't'rtttt
ll
lrrt'
Hli4rl rxhllvp .le l
'rlltll
FlFr'lrh'.
l, alf lll't tttlttlf
,rl,r!r,r'. ililrrul|t Dt,; 'r'll^Nr{t,'l,:lt
Itll trtil,t'l'lrl
llt lllrl,
lltllalele rlB Err,lutu rrr rrr rilrrlrlr r,r, |
'trI''Ir'IIIr''r|
t'tt |rttttIll.rl';ll.i
lrlrre rlrlllllp rllrr
lrrll
lrtl rlr, r,r,rllr,, ,rl ltrttlrft'trtlttl rll lttllirl
ltt
ltt ttlr'.
l'Frltl rldlrlllfri,i r'rttsr ln ir lrtnlrtlrl rll lt,rtlrllt' ltllrrtll titi :rl rlgll'z('(lr-
t, , l lr t|elrtll:=d
ll
r llll,rlrl rlr' ,,llrlllr i' rll ,I!,',
lllt'lrrli |ot|.t'l tllttm|lt'ttl t'l|r'-
rl',,l,r lrrl
ll lrltrgltttt'{ lrtl lll",tn Mr"lrrl rl,' lrrrl|,1|t lrtlll rlr'pltrrlt'
ryl
rlr'11ir-
rrl
.'rrt ,rlrr,{lr,r rrl rlr'
Irrrl
r rrt r' ,rl ttllll;r'rrr;i
lli, ,l'
",r,lx.('
rrrrrl trrrrllr, lt"rllt I rlr. lr,rrrri/r'l
ft,rrrr,h,r l
lult','trl,'rl
nr, frrrt. lll
IlIiitrlrl
lillr', irIt'tnfitritl.rtr tttttti jot
rr,rlrr rl,,rt
'llrll'rl
Il
t'u lrrprrllirl t'r'lrllv tttlll. Sr'tlrrtsclrt'st: trt'l fclLrri tlt.'
ir,r,r"l, r
|'rrIvltlllrrI
rrlnrrl, (1111. l.ll, ul,
lililunr.
(liH. l.ll, lr), t'.tt'r'ttllil
irtr,lllr,
tltA
I ll, r
)
l't'lrllll r..lr,flrtr('lr'tltill( stttltlt'ii tnitttttrtlc t tl ttrtl l'lct -
I I-r
ri( lrrL (:iIcUitarca
arCUlui.
ffiffiffi
.obt
FiA. I.B. Traltsfer
Bilvcrulent de rne-
( _
transfer
Dulverulcnt norrnal: b _
transrcr purvcrutent
fllfo.mr t :-i",i,.r".
pulverutcnt
cxccntric rolativ.
.
Se deosebesc
doud {eluri de transfer globular:
cu picrlturi
normale
5i
r.u piciituli
excentrice.
La primul,
""*"t"-"r.ii"
""aiiii,'_urrrrutu
".,
u."
lrrrrg, picdturile
cad axial snre pieid (fig. I.9,.j,-i""lu
uio"if"a, caracte_
ri\ti(. sudir"
in. mediu o" ito"'"u .i..1
;;;;:6'ii'",1.?'"fi mari (peste
rl)' A), piceturiie
sint aodsaro c'rc
.itrs
i.r a,,J,i"-nr.r'r,,,',-
gazcrLJr din (.o_
l,r;rna arcului (fig. i.9, b).
,
'Transfcrul
prin scttrtoiratit,
sa-u prin
cuntr|1, o\to o \.arianta
a
,',i:,,:l;:i':'l^1"^!,-:il\,lli
mari, in
-",r,,,r'.,i.ii.ii
;';;;'.;,;i,
cind picetura
i,c rucral
race pcrrodtc
o rnnte.dc scurtcircuit
intre electrod
Ei fiesa.
In
fiLj I.I0.sjn-t prezenjatc
ca;.a.leristiciie
""".iui-i*nrL"'
.''
.
Initi_al, acest mod de transfer *" f"io.it- f" Ira""ea manuald cu elec_
tr',rzi invetifi in pozitiile plafon gi
"e"ti"uG.
i;;;;iJi,*#'rrfiri""nra
p".,_
1r'u sudarea
in mediu de gaze protcctou."
gi,'rnui-ot"i-pentru
sudarea
Ir.ir,._r'rr r.l,.r.lr..zi it,v(.li(i :.. i :.rrrl;.ir.ii .. ;r'r. ;r..1r.r.i[ (r;rrlr flrrx), lrl rl.ilca
rrrl;r.ii irr rr,"rir
r,r'',r'1 r(,r' rrr. ir.g()r
,si
;rr tr.r.ircir."ir,i.ii
i,, m(,(riu
lrr.o[cc_
lol crt (l(
).,.
,ill,,;1:;l:1,
jll,*11",:.":,rllfTT.l:.-,,1t.gr". ra. sucrartu
cu arc runs
ll:;:i,ll,ii:,.T,)::,1,_:: .illlll?:lr*i-,'9
c"i.,nt ,,,ritiv-m;i:r
ii
",'il"!"riiiJ,i,i!
'
j.]]:,
ij:11::::_J::T:groasc).
Transferul
sc face i" pi",-,'tuii
lr"."gutatc,
frird
Ali
I {
,,M'
/--,i
I,'iit..I.9. T.ansfer
lobular Fig. I.10. Transfer prin scurtcir_
dc mctal de sudarei
cuit:
:1"..-.,
t.i::!i.
sroburar cu pF
d
_
rorma picaruru; b _
scurrcir_
normaje: o _
cuitul:c_rranslerutpicaturri.
lrjrrr{ftr iu
rrr(rturt mari ex-
ccnl.lce-
ru
a 'E
[)
b
lrr rrrcrlirr rlr. COr. ln acest caz. se sudeaza
l11.( vr.rl;r tlr. scrrrtcircuitAri
cuprinsd intre
Irr ;rljrr'.r cclor trei tipuri
'Oe
bara mii
1tt
it1 itttlutIstti,
folo*i1 1n sudarea in mediu
lli
cu sirma de 0,6. .. 1,2 mm, cu
100
9i
200 ori pe secundd.
exista
Si
aga nurnitul transfer
de gaze protectoare,
care este
,, , orrrIritrrrII,' ,r l t r r t rr
'
fl l r t l r t i
lrtlltll
rtlltrl
'rr
It IrtrI lct rtI
lllolrrrl;rr'
lt( r'1"
'rl
,,rl rlt, t.rtrir.trl
(.r'li,l't rr, r,.l)fitl)l't iIrrIIrtI:;ttt i rlt' r'rttr'ttl itll('tlr,tliv rll
1,,,1,,.II1,, rlr. :Jli,lr{, rttltt I0l) Ilz lttltI tl0rtrr itttllttlr;rtri
s(' [ol lllcilzl"t r'
l)i|ir
i,,.,i ,l,"rrt,it',1 lillrirl, trrt,':rl rllsptilrrll lrtttrll itl tt-tottlt'ttIttI itrtPttlsttltti
rlr'
,,,,,,,,i ,it
.11.
i 1 I I i I
.
r ' i r
1
r I ;"r irx i;rl r.1l*,'icsrr:;rrrlirlir.
1,.;rzr,l1 irr.r.:;lr r i lr.irr*rf.r'r,irrl
r, pr.rlttlitll irr Ii11 Lll
t,
,u
i il\
,.*
l'ltl I ll l llrr",l' r l,r
lrr lIrl'Lrl',rrrl
,r l!'r r"nr |r
I'li nrtrr ll, tr
I',
' '
I' n
I'l
I'lrrr ll I'r rrr I'i,
(
l'l lNl't,lrl'lN'l'.1 Alll' t'l[ll'ltt, [l;rllNl"l'll' /tsl ]'llA :\ll('l I I I
l,l,l,,l"l'llll' Sl
I Alll
'ilN
I Ill llll]l'l,l'
Il'N'lrtll lNl'A'lltllAlll rr Hrltt ltl',llltl l ltl': I l',1'l',('llrl,lrl
Hl
rl'
l,l
rl,t ll
A llt'l
rl,l rl?
I !,l,rrttrrt rrt, rrlrrl r,r , olrr|lrrlri i,r rttt,,,ttrlrt, IIr'r'I|rIIi'' lll.rilril, r'lrtr'
rl,.r.
llllrr.,r
lt|tlll rlrrl, rr,rlir|llIr',lr
1,1,r'"ir,'tr
irr lrlri1l' rlI rlilcr'lirr |r'r,
t,,,ll, lllrtl
'
lr lr r,rUrt'll. llrll"l lli i'. r"tlrll l, rl'rrrlr'rr, rrlr'rll lrrl r' trl ri
Pr',r
'1,t, '=
l ltF i.rlrtsl llHlr.n r'I It,rrIrrIrr|
';l lrrrrr'
l'rl tllrr I'rrlr' ilrrtrl l,r r'' l llliri
ri'i,;i
'liFlnrlA
tlF ;ttFtla ll,rl'rllln 1,,'1, l r rrrrt'rr'11,,, rrrrrrl t'ri |lritrrlrrr
l,r
5lllrca ll
'!1ll.,
lls,
iFr',,ltrFr,rrl
,r' lr,rl r'1,'1"
't,t],,11'i
!',rl,r ir,,rlll.r{ll r.rr
rlrriil .\,',r"li ,1,
|ls"qit.
.r rt,rrl'rr ,lr,lrl,
'.r
r,rrrrr, 1,
,.
rrllrrl ,r,rrlrri"
A
il
,\l
i,
I
lir llr
'
,i,,r, ir,.
"
r
'
1",1,,!il I
, ,ri'i li
'
l, ,,1,', r,
't,
lL, rt,
1,,,t I l:1. lrrflttonlrt nrils('l()r-
,l', {'1,.1 irsllpr'it slrllulrli ilr-
t,,
( u llri.
1,r
",
,rl ,lr rr'lrr. rrr
lrtlrtl
c['r'Itrtt|ttItIi, itr(:tlltti
1i
picst'i st'Ior-
illrl,rr I rr r11rrt.ll l'ilr' :r' irllttctt(r'irzit It'r'i1lrtx, rl'zrtltitnta tlcviittrl
l,'
1.,'
lllrr rr,'rrrr,rl.r (1i11 ll2).
()
itlflll('rr1ii mlrr(' il:;lll)til il{t'rilrri
,,,rrr rrr.r'.r'1,, rl' rtli'lirll. ItIiIIIrli Ii((' (ti11. Ll:l), ltti rtt tittt' :;r'' trl;r
tl ,
'
. r,tLr, ,, ,,'riln' rl
ri1,,ilir ilr rii)(,{.iirl lir {
.
I I : , i I I I I I
.
i I ( ,
il (,oli (fi/.1. Ll.l)
;i
l;r srrrlitr.t.ir
lirltlcl()r.
llrr)lsc
(li,.l. l.llt). l)ctir.r,r,lr ii,.",ili,i ,,, 1,r,.,, r..,"i-iit,i
(
u:ii'ilrrllor (fig. I.l(i),
ltrrtum 1i
la mirl./_lir.t(,ir
lrilscl,l. iirn:
( f i;1. I. l7).
.
I,'r'lomcrrul sa produce la sudarca in cufcnt continuu.
iD
(.llr('rI
irltcrnativ cfcctrrl fc]tomenr.llui se facc toartc puiin
crrp lir <.irp a
rlc-a lungul
sc sudcazl
La sudarea
resimlit. ln
!'irt. I.14. InfIuenta
nraselor de o1,el in
cazul imbin:trilor in
coll irsupra suilului
nrcului,
r,.
I ,?
,'\ 11 ,'i
f-\'\llr2'l
I \r I
Fig. I.15. Influ-
enla maselor
de otel in c.r-
zul imbind.ilor
cap la cap a-
supra suflului
arcului.
Fig. I-16. Devicrea arcului de-a lungul imbinjrii.
:i.), r7-a-.\ z',:,S..
\-
Fig- I.1B Eliminarca devicrij
arcului prin inclinarea elec-
trodlrlDi
,rr:,rrl
r,Lrlcrrtrrltri rcdresat efectul srrflului este mai putin resimtit decit
rr
"rrl
\lrl;rrii in curent continuu
.
l')l|ct.alt: stllttlui pot ti eliminate sau reduse prin urmitoarele ?'re_
rr) Vrrr.irrlirr inclina!iei electrodului (fig. I.1S).
llt
--*
l
L'
l i;:- I.17. Devierca a.-
(
u lui la extremititi-
lo imbindrii
lr)
('r,lllr{
lrll tlrr lllil il ll|lrlli(' r.i'l
"l'
itllc ttl ttt'ti ;tlltrr'rP(. rl| rtt|rtl
rl,,lrti l ) r '
I
r I I r ' . , t t r ' ; t rrrttl,rr lttlrli tl, tttltr,.t
l,r'
lllil lll;l r'ticlrrlici ltt irlrttii r'
l',,,'t,.rr..rla,/r l)r'ill
|lllliTirl.|';t ttItrIt |IrttIItIII I I l i I
I I
I I
(
'
I i
( (
'
I
t
ril
I l! I |l I I||IIIII'|I|'|I ill'\ lt'r ll i|' rrlrrl
l'r
lrr l"
l, xtr"!r rr tl"rr I I r'rrlrr' I' rl" rrrrr"ir
, I lr',rl,,,rl|| { rr rl,,i|li , r,rrlir' l, rl, lll,"rr
(llil I l!rJ
,ll llrlrlrtt|. lll rllll't
ll'l
rlrr|l
"rlllrlll
rlr'lrl i t"r rll]rll'
r1 ltrlarrttlttr,t r,rl'lrtltll tll tlrrrr'r1 lrr lrllll I'li"r'l
lrrttrtal rlt' rl' !,r1,'lil ll lrlrr{l lllll,lr'\'l,rllR
r'r' l'Irllrl. I I lrrl
r.rtrrlrrll Ill,r]llrr'l ir'
llr,rr l r l rlr, llr,r r,
.fl
I r|l!,irl||ll|l l l||
lrlF"f,
ll llr,rrllrri'll"r lllrrtl dlr
'll
llt l
'rrrrrl |"'rllrll
1l |'larrrlere,r;"rr"
lr'l r rl'
I'rl"'l''l'
'
rl lrr'rl rlr' I
Irl lI r'e.trl llllrrl Flr{tllrlltlF I rr lrr'r'r' lr'r"rrr.rgttr'll"
ltlr rb ll{tlltHlltl! tttllrlA'nl:C
lFltll
'lqlf, 'r
rrrrll llltl'!r' rll''Irl"r' lrr
l"rllr'r
trt+i lllfi r''ltF lrrtlliF{'l llll{e lrll.tlli'r
laA l'r itti' fl'l lrt'll'ii
'
rllr I
h fnlX tlll'l' lfl'' lrllllAlll':
I I {AF tl^, I trl Nt
rAt
I I I l,ltrx l,l,l rl, l)1,: lilrlt^lll,l
r l' illr l'l l'l lllll
':
lltt|$
tlt'r,l'rl
rlr trl'r rrrrl..rrr"rr ,lr',' I lr"
'-,,,i,,,,.,,,,,',,rl,,,lii,
l,t
'
,
'
l t
'
'
1 , , l l , r r l r l l r",lr, t rrtrtltts lllirtltlill
(lt' (il
rlrlrtr r,,r 1'',rt/rIrrtItIIrtIr|, l.r r'.rfl' IIIilii iII(';I rlirtnci t'lt'r'll lrtl rlt' t
"r
li. , .t rr
',rtrl',
lrr lltl'| rrr'.r rl| ltr.tittlltt'r' lli'-ll llllllllll l'nrlrittitt'ii st' tr"r
ll-'4 ,i llr,rirt!l ,lr,
',rltr'',1l'lor',
.
. r t , l , r r t
-
, r , r r t I t , t t r , t t r I ,
l.r r'.rrl rtllll,t'l( lllif( itli Irr'tt'itlizt'ltzit nl('( illliz'll
ll)
c. rNt,'LUttN'f'A rr^c,l.otilt,ort TIjilNOLOGICI
$I
A TiEGIMULUI DE SUDARE
ASUPRA IMBINARN SUDATE
,J.
(JAI'I'
SINT PARAMETIUI REGIMULUI DE SUDARE
;I
(]TII!I
S!] REFLECTA INFLUENTA LOR
N SUI'IiA CALITATII CUSATURII?
ln
(.omplcxitatea
fenomenelor ce intervin pe parcursul aplicirii pro-
lr.r;rrltri tclrnologic de sudare intervin o serie de mdrimi sau factori, iare
r;r'ill
intcrdependenla
Ei
corelarea dintre ei, influenleaze atit asupra arcu-
lrri llcctric de sudare cit
$i
asupra cusiturii. Ace;ti factori se pot impdrtl
,,, ,l'|lrar gfltpe gi anume:
a) grupa parametrilor tehnologici de
func[ionare
a orcului electric
tlt' su(lare, integratri in genericul
,,regimul
de sudare{t gi
b) grupa parametrilor tehnologici d,c aplicare a tehnologiei de su-
r l, r lL,.
I'irrametrii tehnologici de funcfionare a arcului electric de sudare
iirrt:
u"
1,
L"
D,
Er.
EL:
:
U,'cmli
o
_
|.21 1U\
r,tr. r':'rldura liniari a sursei termice, in cal/cm;
1- randamentul sursei
Ii rnticc
CLr cit 1" qi U. vor fi mai mari, cdldura provenitd din sudare va fi
rrlri rnirrc
$i cu cit se va suda cu viteze rsmai mare, :u atit cantitatea de
('illrlrrn-r
in imbinare va scddea,
linindu-se
seama cd in componentele ce
rc rr;rrmlrlcazd prin sudare, cantitatea totald de cirldurd introdusi provine
rlirr cirltlLrra dc preincdlzire
$i
cea a atcului de sudare.
,\lcgcrca energiei liniare cu care se va suda in condilii optime de-
pir rr l0 rlc grosimea componentelor
Si
de temperatura de preincelzire
$i
r.r.:r r rttt lri;r tt h-r.
In lirlx'lrrl I.1 se indic5. r'alorile Ez pentru diferite diametre de elec-
Ilrrzi
;i
plocr.cloc cle sudare, exprimate in kJ/cm (1 kJ : 1000 J).
I'rrlrrrlctlii tehnologici de sudare
joace un nol major in desfdqurarea
p|or.r.srrlrri rlt'srrdare, fiecare aclionind activ in domeniul respectiv, cu
l0
-
tensiunea electrici a arcului, in V;
-
curentul de sudare, in A;
-
lungimea arcului, in mm;
*
liteza de sudarc, in cm/s;
-
energia pe unjtatea de lungime (cm), datS de relatia:
l:I.r h llnhlJl Irnlrrr
rllfr'rllo illurrrlro rlo rll\lr(tzl
!l Dnx od(o do irxlllro
t,.i.(.d,.xt
(tc n,,tuo
Sllrlorr. lllnnualtr cu
lr',zi l v0lili
o 3,2t,
(t4
o5
o6
Sllrlnrc sub tlrx ($i
slrntrrri r ulIiplc)
7
-11
9-13
11
,18
13
-20
9-26
l',,r1 i lr,t,,r'rl(,lx'ntlcrrlir ce existd intre ei, influenlind geometria cusdturii
I f ltl I llll) :,,i :rrrIlmr':
l/,, inflrr.ntcazii asupra ltifimii sudurii (R), in sensul cd, cu cit
I rr'.11,, ||.||,irrrrciI rlr. :irttlitrt' il irrctllui, cre$te
Si
l;l!imea acesteja;
l. irrflrrcrr[r'irzii ersupra petrunderii (H), care creSte odat5 cu creg-
lr,l.ir r r rr r.rrlr lr ti rli'sudare;
r,. irrllrron{cazi asupra supraindltarii (C), aceasta crescind la o
'
tt, .i ,l' ,rrrl;rrc mai mice, prin
rlr
1r,rrrr
r r ir ,rl,ur(l(.r)ti't de metal
9i
r l e
",
r ,..,
'
t r r, l , r , r'('ltcrea vitezei de
t
"r,'1t,.
(
u\ i tc,sectiuneacu-
ril'llIl , r,,;1,. r'<l;rtit cu creEterea
r rrrlrrrlrrl rl, riu(lare
{
gi scade
r,,latrr r,r I r, -lr.r(,il vitezei de su-
rl.lr r, Ir,,i,
l)irrirmctrii
tehnolo-
Fi,
i ,1, l!rr
11,,11,111'
- arcului elec-
lr' ,r,
',,r
,r, I
, r;i /-- influenleazi
, I.rrr,r,l ,lr I'r, t;rl {lcpus in unita-
lr., irrrl ,ll sLrdare optim
|
. , ,,
'
,,,,r ... ,,
rLrtd se ela-
l, , ,
^
I, r,lrr,,'l,,f ilt funclie de
1,r
,,,t, ,,t ,t rrrl,rr.r,, calitatea gi
4
r
'
il r, .r r,.r t,.r L rll ll i pieselor de
',1'r
,I'
Rhd
hi/ne
Sudorii I
l,r trl', 1, lr. Ill, I.j], I.,1, qi I.5 se de influenta principalilor param('-
lrr ,rt l1;lrrrrrlrri rlr, :rrrrl;l.r: asupra cuseturii la sudarea manuali cu arc
!1,,r,r,, l,' rr,l.'r'..r '.rrlr li1r'irt de flux
Ei
respectiv la sudarea in baie de
Sr
\1s
'sN
-sP
flddo-.lha tudar/l
Fig. I-20. Elementele caraclcrisUcc aleunci
imbindri sudate.
2l
.E
1
2
!{
I
I
i
U
,5
ll
r{
"L
hE
3a
"e
!';
"*E'g
.qld,,
trE!
r
sE
2
as
, |?:
AEE
il
!l
il'
lr
!
I
l|
fi!
nl
li
I
I
I
I
a
b
E
$
I
I
l
A
tr
6
;
I
t
I
J
E9
JA
3
,t
I
gl
t
J
-eB
gE
9.
:EE
3;
,n
b
6
cH
En
r.4
l1
[-
tl
-g
t
8.9
;
;"
.1 .c
5 E'E
3r:
.q
B.
,5
B
d
'n
rl
31
.aI
I{
tt
ll
n
it
IJ
B=
J.r
s
g's
!l
s
6
Jo
.it
6E
tr;ir
nR
xs;;lr
.s
8,,
HA
jir
I
l
I
I
I
$I
r!i;
riil
t!ii
Ir
23
I nlhronlr lnron8lldlll +urottulul do oudep {J"). r vlt.r.l dc rurlarc
(o.l
r
do rnru ll goi (Uo) ta eudoreo malua'|tr-'au arc clcclrtc qt ereeiJir i
rS\.LEt,bb
12t416?
N
I&HzffirTM
9H
'l'.1lnl l Lt
I lerl!lunll
lnvelltl
a
b
ua
rrxplosr!a
ti
nere-
gulatd
PIate
spre
defor-
mare
I\tare
Aprcape
regulat
Risc de
suflud
dactr
elecho-
dul nu
este
blne
ales
'li'pirr.a
{lcpunc-
rii
h\ormell Prea
Iiniqtitd
Foarte agi-
tatl
Normald Aproape
neregu-
lat{
Linittitd
Unifor-
md
Prea
bom-
bati,
incstc-
tic{
Plati, dc-
formattr
Prea
bom-
battr,
incste-
ticd
Semi
bom-
batI,
ineste-
ticl
Semibom-
batl
I'llttlln-
(l(,tcr
Optimi shbe Foerte ma-
re, inutild
fi
pericu-
loasll
l\tare SlabI Slabl, lnsA
acccpla-
bilr
(:rrtcrul
It(' (lc-
(,ctr.
l[r)l)fl-
lr llu
Circular,
regulat
Defor-
mat,
der re-
gulat
Deformat,
cu ri6c de
lormafe a
fi6urilor
Regulat,
dar
adlnc
Defor-
mat,
cu risc
de apa-
rilie a
sulluri-
lor
Regulat
ti
pulin
adlnc
Lipsi Pot apd-
rca pori
$i
in-
cltlzi-
uni ne-
mcta-
lice
Crestituri
marglnale
(pe toatd
lungimea
dacd Us
este mare),
Bulluri
ti
Iisuri
Crestd-
turi
margi-
nale
ti
coam{
Ia su-
durile
de coll
Cresttr-
turi
margi-
Dale,
suflu
,
fisuri
Numal da-
ctr electro-
dul
Si
re-
gimul de
sudare
slnt alese
cotect
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
a
1'ab.l l La
Itllluoxlr r0flhntllnl rlo srrd{rc r$uprlr lornlel crlltittrtrll (la rudnrcn h blle do zgurd)
El.ncntic resinn,tui (nDdificdrile tn seD.ul crrFtc.ii)
Vlt.zn do avtrns a
rlrnx l rl(lrod (n/h)
l,i .trunrl de 8ud[e
I
I'h'I l,r I Pc.r.
::oo
"t1,.
2uO n/h.
(lrt(ntul
I (h.htnl
t,rnn h I
pste
{x, A
|
4OOA
blii de
libe!n L6l.ibc^
tl',,r' I'I ll
,1fl rr,l r l
Lir ll'llttl
{"stI
"rii
llll dc
l':rrli(:i-
llnzlt lll
s:I t llrii
CretIc Crelte Scade CrcSte
foart
putin
Nu se
modi-
ficA
Scade
foarte
Pulin
Scade Nu se
modi-
lici
Crette Scade Scade
foaIte
pulin
Crefte Scade Scade Nu se
modifici
CrcSte
Scade
foa e
putin
Scadc Cre$tc Crc$te Scrdo Scadc Cre$tc
Ioafte
pulin
Crrtte
Cregte
foarte
Pulin
Scadc Scadc
Ioartc
p ulin
Cretto Scade Sca(le Nu se
modificl
Crc$tc
vrkrri orlntatlve privlnd alcgerea curctrarlllll dc arldarc 1" ln
r.l(.clroilul[l
9l
d grcstmea ltrvelltulul (srldarca manuali cn
Tabelul 1.5
tunc! Ie dc dlrrnelrul
clrclruzl ln!cllll)
,ill:ilillii'J,
I
r.ve,ie subtile
I
lnvelir sros
I r,*,'",
"" '".u"-
ment sporit (U0-rs0%
(rao
-
r506^ )
'..t,:,
:t,:t5
70 '15 80 100
110 120 120 160
','
I
'-
,,..
I
,*
r,,,
|
,r,
150 160 170 220
190 200 230 2?5
240 260 280 380
(
)l$/n'rllt. 5( r(c{rrnDd:i utilizarca valorilor prescrise de producdtorul de electrozi.
:ll
lrtllucnltr ltaritttrctrilttt'
rcginrulrti
rh. llttr. l,tt sit,litr,'lt , tt itt't'st plo<r'tlt'tt
g,
'r
li rlt: factot'i:
I
)
I,'actori mctalurgici.
ll) I,'rrt toli dc f ormi.
lfr(lorii mL'taltrrgici vor fi descrigi
rlc sttrllrc itt clzttl srtrhitii rltlt s(rttt
intclvitr ilt lll(,d dcosol)it
(l{)tt'l (
ilt('-
in capitolul IV, ,,Matcriale
de
Fig T.21. Variatia vitezei
(le topirc a slr-
m;i de diferi*' diametre ln funclie de
intensitatea curentului de sudare'
l,r, l'r'i rhr {orml. Influen{a
parametrilor regimului de sudare asu-
t,r
I l,,r trr,'i crtsitturii este indicate in tabelul I3'
lrt''r',itatca curentului de sudare' Pentru fiecare diametlu de sir-
rr,i. , rrr, rrlrrl tlc sudare are o arie corespu nzeloare. u
Yulot.ilol,**"T:*lu
..1'll.''lrr.litrrrircorectd.PestevaloareamaximaiisubValoareamlnima,
.l'lll,'1.'ll.ll('colespunzetoaresauarculelectricse.intrelupe(fig.-I.21).
r.' ,,,',, ,i ,r,lri.L,,i,in pio""."lui nu sudare
qi pentru. unilormitatea cuseturii'
',,,,,,
i,,,r 'li,tt,'i t.^ebuie sd fie ctrelat cu
^intensitatea
curentului folosit'
l,..1irur';r minimd de stabilitate
a arcului este de 22-25 V' in
,
"
,,, ,t, ,li rrnctrul sirmei Ei'cle
calitatea fluxului'
De obicei' la sudtrrca
I
"rLllr
Lrtl nu se fol;ses; tensiutli mai mici de 26 V La sudarca
'
,'r, ,l ,ll, r'rr;tliv, arcul fiincl mai.instabil, sc recomandi
folosirca ttnci
r,,, i,i,l rr,r rr;rt'i cu 3-5 V.
l, lul
1i lxrlaritatea
curentului. ln cazul suddrii in curent conti)ruu'
rr
",l
rl'l, rrr,ri lirrigtit, aspectul sualur.ii fiind mai uniform
dccit la sLrda-
r' , r,, , rrr,rl .rllllnativ,
Lr ,.,.'rrl irr t lr')lrrin!i-rrii
l
,r il rl, ,r rrl\'r'l:ii,
curentului continuu,
in general, se foloscste
125
/n/ens//a/ea curenlu/ui I [4J
ffolrtsirt'a cut't'rrtultti r:orrLitrLlrt sart irltr,trrtliv csto |orrtlillttttalii tle
l)rol)r'ictirtilc
fluxului Iolosit, cxistirrd lluxuri carc nu pot {i folosite la
(.ur, rrt irltornativ (dc obicci fluxurilc bazicc).
'l'iDul
;i
granrrlatia flurului. Iluxul inlluenfeazii stabilitatea arcu-
lrri, rrrlirrcimr.a (lc pitrundere, formarca cuseturji
$i
aspectul ei exterior.
0'
tr'is. I.22. Influenta t"titi;i'"f1"*t asupra seometliei
o
-
sudarea In poz191e urc5toare; D
-
sudarea ln pozitie co-
borltoare: c
-
modilicarea -tormel
geometrice a cusAturit la
sudara tn pozitie urcstoare; d
-
modificarer Iormei gcome-
talce a cuslturii la sudarea ln pozirie coboritoare.
('u (it
granulalia este mai JinA, cu atit stabilitatea arcului este mai bune,
Irlrrxurile cu granulatie fini au o permeabilitate reduse
$i
atunci cincl de-
llrr.jrrlctr
dc. gaze este puternici (de exemplu table urnedc sau ruginite) pot
liinrin(' pori ln cusltur6.
lnr:linarea piesei. li.r pi'actic5, nu se folosesc incliniri rnai rnari de
't--7" 1a coborire qi 8-10" Ia urcare (iig.7.22).
Iuclinalea electrodului. Fati de dilectria dc sudare, elcctlodul poate
fi ln( lirlat
,,inainte(
(fig. I.23, a) sau,,inapoi4 (fig. I.23, b). La inclinarea
.,inirintc((
patrr-rnderea se rednce (fig. I.23, c) iar lalimea cregte (fig. I.23, d).
l,;r irrclinarca
,,inapoi(,
cresc patrunderea gi ingrogarea.
lrr uen{a parametrilor regimului de sudare in cazul sudirii electrice
rrr brrio rle zguri, Diametrul sirmei, In general se folosesc sirme cu dia-
rrrr'lrrrl rlc'i) sau 3,25 mm.
Irrtr.nsilatea curentului de sudare este un element dependent de vi-
tt','il {l(' avirns a sirmei-electrod. Curentul de sudare crctte in raport cu
|r{'ril('r(,il Vilc,aci dc avans a sirmei (fig. I.2a). Cre$terca vitezei de avans
rr silrnclor cstc ljmitatd de posibilitatea apariliei fisurilor de cristalizare.
Iir'rr:rilrilitrrtr.rr t Lrsirturilor la formarea fisurilor de cristalizare cre$te in ra-
l)orl
( ll (,rcslcrca
vilezei de avans a sirme]or
Si
prin urmare a curentului
r lr. ltttlirtt'.
'll'rr:rirrrrr.a. I)crrt|u sudarea pieselor din otel carbon, avind grosimea
crr;.rrirr:rii irrllt. 40-300 mm, cu sirmi de 3,25 mm, in curent alternativ,
r'.rlorrrr';r ol.rtimi-r lr tcnsiunii este cuprinse intre 40-45 V,
:.1r;
12" 8'
[,utrgitntn lilx'rri l ni]lrrci rtl)lr'/ilrtiitlistirrrfa
tlitrlt't',vitlLtl
;r'irtlirltt-
lri si sul)rirfatil
lrirll rlc zgrttir'
t't"'gi"tt'tt lilrt'r'ir rrpliml
1l'ttlt'lt
sittttt'll tlitr
ll"l.itj.,;l:ii,,"' ,"l iri,,,r.t"tr,,t
,t,' ll,2ii rnin virriazil intre
li0-u0 mm'
"t' ' ';ffiil;
iiii a" ,g".i,. Grosirncir
st|ltului cle zgurt lichidir var.iazir
1,,r,,'
'l;;:7;";;.-Bip"it"
fi mr'rsurat cu ajutorul sondelor montate in
90' 70' 50' 40' J0'
ffo-c-a--\
d
tt
[yrdJ
fig. I.23. Influenla inclindriiaelectrodului
asupra
geometriei
d
-
sucrdrea cu erectrocr incrinat inajite':
b
; s,l5;i"T :u :i::1133
', l, lll],','".,:'iioj' ;"'.,i""d:iff:$"i::$"",',*i;
i*.fi tiy;u
; ;;;;i"t
I l,r l.'1. llelatia dintre viteza de
,,.,',. .r sirmei-elcctro.l
qi intcn_
'. t.'t,., { urcntului Ia sudarc [3]l
. I llrrr AN-8. slrml Sv 10G2,
! :i llrrrt si {/.=(44-lti)
V'
Fig. I.25. Forma
l)eii la sudarea
ln baic de zgu-
rI.
at ia| 400 0 6lt 700 d1J0
turentu/ de sudaretAl
27
pl;'rcilo rlc formlrrc sirrr, m;ri simplu, pt.in scrrfundarea unei vcrgclc clc
s ilrrr ir,
Li'i(imoa rostului,
il)tro 25
$i
;i5 mm.
l,i'ltrl curcntulrri.
r lllii
(,irro
t lofavorizcazi
l,ir: I.:lli. I)czvoltalco cristrlLtor coluln-
r.r'. lr Iur,(lio de [u|rno biii de su-
darc:
.ristalclc se nrulnesc cap h cap; O $l
, .riilriclc sc inlilnesc sub dif.ril,c ur-
IIrlIrl; rl
-
crlstatelc se curbcazA la tocul dr,
intllnlrc.
adica spaiiul dintre piesele care se sudeazi, var.iazii
Dcsfdqurarea normald a suddrii se obtrine in con-
stabilitatea arcului electric. Aparitia arcului elcc-
tric conduce la deranjarea stabilitatii
procesului de sudare
$i
la formarea
defectelor in cordonul de sudurS. Din
aceaste cauze, folosirea curentului al-
ternativ qi a surselor de curent cu
tensiune mic6 de mers in go1 este
mai ralionald.
Forma gcometrici a biii de su-
duri este determinatd de regimul de
sudare qi se caractcrizeazd prin
ldlj-
mea B gi adincimea H (tie.'L2b).L:e-
{imea
cusdturii determini pdtrirnde-
rea cusiturii in metalul de bazd. For-
ma bdii determind directia de dez-
voltare qi forma snb care,se intilnest:
cristalele columnare, care cresc in
doui directii opnse. ln functic de
forma biii, cristalclc se intilnesc la
ccntm, cap la cap (fig. I.26, a) sr-rb di-
ferite unghiuri (fig. I.26, b)
Ei
(I.26, c)
sau se curboazd la ]ocul de intilnire
rL'r.r'nind tangente la axa cusdturii (fig. L26, d). In primul caz, la locul de
inlilnire a cristalelor, se formeaze o zond cu rezistLnta scizutd la forma-
lr,:r iisurilor, Cusiturile la care cristalele columnare se intilnesc sub un
rtrrlllri asculit sau la care se curbeaze la locul de intllnire au o rezistente
r,prrlilir fal,d de formarea fisur.ilor.
I,l)rma optimd a beii metalice poate fi apreciatd prin r.lcterminar&
lor,licicntului
de formd a cusdturii
Q.,
care este raportul dintre ldfimea
1i
rrrlirrcimca biii metalice, respectiv
R
Cocfjr:icntul de formi poate varia intre 0,8-10, valoarea optime
liirrrl crrprirrsi intre 1,5-4,
I'r'oplir:tirliIc mecanicc. ln cazul suddrii olelurilor catbon se observd
o lr'1|I11.1,I',' irr zona imbindrii a caracteristicilor mecanice care caracteri-
z, rr,,ir plrr.rl ir,it r rtr.a (alungirea relativd gi gituirea la rupere). De asemenea,
it /.1'l' :;1, rrlrst:rvir o scaidcre importanti a rezilienlei, datoritd structurii
lllr|r,{rlirrr' Jrlovor.lrtc
tk supraincdlzire. Prin aplicarea unui tratament ter-
llt
llrir' tlt' ttttrmit lizill'(' s(' illr('llislrt'ltzlt
tt itnllttlriiliifiltl scrrsilrili il ttllltlor
rtrtstttr
proprictil!i mcr:itni<r''
"
'lrr'ant,mitc
sittrirl,ii,
(rind proprictir!ilc mc('nni(:e
,r'btintlt('
(lul)i1 sLl-
rlrrrr, slnt satislicaitoare,
sc apliii numai'un tratirmcnt tcrmic dc rct'oit-
r'r.rr'
I)cntru
detensionare.
Iutlucn{a
pararnctrilor rcgimului dc sudare in,cazul sudirrii in CO"
r
,,,
r,,.iil.i"ii"ii" iursei rte curc;t. sc ob{ine o stabilitate
-satisfdcitoarc
a
,,r;:,';i,;;
';'i;;;i"
;o"a-.rr""u
de--cure"t are o caracteristice
cxtcrni rjgidii
1r'r
rzorrtall sau u$or urcdtoarc).
Tabclul Lt
I rl,r
lntcnstttrllle cunentulul dc suilare tn lunclte ile
'llsmclrul
slrnel
hr.lflrl slrnrei, ln mm 0,5 0,8 1,0
1,6
I rrllnl ( n curentuluit
30-100 60-150 80- 180 90
-210
120-350 200
-5(x)
,c
I
lst4
lII
lr
lnl('nsitatea curentului de sudare' Limitele curentului de sudale
lrr.rllr
ol)linerea unui arc stabil sint indicate in tabelul I'6'
'
Virloarca curentului determind forma
qi dimensiunile
cusiturii su-
rllrr.(fi11. I.27).
ts
iE
-is
s
I tt 1 27. Dimensiunile
, r',irlrrrii sudate ln func_
ll,,
{1,' intensitatea cu-
r,,ntului de sudare.
Fig. L2B. Vitoza dc lna-
intarc a slrmci in ftl,rc-
lie
de curcntul dL' sLl-
date.
pentru ditcritc
diametre ale sirlnci.
ll,
Ilrrirrl
intcnsitilii sc face indirect
prin reglajul vitozej de inairr-
r',,, ,,
',,,,i','i,
rstfcl ci la creqterea vitezei dc inaintarc a sirmci r:r'c;tt'
lrtr r,llrl.ir .tut'trtttltti tlc sttclarc $i
invcrs (Iig' I2B)
to
./r [a J
lnllucrr(u tcnsiunii rrrcului
1i1,,. 1.29,a
iii
b. Intcrdrpenden!a
lrti rlc: sudirre cste ilustratd in fig.
lrrflucnla lurrgimii libere si
lilrclii ir r.lccl.roclului se in{elege
qi a vilczci tlc surhre t'stc ilustlatir in
dintrc intcnsitatca qi tcnsiunea crrrentu-
I.30.
a inctindrii clectrodului. Prin lungimea
lungimca elcctrodului mdsuratd de la
l,'i{. 1.29. Forma si ciimensiunile
:irtrrrii in func{ie de tcnsjunea
itllui (o)
$i
dc viteza de sudare
lrrrrl cor'cct:itd la polul pozit.iv (polaritate indirecti).
l)islan{a de la ajutajul pistoletului de sudare la piesa de sudat mo-
rlifi|i'r
cIicacitatea protecliei cu gaz, chiar daci consumu] de COs este
.|lrrli|ios:;ttrbilit. Un interval prea mare nu mai asigurd o protectie sufjci-
r''rlii,
iitr rrnrrl prca mic are ca efect turbionarea gazului deasupra meta-
lrrlrri topit
li
al)sorbirea aerului inconjuretor.
(,iirzrrl
dc
Drotcclic.
Bioxidul de carbon trebuie sd corespundd cerin-
1,'lol
rlc r';rlitirtc r:onform STAS 2962-76
ti
anume:
- -
l)UIitat('ir,
minimum 99,70/0 CO2i
-r'orrtilrutrrl
clc hidrogen gi azot si fie mai mic de 0,150i;
.
tcnr
l-rclirtrrra
punctului de roud si fie la cel mult minus 35'C.
lt0
t2ndh 20n/h ?0n/h
b
cu-
ar-
(b).
FiC, L30. Relalia dintre inten-
sitatea curentului si tensiunea
arculul la sudarea ln CO2, cu
si.me cu diametrele 0,5-
i2,0 inm.
prrrrr:lrrl de contact din ajutajul pistoletului.
In tabehrl I.Zsintindicate
lirlitclc lungimii libere a electroclului in functie de diametrul acestuia.
Inclinarea cea mai potrivite a pistoletului gi deci a sirmei-electrod
r,stt' dc 15o-20o fale de vcrticald, valoarc care asiguri Lrn arc stabil
Si
r)
l)rotectie
suficienti a metaluirri topit.
T abelul 1.7
l,un(lrnc:r liDcri :r clcclrodulul h lulclio de dlametNl acestula
tirrtlrtnrl cloctro-
rluhri, in mm
.rnrliIr(.1 Iibcrir,
0,8 1,0 1,6
6-10 7
-12
8-1.1 12-78 14
-22
lrr{lut'n{a polarit5{ii. Se sudeazi in curent continuu cu sirma elec-
t,rrr(lr:rrlnr,lln(llr.,'llllill.ii|.tlsiltrlii(rtllrtlltt.it.l)i:..prrzilrvr'll.tl'.ttIitttr'tt
l;rr(l trcl)ulc nir llr'
I r lrll)irlr'
";li'^;'1";;'t';{''i.il"
t"l'" l'" .' ..'i'rl:trr;i l)r'r('(
lrt'
;ili'";i"';'..i,";",,,,,,rtit,,i,,,,i.tu"..;lil,,U*:ntl'i;;:i:;";lli,},ilij;'llil'i
tiir)d plcu mllrl',
lrl'rll't'.ln'l
l( l
,i,,i'inli fi, oPt lr,", trttttt''l irr rlrtz;r Pistolctului'
,r.
hthtr r..\
Ilc lDurl d. l rrn rc(ornllndale
petrlru soilarca cu shru tubuhrc
N lurfl l ll]rlllulu I h rtt(tnttlr rn Il(tl.tnl nrilrtlIll
'rl
llllr' lrlr
rll1"
I rl, Irr l rr,','I'l.lrllr'
I
',t,
rl tt
( I lr lr'lr
I
'l'
l,.l'rl ?l
',llrrl
lr
4,./',frr I hrrrl|rr' llrrrlI l)lrtrllr'_l
rir !r !,,
',rtrllrrrlil
- su(llrtttl nlr
(slc
l,osil'ilii:l
- srr(lltlo I'rril'lli'
thrr
CO,
I ti'nrrrn ttr
Itatkldr 'rrt xitn'I l
ltlnr
L!/h I I Ls r' ltrl
'''
I ,t' r'r,
rs
Lrrr'1 I)ro-
l,..lir
1,6
3
200-320
350- 400
400
-
4l,t)
450
-500
20
-28
24
-28
28- 32
:J0
-34
Circtl
I5-- 2(l
ta-12
l2-14
l,t l0
ll- l{i
l1r
l,l0 l ,'.lr)
t,:.,' l,lr
2
2,4
:t
2(X)
-250
250*3(Xt
3i){}- 4(X)
2l-23
2:.1-'-21\
2n 21
3l
Trr gcrrt'r.:rl sc rc(\)nliltr(lir r.cgimrtli itrtcnsivc clc lrrcrrr, irrlirlttatc la
Hrosimca
picselor qi tipul sud:lrii. Curenlii de sudare ajung pin{ ia b00_
li50 A, r:rr o vitczd foartc mare de avans a sirmci.
'fablclc cu grosimi mai mari de l0 mrn sc prclucrcazi in V sau X,
_
lnflucrr(a parametrilor
regimutui de sudare in cazul sudirii in mediu
rlrr grrzo irrcrte. ln tabelul I.9 se indicd natura
Si
polaritatea
curentului in_
lr1'l)uinlirt
l;r sudarca unor metale
fi
aliaje cu electrod nefuzibil.
In taltclul L10 sint indicate inten;itelile cr-rrentului Ia sudarea cu
r.li'c[rozi rlc wolfram de diferite diametre.
r rr rrlglrirrl rostrrl,ri de 45"-60..
l,)xcmPlc de regimuri de lucru la sudarea
zitr tri iu tirlrr.lrrl I.8.
cu sirmi tubulare se pre-
yalorllo
lnlcnslt{tll cuFntulul la suilapa cu electrozl illn rpolfram
D. CIITSIFICAREA I}IBINARII,OR SUDATE
9.
(:AIID
SINT PRINCIPIILE DE CLASIFICARE
A IMBINARILOB SUDATE?
Tabelul L10
lnrlrirrirrilc sudate pot fi clasificate dupi forma sectiunii transver_
',,r1,', p.zilirr rlc sudare, modul de actionare a iorlelor etc,
('lrrsili<
irlr':r rlLrpir forma sectiunii transversale este indicatd in fig.
l:il (lj'l'AS 5555/l-{}l), iar drrpir modul de aclionarc a forfclor, in fig.L32.
e@@
ffi
b
ris. I.31. Forma sectiunii transversale a imbindrilor sudate:
ta cap; D
-
ln muchiei c
-
frontale; d
-
ln co4 xteioar!;
e
-
ln colt lntedoarA; t
-
in cruce; I
-
ln T.
Fig. I.32. Pozitia sudurilor fatd de direc-
1ia
de acliune a fortelon
d s,,durA lalcralA; b
-
sudure prln supra-
punere; c
-
sudurl oblica.
l)rt1l"r prrziliir
(L'
:;llrlirlr', :;tttlttt ilt' xl
llt'lll)ca7?1
cotl[oLttt. S'l'n S 7;l{;it 7l
I')tentct tlt'
'l,t
ltlttitt'ii. sll(l(lr.r' l'll('m(in [t'ltl caractct'is tit:rl itlt' rostttltti
(rp;rfiul dintrtt mirrgir)llc picsclor plcgirtito- pcntru stl(lirrc)
fi
itnbinirrik:
',rrrirrtc slnt intlicatc in fig. L:13 (STAS l-r551-r-71).
n?s ileea
l'iA. I.:l:1. Itlc'mentclc tlntli rost.
:i:i
.tffiF
lf'*0
uc
L34. Tipuri de solicitdri statice ale imbind-
rilor sudate:
intindere; b
-
lncovoiere; c-lorJecereid-in-
tindere-lorlecarei c
-
lncovoiere-forfecarc.
SoLicitarea im.bindrilor srrdote. Principalele solicitdri la carc
srrptrsii o imbinare sudatd sint indicate ir.r fig. I.il'I.
Fic.
lla)ate
PROBLEME GENERALE LEGATE
DE EXECUTIA IMBINARIL0R
SUDATE
A, l'lll,l(iA'l'lttl,iA ltl,:N'l'l3ll st,l)Altl':
to t lr l I Nl'l,t
rl,;N'l'l'ArA
lrlrlll,,NxllrNll,lil tlllH'l'lrl,lrl
l'A l,l'l'A'l'lr^ lmlllnAllll rl rllA'l'l;?
}rltllpah,lr, cl{ttrlrurh' lttn rltthlk,l lrtttttr,h,
ll
rllttllttrlttttllt' rtttltt-
Ittl I|Itti',r|ritrttII,, r'nlrtll,rt rrlttl t r I t t t t r I r t t r I I .' r t I r
'
,/ l
',lrrl
t'r l|lr lrl',r' ltr llllrr/il lr
I r lr: .lrlr rltltrilrlr rrflr lrrlr, rlr' rrlrtl.
ll'l'lll lllllll /l l',|||',1r,
1l
rIIrrr|rrr,IrrrrIIr,ro.,Irr|IIo| l/r :,rrlllr',;r rrr
r,,. ,r , I r. ,rr, I lr , lt l,
'll
, l|
ll
,,r
,
,'l l'\ll lli:lll /lr l tl'lrrnt| '
rl'r1,, l,'lr,rrrr.lr.
ll
rIIIIIr,!rIrIrrrIIL. r'l'ril
'il''r
l,r,!rlrl t|
'r
lll|l||rllrrt rrl ,||. r'lr,r ltlI r|.
l|r,tll,
rllr
\l'i llllr.l ili l""t ||r'.1'.
,rl
||Ir||' ||',L||||||. Illrlrll.ll t, Lr L rl,[',r
"lr,
1,,, il, r.
ll l',\il ll llrti tlll llrrlrrr'r.,r lr lrrI| ,Ilrr',tII rlvrlr, I)Irrrlr|.iirrrrjIl ro:;
l.r'rl.,r
?l
rtlr'' 1. t||' rlIlllt
..rrrlrrll'
llr
I
r | | ,' |
' | | | , | | |
' I I itr ih".r'tlr',
fl l',.\li llll"ll lllr l,i,r' rlr'
,ll
r I I | | | r
' r r , I r r r r I I r
.
rrlrlrrt llrrr l;r sr tr l;rIr,rr prir r
r.,
, , ,1, ,rl \\'lr i
ll'l' \l'l ll'"ll r'I lr,,rrrr,.l,, '.1
r||trrltr..ittrr||r, ros[ttt ilot lrt rttrlrrr, ,,
, L ,,i,
Illl l tl..,lr'.l| ii,
lll'.'\li llll llr r'l l,i'rrr,lr.,,i rIIrrrcl ,irtrriIc ro:rlrtrilot l i t '
r r t r l , r t r ' . r , , r
1,1
,,1 ,r
1l ,rll,tlr l,,r ,1, , rt1rt rr,
'tl
\ll lltlll I r'1, l,',ru lr' 'rl
rIitrrltr',ittttiIt' r'osttttilot lit ''rtrlrrt, r
. I
'
'
r r
' '
, , I r r I r r I ,:l rrll,r l, l,,r ilr'
'rlrrttrltrirt,
lll',\ll ltllrll
'
r'tt Irrrlrlrr.rrl rr,l,rlr. l"oltrlflr' ;i
tlimot]sittn ilc t'o:itrt-
r il,,r
I'r,rlrrr
,,rrlrr r .r r,1r lrr Il r'
llrrr
,rlr'
IIIrrrr,rlrIrrIIIIr'IrlrlrIt.llr,t,rlirlr.trrlrrll.lr'r;r.r'cfctir la sitrraliir rlrtplt
;ltitr-
,l
'.
,,l' ,',rr||rl'1,|lr., ltr r,rl|.t|rr r,rtrlrrtii.
llllrrr,l(n lorlrrlrrl lnttltrr prrr(ieiprrrli nrtttltrlui dt' bnzt-t ltt formtttt'it
rrrrill||rll ll,r.rlrllllr.
lr',rlIrl
i|lllrlllrr|ll
(lll('
s{' I'xct'ttl.ii
lllin
pr(x'(!(l('. rlr'
,', l,r, ,ir
I,,rIlrrrrrIr.Ir'
r',.lrrllv lr.rlttr;l :rr, lr;tzt,;tzit
l)(!
o topiro miti nrit'it tr
;t It
ln{.tllulri
(lo
l)azir !ii
llc'ur)
a(laos miri mtr'('tlc mctal, in timp
(ro
rosturilt:
pr.rrllrr
1'lrocc'det'lc
clc sudare, la carc se foloscsc rcgimr:ri intcnsivc, <:tt
lrirtlrrrrtlrrrc
mili mare, se bazeazA po o topire mai mare dc mctal dc bazi
hi l)1.
un irclrros mai mic de metal. Mirimea
Fi
forma rostului au o influ-
|'rlir lrirro asr.rpra participirii metalului de bazd la formarca cuseturii.
ll,rrllrr o{cltrrilc slab aliate qi in special cele aliate, se alege o formd a
ro.,lrrlrri
;rrirr
care si se rcducd la maximum participarea metalului de
lr,rzir l:r formurea cuseturii. In cazul olelurilor cu tendint5 reduse de fisu-
rirrr., undr: nu se urmdreSte reducerea participdrii metalului de bazd, se
;rlr.g, rlin motive economice, forme ale rostului in care sd se introduce
|it rrriri pu{in metal dc adaos.
lntlucn(a deschiderii rostului. La o deschidere mai mare a rostului
r.r'r.iitc
1;onderca
metalului depus in cuseture. Deschiderea rostului nu
Poirlc
crc$te peste anumite valori, deoarece in aceaste situalie creite
Si
pcricolrrl de fisurare. La o deschidere a rostului peste 5 mm, pericolul de
i isrrlirrc dcvinc foarte mare, in special in crater. Lipsa deschiderii rostului,
r,irlo sc produce prin aldturarea elementelor asamblate, poate provoca, de
ir:i(,m(,r)oel, apalilia unor fisuri, Dace in procesul de sudare apare o com-
l,rinrirrc
mare, in cuseturd apar tensiuni de intindere, care pot provoca
rrprlifia unor fisuri, in special in primul strat (fig.-I-I.1)'
'
l)acir cxisti un spatiu intre elementele asamblate, acesta va permite
o oirr('('irrc mobiLitate, care asigur1 contraclia sudurii, reducind tensiunile
(ti(. II.2.). Pentru cusaturile in colf, spaliul dintre elementele asamblate
Ilr.lrrio sii fic de circa 1 mm.
Fig. II.1. Ten-
siunile care a-
par ln cazul a-
samblSrii fdrd
spatiu liber ln-
tre doue ele-
rnente cafe
compun un an-
samblu ln T.
Fig. II.2. Asambla-
rea corectd a doue
elemente in vede-
rea suddrii.
liorma rostului. La sudarea irnbindrilor in col!, in cazul tablelor feri
lr,5ilr.rr mrrclriilor, grosimea cuseturii nu se recomandi sd fie mai marc
rlr. l.l rrrrn. lrr r,irzrrl in carc rezulte necesitatea unei cuseturi mai groasc,
sr. irlrllr: o ;rltir firrmii dc imbinare, cu te$irea muchiilor in 112 V' ll2)(,
t/:t lr c l(..
l'('nlru iml)inirrilc cap la cap sint mai avantaioase prelucrdlile si-
nrlllirr'. lir
(
rr(' tcsitura se face pe ambele fclc ale tablei. La suclarea unei
rr,L[r,l rlr: imlrirr:1ri, dcforma]iile sint mai mici in comparalie cu imbinirile
3ti
t
\
I
lrr r';rlt. tcr;itttt'ir s-il
('x(\rtl['rt ttttmiti
1lc
tttta tlitt ft'l<'ltl tablci. Lit stttlittr'it
rlrol lmlrirrirri crr foltna t'ostului ln
,,Xr(
cleformafiilc
llrotlLtsc
la stttlit-
rlrr cxt,r:rrtirtii pc urra din fc{ele tablci sint anulate dc dclormatiilc dtr
'.r.rri ((trtrir', (.irr() apar la sudarea fctci opuse. In cazul tablclor groasc
I,r',.Irrclirtt'
irr V, la carc deformatiilc ullghiulare sint impiedicato,
l)ot
rrlr.ilcir Iir;rrli clatoritir tensiunilor remancnte. La acestc iml.linitri, fiecart'
rrrrrl rlr.suclurir va dctormina in stratul de ridircini tcnsiuni de intindoro.
Acr,llr: lr.rrsirrni sc aduni qi daci metalul cusiiturii nu este suficient dc
plilrlir', lrr stttlrrrt'a unor grosimi mari, pot apdrea fisuri la ric'licinil.
I I. cI.] C0NDI'I'II '|IiEBUIE SA INDEPLINEASCA UN METAL
IT{NT'T'U A I'U'TEA FI TAIAT CU OXIGEN?
111 trtorl
1r'ru'tic,
prcgetirea rostului poate li realizatd mecanic, prirr
,,1' lr" r',, ;rrr pritr tiiiorc
(u
oxigen.
('.r1rrrr.i|irlcu
oiclului de a putea fi tdiat cu oxigen este determinatir
,ll lrrrrlrrzi(i;r r:lrimicd qi in special de continutul de carbon. Pc mdsuri cc
r 1r,r111. r'rrrr{irrrrIuI cle carbon, crc$te
fi
temperatura de :rprindere, ajun-
qlr,l
'lrl,'r'
I','.1|
tcmperatura de topire, crescind in acclaqi timp
fi
ter)-
,llrrl,' ,1,. ,,ilill rr metalului din zona de tliere. In continuare, sc anali-
r,,r,r lrrllrrr.rrt;r difcritclor elemente asupra capacitdlii o{elului de a pLt-
lr,r ll lrrl.rl.
t\rtlxttrtrl.
La un conlinut pine ia 0,00/0 nu influen{eazd procesul dc
l,rr|r r, f ,rr rrrr coDlinut mai mare de 0,30/0 suprafata metalului se cele$tc,
'
irl'rili r, (lllrilirtL'mare
Ei
apare posibilitatea de formare a fisurilor, atunci
r lrr,l ,r,' l.rlr. Iiirii prcincdlzire. La un conlinut de carbon mai mare de 0,00^
;,r
r,, r.rrrl rlr. liriclc dcvine greoi, iar la un conlinut mai marc dc l-1,204
l't',,
'...11
rl' \'il(, iniposibil.
Altunttntll. l,a un continut pind la 40/s nu influenteazi proccsul ck'
l,rll r. l,.r rr ( or)tinut mai mare de 0,80/o impreund cu cel pulin 0,30 C,
Itr
rlr r r,\'ll,r'r'ir Iisulilor dc cilire tdierea se poate face numai cu prcincdl-
lr, l,,r rrr r',,rr(irrut dc mangan foarte mare (circa i4076) imprcunii cu trrr
|
',, llrrll
r irlir'.rt. tk. carbon (circa 7,20/0) tdietea devine imposil:ild.
'iill,/r/ Sili(irl lormcaz6 oxizii greu fuzibili. Olelurile cu coniinut
,1, , rrl,,rr
lrirr,r
lrr 0,20ls sc taie in conditii bune dacd conlinutul dc sili-
, lrt rrrr r'.1,. rrr.ri rrrruc rla 2,50,/s. Olelurile cu continut mai redus dc cilr-
lrrrr
1r,,1
ll l,rl.rlr'
;i
lrr rr
(ontinut
mai mare de siliciu (circa 4o,zn). La rttr
r rrrrflrrrrl rlr' , .r'lrorr rrlri rnirli: clc 0,2010
$
la con{inuturi de siliciu ctrltlinsc
lrlr' | 1,,,, Lrr, r'r',r
'
,l, fr'.rl lr. altOvOiOaSS.
r'trrttrtl l,,r ,,rrrIirrrrIrr|i
l)iue
1a 4-50 influenfcaze-r
Procr.srrl
rl('
t,il'ri, rrllr.rl rrr :.r rr;lrl
(i (rc;tc
r.iscozitatea zgurei. La conl:inlrtllr'i miri
rr,rr l
.,.
l,,r'rr',rzir r',rrrtitir{i loarte mari de oxizi greu frtzibili carc far: tir-
t',r,,1 lrrrlr,.ilriLr.
I'lrrrr l.r rrrr corr(itrrtl. rlc 1,1->o/6 Cr olelulile sc taic in conditittni l)tllt('.
l,d
',1'
lrlll,.(!ur,(()l)lilr
Pirrir
la 5ols Cr tiierca sc poatc realiza numiri crt
1r'
lr,,rl,'llr.
Niclr,cltt|, I'in:l la 7010 tttl i tl f I Ltcn l,cazl-r ptoc'csttl clc litict't' ['rt ol'r'-
t,,.it,, ,lu ui, ,l,,,rlirut
(l(' irrrb,rn yrini l.r
{r.57n
ti.
ctr ttirltt l
I)inii.
lir-:il'n ,
ii,,i i,riri',,|'i,'.
,'l,itit"nt" J.
"ti"rn,
iiintnn c'tc
l:.sibila,
(!rr-(
u
l)rcincilzir.'
i',,,'';';';,';;i;,,,,i
t*,i
-n",,
cle 35% Ni, olclrrrili' nrr pot fi tiiiatc crt oxigcD'
xltlilxltl'ttt.Pinilaunconlinutd.c0,25o/onu-inflrrcnlcaziproccstll
1,. t i';;:, ;l:,";' ;i-irilruincl la crcjtcrca capacitdlii cle cilirc' cluce la crcs-
lr.r'r' . rlrrt'lrrtii irr zona tiicturii
tt',lflrirnul. Otclurilo care conlin pini la 0,?0 C
9i
pin' la 100 W
,.
'
r
:'
;;'';.'1';irii';i
;;;;, i; L" coirl:nut''r:
mai miri. cle u'olfram se orr-
, , r,,,',, .,,f ,',,"." a vjtezei de teiere, iar tiierea
jtj
f93t"
rceliza numai ctr
,,,, i,,,,,tii,,t. Lir un continut mai mare cle 150 W' tdierea.devine
imposi-
i;'i, ili,',',; ]""p*."itt"
'""t"
semnate, mareqte capacitatea de c61ire I ote-
lrt rt i-
l/t|raclirrl. ln proccntele in care se gese$tc de obicei. in olcluri nn
rrri lrtltrlcazit
prctccsrtl do taicre'
(lrrol'rrl.
1)inri la ril.l con!il1ut
(\e 0,70,/a ntl arc o influcn!d sensibili
.
'
.r
l)rir
p;occstllui de tSiere.
Aittminiul.
La un continut mic (pine la 0,5
0
)
nlr influenleazd,
pro-
,.','r',ji' l,ii"t'o. La conlinuiuri
mai miri, ingreuneaze
procesul de taiere'
Srrlfrrl
Ei
fc.,sJortLl.
La un contiDut insr'lmat'
pini la 0'io/o' nu influen-
1,.r/i
l)r()(
cstll dc t:iiere.
12. CD INFLUENTA
ARE OPERATIA
DE TAIERE
ASUPITA COMPOZITIEI
CHIMICE $I
A STRUCTURII
METALULUI SUPUS ACESTEI
OPERATII?
(1r
tt'zrtltitl al operaliei
dc t6icre se motlificd cumlliTilia
chimicS' a
.'r,.lrrlr, .riit lir srlprafala taieturi:.
prc"rrm 5i
in zolla infl,rlelllate
lcrm-jc
i]l liiil.,, i],1,,
'il,,l,ili,i'il"0}i"r,eu'"i-po,i1i"i poate a\.ea iac atit datoriti
l,i,',,,1r.',i:,:," i,:',,'ii,'i"a.ii
qi o-3"tuIui <jo oxigen,
precum
ti
datorita difu-
:;,lr'
i';i,,;l',.1,';,,;;-6;;
l"p'li"t" tdieturiil
Mohiricarea. compoziliei
itr
,,,,,.r,,
"r,'i'i,,,i,'l:i.t"t'"
Oe t"p""titu teieturii
poate avca loc nnmai dato-
r il;!
(lilrlri('i.
l,ir liri('rcii olelLlrilor cti continut redus dc..carbon sau cll continut
m('-
,lrrr rlr, t:irrirrrrl in zona superficiale a taiettlrii, pe o adincime dc citeva
,",;,r,i ,l, rnilimcrnr, se obiervi o clccarbrtrare a metalului Acest fctlometl
p,,;rll fi t'rlrliirtl printr-o putcrricd ardere a carbonului
ln continuare
i',,,',,,r,, r,'z.nir imbogirtiti in carbon
Si,
eventual, in .ichel $i
cup^i
Ar.r,r,t|rr :,irrt clcmc|tele carc difuzeazi spre srrprafata taicturii. s-a sta-
lrilil r rr rrt r':,lt' r';tliit!ii alt' compoziiiei chimice sint minime la muchia srt-
;,,:,,',.,,,,
',
liri('lrllii, clcsc in iircclia de scurgerc a
jctr'rlui de oxigen Ei
,lr.r'irr rtr;rxitttc lit tntttlliit inferioari a teicturii.
Sttlr rrr'\irtttcit .sot
trlui termic, o zoni {oarte ingustl clc metal se ilrcal-
. L'jl,
lr('rilr,
lt'tnpcrirtttra clc austcnitizarc ti
partjal pin'l la tcml;clatnra
dr'
t
l,
lrrr.
l,it rilr.zr.r't ili|r, rlr. r'rrcitr', itur,lr'llilr srrlrrrrr'ilir rr.
(||.:,(IrtrrI)rrrL
|lt
,lrrr.r'ric r,llrrr'lrrli rlt' , rrlilr., r'irll rlirlotil.i't v;rtiitfir.i rrrtn;rrzi{ir.i llrirrri,,,
,'IIrlirrIIl o
|ltr.jri
llr'11ir l\,llrli lrrr',,r :iIlII( Irrlii rlr'Pinrlr.
;i
tlr' y!r'.,irr'.r
1,i,
'lr, r iuc ufnr{'irl,r.r li liriirl;r. lrr l;rlr,'lttl Il.l r,r'itttlirit Irtlint,'.r zott,i,tt ltt,,
,lrlr( irri r.lrlr( tulrrlr', irr lrrrrr'{ic rlr.r.ilrr:'irncir
lllcsr,i
qi rlr, r ' r r t r
t
i t t t r I r t I rlc r';rr
lr,,rr lrr lrrll'lrl ll 2 r,, irrrlir,t
11r'o:'itttiIl
tnittinrl rlr'
;ttt'Jttttitrt'
tllt;tit tlclril,r
l rhtl|l lt t
r.'rhilrn ,,'n.r fnlr, r''101n'"r,"".i1
:lillli:l,lI,j'i,,il"*^.'r,'\rn''"
|','r'.rrrrrr']iltrrr"tr
I nlrnxrl,{!I rtrrr n rnf.rrl
'd!lllrr./lrl
.lr'n'lirrnl., nnI
lll
r, I,ll
ll,,r l ,l,
t, , it,ir
I ,lt !.|
:l,rJ l,,rl
i
'
i , ,, ,li rr,, rr ,r
',1,
lr
r, r, L, rl,,rlll, .,
ll
'
r rl l ri, r rr , r
,,
1,1
,lrr,r'r.,r rrr.'irI
:r rt r lr, , r rrl Lrr, rrr
1.,.r,r,.r rr,,r, lrrll,,r rrr
lrr , pr,lrt, r ,r, , rrr
'
l!, ilrl,r rl'lrr' I , rrr'l
'',r
Jl ,lr \,rr.l rrl,
, l,,lr'.1, llr
Ir,',
l
'!
"
l, l|r,'i l'l.r
'l|,
',l,lrl,rl,rl't,
l,,l,l,ll.rr,.r,,
r, 1 ,, ,1,,' , , r' ||| ,rrr
1.,, rll, ,
|r,.lrr,
r,rr r.r
, r, rr|r ,tl I
I thtltrl I I
Drlt'lnr'' dr prolrltrl|ro drrlir rhhlll'rrrl
'r
r)tslll]lI'r r.rrrll,ll.' lr drrrllkrr.
rr tl,rt r,r'rtr;i
r pr',,r rr, .rlzi
i,.r
lrr.rlr'
li
lr,rlr'1rl)r'r'
r, rl, tr'.r ',rt
.rrr.r
l,,i,rlr'
,.rrlrl,".rr
tl .,,, ,r
(l
l ,\il'( rl ;l
lr,rrrlirrl,r rlr'
trrr'r.rrrili rrrr
l;flxl' ll.
:tt .. i,0
i,1... Nr
li l l0o
l(ll
litl
13, I)I' CI' IJSTIJ UNI']ORI NECT'SARA PIIEINCALZITUIA
OTIJLUTiILOR
IN VEDEBT]A TAIERII CU OXIGEN?
h strattrrilc srtperficialc Si
in zona cle influenld termice ale supra-
f,,tclol r.r,zrrllatc tlirr iiiicrr-a cu oxigen, se desldgoari procese chimice, fi-
,l,l;,';l ;,'t;ii'ilice c,rmplexe, carJpot provoc-a aparitia unor fisuri mai
iiiiirt
'""ii
."i
rjitin
aainci. Fenomenul
poate fi
^evitat
prin preincllzirea
,'rr,ILrliIol ll tcmperattlri
cuprinse intre 100
9i
-100'C'
'
' 'nrr,,':iiii
co'niponenliloi fragili in zona teieturii in combinalie cu ten-
,.i,,,'it"
',1,iirui.'
de incdlzirca neriniforma, constituie cauzele principale ale
lormirri i fisurilor. - " -ii""in"alri"ea
are rolrtl principal de a reduce vitezele de ricire
9i
It'nsittnilc.
" '
iina clin metoclele pentru determinarea temperaturii de preincilzire'
i,' f,,,,,,fi.'clc compozitia clrimici, se bazeazi pe criteriul. cilibilititii ote-
i'i.ir,,r. i'i accst scop, slnt folosite' diverse formule ale conlinutului echiva-
i;';';;;';";;;;,-""^"!iau"ina
ci duritatea maxime mesurati ln zona de
ii,iri,,'rti- t..-iil este direct propor{ionall cu carbonul echivalent' Una
,iirr t,r"'-.,t"te propuse pentru determinarea carbonr'rlui echivalent este:
C..i
:C+
0,155(Cr*Mo) *
0,14(Mn*V)* 0,0a5Ni*Cu)'
Sc consideri ca atunci cind C".r,(0,6 tlierea oleluriior se po,ate face
I' l,';; ;;;liiile tehnologice firS misuri speciale Atunci cind C"'n)0'6
,,r,,,.li"""tit"t"a unor md-suri tehnologice
(preincilzire, tratament termic
;il;;.; tai;i; t"-scopul prevenirii foriririi
-unor
structuri de c6lire' qi a
li,;rrrilor.
" ""i],^'tut
ulut II.3 sint indicate temperaturile
de prelncd,lzire a diferite
r rrirrt i
Ei
grosimi de olelttri.
It.tt|loraturl do plolnctrlzlre la
Tqbelul I I'3
a lamltratolor dln olcl de illverse miircl
Tembestul de Dreincttkite.
lD "C,
ln funclic de
'
rreimce c s lsmiD4lelor
t{iierea cu oxi[en
it
grolml
ol :]o; OL32; OL3.{; OL37
ol'l:J5; OLT3sK; OLT35R OLC10;
OLCI5; OLC20; RCA37; R3?
( )1,4.1; OL42.iJ.
Iu,l
(
x:s.t,l
r(,1I
(
)1,(:25
( )l,l4l-); oL't45K; OLT45R
()lcluri
crr
{rnnulatie
find cu linri[&
ltr&tc! olelulut (confotm STAS)
(lc crrrg('ro 20-35 dA
'I\tl'dul
I L:t (' (,rrll',r"'n
)
Ithtt,tt'ttl l't ritl-tl.t.:uca se face pe o ldlime^dc aPmxim-ativ 4s, dal dc ccl pulill 10{l rrrrrr'
lrrr,rt,rhrrnillrrltlriirlrrrii:s-grosimeapiesci
lnJ'?ul olclurilor din gnrpclt :l' 4' :' fi' 7 lrr:rr
;;'i;';;;,,'i;,fi,;',,,;'iiirrrt{Jaie)ilteriorlircce
la \'oll sau la prcsi' sc pot tdin nrrrrrxi rrr
Ilrl-
i,llrnllrrfl
I'rlrr In]liztue
A snpralelelor tiiatc estc ob)igatoric'
I I.
('I,J
III.;(iIMURI SE UTILIZE A1.,A LA PREGATITTEA
NII
I('tIIII,OB PRIN TAIERE CU OXIGEN?
It,rlI lii('t{'sc utilizeaza oxigen tehnic cu puritate-de 9{}'5-00'l-ro/o'
l,irtlrr, r Iril.lrlIii t rc$tc odatdL cu cre$terea
grosimii- piesci care stt
r,'t,' l',, i,,t' t,,t ll l sc indit'ir lAtimea aproximative a liiimii tirictrrrii'
l,ilhror n0ntxhrrottr'tr a tdlcturll la ltrlerea cu oxlfiell
']
hthtl I I't
r lrlolrrl
(lrr( s( llri(, h n)m
lrr,rltllllll\ll
o larittllrii ln mm
5
-25
26- 50 51-100 11J1-200 2{rl ll(r(l
4-5 6- 8 ti - lt)
4t
I II 7
il
I
ll
tl
(X:S52; oossb
It52; llsS
l(02; I(4?
ll(lllI)2
I rv52
()lclurl cu
Srnlllrltllc
flntr cll.
(lo (rrr{r'rc :J0
-:19
d6N/mnr'
l(iNlo:l; lllllllll {i
(x:s5n
Itblt: l)(:Slttl
(tlclllrl cll ,'trrrnlrlrlllc
flnd clr lilrrila
,iu .,'tB, t" :l1l
-4:l
rlrN/nrrrr'?
lll(:rNftr I l); l4(:rlUo4
llrNllli'
(lttlrrrl clr (rnllulolic fine cll limita
,i".,,.{.rc 4:l
-51
dNN/mmz
lll,l2.l; tr; ll); 2; OL50
I !1,(:ill'
(ll.l ll I'
()l,0lr
01 ,( il i'
5 80 120 1ln) 200 :)00
200
'i,,_
2itll
300
80 100 120 150 200
720 200 200 250 280
80 100 120 200 250
150 150 150 200 250
200 200 200 250 300 3f'{)
(
)JrcIir!,iir s(,
ln)itl.(.
I'x(\,1rliI
, ,'ri sau (lilltr-o
sit)lllrrit tr({'ero
u 1).
M'
G
b
2l
d
G
d
ri{. ll.:J. Schema tdierii cu
()xigcn
cu doud suflaiuri:
l: z
-
pozlljf
ale sulla1ului.
ctt rrtr r;irrl,rrr;l.ziil(,f (lil lrtiti
crr rniri mrr.ll.t, ilt'zitoare (fig.
I
cE
rr)ult{.tr('-
I l.:|
9i
f ig.
Fig. I1.
1;
312
"*-\14
k\\\\ {
4. Schema tdierii cu oxigen
trei suflaiuri:
2;3
-
pozitij ale Buflatului.
r5. cuMsE FACE PREGATTREA SUPRAFETDLOB
PENTRU SUDARE?
Irr gcncral, suprafeJele de imbinat ale pieselor sint acoperite cu ru_
ilrlir,.vopsca, substante grase, pamint, zgurd ctc. Inainte de sridare, piesele
rlr'l,uic s.-t fie curalate, atit pe suprafetele rostuhli, cit
$i
pe o porliune
a.b
Fig. II.b. Schema modului de curdlire a
marginilor tablelor:
d
-
tmbirled
:ap
rjaTcap;
D
_
tmbindri
rk'circa 20 mm, din suprafelele adiacente (iig. II.5). Curilirea trebuie efec_
l rl.il lnainte de asamblare. ln caz contrar, impuriti{ile cad in rost qi pe_
rr(.olrrl rrpari[iei defectelor este mai mare.
IO. CUM SE FACE PRINDEREA CU SUDURA PROVIZONIE
I,A ASAMBLARE?
ll'in(lorca crr suduri se face pentru asigurarea preciziei de asamblare
2i
lillirlizirrr,;1
lticsclor.
.
l)r.olrirr.i,
srrdurile de prindere provizorie sint incluse in cordonul de
'ttrltrlir
qi rxlirtil (.u
clc se includ gi evlntualele defecte. Din aceaste cauze,
l2
\20nn
--r
Wt
rrr,.t,,rlrr rrlilizit|ii
;x,nltrr
srrrlrrrilt.tlr.
1It'itItIctI
it ttttor slltloti
(rtl (illiIi(ilrr'
Irrirl rrr.:izrrtii .slr,
ljrr,riitit.
Srrdurilt: rlt' pr.irrrl,r'c sq cxcctttit crr r(,gitrtul tii
('tl
rrr,rIr.r'irrIr,Ic tttilizrttc lir sttdittt'a
1lt'imttltti
sllitt rlt' sudrtrl.
('ir
urrnirr'(, lt fapttrltti tli sudtlrilt: d(! prindoro sint scllrt(', mctallll
,lr. lr;rzir r.:rl.t' suptts ttttt'i incilziri locale de s<:urtit durate
$i
tttlei ritciri
I,,,rlIr. titIritIt', coca cc poatc conclrrcc la fragilizarca mclalului in zona rcs-
1,,
, tir;r. i)irtolitit atcsttti ltttrtt, cit r1i lalltulni cd sndura dc printlcrc ltrc rt
l,rI I I
(;.
Mod corect de
,rr,r'r'srrr'r' a arcului.
Fig. II.7. Mod Sresit
de
amorsare a arcului.
imbinarii, pe metahrl
intoarcerea arcr.rhti Ei
gr rr,,lrrrl rrricii, irpare pericolul d.e fisurare. Acesta este amplificat Ei
de cra-
i,,1 111 , ,rr, ,u' i,,.rn"ori la capitul fiecdrei suduri de prindere'
'
iiiirlrrlilt' tlc' prindere care se includ in metalul cuslturii trebulc
r .rrlr olirlr. foirrtc atint pentru detectarea eventualelor defecte'
llr'grrli rlc bazi pentru efectuarea operaliei de prindere' Pentru ope-
r,rllrr rlr' plirrrlcrc trebuie s5 se respecte urmetoarele reguli:
',,,,r,,.r,,.""
arcului se face intr-un
punct care urmeazd se lie aco-
1rr
r ll r rr r.trlrrit (Iig. II.6);
r.:rtr. inierzisi amorsarea arcului in afara
,1, l,rr,r (fi11. lI.7);
, r'rrllrttl tlc incheiere trebuie umplut prin
r., rtrr, r,..r Iri
l)('loc
timp de citeva secunde;
Ll Szt!,unea A-A
,2
-.A-l
!-i4. II.B. Modurt de executare ln stra-
trrri Intlltiplea a sldurilor. de prindere
pilrrck' gt oitsc qi rigide se prind cu suduri in mai multo stratllri
1,1,, r,lrlr r,i rL,uir) alc:ittrite in trepte; straturile succesive- se depun tn st'rr-
rillrl
lIr,(r l)('rtrll
a nrt concentra craterele de lncheiere la un singur citpil!
tlll llll) sirtlttrir st' cxctute ln trepte pentru a nu concentra in ltt:t'laqi
pl.rrr rr,ri rrrrrllc lnccprtturi gi sfir$ituri de sudurd;
Cotecl
Grefit
4:t
(IirrrllIllrI (.1( (
1r\)(lrllri uIilizirt
l)r'lrtrLl l)ril1(l(.r'(',
llr li,l cir
i;i 1tt'rrtltt
,,rrrl:rllir
Irlirnrrlrti
sttirt, tlclrrric sir
1;clmitir
o ilprol)i('rc srrficicrrtir
(lc patrte.r
irr[r'r'irrrrlr"r ir lostrtltri (fig. II.l)), in aqa ft'l incit siL sc olrtinir o
l)irtrttn(l('re
lorrrplr,tir lrt rirtlircinir;
- nu s(: r'ccomandl prinderea cu sudure a r,lnor imbindri realizate
l)r'inlr'-o
((,ntlilrc
fortatil, sau corectarca asambllrii dr,rpd prinderea cu su-
rlrrli, irr irtnlx'lc cazrrri existind pcricolul de fisurare.
Fig. IL9. Influenta diametrului elec-
trodului asupra pltrunderii la rdddcind.
LLrngimea unei slrduri de prindere trebuie se fie de 2-2,5 ori gro-
,irrrcrr matcrialului care se sudeazd, dar nu mai mare de 70 mm.
(ilosimoa
sudurii pentru piese pini la 10 mm trebuie sI fie de 0,6-
li,7
li|or;ir.nca
materialului, dar nu mai mare de 3 mm, iar pentru piese
r)iri
l'r()irsc
cle 10 mm, grosimea sudrrrii trclluic si fie 5-6 mm (sc reali-
zlrrz;i rlin tlorrd straturi).
l)istantcle dintre sudurile de prindere trebuie sA fie aproximativ
i,1i,rIL
,
ii{X)-.100 mm.
I'r'ntru piesele sub{iri, pini la 10 mm, distanJa dintre sudurile de
plirr<lclc tr('br.rie se fie mai mic6, qi anume, 50-150 mm.
l'('ntnl oteLrile austenitice, la care in timpul prinderii se produc
rIllrrlrrrilIii mai mari decit la o{elurile carbon, sudurile de prindere se exe-
, , rtri rniri clcs (tabclul II.5).
1'obclltl I 1.5
trrrrrrrrrrrlriri !rulnr \trlrlli.ce dNtanlei di.ltre
asudu!llecdo
prlndelo Ia ttsamllarea o{elu-
I 1,5
,r11,''r(:' irlr'( \o(lrrilc do prindcre,
25-40 40-70 70
-100
100
-
150
l)i['rill' rno(luri dc priudcre a tablelor. Operatia de prindcle se
r,.rlr. Irrlc irr llci lclrrli (fig. II.10). In varianta indicatd in fig. II.10,(t,
;rrrlrlilr. rlr, prlirrclr,rc sc cxccuti cle la mijktc spre capete, sudind alternativ
rr'.1 inlirr
;i
rl|r,;r1rtir. La varianta indicata in fig. II.10, c tablclc se aSeazi
lt
Gresil
r r lorltt,r rlI V, i:rr
l,r'
lllal:illlil itrlrirrlii|il r'ltI tlrP;ilttl
()l)llri, t()lrll'r{
{i'r
r"lr
., , ulitl rr :;ttrIttliIrrt rrrlttlc lltltlt'lc lrr
1lozili;r 1IIttIrIlII'l.
Illilirrrrcrr ollcrtt(ici tk' pritrtlt'rrr
1x'tl(rtt
rctlltl:t'rt'tt rkrltlrnttttiilrtr itli-
llrrlr.,
l'r'lrr rlttl|itt't.tt lll){'i llllllltlil.{'stttlttrl tl0
Jltitt<l0rc
51' pot tt'rItttI' tlr'
l"rrrr'r(lll. t('zrlll;rl. rlirt tl.ltillttr'(li11 lr'l{)'
(l' r"
J)
(lirr(l tL'rIt'ItiIL't.it trrr;-
t l l r.'.1| rr[ri rrrtrr.r, l;l
( itlJi'il, lrIrlc
P|irrrk
|ilr. sc t,xl'r'rtlit < ottlitttttt s1-rlt'
,,rl',rlrtl trtitl rl|s|lrir; (1i11. ILll), rl). ltt ;tt'l.st tirz, tlt'formil{iil|' s('mirllift':i1ir
rrIll|r.r'{lrr r;ri11t'{llr,r
1l
rII'rIr.ItirIct'I';t rI)stlllrli lx' ttttifot tttizcirzi. Irr [i;1 ll ll), r'
.,,
,rr'.rlir ot rlltrrr tlt'
1rlitttL't
l r';tI l IIl it1I|illi itttttt< l cilttl <lt'st llitllt t'it t oril'rtltIi
llt llllr ',r1,,
'
r'lirrr"rr nrr'lirrll"r
'lr'
lrr
lrrrlr'rr' Irl\l""r
l" lr' !rrrl'lrr/ir rlr" r'll lrl
'|lr!.rllE
,r'r{rrl! ,r rr
'r,rrl
rr.rrrl rrxrl I'tRrll ln
'r
I IItII''It]'I!
'
!r lrl
,,.',i ;,,,,,, l,'., i,,",,, r,,
',,',,",i.,,,,,o lii,,,iill,llliill,,"''
"i.r 'r,tr',
rr'rrr *r
',r''!rt,r'
,,l' ||t]rl ||rirrr' l]r r"rrltrt ltr fl,: ll ll), I
r
" , l t
' t r t ir l r r l ; r
'rtrlirr|rt
rlr'
ltt
ltrrl|tr'
l,'
rlr u rl,'rir l,rlrlI lrr , ,rr, rl' ,r lrlrl|rr"r rrr"llllrrl
"1"
l)lr"t
ttti|rt l;t rttr |rtp;rl'
r.,r
lr
li,lrll llllrlllllrll r'',1| III|''IIIIIIL'IIIIIiIIi'
ll| tlt lrtll
lrl
lll'l' l ll Il
'.tttlrttft,
rlr
','
lrltl|r |rr lo'tlrllltl
i'r' I|rltlr l. t l),lr
I'r t|rtrr ltr rrtll
'rtr'lrllll"l
rlrtrrlr'trlllrl, rr' r'rlrrlrl trrrlrlrIr|. r"'lI rlr'rl lrr'rlr',
rl, I lt
' 't
'J rrrlrl
l'r.rrlrrr l tlrlrrntlle lrr
,
"ll ',r'|lrr''nrl
lrrrlllrllrrl ltlill llr', I'rr' tri
'
l'lrrP|lr
-r:r.
',,rltir
lllli
rlrtl'n
',rllrtl
,r rlr'l'llrll't', rr"lllrrtlrtrl ttll;lrlrrl llrr'rl
Irr'
ftttttl ftto"t'l F,1
.,,Jt,,,
I lr!
J
t , ltl
't .;
,!
tl
t,
rt IIlt ll Il.,r) lrr i.r.rrl rrrrIrirr'rtiIot irr |ol1 r'rt I'ttrlrtti1;r';ttttlr|lr'lltlrtti,
l,rrl''1,r,rr
,, l,r'..rlrr'.lv
l'
.rrlrln'l(
l)irl1i,
III( II1iIIiII(I |rt Itlll.tI ttttilltittl
.
",rtll11
ll ll, l,)
4l)
'l'ransf ormirilc structurale la sudare. Ciclul termic
ti
condiliile spe-
lifirr. rlc cristalizare determina ca structura imbinirii sudate sd fie ne-
rrrrrollt,rrir in difcritele subzone caracteristice
Si
difere de cea a metalul[i
rlr. lr;rzi'r. Strr"lctura cll granulatie f.ini asigurd materialului caracteristici
rrrlcitrri<r: sr.lperioare. Structurile de cilire, cu cristalizare cohlmnari, fa-
voriz,,iizii
llrodrrcerea
f isurilor.
I'roccsele cristalizdrii secundare in metalul cusdturii gi in zona cle
i flrrcn{ir termicd depind mult de viteza de rdcire, in special in zonele
(
u tomperaturi in care, in cazul otelurilor austenitice, austenita are o sta_
lrilit:rtc mai micd. In functie de aceaste vitezd se obtine o structure mai
;rJrloJriati sau mai indepdriatd de starea de echilibnr. Viteza de ricire in-
B. NOI|UNI r)B MI,lTALUttcrA
SUDURII
17. CIJ FENOMENE METALURGICE AU I,OC
LA FORMAREA CUSATURII?
Fig. II.12. Repartizarea modificdrilor structurale
din zona influentati termic reprezentatd cu aju-
i,orul diagramei de echilibru a aliajului respectiv
(ln acest caz dlagrama Fe-C),
llrrr.rrlcrrz;i
(irrtitat('it
dc perliti rezultate, ceea ce modifici qi
rrrrr.rnicr.
li,
in special, plasticitatea otelului.
l)1o(tsltl oista.Iizdrii. Pentru un olel de compozilie (fig.
(lr,
v('rti(.irlir /'-l, proccsul cristalizerii primare se termind
4{i
proprietetile
II.l2, a) dattr
la atingcroa
, rrrIr,,r'irIrl ii
'l',,
l,ir irlt'itslit tclrtp('rilltlfii, mt:talttl itrc o strtl(:tllrll illlstc-
l.rti,.i I.\,y(('). l'lrrir li ptUr('tttl ,41 tttt sc prodtrc mtldifit'trri stnlcturalc.
N I ,
'r
I i t i, :i r ili' rtllr.rlorrtc irt fazil solidlt rcprezintit cristalizarca secundare
l',rrtlrr irliir.jrrl /- 1, cristalizarea sccundarl lncepe la temperalura ?^r qi
r1,., rrr'1ir. ln
(\)lrtinuirr(' pinli la T,11 conform unei transformari eutectolde
l,.r l(.r'rl)clirtrrra A" incepe precipitarea feritei Fect(C), din artstenitA. Ite
rrr;r',rrr';r
1>rcci1>itArii
fcritoi, atlstenita se
lrrl',,jlil(('tt(, in cirrlron, corespltnz6tor li-
', '
r i,t
;i
lir t{.mpcratttra TAr se produ-
tlrrrifr)rmirr(.il austeltitci intr-un
,rrrJ .t('r'(l(. ft'ritir
l!'ccr
(C)l qi cementi-
r.r t l"r.
(')
tlr.rrrrmil pt'rlitir. Modttl in care
l,.,,rlli, irrtsl. pr(x1'r,i
(l('pittdc
de viteza
l)r.Iirrirr';r zorrr.lor din metalul de
lrrr,r lrrc sc rnodiJici la sudare. Czsd,-
rr',, , (.r,1"
r'r'zrrltatttl rrnui amestec din-
rr, rr, t,rlul rll bazir
Ei
metalul deadaos
tl,1; ll lil)
/ t't | tlr I t tir(re (ZT) este zona im-
I'l|,ll ll
(
ill(' fir((' trecerea intre cuse-
II.13. Zonele caractcristicc llle
unei imbindri sudate.
Sudtti
\$
t
5:
s
Fis.
r,r,i
')l
rrr.lirlul dc bazd (v. fig. II.13).
/',trrr iu
lLucnlutd.
termic
(ZIT) este partea metalului de baz6, ln < are
'
, , r r ' , I I I r r r
.
r r
{
i i irr:stttia au trecut prin transformdri struoturale, ca urrmar(' a
." tlrnll (
irl(llrrii.
('riN.tl?
lr. Mctalul topit al pieselor de sudat impreune cu metalul de
,rrl,l,r,r l pll foltnoirzi baia metaiici topite sau baia de suduri. La solidi-
llr ,rr r! r r;[,
(l('uli
metale se amesteci, formind un amestec omog-en, ill ge-
rt,r ,rl rlllr,r'll rk'mctalul pieselor
ti
de al metalului de adaos. In diferite
"r,,
,rl. r'lliirtrlii compozltia chimicA poate fi diferita, in functie dc partl-
, r1l,r r'!r
'
r.lot. rlorri'r metale la formarea cuseturii.
lllrr
l,rrr'l
tlc vedere strl-lctural, cusatura are cristale columnare care
In,r
rr',n' rl'.
l)r,grirrrntii
metalului de bazi
Ei
cresc in direclie- perpelldicullrrA
1"
',,rIrlrrtr.1i'Io
izoterme. Cristalele columnare mari nu sint avantajoase
r',
ntr ll , il Inirr('s( lendinta spre fisurare.
(I,.llu(lrrri
mai fini a cuseturii se obline direct in timpul solidlfi
'
rrir lrnll rl. rirrrlrllir printr-o aliere cu elemente care formeazA nitruri satr
,r lr rr I
4l
|,rrr. lillrl
l]('rmcr.li
de cristalizare suplimentari.
Nllfrprillr'rr Ir'isl:rlt'lor se poat realiza
Si
printr-un tratament ter-
rrrl, rlr' trorttrrrllzitt r,.
ll,rlrr lr tttr'!rrlolrit s(' caracterizeazd prin lungimca L, lifimca Il ql
.r,lrr lrr'r ll. r\tlirtcimi:a blii determind paarunderea cusaturii in metalul
rl,, lr,r,,ir
('rriirtttrir
sc caracterizeaze
prin idlimea cusdturii, egal[ cu lf,ti-
rrr, rr l,rrli,
l)iillrrrrl('r'('a
cttsdturii egale cu adincim-ea, bdii, in:il[imca
(in-
1r,,1rrr|,rr)
r'rrsirtrtrii
(l
$i
secliunea cusaturii 4 (fig. II.t4)
(',,r,IIIIl,rrl.trI
tlt' formit cstc raportul dintre li{imea cusaturii li
adln-
iil:i,li,!Ei'*.,'
;;i;i;;;L;;.
'
Sudore
Prtn
loPiz
S i
lkie dP loqre,zoad
41
:;::";;;1,:lj:,,:l:,]:,at'rr'
1{:;i;. Irorm,r
i.,irii rrc sudurii
detcrmiDi
<rirec{ia
I]
rlt' (lczv,llilr(.
r;i
-f,rma sub ..a"o <,, ;niir-^..^
^--'-
"'\rr'rr/rd
trrrcc{la
cl.sc,
tlin cloue di.ro."rii ...,,"^
ti:
":.1-iltilncsc
cristalcle
columnare
care
It,'st,
tlitt doui
di.rt'ctii uorr"o'tr't
e\ rtr!rrrrtsc (rlstal('lc
columnare
care
r tr.zvi,t
l ii,r" n,i"r"i,j rl"Xil;"j""l.l11liide.
forma b-4ii, crisratele
care_si
rlt rv{)llii
ctc ta marginlri"il
"'
4ulrclre qe
rorma baii. cristalele
care se
ir ,.r)
srrrJ dilerite un,,hi'r'
t:,1'":,,:Y::'l:ii
se intilnes-c
t"
"irit",,,^'"q]
lir
'irl)
slrlJ O iterite
"unutlirri-
*
''''us'rLul'rr
se lntllnese
la centru,
cap
,;rt)
tir
(,ii)
1fig. II.l4. U, r".-;t"lf
,11,,,"^^J1
"g*.
r"ristalele
se inritnesc
r';tJr-l;1
1;111
1fig. II.l4,
5l fo.i
--'-'*"r!
ra (d|e
crlstalele
se intilnesr
sriu)l (.r
ll.zistent; ,"",
'-,^1"?^'a-|
la locul
-de
interseclie,
o zona mai
slitbit
ctr r',.zistlenJi
;J';;;":"',
rd rocur de rntersectie,
o zonl mai
. R
r ra rormarea
fisurilor. o Uut. i"guita
-ii
ryryr
FjC. II.14. Dimensiur
c
o _
d, m cn s r u ni, c
""..:.:""#i",
::
":lq,
"u*,oll"L,f,
"f
._" o"
, ris,ar.'r.
se r,,ii,;";;';"'11';""""'pif
i':1,"t,T,?1:.::
Hf,,j:"".T;oo;
;l:llll'i;,1:rj"':;r:ff":i'J""X,"._g.ypd
o asemenea
scrremd.
.cusdrurile
ra
t.rrtii sporjtd
fr[;;'f";]i
rnltlnesc
sub un trnuhi as.rrlit
au
"
r"rii:
I
rr r
1', adi n cd, ;l-
+;
r,"'"",1j,11
1i]!: lft {ii!;,ll
j
{,?i,;fi;
jli,"lt
jl
lili";,#,i."*
:l|ii"#"ii#'|
.e merar richia-,-cu,"'"li,'i,"",
mai mare
s. rlczvolti.
-
n partea
superioard
a bdii cie cristale
ca J
'I.ransform5rile
in zon6-influgnlate
termic.
CLlnoscind
temperatur
ile
mrrxime
la care ajung
diferire puncte
at" ,on"l'0"
infju-enli
termic6,
folo_
lllll.,,"j;fl;Ti,l,F?d:"fll
9::i".;;*.-;;iri"ilrrli''i'X',"t,*re $i e-ytin-
trrr;rroa .1i curba tem peratrl.subzone'.
ln fig' II 12, b este prezenlatd
im-
,llllllli"u,*,"*#',;*
jie
ji j:t"'3:H.l;,tH';:"1"'t^".l,li
s,, su(t,,i,ze.
jj"
;;;; i[;
llotctno
compozitia
chimir i a meratutui
care
r';r|r'rrrctalul
isi pdstreazd
".p-t^1-,ti
marcheazd granilele
tcmperaturilor
in
lr';rrrsf.ri
p" ;;.;;;;';;:sproxrmativ
aceeaqi
structurd
A"6.i"
il;;;; ;;
r','1,r', zir,r,i'imbin;"
ifT:::Yllor
$i apoi.sint
coborite pc
oesenut
c"i.
rirrrirli-r,r,
"f"
.r1r"""1""
i.u.r.,
_oo se stabilesc
dimensiunile
ii;l;;;."p;;:
,,,,,1il11"i11,1,"":ff
!"*:::"gtJ,:iiH:.J.::fl
Jtl'J:?1"*H[;;;;-
'/itt';
:t
-,,or.ullrui",
a'::'t" '?loTpteti
(de trecere);
2
-
supraincdl-
, ,'rnprr.rri; ,;
-
i."eiii;"'r;,;:.1i1"''"""
incomplets;',5
-
recristalizare
/,ttlt (le
trecere (I)
est,
;i:i', I
;:...'
Ti::.litl**isfu
r{{*,x#il,'J
11 i3i:F"'tfl"';',1
l:;;ll,,l;:ll;;;l;llb'""':":HJ::iX'l$:.,TH:i,XT:'":i.,1"%:"J;1m'ffi
..,,,,,'
);lf
i;";';""i illi"[t'31,?Jlr-,(2)
este cuprinsd
in'e remperatura
ma-
.1lt
alete au timp sd se dezvolte,
iar la raci.ea
rrI[t,r'ioirli"r 11q1 51'
Plrxlttct'o
littislttc itnpot lllttllt l)itt lttt'tstit.litttzit, r;ttlrzt'trir
lstr'crrlirctr,t'izitti rlc o stttt<trttii glrtlolttttll, itt cittt'trllitttrtlii mttri tk'pct
lith sint inrrrtt.ittritli
(l('
f('ritil. Itt ittlttnrito cotttlilii aparc stlttItttt;t Wirl
rranstiittgr. Mi'ttrlul st: disting('
Pril)
(aract('ristici mccatricc soilzttt('
('rr
I,it subzona
(,st() mili ingrrstir, t,tl atil cillitirt('ir imlliDirii cst{'mai l)llllil,
Subxtrur. rle
]D'ot'muLizat'a (;/). l'e diagrama l'r'--C estc
(:uprin'sf,
irrtr('
/,.r gi cca 1130"C, Dcotrrccc mctalul se g:lsc$to tln timp sctlrt ln ilc('st
i,iilrval, gr1untele de aust(,.ite nu are timp sit crcascir. Ilc<rristttl izit rt'i t
(,irrL.
are l5c la ricirca ulterioara conduce la formttr.. ttnci grttltttlrrlii fitlr'.
Mt'talul din aceasti subzoni are caractoristicilc
mccalti<r: cclc m;ti lttilllr''
Subzona d'e tecristalizore' incomplel&
(4). Ib <liirgrirmit l'\'-(i t'slr'
, rl)rifrsir intrc punctcle Ac,
1i
At'".1t] proc('srtl tlc ltl|iilzitr', lil t|lnl)r'riltllril
.lr:,, pcrlita trecc in atrsti'nitd
9i,
ln < otttitrrtirrr', ftl'i1it lttt'r';lt' slt st' tli-
,',,lvc'in austenitd. Ficcirci tcmpc'raturi dill il(('astit srtbz"tlit li ltrrt'sl.rttlttlr'
,' irnumiti cantitate de fcriti tlizrrlva16 itr attstcnitii ltr zottrt
Jrltttt
lttltti
I
,
intreaga cantitate de fcritl estc tlizolvat{ ln atlst('lrili'r' lrt tlspocti
",ii
into.uii, o parte din fcritl rlminc nedizolvat?l
qi-ql pltstrcrrz?l tllmcrr
,,irrrrile
iniliale.'La rAcire, ferita dizolvfltir precipit?t ql frrrmr,irzil r't'isl;rlt'
rr,,i. llr"c,rislalizarea se terminit
(tl
lral)sfortrlill'r'il illlrll'ltllr'l lrr
;l|r'llli1'
structura fintlii cste r.omllrrsi"r rlirr r'r.i:rlirlr' nt;rri lL. f|r'llir Iiltr.tlll illl
I
rrIrr|s rt c ristalizarcit, ittt'trttjtt|iItt'de tlistitlt'trr;rl Iitrl. rlirr
1x'rlllir 1l
lI
r llir, frlrmatc la rccristalizarc.
(laractoristicilo mccal)i( o sint mai mici tlt'r'il ttlt' tlitr sttlrzrrtt;t tlr'
r r(
'r'tnill
izirrc.
St tzrntcr rl<: recristtrlizarr'(5). Ilstr'
()l)s('rvillit llt stttlitrt'lt mt't;tlclor
,.rr',. irrr fost sltl)us(' ltt
Ir|r'trItrIrII'IIr
rr
(ll'f()fmllr('
Plrstlcri
Lr r|tr' l\' tli;r
''r',rrrr:r
srll)zott,t t'slt' r'ttlit lttsll llllll' 5l){r'('
'4r',
ltt ttrlsl Itltct'virl sr'Pt
"
,r,,,,.,i ,:i"rff,r.o rr ,,r.Ir.I*I,.I,,r. r||, ft,r'llir, rllr fr.rtlltttr,trl.lr'.zrl..lrll.
lrr rl.lirr
rrrrrr,r,. llt,r'r.islrrllztrrcn rr,rlll nlr,lrrlrlltll
ttl't'prlt'lnlllt'lllltltrlr'.
llrr'11 olllttl ltrtr'
."
',,,,t"ir,f
rtrr ii'nrrf,'l'll rr.II'I{II'IIIIII't'pirrrili't1, trtrttlr'l 111 11'1;r|r'llr"rr r'ttlrzott't
1q11 111,
;tlrttlttl
lrttltrtftrt'ttlltt l t,ll llllllrllli"
' '
i;ir4ltllllrtlr'rt lt dlxrslnt (li) Srrlrz'rrrr.r'slc
Irtlttinsr'r lrrllr' :J0{l lr(l(J'('
M,.lrrlrrl rirr r,rrfr.r.11 rrr rIIfI, 11r.I rilir|t lrrIrrk,, rlttr st' rrlr:rt't v;t o rr{lrll.t'r| ir
l)lirr'
ll,,llnlll. l,\,r|'11ll,ttttl r;r'r'"pll|i pIlrrlt r, prr(lpllnrc tllrt Fc cr (C') it tttrrtt pirt'
ri,.,,t,] ,,,ibttrt,
',,,;r'r,1rI,
r, irlrrrirli rllrr rlifolil,' illll)rrrili'rIi cltrt' sc tlt';ttttt lrt
rrr.rr'11itrlrr lt i:.lrrlllrrt', Irrlicil
1lt'r;ttlttitfr'{t'lc
tlt'itlttltt'tittl"
r\tttltlrr;rtt'it tlitttr;fot'mitlil<lr
strtl(ltlltill('
qi cxtintlt'tr':r zottoi tL'itt
1rr.rr{ir ll.rrrrir,ii sirrt r l,lr.rrnirrir ta rlr,: <.'m'.zilin .ltitniti"r rr rrtt'IitIr'I't t1'
t",r,,
1i
,t,' ittlrtrt.i,
;ttoIr'rlr.ttl
tlt'stttlitlo tttiiizitt' t itt'itctcrisllIilr'
t'ir.lrrlrtl lr.r'
rrrt, ( l r
.t
r r
1
x 't l r t t t t i t ttutxitnii, titr)l)lll
(ll, mt'ttlittctt' lil l('ml)r'l illllrrl
(lill;r rii
ttr ..r rlr. r'irr'ilr').
r\rrirlizirrtl -[t,lrrl irr
(|art,
s-itlr
(l(.t(,tlnillilt di[('rit('l('
1rur'firrrli
tlirr z/'l'
rr'.rrllrt lr't fot'ltt;t t'ttrlrt'i <lt'lt'11'rrtizatt'lt tcmll litltttilrrt trrt' tttt rol tlt'
Pt
ittt
,,rrllr lr lt'r';r (t'priv('iilt't'xlltttlct'r'it sttltzonr'lot
()
l'illrtil
mili
l)rolllll)lirti"l
.r.rrt,lr.'irrltrtlttt.clitrt'rlrttr'rt'itr.xtitrtlr.r.iitlifr.t'itt:lrrrsttl)ztlltc.l'ittttitt'ttt.llt.i
'1, l,lrrrl.
rlr'
;trot
trlt'ttl tlt' stttltttt' 1i
tl' rogimrrl
(ll
sllda[(' u(lol)tirt
I
t ,
',,.1
,, atL,tnr ll 1r)
18. I'ritN crd MttToDI l,o'l't'I LDALIZA'I'I,j
IMBINARILE SUDA'TE?
Structura metalograficd depinde intr-o mare misurd
, rlli rt r r irii lmbinirrilor sudate.
Iml:inarca sudatd poate fi alcituitd prin trei metode
rllorcltito intre ele:
--
mctoda suddrii intr-un singur strat;
- mc.toda suddrii in straturi multiple;
- m('toda suddrii in straturi multiple inguste.
EF
W
ffi
ffi
fig. II.15. Formarea zonelor caracteristice lntr-o lmbi-
nare sudatE ln functie de metoda de sudare:
a
-
sudarea lntr-un sbgur slrat (clin ambele paru)
: b
_
sudare in straturi mul$ple, tatei c
-
irudare tn stlCtuli liulu-
ple lxguste;
I
-
cusdturei 2
-
strucruri clendritict de turnere; I
-
struc-
l,u.A Buprainceuiti comptet recristatizate; ,
-
stucture finI
tncomplt recrtstalzatl.
lrnblnrlrilc cap Ia cap. Structura metalograficd a unei imbindri cap
lir (1r1.r
<rrr marginile pregetite in V, sudati prin cele trei metode este re-
plr,zcrr tal ?1 ln fig. II.15.
Nlctotht sud.drii intr-un singur strot. Imbinarea executata lntr-un sin-
,lur
rilrirl. r'str' <rrmpusd din zonele indicate ln fig. II.15, a.
50
$i
de metoda
fundamental
23k3 4
MltrxliL sl irlrlirii, itt spcciirl, irlttttci citttl st: tttilizt'azii prrrrltl'r.rll
,r rlirtt' ctt
l)i-ttrllrr(l('r(,
ir(lilcii,
Crrsirtr.rIilc sllrlitto ir)tr-rtlr sin!lur strirt sint mai sc'Dsibilc la fisrrrarr',
,l;rIolit;"r
folmt,i gcomctlict'a birii
(le
sudrlril.
Accst mcrd dc surlarc cstc avantiljos sub aspcctul product.ivitllii mun-
, ii
1i
al cconomici dc metal dc adaos, dar estc rrtilizabil numai la sudar<.ir
',lllrrrilor
cu contrinut rcdus de carbon (nccilibil(') car('nu sint cxploittatl
rrr corrdilii dc tempcraturi scezr-lte.
Mctoda sudaLrii in str.Lturi nlltltiplc lrrlr:. Imbinarca cxocutatir
l)ril
rrlo(l.l sr-rdArii in stratr-lri mriltiple latc conliltc aceleaEi subzonc cil fii im-
lrirrirroa sudatd intr-un singur strat, clr dcoscbirea cd prin suprirpr rrror|ir
.lr';rl.urilor se formeazd noi zonc de influen{i termic6 qi in srr<lrrrir (fi11.
ll.l.'r, b). Astfel, o parte a structurii grosolane de tur.narc, a srrrlrrrii, sl
r,,, r'istalizeazi gi se finiseazi, dobindirrd proprictili de rczistenlir
Si
t('nir
, r1,rl.c mai bune. Datoritd grosimii relativ mari a straturilor dc srrdrrri, rr
rrr,rlr: parte a imbindrii pestreaza in metalul depus strr-rctura grosolani! (ll
trrlrr;rre, din care cauzd probele de rezilientA fdcute in srrdurir
1i
probck,rlc
r rrloirc a imbindrii nu dau totdeauna rezultatc satisfAcdtoarc.
Acest tip de imbinarc este avantajos srrb asptrrtrrl pt'o(lu('tivll;ilii
ttrrrncii
1;i
se foloseSte pentru table groase din ott'lrrri r:rr conllnut mi(
(lr,
,,r'lrorr (necilibile). Pentru ofelurilc caro suferii ln zona rk' infhrcnlrl 1r,r.
trrlcir fragilizi.ri prin durificare, aceasta metode de sndarc ntr sc rc<:omarrrll'r.
l),' irs('menea, nu se recomande utilizarea acestei metode de sudaro;x.rr.
tlrr imbinirile care urmeaze a fi exploatate la tcmpcratltri sc2lzut(',
(lr,-
,'rrrr.rt rczilienlele in sudurd nu dau totdeauna reznltate bunc.
Mctoda se recomandi a fi utilizatd, in special, pontnl stratrrrilo (l(,
rrrllrr.it:rc, in cazul cind se urmireqte obtinerca unui aspcct pllcut al
(lt,
' ,i l rrii.
Metod.d sud.drii in strdturi nultiple in.rTtslc. Imbirrar('a (.x(,(:utirtir
l)rln
rrrltrxll sudirii in straturi multiple inguste corllin(: srrltzotrclr. inrlir.rrtr. lir
, r'lllrrltt' metode de sudare aretate anterior. Se deosebcqtc prin ar,er,ir <.ii
, ,tr' ;rlcirtuiti din multe rinduri de suduri ingriste gi subfili, t:irlt. sc irr.
llrrr.rr{r'azi termic succesiv, astlel incit majoritatea structurii cste
({)mpltsii
,lrrr zoro cu structure fina, rez.istente
Si
tenace (fig. II.15, c). Sc oblin
li
r , , r lir.n{r: mai ridicate in metalul cusaturii. Acest lucn: este determinirt
(l(l
r rr rl.'rlorii factori:
rr.ducerea amesteculni dintre metalul de adaos
9i
ccl dc llazh;
ix
{irrnea
de tratament termic, care produce o rccrist:rlizirrr' ;r mr,-
t,rlrrlrri rlr.pus irnterior, exercitat de fiecarc rind dc srrrlrrri asupra rinrluhri
1rr
r,r r.r lr.r r t.
Xltltlu,L (Ie
ereculie a rindurilor d,e sud,uri. Ordirtotr <k. su(litr(, lr(,-
l,rt| rr',l fr.l ak'asd incit fiecarc rind dc sndurd sii piitrundal (:oml)let
ilr
(r)r-
,l,r.rrrllc srrtlat<' anterior, firi incluziuni dc zgrrri sau ncpiltrundcri irrtrc
rrrrrlrrli. Ilindurile se incep totdcauna din apropicrca metaluhri de b;rzir qi
',r. r.rrl.irrrri-r spre centrul rostuh.ri (fig. IL10). Este contraindicat ca ttltimcl,
r rrrrlrrli rL' srrtlurl si se depuni in apropierea mctalului dc baz:l, dcoirro(
('
.,,rr.r rll. irrflucnlir termicir a accstora rimine duri qi fragild. Acest rln(|,
l-r I
(irf('
nu mai poato fi tliltilt tr.r'tnir:, tlcbtrit' scos din z()na
(lo (ontil(,t (,lr
rrrr.tirlrrl dc bazl, carc cste in gcneral mai scnsibilS.
Metoda de sudare este mai puiin productivi dccit metodele dcscrise
irn[t:rior, dar este singurul mod posibil de sudare pentru otelurile cu li-
rnitil de curgere mai mare de 32 daN/mme. De ase.menea, pericolul de a
|hmlnc inchrziuni de zguri intre straturi este mai mare deait la celelalte
tnr,lrrrlc rk. cxccu{ic a rindurilor de sudur6.
4213 5 7 J 542
Fig. II.16. Ordinea de depunere a ulti_
melor trecerin(1-5) ladexecutarea im_
Imbindrile in colt. La cusdturile in col! depuse pe un metal sensibil
lir r.irlire, apar destul de frecvent fisuri in zona de influen{a termic6,
pen-
Il'rr ir impiedica acest lucru, est necesar sd se aleagd un asemenea regim
r lc sudare incit sE se impiedice formarea unei structuri fragile. Sudura t-re-
lrrric sd se execute din mai multe straturi, in a9a fel incit se se producd
ull tratament termic al straturilor anterioare.
pentrr:
sudurile in cbl1 exe_
( ulirle pe oleluri sensibile 1a fisurare trebuie sd se evite executarea sudurii
(
lir) [r-un singur strat.
C. IENSIUNI REMANENIE
SI
DEFORMATII
19. CE SINT TENSIUNILE REMANENTE
SI
DEFORMATIILE?
'fcnsiunile
remanente sint eforturile unitare care rdmin intr-un corp
:;olirl clirstic, dupi ce se indepirteazi sarcinile exterioare.
Sc deosebesc doui feluri de tensiuni remanente:
-.- tensiuni relnanente stl.uctu1.ale, care sint cauzate de transformd-
|il(..(l(' strmcturi metalungici ce au avut loc la temperaturi ridicate; in
inrl)irririlc sudate, aceste tensiuni apar atit in materialul de bazi influen-
lrl.
llnnic, ('it
$i
in cusdturi, iar valoarea lor scade cu distanta fati de
r,rrsirtru'ir;
.
t(,n.sil|ni remanente orientate, care se datoresc forlelor exterioare
lirrc irnpictlicir dr-.plasarea liberd a elementelor constructriei; in imbinirite
rirrrl;rtr', tcnsirrrrilc rcmanente orientate apar ca urmare a repartizarii ne-
Grcrl/
llllilr)flr'l(' ir cirltltttii,
1r't'tttttt 5l
rr irnllorlllrllitirlii
1.tt'otlttttl
ii rIiIIrIiiliIrrr'
;i
.rnllirr'liikrl lilx,rc llo mut('rllrlltllli; lit sttdittt', ill(ilzil'cil locttllt til t'itt'lt'r'it
.,r.rir('('(\l ('ortllnru
1x'
lirtla dt' stl(laro, iilr tlilatill'ilc
1i
<rrtrIrtrt'tlllt: slnt
frirrirt0 d(. porctli miri rcci ai piesci; ca lrrmirrc, in picsil ill)al t(:nsllllli
(l('
, ,,rrrprinrirlt' Lr ltt< itlzil.t' rii t(:ttsittui dc itttintlt'rc lit ritt:irc.
l)istlibr.rlia tensiunilor estc triaxialii. Avlnd irl vc'dcr(' grosim('a nri( il
,r lrlrlclor sc pot neglija tc'rltitrnile
iii
varialia lor pe grosimt', ritmitrIrrd
fur4ala,
l,ill. It.17. Distril)utla lcnslu-
rilrr' rcmanentc ln cilzrrl uncl
( us?lturi transversdle.
i,'lx. ll.lB. l)lrtrll)rlln
[(',lslrtr llrr tr,|ltr|t|t.trtr. l|l
cllzul un(.1
(\rlll1turl
l('tl-
glturllnllk'.
I r
.
r r ' , i r r r r i I r
,
ir
l)lanul
tablelor dupi doua dircclii: in lungul cusiiturii (tt)
1i
lr',rrr;vcLsirl pe cusirtttri (or). In fig. II.17
$i
fig. II.lB esle rcpr(:z(]ntatlr
r I I
.
. I r r I ) r r
I
i i r ir<r'st0r' tt'rrsiurri in cazul unei cusAturi transversale (fig. U.l7)
,rl ,rl rll(,ilt L rrrgittrtlirralc (fig. II.l8).
lu{,,
('r,;
rNr,'r,r.IliN'l'A AU TENSIUNILE ASUPRA COMPOI!'l'alllI
s't'tal t(:'tt ttill,oB SUDATE?
' I i
.
r r
,,
I r r r r I lr
.
I r ' r r r i r r r
(
'
r r t
(
'
sint considerate dlunitoare din ttrmitttritrclt'
rrrlllvt,
pllrlrrr', lr lmllinare, virfuri de solicitare, care, dacit matcriitltll
,,,r r",1,, tr,rir(r' r;;rrr
1ii-a
picrdut tenacitatea, duc la apari{ia trnot'fisttri ct'
I'
I rnr.rr'..ir o t'tr1r'r't' flagild;
rl,rr rrrr.,slr.tr', irr t'lcmcntele sudate, la cforturi rcmilll('tltt' tlc ilt-
tillil,,rr., ( r. l;rt'oriz|irzl't pr'ol)agarca unei rupcri fragilc;
plorlrtt, irr imbitrarca sudatd, stdri dc solicitarc bi-
9i
tt iitx irrlt' tlr'
lrllllrll'rr', r r, lir(. olt'lttl casatrt.
I)iriIIiI)rrIiir qi mitrimca tcnsittni]or remancr)tc sint illflllcntato d('Ia(-
t,,r I , r,rr:,1|rr,livi
$i
t('llnologici, cum sint: rigiditate'a pit'sclttt', (alitatca mc-
l,rlrrlrri rlr. lrrrzii, grosimr.it pit'sttlor care sc. su(l(lilzil, pru\\lctll tlc stttlttrt'
,'l,lt,.'1, lil)rl tlt' imllirrirro, rcgimlll dc stttlart't'tc.
53
Alrtrr< i cltrtl virloirlt.;r tt,rrsirrrrilrr. t.('ltiul(,lt(' (l(!)i"rii(,ltr,
litnitir dt, t,l.rs -
ti(,ilirtc vor apir('a (l(,f(x.millii
pormancntc alc pir.sclor, iar in cazrrl t,ind
sr. rlr'1-rrigcqtc rczistcnta dc rupere in rcgiunca rcspoctivi vor apirea Iisrrr.i.
In Iig. II-19 sint prczentatc citevi tipuri dJ dcformalii provocatc de
cor r Lrirr'fi:r strdurii.
-
lnfluen{a lensiunilor gi a deforma{iilor asupra rezisten{ei structurii
srrrlalc. Itczistenia structurii sudate scade, mai ales cind tensiunile rema-
r::a/r------1
r'1
-J
&
l"rr:. I L:ll). Imbi-
ri|l ri|tlrtc la ca-
Ir.riu(l rn 6r! exe-
(lttri (k,
Il un cl-
l)rit l irJtLrl.
l,f
aupd sadole
rel
B--,
rT.\sg
nente se insumeazi cu elorturile cxte-
rioare, in care caz, se mere$te gradul de
rncArcare a structurii sudate
$i
ca urmare
.se reduce siguranla functionerii ei.
Deformatiile pot avea o influenta
negat.ive asupra rezistentei structurii s -
date, in cazul cind prin modificarea for-
mei geometrice
se modifici modul de ac-
{ionare
a forlelor exterioare.
Influenla tensiunilor rcmanente in
cazul o{elurilor aliate. Datoritd unei ri-
1ir:. rr.r9. Deformatii datoritd
giditali mai_ mar.i a o{eluri1or aliate
contracliei sudurii. existe posibilitatea apari{iei unor ten-
siuni remanente mai importante. Re-
zrrlli ci in construclii execu,tate in condifii identice, tensiunile rema-
ncntc maxime vor apdrea in construclia mai rigida, adici in constructia
('xrr:utatd,
din oreluri aliate.
Nivelul maxim al tensiunilor remanente nu poate depigi valoarea
limitei de curgere gi, in consecinfd, nivelul tensiunilor remanente este
(:u
atit mai ridicat, cu cit olelul are o
jimiti
de curgere mai ridicatd. Din
ir((.st punct de vedere sint defavorizate otelurile da inalte rezistenta.
2I. PRIN CE MASI-TRI SE POT REDUCE TENSIUNILE
$I
DEFORMATIILE?
Mdsuri tehnologice.
(
)l'dine,o d,e depunere a strattrilor. Modul gi ordinea de depunerc a stra-
trrriLrr de sudure depind de grosimea qi lungimea pieselor care se sudeaze.
lmbinlrile cap la cap cu lrrn-
gimea de pind la 300-400 mm se
executa printr-o srrduri continui, de
la un cap la celdlalt (fig. II.20).
Imbindrile cu lungim{.a cuprin-
sa Intre 400-1 200 mm se sudeaztr
de la mijloc spre capete (fig. II.21).
Pentru imbinirile mai lungi dc
1200 mm se recomandi sudarea in
trepte inverse (fig. II.22). In acest
caz, deformatiile se repartizeaza r:ni-
}.ig. II.21. Schema
sudarrii de la mij-
loc spre capete.
l,r'nr
lxr
intr('irlir llrll.lillrt it pit'sci, t('dll( ill(llt-s(' tk'fortrtit{i;t gt'ttct.tlii it
pir.sli. Irrtr<'agit cttsittttrit sl imltarte ltl scgm(lllt(' cu lungimc egalit
(tl (cil
,l rillirtului rlcpus tlt' rttr clcctrod (Iig- LI.23, or. Segmcntelc sc lmpart in
.r:,;r fcl rcit schimbdrile dc elt:ctrt.rd la douil straturi suprapuse sit ntt st'
;,r',
rl,rcir in ir< t'laqi plitn, ci cu un decalaj clc I0-15 mm (fig. II.2:1, b).
| ) | I1 22. Schema suddrii in trepte
inverse:
()rdjnea
de sudare a segmentelor;
'
(l'rectia
de sudare a primului sirat;
, (lirectia de sudare a celui d-al
doilea strat.
f iS. 1I.23. Impartirea corectd a scgmcn-
telor:
o
-
stratul al dollea se sudeaza dupi ter-
minarea complet5 a prinului sl,rat; o
-
prl-
nlul Fi al 2-lea strat se lealizeazl ln para-
lel.
La imbindrile mai groase de 15 mm cusiturile lungi se execute
,,in
,.r,;r'add" sau,,in cocoage"
$ig.
IL24,a, b). Prin aceste metode, fiecare
rrnrl clepus produce o preincilzire pentru rindul de suduri depus ulterior.
bA
Fie. Ir.24.
""n"-",,:;lo1t;"tlr).cascadd'
(o)
ei
ln
s
-
grosimea componentelor care ae 3udeazl; .!l,
-
all-
reclia de sudare la tlecare segment.
I'entru imbinirile in coif, iungi, se utilizeazi metodele indicatc qi
1,,
rrtlrr imbinirile cap la cap (fig. U.25).
Ord.inea d,e ereclt ie a cotdoanelor. Pentru reducerea tensiunilor pot
I r l,r( llte citeva recomandari cu caracter general:
- asigurarea unei libertati cit mai mari de miqcare a elementelor
, ,r, formcazd ansamblul (fig. II.26);
-- cuseturile care inchid un contur, flcindu-l rigid, trebuie s[ s0
,
,,, (
ut(' in ultimul rind (fig II.27);
...15 nn
tB
l-r5
-
dilc.clia lrl carc st'(lel)un(' cordorlul dc sudurit sir fic dc la
l)artca
rigirlir a piesc.i catre partea liberi care sa permite contractia sudurii
(fig. II.2B);
t0 4 8 2 t: t 7 3I5
t)'4'd' 2 6'It /'J 9't
i
c
llil:. ).1.25. Diferite scheme pentru rca-
lizirrca prin sudare a cusiturilor de
colt:
o
-
dc la ccntru spre capete; b
-
ln trpte
inversc;c-lnadluri.
rryry
+{3.{....1...... HzH
P/dcd f 'l
pldcd
x
4
Plqca U
,# f;
"""""v"'"
ha#
Fic. II.28.
Ilileclia de
su(lare tn
cazul unei
lmbindri
foarte rlgi-
de:
A-deaus
tn jos; E
-
de jos ln s'.rs.
tr
tr
ltit. 11.27. Oldinea de sudare a unei
lirir)zi
pentru asigurarea posibilitdtilor
de contraciie,
Fig. Il.2tj. Oldinea de sudare a unui
ansamblu lormat din mai multe table.
-- in
l)rimul
rind sd se sudeze imbindrile care dau o contractie mai
rrir'{,,
(
irl) ll <rap, gi ulterior cele de col!;
--
ilg('z lca
fi
sudarea nervurilor care meresc rigidizarea construc-
(ir,i r;rr s0 fircir irr ultimul momcnt;
t'(i
0resi/
-- str stt
(jvil('
(
oll(
('trtl ill
('il tllai lltlllt()r
(of(loilll('(l('stt(llllii
illll llll
.,ingttt'
punct (fig. II.21))i
- - pcntru
picsclc simetricc fa\A dc axa dc. simctrie'
.crrsiiturilc
sil s('
,l, r)ur1i alternativ,
dc o p"tt""il
^Jl
olL a axr'i tlc simetrie'
in vedcrt'e
,,Irilibririi clcformaliilr'r
(fig II 30);
@
r'r IL.l9. Metode de evitare a, co-ncentrd-
"' '""i "iulto.
cordoane
de sudurd lntr-un
singur Puncl
Fie. II.30. ExemPIe de eclrili-
l)rare a detormatiilor: o
-lil
o lmbinare ln T: b
-
la ft)-
cdrcarea unei sectiunl clrc(l-
Iare
(1
...6 ordinea de depu-
nere).
-
piesele asimetrice
sA se asambleze
cloui cite doui intrc cle' itr
.rsrr fr:l incit sE se obtinl o piesl simetricl'
Ia care clrs6turile si se deprtttii
;ii:';;;tt;"
;;rte'si
de'alta a axei de simetrie
(fis' II 31);
_L
=tr'
t2'
trl
^l
,o'
I r'
';l t;
n'-7a;, n
x)
I'
Ld
OT'F
i
r')
Y--T:
(,--
lrrr lt.tl. F\emplu de piese asime-
Fig II32' Ordinea de^ sudare
prin cnrc sr'
,,,,,. :,s.*Ll)late lntre ele pentru a
po-aie evita aparilia fis
'ilor lA
(usiturilc lrr
' ' 'i;liiiili'i'pr;lJ
ii-"t'i"a.
I ru(c'
-
pentru imbinirile
la care rostul este simetric
pe ambele fe{c' st't-
,l.rllir trebuie executate alternativ
pe ambele fe!e' pentrtl echilibrarca
dr'-
l,'r r nirliilor;
irr primul rintil sc vor sncla sudurile care in condilii dc rigiditirtc
.r r.lt'rrrcnlLtltti sint mai
""t-t'it'itu
iu fi""u""'
dupi care se executi rcstrrl
, ,,r'rloitttt'lor (fig. II.32);
rt1
6reqil
ti2
6regil
-- p('ntru
lrir.sr.l(, irsirn(,tt.i(.(r (fig. II.:l:j) s(. poat(l
apli(,a melo(ln (l(,,
folmrrlii irrvt'rsr..
ll.r,comanditriL'
irllr. r'r'guli prin care
I lr'lrr ric st'r fic astlol
a doua gi a treia mai pot fi cnulrtate sub ferpx 11111,i
sc; ar,1t1 ce ordinea depunerii
cordoanelor de .,,,;,1,.,1
alcas:i incit rigiditatea conrunrhri
fo.m"t Oupa- iii_
"l
"li
I
l'.
ll
ll"
si se mon-
tendinta de
n
',
---aH.--r
@
r------t-----t--]
=ll_
Fig. IL33. Diferite exemple de predeformare.
t2
34
FiA. ll.3.l. Ordinea de sudare a unor contururi ln_
rl,rlr'
..,r.r-rr.rrs,
r-r trcptat.
Itl tig. II.34 sint indicate citeva exemple ale accs_
l, I 11t:rrli.
l'('ntlr r.{.(lrl((,I'ca
tcnsiunilor
se recomandd ca nervurile
l( z| rr llllirnlll rnom(,nt.
.Iotu$i,
pentm
otelurile ;;;" ;;;"
:)ll
I .rI|iir(',
l)r'tttl
rl .r 11'(lrlrl'
r lt'f{'rmitI iilr" r'r' mullt(az'l
'\i
r'...1];llll. rlill l1r'r'
.rlr .rtttnci
(ill(l sr'('x(\'rltit
t'tttiii'tift'ric
blrzi' Uttt'trri' itr ii(('l)rll t('drlct'lii
i,:i;';;ii;i";;
s(' m()ntcazir
ncrvt''i
pt'ovizorii'
lllrcr'ri, p(r)trll criturcf,^
rlcirrmaliilor'
sudar('a
sc
('xo{rrti in disprr-
.,r;.1'
riui(lc. Mctocla
consla t;'fi";t;;
in prealabil ] pi'5('lor in dispozi'
,
1,',,*ilii,
. iil
.
ft
*,.i"
:j
Tinru;"i:1l.fl
$Lll;:i,,:11
,',,:lll;1"';
j'
l;
i ;, Ii' lil:f
'1"H'}]1ffi
,::"::^i:";;;;;;;;rir
sudat tibcr', I'cnt.:
i .nur.
I 1,,,i;; d"i;;iiit",
unro-tt,it'
impreuni
cu d.I-sqYzitivr
ll'
sc srrr)rrn rrntrr
'' . ,,nent tcrmic
de tf"r"n'ionut"
''Vt'toaa
s'aatii irr tlispozitivt'
rigirl"
lr ',.,)aca
crcqterea
tti u"tttttti
''ilni'it-itut
-
t"-an"nt"'
putind conclt'tce
.lir
r,,,.,,rrrea fisurilor, din calc
";;;
";
aplice numai in cazul srtclirii
rt''ot'
,, ;i ;^t" nu sint scnslbilc
Ia fisurare
'*;.;;;'*ructive'
incd' i'.' staaiut
d"
f:t:"^lT":"ttebuic
luate mrr
:l rlenttu acloptarea
unor solutii
constructive
'care
si
-aibi
in vedt'I'r'
., ..'' ii ia unor ten.iuni
rema#;;':'*";;t
;i"' clupd. operalia
cle sttdut'
i- nrimrr.l ,ind. treut ie i.rate mesuri
perrtnr evitarea
formelor
cotr
, ,lt)"";;;';":";;ti"
lu
'
on""nttutea
tensirrrtilor'
in zonele intrett'
petii.. eiementelor
'sudate "tl^ft';t:llti
in cL'11" trt -
rrtilizata
metoda
t"Ett"
"io*"ntuh'ri'
in aqa fel incit
sd so elimirrc
r'
',,'
1cle carc ar
putea
""""i;;l
';;;;;;itati
a"'tcnsiuni
(fig lI 35)'
(oncenltulort
de /enstunr
Ftrtr
''
Catccl
Fig. II 3S lliferite lorne ale ncrlurilor
pentl-u e!i-
tarea concentratorilot
de tensiuni'
La imbinirile
cap la cap ale elementelor
cu grosimi dilcritc' irr
i i,;,:i";;;i;i"i
iui
"nilo*
-Ei
p,rtru
'
::1fl1i1i."",
-"i
(
on\
('rtir-
r,,,., ., liniilor de fort6,."
"""o-"nia'
tnducerea
grosimii r'lomcttlrtltti
miti
,,, ,',
I;,ta'f"
g""simea'elementului
mai sublire'
lrlseneral,trebuieevitateunglrilrrileascutitc'salrscltimbitrilr'
, . , ,l.:;i;ii" ttie
Ir'lol
'E;llu;ii;
;"nstitrrie amorsc
rle {isrtri'
('rrrd
sc trtilizea"a
p'otif""i"ndiiio
n' lt"oui"-ta
s('r'[tr'ltrczc
srrtltrti
I i ,,rir de racordare'
a"ou"""'"
'iiJtii"itot"o
-"tulttlui
a fost constrmirlrt
,, . , .
l)roccsrrl
dc indoirc
(fig II 37)
I'r fio. II 38 sint indicate
o scric tl' s('lrltii
r-ollstflrctiv(" cilrr'rrrl
,,',
1
' ',,,1riarl',,v
tta tonsitttrilr'r
rlmirnclltr'
5ll
I IH ll.:lri lfir ;t unci cuseturi pcn-
tru r.\ ilirrr'.1 ulntlriurilor ascu(ite.
.--x
T
!
.,,.,.y
|'.
l'lt| Il.:lll S('l
F-
tu
%
--?
i--JA
t*=l
L____J
UWJ
Gregrl
Fig. II.37. Amplasarea cuseturilor
cind se utilizeazd elemente lndoite.
--f---r
!_+l
/t(
tw
4(
ld,
ffi,
n
JL
,.ffi
,4
-4a
w@1
IEE
ffi
fia
.-ril---l
:3liil1
ternanente.
--v=
'aL, ,l
;F
I
tLrl,
"-,/
ffi,
/t
,1:
==
/.'2-14
./,/T=,/ ),
nt\f"
it tE
(ffi
NM
F1 ,,c
tlYz
Ft-:>qj
Sorulii
@
@
ffi
s,)lulii
M
7V\l
N
EM
rr(il (.ollstructive pentru
aeducerea tensiunilor
D. TIIAI'AMIiNTIT
TF]IIMICI'
ALE IMBINARILOB
SUDATtr
22. CE SE INTELEGE
PBIN TRATAMENT
TERMIC
$I
CUM SINT CLASIFICATE
ACESTEA?
Tratamcntultermicreprezintiosuccesiunedcopera{iiconstitrtltlitl
i,,,,ilri.i-iT'.a"j"i,
i"
"""aitii
Jeierminate,
aplicate. in scopul oblincrii
,'t.ii"i""ifl" coreipunzitoare
unor anumite aiocialii de proprictali'
plc
, .'rn
5i in scopul reducerii tensiunjlor remanente'
'''
Y't';;;;i st.uctu.itor sutiate se deosebesc trei fc'luri dc tratamorrt{'
r,'"-i""t iiui"-""ie termlce inainte de sudare' tratamente termi( c itr
ii'nfut-i"ai.ii $i
lratame.nte.termice
dupi sudare'
Tlatamenteleterrnrcernaintedesudareseaplicdotelurilorcus('o.
,,,,r OJ'u'f"---]a""" ir., ,tu."" in care supotta cel mii bine opcra{ia dc stt-
ii'"'
t,,r.-utirutea,
detcnsionarea
sau recristalizarea)'
'Iratamentele
termice in timpul suddrii presupun preinc:rlzir('a'
post-
incitlzirea
Ei
combinalia
preincSlzire-postinc6lzire'
Tratamente termice dupd sudare care se aplice
pentru a inliiturit
,,fcctclc nedorite
provocate de operalia de sudare'
23. TN CE SCOP
SI
CUM SE FACE PREINCALZIREA
IN VEDEREA
SUDARII?
Motivclo
pentru care se aplicb
preincdlzire^a' Preincdlzirea
estc op('-
,.''i'',i,i'riuio.,licdreia
pjesele care irmeaza a fi sudate se incdlzcsc lir rr
i;l'\l;J;tit ;.;;;';; ;;;;i;""
qi caritatea
materiarelor'
precum
;i
dc
tl'rrr1x'r';rtttt;t ml'dittlui ambiant.
l'rclttcilzirca are o serie de efecte binefecatoare in procesul clc str-
,l,rlr,, rlintrc care se amintesc:
- rcducerea gocului termic;
-r'r'cluccreavitezeiderdcireqievitareaprinaceastaaaparifit'i
rrrr',r' r',rnstituenli cu grad de plasticitate redusi
.liminarea gazelor
Ei
ln primul rind a hidrogenului din sudrlrir;
t.tlttct'rea tensiunilor remanente
carc apar in proccsltl tlt'
.rr,lrtr.
Alttlertu temperatu'rii
optime cstc hotdritoarc pcntrtt calitittca rltlot'
,,',l,i,,r,rli r;rrrtatc. o^acd se aleg te-pe,aturi
prca inalte
.aparc
pcricolrrl
,rrp|rrirr|r"rlzi|ii metalului
qi al cre$terii elcesjve a granrllallcl'
'li'tnl)('rirtrlra de prcincdlzire se stabilcqtt: irr fnnc{ie de proct'tlt'ttl
,1,. r,rtrlrrt't'i rl,' rigiclitatea constrllctiei,
dc calitalca
$i. Ar')simca
malcrialrr-
1,,, ,t,l ii',rli,,t,'lfl"mctr,'l
clcctroziLrr,'
prcctrm
;i
dc tiptrl imbirlirii srtrlitlr"
0l
I)('rltrlr ir irl('1.r(' ia nrod
(t)rospr-lrziitor
tt.mp('r'atr'. tkr
lrr.t,itcilzir.
r,r, rrlilizcirzi'r rlilclitc mr.todc dc calt:ul. Majoritatca lor porncic clc la va_
lrrirr.. c.rllorrrrlrri cchivalont. Valorilt' t.mpcrat.rii de prcirrcirlzirc
sint
irrdicirtc in
ltirragrafele
in care st' tratcazi sudarca difel,itclor materialc
rrrr,lirli<r'.
(-';urtitatcl
totale de cdldure (er.,) introdusi intr_o imbinare sudati
r,(\
(
r)nrl)unc din cirldura provenitd din preincilzire (@o) qi din cildura pro_
vt.rritii tlin srrdrrri (Q"), adici:
P"':Qo * 8".
(;rosim('a
clcmentului influenteaze direct viteza de rdcire, pentru
,rcllrrSi sur!ii cle cllcluri
Ei
indirect transformdrile structurale clin zona
il f lr rr.rrl,atir tcrmic.
l,l othtl cle. preincd.lzire. preincelzirea
poate fi generald (se incdlzeste
r,rlrr':r;;;r prilsir) sarr locala (se incelze$te piesa in zoia imbindrii). In acist
(lir
rrrmi-r caz, incilzjrea se efectueazi pe o zonA egale cu de patru ori
lir!,.,irrrc,l clenrentnlui mai grcls care se iucleazir si clE minimum'100 mm,
(l{.,'
l)irllc 1i
cle alta a axulni s^udurii.
preinctlzirea
se poute t."e cu npni
|rl" (
rr..Ila('.ire simpld sau cu ftacari muttiple, sau cu Llemente electrice,
rrr .pr. r(ii, imhise, plotejate
de actiunea ini.emperiilor qi a vintului. Incdli
/rr"il trcbuic si sc facd uniform pe intreaga suprafa{i a structurii, cll o
,.
ilr,zi de maximtrm 120.C/h. Teinpr:raturi preicrisd
trebuie men!inuti
irr lrrt timptrl strdirii.
21. CAti!] SIN'f PTiINCIPALF]LE
TIPURI
DE TRATAMENTE TERMICE
CARE SE APLICA DUPA SUDARE?
laccoacerea de detcnsionare constd in incdlzir.ea oielului la tempe_
'irlr'ir
(lc
550-650"C. Durata de mentinere la temperai'ra de incilz.ire
r;r'slirlrik'qite in fulc{ie de grosimea peretelui piesei
$i este de 2_3 min
l)r'rlr'rr
liccare 1 mm grosime al peretelui, dar cel pulin 20-30 min. Rd-
r'llr',r so facc. lent, odati cu cr,rptorul, pind la temperatura de 300"C, dupi
r',u l lrr< ilt,ir sc poate continua in aer linigtit (fig. II.Jg).
'l'rir,-irtrr('n
tul termic are scopul de a reduce tensiunile provocate de
Irr,IrrllriliIt. arrtcrioare (de exemplu, sudarea) f6ra a infllrenla in mod
r':,( rliirl proprictelile mecanice. Se realizeazi
ti
o creEtere a rezistenlei
irrrpotlivir fcnomctrnlui de cr,roziune fisnranti sub tensiune.
llcv-cnirca irralti se aplicd oielurilor care au tendintrd la cdlire, dup6
r,rrrl.rrr.. St. irltlir.t-r pcntru a indepirta strr-lcturile de cdlire, care apar in
l
rlocr.:,r r l r [. :rr rrlarr. spi pentnl e]iminarea tensiunilor remanente.
Norrnulizarca consti dintr-o incelzire in domeniul temperaturilor
rlr. irrrsll'rrilizirlc urmati de o rdcire in aer liber. Se aplicA in scopul. de
rlrlr{irrr, o strLl( trrra find, uniformd, in toatd masa piesei. Aspectul varia_
I i'-l
ti('i
t(,nlln't'rlrrlrlol
rll ittcirlzirc
('stc itldi(rat in fig lI'II)
'|'irrtItttI tlr'1ritrrl"
,1,.
-,,r,i,
l't'.lttlrrt bi lltosimr';t
pt'retclui pit'st'i'
" "'!,,'.,i],fir.,l,,rri
im lrr r ritrit
jr,'a
struriturii m(,tirl()gralicc
-ir
rrIr'ltrtil.r rrr
,,,rrir imbinitrii iii l)rill
accasta, lmbuniteiirea
caracteristicilor
mccutric' \i
t(.llnologi(
(: alc mat('rialului respectiv.
\o,t,,ob,o,,
d
'l'r'i r lir m('ntul termic dupa
,l, t. .rrlrrrr. irr timpul solicitdrii
,,r. rrl
,.rrrlirlii
t u preincdlzire.
Fig. II.39. Tratamentul termic de normalizare:
' -
tphnpmlurrle la c!rc re :feclucaze n
''mali/,)rea
ln funclie
;" .";ii;;i;i;;
",tuo;
1r . r?ruruj:
h _
rrp de d'asrama de in-
'
cSlzir $r racire'
Ii'ig. It.'10. Diagrama de incdlzire .si
r[aire la tratamentul termic de de-
tensionare.
25. IN CE SITUATII APARE NECESITATEA EFECTUARII
'TRATAMENTULUI
TERMIC?
F
$
sudare este necesar atullci cind
l:et'icoltrl
constructiei nu este inlaturat chiar 1i
itt
lil;rlrilirca necesitatii aplicArii
r rr rrr.rl, r;r'r.lot criterii:
tratamentului tcrmic se facc in lritzit
valoarca
grosimii peretelui structurii
Lrtr.ir rrl;r1(.rialultli care se sudeaze);
sudate (in funclie dt' r'irli-
sd atingA ln t.xPloir-
considcrir cir rcspcr'1.i-
prrsitrilitatca ca peretele structurii sudate
li r, r, lcml)crillrlri mai
joasal decit cea la carc se
vrrl rrrrlcriirl sr. flagilizeazzi;
{ iti
. -
l.)t,si.l)ilitirt',.r ,,1)i''ili(,i (,or,oziLl'ii
fir;rr'.tt, srrb t.rrsirr,<,, gctrcratil
rl, rnlrlirrl tclrrrologir. (rrtr(ir)ut
srrb pr.csirrnt.;
-
natura mcdiului continut;
-
condilie rezultate in urma operaliei de sr:dare.
Criteriile de analizi a concliliilbr in care se aplice tratament termic
sill sintctizate in tabelul II-6_
Tdbetul IL6
(lrlicrll
de anallzi a conditltlor ln core se lrpllcd trutamotrt termlc
Condiliile ln care !e apticn trrraDenrut lermic
Yaloarea gtusimii peretelui La olelurile carboo
ti
slab aliate se aplic{ pen_
lru s>30 mr!. In general grosimea peretelui
variazd tn lunclie de calitatea metatului care
sc sudeazd.
'l
emperatura pe care o atinge
in exploatare
Pcntru s>30 mm, cu condilia ca materialele
rrtllizat str tie garantate peniflt
tcmperctura
minime pe care o poate atinAc strucLum su_
dati in exploatare
l,osibilitatea aparitiei coroziunii
fisurante sub tensiune
\_unui lD caz[l in care utilizatorul stabileste
qi
mediul lchnologic depozitaL favorizeazj
aparitia lenomcnului de coroziune fisurantti
sub. tensiunc tindiferent de grosilne, perctelui
Si d{ l.ctnpcrctura pe cnre tpoate ctinge ln
exploatalc I
Natum mediului tchnologic
dcpozitat
Dac{ utilizatorul slabile$te c6 mediul tcbnolo-
gic depozit-at este lotal sau exptoziv (indifc_
ront de grosimca peretclui
ti
de ternperatura
pe care o poate atinge in exploatare)
Dacd hotdrcste e-\ecutantul
26. CE CONDITII SPECIALE SE IMPUN
IN cAzUL TRATAMENTULUI TEBMIC
AL STRUCTURILOR SUDATE?
'l'ratamentul termic se efectueaza dupi ce la piesa respectivd au fost
r'\,'(utirtc
toate sudurile, iar la controlul calitetii sudurilor nu au fost
irlr.rrIificato defecte care depdgesc abaterile admisibile. La piesele tratate
lr.r'rri(i se pot executa suduri noi, cu condilia repetarii tratamentului
l,,r'rrrit. Trr
('itzlrri justificrtc
se poate admite
.
nerepetarea tratamentului
(i
I
t.t uri(
,
(
irrtl ttttttt;rt ttl itttIritritt iItIt
5i
trtiit i t t t t
'
i t
.
l r t t t l l t t ilor ttoi :;ittl t lrlrt:;r"
r,'ltr, l,lrr,,l,,llii, itplirittlr r.vilitttltl-sc cr('illt'il
(l('
t('llsilllli fr,tnrrltIttIt' iltt-
1,,,r
t,rrrlr'
11
irl.rrrliIi;r I'l r ttctttt iLrl dl sttPt :rill< litlzit, .
' 'lrrrriirtr"rlt'i'x,'ttttitrclt
11,,1;1nl1111rtlrti tr'lltliL, su(ltltil(' lrll 1r('l)tlic rill-
l)||r,r,
l| r]t! sollr.itirr.i impol.tant('r.ttm:tr
fi,
(l('Ox('ml)lll, itlcc|ttttcit tlt'1lt't'-
rrlrrrrc lt itlt'itr rl icit.
lii ni,,j,,rit,rto;r c,azurjlor, trirtamentul tcrmic al stt'rtctttrilor sltdatr'
,,r.,,t|'crrtir
rlrrpi lirt irca completi a acestora. l)entrtl unclc o{cluri foaltt'
,,r..:,ilril.
lrr Iiirr'arc, tratamentul termic se.plici ir.rainte de rircirca
'it:-
',..1 ir rl) tltnlx'rirtttllr tlr'
llrcincitlzire.
2?. CAIiI' SINT PRINCIPALELE MODURI DE EFECTUAIiII
N'I'IIA'f AMTN'II'LOR TERMICE
IN CAZUL SI'RUCTUBILOR SUDATE?
Irr lntrr'prindcri, tratamentul termic se efectueaze, in general, irr
. nploirr(' syx't iirlc. In cazul Llnor tratamente termice locale se aplica tncill-
,.lrr.r
l)r'ir)
irttlttt'tic.
il,
lrrrrticlc
sc aplice mai multe variante de incdlzire'
Itr rlrtzttl ttntti tratament termic local se utilizeaze:
Irrlirlzirt'a cu fldciri sau produse de ardere;
-
irrt'itlzirca cu cnergie electrice.
trrlirlzircu cu fllciri' Tratamentul cu flacerd se execute cu ajutorul
rrl.r rrTzllrrirrt'
('lr flacf,ra unica sau multipla.
Irr r':rzrrl rt'< ipictililor cilindrici se monteaze cuptoare circulare pro-
llrrrr il rllrr trrlrlir ciptugiti cu cardmide refractare, montate in
juntl cttsir-
tllr'll ln IrrIr'| i()trrI r:trptorului se monteaza mai multe arzetoare'
I'r.rrl|tt tt'alame'ntuL termic integral, pe qantier se utilizcazti:
irrliilzilca ctt flacere de gaz sau iichide combustibiie, produsl tlo
r r lr,', r I r )r' r I ir;1rt ts itt interiorul recipientului;
itrr'.rlzirt';t totala a recipientului prin insuflarea unui medir't fi('r'
l,lr'1,, |,,rrlll'l rr(' tru, furnizat de un generator de construclie spctriltlit,
r'r ,,ir,.
11rr),.1,'
s;rrr lici.tidul combustibil sint arse total in prezeDtra rrrrrri
,rrrr.,.tr,r' rrlrrtrtrllrtl tlo ;tt'r.
\l ,l.ilr';r plrrrttleu asigura o incAlzire mai uniformA
;i
impicdic;"r
,rrtrl,rrr',r rl.rlolili tirl>ttrh.ri cdflacdra nu vine in contact dircct cu pcrclii
r,,1t,l' rlrlri (fi11. I I.41).
lrrlrrlrllcrr lu
('ncrgic
electrice. Inc6lzirea structurilor sudatc pcntrtl
Ir,rLrrrr|.rrI|. lr'r'rrrl(r' {rr onergie electrica se realizeazi in dortit fclrtri: r'tt
r. ..I',II rrt'. r'lr,r'ltirt tlin sirmi (constantan, nicheiine) trccutir prin
l)lir('rr1t'
,,llrl,'i. rlirlurrl(', formind un fel de
,,saltele",
care se aplice pe cllsi-
trrii,jl in r,prr',,picri'tt ei (fig. II.42,a) sau cu rezistente din benzi de tabli'
,ltl ,,ir.lrrli i'1x,,i,rlc cu Ni
-sau
Cr-Ni, care, in general, se confeclioncazi'r
1,,, l,rirllr.r'r.(iiH.
It.,l2,b) qi st: alimenteaze cu curent corltinuu sau altcr'-
r r, r llr'
1110
I lz).
li
r,.l'rrr.{ r (,l Ar ll 6l-t
Sc nrcrr!,iorr('rrzi1
t,ir lrr <,irzrrl ulr()r picso cu
eln(l r)r^sc-poiltc
irplir.;r rrrr
llrrxr,rlt.tr lrritrme, sr.
rl,rtr: rlr. i cilzirr,, cu gaz(,
$i
elc(.tric.
-.
Calculul rezistc.ntelor
elcctrice din sirmd
|irlzirc s;ru tratamente
termice dc detensionare
con ligurali(, r'ornpliclrtil,
aplicA proccdcc
combi-
sau benzi, pentru prcilr
-
dupi sudare, are la baza
2 r74 3 4
FiC. II.41. Schema instalatiei automate pentru tratament termic in mediu
fierbinte at recipientelor bilindrict qi-"i""G-""ui;i;
i. i*"tur a"
"or,_
strucfii-montaj qi reparalii In industria chi,nia-ai.E.ilR.i.C;
;GG;;,
din Ministerul tndustriei Chimice:'
---'
I
-
corpul Eenerato.ului de mecliu flerbjnle;2
-
camera splrata; J _
tub cle,la-
'j1rd:
{
-
palere
tufbtonare: 5
---con
de.acoio; o _-irl-p.-pi",if
liiui.unta; z
_.,.n_
rrrtor aer prtmari
6
-
venrjrator. aer secund;r; I :-lli;J.;
?1
"o,o,_r"tu
u". s(tunda!; t,
-
arzator: IAMC
-.sratle.
erect.o"rc! i,-ltori"aiit? JJrn"rroa,
"orrt"or
qi t'rrcglstrarea
dtas.amelor de rratami:nt termrce; ri
-_
-iin?uc-tl.ii"
cromer_srumer
t,(ntru legalea termocuolelor tn sralla elecrrontci ir"i6-rta
i?-:'"l,irlatja mec utul
flerblnte neutru; l, _
benerator oe *iai"
-ir":i#,j-ti..r]iil.
(i('rsitatea
de curent admise pe mm2 de secliune, atit pentru
cele din
r,ilrnii cit
Ei
pentru
cele din benzi (rezistoare;,
ca.e se admite a fi de
.l
,4,/rnml
$i cantitatea de citdtrr6 necesare i""aUi"ii
"o-po.rentelor
respec_
ti\{'la lcmperatura cerut5, care se stabilegte pu tiru- i"!ii .foute_Lenz, cu
.r
1r
rlor.rrl r.cla!iei
e:0,24 nlrt
[cat],
rtrrrlr' 0,2.1 r.eplezintd
cantitatea de cdldurd, in calorii, produse
de I W.s
l.l
o r rl).
.
Ilczistuarcle
se executa
-din
benzi buclate, cu grosimi standard de
L,ir;.i1,
.ll,ir
li
.l
mm
$i
ldtimi de: 20; 17; f +; .".p""tilr'i 2,5 mm. La virful
lillluci
brrcle cste sudat un bolt in a"."
""
-""t"rra
o rondea de
rir;
4 -A
a
'l
.l
0
I irl ll..l:1. Instalalie de incdlzire cu energie electricS:
'
''r.
r, zLsrcntd elecLri.A aUn sirma plasali ln lnele c'rnml'e
'rr,
r.,rIrn dr'r saitele; I
-
modurl cle aiFzare a rezlstentclor-sRl-
dctcnsloiarea tmblnerilor sudate cle condu'lclor i
urmeaza a ll tratata termici,
-
taltea <l(
,, r'r! |ri. r'l.r:trlce Drlnse tn lnele ceram,.c; '!
-
clblu elecl'lc;
"
r,i,r at" vrtl- htnerEl6: 6
-
strat de vati mlnl'ralll arlat
,r,,',",'.' rusrrultl: D
-
dlametrul exlorior al .onduc!:ll
'
rl - dlametrul lntcrlor sl conducl.l:
ri , I r,.7rsrr:nrd ciectdce din benzl de olel cro'n-nlchel (rczls-
r,,,'r', iat.r.'.rl6nrl. dubA sablon: I
-
reztsloare cu ttucle. dln
l,rr'ri rr?.jr) irNl rs/s; i
-
boltl u r{Yl? dln oL {2; 3
-
suport-
hailrrrl dln Prolll
U2d (OL3?).
+
rlr'
(t,r'i|ll)i(
ir sau s(' itsirzir
])('
ul)
iin
r
(l('
ilsl)('st (l(, gr'(]sint(]il lll/lll
:;it\t 2lll20 mm
l)(.r1tru
it fi izolilt cle( tric d(! compoDcl)ta
(lc
triltat t(,rmi(:.
l)imcnsiunilc ulrui rczistor sint: gr'osim(.a, l6!imca, lungimca ltenzii
intr('(lolli:l brrclc
ii
lotalir rcspcctiv cca nccesilrii sir acoporc lungimca cor-
rlorrrtltti.
(lrnform
instruc{iunilor I.S.C.I.R. C4-73, distarlia inlre bollurilc re-
zistonrlui ( trcbuie se fie astfel aleasd incit de o parte
Ei
de alta a axei
r,rrrlrrlii, intervalul sd ajungd la o temperaturi egal6 cu cel putin juma-
lrl{.ir l('mpcraturii de tratament gi se calculeaze cu formula
a:2,sy/Rs.
irr lirlr. Jl este raza conductei gi s grosimea peretelui acesteia. Dimensiu-
rrilo clt'mr:ntelor unui rezistor tip bande in funcfie de grosimea peretelui
lorrrIrrcIci se arati in tabelul II.7.
Tabelul II.f
Illlnenslunlle unui rzlsaot tlp ba li ln futrclle ile gro6lmca peletelul conductel
Obrcrra/ic. Glosimea benzii rezistoruhri se alege conform grosimii staDdard 2,5: 3; 3,b
ii
I lu'r'.
ln tabelul II.8 se indicd dimensiunile rezistoarelor in funclie de di,
rnt'rrsiunile conductelor de sudat, ca surse energetice folosind redresorul
llS,,\lt 1000
iii
transformatorul TS1000 fabricate la Intreprinderea
,,Ele(.,
I|otohrrica( din Bucureqti, dupi instrucliuni tehnologice pentru trata-
rr(' t(. tormice I.T.15-T.T/1978 ale trustului de montaje pentru utilaje
clrinricr' (T.M.U.Ch.B.) din Ministerul Construcliilor Industriale.
lichipamentul minim necesar executerii unui tratament termic trc-
lrrric si'r cuprindi: sursa energetlce (redresor, transformator sau converti-
zrrr'), rrr milivoltmetru, conducerea dirijati a incdlzirii, de preferat auto-
rnirtii, sau manualA, un milivoltmetru tip FEA (Eo36a) cu 12 puncte de
(,itilc
iii
inregistrare a diagramei, termocuple din cromel-alumel, rezisten-
lll(' n('(('sarc, un tablou electric de alimentare de la re{ea qi distribu{ie la
rlzistori; cabluri de sudurd de 95 sau de 70 mm2; cabiu 2X1,5 mme pen-
IIr l(.girr'(.a tcrmocuplelor la milivoitmetrul lnregistrator qi programator;
|rrlrlrr
Pontnr
alimcntare de la tablou a aparatelor de misurd gi controli
r,r r ll r'lr. rkr vatii.
Itr.zistor'ii se pot lega la sursa electricd pentrr.r tratament termic, in
ri('ric situ in paralel.
r;lt
ll lnrrnrhrnllr| thlonl.lor ln
t'u
'.rrrno
tncrfltlk o
ftrnrllo do dl t\lnhrnll.
r{.droio rl lls^lll0l}0 {l
'Inl,.l t Il,\
ro|ldurlrl(,r rlo lrnllrrtranl lornrk,
!rnrulor rlllorrrl 'l Slllllll
I
0
il
I
r
u
'i1
I
a
&
t
{
a
b
p
c
J
j
7,
&
I
q
F
2-
E3
.:5
E9
t8
d?i
ttt
i32
-!
r.
t
E
!
i
'I
e
{
2,
lr'
l5i
ttii
l6!:
l8{ it
tett
liil
11,t
tlnr ' I it
I I i '.11,
' llr
l0 :ll,
,,0 lll'
'
llt
llt :,fi,
llt
t,
ti,
'l
1)
I:J
l0
ll
2
ll{ r
:tl
tt
rJ,4
l(,,2
r.r.4
1li
2t,,'r
4x7 bucle ln
in seric
2 xg idem
2x12 bucle ln
serie
2 x 10 ldem
1
16
8
8
8
4
1{i
ll
tl
IJ
4
(7 tl)x7 ln'c
l(! ftr s{'ri{'
4 x 1l l(l"rr
(4-IDx12
blrclc tn srli(r
(3-4)x r{}
idc'n
2x11 ,,
2x22 bucl0
ln soric
2X1lr id(
'
1
2x28 butl(' irr
seric
1
2 x 17 l)u(le
l)afirlel
I
.t
4"
:l 1
;11
I
t.,
:l I
I I
;
l
li
I
21i,4
30
52,8
:|3,6
5.t
?9,!
5'.t,lt
tii,)
1
1
22 bucle ln
palalel
4
4
4
4
.1
1
2x15 buclc iu
paralel
:Jx11 idem
4
4
4
2
1
2x22 buclc
in paralel
:.1 x 21.1 buclc
fir prral{l
tl
4
iil l
I
l.i'll,lr('ir iri iir'r'i{, (fiH. Il. ii;. .l,1 sr. f;r,,,rrlrd
s| lt.illr.itzii (.r,,r(.r,IrIiI.'I.rt
'l,,rtil \uu
mai mullc irnbirri'rri (le
dc(,laiii ,f,.,rn.ii.-,,,
",i*,,ii
grosrmr.r.lc pr._
r'('1('li marcii dc n litL(:l,jal.
.
Leg.ar-ea irr paralcl a rczisLorilor
;c facc in cazul cind se xccuti
I r.;rt;rrcnt.l tcrmic . douir sarr mai multc i_Uirl"ii:ii'ii"metrc,
gr.osinri
rl('pcr'(,li
1i
miirci r1e olcirrri diferite (fjg. U.a3, a.,)-
--' '
.."'
Fig. IL43. Legarea rezistedielor
la sursa electrice:
'-
tcgare tn serie, cu tp,n1 :1r_
lr_.h_J.; R,_ R,:it,_
ttj b
-
lesare tn paralel,
cu t
-*L
:t,t.ti+t"l-t,i
i:i"_
Rr=R.:,4ltr _
Btara,p de mAsuh.
:Ir. cUM SE MODIFICA
PROPRIETATILE
MECANICE
IN UTI,MA TRATAMENTULUI
TEiMIC?
l)rpir tratamcntele
termice aplicate in mod lrecvent imbindrilor
su_
,l.rtr', \'irt.rit(, prrrprietatilor
-".ur]""
"""; "";;;;;;;;
rezisten{a
cusd_
r .r'ir :,i i,(i srrb valorjle prevdzute
l" p";;p""t
;;;i"ii-.r*ilrrr .lepus cu ,.t(.,
rr'{,,lrl
'r'i.pccriv,
in timD ce
"uto"ite
p'.op.tlrii;il
";;;
caracterizeazd
i,l,r',ti, il;rtcir , r.csc. in general,
rezistent.
'.1.;;;;';;
i:u"1iu"u dupA de-
i0
R,"\-
Tr,
lr'r li,r,||r. r,r'rrrlr, rtt citt;t 50,/o iitt itt t:rzttl trot tttrtliz:'tt ii
(ll (
irr'ir ll'o rl
Itrrr,,r ,l, ll'lrr'i0ttirtr', tr'zist(.ttlit l'(ll{ll' lf('l)till' l)('
lnilsllltl-
((' I
(
'
I I I
I
) t ' I I I I I I I i I
i;;
',;;,.,1)i;,. ;.,.i;.'r.iri r.itli,,.ri'r. Ar.st trrcrir lr.r'5rrir..vttl i. v('(l('r(' lir
(irl
i','f,,i ,, ri',i,,'t,'i lnrlrirrirrii, silrl lil irh'gcr(';r. lllrlirlrrllli tl.';rtliros Ttr rirzttl
"tr'l'r,l,,r
livr'rlc ttt :ilirltl Ilormillizirti'
vlrk'rilt' indilirll in
l)r(rsl)r'(lr'
: i
i;i;,;,:'i;;
,,,'',i,t,'.,,"' rh' pt'r'i.r'littrt Irtt sc modilici rlttl:ii tt r rlmitl izaloit
1rt
"
rlrt,'rrlrri lltril. l'('lrtrrl il(('sto r'!r'lrtli, rrormalizirft'il
prr'(lllrir,lltli rt'ptl'ziltl;r
,' i,.1,,.,,,,,' ir I |lltilm('rltl lltli tcrmit illil,iul ln act'st cirz,
llt"lrlt'mit
sc
lltttrt'
trrrirl lx
rlllt ctls?ltttrtr'
E. COROZIUNEA
FISURANTA
r{r-[t'il,;NSIUNE
lN CAZUL oTELIIRILOR
CARBON
sI
SIIIB ALIATE
gO. (]I.;
1;S'I'I' COROZIUNEA FISURANTA SUB TENSIUNI]?
(rtr'rrlurcir fisttranti sub tensiune
poate fi definit6- ca distrttgcrl'tt
.rtrr ttliir',,r1,.
r'ttr, :;tr protluce sub influenla comuni a meditrltri coroziv;l
l'
tlrrnllrrIllr
(irl)licate
9i/sau
reziduale)
'
11,. ,j,,r r rrlrli'r'{ ci'acliunea de coroziune fisurat6 sub tcnsiune csto
rrr;rlln lr t,pr.r'ial dc hidiogenul care se elibereazi datoriti intcraclittnil
ll[r.lrrr llrrt , rt ltrrrliilc tehnologice.
lllrlrr4i|rrrtl ;rtomic, car-e se formeazd in zona de separare mctal-mo-
rlirr r, 1,r,,,1,i1t,, r'str: in siare sdL difr-rzeze la temperatura camcrei prin otll
I'rIrrIrr.rrIIIIr', ir(('st proces genereazd diminl-larea bntsci a rczist('rrt('i trl('-
'
rl' r, r/l rlir'llrtll('rca fragili a unor elemente'
t,itrrtr.,. tl'r,r.iile mii importante carc explicir curoziuncA fisr[';rtrtrr
elrlr lr,r',lrrr!', rii!lt:
t,,,,r'i., , olt'ctr-rrilor, defecte in metal, in carc hidrogetttll lrlrtttrit
'.1,
1 r
,
, , r r r r I r I r r it irr ttto)ccule, cu atingerea unor presiuni critict', trtt lirttttirtl'
rlr. f l',rrt l,
llrlr':j|'rirt(':l cnergiei sistemului, ceea ce favorizeazit ftltlnatt'lt rii
t,r,'t'
ri..rr r'.r lisrtlilor;
rlr';orlt{iir liidrogenului la suprafelele metalttlrti, rt'drtcr' locltl lr'
r r, rl r ,,,
'
.lrrirr, rlintl riaqtere unor iisuri; hidr<lgt'ntll paltrrrrr(l(' rirpi(l i
'
l-L
'rrir
'.i r.rlr( r' ir r'ontinuare rezistenta in virfttl listtrii
t i l,. rrr;,1 lttnrtscLtte medii care favorizeazd coLclzittttt'a sttll tt'nsiuttt'
r,,r r',',lrl, r'.rt'r' ,rrtrtin NOJ ,
OH..l COr, NH"
5i
IIrS rrrnr''l
l', rrltrr irpirriliit fenomenulrri la ct'rozjttnc fisrlrlrnl;'r srtll tctlsiltttc:rlltl
r r., r'..rr,. rrr'trt;-rtolrrt:le conditii:
.r r:r'r'ptibilitalca matcrialului metalic la accst f('nomcrl :
l, rtsitittt'a mcr:unici aplicate pe suprilfatir dc lltcrtt lt
llilsci
ttlr
7l
ittil{.lll,
l)r,i
;lrl(.lrl r.()t1rzi\,,
- llrrrlirr(;r l;r slrr,llrilizar.r.
;r m(,ljrlllrri (..r
1t.1tal.r. ;r trllri
l)t1x.(,s t,.lrrr'rtrrgic (;r.,
tr(,irt(, inflrr.'l:r .str.ctura
l;.i;i,;;r;;;;;;
..cl(, orc.rri,
, irf(' lir star. dc livrarc nrr
.prczinti
sryrs itrlt italiii.i".o.,,,
i,, n" fisr....nti
,,r r tr I c'nsi urr,, por (leveni
"o"rttit"
in p.o"";;i';ii;"i;;,.;:i.".
30. CIJ ELEMENTE
INFLUENTEAZA
FtrNOMENUL
I)F] COROZIUNE
FISURANTA
SUB TENSIUNE?
AsLrptil ctrroziLurji
fisurantc
sub tensiune au influen{d urmdtoarele
'|
l('rr'rtc: < rmpozilia mediului
depozitatl
""""*i*ti"'"i"-enteror
cliu'i-
t,ri,r'('; p'csirr.r'rl
inreriuara:
.var,area
ien.iuniio"''-."iiinente;
varoarea
,.ft'rturilor.unitare_;
pll-r.rl ,ofutiet; compozlG;;;-t"#
metalelor utili_
z;rtc.(mctalul
de bazii qi
metaiul imbindrii);
J""p.l"latif" mecanice at.
rnutirlclori slrr rctura metaloqraf icd, respecti v'd ;;it;ie-a;*
O'eiectete d in im_
l)inarcn
sudati; cxistcn{a cincentratorilor
O* tnn.irn?;
}radnl de ecrui_
:,irr(,; tratam-cntul
termic; forma imbinlrii; t"_p""ulii.".
Oe exploaia.e;
r;t;u't,ir suprafe{ei
etc.
|tfluenta
elementclor de aliere.trebuie privitd diferit,
in func{ic cle
strrr(.tLrra mL'taloarafica
care rezulti- in
""-u
i"ui"-""l"lui
termic, sau a
1]i.::l-,1;lilt"l
tehnologice-care
a" tu Ui"a'1"1""1i""""""
a"'taaur6.
In mod
r{'r'rrrirl, pentru
un o{el livrat cu un anumit tratimeni-termic,
creqte.ui
rrrrr{irrrrtului
dc carbon gi a unor elemente a"
"ff""",'pf"a'fa
anllmite va_
I"r'i,. .rrc un cfect favorabil asupra rezistenl"l
t" oo"uji.,n"u
fisurantd sub
ll't)siult('.
, ..Dacd
olclul ru'meazi a fi.sudat, cre$terea con{inutului
de elemer)te
rlc ;rlierr:
arc Lrn cfect nefavorabil,
J"t*itii.pi"ri,i'"aln"
p"o"u.rt
a" ..,_
rlirlr' st: formeazf, strr-lcturi rragile careia
"iid"j-i".-
i"r"rizeaze
creqte-
'r.rr
sr.'sibilit6!ii
la coroziune fiiur-anti.rt
t"nri.,n".
'S_J
"o,r.,u,ut "A """._
Ir.r1 ;r , ,,rrlirutrlLri
de Mo. Mn
9i
Ni micaor**
,")rit""il" il'}li,i"*.t,
,r.rlirr rt. tLS rrmcd. Continutui a" lli-riliilri"i)a'lr'irLlr.
rrA.
.
l,'rrrgi)izarca
;i
fisurarea. datoritd hiclrogenuiui
sint cu atit mai accen_
l,r;rl, ,,r (ij.strucrura
otelului estc mai putin,tuUid
Oin'p,,n"t clc r.cdcre
l' r r,,,,Jin;rrni{
. C,'l mai uzui.t cliLeriu d"' ,
';;";;;;;"-.iul"u
.r" r,. lr]
jLrLi
lllrnrrrlinamic
a structurii
este cluritatea.
S,
.
r r.,rrsidclr'r (
i ololul
sau imbilare.r srrdatA
rr,'Ir, trlli
(t(. (orr)ziuno
fisurantd
Sub tcnsiunc rlaca
rr.l(. (
irrir( tcristice unei imbinAri sudate,
";
;;;
I r.,;ilizrrrt.a gi
furmarea Jisurilor apar fic Ia
rr'rr,,:', l'
li
,,, ((,ntriri
puternice
de teniiuni. fjo
(l,.
r'.,tr',,Jr(.ll
iil
,.rjll,.(,
trafi slabc cle tensiuni.
nu sint sens.ib.ile Ia fe-
duritatea, in toate zo-
mai mare de 22 HI-\C.
concentratii
scdzute dc
la coDcentratii
r'idicatc
, .lrr
lrnbirr;r.rilc srrdalc, clc reguld, fisrrrilc aprr irr z,rrra rlr. influentir
L'
jl'.1:..i:
.il]llfr'"1n.
protcsttL
de srrrlare
"e
fo,tnoi'6
"i.r"t,'ri
':,,.#;iil;i;:
r,r , r)r.r,z
Itc t trsrtrantA
sLlb tensiune.
Fisr-rrile sint dispusc atit pu""tot
"ii
:.'i pllPt'ntli<
rrlirl cu axa cusetLlru.
i:l
(
)lr'llll il(, r:rr n'zistr.rr{ir nliri mirr(] sillt miri scrrsibilc lu It.rromt:rrrrl rl('
, !,r.I,r|||r(, fisrrlirrrtir r;rrb tensittrrt'.
l,rr |orrtr:rrtrafii mari dc II"S, vitcza dc fisurarc
$i
propagarc a lis -
rllr,r r
,:,1
r. fo;rltt'r';tpidi.
:II.
(.AIiIi
SIN'I'MASUI'ILE PRIN CARE SE RBDUCI'
SI'NSIIIILIT'A'I'!]A LA COROZIUNE FISURANTA
ri(Ilt't'ltNsIUNE?
lrr plirrcipirr, sc arc,in vederc exc.cutarea ullimului stral de srtdttlir
'ltrr
,,.1 prrlirr trci rindttri, Se srrdeazi intii rindurile care vin in contirct (llr
rr' l.rlrrl rlc llrrzi-r. Al trcilca rincl se execute pe centru, avincl scoprrl sli tlrr
l',,. l' r'rri, r'irrclurilc carc au venit in contact cu metalul dc bazi
iii
rt's-
1r"llrlll zortr rlc influente termice. Sudurile se executd in rinduli lili-
1,,lltl,,. llnnririndu-sc efectuarea unui tratament termic al straturilol tlc
t,r''
,rrlr.r'i{)r'. Materialul depus trebuie si aibi o rezisten{d cit mai al)rr) '
t,l.,l.'
,1,, , r'ir ir mctalului de bazi. Continutul de Ni in metalul dcyrrrr sl
llrrll,,,izir lir tnirx. 10 . Preincdlzirea metalului de bazi in veclclcl srrrli-rlii
',r,
rrr r,fr'( I frrvorabil asupra reducerii sensibilitSlii la f,isurarc. Sc- rt.to-
rrr,'r',1.r r.rilirlr,;r proceselor tehnologice prin care se prodnce ecrLrisrrrr.ir
r1,r . rllll llI
'l'r',.lrrri0 cft'ctuat un.control riguros pentru eliminarea defectclor rlin
r1,l,rr,r r;i irr spccial a celor de suprafaiA. Utilizarea unei artr.rmito or(lini
,1,
',rrrl,rr,, r'rrlc sir asigure realizarea unei structuri cu tensiuni cit mai rc-
,ll ,
.
r",l,.o
;rloblcmh
de importanta deosebitd.
I I rr,l,,{li'r importantd pentru reducerea sensibilitdlii la Jisurarc cstc
'r;,11,
rrr,,r rlllli lrirtament termic de detensionare. Fcnomenul nu cstc
(x)m
1,1.1
.llrrrirrrrt, irvindu-se in vedere ce poate aparea qi in situatia unor corl-
,r' tr,r{ri lirllcirtc de elemente deunetoare
$i
conccntriri rcdusc dt'tcnsi-
,rri Ir .rr r':il (;rz, pentru olelurile carbon gi slab aliate, sc recomandd ca
IrirI.rrrrlrrIrrI sii sr. efectueze ta 600*620'C. In cazul in care, in proccsrrl
,1, ,ril,rlr,, ;1rr irllirrrt structuri fragile, tratamentul in acest interval cL'
r,lrI.r',rIrrli
iu(, l,;i Lirl efect de revenire, in urma cdmia structurilc fr;r-
1tl,
rl.rirr nriri plastice, redncindu-se in acelagi timp qi duritatca zortci
ir ltl'.rL1,rl( l('rmic. Trebltie avut in vedere ci la aceste tempcratul'i irrl'
l r . r,jrlrtirr{' rcclrrcere a proprietdtilor mecanice.
II. SUDAIiEA LA TEMPERATURI JOASE
:I]. IN CI' CONDI'I'II ST' IjXECUTA SUDAREA
I.A 'f I|MPT,NA'I'UIiI JOASE?
l'. rrln'rjrlurir mcrlirrlrri amltiant are o influen{i mare asupra pr(,pri(,-
l,'lil,,r' lrl)initrii su(lit[(', in spccial atrrnci cind se sudeazir oJeluri r:arc so
73
'l'rebuic lirr:rrtir distin(
lie
intro t{'mp(!r'ittlrrir mcdirrltri irmbiant gi tcm-
p.r'rrtura picsci carc sc srrdclzir. DatoritA mAsrrrilor tchnologicc, tempera-
Irrla piosci poatr: fi diferiti de temperatura mediului ambiant.
'fompcratrn'a pieselor carc se sucleaz;i influenJeazd, in primul rind,
l)rrx
('s('lc
mctah,lrliicc care au loc in proccsui de sudarc. Tempcratura mc-
rlirrlrri irmlriirnt ale cfccte, in primul rind, asupra clamenilor qi asupra echi-
yrrrrnlntt'lol dc sudare.
Attrnci cind se sudeazi ln aer liber, trebuie avut in vedere gi alti
l.ri l(,ri cum ar fi vintul
ti
ploaia, care pot interveni qi atunci cind tem-
lr{,rirlrrrit
acr'ului nu este scdzuta.
lnflucnfa temperaturii piesei care se sudeaza. Atunci cind tempera-
lrrlrr pir,st'i cste joasa,
viteza de rdcire a imbindrii se mdreqte
$i,
ca ur-
lr'rrr!, s(, milregte
$i
tendinla de formare a unor structuri fragile.
liir(ir'('ir rapi(lzi a metalului cusaturii determine ca gazele qi particu-
lr'lr,rrr.mt'lalice sir nu poati fi evacuate din cllsetura. Ele rdmin incluse
rrr crrsiilruir, sub formd de incluziuni gazoase sau inchrziuni nemetalice.
l'ot
(lin (auza
rircilii rapide scade patrunderea, plitind apirea nepitrlln-
r loli la ridicin r-r.
Influen{a negative a temperatlrrii scezute asupra proprietetilor im-
lrirrir|llor sr-ldale este cu atit mai mare cu cit este mai mare grosime; me-
l;rlului care sc sudeazir
Si,
prin urmare, cu cit sint mai mari tensiunile le-
Dtir nonte.
trnflucn{a t('mpcraturii mcdiului ambiant. Tomperatura mediului an1-
i)i;Urt irrc o influcntir deoscbitA asrrpra sudorilor. Ciind tcmpcratura scade
,
rlr minrrs l-)'C,
(lcxlolitirtca
dcgetclor qi for.la miinilor. sr,tdorilor scad. Ca
rlnrlrc, apar dilit:Lrltirti la aplinclc'rr.a arcuhti clcctric
fi
la meniinerea
, ,ir st-ntd .r regimullli cle sudare.
Echipamentele electrice de sudare sint afectate de frig, mai ales la
lrolrrilr:.
I)irlile electrice nu sint afectate de frigul rrscat. ln schimb. umi-
(
I il irt('it ('stc periculoasd.
Matcrialele cle adaos trcbr,rie ferite mai ales de umezeali, care pr(),
voi(ir rrn cxces de hidrogen cu efecte negative asupra calitatii sudurii.
'l'(.mperatura minimd la care se mai poatc suda. Prescripiiile cu pri-
\ irr. lir tcmpcratura minimd a mediului ambiant la care se poate suda
',irrt foartc divcrse.
[,ir tcmperaturi mai joase de plus 5'C se poate suda numai daci se
irrr rn.isrrri carc reduc influenta negativd a temperaturii scezute.
llna din mdsurilc principale care reduce influen{a negati\'5 a tempe-
lirlrrrii scarzute o constituie preincdlzirea.
I '('r'r tl.tl sudarea la temperaturi scazute este de o mare importante
,'l;rlrorrrlcrr rrnei tehnologii astfel intocmite incit aplicarea ei si reduci la
rrrrrrirrrrrnr tcnsiunile remanente. In acest scop estc neccsar ca:
rrrrmirnrl sudurilor provizorii, de prindere, sA fie mjnim, folosinC
t,,
nlln ;r.i:rnrl)lirrc dispozitive care sd permiti o contractic libnr,i:
volrrrrtul mctalului de aclaos si fic rdus la minimrrm;
' orrlincl clt' sudare se pcrmjti posibilititi .l(' (l(.lornt.u..
cit mai
rrlrti;
'i1
()r'(lin('it (ll irg('zitl(' ,r lirrtlttl'iIrl tll'stttlttti't sii ltr;i1;rttl o tttilizlrtt
, rr ll'.ll jll(li( i(,ilriil il
(iil(ltlrii (rill(lar('a ltt Ias<:adf,, ln.o<rr;r1ir ctc');
-.- s;'r sc utilizt'zc r('gilnllri calc sd asigltrc tt ctrttgit' litriat'ir mlri
rr. r,., llr i;(t,pul rcdtrccrii vit('z(]i d(' recire; sint irldica(ii t'Lt privirc la Ltt'
r,,,,l,,,,rtrr r.cgLrlir
1l|acticir:
p('rrtru temperatrrr'i mai s(riizulo de plus 20'(l
,
',,'r';1i;r
linitriii trcbrtic si ircascti ctl circa B0
i:r'trtrLt
Iit'r'arc' 10'C stit-
,1, r,. .r l ctn p(fri rttlri i mcdirrlui ambiant;
rlispozitivele de asamblare sd Jie astJel coDcepute incit si sc t'vil('
1,
r,rl, r'r,1 llrt pe piesi prin stlduri provizorii;
- sir fie evitate trecerile bruqte de la cusiturii la metalLrl de bazir:
sir ntt se intrerupd sudarea unui cordon ilainlc cte umplcrcit conr-
I,l,
ri,r rostl lhli;
:;ir llLl se lase cratere ncr,lmplute;
sit se usuce materialele de adaos inainte de utilizarc,
olcctrozii invelili sau fluxul sa aibe la utilizare o temp(rrirttrrit
,1, r',;r {i{)"C;
r^n procesul de asamblare
$i
sudare trebuie se se evite aplicar('ir
,', ,,r lr ) \:itrlri puternice.
l'r'rrtru evitarea structurilor fragile este foarte importantit vilcz;r
,1, r,rr ire dupe terminarea operatiei de sudare. In acest scop imbinitrt'lt rrtr
,l,,r.r 1r'( l)uie acoperiti cu azbest sau vate minerale.
I'r'rrtrtt peiioadele cu temperaturi scdzute este necesar sd se rrl I
,,,,,, ., ,'xigenla controllllui. Este recomandabil siL se creasci procclltLrl rlirr
lrrrrt,irrrcir cordoanelor de suduri controlate cu radiatii penetrante.
Srrrlirrca in aer liber este admisa numai cu condi-tia ca locnl dc t'rt'
, rr1i,
,,.r
fie protejat contra acliunli directe a precipitaliilor atmoslcritl
1i
.r r irrlrrlui. Se iecomandi ca sudarea sA se face in cabine mobilc irr-
, r!'rll
lirrrlorii trebuie sa fie corcspunzitor echipali, in aia fel ir.lcit Irigrrl
.,r rr r lc scaclS capacitatea de lucru. Avind in vedere cit itr ilscme'llca <rrtr'
,lrtrr rll lrrclru sudorul obose$te mai repede, in imcdiata apropicrc a loctt
I rr ,i, lrr' nr trebuie prevdzute spatii de odihnd incilzitc.
lil
ECHIPAMENTE
DE SUDARE
33. CUM SE CLASIFICA
$I
CAEE SINT CARACTERISTICILD
PIIINCIPALE
ALE ECHIPAMENTELOR
DE SUDAEE
SI
CUM SE REGLEAZA LUNGIMEA
ARCULUI ELECTRIC
I)F] SIIDATiE?
lJtilajele, respectiv
sursele de
rrr;ri lnltltc criterii:
curent pentru sudare se clasifice dupe
-
clupd
Jelul curentului electric, in sursc de curent alternativ
$i .
rr.r;r' dc crlrcnt continuu;
. -- chtlt(t proccd,eele d,e sudarc, il Lrtilaje pcnlru sudare manuali, uti_
l;r.ir'p.nt^r srrclrrrc in mcclirr de gari ptotecioa'.e.il
oi*ila nefuzibil sau
f rrzibit, rrtilaje pcntru sudarc
"uir
ftrx,
"tit"j"
;";;J;;;are cu hidrogen
i rl( )ltl i(
('tc.:
-,
d.up_d
Jorma saVacteristicilor erterne, care reprezintd variatia
, rr'{'.t.l.i de sudare in functie_de
tensiunea
'"r"".t"i"i-"f""i"i"
;;':;,;;
,;rrirlcrizcazi
proprietdtile
surselor de curent de suda""-
-
Cirr;rclolisticilc
externe ale surselor sint de mai multe forme, dupd
, rrll rrtilirjclt' irrr o anllmitd destinalie (fig. UI.l, o).
.
Astfcl, mrr;inile cu caracteristicd coboritoare (I) se folosesc )a su_
rlrrr.r.;r m:rnrrrlir r:rr electrozi inveliti
$i
suU
"trui
au itJxi iallnile cu carac_
l, 'ri:;tr'(.ir. rigidi (Z) se folosesc pentru
sudarea in meAiu ae COr; cgle cu
:
':i,,,]il
i:ll:.1
ll"fi]:i*
(J) pntru sudarea aluminiului cu proceaeur
Mrc;
,
"r,
, u |irr;r(1{.rrslicA
coboril oare.. a lungitd- (4) se folosesc pentru proce_
rI r'k' rni11111;1]g cu electrozi invelili, suE flr;'$ii;;;;;'protectoare,
iar
'
r.l, r'r1 r;q1.;11 1q,1;\tici brusc cdzdtoare
fSt u"inA
-.u.lniJio"1
r. r.r,rs.s,
",i
;i,i; ;;;;;r" r;-
"pil"*"
;;;:"d".;ii;i !#Proape
constant'
lrr. r'onscci nlir,
_Ia
alegerea unei surse corespunz5toare pentru aplica_
r',.;r llrrrri
lrr.orrtlort rie sudare anume se va tine seama neapArat de efectul
'
r.r' r,.r.isli, ii r.xl(..rn(,gi
dupd accea de ahi paramolri.
-
-"'
,()
ltrolt|crnd inlportentd
la sudarca cu toatc srlrsele
$i
procedeele
esre
t, ttlrtntt ltntltitttii <rr.e11l11i clectric d? srrr.lcrc pc pi.."rr"fai.feqr"i";
i p.u_
r irrrlrri lr.lrnologic rlc sudare.
iti
l,iIitt(litt.r'il
ttlitttttrrlii ctt pt'xttlr.ttl
l)rill
l(rl)ir(' r'Ir"I IIit I'i t tt clr" ltrrzl
r,'\,lrtr llrttlt('il. rlt, r,l.,i,r'i, :,it|sl'lc rlt' r;tttlittc itlt
( ilril( [('listi( i t'xlt'lll('
,,,i,,,':ili,'i,:, t.grirrt'a lrrrrgimii arlttltti rlc stttlrtrt: st' fir(o d('(irl-r'o stttltrr' itr
iir,, ,l ,l,..ti,L ,il: lrrrgi; <irr cit crrr.actcristi(:ir
(,stc mai trollt:ritoltrt', r:tt ;ttit
",,r'r;i
iit,,i rni"i
,.ru.ioliitc
dt'cttrt:nt itr arc lit schimbarea ltrngimii arctrltti
;i
;'; iii
";,
li mai rrqoarir mcniincrca corlstantir a arcului de citre sud.r''
,,,,,,, ,,, ,u'
l)r)ate
vcdca in fig. III.l,b.
llr lll.l. Caractcristici ale
',llrsr'l{)r d(j suCarc:
,' ,,'r,r' !r'rlsrici cx[erne
princt_
,,,r, ,,r, surstlor dc curcnt;
2-riqidA;3-
4
-
coboritoare
,i ,,,, rr.,. :'
-
l),usc coboritoare:
\
a
B
:
F{
l,i(. III.1,b
-
Reglarea lungimii
.Itului Ia sudarea manuale cu
Fig. III.1,c
-
Autoreglarea ar-
cului eleclric:
electrozi inveliii: I
-
caracteristica alculul stabtl; 2
-
r -- caracteristica statici a arculul
caraclerlstjca arcului-alungit; I
-
ca-
i",,r; z- -l
-
",
iil-Gi Isttca stattca a-lij racr'rlstlca tln cobor
"
e (a surscr) i
I
-
caraclerrsttca ewlFr_ 'lr
-
caracterlslica riBidA
(a surs'rr:
,,ll
':.,;;,;"1i;.;
.'ii.ii.i ,iii-";i,lii;
rII
-
caracteristrca urcarorre {x sur
,,
-iiitfi'itr."
;xterna brusc co:
seir'
r',rrt()dre a sursei de curent: ar, Ai'
?lr
-
Duncte cte Iuncltonare stabiill'
l)i( i-l se sudeaza cu o surse de curent cu caracteristica externl cobo-
, rt ,
,i.
({.rlr})a
1). arcul electric de slrdale va functiona
cu o tellsitlllc $i
tlrl
'
';;.;'i
1,,;,::;r'firJir.
rn'n",ului
A, sau A. clintrc caracterislicit
slirti(i-t
, ,r'( Illri r;i <'aractcristica
externa; surseil arcul mai lung (tLrrba l) va
,,,i,. ,,, ,,i,,,,t,,t 4, cu u,
$i
Ir, iar rrn arc mai scurt (curba z) \a ir.Ll' i.'
,,,;;'
,,1 l- ,:','U"-ii i a-tinr,
"ind
sudorttl vu men!ine irrcrll irrtrc lrrrlli-
i7
rrtil(, l,
fi
/,, lir sr.ut l;1r,r,;r ;1,(,t.tlui s(, v;r rrrir,r;1r.it Icrr:Iitttrr,;r
ll vit (.t.{.lt(:
'
rr|r'ntrrl,
i;rt rrr lrrrr;;rr'r'.r.rrr'rrrj
,'ir ,'r'r.;tr.
t|rr:;irrrLe'rr';i u,, *,..,,r,,,, r.',f(,ntlrl.
.
Itr t:rztrl t irrrl p;url;r r,;rllr lr.r.isticii
"rt,,rn.
i, *,i'a*,,i eslc bnlsi. (,,1)o-
litoarc (rurba.l1)
ar.ctrrilc dc lungime f,
lii
f, v,".r.J,,, ii pr-rnctcle,4i,
r.r,s_
lx'ctiv
,4". ln ac,r'st caz sc
.cons-tati
ci varfu,triitc
i"rrl",rii (I/i_U,,) .li ,,le
r..r(.nt.l.i
dc' sudarc (1i_l,r)
sinl mai mici
'Jo.iiln
-"urut
precedcrrt.
ln
'
r r r r r ; r ' r ' i r r L ri
,
s. p'arc
afirma cd irrc,r crectric du ,.;;u;; este cu atit mal
:,rirl)il (n (it
panta
caracteristicii ,,xf.e.ne'l-"u.sei
"li"
_ri coboritoare.
1.., :rrl,rrca
cu proccdee
mec.nizate,
.o
-.i._l-]"t""t,^
,,zi fttz..ltile,
lt'iirr(..r irr.crlrri clcctric de sudare.* poitn-
""gi;
in aoua fet,,r::-unui
lr;rziutlrr sc pc principiur
aut()regrdrii
orcirz;,
me'ntinind constante viteza
ri. r.rvans a^sirmei qi at doilea bazindu_se p"
;.i;;;;;';"riatiei artificiale
ir vitczt.i sirmci in functie oe tungrmea (tensiunea) arcului,
,
I)crrr. ;r.inrelcgc
rcglar"a
";.;l;i
d;;1; :;"lr'a
".,
.".,.,o ."^"._
,r,\'!, q(,
\',,r flnitllza mai ios Drincipiile pe carg s^ barcard urrto"egl;;";
";_
lir'jrrli rr lrlr.rrltri
dr, sudare
'
Ar rtor'.lrrilrc.
arcurui
de s.dare se obline cind se sudeazi cu surse
(,irrc
itu caractcristica
externd coboritoare,
;igid6 s;[ urcatou.",
"o.rditi"
',1)timii
fiird ,rfcritd
de srrrse-.u
caracterisriA
urcatoare.
t" f:j. iff f
,'.I ,;(. cxplicd acest fenomen.
asttel, dupa cum-.* ,.ailii"i
inainte, arcul
.lr:ctlic
folosit la sudare cu procecled
-""uniruiu,
'Jr?rmA
electrod {uzi_
lril;i, arc, de obicei, o caracteristica
"t^fica
urcll,jaiJ
f,i"Ua
f Oin tig.,"a;,
(.r
urr..rnrrmit punct
de funcfionare
,stabilA
(Ao). Ou"u-jin
anumite mo-
riv(. ({l,.,ivclirri
ah. c,,mnn,renrelo.
d" sudo;;;'; illa'i"""
"ap,,t'i
.1.
,u_ (tirr, ,.rc.) ;rrcrrl cleclric i"
"l
ung"qtn
-1"u-.ii*)i
p;;";fiiic
trrnclionarc se
rlr'1,l,irslaz.i
lrrusg (fig. lILt..c).
-La
sltrse cu caracrcristjca
Iirr coboritoare
(, rrrl)ir /) rr,rrr punca
va fi Ai; t,
"".*
"" ""in"l*i"ti#'iigioa
(curba /1)
noul punct
vtt fi A17, iar la surs_e cu caracteristicd
Lrlcatoare (curba /1,1)
r,'rrl punct
de fun-clionare
al arcului va fi Ai,,.
.
r..
(
onsecrnla,
rn mome.ntur cre$terii
lungimii arcurui ercctric de su_
.J,rr(,,
ilrtct)sitatea
curentului in arc va scdde"a in toate-cete
trei cazuri
(i arir(.tcristice
ugor coboritoare,
Tigide
$i
"."aiou."i,
p*"rOucind
scdderea
\jr,.rci (l('
tol)irc a arcului si tendiri{a d.j
"";i;b;il;;.lrirta
1u,,to."glu.";
,
.r lrrrrginrii
arcului. Scdderea
cea mai puternici
^
irrt"".itatii
curentului
"
rrrirnif,'sti
in cazul srrrselor
cu caracteristici
urcdtoare (de ja
10 .la 1tlr,
,r ,illr.,.j,2
i rtoreg]area
va fi
(.ea
mai rapidd.
In
"irui-irr""to.
"u "u."",j
1,.r.i.irici I igide autoreglarea
este suficieJde
;;;iil, ;;;._ caz curentul
,r'rrrlr'.d,.
Itr I.o Ia 1.11, a-utoreglarea
cea mai lentd avi;d Io; in cazul surse_
t,'r' {u (;rrirct('ristici
usor coboritoare,
tu
"u"u "r.Lniut-"scade
numai de
Lr I, l;t 11.
lrr,rrr,,d^5rirnj161,
prinlr-un p-roces
invers,- autoreglarea
lungimii arcu_
tr. r'" t,'(. cind,
din motir.ole ardtate, se produce o i"u.iu." bruscd a ar_
, rrlrri. r
.irc(,st
caz, curentul creqte bnrsc
S'i
p;t" ;il;;;'iitezei
de topire
;r r,ilrrrci Irrngimt'a arcului revine la lraloa.e. ,rormala a arcufui stabit.
n r r l( )r'('rilarr:a
arcului electric se forosegte i"
-oa-ouo.uuit
ra sudarea
ir nrr.rlirr rlc gazc protectoare
$i
scmiautomlta
,"U-- il.,r.,
irocedee la care
t|.rr';itr-rrilc
rk' crrrcnt in arc sint tresn,r ac
-rn".i!*i..i
T ou1rr," un o""
'llrlril i r o Vil( rir (.('nstanti
lr sirmCi.
'iil
l.rr rr|r,r;t si:ltctn tl,' rl'|lilri' il:ttr'rtlrri' rltr trrl ittt1IrIItitttI t_l rrlc lrrrlgi-
rrr,.,r lrll't;i rt sit'rnci t'lt'r'trotl,
(loo;trtrt' il(r'ilstil ill fh lcn
l,t'itzi
s t I t I I i I i I i t t t' ; r
r|l'r rrlrri qi irrt('trsitill('il ttoctjsittl't ,
"al11'llltlltti
cll' sttdartl'
'''
ii,ii,t',""u irrtificirrlir a arctrlrri electric dc srtdarc sc realizcazi prirr
vrUlr\i;r vitczci dc inilintarc a sirmci
propor{ional cu tcnsiunca arcllltli'
r , , ,
:
'
,
1
i
'
, i , , , I
(\)rlstante lungimea arct'tlui, ceea-ce princip-ial seamini ctt mo-
,1,,t ,'1,. .,,llur. al arculrrila sudarea manuali. Deoscbirea consti ln at't'cir
,,t t,, ,,,ul:ona manuali sudorltl c<.rnduce electrodul direct cu mina, reactio-
,,r,',1
.,r)('ntalr
la obscrvart'a vizualS
5i
auditiva a neregularitdtilor ce inter-
'
r
. r,l.
, ii a la rcglarea artificiald a lungimii arcului electric dc sudart'
,, r'r,,rIiti.i'r vitczaiirmei dupd varialiile tensiunii arcului clectric, tcnsitt-
,!,,,r rr irr('fiind direct propoilionald cu lungimea acesteia
-Din
aceste mo-
rlvr., r'rI{larea artificiaii i lungimii arcului se realizeazd.
prin varia{ia
,
rt,..
'
i ,i, in;rintcrc a sirmei, proporfional cll tcnsirlnea arcului'
siistcmul de rcglare artificiald a lungimii arcului de-sttclare se folo-
,.,t, Irr m()(l soecial'ia sudarea automati sub flux, cind sint nccesarc in-
t, I rrrli
(lc
cuicnt mici
Ei
cind mentinerea arcului electric-stabil cste mai
'
t,rlri. Accst sistem se foloseqte cu rezultate bune la sndarea olclrrrilor
,
;
r'rrrrtlalie fin6, la care
".darna
se face itr rinduri sub{iri, filiformt"
1,'
,. rut, fluxuri bazice, in care caz sint neccsare intensitetri mici d('
'1,
','
ii
"""
cle sttdare sttrbil, care se realizcazl mai bir.re prin rcglarea
,rlrli, irrlr'r
ir lungimii sale.
II.I. DIN CE SE COMPUNE $I
CARE SINT PRINCIPIILF]
Dtr FUNCTIONARE A UNUI ECIIIPAMENT
PDNTRU SUDARE CU ARC ELECTRIC
CTI ELBCTROZI II{VELITI?
()
iDsialltie dc suclare cu acest proceden cuprinclo in getlcritl sttrsa
.
',,
,;1, tic,i (utilajul), de cllrent, cunoscute in limbaj comnn sttb trttmelc tle
..,1,,,r1,,t" cle suclire, cabltrrile electrice de alimentare clcctricit 6|p lrr 1r'lca
'
,r' i ti
.le s.tdaie, cle la surse la cleqtele de sudare
si
respcctiv la piesa
I. E. lll.2- Schoma inslalatiei de sudcre mrnulli prin to-
Pire
electric6:
I
.
axblu d^ rlint,ntare clectrica dc la rr'!Fa:2
-
t:r!)ou elc'lrt"
ir,. ,r,rtiio"rt": J
-
aulomat cle proncltc:4
-
sursA de cururrl tl
'.,,,r,,, ,,,trirritl .1. .urcnt alterrr:(lrv s3u conllnuu; 5
-
clr,lu oo srr
,.,",, O
-
oo"rr, tocr.od ,lo rudsn : 7
-
clcctrod lnvtllt;6
-
crblu dr'
,,: .''..-r,,
'i"-i
o" iu,lr, r.tc r,.'s\); e
-
cl(ma d prins i,blul d'
1.*,
,t i',,r,'r: r/r r,
"ul
.l'a1ric: lr
-
'ornnon'ntr']"
rl srrl:rt'
?11
(l(, slr(lill, lirlrlorrl tlo r I i
.
; I r
.
i I I r r ( i r
' ,
iru[onlirlul (l(,
l)r'oll,(.{j(. 1i
r,lr,5lclr,
ltolt
r.lrrtrrxl (fig. llL2). Srrlsclr' ('r r('l
i.lct
i(,(', it(li(,ii ulill.i('l(. (l(,
slr(lirr(, so lm-
l)ll'1.
in
(lolrii
< irtl'i1oIii:
,-
srlrsc dc curcut altcrl)ativ;
- sllr'sc de curent continuu.
Sulsc de curent altcrnativ, Pentru sudarea in curent alter.nativ, (,u
plortrlt,'rrJ manual prin topire electricd, sc foloseqte transformatorul clc
, rrlr,rrl irlternativ (fig. III.3, o). Acesta estc o magina electrici statjc:i,
, ir|r, tlarrsformd, pe baza legii inductiei clectrLrmagnetice, o putere elec-
'11
,r"i'0V
!04 i/
d
l.r/t. tIi.3. Tr.ansformator cu tensiune constantd
fi
bobind de reactantE
separati:
d
-
lr.rnsformator de sudarc rrdnolazr_t c-u tensjune constantS; I
_
miez magnctic;
2
-
boLrne,rrrmaL.l: J
_
bob:n.i sccundarAi
',
,.-.uit de sudare cu bobinA de reacran\A cu variat,a reacranlet In rrepte (cu plo_
rrri) i r -- miezul bobinei de reacraniA; 2
_
bobin6;
j _
treaptb Oi curi,nt Lreciiii;
,. ,,rcuit de sudare cu bobine
.
de
.
reactanta cu mrez mob[; i
_
mtezut loriiiei;
2
-
mlezul mobll: J
-
bor,ina:
/ : ..m^dc reclare.r
jntensi,alu
curentulut cu bobina rnobfla; r _
boblna mobrlb;
z
-
s'stem de rcgtaj al bobinei:3
-
miez maenelic:4 _
bobtnA.
t|i, ii irltornativi cu parametrii U, (tensiune primara) cu valoare ridicati
(:l:10
-lllJo
V)
9i
I, (intensitate primare a crlrentului) cu valoare redusa,
irll o irltir putere electrice alternativS, de aceeaqi frecvente, dar cu para-
llr('tri {./,, (tonsiunea secundara a curentului) cu va]oare reduie (25_fb0 V)
:;i I., (intcnsitate
secundarA a curentului) cu valoare ridicatd (db la zeci la
:,rrl.r' rlc amperi), necesare sudirii metalelor.
8r)
'l'r'lrrrsloltttitlorttr'lc tlc rrtrrl;ttl sittl tlc crrttslt'ttt
lic
r;irrrlllir
iil
rl)l)ll:ili,
ldr r Il(,
(lit| rr]tirloilr.('l('
l)iitti l)fir){
il)lrl,' (fiH. lll.:1,
(r): (
if( llitlll milSlr('li('
(,). li,rmirt
(li'tr,l'r
l)it(,lla,t
(1.
t.lc tlc fi.r'silir.i.s rlt: f.tm. t,rtttstt'tt< tiVt'
,ltii.r'itr', llobilajttl primar formal rlitl spirc mrrlto l1i rbfiri carc s() rir( or"
,1,,,2;r llr lo!oatra cli'ctricir (2)
rsi
llollirraitrl s(\( llll(l;rr, fornrat ditl spirc pll-
L1',
,.,ii (roiisc (,'l) alc cirrol cirl)ctc sc ra( o(lcazii la circuitrtl
(le stl(litl'r'
AmJx'lc bobinaje, izolatc iutt'e cle, sint filcrrtc alin ctrpnr sart itht-
rrr rirr;i formcaze circuitc clectrice distinctc.
In momentul lcgirii bornelor bobinei primare A,B1 la rt:tea
.(f
ig'
lll.:1,c), prin aceasta incepe sd circule un curent electric a cirr'ti ir'ltcr-
,,,,llt,,
pr,,duce in miezul magnctic (.1) un flux magnetic :lltcrnant car(l
,,",,ri in bobinajul secundai (3) o tensiune de asemenea altcrnativir;
.
,rl()ir|oir acestei tcnsiuni este propor-tionale cu valoalea tensitlnii din bo-
l,l.rr primard
Si
invers p.opuigioltale cu numdlul de spire a cclor <loui"r
Jr,,l ri r r r...
I)irc[ la bornele bobinei secundare ,4e82 se leagd circuitul dc sudart'
t/,.
, sau d, tig. UI.3) in momentul atingerii electrodului de picsa dc stt-
.r'r. ,i|r'r'itul
"r.lpclric
se inchicle
9i
ia nagtere ull crlrent elcctric car(' in
Lr|l
('ste
curentul de sndarc de tensiune mica
$i
intensitate mare'
Intensitatea curentului cle snclare a transformatorului de sudarc cll
r,,r,riunc constantd se regleazi, cu urmAtoarelo metode sau sisteme:
-
cu bobine c1e reactanle in trepte, montate in exteriorul transfor-
rrr,rIoltrJrri, in circuitul de sudare la indemina sudorului; instalalia se ntr-
rr,,
,rr,'
transformator cu tensiune secundare constanta qi inductanli dc
',
,rlrri (fig. III.3, b);
-
cu bobinA dc reactauli cu miez mobil, montatd in afara transfor-
rrr.r{oluLui (fig. III.3, c) in circuitul de sudare;
-
cu bobin6 mobilar, morrtati in carcasa transformatorului
(fig
I :1, d);
-
cu amplificatori magnetici, caz in care cu ajutorul unei rczis-
r, nl(' variabilc, manipulatA di cdtre sudor' se mdreqte sau se micsorcazir
, ,,',Pul magneiic creit de bobina in circuitul cereia este montata r('zis-
r, ,'irr reglalild; in acest mod fllrxul magnetic creat de infdqurarea
pri-
',,',,ii
t"n"c" in mdsurd mai mare sau mai mice prin secundarul tratlslor-
r ri
jtomlui,
care formeaze astfel un ctlrent de o intensitate mai mare silll
r rr; ri mici.
Transformatoarele de sudare se construiesc la noi in
lara
la o tcn-
,iru<-' de lucru de 32 V,50 Hz
Ei
sursa de alimentare de 220 V,380 V
;rrr 500 V, de cdtre inti'eprinderea ,,Electrotehnica(
Bucureqti $i
sir'rt
(l(l
rip TASM-300 (STAS 2689/71) pentrr-r curenti de sudare pine la 500 A'
'l'Irnsformatorul functioneaze in cloui trepte: pe treapta I se oblin crt-
lcrrli intre 100-230 A, iar pe a II-a, intre 220-480 A. In regimrrl de
lrr< r'rr nominal, adice la Lrn curent dc l:i00 A la o tensiune de 32 V, trans-
l,)rmirtorlll are caracteristicile : puterea aparenti consumate 19'5 kVA;
l)Itcrea
active consumata 11 kW; factor de putere cos
Q:0,54;
ran(la-
rrti'ntul B60/0.
ti l ( lrr r 'r srrrl:rf
j
BI
Srrrsc rk'rur('.t ("rirruu.
srrrs.rr'pr.rrr.tr srrrrrrr. in t.rrr.rrt (.'ntinuu
sirrt clo douir catcgorii:
-
gerr('rato:lr('
dr, r,rrlcnt col]tirturr;
-
redresoarc dc sudare.
(;.eneratoare
cle curent continuu pentru sud,at.e. Generatoarele de
(
ur{'nt continuu pentru sudare sir.rt magini electrice rotative care primesc
('n(.t'gic
mccanice pe care o transforme in energie electrici, in prima
faz6,
rlc r,rrrr.nt alternativ, pe care-l transformi apoi'in c,rre.rf continuu, cu ajuJ
lr)rrrl unui element special, numit colector,
lfn gcnerator de curcnt continuu este format din urmdtoarele pf,rfi:
^
11 Indrrsul (rotorul) masinii, care cr,rprinde un miez de fier in^ care
.ill)t
mr)r]t.lto spirele in care iau nagtere tensiunile electromotoare
de
ir l lr rctic.
,.
2)
.Colct
torul
-maEinii,
inclusiv perjile, crr ajutorul ceruia curcntul
..r('f.iIrv
I)r('ous
rn sprre se transformd in curent continuu. colectorul
cr;lc rlo forma unui cilindru alcituit dintr_un numt d; lamcle izolate
irrl.r('olc'din punct de vedere electric, la care se leagd capetele bobinelor.
j
l
'_::T:t
:l]":,."1
calce perjile care
,,cuteg(. curentut iontii.mu qi reatizeazd
,;jir rr etectrlca intre indusul maginii gi circuitul exterior (in cazul nos_
llrr rlc sudare).
.,
t),1,1y.:1or.l (statonll), ma$in
ji,
care asigrrrd existenta cimplllui mag_
,.lr,,
lr't care scop slalorul nste
roalizat dintr_ n miez de olc], in
ju;l
r'riIrritr se afld una sau mai multe_ bobine prrcltrse
Au
"""""t
continuu,
rlIrrrrmit
clrrent dc ox.ilatio.
D,rt,,ritd tr""."ji c,,renfr,hri prin acoste bO_
l)rr(' nljczul de olol d n !r'ttcri,.r'rl bobinci se magr.tolizoari, iorm:nJ,t_so un
;rrr rrmit numir dc poli.
Transformarea
curentului alternativ, generat
in primi
fazA de ma-
lirrir
rotativd (generator),
in clrrent contin"uu,
"u """I'ir"ure
pe baza le-
I'ig. III.4. Schema formErii curentu-
Iui electrlc intr-un generator:
t
-splra
a bobinet rotorului;2 _
cotec-
lor: i
-
pe.te de cArbune Epeclal Den-
rru corectarea curentulul conflnuu;
f,5
-
Uorne legale ftecare ta ctte o
ramera a colectorutuil 6
-
borne de
brantare a curentului conflnuu a Aene-
ratorutui la postul de sudare; {_ cirent
erecrrtc ce strAbate porllunea
sptrel
r:il.r irrrlrrr-lici clcctromagnetice, potrivit
cerora dace un conductor se
,l|PI,.r:r,.;rz;r.intr-rrn
cimp magnetic, perpendicular pe direclia acestuia, in
,1,'(rr(.l,rr
tjr .ir.'iti-re un curent electric, dupa cum se arati, schematic in
1i11. l ll. l.
_
('orrfornt
scltcmci din figur6, sd presupunem ci o spiri a rotorului
sr, invilt,.f l(.- irtr-rrrr cimp magnetic cu orientarea lil_A in sensul ardtat
(1" .jrL,r',rli. lrr spiIi, pe porliunea a-a ia na$terc un curcr]t
,,i,. care o
lrit
,,tr,'rl),'t(, (l('
lir rr l;r 0.'li,nsitttrt'it lttttt: bttbittt'lt',t b I'r;[t: itltctttitIivir. l,r'1lllrtl
tnr lr ir (,/) la o lirrnt,lir
5i
lrorrrir tr (5) Lr altzr ltrmclit, izolatc {'l(lt'tIi( rrrtr'(f
r lr.,
1rr.r'iilr'lJ
crulcg etrrr'nI r:otttittutr dt'
1-rolaritate
binc' stabilitir, de lir lxtt-
rr l,
(,u1,nr plt'ir<:it lir
1.los(ttl
dt: srtditrt.
(
icrroritoarclc rLt' sttclitrc de curcllt
(iolltilltlLl, montatc pe axul tlllui
r.1.., lIor
()Lor c!lnoscut sub tttrmc'le de convertizor de srtdare
$i
celL'
(:u-
I'l.rrr.(
u lul motor cu ardere intcrne, denumite grupuri termicc de srrclarr',
,, , lrr:i[i< i-r dupit modrri de a]imL'ntare a bobinajului dc' excitatie in gene-
r nli,rr'(' !u cxcitafie propric sau separata.
lt arcitalie piopiie curentul de excitatie este produs de o sttrsA
, rrplirli la generatar. Legarea infa$urerii de excitatie se poate facc in
,,,r'r,., r'u infigurarea indusului (rotorului), cind se numeqte generalt'r cu
t t,ilrt[ie ln serie: in derivalie (in paralet) 1a periile generatorului, clnd
,rlrll(' tarca se face chiar de la tensiunea generatorului, in care caz se
I rrtt';l(,. gcnerotor cu etcitcLtie in d'eriualie qi, in sfirqit, cind existe doua
i',1,r,;ririiri de excitatie, una 1egat6 in serie
Si
alta in derivatie, cu infe-
'1,rr';ricir indusului (rotorului) (fig. III.5, a, b, c,), in care caz generatorul
f llrlncgte cu ercitalie maTtd,
l,r r
'generatoarele
cu excita{ie proprie (fig. IU-5, a' b' c) in circuitul
,1,. r,xcitaJie se intercaleazd un reostat, numit de excitafie, cu ajutorul
,,,rlli,r poate
ti variat curentul de excitatie, in consecinli
Ei
fluxul mag-
r', tr, irrductor (din rotor). In acest fel se poate varia tensiunea electro-
d
P,
a
Fig. 1II.5. Modul de alimentare a bobinaiului de
excitatie a generatoarelor de curent continuu:
a
-
cu excttatte serie; O
-
cu excltafle clerival.le; c
-
cu
excitatie mix$; d
-
cu excltalle separaH sau independent5.
rr,,tr)alc, deci
Ei
tensiunea la borne, care trebuie mentinute cit mai
, , rrr,1; rtfti;
Lit ercitolie separatd. sau iulependentd, curentul de excitatie sc ol>
rrr, rlc la o surse separate de generator (retea de curetlt contintlu, rcdr'('-
,r, l);rtcrie de acumulator) (fig. III.5, d).
(;cneratoarele
rotative de curent continuu de sudare (convertizorii
|
. .rrrdirrc)
funclioneazi c\t cerecteristicai cdzdtoal'e, care se obline
llrin
r,.i1,r'r'il unei pdrli a curentului de sudare prin inflEurarea statorrrlrli,
rrrrl otlrrtd cu creEterea cllrentului de sudare se mic$oreazd cimpul mir!l-
ti( (
rclt gi, in consr.,cinlir, tt'ttsittnea de sudare scade.
ft0lalte
c
Acr':;l [t'ttrrtttl tr !{. t'r irliz(';tzii lr] llrnlijlt,iu\.1(,. tr.(,i til)lrri (l(,
montitJ(,,
2)
(i.rrcrirl,.ir't.(,'(,x(itirli(,<liftr.r.rr!iirtir,.ar.sintmaiii'ir..tativc
irrr
('x(
ilirtic' srpar.atti, la <'a|c llrbirrir stiltorullli (dc cimp magnctic principal)
..rP,rtii
ofcr'ltrl b.bi'r.i dc .xcitalji(: difercnfiitti prin care circuli|
"u.entui rl'.srrrl;rrr.. In timprrl cincl circuitul dc sudare eitc dcschis (electrodul dc,
r;rrtlirrt'nrr ('stc
in contact cu piesa de sudare) nu se produce curent de
:;rrtlar.r', <:impul magnetic este creat numai de bobinajul-dc excitalie, reali_
zin(l in accst caz o tensiune inaltd de mers in gol a maginii. Din momentul
irrrr';x'rii proccsului de sudare, cind circuld in instalatie curentul de su-
rlrrrr', pcstc cimpul principal se suprapune cimpul de sens contrar creat
tk'lrolrinajr:l de excitalie diferenliatd, oblinindu-se astfel r.rn cimp rezul-
lat cilrc cstc dependent de curentul de sudare, respectiv se oblin; o ten_
sirnc invcrs proporlionald
cu intensitatea curentuiui, ceea ce se traduce
|)r'i
('ilrlctcristica
cazatoare a maqinii.
2) Gcncratoare cu cimp transversal.
ll) Gcneratoare cu cimp dispersat.
Ganerqtoarele rotatiue de curent continuu de sudare (convertizoa_
11'l(.) caro se fabricd la noi in
tare
sint cu excitatie separata qi infegurare
rlr, cxcita{ie diferentiate
Ei
cuprind trei tipuri:
1) Generatorul CS 125 pentru curengi cu o intensitate maximd de
l!10.,\_qA
q5%)
ti
poate lucra cu curenli pind la 125 A (DA 600/e) sau
r)5 A (DA 1000
).
2) Generatorul C.S. 350 este construit pentru curenti de sudare
lrinir
Ia 370 A rcglabili in patm domenii:
-- domeniul I, pcntru 50-130 A;
- - domcnir-rl II, pentru 70-1B0 A:
- clomcniul III, pentm 100-210 A;
- domcniul IV, pentrll 200-370 A.
. ..
ltcglajul pe trepte se face prin comutarea manuale pe panoul ma_
;irrii, iar reglajul in interiorul fiecdrui domeniu continuu
'rcglabil
se
poirtc face. atit de pe panoul maqinii cit
Ei
de la distanfd, de ciiie sudor,
< rr irjrrtorul urui reostat cu arc, pe care-l manevreazi cri
j:iciorul,
mijloc
crr cirrc obline un curent de sudare de intensitate corespunzdtoare.
.
(lcrlr.ratorul
poate fi folosit pentru intensitelile maxime: 320 A
(l).\ :]50l); 350 A (DA 55,0/o)i 280 A (DA Z\a/i
ii
242 A (DA 1000
) Ei
cu
,r I,.risirIr(' (l{'mers
in gol de 65 V.
:l) Gureratorul CS 500 are, de asemenea, patru domenii de reglare
ir inl(.rsitilii curcntului de sudare, regtajul pe irepte gi cel in interlorul
rlrrrrrr.niilrr ficindu-se ca la CS 3:
-
-
-
rlomeniul I, pentru b0-12b A;
- <lomcniul II, pentru 75-775 Ai
rlomcnirrl III, pentru 140-325 A;
(lom(.niul
IV, pentru 250-b00 A.
(
l'rx'r';rlonrl poate fi folosit contjnuu (DA f 00%) la intensiteti de
pirri lrr it70 A. Tcnsiunea de mers in gol este de b5 sau B0 V-
ll.nlnr usirrrirrcil amorsirii arcullli gi asigurarea stabilitdlii acestuia
',r. r'r'r'ornrr l)tlir
('il
pcntru o anumiti intensitate de curent sd se lucreze cu
lt I
,,rr, Lr\i rl| iII[t'Ir;itirLt' ttt;rlittl;t ilr |irt]t ttl r|otttt't)ittIIti r('rilx'(liv, Illlrlll)(l
, r '.rloirrcir
lrtclir;it
si"t st'olr!'irrit l;t rtgllrjtrl fitl
Sc mctrf iottt'itzi1
(:i gctl('rill oilr('l('
(lo (illr('l)t tlc strrlart' ptltltrtt
rr, ,,tl irrtlrsii.iifi alc ctrrctrtttltti de stldaro pot fi ilntrcllato, ln locul
'
l',lrr)rn()to|ului, dc tttr motor cLl oxplozic itr carc cilz utilaiul csto cunos-
, tlt . l)
(l(.rlumirca cle.
,,gntp
tcrmic'( de sudare. Grtlpurilc termice st'
rllliT(.irzil pc qanticrelc unde nu existe retea electrice.
l,rr srrdarcil cr.l acestc r.ltilaje (convertizoare) pc parcurstll dcsfili;rt-
r,uir
Ploccsrrlui
dc suclare pot interveni o serie de defccliuni Dintre r:clt'
rr.rr llrrvcntc, inclusiv cauzele
$i
metodcle de remediere, se mcntioncaze:
l. l)cfecfiuni la clectromotorul de antrenare.
ll lilectrornotorul nu pornerLe din cauza cederii.foartc mari de ten-
',t,rrrr'
Pinir
la bornele electromotorului, cind se va verifica tensiullcl rolc-
l,,t r;i irrstalalia electrica de alimentare a convertizorului
pentru a fi cxc-
,,Lt,,tr[ conform norme]or
9i
a ruperii unui conductor electric de alimcn-
1,r,. riinr doteriordrii infiquririi unei faze a bobinajului statorului carirc-
lr,rir.rl.
l)rintrr-un
biziit foarte puternic' cind se va repara conrltl(torlrl
r,
1,r',
lir"'.
)) Supral,ncdlzirea bobinnjuLui din urmdtoarele cauze:
-- suprasarcina la generatorul de curent continuu; se impune si s('
r, ,l,rci sarcina 1a valoarea nominalS,
-- tcnsiunea la bornele electromotorului este mai mare sau mai
rr, .r (lccit
cea normale; se imptlne se se alimenteze electromotorul cu ten-
, r ,r, Dormali sau sa se reduce sarcina pina la valoarea care asiguri o in-
rl. rll normali.
:l) Suprdincdlzirea bobinajului cu emanore d'e rniros de izolalie arsd,
ll Lrrmatoarele cauze:
- scurt circuit intre spire sau intre fazc la spirclc bobinajrtltti sta-
r',r LLlrri; se va repara scurtcircuitul iar in caz de imposibilitate' maqina va
l.r r'rsir din instalalia de sudare
li
transportata la un atelier de speciali-
r.,r,.
lr('ntru
bobinaje electrice;
-
shepungere la corpul ma$inei; se va izola infdqurarea fa{i de
,
'
r'lr.
It. DefecJiuni referitoare Ia gencratorul de sudare.
l) Generdtorul nu dd' tensiune, din urmatoarele cauze:
-
este intrerupt circuitul de excita{ie; se va cerceta lii girsi loctrl
t, rlri rllpt
Sj
se \a rcmedia;
-
colectoml este murdar; se va cureli colectorul
-
valoare mice a magnetismlllui remanent sau polaritatt' int o-
|,li; so vor magnetiza sat-l remagnetiza polii principali de la o srlrsil in-
,1,
lrr,rrtlcnti
de curent contintlu 9i
sc va schimba polaritatea;
- scns de rotatie grcsit; se va schimba sensul de rotatie.
2) Suprdincitlzire a bobinajelor sau a colectorulzi, clin r:artzit t it sitr-
,,',,,
;1i'rroliitorttlui
cstc mai mare dccit cea nominali
Si
colectorr'11
('st('
85
lnllf(lill; s(. vit Irrllr(!' :;ilf(,iltil iitf
(.()|('(
t()|.rtI sc vit ( ltfilli cll
() (:it
lJll
ill tu-
ii r tr'r in llr.nzinit.
il) St'btteiu'eo pef iiLor, ut'nntd da ursuri pe Lunele septrute, dtttit-
r1'((! s-a dcsf:rcut colc<torul sldbinriu-sc astfel stringerea lamclelor care
ics in:rfarir.
l);rcir clc'ft'<tul este mic, se va
Slefui
colectorul la fata locului; dircd
(,r;l('
n)irr(', se va trimite utilajul la atelierul de specialitate unde sc va
rl|rlirt'r', stringe
9i
apoi demonta gi strunji din nou.
.l)
Scanteiered periilot urmatd. cle arsuri pe toate lamele colectorulul,
r lirr rrlmiloarele cauze:
pcriilc nu sint bine
$lefuite,
deci se vor
Slefui;
.-
pcria s-a gripat in port-perie sau se deplaseazd in armdturd; se
vir illcza corect peria;
-
mica dintre lamele este ieEite din locaE (peria lucreazi cu un zgo-
rnol. arrormal); se va cureta surplusul de micd gi se va glefui
locul res-
1rt'r'tiv;
-
deplasarea minerului port-perie; se va readuce minerul in limi-
tc,le normale de deplasare.
5) Arsuri pe un grup mare de latnele; dln urmitoarele cauze:
-
colectorul are batere; se va restrunji;
-
s-a gripat o perie in port perie; se va a$eza peria corect.
li) Scinteieri
,i
orsuri nari ir'tr-.un loc al colectorului fdrd suprain-
cirlzirea indusului ca urmare a faptului ca existe rupturi sau lipituri ne-
(\)rcspunzetoare
in bobinajul indusului; se va repara bobinajul rotorului.
7) Scinteieri
;i
arsuri n ari, insotite de o ,ncdlzire puternicd a in-
Jd;urdrii
indusului ca urrnere a unui scurtcircuit intre spirele indusului.
I)entru preintimpinarea acestora se va curdla colectorul gi revizui
pirrtile frontale ale bobinajului. Dacd defectul nu a fost inliturat, se va
ploccda la rebobinarea rotorului.
tJ) Scinteiered unora dintre perii gi, ca urmare, supraincilzirea lor;
( ir lrrnrare a repartiliei neuniforme a curentului intre perii.
I'entrr,l preintimpinarea acestora se va verifica agezarea in port pe-
lii r pcriilor care scinteiaze
Si
contactul intre sirma lite qi perid
periile
crr rk'fcctc se vor inlocui.
llcdresoare pentru sudare. Redresoarele pentru sudare se construiesc
lir rroi in
lard
de intreprinderea
,,Electrotehnica,, din Bucure$ti, pentru
rrlrn:-rloarele domenii de aplicare:
l) Rcdrcsoare pentru sudare manuald cu arc electric
Ei
electrozi
irrvclil i.
2 Il(,dr('soare pentru sudare semiautomatd in CO".
il) ll('(lrcsoarc pentru sudare automate sub strat de flux care ali-
rrrlrrllirzir
;i
comandi un tractor.
lledr"sourele pentru sudare manuald cu arc electric gi electrozi in-
r,clifi sirrt ma;ini statice echipate cu diode de putere cu siliciu gi cu/sau
firlrr irurplifit atoarc magneticc, care permit un reglai continnu in tot do-
llri
,,,,,'rtl tlt'fttttl'{irltt:lrr',
r'r'11lrrj citrc s('
lnrllt('
l'fi't lttit Iir: tlt'
1x'
p;tltottl lnit''
,'r,, . fic tL'
(
iitrl sll(lor, tlt lir tlistirlrlir'
(';rritctt'risti, it
('xtcrtri 0st(' ll0 tiP citzirtllr'
i,;";;;,:;;ii,i
rirlicirrii
cltr.trr rrl uirr i rlc pt: componl.nt,.lc
(lc
srrditt sc
, ,',,,r1 ,,."t,f electric, rcalizinrlu-sc
totodati
un echilibru
dupi culba I
(flt1 Ill.l,l). I)unctul de interscclie
As dintre caracteristica
redresortrlui
I
'
, .rr'(,{'ir a arcului se llumcste
punct d; funclionare
Este cunoscrit ce ton-
rrrrr,;r irrculni electric este p..rio.lionata cu lungimea
ace.stuia. Dacir din-
,; ,;;,'';;; sau altul
laet'iv"ieti,
minuire necoresp.ur]zat?are
a clectro-
,; i;'; ;;; l.-gtmea arcului
creqie, ut""ci creste $i
tcnsiunea
acestuia'
rrltird o noua linie a arcuiui electric
(curba 2)' carc la interscctia ei
'
n ,,r|ir(:teristica lin clzdtoare
a sursei I c;eeaza un nou punct dt' ftttrr:lio-
rr,rr, ,11. Odat6 cu aceasla, tcnsiunea
arcului croqt(-' cu mirrimca
At/' in
;,
',;::
t,;;;;;a
curenlului
scade cu merimea AI' Numai dupi ce su-
,i I'r uo
-i"qo.a
din nou lungimea arcului
se va ajunge
din nort in
1,
',
lrrl cle funclionare
stabilit A0'
'
lio"a sudorul schimbe
diametrul electrodului
este- necesar sa sc
]lllllx] Darametrii
de sudare'
ln acest caz, slrdorul trebuie si reglezc
l:l'l;J;;;il .,*i"ri" curbe cizitoare de functionare
stabiliti' cc('a
' i,',*'n*ria schimbarca
intensitdt'ii
curentului
de sudare-
In accst c;tz'
I rL iulea se va regla automat'
corespunzitor
lungimil arcului'
Aceast6 categorie de redresoale se construieqte
in doui tipuri;
r;rl\ 315 NID 2936-71
Si
RSA 500 NID 2640-69'
Iledresoarele
au o amorsare ugoara' o bund stabilitate
a arcrrlui 9i
rL, r rito:rrele caracteristici:
L.r:runea de alimentare
r',l r'nt nominal de sudare
l)Lr ':r1.il activd DA
, ,,lrrI de lucru
, rcrlt de sudrre l3 DA=1000/o
'
rr'lll rr)inim cle sudare
I n;run{'a dc nels in go1
, r
'.rri.
absorbit la curent nominal
3X380 v, 50 Hz
315 A
604/o
5 min
250 A
50A
?5V
3X3U0 v, 50 Hz
500 A
600/o
3ti0 A
70A
?6V
604
Rcr|'resoarelepcntTlLsudaresenliautomntd'inCo,(MAG)tipI|SC.'100
iLrl ..iurse de curent continuu
de sudare' ledresarea
curentrtlrti fiintl rca-
lr.,rl:r cu o puntc de diodc cu siliciu, cu cara(rteristice
externe Tigid'r' l)!i('r
, l)()ritoarc, ill cillci trcpic, cu reglaj fin intre- trepte
prin bobinq sitttt-
, L,il,. ,tiii lcglajul in ircptc cit
*9
i
-reglaj
rrl fin in domcnirrl lrcpt{'i s('
, .,,( ll1.i dc la p,itlottl IrotrlaI al r('(lx]sorului'
a7
A.r'st tilr
(1.
rr'(lr'r'r'();rr' s. rrl.ilizr,irzl'r
Pr,rrl.r
srrrlrrrir r.miirtrt.rrirtir
irr
('O"
lllirr
(
on('( lirr(. lir o iuslirlirl,ic s{,m iil l tomiltil clc ti1: SAIt_il sirrr
ll \('O-2 rlrrIi .rrrn c('
\'il v('(lo-r miri
.ios 5i
ar.c .rmirLoarclc c.r,aclcrisli(,i:
-- l(,nsir lner do alint('ntarc
' (ureutul
nominal de sudirrl
- (lulirtr
activ:] DA
ci clu I
- cLrrcntul de sudare la Dn
=,1000.'0
- r'ul.crltul absorbit la curent DoirriDxi cl. srld:)r.,)
.
licplc da tensiune in gor
- .
Ilt..d.t'esc{a.ele penhu su(l.are automatd szLb strat cle
Jlur
tip RSAIT-1000,
N ll) 2639-70 au urmitoarele caracterlstici:
-
tcnsiunea de alimentarc
- culcr)t maxim absorbit
Iactor dc putere (ap;xim:,i.";:
. . . . . . .
pul, i
^
nl,itrr''tl,i
:t/.:jtjlv, 5utlz.
.1(X)
A i
;1J0
0:
l0 m
jn;
:t00 r\;
.i3
A;
51, 4.1, 3?, 30, 23 V.
'-- Lrns;uncit Icdrcsate in gol
-
(urcnt
n):rxirn cle sudar: . . . . .
,lurala
dc acIionare DA
, icluI dc lucru .
curent de sudare la DA
-
| r0
o
-.urcnb
minim de sudare
*
tensiunca de lucru conventionali pentru Is6lJ0A
-
tensiunea de lucru convenflonalar pentr.u ,.=600A
-
caracterisiici externe U-/
(l)
.
modul clc rJcii e
lempera[ura ambian ld nr r\ i11
--
gabaril: I ungime
3x380 V, 50 Hz;
110 A;
0.84;
7;t kvA;
60 vts v;
1 000 A;
8004:
60 min;
900 A;
250 A;
Us= 14+ 0,05 /s;
44 V;
rigidd, u$or cizdtoare;
ventilatie fortatd;
40.c;
1 100 mm;
?50 mm;
1300 mm;
800 kg.
lelime
iniltime .
-
greulale
aprox imr liv r
llcdresoml ttp RSAR-1000 cu caracteristicd rigiili uEor cizitoarc
r.r;lc rr.comandat pentru sudurd automati sr.rb fhrx, impreuni cu automatul
(lr.
slrdare AST-3 sau cu alt automat cu viteza dc avans a sirmei electrod,
r'( )n staDld.
,Sr,-scr de cul.ent este o constructie compactd monobloc, toate ele_
n1{'rl('lo componente ale instalatiei cle redresare fiind montate intn-o
crrrr:;1rrrc'tic metalice, cu pereli dcmontablli
Ei
cu o ugd rabatabild, astfel
rr(it
('stc
asigurat un acces uqor in interior.
pe
u$d sint plasate instru_
rrrcrtck. de mdsqrd gi comutatoarele de ac{ionare. in partea inferioari
rrrl l)ornclc de ieqire a curentuhri marcatc vizibil cu + Ei
-
Ei o
prizA
r l,' r'orrct t-re a automatului AST-3. Intreaga constructie e montate pe
l)irl
rl roli
li
sint prevdzute urechi de ridicare.
ln;rintc de a fi montat la punctul de lucru i.nstat(4ia cu redresor va
[i oxrrrninat pcntru a se constata eventualele defectiuni aperute in timpul
I riursl)oltllhri
Si
depoziterii.
Sr. va vcrifica rezistenta de izolatie a tuturor circuitelor fat6 de mase
irrt|c. clt'. Nrr se pune in funclie daca rezistenla de izolalie este sub
M9. Intr-rrn ilsemcnea caz se va usca prin depozitare intr-o incepere
$r
I
l t
r ,.,1ir liltt i,r' \ir
(;llllil i' r'\t'lllllillil
lrlttrr'tt.
lll lllilliil illJill lll:l lrl l llfrilll
lr.,r' ,poltttltti.
IIct|I't'lrot ttI lrL [i ittstitlat tlt'lttt t
'
I t ' r ' l. t ' i t i i t t l t lrlifit itl I rst fcl:
- vir
ji
;.rlitr;ltt.
irst[('l illcit sil
lx'rnliLar
ir(r'('s la toilt(' Ilrlrrrik'
6i
si-t flr'
,r .r" ulrrlii vctrtilir{iit;
-
lrr tirlrlrttll tlc litcrrttl s(' vor morrla sigtlranlc {trzibik' tlt' 100A;
-
concctar(ta rcdrcsoruLui la rc[ea se facc la
lllaca
<lt'bttrttt'tnott
Lt ., il
l)iu'toa
stlngir
jos, cabltll cle alimcntarc ptltin(l-ilrL'il fir'
1rt'
tlt'tlr'-
, 1,1 li(: prin clcctf,:aica din pcretcle late'ral stirrg; citblttl rk' irIitrt0tttittr'
'.,
I ,lr.
.lX2ir
mm! saLl miii marci
- s('va conecta la
Pdmit.tt;
sc monteazI
Perctcle
latcral;
so corlcctcazi cal)lurilo cll' sltduri la plttca tlt'borllc ic5ilr', piL'srr
rl .rrrlitt la borna minus (-)
9i
automatul dd sndarc la bot'rrit
lrltts
(
l)'
,.' l,
'ri
crbluri paralelc dc sccliurre cel pulin !J5 mm'z:
- se monftaze capacul dc protcclie a b('rrlolor tlc ir'liIt':
- sc conecteaze
friza
de pe panoul general frontal la talllrtll irtttrr
rrr.,rrlrri 4e sudurd ASt-3 la bornele n-rn de pc tabl.trl itlxrattlltti; irr
, ,r,rrl frrnctionirii cu alt automat concxiunilc s(' v('r il(laptil trtrt'sllttttzittrtt
|'ontru a asiguta
Iunc|ionoreo
sc
('omuti ctltrtttt:ttrt'ttl
(1,,
,'trrttt'r.titt.t'.
l,
,r,zitia
,,porni*,
se alimenteaze circuitclc tkl <omatldit
ptitt ltitttr;lirt'
r,,.,t,,r'rrl monofazai mr
li
elcctromotorul vL'lltilatortlllli' l)it.it slttt
't.
'
i,,r1(' toate cele trei faze
Ei
daca rclcul de vitlt cstc att'its (st'ltl<ltitlt'
, rrr,l rrt,rLrl este suflat in exterior in partea dc srrs), sc
lloatc
('omandil (l('
1., .rrlomatlrl de suduri inchiderea contactortllui C'r, dt't'i ln<'ltitlcrca t'it'-
, rlr,.iui de forta.
lntreruperea se poate face fie de la butonul dc oprirrr:rl ilrltomil-
rrrl ri, Iie trecir]d comuiatorul ,,conectare(
pe pozitjil
,'ol)rit(''
lleolarea curentului de sudurd se facc din comllt.rtorlll ,'r'r'glir,i",
[ir'
'
'
,, rlrclsorul in
gol, dar fir6. se inr:ltitlc ti't'tritttl rlt: srltlitlt', tlt'r'i ltt
,lrrrl operatiunil-or de pregAtirr: a Itlcritrilor, Ji(' ill timP tr' st'ritttlt'itzit
r','n,,thtbrul
,,reglaj"
aciioneaza reostatul de roglaj l'ritr
;rozi(irr
t tttrrort
,,1, r' r'czisten{elo'r nnl
di
nnZ sc modificl val.trrca
$i
scr)strl .tttt'IIIttIIti
,l, ,,,mand6 a bobinelor saturabile. ln funcfic de aceastit comarttlii v;rt irtzit
,.r'lr ;r'a clc tensiune pe acestc bobine qi deci variazi ttlnsiuttt'it tlc it'|itc,
, I tLr,in.lt't-se o gama largd cle tensiunc pclltrtl rlll anumit
(
llr('rr[
(l('
, L
.(..
licostatttl de leglaj este prcveztlt crt limitatot'i
(u clll\ir, r';r|r' itt-
rr r ,p motoml de aclionare a rcostatului.
l)ozitia reostatului este mafcati irl
llart(.ii
stingit u
;larttrttltti
It'ottlitl.
licclresorul este prcvezut cu o piesi (l(l protc(rIic lit sttllrirsltt'r irri'
,
'
,
'
krt:lan$eazi redresorr.ll in cazltl lilmilcrii in douf, firzt'.
l)c asemenea, sirlt previizutc o scrie dc siguranlc fuzibilc.
l)iodclc rcdresoare
iji
pr.imarul tratnsformatorttllli sint protciilt('
(r)ll-
rr,',rIr ('vcr)1|lal(.
supratcnsilllli.
l,ir lcclrcsorttl RSAII-I000 ostc ncccsaLi o intt elinqr loartc rc'dttsil,
t,,
r,llr irsiglrrarca ttnr.i t'xploitlitli ilt l)lllle conditii.
ri0
lltlti:iilt
ltt'r.iorlirr,
:;r' r.r'r.or rrirrrr Ii'r slr st' firr,r lrstfr.l:
l) Lu o ltlplitnrtrrrl rlupd
liunot.('ir
il lllr(.tiule sc vcriljcir conc-'ril-
nilc din circuitclc dc for{i r;i (lo ()miur(lai
;i
dirci s-au dcplasat piese sau
legilturi, redrrcind pcriculos distan{cle izolante.
2) La rcvizia trimcstrialir:
-- se fac verificerile aretate mai inainte;
-- se sufle cu aer uscat praful depus in interiorul reclresonrlui ql
ln spcc:ial pe radiatoarele redresoarelor;
-
cu o perie moale se va inletura pralul de pe piesele izolante
9i
tlc la punctele de contact electric;
-
se examineazd contactele comutatorului C1 qi eventual se curete;
dirrr sint perlate, se vor inlocui;
-
se verifica rezistenta de izolalie;
-- se va avea in vedere ca redresorul sd funclioneze cu toate ca-
pacclc inchise atit din motive de proteclie a muncii, cit
$i
din motive de
v('ntilalie.
Ca defecliuni posibile se mentioneazA:
-
1) Lampa l,
,,conectat"
nu se aprinde qi ventilatorul nu pornette.
ln ac est caz:
-
comutatorul
,,conectare.. trebuie pus pe pozitia
,,pornit(;
-
se verifici sigurantele respective.
-
2) Lampa h,
,,conectat"
nu se aprinde dar ventilatcrul funclioneazi.
In acest caz:
-
se va verifica lampa;
-
se vor verifica conexiunile ldmpii.
:l) Lampa se aprinde, dar ventilatorul nu porne$te. ln acest caz:
--- se vor verifica siguranlele respective;
-
se vor verifica conexiunile la bornele motorului.
'l) Nu functioneaza reostatul de reglaj. ln acest caz:
--
se verificd siguran
!a;
- se veriJici existenta tensiunii la bornele motorului (12 V);
-
se verificd contactele limitatoarelor de fine de cursd.
5) Curentul de sudurd nu variazd de$i reostatul de reglaj functio-
nr.;rzir- ln acest caz:
-
se verifici sigurantele;
-
se verifici conexiunile intre rezistente gi reostatul de reglaj.
(i)
Nu se inchide contactorul C1, nu apare la iegire nici tensiune
Ei
ri( i
'
ulli L, lampa b, se aprinde, ventilatorul funcjioneazd in sens coreci.
ln irt ost cnz:
--
sc verifici daci releul de vint se inchide;
sc vcrificd dace s-a fdcut corect legdtura prizei
p1
la taltloul
irrlornirtulrri AST-3 sau echivalent;
- st: vcrifici continuitatea ci|cuitului format din secundarlll de
4ll V :rl tr';rns formatorului de comenzi, bobina contactorului gi contactrrl
rcL,rrlrri;
.
- :ro vcr.ificir cl)ntinuitate:l bobinei C1,
9{l
/) Colrtir(:torlll lrrt'lrirlr' <ilcttitttl, ill)ill(' [('rlsitlllc lrr
-lrrttttc
iii
lll rIl(l-
r',, ,trri irmotsi"trii ilr('ullti s(' intrcrllp(,
(
ir( uitlll de frtr!h. Tn itt't'st mtlmt'nt
,,' rlr.( lirnl;cazi r('lctrl mirgn('ti(:. At t.sta trcbrrk' rcglat pcntrtt o valoart'
rl, , rrrlrrt mtti mare, se va d('plasa foarte putin in sensttl rcducel'ii ull-
1;lrrrrlrri
lntrc rclcu
$i
bara de ctrpru pc care e molltat.
ll)'fonsiunca la icsire este mai mica decit cea nominali, atit in slr-
'
rl. |it
$i
in go1. Se aude un zgomot deosebit. Se opreEtc frtnclittnarea
li' ,rrncctcaii-r loate cliodele
$i
se verifice dacd nu s-au clefcctat'
Akn{ie! Se vor evita scurtcircujtele directe la bornclo dc slrdurd'
:I5, DIN CE SE COMPUNE UN ECIIIPAIUENT DE SUDARE
IN MEDIU PROTECTOR DE GAZr. (WIG' MIG' MAG)
SI
CANE SINT PRINCIPIILE DE FUNCTIONARE
ALE ACESTUIA?
Iichipamentele
pentru sudarea metalelor in gaze protectoare se im-
1,
,, t, rlupi natura ga;elor protectoare, in douh categorii'
'
iii"J"i"tii
frenttu
sirdare in mediu de gaze inerte cu
Procedeul
wIG
' r r .tr,latii de sudare cu
proccdeul MIG.
2) I;stalatii
pentrtt ludare cu proteclie de CO, (MAG)'
O instatalie tle sud'are cu procecleul WIG (cu electrod nefuzibil de
'"
,lr', ,,mj. se
"J-p"""
din urmdfoarele componente sau piese (fig III 6):
-- s?lrso de curent d'e sud'are, care poate fi un generator de curent
.rlr, riitiv sau continuu de sudare, sau convertizor'
(rotativ) de curent
,,,r linrru cu caracteristica externd irrusc coboritoare sau cel putin cobo-
.",
""
upu"ute de mesur6, control Ei
reglare a tensiunii $i
curentului;
-
oscilotorul d'e inattd tensiune
ti Jrecvenlit,
pentru amorsarea de la
,iL ,ti a arcului electric de sudare
ii ,,spargerca"
peliculci de oxizi la
.
'
rja aluminiului, magneziului 9i
aliajelor acestora;
-
pistolul de sudare, cu sau fara recire cu apa, prevezut cu dispo-
,l. rle ieglare
Si
fixare a electrodului de wolfram; cu canale pentrtr
. r 'rlatia aigonutul
ii
a apei de ricire; cu filet in cap pentru montare:r
i
'
r',rontar;a ajutajilor (duzelor) prin care iese argonul de proteclie a
,r ,rrri gi biii di sutlare qi ca"e au orificii diferite, cerute de grosinea
,l, ltodului de wolfram. Pistoalele de sudare se fabrice cu ricire cu irer
"
r rr curenfi de sudare pind 1a 120 A
9i
cu rdcire cu apd pentru cu-
r l mai mari;
- butelio d'e argon cu gazul rcspectiv;
-- re(luctorul de presiune, cu debitmclrul de argon;
- electrodul d'e uxiJtnnt;
cobzuj'i electrice de sudare;
- Iltrtunuri
pentru argon
$i
apa de racire.
Lttilajele de sudare (surscle) se constrxiesc pe un
r ,r rrl in carcasa metalicd atit generatorul dc curent,
$asiu
mobil
$i
oscilatorul dc
01
lnirlti'r t.nsirrnr'6i f|r'r'v.rrfii, (
il.
iii
r'('glrlir l(,nrl, irpirratc rlt: ttrirstl|ii si rrrn-
trol, brrtoanclt' dr. porrrir.r', ltc<'rrrilc dt, scmnirlizaro ctc.
I'r.ntrur sudarr';r WI(l in Il.. S. IlomAnia se fabricii rtrrnirl()itr(,1(,
instrrlafii:
- - pentru curent continuu
Si
alternativ, tip IUW_200, cu curelt
srrrlarc 50...200 A qi tip IUW-400, cLl curent de sudare 60. . .400
L
(lc
A;
-220
V
Fig. III.6. Schema unei instalalii de sudat in
medlu protector de argon cu electrod neluzibil
(procedeul WIc):
I
-
6uraa de curent (convertizor); 2
_
translormator:
,
-
redresor; ,
-
cap (pistoD de sudare cu raclre cri
qpl; 5
-
buteUe de argon; 6
-
reductor-debitmet.Li
de argon; 7
-
furtun pentru
argon; 8
_
turtun pentru
apa de r5clle;9
-
cablu de suduri; I0
-
oscllaior de
lnalta tensiune
l {recventS; tI _
transformator d;
halre tensiune; tZ
-
bobin5: tJ
-
condeDsator: 14
- condensator furral; r5
-
eclarori: 16
-
reztstenri etec_
trica: r?
-
uoorira oe riaciin-ti rara
-m-rez-
iiJ iii:i:
t8
-
boblnA o"
"rp*;rrarr..
pieca de imbtnat pri;
-
pentru cr-lrent alternativ (sudarea aluminiului) tip ISAL_2j0, ctr
( tt('nt dc sudare 50 . . . 250 A.
O it?stalalie cle sud.at cu procedeul MIG (f.ig. III.Z) cuprinde aceleaqi
conrlx)n(!ttc ca una pentru sudarea cu procedeul
WIG, in afari de pistolul
rlt'srrtlarc'care
este prelucrat pentru a trece sirma de sndare prin inte-
li()r'lrl siur. Sirma neinveliti strdbate contactul electtic pentru formarca
rrlcrrlrri rlc sudare gi tine totodati
$i
loc de electrod, dar cu functie dc.
nrirtt'r'iirl clc adaos, deci fr-rzibil. Pentru alimentarea cor.rtilui a b:rii de
srrrlirrt. crr sirma electrod, instalalia este prevezute cu un cchipament
(lc
9!
',
,,1incl.(.
tr rolci tlt' siur;1, invirlir0il il('r'st{'iil
lx'lltl(l
itItIttt'r'itt|ir, irn;.rittgI
r',.,,, glti<laroir, tI('('('t'('it
l)rin 1-ristol 6i
it.ittrrgt'tt';t silmci itr biti:t tle stttlitt'tl'
'i)
irrstrrlalit'pt'tttrti stttlitrt'itr rnctlitt dc CO, (MA(l) cuprin<lc comp.'-
rr,.r,l|1t, rrlirt;rtri iri fig. UI.ll. l)rtrtt'tlcrtl st: :tst'amiinti ctl proco(lctll Ml(;,
t |1. lll.?. Schema de principiu a unei in- f ic. III.B. Schema de principiu a
!,l.llalii de sudat ln mediu protector de ar- instalaliei de sudare cu arc ln CO!
ri,rr cu electrod fuzibil (procedeul MIG): (procedeul MAG):
, sursa elect c[ de sudare; z
-
tablou electfic; I
-
sursa electrlci de sudale; 2
-
ca-
r cap (pistol) de sudare cu sau tera !trcire cu blu de sudura;3
-
cablu de maae; {
-
rt'n; {
-- -slrme
electrod de sudare; 5
-
caseta tambur pentru slrma de sudat; 5
-
elf-
tr.rttu slrma de sudare; a
-
sistemul de avans al ma de Eudat; 6
-
dispozitlv automat
',t,r!.i
de sudare; 7
-
ape de lecire; I
-
gaz de
pentru avansul slmel; ?
-
cap (pln-
I'r(,tcciie
(srgon); I
-
cablurl electfice de co- tol) de sudat; E
-
componente dc lm-
r,rndn; I0
-
cirbturl de sudare; Il
-
cablu de binare prln sudare;9
-
butelle de cor;
r"lsrii 12
-
Jurtun de protectie; t3
-
compo[entle 10
-
tncAlzttor electrlc; .u
-
rgulato.
de sudat'
""-:i."""'T"'33,,-ii'T"fiH"# u; 3il1'-
|rr clcosebirea ce pentru sudarea in mediu dc C0e, snrsa de cr-rent trebrrie
.,.r
aibA caracteristica externe rigidi, cu tensiune stabiiizata (v. fig. III.1, o),
liirzLrl se incdlzegte la ieEirea din butelie.
Pentru sudare, redresorul tip RSC-,100 descris mai inainte se cu-
lrlt'azi
in circuitul de sudare cu o instalalie tip SACO-2 sau SAF-3 car('
r,,' compune din urmitoarelc elemente:
-
pupitru de comande;
-
pistol de sudare;
-
incilzitor pentru COz:
-
debitmetru pentru gaz
$i
accesorii.
Instalatia are urmatoarele caracteristici:
-
tensiunea de alimentare, 220 Y c.a., 50 Hz:
'-- tensiunea arcuh,li, 20-40 V;
-
viteza de avans a sirmei electrod 60 ...720 mlh'
-
reglarea de avaDs a sirmei este contillue.
Inainte de a se iltcepe procesul de suclare cu acest proccdeu
Si
instir-
lrrlit'sc vor verifica gi respecta urmatoarele:
-
-
sirma de sudare cu
@
0,B-7,6 mm, prelnt rarti col'l{orm cclinl('lor'
S1)\S 1126-?6, trebuie livratd itr colaci
Ei
acopcritir la strllrafatir
Perltnr
lrrrnir conscrvar<. r'rr o pclicrtlit htci<tasit dc tttl.rt tt;
9il
-.
gazul d(' pr{,t{,(.tic (OO,, liclrcfirrt) trcbrric livr;rt in bul.clii .la
60 daN/cm!; pc parcrrrsul dcsfirgrrrArii pr.ocesului de srrdare, clrrrl prcsiu-
rrcir r ajuns la 10 daN/cm!, butelia se scoatc din circtrit, dcoarece nmc-
zoala din gaz ploduce pori in cLlsetllra sudati;
sl controleazi daci instalalia este legate la pirmir.rt;
-- sc rre,rifici daca rezistenta de incilzire a gazului CO" este corect
mrlolirlir, aclici pe butelie, la iesirea gazului, inaintea debitmetrului;
.-
sc vcrifici dispozitivul de avans al sirmei electrod,
Eurubul
de
r,lriril(.rc;i dacd pozitia manetei vitezei de avans a sirmei este cea pen-
lru r('gimul prescris;
-
se racordeazi apoi instalatia ia relea, se verificd avansul sirmei
irr;rirrtr.-inapoi qi se fixeazd lungimea liberd a acesteia, de la duza capului
rlr, rrrclare la suprafala componentei de sudare, care trebuie sa fie de
lj lli mmi
-
suprafala rostului
$i
marginile adiacente te5iturii trebuie si fie
rrscirtc gi curalite la luciu metalic, firi urme de grisimi, vopsele, precum
iii
zguri rlmasi dupd tiierea cu fla-iri;
. . - .
-
dgpi inceperea procesului de sudare propriu-zis, inclinarea pis-
Iolrrhri fa{5 de suprafa{a de sudare trebuie si fie ia un unghi de l5-i5"i
norospectarea inclinirii duce in cazul unui unghi mai mare la sporirea
improgcdrilor de metal topit, fapt ce poate impiedica buna desfiqurare
ir procesului de sudare;
-
1.9 deplasarea spre dreapta a suderii pistolul trebuie se fie ufor
inclinat citre componenta rostului inca nesudate;
-
cu aceaste instalalie qi procedeu se recomandi sl se sudeze com-
l)on(.nle cu grosimea peretelui s>5 mm, deoarece se realizeazi o pdtrun_
rlt'r'r' mai adinca in metalul de bazd.
ln tabelul III.1, pentru orientare, se dau parametri de Iucru ai re-
;limrrlui de sudare, in func{ie de grosimea perelilor componentelor de
imbinat.
Tobelul IILl
I ir ('sl!!cr
componentelor
l,i-2
(U,)
6- 8
6- 8
6- 8
'10
()0
110
0,8
0.8
0,8
1,0
1,2
(rs)
15
-720
s0- 130
120- 150
150
*180
0r")
18-1S
19-21
DhDetnl
7- I
?- I
8
-10
8-10
10-12
co!
8-10
8-10
12-18
12-16
1,2
1,6
16-18
16-18
16-18
Parametrt ile suilarD In mcdlu ile CO"
1,5
-
il
:1
-4
I'
tj
n|lti m ll
1G-18
10-18
16-18
12-16
16-18
18-20 1,6 16-18
9li
:r0. crt ti(illtI'AMr,]NTrt stt r,{)l,osl,ls(i
LA SUDAtattA StjB St'IiA't l)li lr,u.\?
I'cntlu sudarca sub strat dc flu,y (uutomat) cstc neccsar'tr () jlts[ir
lirli(' cirre' cuprinde urmatoarele componentc:
-
sursa de curent, carc poatc fi de curent altclnativ sau continttu,
t.rr ( irracteristici'r cxtclDd cobo|itoare;
-
capul de sudarc, cu sistemul de dcrulare'
fi
inaintaro it sirmci
r.lr
,r't
rocl;
-
pupitrul de comandl
9i
control;
-- rezervorul pentru flux, impreutri, cventuitl, cu sistcmttl de' irlr
.,r|btir.
$i
readucere automate a fluxulni ce acoperd cuseturil;
-
cabluri. de sudare, casete pentru sirme, capete dc sudarc pcrrltrt
,li[('r il(, diamctre de sirmi-r ctc.
Procedeul de sudare sub strat de flux se aplicd in variantelc sonli-
,rrlomat gi automat. In varianta semiautomata (se aplice din ce in cc miri
l)rlir))
lipsc$te ciruc.iorul de transport, iar capul de sudare estc man('\'r t
ttl r n ual.
Surse de curent de sudare. Sursele de cur('nt pentru sudarc sul) ux
Inlt
fi transformatoare de sudare pentru curent alternativ
$i
rc(lr('so;rrr'
r;rtr convertizoare pentru curent continuu.
Se menfioneaz5, ce transformatoarele
Ei
convcrtizoarcle se folorrcsc
din ce in ce mai pulin, fiind inlocuite de redrc.soare de diferite ptttcli.
Redresorul realizat de intreprinderea,,Electrotehnica(( pentnr su-
rlirrca automata, tip RSAR-1000, NID 2639-70 este utilajul cel mri im-
l,r)r'tant $i
mai des utilizat pentru aplicarea acestui procedeu de srtrlrtrt,
rlc foarte mare productivitate, descris detaliat mai inainte.
lnstalalii seniqutonnte
ti
duto'tt?ete de suclare sub
llut.
I n s t t I
q.
-
I
ie serniautomatd de sudare sub tlux cuprinde capul clc srrrlrrro
lrn'r'6zut
cu un rezervor pentru fltx, care se manipulcazi manurrl
Ei ;rLt-
triLrlrl
de comande de tip SACO-2 NID 2641-?2 sau SAF-3, NID 2B0l-72.
Semiautomatul este construit pentru sirmA ekctrod
A1
. - .
Q2
m|xt
yi lunclioneazd cu o sursd de curent continuu cu caracteristica extcnrir
(lc
tip rigid, ugor coboritoare sau coboritoare.
lnstalatii pentru sud.($eo. autorrntd sub
JIux
tip ,,tractor(', sint fa-
lrricate de intreprinderea
,,Electrotehnica(
Bucuresti de tip AST-IJ
fi
,\ST-4.
Automatul AST-3, NID 2642-69 este destinat suddrii metakrlor plitr
l.opire cu arc electric atit in c.c. cit
ii
in c.a., cu sirmi continua
{i
pro-.
tt:c{ie cu flux.
Mediul normal. de funclionare pentru carc cstc
(:otlstruit
cstc
('ir-
rircterizat prin:
-
altitudine fali de nivelul m6rii, pine la 1000 m;
-
temperatura mediului inconjuritor, intre
-5oc
qi
+
10"C.
Automatul nu este destinat sd funclioneze in medii corozive, crt
1rt'af
rnctalic sau abraziv, in medii inflamabile sau locuri supuse la vil)rrlii
pr rLcrn ice.
,\lllr)nl;tlll (.iil(' (.r)lIIl)lt, (lit):
--- tlir<,tot';
--
lllrl)itrlt
<k' comrrndi irr c.t.;
pupitnr dc comilnd:r in
('.a.:
-
srrrsii_clc cLrrcnt, transformiltor dc sudrrri (tip Nikitin) in c..a.
9i
(()n\'('r'tizor
CS500 (2 in paralot) sau redresor dc l0b0 A in c.c.;
' - cabluri de sudurd dc racord cu papuci;
acr:esorii.
Caracteristicile tehnice ale automatului sint:
--
tcnsiu[ea de alimental.e
3 x3B0 V;
50 llz:
I OOO A;
200-1 000 A;
7a Vi
60r/oi
1,6-5 mm:
60-450 m.ih;
16-120 rn/h;
26i
in trepte, prin
30" fatd de verticala;
B kg;
5 ke.
-
Irecventa
-
viteza de deplasare
-
curentul de sudare nominal
-
timitete .*t"e;; ;G;;;;;1"lni du
",'ito'i"
.
-- tensiunea de mers in gol (maximum).
-
durata activa la curent nominal .
-
diametrul sirmei-electrod
-
viteza de avans a sirmei
-
numerul treptelor de reglare
-
reglarea vitezelor .
-
inclinarea laterald a electrodului
-
cantitatea de sirme ln casetd
-
cantitatea de flux din buncdr
Inajnte de punerea in
funcliune
a automatului sc stabileEte dac6
sc vu suda in c.c. sau in c.a.
La sudarea in c.a. se va utiliza in exclusivitate pupitrul de comandd
l)cntlu
c.a. Transformatorul qi pupitrul de comandi se racordeaza la re-
1oa
numai dupd ce au fost legate la pimint.
La sudarea in c.c., procedeu care se utilizeaze aproape in excLrsivi-
lirt(., se va utiliza pupitru de comandd pentru c.c. Montarea automatului
in veder_e-a punerii in funcJiune se va face conform schemei de legdturi
rlin fig. III.9. Convertizorul CS-500 se leag6 la re{ea conform instrirc{iu-
rilor de exploatare pct. 4,
tinind
seama ca pentru sudarea sub flux se
ror utiliza caracteristici coboritoare. Utilizarea carcteristicilor rigide este
l.rermisd numai la sirme pind la
Q2
mm. La sudarea cu curen{i iare cle-
Piri;csc
limitele prescrise in instrucliunile care insotesc corvertizorul este
lrosibill
legarea in paralel a doui sau trei conl'ertizoare, respectindu-se
In\)h'u
fiecare schema de legdturi din fig. III.9, cu aceea$i comandd a cir-
crrilt'lor de excitatie, cu condi{i6 ca in circuitul de comandd al excitatiei
:ri rrrr sc dcpeseascA curentul de 30 A.
l,ogiturile intre pupitrul de comandi
$i
tractor se fac prin cabluri
lllllrici', conform numerotdrii de pe placa cu borne qi pe capetele con-
r I r rr'1 Iilor clcctrici.
Sc va avea in vedere ca in toate cazurile cablul de sudurd carc
r'r'lcagir la tractor se tteaca prin bornele indicatc cu A pe placa de borne
rr ptrpilrului de comand6.
;
Llt rtttlrtl'ir itt
('.(.
v(,lllllr'lrltl lrlll' lrgirt tlirr f:rllticit pt'tltttt slttlitrc
lrr polrrritirtt' tlitcctir (nritttrs lrt tttt< tor)
In cirzrrl srtrlitt'ii t tt
1roIirlitIrtt'
ittvt't'sil trcllttit' itrvt'rsrttc lt'girtrtt'ilc la
Vr)[tmctru in intcriot'rtl
l)tlpitl'tlllli
(lc (omall(lil.
Automatul AS1'-i] rtstc cttnstntit pc principirll trvansullti constant
rrl sirmei elcctro(I, inrlcpcttrlctrt clc tcnsiunca at'cttltti.
Fig. III.9. Schema de legdturi electrice a instalaliei
AST3 de sudat automat sub flux:
I
-
Redresor de sudare RSAR-1000; z
-
pupitru dc co-
mandA; 3
-
carucior de sudare;4
-
buncA! pcntru lluxi
5
*
rou cu 6fuma electrod de sudarc; 0
-
cablu de su-
dare; 7
-
cablu de masa; 8
-
conducior electlic 2X1,5 mm'1
pentru comandd; 9
-
conductor electrlc flexitrlt penlru co-
mand6 fi alimentare c5nrcior; t0
-
componnte de sudat.
Viteza de inaintare a tractorului si cea de inaintare a sirmei elec-
trrrd de sudare, in funclie de numdrul de dinli aI rotilor clc sclrimb de
.Lntrenare, se arata mai jos.
lndicalii pentru explootare
,si
intretinere. Dupiir stabilirea rcgjmtrlul
rlo suclare
$i
umplerea casetei cu sirmi qi a buncirului cu flux, comilrl(la
;rutomatului se face cu ajutorul celor trei butoanc montiltc pc tra(:tor.
Butonii
,,jos(
qi
,,sus-oprit(
indeplinesc inaintc dc a apZrsa
l)o
bu-
tonr,rl
,,pornit(
func{iunile ,,josr(
respcctiv ,,sus(,
adicd asiguril ri(li(rar('a
:itu coborirea capatultti sirmci electrod. Dr-rpd apirsarea pe br-rtonul ,,por-
Dit((, adicd dupe concctarea circuitului curentului dc sudare cit
$i
cir-
(:uitul
motorului clectric de antrcnare, primul buton indeplincltc firnctia
,,r)prit"
pentru avarsul sirmci
Ei
deplasarea tractorului fird itttrcrupt'rea
curcntului clc srtdare, iar al doilea indeplineqtc furrctia ,,oprit((
cu inl'rc-
?
-
Tchnica sudnril 07
\ llrTr do lrrrllltl'l.'. ft t rrtrrl'tut (r tt,.r,, do r,,,tr1r) tn
fit 10l .rr rto nnrrr.nl'r.r.
'l
atrtut n t.t
ftrnollo de rlunxlrul do dtnll
N'I'rtnrl'1. di,rli ni rotii
,l, r',tr, xrr. ri
^r
L(tei
14l:tg
15t:t8
1ti)137
17136
lti/35
10/31
20l:t:t
21132
22::tt
23130
24129
25128
2ti)127
N'rn,tuIl d dinli ai rotitci
'l'.
ntrlrcDore si ai cetri
14139
15/38
16137
171:t6
18/35
19/34
20133
21132
221:tl
23/30
24129
25128
26i27
27j/26
28125
29124
30/23
3U22
32121
33120
34/1!
35/18
36117
s7116
38/15
39,14
N n'nrul de dinti st
mlilei dc antr.nue
ri oi
cel.i utrcnrt-
27126
28125
29124
30123
31122
32121
33120
34115
35/18
36177
37176
38/r5
39114
17
50,5
54,i)
59
63,5
69
'i 4,5
80
93
100
110
120
Viteza de lnaintalc
773
187
202
21a
274
296
320
345
380
416
45It
16
18
19,5
27,5
29,5
32
:]1,5
37,5
40,5
43,5
I'll0?/ de lxeiDtarc a shtrrGl elcclrod ile
:rldr-re1
ln luwtie de numdrut ale dlnlt al m! llor
d sclrlntb de aDhcnaro
60
66
79
86
93
102
110
118
128
138
149
161
rlrl)(,r't'ir tuturor circuitelor la tractor; atita timp cit acest buton se rnen_
(inc irl)isat, el comand5 retragerea sirmei electrod.
I'ornirea procesului
d,e suc),are se realizeazd, prin manevrarea
bu_
lrrrnt'lor,,jos(
Ei ,,sus(, astfel ca virful sirmei
"t."t"iJ
aa-
"irra
in contact
u$or (.u piesa
de sudat. Se desc)ride scurgerea flrrxului rii se apasa pe
llrtrrnrrl
,,pornitr( timp de r-2 s, apoi se
"tin"*"J-ll.r..
b upari"u p"!u
98
Vit.z. dc d.t)lr$.rc { Nun'nflrl de,li',!i oi tutri
,le r',tn{'rrr
)i
"j
r.tei
',rtl.r ln)itt(.tlttlo
lit lipitr';r cIt'r'ItrrtIttItti rlr' picrit, iltt l:r o;t1lit:ilttt'ltrcit
lr rr ry1,r, lir itttlcrttlx't't'it itt t:ttltti.
t)prireo pt'itt t:su,Ltti tlc stttlurr.: st' tcitlizcazii pl ill ilpiisilr('a
Ii('
l)llto-
r,,,1
,,.ris-opriti
pinir <:ind sc crrtrstittil stirrg('r('il ltt'tttltti. ln ctlztll sll(lilril
1,,.,,.1,'r
sribliri st' rr:rrrmanclii sit sc allt'so itrtii pc btltonul
,,jtts(,
pcntrtt
,r,,lrlirro o cleiitcrc a tcnsiunii
Ei
sc.idcl'o trcptati a cttrcntultli, pitrlt lit
urtrr'r'rrl)crcil trcptate a arcului
Ei
aPoi sd sc apese sc]-lrt
l)o
btltolltll ,,srls-
,'1,r'it'(, fi'rri"r a ridica degctul dc pe primul buton.
l,ir sudarca picselor groasc se recomandii ca inaintc de intr('rulrr('a
, rl.rrlrrltri de srtclare s:r se deirirubcze mancta crtplei mccatricx: ir nll\'il-
,, .rrrrrlrri (le antrenare a tractorului cu 1-3 s inaintc dc apitsttro
1lt'btt-
t,,rrrrl
,,sus-oprit".
Aceste manevre aLl ca scop evitarea formirii cr;ttt'rclrtr
l.r ',lilrjitul sudurilor
9i
corecta incheierc a cordonului dc slttlttrit.
/\utomatul cste dotat cu doui tipuri de picsc de c(,ntact: llrrtrl riis-
l, rr (lrzi't pentru sirma de 1,6-3 mm
Ei
altul sistt'm rolit
(le (olltir(:t'
l)('lr-
I l r riirmc de 3-5 mm. Ambele tipuri sint cxccrltiltc itl dottit vttrirtttl.r',
r r,,r iruftii pentru suduri cap la cap
9i
una lungi, pcntnt srl(lllri ilr irtll.
Trr caZul utilizdrii automatului
pe cei dc rtrlilr(',
(listirn!('1,' 1lr'
;tilrrll
, .
',r'
prclungi in mod coresprtnzitor piosclc rk' cotrl;tr'[
('onclur:erea
automatului in drcptrrl lmllinirlii r;r' f;rcl fir'
1rl'itt
I irl
l, r rlirlc, fic cu ajutorul rolelor de ghidaj.
Lir srtdrtri in col!, cu deplasarca tractorllltli
1x'
picsi-t pr' prrlt'tt toll
',1,.n(,(osar
sa se monteze cele doLlat ro!i cltl sllIijirr tt'totttlttc itt sllirlt'til
llr lrli.
Zilnic, inainte de inceperea lucrului sc vor v('lifi( il:
-
stilrea rolelor respectiv duzclor picst'lrr rlc cotrtrtrrt; itt <itz tlt'
u. rrr'.r s(, va schimba pozitia lor sau se vor illlocl.li;
-
(tarea
contactelor pentru cur0nttll tlt' sttdittr'; lit ttt'vrtit" ittl'rilcil
, , rrl-rf,i'r
Ei
se string,
ln mod periodic se vor verifica:
-
starei rolelor de antrenare a sitmt'i; itl t ltz tlt' rrzrll'i I x(r':ilvl1'
, r,,r' inlocui;
'- starea vaselinei in redltctolrclc lractortlltli rii grlrrlttl tl,' ttztttll
rl r',,filor djnlate
$i
a lagdrelor; la ncv0ic, tcclttc ttrltt't'lt' s(. rrllitlii crt lrt'tt-
r
,
r'r,cntrtal se repare
Si
se ung abuntlcnt r:tt vasolinli lltl] l'15;
-- starea con&ctoarelor
5si
relcelor
li
(
ont:r( 1oiu'cl()r <litr prtllitttll
, ,,,rrirncli; in caz de nevoie se efecttlcilzii
(ltlrii!ilcil
ilccstoril;
-
iocul in mecanismnl dc inclinare a capulrti
(lc stt(lilt
i;i irx rtl tltr'-
.rr i,rrrrltri de deplasare a tractorului nfi116l lllplir stlirrsir; itl tit./ ttttt-
: r rn(rr
joclrri
mai mari de 1'se vor cft:t:tua rt'mt'tlit:ri.
Nti-rsuri de protectia muncii. lrlaint('tlc'pulrctcit in ltln(ilitlrrl il ilLltr,-
,',,1lllri, sLlrsa de curcnt
$i
pupitrtll clc <:omancLit st' vot' lt'ga lil
Piinlirrt.
l,rr utilizarca atltomattllui se vor r('sp(\lla ttrttli"ttrtittt'ltl r'('gttli
;i
itt-
'l
, .rlri (lo
Prccaulie:
-- dctii toate circuitele dc ctlmantlii Irttlt
{iot-ttlitzi-t
lil lcnsitlll('a llc-
r,,
rr, rrloasir dc 36 V, datoritir faptlllrti tii srr|st'it'(le otlltllt
l)crltrtl
slltlilro
,, IirII;iIII)('il in
H{)l
-
mlllt mai ri(li(atit, sc vit cvitit itlingt'rcit
ltit'st'lrrr
!lll
mr,litli(t, (.lt
tlllit lil)r,t.ir; ril(lofll
fi I)r,|.IioIri||IrI trrrxiliirr.vot.(lcs(,l.vi
illlto-
mill.ul ntrmili (
ll rtri'urlrii rlr,
lticlr,;
--- lir utiliztrrr,a irrrlomlrtrrlr ri in irr,,il;r.r.i lrrtl:ise, in intcrionrl rrnor
vitsc c:rr volum limitat d(' acr, in irl)sonla inst;rla{iit(,J sta{ionarc dc ven_
tilirtic cslc nccesar sii sc morrlczc instalafii ac vcntitalici moUlte;
-
toate contactele dc pe pupitrrjl
de comantlti
i;i sursa de curent
rrflirtr,srrb tensiune trcbuie si fic acopcritc
"u "upu""
jL
protectie;
-
sc va cvita mar.revrarea
tractorului daci sint scoise capacele ro_
lilol
dc schimb;
-
la
-rcpararea
automatului
$i
indepdrtarea
clefectiunilor
toate ele_
rncrrlt.lc trcbuic scoase de sub tcnsiune;
-
sudorul trebuie si.respecte cu strictele toate regulile gi instruc_
{irrrriJc dc secrrritate a muncii destinate lucrdrilor A"
"rOura.
,,,,..... 1,r l:,,11,^rt,
A ST.-4, este o variante u uutorat"t"i aST_3, cu deose-
r)Il (,
-ca
vrteza de suclare (inaintare
a cAruciorului)
Ei
cea de avans a sir-
mci electrod se rcalizeazi automat prin autoreglJrJu
a."ut"i electric de
strdare. Este destinat suddrii in c.c. cu ;i;t";;;ttr;;
,i
protectie
de
flux qi are urmdtoarele caracteristici
LIr"i* p.i""iprl",--
-
tensiunea de alimentare
40V;
-
f_recventa
50 Hz,
-
diametrul sirmei electrod .
-..-..
..., iB'.l..'s __;
-- viteza de sudare (inaintare
_cdrucior)
. . . . . 6'i..somlfr;
-viteza
de avans a sirmei electrod. . . : . : o...ioo-ln;
-
reglarea vitezelor.
. .
: continud;
-
inclinarea lajerald a capului de srrdrre . _ -
'
:;'i;:
-
inclinarea longitudinala a caputui de sudaie . . +jo.l.._r0..
Parametrii de sudare a automatului de sudat sub strat de flux
Lsj-L,:tll-:.lql-rati
crc sursa de curent, red.esorut n3.in 1000
Ei
se com_
l)unc
dln llrmatoarele
subansamble:
-
cdruciorul care realizeazd miqcare de deplasare a capului de su_
darc, cuprir.rzind motorul cu mecanismul ae O#faia.L, lare asigurd vi_
tcza de sudare, mecanismul de ridicare_cobo.ird
a capui"i Oe Juaare qi
mr'( anismul
de blocare a rotirii capului;
-
corpul automatului care se poate roti cu 360.
Ei
pe
care sint mon_
lirtc mecanismele de manevr6- traniversald a capului'cle srrdare, tabloul
dc comandd, derutout de sirmd, capul de ;r;";t;;.;;ut pentru
ftux;
. -
-
capul de sudare care cuprinde motorul
$i
mecanismul de avans
irl sirmci electrod
;i
dispozitivele de inclinare
-a
lup"iui'a" .uAu"o;
-
tabloul de comandd care asigure funcfionarea
automatului de
:].,11']1.,.:
i::?"tiv
pornir,ea.
Ei oprirea proce.utui
a"-irau.", deplasarea
,'ri.',rrc lir rnapo], manuald
$i
automatS, a caruciorului, avansul sirmei elec-
u(ar,..rni rual gl automat, in sus gi in jos gi reglarea
$i
mesurarea para_
trtct lilor rlc ltrcrtr;
-
dcnrlor pentru sirma electrod tip casetd qi tip cruce;
.^,..L.,j.";.ulii_(cab)uri
de sudare
Ei
de for!6, duze pentru sirme de
y,r.-t.,.,'..,,.',.t,ri
1
Sr,r
T:l
rcd ctoare pentru pirrionul sirmei electrod; placi
('lll
utto lml)rimate VTC qi VTS cr.r rczervd).
l(x)
I,r,r'rIi|r.ir, ft|n(
1ir)nlrri';1,
o1l|itcrr
''1i
ttti:'tttilt'
l)r'lrlrrI l)r'')l(\'lilI
llltllrr ii
rlrl ir',i'rtlittlillt)illt' r'tt tr'lt' pr'lrtlrt AS'l' il
-
t, i rt;i:pl'irrrk'r'i 5i
r;irrtit'rc s(' rltiliz{';rzr-r
',si
irrr;llrlir\ii ltlttlttt
I'ttrl'rtr'
nuli,rrirlir stlb fltlx tlitt imlxtt't.
Sri nr.rrii.rr.irzii < i'r iu
!rrr.ir
s. nriti tttllizt'irzit
iii
tttt.It' Ii1IIr'i tlt' itlstrt-
lrr{ll r;i rrtilirjc'
(l(r sll(lilr(', ttnt'lt tlt' milrc rall(lilnl('llt,
(lilr ( ll lltiliTilr(l l( -
uti,,,rr, ,,,-- sitrt t'clc
I)('lrtltl
sll(lilr('a itt ll:ric tlt' zgttt'l-t, <r'lr'
In'lilrll
:irl-
rl,tr.,,,r .rrt,mAti-r in C(), a Lt,zcrv.irrcl.r c:ilinclri.C
(l(' nlitrc
(III)II( iIIII('
,,Vl'rl()nlirtic( ;i ,,Circtlmatic(
de tiP Alrus, in pllnct('ct(:'
l,)r'lr ipamcr r tclc tlc' sudarc f;rlllitatc ir.r il.S. llonlitlriir' sirtl irr
( rrr''r
rl,. rr',irrtilarc, sint cLlprillsc ill
',Sistcma
ccll iplmcllt('l( rr
1x'ttlttt
:'ttrlittr',
tiill'r'(' t(.rmicA, lipile
-Ei
mctalizarc ;r matc'rjalclor mclitliIr'
(lirl ll S li"
rrrllr r i rr", claboratri dc LS.I.NI.'Iimi$oaril.
IV
MATERIALE DE ADA0S (MA) gl
PR0TECTIE
A SUDURII
37. CI' SI] INTELEGE PRIN MATERIAL DE ADAOS
SI
DI] PROTECTIE A SUDURII?
MiLterialul de adaos este metalul sau aliajul sub formd de vergele,
, r)lirl i sau granule, care se topegte in procesul
de
".ldare.
Mater.ialul
irol
\ (
ri1 (lin
topirea mctalului de adaos, care contribnie la for.marea cusaturii
r,,' lluntogtc mctal dcpus.
38. CARB SINT CRITERIILE PRINCIPALE DE SIMBOLIZARE
A trL!]CTROZILOIi INVDLITI?
l,iloc.tlodrrl in\,elit este format alintr-o vergea metaiica, cu masa de
irrr.r'lis aplicatd prin presare sau imersiune.
invcliDul electrodului are urm6toarcle roluri:
-
favorizeazl amorsarea uqoard a arcului elcctric;
-
mirreEte stabilitatea arcu.lui:
-
Protejeazd
metahrl topit impotriva petrundedi
oxigenului, hi_
iloilr'rrrrlui
$i
azotuiui dil :rer, atit in timpui trecerii din eiectrod'spre
1,"
r, , rt r;i in buia dc sudurd;
- formeazi o zgurA mai usoare decit metal,rl, asigurind o ricire
rr ri 1,,r1,i, curatirca
Si
degazareir bdii de suduri, precirm q..i formarea mai
rrr rll
,.rrlr
rnai putin continua a suprafetei crrsdturii;
--- p('r'rnitc alierca cu clemeDte continr-rte in invcli$, care imbuniti_
r
,,t
l)rol)ucrillilc metalului depusi
- rrnt:ori, inveliEul conline pulberc de ficr, care permite oblinerea
r,rrrri lrn<l;tntcrrt de depunere peste 1000^.
l)irttcttsitntiLc electl.odului, Dimensirrrile cle bazi ale etectrozilor
r,t :,Ii.rrrrlIlrII clcctrodului gi lur.rgimea acc.stuia.
I)inrcrsiLrrrilc
clcclrozilor pentr'u sudar..,a o{cltrrilor sint stabilite in
Iil \s Il2.rrl1-131.
I I,-i
l'r'itt rIiittttctt rtI I'11 ( tt(r(IlIllli :;" ilrlclrllr' tIiIrttt' tt ttI r'r'r'1i"lli rrr"lrrlir
'
lit,,t ,,t.i , ,,1,, t'cl irr r l l tlilttttcttc llltr(' l,{;
'1i
ll tltnl Ttt tttotl t rttcttl' r;t' l;rltrir''r
rrrrri'rlrrittt'lt'
(liirl)l('trc: 21 2,5i il'2lt
'l;
5 tntn'
l,rtrrllimik' ttztt;rlr. sittt 2;(),
i{)l', li'rl)
1i
I rt)
-t:
,
(i;;,li;,,,, lnvcliqtrlrri
rrIt, inflrr,.nl.ri
ir.,rrPr.;r m,,,lrrlrri in t.irr.r' sc t0pt'1tt'
r.l.r tr','rlrrl 5i
ir<ttpr formr'i
crtsilttrji'
"'
s;i-irfi",t'ii e.Lcctnnitor.
Sittllrolizarea cl('( tr()zil()r st' frt< t' tlttP;"t rlr-
rr.il,,.rn'l(' t ara<rtcristici tehnicc:
- t ittaclctttl i I rvclilului;
-
t ittltlltmcntttl
nom inal:
-
pozilia tle suclarc;
-
caracteristicilc
curcntltlrti de sndarc;
-
('onljnutlrl cle hidrogen difrrzibil'
#;;ii,#;;',Ti,-i.iit""?"-t'rtt"tt"zi
se facc <:rrtrf.rm. S'IAS l l25 l
l'
rt rrI . .'. iii^'prl,i riii,."
li
cilrc carc I.cprr.ziDti
plincipalclc
(irfir(1.('r'iriti( i
,rlr.r.hr:trodulrti.
'
tl:l,,iette caracteristice
'1e
electrozilor.ln
afar1 dc comlx)zitiir $l
(;t
, ,,, t,', i;ii;ii;'-i,-t;eligului,
electlozii sint caracterizali dc cil('vir
('L'm('nl.
rrr,ri itnportante, crtm sint:
-i
"o.a"te.isticile
mecanice alc metalulrri d('l)rls' r('sPi'( 1iv lt'rlrilll)t'r
t,, .',p,,rcli-;, limita de curgcrc
(n,), alurrgirca.('4;)'
r'ttt't1i:r rl" r'rtp' t''
i,, ,,
',i, '""lJ.""
iiti" Eoc
(KV sair IiU)
$i
drrritut('u
.(
I li i sarr lll
):
"'
---tia"pr]f de'topire, care repiczintn timprrl in crrto st'tolx'1lc clrr'-
trotlrrl, folosind o intensitite
medie a curentului;
__
randamentul nominai de depunerc,
(are r('prczinlir firl)()t1lll
,t,,,1,,' masa rnetalului depus
prit"t
"uO"ie
$i
masa lotirli i1 sirmt'i t lrt. ilr-
lli'r irr compozifia mercii electrodului utilizat;
'"'
-;;"fi"i;ntul
de clepunere, care reprezinld
cirrrtitatol tl' trt|lrtl r'.'
r,,.rk'trttttrr clintr-un anumii elcclrod, rapoilati la {| illteitsilrrll'
rl' r'rrtr'trt
;,.'i
,A"i;
i,ri,"t"l' a"li-p
t"
ori sau un mirrrrr); <.ot'fir.ir'r r t r rl rh. rL.Prr-
ri.r{. sc'mAsoara in g/A'h sau g/A'min'
3C. CARE SINT PRINCIPALELE
CRITEIIII DIi CI'ASITICAIII';
A ELECTROZILOR?
I)upd destinalie,
elech'ozii i??u'rliri
pentru sltclarca otclrtrilor s('
(
lil-
.,r
fir':"r in urm6toarele
gruPe:
"' "i
_
"i""t"ori
ir,r".,r"li1i pentflr sudaroa olelrrrilor
tirr.llr,rr .si
slirlr rrli.rl.'
(.s'l'AS r 125l2-B r
);
'.''
"if '_"LL"ilJzi
invclili
pcntnr su(lar,.ir
,,!r.lrrr.ili_,r crr_;1r'IrrrrrI:rIic lir'.r
ut ,, ,,l,luri1r-,r utilizate la tcmpcratrrri scazrrl-('(S'l'\S-Il2i'l:l)t2);
"'
" "iii"_""f""ir.ri-ir""fifi'pcntru
sudrr.(.ir r)l,.luIil.r t, r.r)r()r'r.zir,l( r1,'
(:i l'n s r r 25l{-82):
'
' "iv
-'ut""irozi
irrvclili
pcntru sutlarc'a otclrtriLrr irrx'itlirlrilr' ;i
tt'-
ft.rcl;r|c (S'l'AS I 125/5-tt:l):
V
--
cloctrozi invclili
pcntru itrcitrt rtrt' (S'f'\S ll25/(;-llll)'
l(l:l
irr ,,r,lr.rrl
f,,,,rrli r r.rrjrr,,..r,llr.lr.ozii
:,,, r l;r,il.ici,r
in lil)rr.i (!)lrform
rli'l',\S ll23/:... r; lI si lt:i
in
',.rnI.lir,
,f,. , , ,.,,,,i",liriil.i't,.
,Ir,,,.l rIi,,,, ale rrr, I;,|lr,|IrIi rlt.1,rr-
;i 1sirri.1
rl,. ,,.,mp,,zitirr
r lrirrri,.;r. M;-u.riL.<1,. (,1,,.1r,)zi
ce
,;,.,1,1;'l;:li;ilil,lir,'l
r(r.rrl I:/)'|rl'ri r"st)"
ii\
s' :r;rl,il' sc
'i,
,.'r,. irrr"' p"in--
l'lllr.l r.,
'u
ii irrv,.liri
lr,,rrtr.u
7:t lf li.i, ij,r. ,,.i
lu.r,rrir irr,l;rrcrr
s,rtl,r|r'rr f,,rrl('i sint
l)rr,znIljr,i i,r STAS
;llIm |lluJ!
itr S'f \S lJ.;-.1 l_7r,.
40. CUM SD CLASIFICA
ELECI'ROZII
DUPA
I'IPUL INVELISULUI?
tJ.pir ripul i'vr,li)'i.i,
conform STAS (1125/I_S1,
electrozii inveliJl
'rirl (lI
sir\c til)||ri.
1) lilpd.t t).i ctt ittueLis acid _
A. Au un in\.clig format din oxid de
li('r, nriu)(iur
5i silicin. Icr,imirngar gi alti clczo\idanii.
Formeaza
o zguri
;,r.irt,i,
r'arc.sc^rrctaroazi
Lr$()r. riiii:rl.1i-i,
;l;i;i;.J'd;unut
rle carbon
rr.rr nr.n,' rl,, 0,2.10/o C,
ltrr.zinll l),.ri(.ol
(lc
i:ili."r"'iu'""10,
irr special la
,ll:l;l'l ,:t:i..)llil,1l-ljl.."::lltr"
sari verticar. s" r;i;;;; ii-, gune,.nr,
ra su-
pozr(rc orlzuntala.
cu cureDt alternativ
sar,r contiir-ru, Oni,puili
l,'1,':.itisi pr.D tru alte pozitii.
2) I:,ra(tt'a:i ctt ittuori. oe.id rutitit
-
A/i. s| i,npert, drrpi con!i_
rrrrtrrt rlo rtrtil-oxicl
dc tita;..TiO,,,
in .,i"" t.,,rj
'
.., fiici
'r:il
continut redus
r,rr crr conl,irtrrt
ridiczrt dc rrrtil (rnrir;. O,fl-r07, fiO;. Au'o'comportare
iOen_
ljr,r (
Lt
(,lcctrozii
acizi.
Iilactro.:i
c.u inuclis ba-zic _
B. Sc caracterizeazd prin
conlinutul
de , ,,r,,,,,;,r
tl,.r..rrcirr .c;,co ) s:,,r
"rli
;:,b;;;(;';j):?ilfiuo.i"a.
Zgura
se ,l ,1.rlindc
ufor. l,rnirrco,li,
ur,
",,p.rtrundcre
mcAi"-ii poate
fi folosit
Ir,'rrl.r'rr t..tc pozitiilc
cle sr-rd:rrc,
-.tiiizinl
"".""i'""rtii""
cu polaritate
rr.zil.ir.,i"r, Arr- rrn con!inut reclus de t lOr"S;.^
il"tri.,i'iipus
erte foarte
r.,,ri:,1('rt
lir fisrrrarc la ca*l sa. tn .e"".
p-unt".,
-"
"l.,ii"?._"r"a
porilor
r, rr'.r.rlrl dt,prrs, ir:i,cli:,ul
f"q.l9^ja
fi" ]ou.t"
"."rj.^'O"
obicei, se r r r r, ,, I r r,,nrt), , i, r Lua dc 2b0_300.C,
ti;p-;;
-;";;re,
dupe care se
I'r'lt,;rz;'r pinii lr rtilizare,
la
r.-,mperatrrra
rf'e OO_gOt.
"'"
t .tt t r t .). t
,-.u
i t)elis cal r.d2zic- _
C. Conlin materji organice.
produc
, /ri.r..r srtr,:r',
,si
(,:r.rrit;ti\
prrtini-r,
ci,re
"",i;;;r;;;;';;;.
Asigurd o pd_ 'rrrl'r'r,
irrr rL;1
5i
,' \'ir, zJ de ropjre rerrtiv rijic;i;.
s;"utirizeazd pentru
l,,rlI poziliii:,
clc srrclarc.
l,)Lrctnt.i
oxi(lutli _ O.
Au o utilizare restrinsi.
In invelig predo_
ll
,
1..: )i,ll,r
ir,., ficr ii
.,"
r,,iur"r""i,,-":;;'"':i#":3;#irrl
sudurii este rrr lr ln)l)()l,ti,|]L (itcit
Ic,ZiStCnta.
, 'li l;l' :l :l:,,1i1.:.:,]r$
rillic (crr^inveliE
cu grosime
medie, R, rio,:
:\, .,l i,,zJ : mrr. 150/o qi cu grosime
mare, R R, TiO;:
. rt !rr',,.;i
.r,rrrl.zii __ max. 10,_.0). r.Lar"
"
,_!".a'",
"""""*.
acid. Elec-
1r'r',,ir ,.rr irr,.'.'tiy ctr, rilr It sint a"rtin"ii t;;J"*i
""a^rli'r,
pozilie ver_
t l, :,i
1r,1l,frrrr.
,\ll{' til)Ltri de, clcr:trozi sc noteazd cr-r S.
li) I
,ll. ('(iM
Sl,j
(:l,ASI|ll('r\ sllaNll'll,li l)lN
(tl'ljl,
Pl,)N't'rat I sl lt)Arar,i?
liiIrrrIlr'[irltIiIirlc irr ll S. ll()l]rtrrriil sc itnprrtt irr rlorri D}irri
llIrtlrr':
silmc tlirr olcl
lrcntltr
sttrllrli';
sirntc tubrtl;rlr' (cu mir.z).
Silnrir rlin olcl p('ntru srrrlrrrc cstc stlrdartlizirtir in.'jll/\S ll2{; li(,.
lrr ',l,rrrrl;rrrl sirt r:Lrlrlirrsc siltnc,lc tlr,filirtc tlirr ott,l c;rlborr, slrrlr irliirl, rrlirrl
1l
rrr,rll. rrliirt, dcsl,inatc cil matcl'ial dc aclaos pt:ltrtt sttdirt'r'rr
1i
trrlrr'';rr',;r
I'r
rr
(livIrs(' proccdr.c
fi l)cnlru
c\('( utiifoa clt'ctroz ilr lr'.
Siltnckr utilizrrtc la srrclitlt,lr irr
('O.,
conl,in ck,ntcntl tlc irliltl irr lx
,, ,, p( rtnr il compcnsa picrclt.rilt'
lrlin
irlclclc. (Mn ,,si Si).
Silrrr cn miez (elcr:1r'ozi lrrllrlrrli, silmc trrlrulrrrr') (fi'l'n S lli'll7 ll:l)
,
trrl r,rrr;liLrritc djntl-tl tnitntil ntetirli<i'i cxtc|ioiuit rrnrplrrtir
(
Un llll('rl(r'
rlr. rrr,rlcIirle pulveruleitte ( ille constitrrie nriezrrl siIrrei.
l)llpe forma gi modul de reparti!io a nriczrrlrri
fi
a
l)i-r'(ii
rD,'lirli|r,,
,.,,Iirrr.a
sirmelor trrbulare poatc avca difcrito plolilr' (fi;1. lV.l).
lrrvcliqul metalic are urmt"rtonrl rol:
.
irrchide circuitul clcctric la srrrlrlt':
' pilstreaza mieztll clc pttlltott';
- prin topire, introduce ttniform
1i
(()lrtinltu (irrrtiIirI('ir (l('
rri('z r,'
rr..,,rr',r tlcsliEurlrii corecte a proccsului dc stttlirrc,
Miozlll este constituit dintr-rrr amcstr.r' rlc mirtt'r'iirlc sirnilirn. r'rr
rr.lr. lirlosite per')tru alcdtuirca in-
|r'l :,rrlrri pcntru sudare, avind acc-
l,r'..r r',,1 cu inveliqr,rl electrodului.
l)in
l)unctul
de vcderc al mo-
rl'rl'ri ,lr. rrtilizare sirmr'lc crt mi|z
',,.rrrrlrrrrt irr:
- sirme tubulare cu protec-
1r,.,,lllJlimcntari;
-
sirmc tublllare clr auto-
pr , ,llllic.
Irr cazul primclor sc utili-
,. ,r. it
(
a proteclie sllplimentalir
lrl,,., itlrrl dc carbon. In al doilctr
'.r ,
pr','tlr'lia gazoasd a arcrtlrti s"
r' ,l ttrt.ir prin disocierea in arc a
r,r.,l, r i,rl, lur c')mpor'tcl)t'. ditt mi''2.
lrr lunclie de compozi{ia miczrrL,ri;i <'allc:tolrrl z;1rrr.r'i, sir.tnt'lr.r'rr
rrrr, z sr. r'lasifici il] urmirt(ritr('l(. tiltrrli
ltrinciP:rlr';
- silmc aciclc, rrrt ilirr';
sirmt'stmibazicr';
sirmc bazir:r'.
SiIntt'lc tttbrtlurc sc Ialrril.i I;r rli;rm''t|r'lr.clr. l,li;2,t)
1i
2,.1 rrrrrr Sir.
trrr'lr.r'rr irrrtrrProtc.<
{lc
nrr sr: ftrllli<ir, irr gcrcr';rl, lrr rliirrnclt.t'strlr 2 2, I rrrrrr.
I 0:r
ooo
ab(
@@@
dt,f
Fig. l\'.1. S('r'liLtni rrl. sir''r,.1()r lul,Lrl Lr,,
Irr ll s. lkrrrrrrrriir r'r' frrrr.i.ir rrrrnirl.rrrr.r. nriir.r,i rr. sirt.t.r. trrrrrlirre,
(
u ( irlit('l.(,r btrzic
iii
lu
1rrott.r.(ic
dr,
(,O-:
I,'lrrxtrrll-l t,;i STS-02_G. C:rr ,,,r.rte
:rirtlc su poatl srrtla in
lxrzilir:
orizonllrlir, or.izorrtirl irr
jllhcitll,
orizontal pr-
l)('r'(,t('
vorLi(,ill
Si
Llsior illclirlirt.
In prospccte se arate ci mctalul depus are tcnacitatc pina la tem_
Jr|rrrtrrti clc minus 40'C. L1 realitate, in metalul imbinerii se poate conta
1lr'rr tcrrar:itate corespunzitoare pin6 la circa
_20.C.
llcnzi nrotalice. Se utilizeazi la sudarea sub strat de flux, sau fdril
Ilrrr, ln <'aznl benzilor cu pulberi, pentru placdri.
ln(li(al,ii dc' utilizare pentru sirme se daui in capitolele in care se
Ir',rllirzir problt'ma suddrii diferitelor tipuri de oleluri.
,I9.
CUM SI' CLASIFICA FLUXUBILE
I'IJN.I'IITJ SUDAREA CU ARC ACOPERIT?
Mlrlrrl dc clasificare
Ei simbolizare a fluxului este indicat in
s't"\s 10123-75.
l)upir metoda de elaborare fluxurile se clasifici in fluxuri topite (T),
llrrxrrr.i cc'ramice (C), fluxuri sinterizate (S) qi fluxuri amestecate (V;.
' "
..
I"Iur-urile topite reptezinte un amestec topit de diferite materiale.
(
)
lrarticularitate a accstor fluxuri este cd in timpul topirii materiile prime
lr,i rr:{ior r eazi intrc elc astfel cd dupi topire ele-nr-r m-ai sint Ia fel de ac_
livo
$i
numai o partL. neinsemnati din unele elemente componente (Mn,
Si) tr0c ln metalul depus.
_1,'Lurut.ile
ceramice (aglomerate)
se compun dintr-un amestec in_
lrm. de matL.riale pulverulente
fin mecinate (minerale, diferite fero_aliaje
('1(.),
lcgate intre ele prin intermediul unui liant (silicat de."dir,;;;;_
i,iu ('to.).
Granulele se usuca gi se separd pe fraciii granulometrice.
Cu
;rrlsl Jlux so poatc
obJine un metal depuj aliat coreipunzitor, datoriti
I.r'r.rii rrrr.r'clemente de ariere din flur in metarul cusdturii. Aceste flu-
xlrri irl urr prcf clc cost mai ridicat
$i
higroscopicitate mai mare in com-
lriu'lr1,i('
cu f luxrrrilc topite.
l,'Lu:r'trilc sinterizate se oblin prin acelaqi procedeu ca gi fluxurile
lcnrrrrirr, rlrr sint prdjite la temperaturi ridicite. Granulele sint mai
prr(irr lti;1r'oscopice
$i
au o rezistenta mai mare la fdrimifare.
l,'Lttntrila emestecqte reprezinte un amestec mecanic de fluxuri to_
;rill
slrrr ct ramicc.
l)rrpir brrzicitatc, fluxurile se impart in:
-
- flrrxrrri ac:icle (A), la care bazicitatea este mai mici de l,l;
- flrrxrrri bazicc (B), la care bazicitatea este crrprinsd intre 1,1
:, r ..1,1);
-
Ilrrxrriri tu bazicitate ridicate (BB), la care bazicitatea este mai
rn,rlt,rlr,2,0.
l0ri
llilzi(:itlt(';r flrrrrrlrri sc tlr'1r'rmirrii irr Itttrcl.ic tk' r'rrrttlxrzi(iir rltinrilli
|l r.l' rn(,r)tol)f cr]lr)l)oll(,rtc dirt flrrx,
( u [o Ilrlir
llirzir.ilrrlc
,, ('ir{)
I ,Nll() I' lIr(l
i',('irl,'r
I
0/0Nir1,()
l'%Kl) I 1/i,(0,/,,1\1n() | i J,l'o).
o,/0Si()"
I l/:l(i
/0A1"()r
+0,oTiOr+0 ZrO)
I)rtpir cunr sc obscrvir, formula lcprczinti raportul dinlri. <:otr<'t'rt-
llrrf,iilr, oxizilor cu caracter bazic
Ei
oxizii cu caracter acid.
I,'luxurilc topite, din cauza procesului tehDologic, r'ru pot fi oblinut('
lrr o lrirzir-'itate prea ridicatd.
llrzicitatea fhrxulrri arc o irrfluenlA mare asupra tenacitillii stnlc-
lrrlii
,.rrrlate.
In gr:ncral se constat:r cir la un indicc dc bazicitatc l3)J,
l,.nrl)('rirtrrra dc' tranzifie scadc.
l)upl viteza dc sudare. Dupd acest criteriu. fluxurile se r:lasilicit itr
r\ rli
('arc
se comportd binc la viteze mai micj de 200 cm/min .,si fltr-
r rui lirpide (?) care permit sudarea la viteze mai mari de 200 cm/min.
/\,,.\[ criteriu depinde de posibilitatea de a-Ei pdstra fluiditatea
$i
caps-
r rlirl('il clc formare a crrsdturii, asigr.rrind totodati eliminarea gazelor
$i
,r irLr'lr rzilrnilor de zgurd.
(.'lLrcntul
maxim de Sutlan'e se poate indica printr-o cifrd carc reprc-
L.,-- _
',,
;;t,
in amperi
;i
indici intensitatea maximir in amperi pontrLr
,.rlr' ttxul se utilizeazA.
l'luxurile se mai clasifici dlrpe tipul curentuhli de sudarc
ii
dupr-r
lcrr,irnca de mers in go1 a sursei de curent.
Dqri compozi{ia chimici, fluxurile se impart in u|matoarele grupc:
I,'Llnuri bogate in SiO,
;i
NIvO (40-450/0 SiO qi 35-450,26 MnO). Ek'
.rli;rzir pr,rternic baia de sr.rclrrri cu Si
Si
1\{n. Sint puternic acide
ti
au
, rrsilrilitate la rugine gi oxizi. lixisti pericolul de a realiza cusituri cu
','rri
rut ridicat de sulf, fosfor qi uxilpn.
l,'Ltt xurile cu putilx SiOr gi MttO (sub 10-150/r) sint bazice. La su-
,l,rrr', r-.lcntcntele de aliere suferA pierderi (oxideri) mici, motiv carc lr,
l.r( irptc pentru sudarea olclurilor aliate
$i
de inaltd rezistenle. l)atoritii
r,rrrtitilii reduse de incluziuni nemetalice
Si
oxigen, rezilien{a cusartrrril()r
,
,;lc
lidicatd.
Fluxut'ile pasiue cate nu reac{ioncazi cn metalul biii, asigrrrir r rrsir-
lllrii lln continut foarte redus dc gazc gi pdstrarca aproape intcgralir ir
r,'rnpozitiei chimice.
.13.
CARE ES'TE ROLUL T'LU\UI,TJI IN I'ROCtrSUL DI' SUDAIIT.]
$I
CE CONDITII TRF']BUII' SA TNDIJPI,INEASCA?
Irluxurile folosite la sudar(.il .lr ilr'(' acopcrit an urmitoalelc' r'o-
lrrli:
.-
asiguri stabilitatca ar'('uhri cl(.r'tlic;
-
protcc!ia mctalrrllri liclticl clt' rrrrrtrrctrrl cu acrul;
I07
.
- - irsigurir,
l)rin
r|ir(
liil(.
n)(.tirlUrAi(1, (.
lr1(,lirlul topit,
l)itstrarca
('l('mcrrt('l(,r
t'lo lrli.rc irri!ialc
i;i
irlit'r'cir sr rpl irrcr) tilrh c' clemcrtc do-
rilr.;
.
-
oliminir im1;uritdlile (;;ulf, foslor etc.) gi gazt.le formatc in pro_
clsrrl dc srrdarc;
-
zj1ula carc se formeazd in procesul de sudarc qi fluxul netopit
plott,.jcazii
imbinarea impotriva rdcirii rapide gi contribuie la formarea
( { }r('sl )u l) zil toare a cuseturii.
l,'lrrxurile topitc pentru sr-ldarea o!el.rrilor sint stanclardizate ln
S'l'AS
t).177
lI-79,
iar fluxurile ceramice in STAS 121.1-82.
Simbolizarca mircilor fluxu_rilor bazice qi pasive se face prin lite_
lt'L' I,'l] rrrmltc de conlinutul mediu de oxid de mangan (FB 10
ii FB 20).
irrI ir flrrrrr|ilor acide (silico-mangan oase) prin Iiteriie i.SM ,r.-"tu d'"
Caiaclerlstlcl mecanlce ale melalulul
Lr,i.iii,l I
strm urilizatr
360
(37)
330
(34)
330
(34)
400
(41)
49- 53
S1OMn1Ni1
S10l1n1Mo
S10trIn1Ni1
I00
,,,rlin tul mt'tlirt tlr' r)xill
(l(r
milllgilll (1.''SM 20 tti l"SM :17). l\'rrll.lr nlirr|ir
l"liM:17,
(u (()ntinttt
miti ritlititt dtt
('itlr:,
s-a atlittrgrrt litt'ra li (l''SM
.li'll). l)irtolitit confirruttrltti sporit clc flttolirtir, fltrxr.rl I"SM l|713 poatt' fl
rlllizrrt qi la sutlart'a tablclor ruginite, firri pcricol de ap-ariiic a poril('r'
Irr irlara fluxurilor standardizate sc mai fabrici
li
fltlxuri ccramice
r,rr r r r;irrtcrizatc.
'1. CUM SE FACE ALEGEBEA CI]PLULUI SIBMA-FLUX?
.|,)icctul metalurgic al diferitelor fluxuri este dctcrminat tli dc sirma
r1,, rrrduri utilizata. Fl,uxul poate fi apreciat numai in cuplaj cu o anrt-
rrr1.r calitate de sirm6' adicA in funcfie de proprietilile mctalulrri dcpus.
Tab.lul IV.,
,lrt'lli ru dllerlle cuplurl llutlrme
fitl
-./
(XCr'- daNm/cmr)
I .:o
50
(7,5)
t20
( 1s)
40
(6)
.t
t)
(ri)
19
(0)
:to
(1)
200
(25)
168
(21)
80
(t{D
I l:,
-
1115
(r0- 20)
I t{r 170
(lrJ
-
22)
4l', - tJ(l
(0- lrD
05
-
0i,
(n 12)
49
(6)
39
(4,5)
39
(5)
(18)l(14)l-
r u,
-
J(.li
(.1
l,r,
-
dltN
80-100
(1{)- 1.1)
80- 100
(10- 14)
110
-140
95-125
(14- 18)
I
(12- 16)
9i) 125
(r2- 16)
125- 155
06-
20)
. .1,;r
irlr11r.r.r'ir flrrxrrlrti
5i
;r slr.rrrci ri(, vir irv(,it irr vcrk.rc rrrnti:rrziIiit
(,{olttltti
.r'at'r'
sr.-surlcirzir,
lrl.(,1)rj(,tirlilr. fizi,.r,
.m(.(:i
lt) i(\. pr. (.ilrr.
Ircbllig
sil l(r l l) l rtl n ('its(
il tmlrIl);rr'.';r tr,rrdi!iilr, irr I.irrc sc (.X(\.utii
imbinilrr.it,
t{{lrpcrirtrrra la cart' c'ste cxpioata6 imbi'art:a qi
"vi,,.r
lit"tca uiror trir_
lilmont(' tcrmice la carc ar urma sI fie supusi imbinarca.
-
S-rrrlarca olelurilor carbon sc poatc
exccuta cu urmitoarele cuplurl
r,ilrnii -fl rrx:
,
.--{lux
cu continut ridicat de oxid de mangan gi siliciu in ctrplaj
crr silm?i cu continut scilzut de carbon
Ei
-a,,gan:
l.SU f Z qi sii.m;
Slo;
.
l)(,ntnl tompcraturi scizute se recomandl utilizarca fluxurilor ba_
zirr'. l)ini-r la zcro gradL' sc recomandi
fluxurilc, FBlO sau F820.
pcntru
l('r'pl'rat.ri mai sciiz.te se recomandd utilizarea unor fluxuri inalt ba-
zirr' (O1,40'l'lf, UV420TT). Pelttru temperaturi mai joase
de minus 20.-C
rrr, r'c<rrmanrlii utilizarea fluxurilor inatt bazicc in cr-rptaj cu sirme aliate
crr nirltcl.
.
Inrliculii cu Drivire la aleg-erea
_cuplutui
sirmi_flux se clau in capi_
IrrIcIc r.irIu lrateazA problema suderii diferitelor o{eluri.
Irr lirbclrrl IV.1 se
jndicf,
caracteristici mccanice care se pot realiza
l;r rrliliz;rr',
rr trrr,,r.t rrplrrri flux-sirm;-r.
.
-.flrrx
cu conlinut ridicat de siliciu
9i
continut
Irnprr:rrrt'r or sirmi care aduce un aport mai mare de
.irunlr
Sl2Mn2 sau S lOMnlNil.
45. CI' ROL AU FLUXURILE DECAPANI'E
$I
CUM SE UTILIZEAZA ACESI'EA?
_
Crrr:r_tirea suplimentard a suprafetelor rostului
rtsrrl dc sudare, prin acliunea ciimici a fl,rxr-rtui.
lrrrl'plirrcasci urmetoarele conditii:
-
clensitatca lrri si fic mai mici
rnt.irzir baia dc sudrrri;
redus de mangan
mangan: FB10
9i
se efectueazi in pro-
tr'luxurile trebr-lie se
decit a metalului topit care for-
--
sir dizolvc Llxizii carc trcc impr.cuni cn impllritAlile nemetalice
irr zgrrr i, ,5i sir pr.cvinii o nouA oxidarc:
-- si impicclicc dizolvarea gazelor in metalul lichid gi se reduce
sirrr s;i impicdicc cvilllorarca unor elemente (de exemplu zincul in cazul
r r lr rrrrclr rr');
.
-- - ,.;, firrmczc o zgurii mai uqoari decit metalul topit dir.r baia de
:,trr Ittrii:
,
zrlrrra for.matir sii se indepdrteze uqor dc pe suprafata cusi-
l llr'ii:
1,,\i( (
:
:;ri rrrr .orrlinir substar.r{e carc in pror'csrrl clc sudare clegaje giize
.
-.-: i'-r st;rrl dc pulllcre, sir aclcre pt, v(,rll(,inra metalica, astfel incit
r,ri rru fit' il(l( pi"trtilt.i clc prcsirrncir flircirr.ii.
ll0
46. Cll li()r, Al | (iAzl';l,li l)ll llll()'l'lrcl'll';
lN I'llocl)sLJl, l)li suDAltlt?
(iazclc
au rolrrl dc a izola baia dc metal lichid
9i
arcul clcctric de
,,,,'lir<'tul clircct cu mediul inconjuritor. Se deoscbcsc
gazc activc (bioxid
,l, ,irrborr sau amestecuri de
Saze)
qi gaze neutre (argon, hclirt)'
Ilioticlul rle carbon este standardizat in STAS 2062-76' Sc tltilizea-
z.r l>ioxidul dc carbon lichefiat de tipul S (pentrr'r sudare) Se livrcazi
irr lrrrtc'lii, sau cu cisterna pentru dep;zitarea in recipiente specille l'rin
,l .,r,,,ii'lr.u unui kilogtam'de CO, iichid, la temperatura dc 0'C
9i
l;r
1,,,.'i'-"t
atmosferic6l rezulta 509 I de CO, gazos ln timptrl t'vaprrrltrii
1i
rlcstinderii se absoarbe o mare cantitate de c6ldur6, fapt care provoa-
rr inghetarea reductorului de presiune, montat pe- tub' Icntru a evita
,,,'.t"lucru, pe traseul de CO, se monteazA un dispozitiv de lnc6lzire'
Pentru a elimina excesul de apd, cu 24 de ore inairrte de utilizare'
t,rrt,'liile J" CO,
".
vor depozita cu robinetul de golire in
jos, pozi{ic ln
I irrr) se face pu;jarea inainte de utilizare. In acelaqi scop se recomarr(l[
, ,, pc traseui de CO2, intre butelie qi pistoiet, se se intercalezc un tls-
l.iilor.
Argonul este standardizat in STAS 7956-75' In conformitate ctt
stindard, argonul comprimat se livreaze in cinci tipuri (A, B,
E).
Pentru sudarea $i
tdierea metalelor (cu jet de plasme) se ulilizeaz|
i r(
('st
(,
D,
l iprrrile: A, B gi C.
Argonul comprimat se livreaza in butelii de olel cu
in( ilrcare de circa 1450 N/cm'9 (145 kgf/cm'?).
47. CUM SE CLASIFICA ELECTROZII REFRACTARI
(din wolJram) PENTRU SUDARE
SI
TAIERE
CU ARC ELECTRIC?
Electrozii refractari se confeclioneazi' din woifram pur sau, mai
: r'ccvent, cu un adaos de 7-20/o oxid de thoriu'
WolJramul are o temperaturi de topire de circa 3500oC gi o den-
.iitalc
tle 19,3 kg/cm3.
Fata de electrozii din woliram
pur' cei cu oxid dc thoriu au o se-
lic dc avantaje:
-
faciliteaza amorsarea arcullli 1a o tensiune de mers in gol mai
i,,tsd;
-
sr-tporte o densitate de curent mai mare;
-
reduce consllmul electrodului;
-
asiguri o stabilitatc mai mare arcului;
111
presiunea de
(irrr[.r.rr
S't',,\S Il22ft-lllJ r.l.r.lr.zii sr, firlrr.ir,ri l;r rrr.rrrirt.irr,r,lt,
rliir_
mrtr.(': 0,5; l,t); l,{;; 2,1; 4,0; t;,ji..l,ot
fi frrlrlir.rr{i qi ta dirrmctrc,kr l,ii;
;1,15; l-),0:
iii
ti,0. Lunliinruir lor r,:rti,rkr Zl; l,.r{)
1i
lii,ri;."
l)rrrirlir mcrlic dc trtilizarc
a rrrrui cL,<:trorl dc 175 mm lungimc
r.stc clt. 50 lr dc utilizarc cfcctivi.
4I}. CAIiE SINT CRITERIILE GENEI'ALE
PNN'TRU ALEGEREA
MATERIALELOR
DE ADAOS?
,..,...
C,';rr.lcleristica principald
llrate in considerare la alegerea materia_
ru|r (lc
actaos este rezisten{a la tractiune. Standardele
"qi
prospecteie
Irrrlir':1 <.irnrr.toristicilc
mecanice specitice metalului
-Jenus
Drin su.lArp
r(.irfl.('rlirt rlc mctalul care se sudeazd. t a afege.ea ilt.lri;; ;"';;;;i
Ilr.lrrrir. irvut in vt,dcre faptul ci la sudare, OutS"ita u-"st""ului cu me-
lirlrrl.dc ltirzir.li a r.rnci rdciri
_rapide,
se inregistreazd
ocregtere a rezis-
l,,rrlci
ti
o sr.;'rdcrc
a proprietd[ilor
de plasticiGiL-.--
--"- -
.,,. ...,11:l,ll: :tel:,r]I9-cu
tendinli- de fisurare, uneori se aleg mareriale
::1...li::llil' ... _'.l1li:"!a .-1i
redusd, insd cu o prasticitate
mare, care s5
(() (u(ir
l pnmul rind la evitarea ruperii fragile a imbindriior.
Este
::lll"Tl,li,ji
sd se aleagd materiale de idaos cu'rezistenla
la rupere .u
rnrir m i mare decit a materialului
de bazi, intrucit elc ?aciliteaid apa_
rili;r rrnor tcrrsiut.ri rcmancnte mai mari qi
-a"*"-p".i-lul
formdrii fi_
sr rlilor in imbinarea suclatd.
.,
La alcgcrca matcrialclor
de adaos se caute ca compozilia lor chi_
rri.ir.sir fie cit mai_ apropiate de cea a metatuiuila.e
se sudeaza. De
r)r)rr'('1,
matcrtalele aie adaos destinate sudirii ofelurilor nealiate au un
corrlirrrrt mai redus de carbon, in schimb ." r'l"
"or-rgirr,.,f
ccva mai ridicat
rlc mangan qi siliciu, care asigura- oblinerea unor
'p."prietati
-u"orri""
lolt'sprrlrzirtoarc.
La sudarea ofelurilor cu sudabilitatc dlficila, reguta o;u_
11r'.
il.ri(ii..tfi imicc r.rlr poate fi respcctatd intotdeallna, uliririndu-se uneori
rrrt.tirlc dift'ritc de metalul de baii. De exemplu, o ."ri"-he olel-rri aliite
sc r;rrdr,azi in condiliuni
bune cu materiale il" uduos ausienitice.
'J'ilrul clcctrodului,
simbolizarea conform STAS, care caracterizeazA
Dr,p.icli'rjilc mctalului depus aj.ti la alegerea electrodului. Unui tip cle
r.llctlrxl
ii corcspr-rnd,
de obicei, mai multi mdrci de etecirozi.
proprietd-
!ilr.rnr,r'lrni<.6 ale metalului depus cu aceste merci de electrozi corespund
lil)rlui d(' tlectrod, dar proprietdlile
care caracterizeazd comporiarea
t' lrrrolrrgilir
sint difcrjte.
-
.l)c
r.xornphr, tipr-llui E.51.58.110.2.0.H.
ii corespund mai multc
nrirrli,
l)rintrc carc IlbOB gi Sr:perbaz. De obicei, in figa tehnicl a mdrcii
|r'ril,(.(,li\'(' st: indi<.ir
Si
cchivalenta cu unele tipuri cle electrozi cuprinqi
rn rilrrrrr|irlcl1' stririnr.. Dc cxemplu, in fiEa tehnicd a electrodului Superbaz
r,r' i.nrlir.ii cr.lrivtrk'rr1a cu tipul E Z0lg, c()rrform AWS. Consultincl pros_
l)r'r'ltl fi.rn('i lliihl('r-Iiilx, sc v. (onstala,
sprc cxcmprrr, cir tiprrlrri D z0ltt
|l:
ll r , , t r ' I r
I
r L t t t r I r
.
lrirli,r
(lI r'1,'r'l|rrtl l'irx l')V 50- lrl lrlt'st trtorl, st'
Pol
t'< lti
t,rl;r r'lccttrtzii intlillr'rri ctt t'llt tt'rtzii tlc fll-rricir{it' stl'irirrir.
IlLiLizercu
(L(Lto:ilor ctt inueLis rutilic
;i
tt
Jlututilor
rt|idt'. S('
rrlrlizIrrzir pcntnr srrrlitrt.a ol,clurilor de construc!ic, cu rczistenlit s( irzrlti
lt l)r.nlIrr
rrrnstrucfiilc carc lrtr:rc;tzi in exploatarc la tL'mpcrilturi nor-
rrrrlr.. l,llt'ctrozii c]rr invcliq rutilic se utilizeazi numai penttu sudlrca olc-
lllr il,rr crr un conlinut cle carbolr de maximtlm 0,2010
Si
pcntrtl gr(Jsimi
rl, rrrrrimum 35 mm. Se utilizcaza numai atlrlt( i citld tcmpcratltt'a mt'-
,1 Lr rlr ri irmlt
jant
cstc mai mare de
a
5'C.
I ililizu'ca eLectrozilor gi a
flurtu'ilor
cu caroctct' brrzic. Sc tttiii-
.i.,rzr'r pcntm sudarca secliunilor groase
$i
a imbinirilor rigiclc tlin olcl
,,rllrorr sau slab aliat. Se obline ttn materjal depus cu o buni rczistcntrir
rrrt)otriva fisuririi la cald qi la rece. Mctaltrl dcpns arc o bttni rczilicntit
, lrirrr,si la temperaturi ncgatilie.
It
l
'
lIri( i
,r!liril
V
trltrrolrrliir
(
l(' su(liu
('
rlI r(
(,sto
!iitt'ilrtlil
riI rlltltilt'sc: 1.il)lll
('l(\'ll o(llllrli,
rir lrirtllrnortrtl t('nnic.
0LASTF|CAREA
OfELURtr0R
4e. cuM sE CLASIFTCA qI
cuM SE NOTEAZA OTELURTLE
U'IILIZATE
PENTRU STRUCTURI
SUDATtr?
.
I.'crr.r.arcgerea
procedeului
dc sudare gi a m.rterialeror de adaos
rrr r','dcrca
ob.inerii unor imbindri sudate de
'"ufir"i"'""tu
necesar sd se
crrrroascd proprietdtile
fizice
fi
mecanice
"t,
_"_t"i"L"
Ei
aliajelor, pre_
.rrrr.r
;i
influenla diferitelor
etemente
"rri*i"e
oi"
"oiiplzilia
ior asrifra
<.onrpoltiirii
la sudare.
Olc,lul cste un aliai fier_carbon.qi-
altc elemcnte, ct 0,0q_2,I10/oC,
i irr',r( 1,'l'izat prin
transfoimare eulectoidi-
, .,
Jrr .onstruclia
de masini
si
in construclii, pentrll
executarea
slruc-
l,U il,,r sudate se utilizeazd difeiite mirci a. .,r.jr,i,l
"-
"
,
I'rir
ST-\S ZlZf-72, otclurile sint grupate
Jin punctul
de vedere
.rl r.,rmPozitiei
chimice in urmdtoarcle gruie:'
ir) Oleluri carbon:
-
- rlc uz general;
de calitate;
-
superioare,
l)) Ol,eluri
slab aliate.
'
) Oreluri-aliate
(incluzind
ojeltrrile mediu
9i
inalt aliate);
lbi$nuite:
-
- superioare.
('lasclcde
calitate. Din oun-ctul- cje veclere al caracteristicilor garantate
Lr iirr';rlt., tablele se clasifici in a"r"f"-a"
"r]it"i.i "p""iir"","
in STAS
t,tttt/t
-'iti
si
2BB3/7-7B.
('l;rsr'lr.
dc calitate deosebesc
olelurile in cadrul uneia
$i
aceleiaqi
rrr;rlr.i. r\rtsto
dc.oscbiri se datoresc
modului d" ;l;1".*;
Si
mater.iilor
Ir|irrr| folor;itr', prccum
Fi
gradului
de dezoxidare.
.
('rr()ir.r1cr(:a
clasei de calitate
a o{elului care se sudeazd este foarte
irrt.)"r'r,r,ri,, rl rr.r.itir faptului ca aceasta iirai"t;;p'".""1;;;
pini la carc
r',, lrrl
1,,.;r1,.
j.jr-rji
pistreze
capacitarca O" a" to._".!' plnr-ii,,a
9i
de a ntr
:r' rrrp,' f.rr;sil,
l. care trebu're sd o increprineis"i
ii'"iihr-.'f"-i,;"ii.;
t
Mirrcik: o{riurik)r. Mlrcilc tlc rtlel sirrt cttllt insc in
ir fnnclic dc dcstirrirlia lor (STAS 50011-7tl; 50012-801'
'.t
ltit:t
I
1 -7 8
;
21l1:t
I
2-80 ;
288:l/il-80; r)021-{i0 clc.).
cli lirt'itc stitIrtlitt rlc
500/li-80; l){10-lltl;
50. cuM sE STABTLE$TII coMI'oL'l'ALtta LA slrl)Alllt
(SUDABILITATEA) A OTELUBILOTi CARI]ON
$I
SLAB ALIATE?
Sudabilitatca rcprczintl aptitrrdir.rea unui olcl ca p|itrtr-rttl;tttrtnrit
plrrclclcrr
!i
pentrr.l un anumit scop sit asigltrc, in imllirritrilc stttlrtlt', tir-
r:r<'lcristicilc locale
Ei
specialc prescrise pentru o constnlctic sll(lirti1.
Aprecierea sudabilitetii olelulilor se efecttrcazit itt llitzrt rttnritl('t i
lor' Irclori:
1) Comportarca metalurgica la sudarc (comp()zitic t ltimir';i,
'
;tt;,'
l'r'istici metalografice, caractcristici mccanico, tcll(lint;l rlt' Iir;rtlitrr' ':r
, rrlrl sau 1a rece) definiti de modrrl crtm reac(it ttrt'; tzi o(r'lrrl Iir{il rlt. rr,
lirur('a
unui anumit proces dc sudarc, acliurtoa loclrlizillir itr zrtttit rlt'lt,'
,, r'" si irr zona influel)1,ati termi(.
2) Cornportarea tehnologici la sudarc, dclirritir ctr porrilrilil;rll rl.'
rr lcaliza imbiniri printr-un anumit procedcu dc sttdalc, ltt vtxlt'rt'lt l t ;t
liri-rrii anumitor cerinle.
li) Comportarea in construc!ia sndat6, tlc{Jnjtir de capitcilrtlclt o{r'"
lrlLri de a prelua incdrcirri in anumite condilii dc t',rploittltrt' itr t'itzrtl
rrrrr.i structuri sudate, fati a grcva siguranta t onstrttr'1,ici.
Mircile de o{el din star.rdardele taro cttlttittd rr{t'lttli
(irll).lr
irrr i'l
ji('nclal o comportare buni la sudarc,
Buna comportare la sudare a acestor otclllli
('slo :tsillttrrtlit ptitr:
-
compozitia chimicd garantatit pc tnctill Jitllicl, tottfrrrttt r.lrttrrlrrr
rlrrlui rle merci in vigoarc;
* rezultatele incelcerii de incovoiort' prin .,soc
P0ttltrt
tl,'l, rtrti
!l|ca cncrgiei conslrmate la rttperc, Kl/, ca|c tr.cbttit' sil tolt's1)t tttllt tit-
l0r'ilor din standardul de rnirci in vigoare;
-
rczr.rltatele rezilienlci dupd imbetrinirc, la llrblt'it'
l)('rrllrr
(rl
7:Il1c
$i
recipicnte sub presiune, la tcmpcrilllrri t'irliclt{r', tirtt' ltr')rrtir' ,r
( , ,rr.spunde valolilor din STAS 28831801
-
incercarea de indojre a cprlr\tct(,i intiilcalt' Iorr1IiIrrrIirr;rI crr rrr
(luli-r
llcntrll
tablele crt grosjmi illtro 20
$i
50 lnrn, r'orrfolrn S l'AS i r"lll/7 l;
\ iliorilc LlnghiLllui de indoirc trebuie sit t:ott'spttntlit stirtttlittrlt'lrrt'
(l('
tt'tiir{ i
rlc ott:luri ln vi[ioarc, Suclzrbilitatca olclttrilot' r'ittLrott gi slirlr ;rli;r1,,, rrrr
lolm STAS 7794/79 se stabileqte cr-r rcla{ia:
n./nc. .n
,,(' i
-
lln
+
r
'r'f-
1
'\- ' '\I '
65
La stirbilirt:r citrb0nrtltri eclrival('Dt
(1,.
1r'cbttic rrYrtl
ol)i( ('i, (
oml)oziliit
(rhimi(
il intljcatir in bule lin(' otil('
(lillir
8"
i,o('Lt
loi,Ni
iir
irr vr.tlt'r'r, r':r, rlr.
pc o!r'lr r I liclrirL
lllr
't'dhctul
V,t
(:ftNlll(jnlcll
olelurllor clulroD
tl
Bhb athtc dupe coDDortlrcr lo sudtrl.
(ir4nr
o!.llr.i1,,. (lh ptrnctul de
v(1... trl rlnjr)rlrtrii ls sud^re rd@r ol.luld (coDto.m sr.r\S)
oL30
OL32.1, 1a, 1b
OL34.1, la, 1b
oL37.2
r<41.2b
OLT35, OLT35K
oLc10.1
oLc15-1
OL37.1, 1a, 1b, 3
oL42.3
oL44.2, 3
OLT45, OLT45K
R3?. 3b
R44. 3b
ol-c20.1,3
ol-c25.1,3
K47. 2b
oL37.4
oL44.4
OLT35R, OLT4sR
19Mn 16
OCS44. 5a, 5b, 6a
oL52.2, 3, 4
K52. 2b
16Mo3. 2b, 3b
RV52
R55
R58
R52. 3b, 4a, 4b, 5a, 5b, 6a, 6b, 7a,
OCS52. 5a, 5b, 6a, ?a
OCS55. 3a, 3b, 4a, 4b, 5a, 5b
OCS58. 3a, 3b, 4a, 4b, 5a, 5b
OL42.1, 7a, 7b, 2
OL50.1, 1a, 1b
OL60.1, 1a, 1b
or,c35.1,3,4,5
14CrMo4, 2b, 3b, 4b
OL70.1, 1a, 1b
OLT65
olc45.1,3,4,5
ol-c50.1, 3, 4, 5
ll{i
117
t
l)irl()ritir scgrcgit(lilor', r'xisth o dcoscl)iro trltrc
(oml)ozi{ia (himic:r
l)('
ol('l
li, lrirl r;i crimpirzili,, <:l,imi, e pc prodtrs. Dc obicci, sc constat'i o cr('ftere
j,
r)r{)(:cntullli clcmt'ntclt.rr cir,' condiIioncazit c0mportarca ]a stttlitrt' a
r ,
"iplct ivtrlr ri o!cl. ltr consecinte, valoarca carbtrttultri etllival('l)t r('ill va
li rir:ri marc clecit valoarea stabilitd in-baza compoziliei chimicc intlicate
irr Irulctinele de calitate.
Analizind limitele compozitiei chimice admise de normo, sc poale
olr,,r'rva cf, acelagi otel, dar provenit din
Earje
diferite, poatc avca com-
lrolliri
ciiferite la sudare.
Strdabilitatea in baza compozi{iei chimice caracterizeazA numai srl-
rlrrlrilitatea mctalurgicd. O aptitudine
generald a acestor o{cluri
-la
di-
rclr;r'lc procedee dJ sudare nu poate ff insi garantatd de stanclardc, dc-
,,.,rrrc cimportarea lor in timpul
Fi
dupiL sudare nu depinde numai de
r.rrrlrrlrilitatei metalurgicA, adicdL numai de material, ci in acceagi mr'rstttd
:.i rL' sr,rclabilitatea tehnologice 9i
constructiva, adici de condiliile de exe-
, rrtic qi de conceplia constructivd a imbindrilor sudate. Sudabilitatoa
,I,'jrinde foarte muit gi de grosimea elementelor care se sudeaz6.
Pentru a analiza masurile tehnologice care trebuie luate la sutlirrca
(lil(r'irclor
oteluri se propune o grupare a lor in func{ie de comportarea
1,, \r(lrrc (t;behrl V.1). ln fiecare grupe s-au incadlat mircile dc olcluri
l)r,ntrLr
care se utilizeazd o tehntllogie de sudare aseman6toare. Grull:r II
:,t' imparte in doui subgrupe. Otelurile din subgrupa II,b, dcai au o
I omllortare asernanatoare cu cele din grupa II, a, se sr'tcleazl difcrit,
rlcorrrece trebuie sd prezinte o tenacitate ridicatA la temperaturi scAztrte.
l)(' cxcmplu, olclul OL 37.,1 care urmeazi a fi utilizat la tcmperatttra de
rrlrrrs 20oC se sudeazd diJerit de olelul OL37.2 care se utilizeazA la tcm-
pclirtura de *20'C.
In funclie de grupa de incadrare, se stabilesc tipul electrodultti,
tr,lrnologia de sudare
ti
tratamentul termic.
51. CE INFLUENTA AU ELEMENTELE DE ALIERE
ASUPRA PROPRIETATILOR OTELULUI
$I
ASUPRA COMPORTARII LA SUDARE?
Curbonul are o influente
pozitivd asupra rezistentei dc' ruperc qi
,r,;rrpra limitei de curgere
Ei
negativ6 asupra rezilienlei
9i
alungirii
(lltj. V.1). Cretterea conlinutului de carbon influenleazi in mod ncgativ
l,,nllortaiea la sudare, favorizind formarea unor constituenli fragili, cale
rni"rrcsc posibilitatea fragilizirii irnbindrii, deci
9i
apari!ia ttt'rttt' Iisttri'
('r'r'iit('rca
continutullti de carbon conduce la o scidcrc a rezilicnlci, atit
l;r t(.mpcraturi pozitivc cit
5i
la temperaturi negatlvc. Accst lltcl'rt sc
r'':lrlitir prin cretterea proccntultti de perlitd in structura olchrlrri. Ct'-
rrrr'rrtita irclttsd in perliti impicdicir curgcrca pl:t^stici a metahtltti qi con-
l,litrri(' rrn conccntrator dc'tcnsiunc qi loc cle amorrjarc a fistlril(rr.
\ltrrttyrtttrl.
lrr olt,lru.il,, (.iu.ln)ll,
lril)liiuu r l vitriilzil
it)1r(, 0,;i rii {),grr1,,
fiirrrl irlr,rlrrs
ir ('t('l
r. t'r;,rrrrarc.
r
'""t.,-
I,iinz,' ,,ri" ,,,,""i,ii',.,,t
crcm(.rt d( :rliorc. 1,1, rrn c,,rrliDrrt (l(.
mangan de 1,rJ_2,50/0
comportilrca
la suclarc
a O[r'luIiL rr sr:adc scnsibil. r]eO
r,tr"z.
-,,,r"i,]j #;.,",;,,il
,{:ii
:Tfr"i"'lllrill?,,1:,"r'l"Ti?"j]:'*J:
i:11-ii:1,
in rnai
,micd -a.r.a,
'"ri"igi.ua.
^.
;,SF11J*
#S
ft:,,ji"":' ;,:i't';
; :tt?h,i
illi$lll
$;l-Wiffi
Sr't#i
j-p:";;#;'11n'"'"";'::H;
j'r#1"!1'l;
i f tK#?H i s
o
"
",,#1u,1t1,,"
j;:]:i:,?i
"
"#ii,?:i#:i
\&
rl z
"
s i:llj":",
udrre remperaruri
Soase
gi daturitl
;
U
ij,.llll,
,r"." contribuie
la finisarea grarru_
o,t-'
2n
:;fi-F%reJ
: _,,^ !j!:t.", f"
seseste totdeauna
in oretu-
;ll]l-_Il]fs
j
::t:._:l1tte.
Bsterun
o*"'ic,.lp"t"",l"
ii
171-fdit ziVffia
contribuie.la
lcpartizarea
rrniformi
a elc_
C|tthhulu/ r/a urton[)lJ
T","t"lo."
chimice gi
a imp]trjtililor
in mate_
I,iA. v.1. rnfruenta
concentra_ ;tily'^,1:!_":
In concentr-atii
mai mari de
C/)/t//7ula/ (/a
e o/r
Olelurile
aliate
sr iizttlr'.
i'il r,.l:,:i,jill1l1,;ru:::l::
0,4v0 devine un etement
de aliere, iu.
1r".il
risti ir,.,,rrcLi,,)ic;
";
.r"i;-
l,llo^.1arclte
fragilitalea
otetutui. Ot"i,"iiu
j'nrmale.a
pragu.l
do fragi.litate
la lempt,ra_
t.,r.o,,r/....rn
ruont*,,,11il"#li,iTj#l;.1::::
lj",=lli,;":"Ji,llXi:
m;rr.,.;r
c ciitibitirarca
otc,urrri
Ei di_i,
""rrl
firrii"irlt"l iL uinari i rraur". Este un elemeni
de a.liere care .iai"a .uriii"i#
dc nrpere la r'i,( r i.ne,
scdzind in acer,li
timp
-aru"c;;;
if,:;;;lla-ti
_u"i, pu.tu ,., ;r 120/o Cr,
9i
la cuntinuturj
_i"'i uu
"u?Uon,
C"frnij,d*i" rezisrenr(, rir c{,r{,ziunc:
orclrrrile
cu crom n""o"ita
il'a-."u"l ;ffi;l.J
Il ,u,t".e.
, ,,-,,I:'1';'tr1'.f1Ttjfi-,"Ti;:'j':l:
de rupere- ro. i"u"i',n"
$i rimira
de
rrl--zot
b.,'lJ"r*#';1i;:
nu se modifici otelurile
""
t-roozo lli i.i
,, i,,,^c ,. rr_zs.7,
iri:."'*6:iji.:?i:"r:?ffjjlf'li;.X'?l,Tiil,:1.;"i*l:;::
rill,..
Otelurile
a]iate cu crom
r,,, i r,, ni i ut"' n,,ilul'il
; ;'#i: ;i, 1:"rl
:if,i
;:,X:ff Ll,,-:m
i:"y
llli ,:'l ; ,l
'rr;,r,,,
dar inr_o mdsrrre mai micd decii l,i"lrrir"."iiitl.i
umai cu cr(,m.
,,'
u.l"J').ii&;ifr
t*t'.t;:"*.
I
o/6'
nicherrrr';
;;;- ;"h;enre
negativ,i
cu nichel au o tenacitate
riclicatd
la temperaturi
,lItiibrlenul
este un element
de a-liere care in cantiteti
reduse
mi_ r!'tl,' r('7 isr(,n 1 a la mpere t"
1.1"tli-11".,
limfL
-J"'",,.g".e,,,iertIen1a,
al.,n_
llir!ir li
(lllritiltca.
DeterminA
o marlre a rezistelttei
de nlpere
la tem_
t)r,r'irlrli ri(licittc qi intr-o oarecar{, masu.a, .erlsicni"
t"1a a" oxidare la
l..rj){'rirl'ri
r.irlicrtc. ln acela;i timp, o{clrrrile aliatc ;r'molibcle'
arr
'
I.rr;r.iIirtr'
nrrri riclicatd gi la tempcratrrri scizute, t,n r,,.,
"uniin,,t
sc.iizrrt rio
I III
rrr,'lilxlcn (0,1-rol1) st, t rrttslittii
l,,r'lirltc proprictitll m(,cal)icc.
Vunadiul. Se gliscEte in
,,z,lrrl sau crt carbonul. Are
rlr;rn ulatici. Pentru finisarea
(
i,(l:,t;0,/0 v.
Lrr olelurile carbon, cu un conlinut de carbon de circa 0,200/0, tlot'
rrrrrljzate
Ei
cu impuritafi in cantitdJi normale, concentratia clc vitttarlitt
1,
r|i la 0,iol6 deteimind sciderea sensibila a temperaturii dc fragilizare'
l,rr < oncentralii mai mari ale vanadiului, pragul de fragilizarc ittrr.pc slr
i rr,irsce din nou, in direclia temperaturilor pozitive.
in concentralii mai mari, peste 0,100h, la un anumit rcgim dc tra-
rjrrncnt termic, vanadiul poate determina reducerea plasticitilii ca rc-
rltirt al precipitdrii carburilor.
ln cantitSlile aritate mai inainte, vanadiul nu are o inflttcnlir nc-
trli\.ir asupra comporterii la sudare.
Niob;z, contiibuie la cresterea duritetii, a rezistenlei qi a limitci dt'
, rrr'rcre. Are o mare afinitate fatl de carbon
$i
azot, {ormind carbttli gl
rritlLrri. Datorit6 acestor propritaJi, niobiul este un modificator foarte t'fl-
, rrlt'. Pentru o finisare deplini a granulatiei este suficient un adaos de
{),li{)'0 Nb. O creqtere suplimentari a conlinutului de niobiu inccpt' sA
i r r f I ucnteze negativ proprietetile oleltllui-
Pentru constru4ii sudate nu se rcomandi microalierea cu niobitt,
,lrcir o{elul nu con{ine in acelagi timp
$i
0,020i A1. Olel,lrile aliatc numal
r rr niobiu sint mult mai sensibile Ia imbetrinire decit olelurile aliate nll-
rrriri cu aluminiu qi niobiu.
Aluminiul este un puternic dezoxidant
9i
in acelaqi timp are un
, [r'ct de modificator asupra otelului. Rolul de modificator sc explit'6
prin marea afinitate a aluminiului fali de azot, cu cate formcazir nitruri.
l'recipitarea submicroscopicdL a nitrurii de aluminiu conducc Ia lormarea
rlci structuri fine. Legind azotul liber, aluminiul redltce in mod substan-
tial tendinta olelului spre imbatrinire.
Nitrurile de alurniniu, fin dispersate, dctermit.ti sciderc'a tcm1rc-
r';rtrrrii critice de fragilizare, cre$terea limitei de curgere qi creqterca ra-
pLrrtului dintre limite de curgere
$i
rezistenta de rupere. Temperatura
, r'itici de fragilizare scade pe misurd ce crette conlinutul de azot lcgat
rlt'aluminiu.
Otellrrile cu cantitali de aluminiu pine la 0,1010 sc comporti binc
lrr sudare.
Din practicd, Ia elaborarea olelurilor pentrtl strucLllri slldilt(', cilre
rrrmcazd a fi exploatatc la temperaturi scalzlltc, sc itrtltrdrtr! citt:a
r),o2q,o Al.
Cuprul adiugat in cantiteti reduse pini la 0,050/0 mircltt' drtrita-
lcir, limita de curgere, rczistcn{a de rupcrc la tt'ac!iunc
ti l)lilsIi(]itirt('il.
Il\('rcjtii, dc asemcnea, o
jnfluenta
favorabilir
iii
asupla rezist('lll('i lit
(\,-
|rrziunca atmosfericd. Pin:i 1;r un procellt dc 0,ilolx rrtr arc o ittflttt'ttl?l
(lirulirtoarc
asLrpra capacitilii la sttclarc.
o crc$tcrc a rezilicntci llrir lntxlifitirrclr t:t'-
ofel sub forme dizolvate
$i
in combir)irl,ii cu
o influenli foarte putcrnicl asupla firris?lrll
granulaliei este stlficjcnt o canlitirt(' de
I l!)
^ltrl-/trl
rrrr tfl'l.rrric sir
(l('l)irt(.irs(.ir
{},0j{Zr, ii[. p(.trtr ol(,l ri (l(!
cit]j_
tirt(', in
_gcrroral
0,0llYrr, fiind o imPrrlir.ait. triiirnirtoarc', dcoai,e,ce fat:e or,c-
ll:l.j::ll',, 1" ii]j,-i:$:,il'rd^lstfel'posibilitilirc
oc ii,ia,e. cre,etcrca corr_
llrulul
r
(l(.sull
c 0,0l0ir in inlcrval l dc c,,nccr)tratii 0,02_b,050/0
im_
ping('
.
tompclatLrra criticir dc fi.agilizare c" ii_iZ;C'i,, ii"cclii t"irrp,_
rirl r rlilor
l)oz
itivc.
Srrlfrrl, imprc.rrni cu ficrul, formeazi sulfura de ficr FeS cu o tem_
Jrcnrlrrrir dc solidificare sensibil mai rcdusi decit
" "t"f"fri.1"
p*""r"f
rk' .s,liriificar.e, s.lfura de fier rdminc mult iirnp ir-;;;" lichidi, fiinrl
lr)rl)in\ii (h'
crislirlc sprc ccntrul cusitrtrii, unOe'pui-ap?.ca
fisrtri. Man_
lillnrl
irr,' u ('t|cl pozitiv
asupra o{elrrrilor crr iontinut rjdicat de suii,
tlirtoliti'r faptrrlui ce este mai avjd de
:ulf-
decit ii*"i,
"for""inO
MnS, crr
tcnrlx'r.atrrri dc solidificare mai ridicati aecit a otltui"i"Si for.mind ast_
fcl rtntri dc cristalizare dispersali relativ trnifoiil^lri'
.u." cusdturii.
l,;r tablelo qroase.
sulful p-rovoaci
o on i^i.opi"
'p.onuntatA,
redtr_
.irrrl sr'rrsibil proprietitile
mncanice i" Jir""ii" gr".i;rii. ''
ttt,slot'uL
este o alte impuritate
diiundtoaie
care provoac6
fragilita-
tc;r
.la
rcce. C-onlinutul
de fosfor cste limiiai i"
-oi"f.i"i"
in acelaqi pro_
(\.ntc
ca qi sulful.
. .Azotul..Au
cdpdtat rAspindire
o{elurile cu continut mai ridicat de
:rz, rt in combinatie
cu alte eGmente
"i"u
foo*e"ri-r,ii"r"l,
""a
ar ii Al
v, f i, Nb.
,
rlxistcnta_
azotrrrui gi rdspindirea
sa ncuniformd
sint efecte nedorite,
(.'.1116p
azot.l estc ca.za orincipald
""""
p-"ou"a iii'bitrinirea
oleturi-
lrrr t'rrconlinut
mic dc carbo'n.
J)acd azotul existi srrb formi clc nitruri de aluminiu, oJelul devine
insr,rrsibil
la dcformarc la rece_. StArile irt".-"iir."'
j"pind
de raportul
(lirtrc
conlinutul de nitruri dc ficr
Ei
"tt;;id"
,l;;;.i"*."
,.. .,-1!::itii]l
slr|.clrrrg otehrhri a precipitatelor
rte'nitruri, contr.ibuie
r;r rnrsrrca granulatiei
si la_ imbunatatirea proprieterilor
mccanice ale
rcspr'ctivului
otcl. in lcgituri cu acest efect, a2otul poate.fi
privit ca
r.llmr'rrt
dc aliere. Dar efcctul sdu pozitiv nu ifar. ini"i"*a"nq ii
-n,_rrn"i
In irs.cicrc cu alte element.
"., "urc
formeaza' ;l;";;;;;;;
ar fi: Al, V,
Nlr. C.r. r,tt'ment de aliere, azotul re tntrod,rce, ;;-;i;"1;;"
a$a fel incit
si rrr (l"pir$easc5
con{inrrtul de 0.030/0.
.. -
lliclrogen,
oxigen, sulf,
fosfor. Aceste elemente au o influenli nega_
livi rsupra valorii rezilienlei, din care car,ri treL..,ie-me,rlinute
la valori
(
i1 lr-r; I i r(.duse
VI
SUDAREA oTELURIL0R CARB0N
$l
SLAB ALIATE
52. CABE SINT CRITERIILE CABE CONDUC LA ALEGEREA
TEMPERATURII DE PREINCALZIRE
IN VEDERtrA SUDARII?
Valoarea temperaturii de preincilzire se alege, in primul rind, ln
frrnctie dc conlinutul in carbon qi de grosimea piesei care se sudeaztr
(trbclul VI.l). Datele din tabel sini informative, deoarece la alegerea
TdbeluM.l
T(mpcratura ile prelncdlzlre a otelurllor carbon ln functlo ilc coDllnutul ilc carbon
GrGimca pi6ei, mm
5 10 r5 6 a5 5o
0,20
OL32.1, 1a, 1b
OL34.1, 1a, 1b
oL37.3, 4
OLT35, OLT35I(, OLT35R
ol-c10, oLc15
oLc20
R37
0,25
r),3{J
oJ5
0,.ltJ
tr,rt
rt,lti
r r,t;0
<100'c
OL37.1, l^, lb, 2
oL42,3
oLT45, OLT45K, OI-Tn5R
oLc25
K4T
K,17
80.c 100.c 150.C 180"C 2000c
OL42.\, 1^, 1b, 2
OL50.1, ta, 1b
100'c 150.C 2000c 225.C 250"C
100"(l 2009(l 221)"(. 250.C 275.(. :l{J0"0 OLC35
OL60.1, 1a, 1b
150"(i 250.C 275.C 325.C 350"C
2rJ0
"c
300'c 325"C 350"C 350'0 OLC;45,0L0;10
oL?0
oL'I65
OLC55
/rrrcrr(/ic. S-r rYlrI conlirutul pror.hrs.
121
t(,lnpcraturil trebUlc avr rtlr
Ii;i,,:,''no'",,
tcmpcratrrri
(
x;s44
It44
(lllNn1l',
1\,4.1.2, 3, 4
irr vcderr,qi
forma coltslnt(,tivlt. ln tabclul
dc preincirlzlrc pcntru unele olcluri slab
Tabelul VI-9
(\,t2.2,:1,4
l(52
I152
ocs52
B0
-
150
80- 150
80
-150
(x:s55,
ocs58
Irv52, R55, R58
53. CARE SINT PRINCIPALELE
PROBLEME TEIINOLOGICE
CARE APAR LA SUDAREA MANUALA
cu ELECTROZI INVELITT?
Alegerea electrozilor. ln talelul VI.3 se indici modul de alegere
l..lllll_rt^_d-"
inveli$. in_functie.de sudabil atea olelutui
ii
ae grosfir-ei
raDtetor care se sudeaza. Avind in vedere ci metalul depus tribuie si
Tabelul YI.3
Reconranddrl peDtru alegerea tlpDlui tnvelirtlul
Tomlelnlurl de
lrclnc:itzire tl otelurllor shl] {liale
(;.r'trt
otrlului, .on{om
Cotsctrul Lv.litutui p6rru difer[e
srodimi al asud. mr
lnvelit rutilic
I
ll n
15
35
>35
15 25
>25
ll l)
Toate grosimile
t,
Toate grosirnilc
122
123
.r rigrrrc toirtr.
;rlrr1rlicIIi{iIc
ttrt'trluhti dc bazit garantatc dc furnizor, ale-
11r,1'a
clcctrozilrtt st' f;rcttt s;i in func{ic dc clasele de calitatc, ldi<:d ln
lrrrrclic dc garaliliilc datc la livrare (tabclul VI.4).
'l'ab(txl
V l.a
Allllero iovclllulul cloctrozllor ln lulctlo ilo ilomcniul dc utilizilrc a ololului .lc sudat
In cazul in care metalul de bazi urmeazi si fie exploatat la tem-
t)r,rirturi
ridicate, electrozii trebuie sd fie garantati la fluaj pentrtt res-
lx'ctiYele
ternperaturi. Pentru a avea asiguratd rezilienla Ia temperatura
irnpLrsd, fabricantului de electrozi trebuie si i se specifice tcmpcratura
l.r t:rLc va Ii exploatata imbinarea sudate cu respectivii electrozi.
Prin utilizarea unor electrozi nealia{i nu existe totdeauna ccrlitu-
rlir,,r oblinelii unei valori corespunzetoare a rezilienlei,l(V la tempera-
lnli mai
joasc
de
-20'C,
in special pentru cusaturile executatc in pozilil
rl ft,r'itc dc orizontali. Din aceasti cauze, pentru asemcnca situirtii, se
tl'tlizaazi electrozi bazici spcciali, aliali clr nichel, carc. asigurd irr mod
,, r't
.";rlori corcspunzartoarc ale rczilientci KI' pini la tcmpcraturi de
rrr ir rrs 7OoC.
lttr'(nirl de trl-ilizare
Caraoterul invelirulut
nutilic. cu
lr +0"C
lc +O"C
la
-rl)'C
lnvollt
I Il ilizarc la tempe-
lIl uri mai lnalte
,1.
+20'C
(clase-
l. 1$i2)
Crosi-
mile in-
dicate
ln ta-
belul
\rI.3
Grosi-
mile in-
dicate
ln ta-
belul
vr.3
Giosi-
mile in
dicate
in ta-
belul
vr.3
litilirlue la tcmpe-
ratru'i de 2{J...0oC
(cl:rsa 3)
Crosimi-
le lndi-
cate hr
tabelul
vr.3
Grosirni-
le indi-
cate ln
tabe-
IuM,3
I ltilizare la tempe-
rnlura de
tr...
-20"C
(, lAsa 4)
Toate
grcsimile
I llilizrre la tenpc-
mturi mai joaso
,lc
-20'C
(cla8e-
lo 5; 6; 7)
Toate
g!osF
ruilo
IlccoDendlrl pentru olcgcrca tlpuhl dc clcclrod
Tiprl .l.ctrod{h!i, drpd STAS rI25/:-8I si lt2,r,/B-20
lftdrr,,trhnul,1. .ndor
(s],AS)
Electrozi rccomsndati lnlocuirc po6ibill
lircctrozi .eonandiii ln
@zul aplicirii unui t.s-
tu'cnt tennic de nor.
ot.:t:.1.I ;
()t.:t
t.t;
ot,(ilr
Ir; 1b
l:r; lb
( ll.:17.l; 1x; ll,; 2
()l,l:li';
:lj,l(
()1,(lll,;2(l
li I l. 2lr
E43.2.R.2.2 I
-
It,l3.2.R R.150 4 2 I
It43.5.8.110.2.O.H
E51 .2.1\.2.2
E51.3.B.2.3.4
E51.5.8.110.2.0.H
Et3.2.R.22
E43.2.RR.150.4.2
E43.5.8.110.2.0-rl
E51.3.8.2.3.H
E51.5.8.110.2.O.1r
I]51.2.R.2.2
E51.3.B.2.3.H
E51.5.8.1r0.2.o.H
l( 17. 1ll)
(
)l, l li);
.lil(
t|.4.1.2
E51.2.R.2.2
D51.3.8.2.3.H
E51.5.8.110.2.O.H
EY50.5.S1.Mn1.
8.110.2
851.2.R.2,2
D51.3.8.2.3.H
E51.5.8.110.2.o.H
DY50.5.S1.trIn1.
8.110.2
(
)1,:t7.3
( )t,.t:1.:t
(
I t.,t.t.:l
It:t7.:Jb
1r.1,1.3b
l\,:17.4
(
)t.4.1..t
:r7.4r;
I r.t.t . ll;
'll)
,1tr
()l,l:|5ll: .1:)
I t
ol.l-i.1, l
;
ll,; !; 3
()1.1,:l{)i
:ljl
(,l,j,lr.li
l:r; ll,
t ) |,l,.t.:t
l(5:t.:lt,
n.13.5.B.110.2.O.I I
cu rezilicnla Ill' ga-
rantati la 0"C
E43.5.8.110.2.O.H
cu rczilienla IIV ga-
rantatd la
-20'C
E51.5.B.110.2.O.H cu rezilienli 1{I' garan-
tati la 0'C
E51.5.B.110,2.O,II Cu reziticnta rV ga-
rantati la
-20"C
E43.5.B.110.2.O.H
cu garantarea rczi-
lienlei .KY Ia tem-
Peraturi
Ia care se
garanteazd
si [eala
E51.5.B.110.2.O.H Cu garantarca rezi-
lienlci IiV la tclll-
peratura lo cale se
garanteaztr
ti teala
E43.5.8.110.2.o.H E51.5.8.110.2.o.H
E51.5.8.110.2.o.H EY50.5.S1.Itn1.Ni.8.110.2
I14 l2l-r
'Ithrlrtl
I L!' 1,.rrllrrrr ')
oLC45
oLT65
EY50.5.S1.Nh1.
Ni.8.110.2.o.H5
EY50.5.SI.ltnl. I E\'51r.7.S1.\l'rl.
Ni..B.l10.2.0.115 I Nill ll(, 1.().ll:'
clr rczilicnla IiV ga-
|
rrr r"i/r':r'trl:r ,il'
rantnlr'i la o"c
5i I
l:ltrltrl:'
l:r
'r'(:
si
rcsprcliv - 2UoC
I
rtsl,ra li\ :lrr
(:
EY50.7.S1.Ihr1.
Ni.B.110.r.o.tl5
cu rczilicnla 1iY
garantati la
-30'C; -,10"C
$i
rcspcctiv
-50"C
Ii5l.l"r.Il.lllt.2.o lt I l;\'5{r';sl
\lrrl
I trtl lt. t tt
'
'..: t t.
I l:'
ot,52.3;
li:,2.3b;
4
4a; 4lt
E51.5.8.110.2.O.H
cu rezilinJa I{V ga-
mntatd la 0'C $i
rcspectiv
-20'C
OcS,14.5a;5b;6a
oCS52. 5a; 5b; 6a;
7^
R52, 5a; 5b; 6a; 6b;
7.t;'7b
E51.8.B.110.2.O.I
I
EY50.5.S1,trIn1.
Ni.8.110.2.o.H5
cu rezilienta I{Y
garantati la
-30"C
(5a;5b);
-40'C
(6a; 6b) 9i
respectiv
-50"C
(7a;7b)
oCS55.3a;3b;4a;
.rb; 5a; 5b
o(;S58.3a;3b;4a;
4h;5a;5b
EY50.7.S1.1In1.
Ni.B.110.2.O.H5 cu rc-
zilienla I{Y garan-
tatd la tempelatum
la care e gamntattr
tabla 0'C (3a; 3b);
-20'C
(4a; 4b)
$i
resPectiv
-30oC
(54;5b)
oLc35
OL60.1;1a;1b
EY50.5.S1.Mn1.Ni.
8.110.2.o.H5
ln tabelul VI.5 se fac recomanderi
pentru alcgerca tipttltti tlt' I'lt'r'-
trod, iar in tabelul VI.6 se incticd corespondenta unor tipuri dc clt'ttrozi'
dc peste hotare, cu principalele marci comerciale care so firllt'itir lrr
It. d. Romdnia. b*ortl"" majoritatea
producetorilor indicir cort'r;potttlotr('t
mi'rrcii elcctrodului cu cel puiin unul din standardclc din tirlrt'lrrl VI {i'
s(' poirtc facc uqor echivalen{a electrozilor fabricali in R' S llonrittrirt ctt
cci falrricrrli peste hotare.
ncginlul de sud'Qre. Pentru olelurile din clasele de calitatLr I qi 2 sc
aplicir o tL.hnologie care si asigure o productivitate cit mai mar(', {r(li('lr
dcpurrcrca unui numdr cit mai mic dc straturi.
l'cntru olclurile destinate a Ii cxploat{tc la tcmpcialuri ntllittivc, se
utllizcirz:'r tchnica sudarrii cu straturi mulliple, descrisi la rirspttrrrj(ll
(ii''
'l
Ib.l1tl l'1.6
N'1n.1 do oloclrozl tdrrlc.ll lo ll. S. norndnla (trt h.r'r hotnrlrll rrr. Zl,
!t
cororl(,rrdonlo
k,r l dtlarlto rtundrrrdo
sl'^s rl95/2,8-70
(suA)
DIN
(n.1..c.)
I i,t2A
t:t:ln
t :ll t'
t:.trllI
l illt l Slqll &0\tm
Ii rolil.
l)42.r .4.4.2 E6020
E4:t.5.8.110.2-O.H E6015 E43.5.5.1r0
843.2.R.2.2 E6012 E43.2.0.R3
E43.5.8.110.2.o.I{ 116015 E43.5.5.810
D43.2.R.1.2 E6013 E43.2.2.R3
E43.2.RR.150.4.2 87012 E43.2.2.RR.11.150
Sut)r.r.l.it
Srt)orl il liD F.57.2.R.2.2 E6012 E51.2.2.R3
T,itlxt? E51-4.180-4.0 87024 D51.5.4.812.180
t I'lil)02
E51.3.R.2.3.rr It7016 D51.3.38(R)r0 lnvctii dublr.
Sc utilizeazi la
curent altetna-
tiv
Srrl)(!rbnz
E51.5.8.110.2-O-H E?018 E51.5.4.B10
Nll,llz 55
Nll,rz
(i:,
i
'r
lrll
EY50.5.S1.IrIn1.
Ni.8.110.2.o.H5
E7018 E51.5.5.B10
DY50.7.S1.Mn1.
\\i,8.110.2.o.H5
E51.5.5.I]10
D37.O.R.4.5 E6012 Dcstinali lucrdri-
Ior de sudare
sub aDd
E51.5.8.2.0
E;1.5.5.B10 Destinali pentru
strncturile rezis-
tente la coroziu-
rrca atmosferirr'i
lt:\1 .o .0 .4 .2 u6020 L)estinati ca slrat
de proteclie la
lmbinlrile su-
puse coroziuDii
zincului
t2(i
54,
(:Aral,: StNT I'IaINCIPALIJLII l',Ilolll-ltMlt TIIIINOLOGICIi
(:AtU.:
AI'N I' LA SUDAI'DA SUI} STIiAT DN ITLIIX?
Alelytrco rlateriolelor de adaos La alegerea fluxului
9i
a sirmei se
va avea'in vedere compozifia chimici a oleLului care se sucleazir, pro-
prietdlile fizico-mecanice
pe care trebuie se le intruneasci imbinarea,
condiliile in care se executi imbinarea, temperatura la care cste exploil-
tate imbinarea
Si
eventualitatea uno:r tratamente termice la care at urma
sf, fie supusi imbinarea.
ln tabelul \rI.7 sint prezentate unele indicatii cu privire la ale-
gerea cuplului sirrni-flux. Pentru temperaturi scezute se recomandA ufi-
lizarea fluxurilor bazice. Pentru temperaturj sub minus 20"C se reco-
mandi utilizarea unor fluxuri inait bazice in asociere cu sirme aliat cu
nichel.
Tahelul v 1.7
lflllcollt cu prl{he la alegelea tluxulut ti
slrmel penlru sudarea olelurllor
(arbon
li
slab aliste
OL:12.1;1a;1b
OL:]4.1;1a;1b
ol,'l'35;:lsK;45;45K
()1,C1(l;15;20
ri4r. 2b
ot.42.i1
n:t7.:lb
x.41, 2t
ol,.l l.2; :l; :|b
ol,4l.l; 1!;1b; 2,3
()t,l-,r,.t;
1a; 1b
111.52.2;3
(
) I.(;2r-'
l(52.2b
Cusituri din-
tr-unul sau
mai multe
stmtuli
(
)l(,lurl cu gronulalie fin{
(
)1,37.4
(
)t, 11.4
Ol-1,2.4
It:|7. :lr: 41,
ti4.l. 4r; 4b
It52. 4 ; 4b; a,n; 5l); 0n; 0b; 7a; ?1)
(X:S4l.
f,fl; 5lr; {ia
(X:S52.
f'r; 5l); $r; 7a
ol,l:15lt:451t
S1oMn1Nil sau S10MD1Mo+
+fluxuri lnalt bazice (de elem_
plu, UV420TT; OP4oTT etc.)
t27
Pentru grosimi ale comPonentelor
plnd la 40 mm:
S10+FSll3? sau FSM3?B
Peste 40 mm $i
toate $osimile,
dupd normalizare:
510Mn1Ni1+F810 sau FB20
S10Mn1Ni1+F810 sau FB20
Dupi normalizare:
S10Mn1Ni1 +tlux[ri tuialt bazice
(de excmplu, Uv420TTi OP4OTT
(S12Mn2)+FBl0 sau FB20 etc.)
liulin tL tlc srrrlrrrr'. l)il irtcsl
lttrnct
<lc '!,({l(,1(. s(,
1lrl.
rrltlicir tlei
Vi I r'iirrl l(';
--
variirntil I, srrtllrr.clr tirltlclol lirli tc;ilt,lr ntLrcitiilor., rltrr.c,u o dcs_
clritlt'r'e oltligatolie intre cie, dintr'-unul sanr rkltir strittrtri:
-
vliiilrrta II, strclalea tablelol tc;il.e
(lintr-Lln
nrrrnirr. mirrirl de
sl|ir I rr ri;
--
varianta III, sudarea in straturi muitiple.
Yariarrta I. Este plocedc'ul care asigurii o ntat.c pl.oductivitate
a
rrrrrrcii, sco{incl in eviclenlii din plin avaniajele suddrii automate sub
: lnrt ric flrrx. ln plus, se obtine o economie in.rportantii de material de
rrrl;rrs. I)r'oplietifile mecanice sint destul de sciriute
Ei,
ir.r specitrl, rezi-
licnlir. l)atoriti foriTrei cr,rsdturii, tendinta de lorrnare a fi.suriloi este
rrrri rn:uc clecit la alte tipuri de imbinirri, Nu se aplicii 1a sudareu olelu_
lilrrl crr r.ontinut de carbon mai mare de 0,220/o
si in nici rrn caz la suda_
r|rr o1r'lrrIilor care urmeazd a fi crploatate la tcmperaturi negative,
lrr tabelul VI.8 sint prc.zentatc
regimurile de sudare recomandate
lx.rrlIrr
aceilsti variantd.
'I ubeluM,S
llr(lmuri dc sudare a oustrturilof bllatcrale pentru lnrbinfuile caD lu ctlp cu muchlils
Dotoglte
tl
cu rcst oblloatorlu htro ele
UZN
%N
5
5
5
5
5
5
30
27
27
20
Vlrianta II. Este un plocedeu care asigure o productivitate
destul
rlr. rrrrlt' Numirlul de straturi este impus de posibilitdtjle utilajelor exis-
tr.rrll' lrr gerrc|al, utilajeie utilizate in uzinele noastre nu pot asigura un
lrrlt rrr rniri ma e clc 800-900 A. in recomandErile de regiinuri, sla tinut
r;,'ruuir rlc ilcesl lllclu. De asemenea, s-a ceutat s6 nu se modifice r.egimul
ir{rl. slr'irluri. in aga fel incit sd se facd cit mai puline regliri. Deoirece
rrr|lrrlrrl rli'a(laos participe intr-o proportie mai mare, cusatura are pro-
l)r'i(,1:,li
n)r,(irnicc mai bune decit celc obtinute prin aplicarea primei va-
Ii;rr.1('. Nu st: r'ccomandi aplicarca acestei variantc pentru st-ldarca ote-
IrrliIol r',rlIron crrrc sint exploatatc la temperaluri negalive.
li 'rtittttrl, tle sucLcLre. La fixarea regimului de surlare se va tjne sea-
rrr,r rlr' :rrrrrtlili lactolj.
l,rr irlr.irstii variirnti clelectLrl cci mai ffccvent il constituie incluziu-
rilc rlc zgrrr'.:r. Pentru ufur.il cit iltdc'pirrtitrii zgrrrei sc limiteazi titlimea
lir',irIrri :ri|irl cu ajLrtorul vitczci
$i
Lcllsiunii. Str.atur.ile de sucluri'r ru tre-
l:?tl
tl
lfi
lll
:10
.!l
:.Il
3
-.1
3--l
4
-5
4-5
4
-5
700-
700-
750-
850*
900-
900
-
3.1- 36
34-36
36- 10
36-40
36-40
36
-38
32-34
34-36
34-30
l[ric si sco]rcirsr',ii mirrginile cusillurii' .rccst lucru conducind sigur lir
dclcctc.
La alcgctca rcgimultri de sudare este important ca la strbilirea in-
lcnsitirtrii s:'i.sc cvite str:ipungerea
porliunii neterlite. Din acest moliv,
l)cntru
primul strat, tlacit porliune-a dreapti, (netesiti), este de )-{ 11111,
irrtensititea nu va depili 600 A. In caz cI imbinarea, indi{erent de mo-
rlrrl de teEirc,
prezin'tir un rost intre margini, -se poate face etxntarca .rl
urr strat de sudurir manuald. Acest strat de sudurd, de reguld, sc cleptlrr(:
l)c
pilrt(.a opttsil primttlni strat executat sub flux.
Cusitirrilc pre!,lirtite in X sint cele mai folosite datoriti simplitirlii
<.rc|rr1,ici. C) impt-r|tan{d marc pentru calitatea cusetui'ii o prezintii st|il-
lLrl clc |irclicinr-r. I'entrLr cxectt{ia acestui strat, sustinerea biii se po:rtr:
rtiLiizir r:u ajLttorttL pernci (le
flux, sall prjn depunerea unei cusiitttri srt-
,lrr1,.mirrrrtai. Intcnsitatca penlru acest pl'im strat se alege dupi criteriilc
irrlirrrtc r]]li inainte. l'cnsirtnea nu tlebuie si depAseasci 28-30'/ pctl-
1r'lr ('lrrent (ontinrtu (folosire:r lellsiunilor mari este periculoasi, datorilil
::i1;ilii mirrginilor). Pentru oblinerea valodlor maxime dc rezilicn!i, irr
rnr'rrl rro|mirl, pentru sirma Ce 4-5 rnm diametru, curlentul nu t-rebLlie s;i
(
l, 'lli rl e i I r.;
(:i-r (;50-7110
A.
Varianta III. Sudarea cu stlaturi multiple se aplic:ll la sudarea otclu-
lilor slab llliirtc
Si
a olelurilor carbon, care urrneaze a fi exploatate )a
l,'rnpcrltLlri negoiit". La aceste oteluri, sudura se executi cu diametre
rrriri mici cle sirird (maxirnum 4 mm) qi cu intensitdti mai mici de curent,
r rlnr;-rrinclu-se depunerea unui numir sporit de straturi.
Tchnologia utilizate pentru sudarea acesto'r oleluri este asemdnir-
t()rlc cLl cea aplicate otelurilor cu granulalie find.
55. CAT'E SINT PRINCIPALELE PROBLEME TEIINOLOGICE
CARE APAR LA SUDAREA ELECTRICA IN BAIE DE ZGUTiA?
Srrrlarca in baie de zgurd cu sirme-electrod. Sudarea in baie de zgr'rrri
r,r. rrrrlicrr. in specia-I.
pentru imbinarea pieselor mai groase de 40 mm'
t',i,,',,.cst p.ocedeu de sudare se imbind, in special, olelurile calmate' ln
r';rzul oleluiilor necalmate, datorite conlinutului scdzut de elemente dc-
zorirlirnte, nu se
pot obtine suduri fdrd porozitAfi decit daca se utilizeirzii
r,ilrn,. r'rr continut ridicat de siliciu.
Ntirtcriaic de adaos. Flunoi. In unele
teri,
pentru sudarea in biric
rlt zrlrrrir, s-rrtt elaborat fluxuri speciale (AN-B, !Yf-71, AN-22, Arcos V,
l'ic 3li l,)S ctc.).
ln lt. S. llomAnia sc utilizeazi in special fluxuri elaborate perrtnr
srrtl:rrca sub IIux (rnirrcile FSM-37, FB 10 etc.).
Sirnzc. Se folosesc, de obicei, sirme cu diametrul de 3,15 mm srrtt
11,25 mm, marca Sl2Mn2. Pentrtl sudarea ofelurilor necalmitte se rcctr
rrrrutlir tLtilizitrea trnor sitme cu conlinut mai ridicat dc siliciu (matt rt
SMn25i).
l'qntIrl cvittrca aparilici fisttrilor, si|mclc-clcctrod
tirto <le tl|lxrn nrri rt.rit it decit olelttlile de cxrnstruclie
I
- r' lrrlcr :rr,lIrll
contil] o cilr] 1i-
supusc surll-rlii.
l:t1)
Oirlacterislicilc mrncirnicc irle mc,talultri clepus, care trebuie si1 lie ccl pu_
iin
cgalc cu trlc mc.talului de bazi, sc obiin printr-o aliere suplimentrlli
(
u malrg'an
Si
siliciu.
lleginlul d.e sud,are.
In tabelul VI.g se indica regimuriie de sutiare
ir rrl('llllilol
cu coirlinut redrrs de carbon.
1'abeluM.
j
(
;rositlrcil urctalului,
Il rrrtl
NInr:lr (]c slrme-electrod
I )islnll
l:r
I'rtrc electrozi,
I lirrrctrrl clectrozilor,
li'hrl crrentnlui
{:rrrllt lrl dc sudare pen-
llll liccalc sfrm5-lec-
lr'o(1. ln A
'li
rsiunco de sudare, ln V
libc.i a clcc-
ln mm
I )istrn{l shrnclor fald de
llli.jlr d() fonnare ln
l,r'ziliilo extrcme, ln mm
Altemattv
0lrr
-
680
46--50
L llnl lNr
lr0zil,I
dc oprirc a elec-
ln pozjlii extrc-
v
jtr/:r (l(. (lcplas:rre
Irllrrsv(rsrlir a clecllozj.
I',r, hr or/lr
A,lir! lrrcx l)iii dc zgurii,
-l-
,r-,,
I
Ihginrurl dc suda& a otclurltor ru ooDllnut redug ile carlron
550-600 I 580- 620
rosl ulrii, lll lnm 28
-:10
131
ln tulrlul VI.l0 slnt
llzirl.r, pontm lmpledlcarca
Irr l'iclirrc lnccput qi sfirqitl
rr lrrrlrinlrrii.
lndicatc dlmctrsiunilc pllcilor tolltlol(,Hl(:o rrtl-
aparltiel dr ft'ctcltir car;rcterlstlt'c
(llr('
{rpilr
de cordon dc srrdttni, lrr afara scsllunll utlls
Tabehtl v 1.10
llhrrl ilunllo
llllcllor
tohtrologlce ponlru Imploillcatel eparllLl doloclolor la lncepulul
9l
s(lrtllul utrul cotdol do suiluai
1- placd
2
-
piesl
3
-
placi
4
-
p1actr
tchnologictr dc lntroro
care sc sudeazd
tchnologicd dc ieslrc
de baztr
indicate regimulilo op-
grosimea cuprinsir lnllc
l.r,,1lrr!r rtrrlrtlttltri dc
l,| zi, h nrrrr
lllilllllren
l)li(:ilor
snpe-
I i,'Ir r (lrtlrt.), ln r!nr
l"nlll'n(,' t'licilor
infc-
I|l,rIr,r, (ll|lr,l|rc), ln rnm
50-70 70*710 110
-150
150
-
180 180-200 t200-300
80 90 100 100 130 140
100 100 100 120 1:t0 I t0
Surlrrrcr olcctricd in baie de zgurd cu ajutaj fuzibil
(
it nexrlitdfi. Ajutajul se compune dintr-o garniturl de plici qi
{evi
r..rr
,.1)irirl(,,
prinse intre ele prin puncte de sudurd- Numirul orificiilor
vrrli;rzir irr frrnc{ie de numdrul sirmelor-electrod, iar dimensirrnilc aju-
lir,ir,lol Virriirzii in funclie de dimensiunile pieselor care se sudeazi. Dia-
trr,'ln'k, olili<:iilor trebuie si fie de 4-4,5 mm, pentn-l a permitc tr(r-
lllrrr rlrmr''lor crr diamctml de 3,25.
l\lul.eTirrlc tle crtlaos. Sc utilizeazi fluxurile qi sirmele indicate la ln-
t|r'lrirll,t 4|
li
42. Constituind, impreune ou sirmele, material de adaos,
;rjrrlrrjclc ric
(,xccutir
dintr-un olel cu compozilie chimicd apropirtlt dc
crrrrrJrozi{iir cltimicir a sirmelor. Se prefer6, de obicei, materiale cu tln
(
')rtirul
rnai ri(licat de rnangan qi si.liciu.
li(,ltintt d.c sttcku'c. ln tabelul VI.11 sint
llrrrc rlr, r;rrrl rc pentfiu table din o{el caliron cu
,ll)
il{) l) rnm.
'l ahrltrl l'l. t t
Ilcttlmrtrl do lrud ro n olchrrltor ru rollllnur rcdr|s ito.nrbon
(;r,sirnox
mcl:lllrlui, ln mm
2('0 180
N'rllr'1nrl slnu{.lor clectrod
l rfuur(lrul slrrnclor, ln mm
3,25
(;rosll
cn fljulajului, ln mm
lrcl l (:urcntlilui
(:'rrrrt
l (lc
snalare, ln A
'li.llsiunca,
ln V
I )istrn(a slrmelor cxtreme fatr{
ric
l)li(ilc dc lormare, ln mm
Arltrcirtlea biii de zguri, ln mm
L,llirn(.a rostului, ln nrm
l,llngilll'ra liberd a electrodului
h:linlc dc amorsarc
rltlr(lirnca de coborlre a ajuta-
jlrlti in creuzetul tormat de
lrlil.il(f inlerioare
viloTN
(lc
avans a sirmclor-elcc
I rxl 1 m/h
130-140 120-130 120-130
30-3!r
120-140
27
-30
30
-32
5 mm, adici distanla dc la partea lor hontaltr
pind Ia placa de bazd
30-40 mm mai jos de nivelul inferior al picsei
care se sudeaze
8-10
Altcrnrtiv
500
-.550
800-1 000
35- 38
1400-1600
36- 40
1 800-2 000
38- 42
20
56. CARE STNT PRINCIPALELE
PROBLEME TEIINOLOGICE
CAEE APAR, LA SUDAREA IN MEDIU PROTECTOR
DE ARGON PRIN PROCEDEUL WIG?
.
C;cneralitd.ti. In cazul otelurilor carbon, sudaxea in mecliu protector
(lc
irrll)rr rj-e utilizeazd in special la sudarea conductelor, atunci cind rd_
tliicirrir cordonului nu poate fi resudate.
I)coilrece procedeul
este scump, pentfu suda,rea unor grosimi
mai
mirt i
(lq
3-3,5 mm se utilizeazi sudarei combinatd: primul
s:trat se exe_
132
( ulit in mL,(litl
l)r'ol('ct{rl'
tlt' ;tt4rrtr, illf llrnliil()ilrcle s(! cxcclltil <'tt clt"r'llozi
lrrvr.lili, ln ,.(.L.;t nro(1, s.' ol)lilr.. .,,l)lt''i"t f()rrtniIc a stt(lllrii l,. pirttcir itt-
lr.r'ioiriii ir
(
'
(
) r r
(
I r I
(
r I
(
'
i
,
o ci!litir,lc stlporioilrit ll prinltllui strtlt
$i
o
J)lorlrlr'-
I Ivltrt(' sP()t it it.
ltltti.r'riulc dl! udlls, Sc tttilizcazi'r sit'mit tle ot('l milltil Sl2Mtr2Si sirtt
Sl0MrrlMo (STAS). l)atoritir
(orrlinrltrrlrri ridi('at do silicirr sii mirrrgirrr s('
rrlrllrrI o lrrrriii dczirxitllr|c rr lririi de sudllrir. llr cazul otClut'il{)r cirrl)on l)u
r.(' rt,(orliul(lai su(lirreir [i-ir'ar ltletitl do il(laos,
(lcoarcco clattttitii tttlui <'tltt-
(llrul. r(\lt|s tlc elemetrte dczoxidalnte in metalttl tlc bazit' ]rai;t tl'l srtrlttrii
rrtt r.slr. tlezoxidati strficient
Si
pot apirrea pffi
fi
fisllri in cusirtrrlii.
l)irrrrntrttl silmei de stldulii cstc 1,{i-2 mm. Diirmctrttl r
'
I r
'r ' I t I r r I 't t -
lrrl rlt' wolhirm este 2-.3,15 mm. Calitatoil clctrltozilor itrvclili sc lrll'gt'
In fttnr'{ir. tle t'itlilittca metalllltli dc b;rzii rrrtrc s('slltlc zil'
(ir(,:iinrcir
stlatttltti dc rirdircinir trcbuic sit fie dc 2-ll lttttr, ttl rr
trr.rtr. llrrir spt'c mittcrialttl dg bnzir.
Strrlrrlr,rr sc lir,co du un lrc [oarte scttrt, la
('lll('tlt cotllitllllt,
lt,rlltrl
I||lr. rlirr,t,lri (lX)llll negativ lir clectrorl). Int('nsilirt{!ll 1'1111'111111tti It0ltttlr'
ni llc 70 I
(X)
n.
5?.
(:Alil,l
SINI'lDlllNClPAl,l{l,lt I'lt()lll,l,;Ml,) 'l'1,:ll N()1,(xil('lt
(:Allli
Al'Al. LA St JDAltl,lA
(ll
J
(,lAZl'l ()t(lA('t';'Ill,l,:Nl('A)?
(ittttrt
i.l.li(i. Sucllre;r oxiacctilcnicir esto lrrlocr.ril.ir trcplirt
(io
lrlto
llrt'f|rll,r'
<lt' strtlat'r', r'ttrc asigttt'it o pro(ltlctivitatc il lntll)t ii lllili Illilrr'
;l
lrrrlrlrrirll tlr. o t'irlitate supel'ioari. Sucliuro ox iacctilen i<rit sc tltilizollzi'l
in r1x'r'lrrl lrr sUrlrrrt'rr
t('vilor
cu peleli subliri
$i
cu diflmctlc mit'i. l'r'rr-
r,orllttl rrtt 'r,
/rl)li(ir lir stttlitrt'l ofeltrrilor din clasele de calil.al,c III
fi
IV
(v, lrrlrllrrl V. l), lrr t'tttt'trt'bttit'sit se' asigure valori coresptlrlzittrt;ttls itlt'
rl'llll|lltr'l lrr Ir'rrrIr|r'rrIttIi sr:itzttte.
Alrrttrlrlr' rlr' rrlttts. l)t'ntt'tt suda;rea o{elurilor clrllotl sc ttl,ilizlitzir
ttrtrr r rirtr,lr, llrill('i
(k'siImir:
Sl2Mn2Si sarr Sl0MnlMo' dcoilr()((r m{'lll-
Ittl rlr.prtrr ctt r,ittrc tlin olcl carbon nu asigure proprictil(i mc(ra11i('e
('gillt'
a'[ tlll' rrr,lrll|llll rlc llirzit.
'l'rltttlcu sudit'ii. O-rigenul gi acetilena trebttie si-t aibit o pttlitttte
lnnlti.
Sr.ttlilizr';rzi"r 0 fla<:itrit ncutri. Este foarte pericrtlos d('a se tltilizir
l' llrr|riri
(
ll
('\('r's rlc rrcctileni'r, deoarrece cal'burarea metalului
poilLe
l)ro-
vrx'rr rrllrrll{rrr li:rtttilrtr. l'cnlru stldare se a).ege o flac;irii ol ptltorc t('(lllsal:
pr.rrllrt sttrlit,tc;t sprc'sting:r, B0-100 l/h pcntru Iie(illt'militr)ctrtl
tllrr grrrrrirrrr.rr r
.
I r
.
r r r t
' r r I t t I t t i ciu-c' se sudeazii;
ptrrlltt sttrlrrrt'it sprc drcapta, 150 I/h
(llll
Hr):illr('lr
l'It"rtrt'rrtttItti
('ill'e
sc sudeazi;
l)r. olrilr.i,
l)rirnrtl
strirt s(' sudeazi firral
Irrrrrl
lritI
nrrrrlort' Iir riitliit irrir.
Frcntrll
fic('rr'(' trtilint{|lrtr
mctal de arlltrs, Pt'ttttrt
tl
Srrrlrrlr';r irr ir'(tsl nt(xl sc face pe Jungimi dc 15-2{) mnr, clttpi citt e
xo rIr.Irttrrl r,IlrrIttI tloi clt mctill de atl;tos.
Irr corrlirrttittc sc sttrlcazi-t urmirtoilltl porliurri, tlc l5 20 ntrrt.
133
58. CAIiI' SINT I'IUNCIPALDLE
I,IIOBI,DME
I,I,HNOLOGICD
CATTD APAII LA SUDARDA IN MEDIU PROTECTOR
DE BIOXID DE CARBON?
.
l)rincipial,
se deosebesc
doue
.metode
de sudare in bioxid de car_
tron: cu sirmd plind
$i cu sirma tubuiarJ.
arnu"rJ'_"tiji"
se pot
aplica
p|irr procedcul
automat sau semiautomart
Srrdarca in mediu de bioxid.de
carbon cu sirml ptind,
Generalit(rli.
sr.irptica penrru
toate nozitiite din
"p;iir,;;;
;;;i"I;i: cere mai bune
sc obqin in poziqia
orizontala.
Prcadtit ea muchiilor.
pentru
a impiedica formarea porilor,
muchiile
irnbin;irii
trebuie currrate a..rueini-,-;l!l-f,i-;;';;r';#ti.
curdrirea
se
f.,(,
.
t,L'
suprafelele
rostr.rlui
t1 nE
o ialimc
'J";;";'ib-;;
de la axa ros_
trrlrri, de o.parte
Si
de alta. Ivluchiil" rini"f". *'pi"i""r."ra pentru
reali_
zirlc.r rr,sl.ului
Ia lel ca pentru
sudarea sub .t"ui d; fl;;."--
Itegimul d,e sudare se a?ee in funcgie Je
;;";;;" lementetor
care ,,t,
srrdeazi, de catiratea oteiulu"i, de ttp;i i;;;;;;:i"'ti.r"
rostului qi
dc pozifia
cuseturii in spatiu.
.Trebuie
avut, de aiemenea, in vedere cd regimul cle sudare trebuie
sir asigure o ardere constanl5
u ur"utrf-"u." po"?"'i"r""f
instabil odata
crr lecluc'errea
curentului de sudare.
_Sud'ar""
.J .""ilJ"rri'cu
"urerrt
corr_
l.'.,,lll:1:^o?t*ltate.
inversa (plusul la ;ilil,ii ;j#;ffi
sirmei se areee
rr runctre de
erosimea componentelor
care ie sudeazd (;t"irrt
"iri'iii.
TabeluM.l2
Alogcrca diametNlur
sr.ruei
rontrr '{xdnrc:r rn ucdiu-de co, in luDcrte de grosreea
rlcmenlol.rr
co se sudF{?l
lmbindri de coli
;rosilli0a sndur.ji, ln mm
)rfl llrolnll sirlnci, ln mm
2,0 2,5
3 5,0-7,0
Pcste 7,0
7,6
-2,0
0,8 0,8- 1,0 1,0
-
1,2 1,2
-7,6
llnLiniri cap la crp
(;rr)\i||r(
it rl,ll)ontului
care
r,,sLtrn7ll,
i ll1m
I )llll ,.t rt sir' rci, irr ntm
4,O
1,0-
1,2
l,,o-
lu'o
l-
ll.2-
I
1.{t
.ltht
l \ Lr.l
llrllhllllrl
llonlro
nurkrrr.|l (rrp h (llp (u rlrnrll Sl2]Ux:lsl ln nrorllu do (:(1,
tr.rI 11,t,
110
-
1(i0
15r, 1?o
| 1)0-2ri{)
I{r 20
2| 27
2t 22
20
-21
20 -.21
21 --22
20
-30
:irJ
*
3:-)
35- 10
20
-30
!i'
-35
3r)-40
20
*i5
25
-35
25
-3(t
25-30
20- 30
tj- 7
0- 8
7- I
7- I
7-10
12-15
12-15
15-17
15-77
15-17
7 lrr
ll l!
I. lt
l{ 1!
I 1r
I 1.1
IrjO :)20
!(x)
-240
200
-280
2l{{) -
-300
3lJO-400
28-3()
2B-30
30-32
15-llr
15
-20
15-22
20
-22
2i
-22
2,0
2,0
Tn lirbclul VI. 13 se fa,c recomandiri pentru regimul de sudarc cu
r,l lrr rir Sl2Mn2Si.
l\'lrnicl sudirii pentru sudarea cap la cap a tablelor din o{el car-
borr. l'istolctul va avea permanent o inelinare de 75-85' fatd de piesa de
r,urlll1. l)istanta de la duza de contact la piesa de sudat trebuie si se ntcn-
{lrr;r
irr irrrrtmite lirnite, pentru a se evita improgcdri de metal topit l1i
lr.rl|r
ir se pirstra eficacitatea protecliei gazultri.
l,;r srr<lerrea cu intensitdli de curent ptne la 150A
$i
tensiuni de ma-
r irurrnr 22 V, aceastd distantA va fi cuprinsi intr 7 gi 14 mm. La curcnf i
rlt, iJl)|, 500 A ea va cre$te intre 15
9i
25 mm. Deplasare,a pistoletulrri st:
fircc irr lrrrrr:fic dc forma
Ei
pozifia in spatiu a cuseturii.
.Srrclirlea tablelor sub{iri precum gi a rAddcinii imbinirilor cu nrai
rlrll(.stlaturi se va face deplasind pistoletul alternativ, in Iungul ror-
lului, liirii pcnd\rldri laterale. Straturile ur.metoare se execute prin mis-
, iu i cir'( rrlarre in iungul cusiturii, deci dupd o spirale. Stratul de acopc-
r ilc sc facr: prin miqcdri de pendulare a pistoletului.
La sudarea imbindrilor orizontale in plan vertical (in colni$e) con-
rlrrrt|cir pistoletului se face fdrA migc.ir"i penclulare, ast{el incit stl.irturile
,,pirl srrb lormi de
Eiruri
paralele.
vil
SUDAREA
OIELURILOR
REZISTENTE
LA COROZIUNEA
ATI4OSFERICA
59. CARE SINT PARTICULARITATILE
OTELURILOR
REZISTENTE
LA COEOZIIINEA
ATM6SFERICA?
I'roteiarea
constructi ilor
..metalice
impotriva
coroziunii
sub actiu_
r,'.r. irrmosfere'
$i a inremoeriilo.
.o.lr-n'"r,"fi",
r"fi'
"1.",
'
""ir"".trli',i.
rtrr'rita
de viate a construcliitn.,
." ,ldl;-1";;;;;pr?ionante.
Sub actiunea atmosferei
olelurile de construcfie
onig.ruite
slnt su_ pr.iL'.
unei oxidiiri permanente,
care proe."";;;;"
;i;i la iegirea din uz a Ir )lt s tr L lc!ie i,
Pentru
'educe.en
pierderilor
de metar prin
coroziune au fost era_
l)oririe
a.ta numitele
o{elLrri rezistente lo co.oziunea
atmosterlca.
La acesb
{}l(,ltrri
se urmire$te
reducer,ea
vitezei de ruginire nat,urald, prin
alierea
crr cirntitili
mici de cupru qi crom gi, uneoril in combinalie
cu nichel qi
f.sti,r, in proporlii
care nu influenleazd
esenlial ;;;;;;"
9i
sudabilita_
l('a, dar care elimind necesitatea protecfiei
anticorozive.
Din punctul
de vedere
al proprietAfilor
mecanice, olelurile rezis_
tcnlc la coroziunea
atmosfericd
s_au adaptat
clasificdrilor
uzuale pentru
rrlr'lrrrilc
de constructie
nealiate
Si
slab aliate.
Otelurile rezistente la coroziunea
atmosfericd,
elaborate
in R. S. Ro_
ttritti
,_
se
-cat'a,cterizeaza
prin urmetoarele
relemente de aliere suplimen_
l;rtr'; crt (0,3 ..0,60/0), cr (0,5. ..0,g0k). tu
"".""",
i.r-"-ur utirizdrii in
:,]ll,:,:f".il Jrl""nic
corozive, se
.mai
adauga 0,3... o,j|/oNi. La orelul
ll('/\:J7 (STAS 50013-?B),
efectul cle autop".otejare
'i,nfotri.,u
co.oziunii
;rlrrrrrsfi'rice
se accentueazi
prin conlinuturi
mai ric.licate
dc fosfor
(rrtlt. O,l)J5o/s).
I)irtoriti
faptului ci existd o deplind concordanl5
intre proprietetile
llr, r',rni<t irle otelurilor rezisteDte
la coroziunea
atmosfericil
$i
ale otelu_
|rl,)r' (lc
colrstruc{ie
obiqnuite
se pot aplica aceleali metocle de calcul gi
r lirrr, nsiollrre.
l:Ii
00.
(:t,M
st,;
(t)Ml'ori'l'A
l,A stJI)Atar,r o'l'r,)LtJrall,t,]
rar,rzrsl't,lN't't,i t,A
(i()RoztuNI,iA
A't'M()sl,'t,IatcA?
(){,.lrrlilo
rr',i:;lt'rrlc I;r cotrrzitux'ir itlrrro,li't ici rrrt trrtrIitrtrItrI tlc cirt
l,,rrr r.r'lriv:rlr.rrl rlri rrir'('tlr,<it;tl o{clruilrrt siittilrttl olrilrrttilo, (lin
ir(('{'irli
,l,r',.r rl| r'r'zi:rlctr(ii, ilrrlotilii cotrIiIrttl.ttItri r;ttlriitrtcttlitr rlt'
('t'. (lll,
Ni
[i
rrrr|irri rlr, l'. l)irlo|ilr ;r|t'sltti f;rpt, olclrr|ilt'r'c,rist('l]l(, I.r (1)r'r)ril r,ir ri-
rrlr.l.r'icrr r.iilrt nriri scrrsilrilr. I;r fisttr';rtr,, tlr'1i clt';rtt losl clrrlrrrlrlc irr irlt'r'rr
'
rorrr1rrrlIrrlr';r l,;r' lrr sttrlrr'r. rrtt llr.lrttir' :.,r 'rr' tlt tl:rt'lx'rlrr',r crotr{irrl rlr'
,,..r ,r olr,jr[ilrrI olrisDrtilc
(lir)
ir( r'(,;rfi |lir'.rr rlr. t|zislItrl,r.
lrr
lilrrr,r'rrl.
;r((,r;lr, ()1(.lrlti r;t. :rtltlr';tzrr itr rr,,rl rr:,t'rrr,rr;rlrrr
(rr ()(r'lrt
r rl,. ,,lrr:rrrrrill rlitr rrclr'rrli r'l;r,;r rlr' 11./i:,1{'lrl:i, Ittitrrltt r,r' rr,r,rrrli :ilrl,lirrrr.lr
Lrr.il {r.(ir ('('
l)riv{"rlr.
I
(
r r r
|
} r
' I i l I I I r i l tl,
lrt
litrr'.rlzitt'. l):tl,)r'iljr
(
lr'lrr'rrl('
l,r' r1,. rriir.rr,, :lc I r
.
r ' , , r r r i r r r r I ; r t tlilizitt t';r llt rr t tt ilor ( rl
(
irr'rr'lr.r' lri rz tr',
ltotr
lrr 'r(l,r'r';r irltlr),rirlir
;t
;r t'lr'r'ltozilrrt ctr ittrt.lil )rrrzir', pr'ttlttt sttrl,rtcrr
rll,{rrl;rl,r.
l,.r rirril,r|r'rr irr1.:rlr)r' olclttIi s(! ptlll('
1It,rIrIr,ttIrr
iIiiIIIItirIri irrtlol)r'r)
lr,r
lrr.r
r rr',rILrliIor' sttrl;rle irnlxrttir';r crrtozrrtrrii rrltrrrr lr.r'ilr', l.r rrivr.lttl
rrri l,rlrtl ti rll lr:rz;i. ltt lrccsl s< o1r, r,(. ltliliz('irzir trrrtlr'tirrl,' rlr' lrrlrrrlr rrlirrlr'
,rr
('r',
Nl r..i
('rr
lrr li. S. llontirnirr rrc t,lirlr,rlr',r;rt irr irr',,1 ',r'op r.Ir.r'IllrIrrI
,.1
!llillN,, ;\rirrrl irr rcrl,'r'c ,.;r lrr r.,iti clli lr',r,ti rlr,prrrr rrrr rrr,,lrrl irlitrl,
lxlltrrt
r'\iljt|r'ir Ir:,ttt iIor',
(r)rltirrttllll tll' r'itt lrotr r'rrlr, trt,ti ';r';tzttl rl|r'il lit
r.lr.r lro.rrl olrl;rruili rlin irct'c;11i cLr r'r rlr. r'r'zi il{'n(ar l'ilr.r tlrrzii rrrr ilv,,li1
lr,i-'ii jrr
:ir. rrtilizr':rz;'r
fx'nlnl
slnr(lrrri t'rplorrl;rl.r. l,r Il.rrr1lt'r';rIttIr pirrl
lr rrrirr,r'r lll)"('
I 'r,n lll t :itttl;rrr';r itrtIottt;rIl"t :,(l
iilrJI\lrrNi(lrt.
tlcorrrirr rrli trIiIi.,; rlrr. r lilttrr.l
vilt
SUDAREA
OTELURILOR
CU GRANULATIE
FINA
61. cuM sE CLASIFTCA OTELURTLE
CU GRANULATTE
FINA
SI
CE INFLUENTA
AU ELEMENTELE
DE ALIERE
aSI-IPRA REZISTENTEI
LA
$OC?
C)lelurile
cu_granulatie
fini
-se
clasifica, cle obicei, dupd limita de
crr{"r('i (tabelur
vIII.r).
pentru
fiecare cariiate- a"'ot."r *" fabricd, de
d ife rite intreprincleri,
mai
-.,tt"
;i;;i;";'"i""r".'
n"",ii""
o echivatare
nttri simpld, in R.F.G. acestea- se noteazd cu simbolul literal TTSTE urmat
dc
'aloarea
limitei minime
9,"
*^"e:*, trr kli/;;;. oi exempt.,, otetut
crr iimitd de curlJele 850 claN/mm:
1:tO
lgy_iliy." ;"t"r; cu TTSTE 36.
l)c obicei, fiecare marci din aceastd caie.gorie O" o1eltrri se fabricd qi
l'('rtr',r
exploatare
Ia iemoeraturi ridicate. in acest caz se noteazi WStE
(rl.
csemplu, WSIE 36).
.
Datoritd faptului ci aceste ofeluri au un continut reclus de carbon
iti
('lcmente
de aliere intr-o proporfie
redusa, suclabiiitutu"
Io" u"tu
".,-_
(lnt,.
dln csr. fs.r
Tdbetut VIII.r
(.l rlll. ren olclurltor cu g.aDulrlle
flod lo
Iutrclie de llmllo de rurgerc
Limits de cllrftle mintmr
I
II
ltl
parabiJd
cu a o{elurilor carbon
orlr$nuite, cu acelaqi continut de
carbon.
dirr problemele
cele mai
drllct.le care apare la sudarea ole_
lurrlor cu granulatie
fine este asi_
gurrr^a
rezistenlei
la
$oc la tem_
peraturi
scdzute,
atit in metalul
cusaturii, cit
Ei
in zona influen_
tatd
termic.
Influenta
elementelor
de ali_
Plnd la 36
36
-40
41-51
Peste 51
zili,''tir trcbuie asigurat'
fdrd scdcterea
""I"..i;i;;;";i;;ii;iJ:"1::.
#::
tr.r'i;rlrrl crrsdturii are ostructure
de turnare care se deosebeSte
de structtjra
rr, lirlrri.i
de baza. In aceste
"o"ditji;;-c-nd
-,
"jiXu'ilt
".,.arure
pro_
l,ri,
l,iii mocanice
egale cu ale mctalului ,f" frura, ,i"Lful de aclaus t""_
ere asupra rezistentei
la
$oc. Re_
l:tir
t:ll,
lrtir. irlllt sul)lim(,ll.llf
(tt
cl('mcttt(' r'itt-t' Iitvot izt'itzit cr('titcr(]il t'l'zilictrlci
lrrflrrcn{rr clcmerrtclor dc llierc astlpra roziliclltci la t('mpcraturi scilztlt('
r,',tr. /rr;rlizirtii lrr
;ruragruful
5I.
rilr.
(ir,r
CONDITTI I'BOIIUIE SA INDEPLINIIASCA IlIATtrBIALltl,l':
r)r,: n DAos
$I
cuM sE ALEG ELE?
l,ir irl(r!llr(.a matr:rialclor dc'acl:os lr'cbuie sd se
linit
sclrml cit Iittrrr'-
t,.r'I',Iici|.' rncr';rnicc obtinute in imbinare ciiferi de celc alc trlalt'rialrtlrri
,l'
Irrr,,
in(li(atc in prospccte. La sudare, metalul depns sc amcstt'r'it (cli-
lrrr.rrzir) r'rr nrt't;rhrl de ltazii, ceea ce are drept consecinle o mui|itc it t.czi'r-
lr,n{( i ri
(lrrli.,i
rii o scirdele a rezisten{ei la temperaturi negativc in
l.rrrzi
ti'.
v('rli(:irlir. Srrdrrrilc verticale executiite r:it electrozi dc acela;i tli;r
rr,.llr, (.ir
lrr sndarca in pozilie orizontald, au de obicei rezilicntc nrri
', ,rzrrlr., dirr cirrrza grosimii mai mari a straturilor depuse. I'cntrtt ;r
,,lrlirrr. lir |i"r grclrtate vaiori corespunzetoare ale rezilienlei la tt'tnltelit
tr|i rnri s(.ilzutc, se recomandA utilizarea unor materiale de adaos alittt|'
',1r1)lilnorlirr (lr
olcmente care ridicd valoarea rczilienjei la tcm pr-'r;r l,ttt i
rrr,1g,rtivr,, r'tttn ar fi Ni sau Mo.
'
t,lft.r(r'ozi. Olelurile cu granulatie find se sudeazi cu electrozi cu inl
vr.llq lrirzic.
Irr l;rlrelul VIII.2 se fac unele recomandiri pentru alegerea electro-
z Ilot .
Alcgcrca electrozilor se face in func{ie de condiliile de cxploa-
Irl c ir pro(lusului
$i
in primul rind de temperatura minimi carc poato
ll rrllrrsir in cxploatare. Pentru temperaturi negative se aleg electrozi
r'rlr' rr.ii|rrri ln imbinari sudate in pozilie verticald, la cea mai joasit
i,.nrlnlrl.rrrir pe care o poate atinge produsul in exploatare, o valoare a
rr,rlll.rrtr.i col pulin egale cu cea a metalului de baz6, respectindu-s('
$i
(rrrrltIi,r cir r'('zistenla de rupere la tracliune si fie ce] putin egala
(:u
lr.rr rr rrr,tirlttltti de baz6-
l)rrcil
1-lrodusul
este exploatat la temperafliri pozitive, eler:trodttl st'
;rlrgr, in functic de rezisten{a de rupere la traclir"lne a metalului cle bazil.
l,'lu\uri
Si
sirme. In general, pentru sudarea otelurilor cu granulatri('
[irr,i r.r' foloscsc fluxuri cu caracter inalt bazic.
Irr tirlrclrrl VI.7 sc dau indicatii cu privire la alegerea combinirJ,ici
lltrx r,llrrrlr
I)r'ntrul
sudarea diferiteior mirci de olellrri cr.l granrt.Lr{ic
lrrr;r. Alr11r'r'r'rr rlrci nnumite combinatii se facc in fllnctie dc corrrli1'iilc
rli. r.xPlorrlir|t. ;r prodrrsnlui qi in primul rind de tempc|atura clr|t.
lroirtt.
li lrlirrsir in cxpkratare. Pentru temperaturi rnai joase
de minus 20'C sr,
irl{ll sin'nc (
ll
((}n!inut
de nichel sau molibden.
l'{.rrtru cl)rrstructii foarte importante, in vedeiea climinirii untt,-
zllii rljntlc,sltilele colacului se lecomandd ulcarea slrmei inaint(.
(lo
llli-
I tzrrt r'.
Mllrcl do clochozl lnvollll
fI Blrmc tubularc desllnats srrddrll orcltrlllor ctr
TalteluMII.S
granulalle tlnl
MMd,'t.lulul (STAS)
FirmB pioducAtoor
d malcs
r.s.P.s.
Buzdu UDion (Il.F.C.) (Elvciia) (EIvetir)
(R.Ir. (,i.)
'l
l Sl l.j:l(j: 'l 'l
Stll:]0
'l'l
Sll,i1tl; t t StE47
\\,lil l.t:t0i wstI.jjl0
WSI l,il:l: WStri4?
It(;Sl I;
(X;S52;
OCS55;
Ir \'5r
'l
I I'll:llt: 'l
TStE4?;
'l
lst tir,l:
\\':\ll:4:l;
WStE4Z;
\\ st t-r,I ;
(X;Sti,;0CS58
i
r\rbaz bb,
I
461sHv1,
peotru tcml
Drntru tcm
petaturi
I
pc cat lrri
PInA ia I ae t^
-40.c |
-60"c
Tenabsz
i la +4(i0.C
{E8u18)
I
peDtru
i
tempera-
I
turi de b
I
--lr)'c
I
i
Tenacito 60
|
UItr"t er-
(E8018-c),
I me 6rl
pentru
tern-J (ESot8 c)
peltrrri
I
pentru
tem
de la
I
peraturi
-60'C
Ir I .le L
+,roo.c |
-oo"c
r"
|
+4oo"c
I
I
Griduct F,2,
ln gencml
pentrn
tempera-
tud pozi-
tive
Griduct F-5,
ln general
pentru
tempera-
turi pozi-
live
Nibaz 05.
pentru
tem.
poraturi
dc la
-50"c
.{62SH\'2,
pentlu tenr-
pcraturi
de la
-50"C
la
+400"c
-"."r.-"
^
I
a"t"*.
(E$01u-c),
I me ?0
prntnrtem-]
(Egrrt8,C),
perctrrri
I
pcnt
r tLrn_
de la
I
prraturi
-0{,"C
la
J de ta I
+400"c I
-oo.c
t, J
I ++oo"c I
Sirme pentru
sudarea cu protectie gazoasd
a arcului (MAG).
In ge-
It|t';tl, petrtru
sr.ldarea otelrrrilor
cu, granulatie
fin6 se folosesc sirme tubu_
lrrlr', al cdror miez are un caracter b;zic-
La fel ca in cazul electrozilor_,
calitatea sirmei se alege in
tlc r ondi.fiile
de exploatare
ale p-rodusului
il,
* p.ril"j
tno, de
r.rl'rr';r
'ninim.i
care poate fi atin.a in conditiite
J" i;;;:'
"
inrlicalute cu
privire
la alegerea si|meior tubulare se dau
lx,l,rl
VIII.2. ln R.S.'Rom6nia_se
flbrica .i"-u tulJurl
-Sf_zsxi
l('lrl)or.ttrlri pir':d
la minus 60"C.
63. CAIiE SINT PARTICULARITATILE
REGIMULUI DE SUDARE
IN CAZUL ACESTOR OTELI]Ri?
Nunrirul
de straturi. O{ehirile cu granulalie
fini se sudeazd in
i,lr',rrrli
multiplc,
inguitc. Crrsetrrrilo
a"'".11 ii-"rl.irti in minimum
rl0l|,r slrirlut.i.
Alcirtuirea
imbindrii trcbuie incepr.rti totde.nrna rlinsprc, flancuri
,,]', . T.;',1,
j.:
ln,
nljl tot incit rir)(hrr rr,;rlral si i.ii;;.;i,;"
i
,.rnic,
ir, morl
r.r . r;r)ll, z (.tr. (lC (,(rl)litl't (,ll
mcl;rlrrl rlC blrzir.
r.10
func!ie
tempe-
in ta-
pentru
l)irrnl'trul ch'ctrotlttlui. Avind in vctletc cii sudula se executi
(lln
rrr,ri rrrrrllt. stlirtuli s(' recomandl folosilt'a unor sirme qit clectl'ozi
(:tl
rll;rrrrr.lnr mai mic. Daci pr<.rdusrrl urmeazi a fi exploatat la tempcriltlll i
rr,,l;rliv(! st' rccomand[ ttiilizarea electrozilor cu diamctrc cuprinsc ittttt'
:i,l' r,ii 5 rnm, iirr pcntru suddrea automalA sub strat dc flttx, sirmc'r'lt
r I t , r r r r ,
.
I r ' t r I maxim de 4 mm.
l'(,rtrll
(iusaltr.rrilc de colt (im]rinAri in cntce
9i
in T) sc rc<'omitntlit
'.,i :,, frrlosclsci-t clcctrozi de cel plltin 4 mm grosimc, pcntru a miili carr-
lll.rlcrr rlr, r'lildru'ir introdusi la sudare, Aceastil, deoart'cc imbirlirrile itt
, r rrr l rii irr T sint mai rjgide
$i
s ricesc mai repede dupi r;rtdarc tlccil
I r r r I r I r r r : r ' i I r
.
r';rP la citp, din care cauzl pericolul formirji fisllrilor cst('
tr,lr titf('.
Nrrtrrra cttrcntului gi polaritatea. Pentru eler:trozi, sitnlc tttbtt-
l;rr', :;i flttxttri cu caracter bazic se foloseqte curent contilltlu' Sirma surl
,,llr tlrxlrrl sc l';rgl la polul pozitiv aI sursei de curent.
(lurt:rrtul
do sudare. La sudarea o{elurilor cu granula{ie fin5, dt'oa-
r|,,. ,(' rrrr.nirresite obtinerea unei bAi reduse de metal lichid qi oblittcrt'ir
rrrrr.i pr-rtltutdcri minime, se alege o valoare mai micA a curentrtltti tltl
,,t
tr lrr r',..
l'('rtlrr sudarea manuali cu electrozi im'eliti in pozilie orizontalil,
r'rrrr,irlrl rkr sttclare este indicat in tabelul. VIII.3. La pozilii diferitc dc
r r l l ,' r ,r r l r r l ir, intcnsitatea curentului de sndale trebuie redusS ct 70-200,/0.
T'abeluM I LJ
Vnl.nllo dlrclrlulul pontru sodarsa eu arc cn electrod lnvollt In pozttlo orlzonloltr
irrtr,,nrfl,l .l.ct.odului, ln !m 2,5
lr'l' r,'lirll.|r r r'0lrtului de sudare,
50-s0 90
*
130 140
-
180
'I
80
-
24{t
T'abelul vIII.l
V Lrrllo optimo alg eulentlrlul pentru suihftn cu arc acoperit (sul, llux)
-l-
i
t,,r ,,rr.rt,..r rrrrr|lllrlui d( sudrre, ln Ai ,u,t llnl
I
l,:'t'
i_
lr trrlrclul VIII.4 se indici valorile optime ale curcntuh.ri pt'trtlrr
Ur l:,r.,'ir
(
u arr: acoperit (sub flux).
itn:irrrreu arculrti. La sudar'('a aLltolnaLa
(u
arc ucopcrit, tcnsitlll(!i
,l)lrn.r ir ;rrtrrirti cstc 2ti-zlJ V.'lrcbtii(' avrlt in vederc car t('nsitrr)cir
t4t
{rrcului vit fi totdcaunl m;ri mici cu 3_.1 V decit cL.a citittr pe apa|ltr,lc
dt: mirsuri, datoriti cidcrilor de tensiune p"
"Jf".
**
"
Vilcza tlc sudaro.
pentru-
a reduce- penetralia,
la sudarea oielurilor
<'rr
li.irrrulalie rind se utilizeazd viteze de sudare
-"i -u"r
oecit'peniru
srrdarca
ol.clurilor carbon de construclii.
Lir suclarea automati cu arc acoperit (sub flux) se utjlizeaze viteze
rrriri nru'i dc 2iJ m/h.
. ,.^
ll caznl olelurilor cu granulatie
fini, aceste rcgimllri se aphci
irrlifi r','lt, clc tcmperatura la care ulmeazd'a
fi exploitata constructia.
'\,(;r\tirt
o()O;rrcce Se UrmAre$tc nlt numai_ o cre$tere a rezilientei, Ci OIJii_
n(:r'.r irr cusirlurA a unui metal cu granula_tie,
"i"i
fi"a,
""
toate propric_
t:rtil, 111 c;1 ,ip1' apropiaje dc ale met"lrlrrlrri de bazA.
'
64. CARE SINT CEITEBIILE DE ALEGERE
A trNERGIEI LINIARE
$I
TEMPERATUTiII
DE PREINCALZIRE
LA SUDAREA ACESTOR OTELURI?
,,, . ,..L1
"r.,]q."1
ofelurilor cu granulatie
f ind se imprrne limitarea c. n_
trtirlu de caldurd introdusd in piesi in rrrma procesului
de sudare.
prin_
tr-rn aport prea mare cle cdldurd, se poate p.t'u"i
io._.r"a unei strlrc_
Irrri cu, granlrlalie grosolana,
cu caraiteristici mecanlce- scarutu. tnu,.".,
Irr r:azul
-unui
aport prea redus de cdldur6,
"e
poate
-pioOu"e
o crc.rtere
rr drrritdlii gi o structure cu constituenti
tragiti. feniru fiecare calitate
rlc metal
Si
grosime
de tabl6 este neceiard o"
""rr-iia ""r.rtitate
de cal_
duri care si pistreze
caracteristicile
optime in zona de trecere.
pentru
accste o{eluri, se recomandi ca aporttrl de celdure in urma procesului
clc sudare si se gdseascd
intre 6 000_20 0OO .loufeicm.
Cantitatea totald de cdlduri introdusd intr_o imbinare sudatA se
(ompune
din cdldura
e"
proveniti
din sudare qi cildura
go
p"oi,",1lia,
rlin preincdlzire,
adicd
efi:ee+e"
.
.llegcrea energiei liniare cu care se va suda in condifii optime de-
pinrlc' de grosimea
tablelor care se sudeazi
$i
de temperaturi cle p.e_
Inci'rlzlrc. In tabelut VIII.5 se dau indicaiii cu privire la temperatura de
lrrcint
ilzire- pentru diferite gTosimi de tabli in funclie de cdldura intro_
(l[sii
]a sudare. Din tabel rezu-lti c6 atunci clnd temperatura de pre_
Irrciilzile se apropie de limita inferioard, trebuie si s'e introduce prin
:rirrl:rlc o cantitate mai mare de cdldur6, adicd sd se sudeze cu electrozi
;3o1i, iar daci temperatura de preincdlzire
se apropie de limita superi_
orrlir, l.rcbuie si se sudeze cu electrozi subtiri.
Dcoi,rece nu se recomanda preincilzirea
la tcmperaturi mai inalte
rk' 2lll)"C, se impune alegerea unbr. regimuri d.e sudjre la carc cantita_
Ir.ir du cirlduri introdusi la suclare si nu impunl aplicarea unci pre_
Irrci-rlziri la tempcraturi ridicalc.
t.12
'l1l'tlul
I lll't
llr'!'n'llrrrllrt Ponlfll llr.olrrolrll
ollllnl t rcflllrrrlhtl lcrrrrl(! do sudnro o olflrlrlbl Ill
tl.nnukrl
lc llni
5 10...150
20 000
10 t 0...1(x)
1{)...1{x)
1lr...2t)0
5{)...2(n)
I' lllr(!
l0 llltll
I' lrllll
lo t o0...250
15O.. 2ir0
15
15
2t)
30
21,
170...250
30
40
200...300
40 100...2{xr
220...300
50 1,r0...200
I O...lO{}
--"t
10.,.2{}0
tt-"t
50...200
5 10...100
30 000
15
10
15
'I
O...100
20
60..'200
30
20
100...200
40
30
40
150...250
50
170...250
10...1fi)
10
15
10...100
40 000
10...200
30 10...100
30...200
40 1o.2li{,
lr0 2(xl
30 100...200
5(r
40 130...250
5tJ 1{i0..2i'0
l4:r
nc( ('saril
daci temperatura piesei
IDxrincirlzir.r.a o(r,lrtrilor cu
tirtt'tr dc lticlrogcn in imltinirr.c,
1-re
r:it posibil
la calcl.
l'rcincilzirca mctalului de
granulu(ir.
lirrii. I)r,ntr.rr ir nrlrr<,r, r,llrr
-
ofclrrrilc crr grat)ulatie
finir sc suclcirzir
bazi in vt-'dcrea suderii este totdcauna
este sub
*5'C. In cazul in care tem_
peratura piesei
este Dcslc
-;5oC, prcincilzirea
este ne-
cesard numai daca
lrosimea
metalului
depiseste valorile
din tabelul VIII.6.
pentnr
cu-
sdturile de col!, sudurile de
prindere qi sudurile de nrin-
dere a dispozitjvelor
de a"sam-
blare, preincdlzirea
se face si
pentru g'r.osimi
rnai mici de-
cit cele indicate in tabelul
VIII.6.
Temperatura
optimd de
preincdlzire
pentnl prindere
gr sudare este cuprinsa intre
80...200"c.
IX
slJDARrA 0lilljRrt0R stAB AUATI
clj l}il0llB0il{
$r
CR0M-lll0UBDtt{
CO. CATiE SINT PRINCIPALELE TIPUBI DE OTELURI
'r'l iMorirJzISTENTE
$I
CARE SINT PROPRIETATILE
NCESTORA?
Tabelul ItIII.6
lltr.onrnndlrl
l0ntru alegrrca
9106imll
llmlti pc.te
.nrr ic rr.o roxdi prolncilzlreC la Flldrre, olciurlkrr
crl alranul;rtie lhrii
65. CARE SINT CRITE&IILE
CARE CONDUC LA APLICAREA
TEATAMENTELOR
TERMICE IN CAZUL ACESTOR OTDLUEI?
. .Dupi
sudare, ofelurile cu granulatie
fini nu necesiti in mod nor_
rnirl trfltamcnte
termice,.-decit atinci cind grosimea
ior depaEegte 3O mm,
ll' (irre
caz se recomandd un tratament teimic de dotensionare.
Acest tratament
termic se.aplice qi p";;;;ili
mai mici, daci
irr proccsul
de sudare s-au introdus i"
'
i-frirri"- t""siuni remanenter
rrirri.
Otelurile cu granulal,ie
fini au o sensibilitate
mai mare Ia feno-
lrr.rirrl de coroziune fisurati sub tensiune. S;";i;iit;G
creqte pe me_
'iulr crcgterii rezistentei respectivului
ote.l.
_
Imbindrile
sudate eliberate de tensiuni remanente
sint mult mai
prttir
^scnsibite
Ia fenomenut de coroziune fiil;;;;-;;;
tensiune.
ln concluzie,
exploatarea imbindrilor ir- ;"dii-;";l"vorizeazi
apa_
lrlrir luromenului
de coroziune fisuranti sut te"iiu"e-"Lstituie
un alt
r'.12, r'incl se recomandi
aplicarea
-unui
tratament t""-1" J" clete.rsio.,a.e,
'
lri;r',.ii
.atunci
cind grosimea
trUt"i"" u.t"
-"i';;H
il _..
l)('tcnsionarea
se face la temperaturi
""f"i"""
i"t"" S60_620.C cr,r
. nr..ntincrc
de 2, min/mm-de g"osime
a pereti,lui,
dar mlnimum
gO
min.
trltlmentul
termic de normalizare
nu este necesar decit daci {i_
lrlr.l' 1'a11'1162." intinse au fost supuse ;";i d""gi;i;; p".r" ro4.
l)in accastir catcgorie fac parte otelurile rezistente la tcmpor. trrr.i
r'lrli(irtr', (l('stinat.. pcntru o exploatare indelungatl la temperaturi tlc
|,r) ti{)0"o.
l,l rirtr hinnnn de cu.ar. n
'ru,l,
rixl( l,tr de brzn, dsN/tun,
Corcsponilenta unor olelutl termorezlstenlo
llarca olelului
0i 6landardul respetiv
trtnlttrt. i S,I, S
Irn- s. x,,-
CAF]R
DTN
(It,1".G.)
COST
(u.Ii.s.s.)
ASTM
(s.u.A.
,rdXrr ]
",,
l
I
' ,,", |t. l
1r( tr I
,,i,
t\to
t.1(
10(
Ioi\
12( "1,
(ir
I lr.5rj{, lrIIoV3
lxrv
I
'.^"
1sMo3
w.1.5415
15D3
|,'rn
13CrMo44
w.1.7335
12 xtr{
(12HM)
'112 lsCD4.r)5
|
l':r:l
15CD2 05 I
10CrNIo9.10
\v.1.7s80
15 xlMO
(15H1MF)
l'
12CrlIo105
w.1.7362
_
],
x12CrMo91
w.1.7386
14MoV63
w.1.7715
12Xr{03
(12III\tF3)
llt
I I'trl' ,r
.:rr,lnr
tl
145
,I..tt)rtirl
I X.:
'lcnllc
rlrrrllo nrnxltnc rlo oxlltllrloro
tl dll{'rllr lrr tlpurl r!c olchrrl
ln ttrlx.lul IX.l slnt indicatc prin-
cipalclc tiprrri dc o{ehrri tcrmorezis_
tente, iar in labclul IX.2, tcmperaturile
maxime de exploatare pcntru
aceste ti_
puri. ln general,
acestc otelllri sint
aliate cu Mo, Cr
9i
V. Ele ie livreazd
in stare normalizat-revenitd
sau cdlit-
revenitd. Ele trebuie si posede urm5-
toarele pr.oprietili:
rezistente tehnice
de duratS, rezistenld la fluaj, refracta-
ritate
Si
sd-qi mentina limita de curgere
Si
restul proprietililor
mecanice la tem_
peraturi
ridicate.
500
550
600
6i)0
600
550
1,,5,1;, NIo
IiZ
(lr
I 0,5
9/o }fo
:J,5rZ,
(lr
l 1% Nlo
,t'/t ti l \t,\yo \lo
'.t
"1o t\'+.1yo \ro
I '/.
(i j{i,J7o
Ilo+V
67. CUM SE COMPOTiTA LA SUDARE OTELURILE
TEEIIIOREZISTENTE?
.
La,srrdare-a- accslor- oleluri sonsibile, intr_o mesure mai mare sau
rnilr mlca' la calire, problemele
de sudare sint legate dc transformarea
irrrstcnitei
in martensitd. Transformarea
are 1oc iir perioada prnrn""ga_
lolrc tratamentului
termic.
^
Factorii mai importanii care influenleaze comportarca la sudare
jjint:
-
scnsibilitatea la calire, cu formarea de constituen{i
structurali
fragili, cu tendinld de formare a fisurilor;
-
sensibilitatea
la tratamentul termic; caracteristicile mecanice
irlc materialului imbindrii se.modificd
la micile
"".i"!ii "f"
reglmr-rlui
I lltrrmentului, termic (durata de mcntinere ta temp"rituri, vitcza'de in_
(
illzlre gl de raclre):
-
in timpul sudirii, se produce arderea partiald a unor elemente
comp,)nente,
in special a moljbdenului;
.
-
cregterea continutului de
_carbon
peste limita de 0,1b0 mereqte
ntrrlt sensibilitatea
la cdlire, care favorizeizi p"oA*u"*
fisurilor.
68. CE TRATAMENTE TERMICE SE APLTCA ACESTOR OTELUBI
INAINTE
FI
DUPA SUDARE?
I'n'incilzirca.
O mdsurd eficiente pentru evitarea fisurilor la su_
rlrrrc r'stc prcincilzirea.
.
l)rrpi.tcrminarea_operatiei
de sudare gi inaintea tratame,ntului ter_
'r'('
rr rmr)r)aroa sudata poate
av-ea loc o redistribuire
a [er.]silrnilor
1r|r'r'rrrrr 1i
tfarlslormeri
structurale. In nrulte cazuri sirlt neccsare masuri
:;tl)iirr{'.iir1',
.a.c impiedicd f.rmarea fisurilor. O a"omcnen m6srr16 o
I
,l{i
('rlnstitui('
mcn!inr.rcit lmbinirrilor lil t('ml)crattlri dc
ltrt'itrt
irlzirc itlt lt
lllr,vir orc rlrrl:ir tt't'minirt'crr opt'ru{ici dc sttdare. O altl matstlre o
(x)llsli-
llli(' montincrca picsci la t('mpcratura clc' 150-200"C,
i)ini
la efcc-
l rill {,ir tliltam('r]tului termic.
In tabclrrl IX.ii se indicrir tomperaturile de preincdlzirc pcntru dili'-
r ltr, tifjuri rle olcluri termorezistentc.
'l
ubt:lul l.\. )
'lonrtrcxlturl do prclnclllzlro
u,
o,Lf,;.lilll',1,*"ue sudrrii r(nltu
dlrtllr$.,lrhrrl
'l ir rl nn rtrrrca r'l.nrlrri
o
I
6
t2
5f
I
t>
6;:'
!i
7
I
t,: I
,\lirl cu
(),.5
%
Ik)
r.l' 'j,,
(:' .1r,1-'
?u
l\lo
B B I]
(l (:
I) II l) ll t:
l.:
t,l
n
B B R c c ll D T) l]
ll
B B B B R
(l
c l) D I)
"1,
(:r (l,t)
%
NIo B B R B c C D D D B
)
t
t'/,, (
,t
-o,5
Vo
\to B B B B B
(l
c D D I) B t:
:!'ll,
(:r l),5
% tr{o c c c c
(l
c c l) D I) B li
Ii ',.]i'
';,
(;r
I % Mo c c
("
c c c C I) D D B
i, ",, l:r lr,f,
%
trlo
,,,,,;,
( jr
0,,
%
Mo
D l) D D D D D I) D ts It
D D D D D D D D D D ll ti
li
l,l
rr,)1, (lr .l
%
l\.to
'l;,
(:r 0,1;.L luo v
r!,\ l8- lti
D D D D D D D D D D
l,
Ii
IJ
I}
li
B B B B B B B B B
E E E E E E D D ti
liefl rrltinrlio
ll
o
l)
Ii
l0r
silllbolorihr:
p0nLnr gn)sinri
'-l(r11...25()"O, ln
2l)0...:J5lr'O, ill
2t{)...:t5{)"(;, i
ttll...2{rr)'C (se
mai rnari dc 10 Inm-200"c
funolic dc grosirDoa clcDrcutclor'
funclic de grcsirnca clcrncntdor
f n(:lir dc
tlrosinlea
clornrntrlor
rrferii nrrrli l.
')lelUrilc
(i.\to).
I
'[7
't'lll't otdului
{ )lrl (:rrbon
"elc:
-l:-
1.9
5
a"l9
_t:
lal
"t
^l"i
-1-l
cl..i
_-l-i
"l"l
c
rr'r.rirt r : r.s%trro
l_:l:
.,.r,
"L cr u,5% ruo
j
" I ^
',r"."-;;.;-i;i;
j-l-
l_'"__1i_l
"l^
c c
("
c c c
c c c c c c c
c c c c c c c c c
l"l^
2% Cr-0,5% Mo
c c D D E E C
:.:,5'j6.(;r-
I
% Ilo j
.--.
-.-_-t_
oio
_i
^l;
-l_
(i
c D D E E E
("
i"L Cr
-O,5o/"
Mo I
c c c E E E E c
':'%
Ct
-0,5o/d
Mo
"1"
IE
c c c E E E E E c
tt%
Ct
-7
yo
ilto
c c C E E E E E c
'rl
(i
-0,5
% tto-V
"j^i"
c c c c c c
(:
c
(i)[dllll
do trulorrrFlll tcrnrl( dupd sud:tfl. un,rr
T abctut I
"t.4
0tolurl lcrmorczlstelr1o
:i(1 nilicalia
tj
-
c.-
l)
simbolulilor:
Temperatura nu va depeti tempcratllra de transforr**re _4c1 eea mai sctrzutd
a celor doua olcturi. Menlinerea, i5 min pcntru
s<15 m.r; O,i I p"rt" l:i-t _:lo
rnm: t h pcntru s>30 mm.
lnrdtzire Ia 630-680"C, mentinere min 0,5 h, recirc ln aer de la temperatura de
:JrI roc.
Jncilzire la 680-?20'C, menliDere min il,b h, ricire in uer dc la trjmprrjrtot.a
.le
3000c
lnrilzirc ?3U-?8U"C,
meDlincrc miD 0,5 h, rieire in;ici dc la t.ruperature clc
tr)(r.C
,t;;"1;1;";tr,
*
^,,.,t,
mentinerc rDinirn m t h, rioirc in acr do ra rcrr.p(.rcrura
l.1il
l4lr
'frrrltrrrr(.ntr1 tcrnricc rlupii sudrrc. Majoritatt'a imbinirlilol sudate din
rr|r,:rlc oft'luri sc supun unor tratamdrte termicc pcntru eliminarca terr-
,irrrrilol l'mrrrrcrlt('
$i
pcntrrr st;rl>ilizarca structllrii rii i. proprictirtilor.
Irr trrlrt'lrrl IX.,1 sc fac rc'<rrmanclili cu privile la tratamentele termicc
,.r|r, r;r, aplit:i-r rrr:cstor otclttri.
(.jtlc
mai cficitnte tratamente sint; normalizarea, urmatl de reve-
rir'(. sau <rilirca urmati de revenire, Pentru piesele cu vohrm mare,
.r, r,i;l(' tratirmcnte lormice nu pot fi aplicate. Pentru asemcrrc'il pitsr' se
l)r1'li'rir
tratamcntul termic de revenire la temperaturile indicatc ln ta-
l,r.lr rl 1X..1.
Sint prefcrate tratamelrtcle termice generale ale intregrrlrri ansam-
I'lr. lrl cazul unui tratament telmic .local, trebuie avut in vcderc cil la
lllril('lc zonci incllzite se poate forma o zor-rd inrnuiati, cu caracteristici
rrrr,r'rrnice inferioare celor din metalul de bazd neafectat termic.
6C. CE PROCDDEE SE UTILIZEAZA LA SUDAEEA
ACESTOTT OTELUITI
$I
CARE SINT CRITERIILD
DI' ALFJGERE A MATERIALELOR DE ADAOS?
Se urmireqte ca materialul de adaos si fie cit mai apropiat, dln
lrrrrrltul
dc vedere al compoziliei chimice, de metalul de bazi. Acest
l.rl)l oste impus de aceea ca in cazul unei exploateri indelungate la tem-
pr.r'irturi tnalte existi pericolul dezvoltirii proceselor de difuzie. Proce-
:.r'lr. dc difuzie qi migrarea carbonului in zona de contact atrage dupe
.,irr|
scirclcrea rezisten.tei tehnice de durati qi a plasticitSlii.
ln metalul cusdturii metalele de adaos asiguri un confinut de
o,nti "-0,120/0 C. Un asemenea conlinut de carbon asiguri o rezistente
|,'rr',il)ur)zetoare, combinatd cu o rezistente destul de mare la fisurare.
Srrdarea cu arc gi electrozi invelili. In tabelul IX.5 se fac recoman-
,l.rli pcntru alegerea electrozilor. In general, pentrtt sudare se rrtilizeazi
.1, r'tr'ozii cu invelig bazic. Electrozii cu invelig rutilic se utilizeazi nu-
rrrrri pc'Dtru o{elurile al ceror conlinut de crom nu este mai mare de 5oln
r,l rrrrmai pcntru grosimi pinA la 10 mm. Datorita faptului cd aceqti elec-
lrlrzi irsiglu'i"r o penetratie superioard se utilizeazi pentru sudarea primu-
lrrl :;tlirt lrr imbinlrile la care nu se poate efectua sudura de completare'
l;r lirrl;i<'inir-
Sttrlrrrca cu arc in mediu de gaz inert. Sudarea cu electrod ncccn.
'.rrrr;rlril sc rrplir:ir, in special, pentru elementele subliri gi pentru sttcl;rrr'.,
p|irrrrrlrri strat la imbinerile care nu pot fi resudate la rldircinir. Pcntr!
1rlrsimi
mai mirri se prcleli sudar:ea cu arc, cu sirm5, in mediu de gaz
irrr r I, lrr trrlX'lrrl IX.6 se fiLc rccomanddri pentru ale11i.11'1 silmr.lor. l, r
r,rrrl;rfr. s(r rrl ilizc;rzi'r argon clr prrrit;rtr.a
gl),50
. Pcniru
Ir'LrLlr:l,iir
ti-tditcini
,r' rrlilizr';rza irrr'('t) sttt irzr)t
'Idbclul
l.\. t
nle{trozl lrrvelllt
len(flr dlforlte lmblntrrl rle orclurl ito dlierlte
mtrre!
'l'ipul .au
otclului
(
)
lr'l
(:llrlon
(
)(rl rli;rt cu:0,5ol" Mo
",1'%;;;;;;-
I
,ll, (:r-0,5
% Mo
t ):ryo Ct-o,bo/o Mo
2% (jr-0,5%
Mo
!,1yo C,r-1y6 Mo
5% cr-0,5
%
Ito
.--..
----'--------
-.--l
7
Yo cr-0,5o/^ Mo I
.J%
Ct-lyo Mo
1% cI- 0,5% Mo-V
3
g
E
o
6=
:
,{e I
et
ao
o_
6x t:
I
rS
Li
i":'
T
6
A,B A,B A,B B B,C B,C c,D c,D C,D B H
A,B B B B B,C B,C B,C C,D C,D c,D B II
A,B B c C c c c C,D C,D C,D c H
A,B B c c c c c C,D C,D C,D
(;
rI
B B c c c C,D C,D D D
D G H
B,C B,C c c C,D D D D D D G H
B,C B,C c c C,D D D D D D G H
c,D C,D C,D C,D D D rt E E E G FI
C,D C,D C,D c,D D D D D E,F E,F G H
C,D c,D C,D C,D D D D El E,F F G H
B B G G G G G G G G H
lnox 18-8
H H H H H H H H H H H
Semnificatia
simboluilor:
A
-
electrozi: Eb1.b.8.110.2.0.H (STAS); E51.5.4.I].10 (DrN); E?018 (AWS); sau
similari
B
-
electrozi: EMo,B.2.0.H; EMo.R.2.2; (STAS), DKbMo26; IrTiMo2b; (DrN), ?018_At;
E70t3-c; (AWS), sor.r siinilari
C
-
electrozi: ElCr.l\1o.8.2.0. H;
.ElCr.Irto.R;
(STAS),
EKbCrMot26: ETiCrMol25;
.
(DtN),87018-Ar:
ES0r3-82 (AWS) sau simitari
r,
-
electlozl: E2G.IIo,B.2.0.H; (STAS), EKbOrMo226 (DIN), E901683 (AWS) sau,
simllali
I:
-
:i:::::_l: :lgll,l" !:1t^);
EKbGMo526 (DrN); E502_r5 (Aws) sau sim ari
r,
- erccrlozi: ragcriuo (sTAs);_EKbcl
10926 (DlN); E505_t5 (i\l.S) sau sirnitari
,,
- cl(crrozi: Etcr.Mo.v (STAS); $au similari
ll: -- pentru utiliztrri Ia care apar virialii ciclice de tempelatur?l sau ln situaliile in carc
tmtamentul
.termic
dup{ sudare este obligatori;, electrozi ENiCrFe.
-
prtru
utilizdri la temperatud coDstante
9i
irai inaile de 430.C, ettct&zi Ii\icrtre;
Cr25Ni20.
-- prntru
,utillzdri^la,.teml)erat_trri
constante
Si
maijoase de 43U.C, clcctrozi: Cr2ir^\i20;
r,r:rJNrrz,
Cr29Nig, Crl SNi8Nn6X
s{andardclc: SlAS 1125i4-80; DIN 8b75; A\\iS Ab.5_69
r50
'I'ob.lul
I x,n
Slrrtri lorofitnrrdll|6 po lr sllrhror lrr nredlrr rlo
flrro
prolo(rlour{r
sTAS
It20-80
DIN
8t7n
1",, l.r lr,5
%
NIo
Sl0trIn1tr'lo SGCTNIo Ii70S-(; It
SlllNInllIoCrl S CCrMol ti70s-(ill
,,i, (lr
{},1',
%
luo-V
,r,,11,
(;.-1%
nto
SGMoV
S GCrNIo2
{;r'-o,f,q trlo SGCrI'Io5 ER5O2
Sudar,.'a cu arc in mcdiu de gaz actir'. Pentru sudarea in mediu de
lri.iirl dc. calbon se recomandd utilizarea sirmei umpiute cu prtlbere.
,,\ Ir'. r'r'r.ir a<rcstor sirme se face in fturc{ie de compozilia chimicA a meta-
lrrlui dcpus
$i
trebuie sA fie cit mai apropiatd de cea a metalului de
I *t.tt.
lrr trrlx'lul IX.7 se fac recomandari pentru alegerea sirmelor tubu-
Ir r t,'.
Surlirr('l cu gaze. Se utilizeazd numai pentru oteluri cu conlinutrtl
rl,' , r'r,rrr miri mic d,e 2,50/0
fi
pentru grosimi pine la 8 mm.
Tabelul I x,r,
Slrmc tubul:ire penlru sudarea ln llgillu protector de bloxld
ilo ctrbon
l ''.,
(lr (),5rlo
IIo
Carbofil Mo
w.5424
C.rbofil Crllo2
-
\\:?:184
ST-MoB
ST- lo0rl B
ll-)l
Sudarca se execrrtir cu flaciri neutr6.
I
)cntu
gros
jmile
pinl la 6 mm sc rccomancld o preincllzirc la
I00-150"C,
.
iar pentru_ grosimile mai mari de 6 mm piesele
se pre_
irrlirlzcsc la tcmperaturjle indicate in tabelul IX.3.
In tabelul IX.8 sint indicate sirmele care se utilizeazi. pentru srr_
r lr ula cu gaze.
TabclDl IX P
Slrme reeomandatc pcDlrE sudarca cD
flaze
combustlblle
Tal)clul lX.9
Sirmc recomandate penlflt sud{rea (u arc trcoperlt (sul, llilx) a oleh.ilor lermorczis{ente
Sudarea cu arc acoperit (sub flux). Recomanddri cu privire la ale-
gurca sirmel.or se fac in tabelul IX.9.
Tipul oieldui
STAS
ll26-80
Dio
8554
0,5
i1,
[Io Sl0Mn1lto Gtv21 RG60
1
'):,
\"r
-o,5y"
Mo S10Mn1IroCr1 cv21
2.5')1, Cr-0,5 % Mo
GYI21
Alirt cu 0,5 % Mo
ili:rt cu 19lo Cr
ti
0,5% trIo
,^li'rl. cu 2,5% Cr $i 1% IUo
Sl0Mn1MoCr1 lUpS2CrMol
-
I UPS4CrMol
X
slJDARtA 0ltLURlt0R 0AUTE
SI REl/E}IITE
?0. CARE SINT PARTICULARITATILE ACESTOR OTELURI
$r
cuM sE COMPOBTA ELE LA SUDABE?
Olelurile celite
$i
revenite fac parte din grupa o{elurilor slab aiiate,
,rlt: ciror propricteti mecanice ridicate s-au obtinut printr-un tratament
l( rmic de celire
li
revenire (C+R). E1e se mai numesc oleluri QT'
GrAuntii cristalini ai acestora sint fini, marimea lor variind intre
(i
. . .
g
conform STAS 5490-80. Prin incilzirea la temperaturi ridicate
((,)>il50"C)
$i
recirea ulterioard rapide in aceste oteluri se produc urmi-
t rrrrlt.le modificlri:
-
cre$te marimea grellntilor;
-
apar constituenti duri
Si
fragili (bainite inferioartr, martensiti
,,l( .);
-
apare austenita reziduale.
I!ftrdificirrile enumerate conduc la creEterea duritetii, scaderea rezi-
lir.rrlr,i la tcmperaturi scezute qi la cretterea temperaturii de tranzitie.
Oteiurile au o sensibititate mai mare la concentratorii de tensiune
,l|r'it o{clurile obiqnuite. Din aceasti cauzd se recomanda
$i
prelucrarea
rrrglolirii sudurii-
La sudarea otelurilor livrate in stare tratata termic, dr.rpi sudare,
rr zona de influen{i termicd, subzona de supraincAlzirc, ate loc tl sci-
rl(.r(' a plasticitetii. Prin cre$terea granulatiei
$i
unL'le rnodificiri struc-
trrrrrlc perlita se transformi in bainit6, troostiti sau martensitA, consti-
lr('nti care au o plasticitate cu atit mai redusd cu cit transformarea s-a
l)ro(lus
la o temperaturi mai scizuti.
La sudare, pentru evitarea degradirii structurii iniliale, tr(]bui('
rr|rrri-rrit ca zona inc'lziti la temperaturi ridicate si fie cit mai rcstritlsi\,
i.rr timpul dc mcnlincrc Ia accste tcmpcraturi se fie cit mai sctrrt.
153
71. cUM St,l stJI)TJAZA ncr,ts,l,l, (),l.t,ll,ultr?
IWATTIiIAI,I'
DII ADAOS, TRA,I,AMDNTE
TI,RMIC]D
l,a sudare se poi intilni doud situalii diferite:
-
clementele structurii sint e,xecutate
di"t"_rn olet cle inalti re_
zi\1,',rtir nctratat termic: tratamend
;;;;;
""rrirf"i"."'
efectueazi dupA
i
'
: ; . r , 1 I l ) l i I i
, ,
. |
5i
strdarCa
Stnlct unr;
- r'l.cmentele
structurii sint executate dintr_un o{et Ce inalti re-
ri-t{'riiil tratat termic (eT).
L;r sudsl.r
a(.estor ol.elufi
trebuie utilizati
o tehrtologie clec,scbiti
dr. cca utilizati pentru
suclarea olelurilor ca.fron.--
-
--'-''
,.,.,, , P:^o:-i"::
fragilizarea acestor oteluri crest; odate cu cleE,Lerea :,!.)er_
li:cr
rillpre de.sudarc, se recomendd
sudar.ea cu energii cit mai reduse
(2 .
:
. 2,_5. 10_a
/-cm)
Este necesar ca procedeul
ae iii8u."
Ei
parametrii
lcgimului
Q",
U,,-u) si fie astfel alegi incit
"a
.urutte li'ru.ra influentate
t('rmic ingustd. Cind accst lucnr
'u
e posibil, .i;,,;ir,i";;#';;;ffi:
tralate termic in vederea refacerii structruii ini;ial;.---'--''
,,.. ,
-.O,,:l::y
y^neie
olclrrri se aplica preincatzirea. pentru
a r,rr!inc
o zi,nd
('
rnrluenla
termica cit mai ingusta, nu se recomanda
depagirea tempe_
raturii, intre straturi, de 2b0.C.
"
Sudura se realizeazb, in straturi multiple fira pendularea
electro_
drrlui.
lacd
in procesul
de execulie este necesard o incilzire, in veCerea
r.recutirii
-unor
operctii mecanic"
1.t"
"*"-ptu,
inJoiro,
'u_
nrti.u.", eti.y
struntura
^QT
.o
dcgradr,rzi.
Drrpi tcrminarea'
"l"rt".',ip"rr1ii
estc ne_
cesar:i
_refa.erea
structurii prin repetarea
t"utu_""trf.ii
termic inltial.
Materiale de adaos. Se
-recomandd
ca sudarea acestor olelud sa se
realizeze cu materialele de adaos
""
t;p"i"tatj;; i"o-Ja?terireare
.eris_
tenta (R,r, R- HV\ mai scizute decit ,i" ,n"iufiif.,i
ju"lura,
dar supe-
rioarc din punciLrl clc ierterc at Jr"iiuirrtaiii
il'i"-p1'r"iu"i
;our".
fn cazul in care ansamblul
sudat se sllpune unui tratament termlc
complet, sau unui tratament. termic au
""lr"iri.l,
."
'
"iiiil."ra
materiale
ll"..odl.:. ,:"
o compozi{ie..
chi-i"a
"p,."pi"ja^';;
;"#' ; meratulrii de
"'(z(r'
rrr arre cazurr, se ulir)zeazd
materiare de adaos allstenitice.
_
Utilizarea matcrialelor
de adaos austenitice
cu cttracter baztc eli_
mini necesitatca
tratcmentului
lcrmic .lc aoi"".i^"""^
"r-
r r r r i
.
metarogrart"
-
;;;;;l ;,' ;;;"
",lii'';;
;"11X',*i: :d;$:"i""
;,J:: cr.srrl rle sudare. Matcria.leie arrstonitice
A" alpri- itiC"eii6Mn
asigrrre
rr rt'zcrvi.
snficienta de austeniti, pentru
" """ip""""-Jif""rea
sa cu me_
trrlrrl d. bazd, ceea ce reduce ristul fisurdrii.
'M;;;";iJ;
de adaos rle
tiprrl 25Cr20Ni
^asigurd
o rezervd mare de .;;i";iE;-d;;
;ezinte un risc
ttt;ri rnrlc cle fisurare.
pot
fi
-utilizate
9i
mrterial"-J"
idaos ae tipui
2li('r.l2Ni,
dar nu se recomandi
qe"t",
'
g"oii_i
-
Inui
*_ali
de 15 mm,
rlcrrirrlco cxisti riscul formerii far"i o OutS"ita i""a-ti"iioi
""p"tot". I'ratamente
termice.
pentru-
structllrile sudarte cu milteriale de adaos,
.rr , <'rmpozi{ie
chimici apropiate de a metarului de'taza, se fcc()-
t54
rrr.rrrrlri trplicrrlcn llrui Lrilliu)t('r)t It'rmir: <lt'tt'vcttilr'. llcv('tlit'oil lnll)illi1-
rilol r;urlirtt' <'ontribttic la I't'tlttccrca tcttsitttrilor r('lttirnctrte, la imbrrnirtir-
lllt,ir
slrlr(,tllrii mt,taloglrrficc
Ai
a proprictlililor mccanice, la roducerca
rlruit;"r(ii zorrclor cirlitc qi lnldturd tendinta sprc formarea fisurilor. Pen-
lrr ir nu dcgrada structura mctalului neafectat tcrmic cste necesar ca
lr.rrlx.r:rtura de revenire sd fie cu minimum 50oC mai
joasi
clccit tem-
pi'r'irtulir dc rcvcnire aplicatd initial metalului cle bazi.
llnr:ori, rdcirea lmbindrilor sudate pine la temperatura crtmcrt'i,
l,rl r . 1c'v1-.;ri1e prealabil5, determini descompunerea ar-stenilci <:tt o[>ti-
rr.r(ir rnilrtensitei nerevenite, cu continut ridicat de carbon, fragilit qi
lrr tlrrrlin!i spre formarea fisurilor incetinite sub influen!a tcnsirtttilor
r(.llri r('ntc. Din aceaste cauze, pentru unele imbindri sudate cxisll ris-
crrl rlt' Iormarc a fisurilor inainte de aplicarea tratamentllhli tcrmic.
l\,rio;rcla de la tcrminarea operatiei de sudare pina la aparilia primckrr
li,'rli vrrriazi, in funclie de calitatea metalului, de Ia 30 min pini la
, il(.' ir olo. Cind nu este posibil sd se aplice un tratament termic imediat
rlrrpir opcralia de sudare, se recomandi aplicarea unui tratament termic
llrl, r'n)('diur la temperaturi de 250-300"C.
Atunci cind se sudeaze oleluri netratate termic, problemele ridicate
lrr r.rrclure sint mai simple, dar este necesar ca intreaga structuri sudati
r,r'r Iic supusi unui tratament termic complet. In mod obiqnuit, aplicarea
rrorri Lr'atament termic cornplet, pentru intreaga structurd sudati, nu este
pr rr;il.riLr.
I'roprieti{i mcanice, Rezistenla imbindrii sudate, netratate termic,
rl,
lri,rclc
de gradul translormirilor structurale in zona influentatd termic
'ri rlr' proprietilile metalului cuseturii. In subzona de revenire inalti se
pl.rlncc o scidere a rczistentei, iar in subzona de supraincSlzire se pro-
rlrrlr,o zonir dc rczistenli mai mare, dar cu o plasticitate mai scizutS.
lrr rrrocl clcosebit, in ZIT este afectate rezilienta imbinerii. Cu cit ZI? este
rrr,i irrgrrstir, cu atit rezisten-ta imbinarii este redr"rsA mai pulin.
XI
su0AREA 0irtljRtt0R lltAtT AUATT
72. CUjl[ SE CLASIFICA OTELURTLE INOXTDABILE
lil REFNACTARE?
Olelurile inoxidabile gi
refractare se impart in doui tipuri de bazd:
ofeluri. aliate cu 72_}0o/o crom qi oteluri atia'te in ,f;;tlc crom, cu 4_
25016 nichel numite pe scllrt,,oleluri br_Nir(.
.
Dupi structura lor la temperatura ambianti otelurile se impart in
doue categorii:
. .--
oleluri cu crom, care la rindul lor se impart in oteluri feritice
Si
oteluri martensitice;
. ...-
ofeluri Cr-Ni, carc la rindul lor se import in o{eluri ferito_aus-
tenitice
ti
oleluri austenitice.
Din punctul
de vedere al comportarii in instala{iile tehnologice,
aceste oteluri, atunci cind devin rezisiente la acliunea ae co"odare, ii se
crrnferi denumirea de anticorosive,
iar cind
""ridii
1" t"-p"raturi inalte
li se spun termorezistente
sau refractare.
Oteluri austenitice. Aceste oteluri contin de obicei 12-2501n Cr
Ei
2_2507x Ni.
Tinind seama de destinalia
-acestora,
in d.iferite mirci de o.ieluri
at:stenitice
Cr-Ni, se realizeazd diferite raporturi irrtre eGmentete u.,ste_
nitizante gi feritizante. Din acest punct deli"Oc.".t"i"Ji.r-consideratie
nu_
.
oi-
l:1"
doui etemente
..principale,
orelurill
""ri"rtii""
--i._Wi-
il;';i
lmpirrtite in._doue grupe. In prima
grupd se incadreal olelurlte la care
ralrrrrtrrl
Cr/Ni->l (o{elurile
de tipr,rl tb_s; zs_tzt ii_201. La a doua
lgrrpir
raportul Cr/Ni < I (oleluriie
de tipul t5_tI; 15_2'6; f S_lS qi
i r Itl'lc).
.
Trr gcneral,
olelurile austenitice au un continut foarte scdzut de
cirrl)rln, pontru
a evita formarea carburilor. Dupd conlinurul de carbon,
3!ctir11]1 .:rlstenitice
se impart. in trei grupe: t; Lteluri cu circa O,IZo/o C.
r; r)rr,rrrr cl continut
rodus de carbon (max. 0,000 C);
9i
3) oleluri crr
crrrr{irrrrt foarte redus de carbon (max. 0,030^ C).
"Uri"oil,
ot"lr.ilu
",
(
or)tir)ut mai ridicat de carbon sint itabilizaie
",
ti'"u,i NU-
156
nlrstcnitil cslr: tttrrth', Ir'trir<:t', rltt<'lilit qi srl <lisl.itt11t'
l)rirl
frll)lrll {il
rll r'sr(. nrirgrcticil.
()\r,lrrIilt:,,,,tt,."iti,,.
rrlt s(] pot (lllrifi(ir
l)ritt
llrlrt
.
rrr(,rt t('rmi(', ln s('lritltl) clc pol, Il
(lrlrifi('irto prin dt'f<trmitrc lit rclr'.
t,irnilir
(l(.r:rrrgcrt'qi rczist('r)1a lir rttpcrt' crcsc trtnsiclt'raltil dttpit t'rrltti-
'rr rlr.i r olr.lttltti inlst('nitic.
()(r.luri
fcritico. O[t'lrrilc lcril.icc
(
on1,in l4-21\o/o CI qi intrc 0,05
1i
n,l2r/i C. nc('stc olcluri nu srtfcra-r tr:lnslormiri stlttc:trrrLk', clirr t'irlc
r'.rrrzli nrr sc rlru'ifir:ir prirr cirlt'rr'.
()(r'luri
lcrito-Jr.rstcrriticr:. Acr.stc otclur.i r.onfin cirr';r 2(iols t'r.
fi
l"r,ir Ni, sir)t milgncti(c
fi
alt proi)rictiili situill(,ir)trc (\'l(' rrlr, oIr.Irrr.iIoI
f, r'ili((' .,\i alc o],t'lrrrilrtr austcnili(:('. l)coirrcr:r. arr o tt'rr;rcit;rIr. t.r'l;rtiv
tlrlttsi'r, r.lo nll sint utilizltc pot)tnt cotrstrltc{ii pu1.('rni( srrlir.il;rk',
()loluri
martcnsiticc
1i
martcrrsito-[t'riticc. Accstc olt.lttri rrrrrfirr lll
f ,'rX,
(ir
f
i 0,10-0,40/o C. In frrncfic dc confinutul (l(' (
irrl)on, olr,lrrl porrll
Ii rrrirrtcnsito-lt.ritit: (0, 1 0-0, 1 l-rttln
(l)
slrrr rnilrt('nsitic. O{r.lrrlik' sl rlrrri
lilrr
lrlin
cirlilr', <lrilrr gi in cirzrtl rirr:irii irr ru'r. Trr rrmir cirlirii ;rllrrl
r.l Ir( tlrrir milrtcnsiticii.
73.
(:ti
tNt,t,tJttN'l'A AtJ llI I,;Mt,;NTltl't,) l)fl ALIt at,l
ASII'riA S'r'rrlr(i'rt[ul
fiI
PBoPBTt,:'rA'l'tl,olt o'l't,jt,utatr,olr
tNo.\lDAtlILri
$r
riurnn c'rAItIi?
(llorlrrl
.io;u'ii
rrrr rol fcritiz:rnt, r'onfr:rir:d ofclrrlrri propr.ir'1irli ;rrrli-
lrrtorivr. irr tttr,rlil irglr,sivc girzolrsr.r.it t;i llt m(\lii liclritlt,. llczistlrr(ir fir{l'r
th, rrt'llttlrr,rr nlr,{llllot'rr11t'r,llvr, ll)olsr, tilul tr rrl.rnos[r'rr.l rrmcrll sr. trtirrri-
fr",lr1 rrtrrrrl pr.rilr. rlr rrtrrrrrrll, rrrrrtlrrrtl r.r'lllr' (nlilltnlnll l2r7rr.
Nlrhrlttl
Jorrr,rl
rtrr tr)l rrilr,trlllzrltl. l'r.lrr r r r I ll r r
I 1
r r r
.
r
,
r r r r I r ' I r r
,
I r r I r r i r,r'
lntlrrtttill;1lr,rir, rrtlt
1r|rr1It'Ir,Iii!,IIr'
tttr,( ttlr'r, lrt lr,lttln' rlrtt.I r'lrllr,trlir r,1l
1l
lr.zlrill'ntir lll r.orozirrrrr'.
('rrt'lxntttl
r.tl(' l1l
(,1(.mlltt
tiitrntU.lt'll.
Mlttr,rllr, tr,zir;l1ttl1 ltlr'(it1l(il,
Irr;i'r rlitlir tttcc rlr' ;rrrtttnitr'
1;roprrr(ii
lirvot izr,irzit ptrrlpl[irtt,rr cirlllttti
loI rlq' ,",,nr, trr irtflrrt.rrlt.lt'rrrr<,sprrrrzirtoirrr, tlirrrriiloir|t';
l)('rlr
ir sr. lrlt'
Picili<:ir
rrrtastir itt
tilulc
s(. atlirrrgir t l,mcrrt(t
(
irro s(, r'rrmllinir mirl ttriol
, rr t rrrlronrrl clccit r:romul (Ti, Nb).
i\lttL!larlul cslc ul) cl('rncr'rt gilmagcn, miri lrtrrr :itirbilizrrtor irl ;rrr;lr'-
nilci, prrtin<l inlocui par!,ial rriclr'lrrl qi, in iu)umit('
l)r(,Jlr)r'lii,
irsillrrlir o
lrr r rrir srrclabilitatc ofchtlrri.
^Silicitil
t'sl,o rrrr clt'mcnt alfirgcrr, frrvolizr.ilzii f{)rmirr('ir fclitr,i. Mir-
rr.ll{' r('zist('ntir Ia(i tkr oxitlrrrr. la <rrltl. lrr cilntil.irtr'
l)r(.il
mirr('m:ir('Sl('
,r.rrrilrililirtcir
l;r fisrrrirrt.. listt' im1-r0r'tirrrt Iirl)oItul
(lintr(.
r'onrlctltt'lrIiir rlr'
rilicirr r;i
(1)nc(,rr
tlalii r trrrlrorrrlrri,
(ilo
sc l'(\'omilnrli'r rr Ii r:ir'<'rr 2:1,
l)(,ntru
ir oblinc o l)unil t('nil('itirt('
iii
irst.nsibilit:rtc fir!ir tlc fistuirrt.,
I\tolilxltttttl ('sl(' ulr ('l('mlrt rrlf;rgcrt. l),'t,.r'milii o mi'rlirr:;r rr.zi'.-
It.ttlr'i mr:r'irni<t' lil t('ml)('nlturi itrlrltr:
i;i
:r rr.zistcntr:i la corozitrttc ln
157
l)ri'z(.rlir clolulrri. Micgorcirz{ tc'Ddin}a d(! fisrtrarc lir cald gi, ilrtr_o oarc_
(.lre
misurir, rezistcnta fafi de oxidarea la cald.
. -
('uprul,
elcment gamagen,
micqoreaze tcndinla de coroziune
sub
lolrsiune,
mirind de asemenFa, rezist'en!a fu
"o"oriunui-generale
ln ca-
z rrl anumitor medii agresive.
Aluminiu\
element alfagen,
-sporefte
in misuri considerabili, la
fr.l cn siliciul, rezistenta tald <tJ oxidarea iu
"utJ
-_**- *
.
La fel ca
$i
cuprul, meregte sensibilitatea
otelului fali de fisura_
rr,;r lir sudare.
Titonul este un element alfagen gi are o afinitate mai mare fate
rL, carbon
-dccit
cromul, din care cauz6 se introduce f" .t"i".fi'r"iit""il
ri(c in voderea opririi iormdrii Ou
"""Uu"i
d;;;;
Ei'j""t . acfiunii de
coroclare
intercristalind. Manifestd
o afinitate
-o.u
iu_ta Ou oxilen, ain
('iro.cau?i.se
oxideaze puternic in procesul
de sudare,'motiv
""iu
u d"_
l, rm;r1irt irlocuirea sa cu niobiul in materialele de adaoJ-
,A/iobizl aclioneazi in mod similar cu
clcmcnt stabilizator.
titanul qi se utilizeaze ca
. _
Vanadiul
,si
borul micsoreazi sensibil rezistenta fate de oxidarea la
r ,id-
?4. CARE SINT PRINCIPALDLtr
PROBLEME
NEGATIVE
CAT'ACTERISTICE,
CAI'E INTETiVIN LA SUDAIiI]A
OTELURILOR INOXTDABTLE gI
TaEFRACTAIiE
$I
CE MASURI SIN'f NDCESARE PENTRU EVITAREA LOR?
Precipitarea carbrrrilor de crom si coroziunea intercristalini. La
.:ll:j:^ "^l:l::t, _':ii:!"it"
ta
.coroziune
este condigionaia-a" p."r"ntp
in
:iorulle
solrda a unei concentratii de l2o/o crum. Diminuarea rezistentei
la coroziune este determinata
.de
reducerea
"onti.;l"ij'
J"';;;;:":;
rrrmare
a fenomenului de formare a carburii de'crom la limita dintre
clistale.
In timpul menlinerii la temperaturi
""iuti"-
iiJi".t", cromul din
jrcL.stc
zone se_lcage cu carbonul falA de care are o mare afinitate. Acest
le nomen are loc in domeniul de_ temperaturi intre 400_B00.C gi, in
mtxl deosebit, intre 600
$i
200"C. Zona ierecite in crom poate
fi atacata
rnri
.u;or
de agenfii corosivi decit interiorul cristalelor rainas intact (fig.
.\t.J).
lnliturarea
sau ameliorarea acestui fenomen diunitrir coeziunii
mctirlului
se poate face printr-o
incilzire a imbinirii sudate la o tem_
pclltrrrd
cuprinsd intre 1100.-1 200"C
9i
apoi printr_o racire rapiAa
(( i'rlir'(' pcutru punerea in solutie).
La olclurile stabilizate cu Ti, Nb fenomenul este inleturat clatorite
f;rptrrlrri cir acestea au o afinitate mai mare fali de carbon decit cromul.
(.lrrborrrrl ('ste
-consumat ,
pentru formarea caiburilor respectivelor
ele_
mcrrlr'
5i
('r()mul
remine liber.
I58
()
rrllir ttrclrrtlrr (l(' (:\jrLitrc
il .r(.ctillri Ii rr,,mcn o crrnstitrric clrrlro-
rlr'r'r urrol olt'lrrri t'rt
(.ontinlll.
Ioart.! scaizut dt' r':tr'[rorr.
(lrrozirrrrr,-
inlcrr.r'istirlinii s('
I)r)atc
manifcsta in tlifuliLo zonc ;rlo
Irrrl'lrrirlii. lirlmir rr:a nriri rlt,s irrtilrritir oste cca localizati pc o zorrh lr.i,r,
llv lr11i.r, l;r o rrnrrmitir rlist;rnlir rlc linia de topirc, cle o part(f
i;i
dt' trltir
i
Se1alellagglare
obc
IlA. ,\1.1. il)rnlitrea zonelor de precipitirre a carburilor gi
ncliunea de corodare intercristalind:
dc precipftare (l) inrercrjstatina tnk-un otel tnoxtdsbU
-
illr,)rllrlti b
-
schema micrograirei unui otel inoxrdabii suous coro-
lluIll tlrcrcrlstatinet c
-
achcma micrografiei unei pleclpitatii inter-
.rrs|rrrn. inrr-un oicl inoxidabrl (1000 : l), la care carburile de crom
trrcclpjl.l la limita olsralelor de austnite
Fi
tn zonIe adiacente.
r luriirtrrrii (fig. XI.2,..). Aceaste zonA corespunde unor porliuni incil-
rllr. lrr r.rrlsrrl proccsului de sudare intr-un interval critic de temperaturil.
lrr l'lg. ,\1.2,b este prezentate schematic localizarea coroziunii inter-
llIriIirIirrr. in
(iusAturi.
O asemenea localizare poate aparea dacd meta-
lrl ll.iirl.rrii, (lrrp:l
sudare, este sensibil la coroziunea intercristaline sau
rr [,r;l snrsibilizat ulterior in exploatare. O a treia formd de coroziune
lnl('r'( tislirlilrji ('stc
cca care se poate localiza in imediata apropiere a
llrrili rlr' lopirc (fig. XI.2, c). Aceastd formd de coroziune poarte denu-
rrrilr.ir rlc coroz:iu,ne intei'cristcLlind in lamd, d,e cutit.
N^.-..-Brffirlf;l
shc
Filj. XI.2.'l'ipuri d(,' coroziune intercristalini:
a
-
nr zonl influcnlrll lc.mic; b
-
ir cusirturni
r: trr'7r,li lini.i.lc iu2june (in larnl dc culj0t I
- (tisiturari IJ
-
nrctal dc bazAi 1- linia de iuzluDe.
l'(.nllrr siguranla (r)mport:rrii
in erploatarc a cusiturilor sudrrtc
(c('l (\'
l)riv('ltc
st'rrsiltilitltcu ln l(.tiuncil dc corodare i l tcrcristal in ri
f.t<' o sr,til rlr. plrrlr'. I)rcrbcl'sint ck.scrisc irr SfAS 711.1-.tJ0.
Itr
150
Corozinnoa gcrrorali-r.
Coroziunea gcncrali
apelrc ca rezultat al dizol_
v,ilii mctalrrlui ir) mediLt ir!,l
,: i, i #, c,' *
"''
li*i":'^;.i
1H!:
j
-;i!"J3ff"
"jilxfi
"i
.H'""i ff
i1*l i:,
;jlili
.,upa (
onrrtsuralia
,.jeomctricd gi ampJasarca
zonci c;rodaI se cI,.,,_
sr'b( sc mui multe tipuri de coroziune, ilu.ti,"t" i. fi!."Xi.:r.'
[93
Coroziunea fisuranta sub ton-
siune. Coroziunea fisurantd sub 1on_
siune. este un proces de distrugere a
materialelor solide sub actiunea com-
binati a factorilor chimicl sau elec-
trochimici cu cei mecanici. Coroziu-
nea sub tensinne nu apare numai da-
toritd sarcinilor exterioare ci
Si
sulr
ac{iunea unor tensiuni remancnt(,,
create in procesul
de prelucrare (for_
Jare,
matri!are, sudarc eLc.) salr mai
ales, sub actillnca combirrati a ten_
siunilor remancnte
Si
a sarcinilor
ex_
terne.
Evitarea acestui fenomcn se
poate
obtine prin aplicarca unormd_
suri tehnologice
$i
constructive
in
sd fie minimc. Urr t lcct far.orabil
Ia 900-1 000'C, urmati clc rdcirea
a. SUDAREA OTELURILOE
AUSTENITICE
CR.NI
75. CE PROBLEME
CARACTEEISTICE
INTDRVIN LA SUDANEA
OTELURILOR
AUSTENITICE?
.
O!clurile austenitice au proprieteti
fizice deosebite
Irri ttrrbon, ceea ce trebuie avut ln vcdere la stabillrea
srrrlitLc.
t{i0
r=-fi.i=r
a
L__yl{_l
b
rg3
d
c
Fic. XI.3. Tipuri de
rald:
T-;-Trrzr.'---r
)
;'t?.r" sl
coroziune gene-
J
-.
unitormA; O
_
tn cusArurai c _ln
i,,lr.rur cte baztri at _
zonate; e _ pe
ltnra
i,i. ruzrun.,i
/
-
prin
fuztune: -j _ _
Lr,Unrc dc arac; ___
dupa ata.; c
_
cusa_
rura: rJ
-
metal de bazA-
rrlma cdrora tensiunile remanente
il are gi incdlzirea, dr.rpd sudare,
Ir] acr_
_
Fisurarea la cald, Fonomenul
de fisurare la cald este caracteristic
olelurilor
ferito-austenitice
$i, in
"p""iuf,
oluf".ifoi
!"ur austcnitice.
.\ceste
fisuri se
produc
in rimpul.rdci;ii
""iat"i.ll,
p""t"fri
imediat dupd
s.'lidificarea
beii- metalice, in suduri ill;;;afi;"li.opie.e
a ,onei
dc trecere.
., -._ll.:::.ll
-olelurilor
crom-nichel, austenito-feritice,
fenomenul poate
Il prerntrmprnat prin asigurarea
-
unui continut de circa 4_60/0 ferite,
r:arc precipiti
intercristalin. Ferita formeaza o legetura elasti;d intr;
< rista1e, care preia eforturile care apar in procesul"de
suOa"e
S,i
im;ie-
(lic;i
formarea fisurilor,
de ale o{elu-
tehnologiei de
()(r,lttlikr
iurstt,rrlticr. irrr trrcfi<icrtrtl rlt' rlilat;rre littiart.l r:u 40-500/o
trrrrl tttrrlr.
tri
<rntlttclivilrrtt'a tr'r'micir tlc circit 2,5 ori mai mic{ declt
',1r'lrrlilr,
r.;rrllorr.
l)ill(,rili ir(('stor proplictir!i lizirr', l:r srrclirrca o!clttrilor austenltlce
'r|rr'(,
s(.ri(, rlt' problcmc dcost'bitc:
- - tcrrrlin[a mirre dc <lt'Iormart'a constnrclici srrrlerte;
.- ((,r(cntrarca
cildurii pc o zolri limitate, ceca ce dctcrmini o
Jr,illttrrrlt'r't'mai
ltlincir a sudurii in metalul dc bazi;
' - topircir mai rapidl a mctalului de adaos.
Milsuri tclmologice Dentru cvitarea lisurdrii
r,,rr fisrrrirrii la r:alcl rcgimul dc sudare trebuie
rrl lllzrrton unor:
' -
materiirlc dc adaos, care si asigure in metalul depus conlinrrtul
,, pl int rlc foritlt;
.
- slrmr: sau electrozi cu diametrul mic;
- - crrrcnli dc valoarc scezute;
-
-
vitczc mari de sudare;
-
rlndrrri clc suduriL fitiforme, firi penduldri transversalci
.
-
t'k'r'tlozi sau fluxuri cu caracter bazic.
tlr,zlstr,r!ir mctalului depus fali de fisurarea la cald cste dcter-
rrrlrrrrli'r
iii
rk. forma cusiturii. Cusdturile convexe sint mai rezistentc la
fl,.rrr';rlr.<lt.r'it crrsiturile concave, sudate in conditiuni similare.
$i
cusi-
trr;llr' 11;11v1'v1' pot avea fisuri, dar acestea apar de obicei la ridircinl
(lltl. Xl.l). l,lxistcnla unui spaliu intre piesele care se sudeazi rcduce
1
r , r
,
r I I r I I I I r r I r
'
; r formirrii fisurilor la rdddcini. Pericolul de fisurare la rid[-
r llir lr(.llc irl.urxri cind imbinarea nu arc o deschiderc a rostului, de-
'r'r.(
r.
(liluirr('ir
mctalului depus cu metal de baza, care poate fi com-
1rlr.l.
rrr rr;tlr r iti<:, L.ste mai mare, ceea ce poate conduce la o scidcre a con-
(irrlrlul rk. fcritt-r sub Limita optime.
In lirzrrl tirl)l('lor groase, cind sudura se execute in mai multe stra-
lrrll, r'rrrrtitrttLttl dc fcritd trebuie limitat 7a 4-50,/0. Daci metalul dt'pus
:rlr. rrrr corrlinut ridicat de ferite, in straturile inferioare poate aPf,tca
l,r.r.r rr cltiar in culsul procesului de sudare, datoritd incilzirilor srtcce-
'rr, l;r <kyrrrrrcrca straturilor superioare. Faza d pro-
,lrrr,.o rcirrlr.r'c a ptasticitatii, care in cazrll unei ri-
tii(litirii
nrirri poillc atragc clupe sine distrugerea cu-
rlrrIii. llrrr.r)li, r'inrlrrrilc dc umplere, adicA cele care
rrrr virr irr
(r)lll(t cll mr:ta1u1 dc baza, se cxecuti cu
,.lr', llozi crr rrr tot't1,inrtt minim de ferita, suficicnt
l)i,rllr
;r:rsigrn'a rczistcn!a necesare la fisurare.
Mi(
lorilr('l
cocficientr"rlui de formi (rapor-
lrl (lirlr('
li-r1im(.a cusirlurij qi adincimea de
;rrrllrrrrilt,r'r')
('ontribuic,
dc ascmenea, la cre$terea
l,,rir,l('r)t(.i fir{ii rlt' formarctr fistrrilor (Iig. XL5). La sudarca olelurilor
, .rIl)()n, f(,ll()ln('r]lrl 0sto invots
Il.,ll.
la
sa
cald, Pentru cvita-
fic caractcrizat de
AL
Firl. XI.,l, lnflrn nta
j()rrn(:i
{ uslturll l|8u-
pra pozilici flsurtlor
la ( ald.
tl l|lrnt(,n rllrllrll
161
In cazul sudilrii olr:lrtrilor cu conlinut mirrc cle nichcl, la care nu
sc poate asigura ln cusiltur:i <:cnlinutrrl optim de feritd, cvitarca fisuri-
lor poate fi oblintrti numai prin respectarca stricti a mAsurilor tehno-
logicc indicate.
La sudarea olelurilor ar,rsteniticc, partea cea mai sensibile la fisu-
rarc (fstc
craterul. Dacd se observl fisuri, ele trebuie indepArtate prin
polizarc sau ddltuire.
Misuri tehnologice pentru
evitarea coroziunii.
pentru
evitarea feno_
mt'nuh.ri cle coroziune intercristalind, tehnologia cle sudare trebuie s6
KWJ&'
prevadi
o incilzire cit mai mic6
ti
o mentinere cit mai redusa in
domeniul temperaturilor pericu-
loase, a metalului de bazd. Fac-
torii tehnologici care contribuie
la reducerea pericolului
de co-
roziune intercristalini sint:
-
alegerea unor materia-
Ie de adaos care sa asigure in
FjC. XL5. Influenta cocficientului de form,
1l, :ii a deschiderii rostului asupra lezistenlei
cusdturii fald de formarea fisuriloi la cald.
dc carbon (sub 0,050/s) sau cantiratea
""#;Tl?!*""*"#"i:lj:lij
H:
bilizatoare;
-
curent de valoare mici;
-
vitezd mare de sudare;
-
depunerea unor rinduri de suduri filiforme.
In cazul executarii unei cusAtrlri din mai multe straturi, fiecare
rind nou de sudnrl se depune dupi recirea imbinarii la temperatura de
circa 100'C. Uneor.i se folosegte rdcirea forfati a imbinirii,- ricindu-se
ridicina cusdturii cu un jet
de aer comprimat sau ape.
Stratul care vine in contact cu mediul corosiv se sudeazi in rrlti-
mul rind,- pentru a_ nu fi supus la incilziri repetate. ln general, piesele
ctt suprafele netede prezinte o rezistent5 srrperioari li coroziune, in
comparalie cu_ piesele care au diferite neregularitdli pe suprafete. O ast-
fel de neregularitate o formeazd ingrogarei cordoinelor dle suclurd. Din
aceaste cauza, se recomandd ca ingrogarea cordoanelor de sudurd sd fie
polizatd pind la suprafa{a tablei. Polizarea trebuie sd fie insotitd de o
r:it irc.
-abundenti,
pentru a nu provoca incdlzirea tablei. Daci'operalia
dc polizare nu este prevlzute, se impune conditia ca suprafata cordonu-
lrri tlc sudurd si fie netcde, fdra defecte de suprafald'Ei cu o trecerc
linri rlc la metalul de bazd la cusdture
.+lt"
neregulariteii care pot apirea pe suprafe{ele pieselor sint
stropii dc metal, rezultati in urma procesului de sudare.
I)cr.rtru a nu deteriora suprafata tablei sau a cordonului deia exe_
c[tirt, nu se permite amorsarea arcu]ui pe suprafala tablei sau pe cordo_
rrrrl rlc srrdr,rr.i executat anterior.
Culoarea albastrA pe care o capeta tabla in zona cordonului de
slrdurii este un tactor care grabegte coroziunea, Inliturarea culorii se
fix c prin dccapare.
t62
l)r.lolrrtrr(lih,irrrhirrirlilor surltrtr'. l)trtrrlil.lr
|
) r
' ( )
I
) I
.
i
(
' t i'r
I
i I
( , I
.
rirlr. llzlr,e,
Il,rl'.l,.
rllrr olr.l trrrst0trlti<rr rIt
()
l('r)(llltIir rltirr.r' rL' tk'lormiur', l t.tnll
|t1,,rr",rlllll
rlr' ;,t111;111.. l'r'tltt'll l'('(lll(\'rcir t lt'formir{iilor', r(.gitnltl (lr. rilt{lttr(.
lrr lrrl',
..il
lr.
(lt;t(lct'izitt
printr-o ('t)n(.(.trttill'c
mitxintir ;r irrr,irlzir.il, r.r,t.l
,r
1,,'rlr.
ll rl.rlizirl.
l)rilt
malsuri.lc irrdir:atc il paragrafclr: arrtcrioirrt'.
IrrrIlr.IrIrrlr.;r lrr rrtt) ir
lticsclor
din o{cl austcnitic sc firrt foirrtc
tlt,ll,
rlrrl,,rilir r.(ruisitrii <.itrc se producc in llrma accstei
(,p(.flr!,ii,
I)i(,-
.
r l" r
'
r l..lllr' :l
'r
t r.Zislr't]ti scfrzrrti la Corozirrrrr'.
Itttllrnlll gr.rr.ntlt'. Indiferent de proccdcul ilplicat, su(litf(,lt s(,
('\r'-
'
rl,1 irr llr rt(. :i(.ltrt, pcntru a asigura 9 protcclic' srtlrrirxttll ir zottcl
,rr, lllrl r]l
lx.|1r,U
ir rcdrrr:C stropitea.
l,r rrrrrrrlprrlirrcu
li
prcgirtirea pieselor pentnl srrdarc sr. vor, lrrrr
|lt !t,rl,',rr. lr, llriir, t'i:
l,rlrlllr. rli conductele se vor a$eza pe
Eipci
din lr,nrrr rli.rprrie
.rlll lrlrr'
|,;rriIor,r.rIIi-r iii 1:rimul
rind dc tabli sau colduttc,
(.ll
fl
illtl,
'
1,,
lu,rrlrr
r
l,rr.vcni
loviturile sau zgirieturile care in cxplollrr.r' rlr,virr
"llrrll
r' rlt' r'otrrzirtnt';
rll.,pozllivclc pe care se aqeaze piesele in vcdcrcrr pr.r'lrrlr,ir.ll
,'r,r
',rrrlirlll
vor fi rlirr lcmn, cauciuc sau otel inoxidabil, ln vlrlr,rr.rr r.vl
lilrll
'rlll
rr zlliIi|'lrr|ikrr cit qi a contactu|.ri cu picsc dirr rrtr.l r.rrr.lrorr;
l0rrlr. r,r'rrl,'lr: rii (lispozitivele
metalice care so f()los('$(: lrr rrrrrrrl-
prliri,n, pr'r.lrllrrrr.l,
asamblarea sau la verificarca
iii
curitl,lrol Burlrtrl-
lrrl 11, 1','1' Ir'r. fir' din olcl inoxidabil sau placat cu acesta, Iic tllrr rrlrlr,-
r lrrl
Ilrr',1lr,
(rll',r'rrIi rle polizare, ciocane, perii etc.);
Irr lrrr':,rrl o;llnrtici de sudare se va evita ca cleltelc rl+: r;rrlurr,
r,fl r lrrh lrr Irlltll|1. I ll
;lit..r'lc
care se Sudeaze.
70,
('AI'I'
SIN'I' I'ROBLEMELE SPECIFICE LA SUDANDA
('r
r l,;t,t,:ct'nozr INVELTTI A oTELUBTLOn AUST|,:Nt't,t(:1,:?
l" rllu lrrl)ir:u('a otclurilor allsteniticc sudarea cu arc clc(trlc
(l(-i-
,,,1r'rll
',1.,lr
l)r'(.z(.nt,
cel mai utilizat procedeu. Se utilizcazh lrr spr,-
, l,rl l.r lrr r';rlilr, rlt' montai, unde mecanizarea operaLiei de sudirrt. ric rr.ir-
|
',r',r
rr rl
lltr,rt.
l llr trori. lllr'(,trozii se alcg (tabelul XI.l) in func{ie tlc corrlxrrrr.r.
t l, rlr. ,,rrlrrl l)('r('gula, se nrmdrefte ca mctilLll dc1;rrs sh lrilli o r.rrrrr-
t,
, lrt, ,l'lrrir','i (
it mai apropiatd cle a mctahrhri d0 lrirzir.
Itr,,r r r r r I r i r r ; r r
-
r ' I r rrrmcazi se fie exploatatir in mcrlii
l)rrl{.r.rlr'(,('r.()
'
,, rrr, t.rlrrl rlI lrrzli rra avca r.lll contirtrrt mic rlc cirlborr (i0,0ilr7rr) r;rrr
r lr '.t.rlrrli,rrrl Irr riolrirr. Illc'ctrozii trcbrrir: sir asigutc urr rnr'lirl tlr,prrs
rrrrlrr r rr rrrll;rlrrl rlr. bazi sau, in ambclc c:rzuri, lrn mctal slirlrilizrrt crr
,,, ,,rr Nrr:r, lolos(.!stc tilanul ca clomr.nt stallilizalor, (lntoriti-l ()xi(liilil
,1,
l,rrl,rrr
rt irr ;rrr:. ML'talul stlbilizat, i| coml)ar.ltic cu cr,l <rr corrll-
l0:l
Recomandlrl pentru
alegol.a alertaozllor Inrcllll
Cor6pondnta oteludlor
CorerpobdeDta tipurilo! d. .lechozi
STAS
AISI DIN STAS AIl-S/ASIIE DIN
12NiCr180
302 4300 El9.9 E308 E19.S
8 (12NiCr180
304 4301 E19.9
E3OE E19.9
8i8 cu continut
scizut de carbon 2NiCr185
304L 4306
E19.9L
E308L E19.9nC
8
12NiCr180
305
E19.9
E308 E19.9
I
12NiCr180
308
E19.9
E308
(15SiNicI200)
309 4828 E23.12 E309
310 4841 E25.20 E310
20
12NiC!250
314 4841 E25.20 E310
316 4401
(4436)
E19.12.2 E316 E19.12.3
ro/z/ilro cu rurF-
nut scizut de
carbon
zMoNicrlTS
316L 4404
(4435)
E19.12.2L E316L E19.12.3nC
317 4449 E19.12-2
E316 E1q.l2 3
(12TiNiCr180)
321 4541 E19.9Nb E347 E19.9Nb
347
,t550
4821-
E19.9Nb
E347
4
E19.9; E23.12 E308; E309 E19.9: E22 12
13Cr
lzt,rl4lt
403 4000
El3
E23.12
E18.8Mtr6
E23.12.2
E410
E309
E307
E312 E309Mo
El4
E18.8.Mn6
7AlCr130
405 4002
(12Cr130)
410 4024
4006
20Cr130
1027
17Cr
d(,rl /1,
430 4016 E18
E23.72
E18.8.Mn6
E23.12.2
8430
E309
E30? E312
E30gNlo
El7
E22.12 E18.8.Mno
F
trI
F
F
4057
8Tift1?0
4570
4715
f,i.,rl
-t1.I
Obseroalii. 7. In standardele de elechozi, de obicei dupd notatia din acest tabel mai ulmeazj
tumere
li
cifre care indici caracteristicile
elecbodului respecl.iv
2 Echirzlfrifc tr@t! bbr
--l
rl
!
\11
"tr
U=
B.
:
|;
I ), d
|fi"
*
rlt
t2
El}.
E
9.
3.
ni
llr 2
lf7
-
L_l/
i--4
tli
TJ
st
$s
I
3
#
o l--l
l:LrG
rhe
[Un=
@rs
r!
^U
dn
T}'
l
f,
iD*
-be
.iTL-a
u.
il]..
Tlrls
-r.J
;k=
T16"'
-tl=
,T
il
'-*n
tJ)1,2
T_Tf)"-*
fl"
n
tl
tl
l,orn,a l,',I)nd.li
rl dlmduluntto rosrutot uno! hftintirl ln cott
0,,3
I(\1. l)
'l
ubc.lttl X I.! ((orrtinurr()
r ut r('(lus dc < irrbon, arc o rezistentd mai mic:r la coroziune in lami
tlc culit.
In gcncral, clectrozii trebuie sf, asigure un metal depus cu struc-
t ru'i bifazicS, crr 5-100/q feritd.
Daci lmbindrile vor fi exploatate la temperaturi inalte, continu-
r rrl dc fcriti trebuie limitat la 2-40/0, pentru a impiedica formarea fa_
'tti
,,trK
in proccsul de exploatare sau chiar in procesul de sudare, in
, rrzrrl tablclor groasc.
l'(.ntru a obtinc un con{inut determinat cle feritd, trebuie si se
rr',i11rrlc rrn I'aport prccis intre elementele de aliere din sirmi. Deoarece
,,,rrlirlrrtrrl
un()r clcmc)tte din sirm6 variazi intre limite destul de largi,
r.rriirzii
iii
continr-ltul de feritd din metalul depus. Din aceasta cau;a,
rrrr.t:rlrrl dcptrs r:u doui garje de electrozi din aceeaEi marcd, poate rezista
ir rnotl dilclit la fisurare. De obicei, producdtorii
regleaza cbnlinutul de
llrilri plin modificarea compozi{iei inveliFului, in functie de compozilia
,lrirnir:ir
lr:irlir a sirmelor folosite. Pentru imbinirile mai importante se
r', , onrirrrtli"r vcrificarea metalului depus la tendinla de fisurare. Verifi_
, r'r'rr sc face pe fiecare qarj6.
I'n:giitirca muchiilor in vederea sud6rii. In tabelul XI.2 se lac re_
(,
nriur(li-rri <:u
ltrivire
la prelucrarea muchiilor tablclor
Ei
a
{evilor
din
,,1, 1 aLrstcnitic, in vcdcrca operatiei de sudare.
lr;ri
lrr{rr r",l rr,a1f,!!rl'!l
(!r.rtnl
d. sa.lNe.
I'rrrnnr'lrll rcfllntuhrl rlo
'lfid
ra rll orc rl?clrlc d(s(olr.rlt
l&.girnul de sudare. Pentru a impiedica suprainciilzirr;r rrrt,l,alr-rlr.ri t|.
lr,rz.r
1i 1l'ntrn
a asigura o proteclie mai buni falir clc atmosfelir se rttr,,
rrr,rrrrl.r lxccrrtarca sudirii prin depunerea unor rindrtri fililormt', f irrl
;x
rrrlrrl;rlr,rr olcctrodului. Lilimea rindr-rlui nu trebuie si lic miri mrrr',,
rlr. ll,lr oli diametrul electrodului. Rindurile sc cit,purr irstfr:l irrcit intr.r.
r,lr. .,r rrrr ri-rmina adincituri in care si se poatii strinllc zgllt.il.
li,rl)()r'tul djntre intensitatea curentult-li gi (liam('lrlll
t.Ior'1r'orIrrIrri
r'..1r', rlc olticei, 30-35 A/mm. Pentru o{ehrrilt, <,arltrrn, irrr,:;t firl)olt r,r,t,,
1l lrl) A/mm. Pentru poziliile diferite de cctr olizoirtirlii r)u s(, rr.,,
rrrrrrrrlir foktsirca unor electrozi cn diametrrrl mai man, rlt,
.l
nrnr, rll
,,,rt r.r'r' rjo formeazd o cantitate mare de metal lichid,
(iirre
ar(] tr'D(liDl,r
rlr. r,r'tu11t'rt'. Lungimea electrozilor din olel austctritic ('st('
ntiri trri(;r
rhrrl rr clt'ctrozilor din otel carbon, pentru a nu sc prodrrcc srrpr.:rirrcirl..
.'rr',.:r lrrr, datoritd conductivitetii lermice
$i
elcctricc sc:izlt(,.
Irr tabch.rl XI.3 sint indica!i parametrii principali ai regimrlLri tlr,
l,l.rn'.
77. CAIIE SINT PROBLtrMELE SPtrCIFICI' I,A STII)AIIDA
sUB STRAT Dn Fr,UX A OTDLURTLOR Atlsl'riNt'rrcri?
Nrr so rccomandi utilizru.ca procedr:ulrri dacir sc imprrnc oII|ir.rcllrr
rrrrr,i Irrsirtrrri complct austcnit:(,c, saU cu un conl,inut dr. fcr.itii srrll
,10.,
.
/\r'r.;rirlii Iirnitrrr(' nn sc dalol'('gtc
Proccdcului
clc srrrlirrt'ci calitir(ii flrr
lrrlilol cxistt nte in prczont.
lt;7
Sirntc. ln [irbt'lrrl Xl.ll sc irrclir.rr t.rlcr';r rrirr.ci tlc slr.nrc tlin ofelurl
i lstcniti('c
$i
col'oslj()n
(l(,
lil
lor r:rr rrrrcl0 r;tarrtlatcle.
Irluxuri. Pcntru .sudaroa oliclurilor irrrstcnilicc s-au elaborat fluxurl
lil)cciak'. I)c obicei, acestc fluxllri au un c.lritct('r bazic. Fluxurile bazice
so usu( i irraintc dc folosirc la tcmpcratura de 250-300.C, timp de
r Iot tir orc.
lrr tlbclul XL4 se indici unele Jluxur.i pentm sudarea olelurllot
;t ll.i1.{'l) itice.
Tabelul XI.a
Itllorltc ntirol rlo llu{url
tl
la lcatll de uttlizjre a aeestota pettru strilaree oteluillor austenlilc.
orrc.rdlie. NumirLll care urrneazi dupl denumirea fluxului indice denumirea olelulll
(rlrpl ASTM) pentru care e dcstinat,
Pregdtirea muchiilor, DatoritA conductivitdiii termice mici, pdtrunde-
r(ra ('stc
foarte mare, ceea ce permite sudarea tablelor pin5 la grosimi
rlr,40 mm, firrri tc;irea muchiilor. Uneori, din punctul de vedere tehno-
logic sc impunc tcqirea muchiilor.
$i
in aceasti situatie ineltimea ne-
l(.fitit a rostnlrri poirtc Ii mai mare decit in cazul otelurilor carbon. In
lrrlxrlLrl XI.S se fac recomandari pentru tegirea muchiilor. Daci se irn-
prrrrr. rt'ducerea participarii metalului de bazi la formarea cuseturii se
p,rrrlr' miri rrnghiul rostului
Si
recluce in6llimea netegite.
Ilt'girnul de sudare, Sudarea se face cu curent continuu, datoritl utt-
liz;ilii flrrxrrrilor bazice. Pcntrlr a preintimpina supraincelzirea metalu-
lr:r <ll llirzir, sudarca se execute in rinduri cu secliune mice.
l)irloritir (
on dr,rctivitdtii termice mici
;i
a rezistenlei electrice marl,
: iIrrrIlc rlin o!i,l austenitic, in conditiuni similare, se topesc mai repede
ri,r'i1
.;11'11.r,'t,.
clin o{el carbon. I)in accleaqi motive, pentru a evita incal-
.,iti,ir rillttci rlupi icqirea din ajutaj, lungimea libcrir a sirmelor din otel
.rrr|iI(,rriIi( tlebuir,sir iic dc 1,5-2 ori mai micir dccit a sirmelor din otel
l{;l}
Arcoslt(r :]08, 308 Lc, 309,
il{)0(lbl,o, 31{), :ll0Mo, 312,
:r10, 316, 318, 316Lc, 348,
348Lc, ai4?, 34?Lc, 349
l.luxuri bazice pentru sudarea oieluri-
lor austeniticc Cr-Ni cu sirm cores-
punzitoare metalului de baz{
Se folosesc ln combinatii cu shme
corespunzitoare metalului de baze
llrmrolc
tl
dknr!uslrrnl16 nliluhrl tD vodrrer sudrl]ll
torm !l-dntrdBlo ll. ro.tulul
S(ltil!
. t0 u'
1t
r-----\,) lh--r
W
r.7zz
l
60...90,
(-_>
Dffi
<'i!r)
t,h I
lr,
l)
20
l:]lt
SI(l'rri'i nr )' $i \
(ll rtrrilcina sudati
Sldrrri ln [J cxecu-
I ot.l p0 perntr de
flux, sau pc suport
rlin
.l
uDru
Sr(lllri
ilitilla
'rrrl
ir lI cu r:i-
sUrL't:'r n)r
92',
Sr(hllc hr I
SllrlrrI lD Y ti X
l,llntcral?1, sc execuL{
t)r!
pcrntr dc llux
r[ru pc suport din
.llpIu
t)l'.!|\tll(. Lr urrclccllzrrrl forrrra r)s(t|llri
l)o
tc tl
SiIsirnctricii.
I r;1)
,I
tl
('lrlx)n.
ln tabclrrl XI.(j sc irrrlict
lungimca libr:ril maximi pcntru
dife-
ritt' rliirmc.lrc
de sir.m6. c,rn*idertndLr_s?-a-;;;;;;'#ii|",,,,
cu valorl
rncdii al(, (urcntr.tlui.
,{:]:"::1.,.::ou::i_o{elurilor
austenitice nu se deosebegte
de cea a ,r{clurilor
carbon.
primele
straturi
se
i"*"i,
ol-o""ir'iltI#J;"p:
suport de cupru. Uneori, primele
stri-
Tabetut xr.6
tui.l
-""
"*""rlii
p"in'"'r'0",""
cu electrozl
L'rtrtrro' tlt orri rrnrtuxrl a slrmetor invelili.
parameirii
rcgimului
de sudare
dl n olcl ntlstenlllc ln fu dte
d' ,,Drerrxt o(esror:r
,.:^b_",f-
11,3.ie-.,1".
o acumulare eit mai
mici de cildurd (viteze
mare de suOa"e,
-
curent gi tensiune scdzute).
r,'n'rr.rrr'r rir,,
.i
i
Luhsinres titd6 ?_ r^r-r
;lii,
""'-
|
Luhsin@ ribd6
ln tabelete xl.z, xi.s qi xlg se
---+-
recomandd parametrii
regimuiui
de su-
t
I x, 9^11?-pf11l"
imbindri
cap la cap, cu di-
,',r. I
;i
{-9:j1.".
t:""t" ale.rostului.
ouioiiia oigi-
! I !;
ditetii,
^in
cazul tabtetor groase,
-
peric'o_
.
/
s0 lul de fisurare este foartJ mard.
pentru
a
,reduce
acest pericol,
se recomandil
aptraarea unor, regimuri
mai putin
in_
tr.'sivr', r.arc sa aduca un aDgrt
mai mt d;-;;;;*.'il
"".u1,"":.1il,:l;
l,
(.(,miur(lii
folosirea .,no" .i'r-u subliri, cu Ai"_"i*f
'l,ZS
mm.
para_
nrr.trii rcgimului de sudare nu.trebuie
"i
A"pai""i"a
".riitoarele
valori:
r.rrn'ntul
de sudare, it50 A; tensiunea
n"""f"i, !al_i"il.*^
""
Tabetut XI.I
Inrontelrll rc4lm_ lul dc sudare i|lrtomntA sul, strst de lhrr a
olcftrllor Il]/8 ldrA tcttreo muchlitor (cusltrrri bltarerail)
t70
t7 |
'l obclul X Lt
l'nr ilrolrll rr,lltnllltrl rlo
',nd
rr tx,xtr cuilltllrlh lrlhlernlc, cxecultlo
Io l,crr| do llux
CGltturd dc ronrpl.itr.. h tl&tnulnl
:."-*T;"
l''
!
i5
rl
'l
t'tllnl X I.lt
I'oramolrll regln||rhrl dc sudarc
lrcntru cuidturlle ln I oe o |||lrto. tr.
pcrni dc lltl} sau
l)c
s
lorl
dc cuDru
'
1,5 22l) 2:]
90
2,5
!,1-r
2,i
:J,l'r
2,o
3,r)
4,t)
5,0
260
35{)
42!)
llil)
2L
2(i
2ll
${l
llr)
:l
12
7II. CAIIE SINT PIIOBLI'MELD
SPDCIFICII
LA SUDABEA
DLECTIIICA IN BAIE DE ZGURA
A OTtrLURILOR
AUSTENITICE?
l)r'ortdcrrl se aplic6. in special, pentru imbinarea tablelor cu grc_
:.irrri miri mirri cle 40 mm
,...--
S,,,,1,1.n1
in baic
_de
zgiri a oJelurilor austenitice se executa cu
'.ll lllr'( lr.r.tru(l siu i"ll clc(.lrozi Iamelari.
. ..
Sirnro qi clecttozi lamelari. Sudarea se executii cu calitdtile de strmd
irrrlir.;rlc tn tabclul XI.l0.
Irr rrrrrur slt(l:trii in baie de zgr-rrd,
rr,'lirl(rlrri tll birzir. Tratamentul
tdrmic
.l oli valoirr.r'ir rczilien tei.
ctrsdtura are rezistenta inferioari
de austenitizare mire$te de 2-
I,llt'r'tl,,zii
I;rmclari pot
fi confectionati
dintr_o calitate identicd ci.r
rr,'t,rlrrt
rt. tr;rzrr. t)rincipiile ae alegere siJ'ic"l;;;l;"
il;-ele_electrod.
l'luxuri.
jn
general,
se folosesc fluxurile utilizate qi pentru
sudarea"
crr irlt. clcctric acoperit.
Ilcco'r:rnd:irl pcntro
"r""*",
.r"."r""1:::'"jj
"
Itcllinrrrl rk'surlure. parametrii
rcgimului cle suciare nu clifer'ri de ccl
rlrlir',r{i
Lr
.srrrl;rlcir
otclrrrilor carbon (tEnsiunca
;r;;;,;;;" Ae Ourii o"i
rrr'ri rrri't;'r rlrrtri s. frlost'sc flururi pc baza cre fiuorrirzi'JJ c'alc,iu;. tchnicr,
:,..i1.,f 'l:1..1]li.l
ji
,t,
,ccu
aplicatti ia
",,an."n
ot"t,i,iii* ,:aibon. r_l,ngtm,,"
tti)"r',r .r L r t'r r.rr tr.cllrir.sii
fic mlri mlrr.,.. rlC i.I_.10 n)nr-
(irrlr';rltiir
i r pr.r'r'iirbilit
in
ltroc,csrrl
clc solidifi<.irr.r,, carirctolistici
ole-
ittlilor' ;rusLt'rrilicr., impunr. ltsamblalclr
l.rir.sclor
r rr r],,st rrtrirrltil. Difr_
I t:!
olelurllor do llpul lB/8
(, xlilirlc (le
crpl.rrrirc
0cnlrrr tjrotlus
'li
rrprratrjri
inattc, ln
lrI i Irrdiu coroziv
Ir:rvotNtlilr
flprrilioi corozirurii
illlcrcristnline
Cb04 x 1gHSC2
(Sv04H19NsS2)
7II. (JAIIB
SINT PITOBLEMELE
SPECIFICtr
I,A SUDAREA IN MEDIU DE GAZ,E PROTECTOAI'E
A OTI'LURILOR
AUSTENITICD?
(.i,r,,.r'lc
dc protcctie
folosite sint argonrrl sau Irc,liul.
\ r'11on rrl a cirpdtat o rispindirc mii ma.e, dena.""e
,].,.1;llll ll :l
clpal3t o. raspindirc mai mare, deoarcce cste mai i(.frirr.
')rrrljlrcil ln mcdru de argon poatc fi cfecttratit (,lt
el{,{,fr.xl n.,f,,,t- eloctrod nt'frrzl-
(l'.
wolflirm (WlG) sau cu e"lectrbd tuzibil (mi$.
,,',.,.::i,to:!
WIG. Sudarea cu electrod cle wolfra_ se poatc
ex(,(.utl
|lllllt('vltriantL';
r;rrtllrrca
firi metal de adaos, utilizatir pcntru
imbinar(,;r
tablc-
l,,r I',.
.1('
slrb!iri;
. -
r,rrda|ca cu metal de adaos, cu compozitio r:ltimicir lticrrtic,ll crr
r r, r l,,r iirlrrl rlr. bazd;
'.
r,rrtlirrl'1 cu metal dc aclaos, cu compozilia chimicir rlifcrlt?l de
r rrr, t.rlrrlrri
<lc bazd.
l 'r'r x cdctrl poate
fi automatizat prin impinger.r,a
automatA tr slrmcl
lll ,It:t;tf(:ltlui.
r,.tr1/r (llnlrc
rlimcnsirrrrilc
rostullti la partcit
I'rl'.
..;r
lic mai m&rc dccit ln cazul sud{rii
l,r rrrr.tlrr lirritrr dc cusllturit).
(i.rzrrl.
dc protec!ie.
I'cniru il nb{inc
t ttttlt/t
rZil;tfgolt
itt amt,st,.t.t.n 2_b0/o
r 1.r Il lllr:l[('ru.l
mctirlrrlrri rk, adloS priri
1'
'
I r , ,
I
,
r
.
r r r r I r r i . 'fransfcrul
mctalului pr)n
I r
.r
.r { ' r r : i i i t I r I ' i i . Oxirlirr.r.it lticlrogcrirrlLri
; 'rrl,rr
l;i liri ril0r in m(,titlul cUsiitllrii,
,.,'llr',r'll,
orig('rrrrl
trcbui(, limitirt pclltnl
1, , t',,,1,,,,, (l(,
wolflirm. l)cntr.rr irrtlirrcit
,
.1..,llJ',,1
(.ll
l)rrritirt(,
!)l),5.-_lll),1)!)n/i0.
intcrioari gl superioard
tro_
olelur.ilor carbon (4-Z
mm
cusiit ti rlt.:
(
itlilrrlc sltp(:t ir ,rr.l
oxill('n. r\(lir srtl tl0 oxigerr lr.r
arc
(:u
lrililtllt.i firrt,
$i
osirllrrt,;r
lltlvcrizrrlt' asigrrr.i rr forntirrc
^
t r.rlucr.
1r|r'icrrlril
rlr' f,,rnrirre ;r
Itr r'lrzrrl sI(lilrii (.ll (.1r,(.trozi (io
;r iml)i(\li..l ()xi{l.lrc;r
r.rDitltr ;r
l)r'ir l)r',r.(\lr'||l WIt i :'t, f('kr-
l'r'rrr.rrlcul
se utilizcazd
.pentr-u
imbinarea
tablolor srrbIiri gi pen_
rr,r
'.1111;111';1 primelor
straturi li table groase,-Ji,rn"ii.lilii
,,"",,"ur ru
",,,a_
lrrr I r"il,'
l)osibil numai dintr-o parte gli se
"c.c
tn.;n,11i,n <,rrrt,.gr rr rir<ltl-
. ,1rr ttr.r)iitoarele
straturi se eiecuti-'prin
"lt;;r;i..il;;
rnrri p.rx.rr.riv,.
,,,r rrr;ri icftinc. Daci nu avcm la iridcmini
,,it,.
frlr,],,,i
,o
rlc srrrlrrrr,,
1'r,,,.,.rt,.rr1 wrc poate fi utitizat
9i
p"n;;;;Jo;;;
;;i;l;;
s.,,,,"".
Sir.nlc. La sudarea in mecliu-de
^argon
proceselc
metalurgice sint d(, ,'., , rnrl)toirrt',-
metalul depus pAstrinriir_gi'compozitia'ctiml"i
i,,i1i,,tii.
t,,' , rr,.l.rlul
rle bazd cstc complet austeniti",
'r,,iii"",,'i,i"d
mctal rlc
r'1.r,
.,rrr
crr sirmir identicir crr rnctatrl Je trnrli
-p.,i,i.i'i.,,,,rfu"u
tu ,,fr1i-
,' r,,r ur)ol' (usituri
necorespunzitoaru.
in acestrt citzLrri se folosesc sirnrr.
r r,,nrlx)zitia
chimici diferitA de a metaluhri a" l"r,i.'i,.,'tuOol,,l
Xt.lt
L' rrr't,. r.('(,,mandari
cu privire
ta
"t'iro"en
"iiii*,"'ir.:ri.l'
,i ri.',l,li
I r | ,rll\tr'niti(c.
't73
.IaLtt
L\ I.t,
Ilooornflndilrl
lcnlrll nlcgcrcn sirrnrbr ln ye{lcrca
sud{rll In ntodln dc ar..ron
Arsr (s.r r.A.)
:itl:l
:lltl
301t.
:irl5
ii0l{
:t{)$
: 0
3l I
:ll6
3t(il.
317
i ll
t!lt
317
:t!1
.lrl;t
,1r,5
.ltr
,lit{r
st.l().lrNil)
S l2Crl !)NiC
(SO,lCr10Ni9)
4302(X5ClNi199)
43r0(X2CrNi199)
4302(X5CrNi139)
IVS/ASIII,:
(s.u.A.)
ER 3OB
ER 308I,
ER 308
ER 309
ER 310
IrR 3t 6
I'II JI6T,
(so.l().r0Ni0)
Sl2Cr2.i,^\i20
STAs
I
oin,Il.r,.
.y
48,12(X12CrNi2520)
(S( rt(:r t'JNi0 \t,,.tNL)
4.102 (X5CrNiIIo1gl
i))
4430(X2CrNinIot912)
(SO.lCr10Ni9M02Nb)
4402(X5CrNiiUo1g10)
S( ),1(lrloN-i0Uo2Nrr
45/-6(XSCrNiMoNbl
01 2)
S( ) l( ir I 1)Ni0\-t,
4551(X8CrNiNb1C0)
4820(X12Cr^-i26,1)
.1;(t2(X8(lr'l
il8)
,l$2{)(X
I 2(i.^"i12t r)
s( )6().11
175
'l'ubttul
Xt.rB
I'll.lrtD0lrl lIl r. lrnulul do du rro cu oklelroil rleturtblt ll t{l}lol(}r
I
(i,lr
I ll.t,
II),0- lll,rr
l2,ll- I l,,ll
1r,(r l:t.t)
7,r) ll,t,
1,0
2,(,
-:t,o
2,,')
-
3,1-,
:l,l ) 1,r)
:r,0- .t,lI
:r.1-)- 1,5
'1,5,. 5,i,
6,0
--
$,0
1,0
1,6
2,0
1,U
1,G
70
-120
00
-
1.10
3,11:)
-
4,0
,rl,jl;f:,:"!:.1'l-s-e.utilizeazd,
in- spccial, r;;;;;.,.,J-;i;, t;; ii,,,,,1,r,, r,,
I
,:ll,,rllt,l"i:r":::"r11ti1t^:1,-"-
i*atii""'J".i,,
"i"ri;i
lti, ;i,,",';;liJ,J::
'
,;;l,'i,,'"1i,';;1f^:'-3::*:: :: 1it""q"91"'1
ql';";;;";lJi
;llijii"-,.J; '.(.!
!!rbrlqqa
uc du.rus se rnlrodl]ce in bitic dc mctill lol)it sltl)
l:ll',:::,
t:^_-^3^{ fi!, de plesa
a" *aii
1tig.,!i.oi v"..g.,1,j,,,,
1,.,.1,,,1,.
,
,r,,.
r it rnai aproape
de suprafala pi".ei Ae
, ,l ,r,
lx'r)tru- ca picdtu,ra
dt metal'topit
si
t'
'
, r'.lr-r rrn drum cit mai scrrrt nini l. h"i.
'r,
r'llll I
I rrlrl.lj_
4,0
llr'/:inrrrl
de sudare.
procedeul
WIG. In tabclul XI.l2 sc frx: rrrrcle
,, , ,rrr,;rrrrliri
cu privire
la parametrii
regimului A" r"O-,,r".'^'
, .,,;1.: :]"yl,se
-utilizeaze,
in
_spec'ial,
p"nr"u
t"frin
Arolsc
pinn t.r
,. r'll'l- tr;rir lbla. estc mai groasi
dc 6 mm gi sint rrcci,sirr.,, miri nlrlt
.',
'l,.r,
ru,rILtrt, prlt'r. acest procedeu
se sudeaz:j numai primlll
ril.t.irl.
scurt pind
la baia
I\lltitlrrl
clc adaos se introducc uniform
ir, 1,, ,,, cu_dcplasdri
ritmice ale vcrgclei, in
t ,', (ir, rrrrclurii, firrir migciri lateralc] care ar
I.i,t. )it (;.
ltrtlr(.zcntirr(,ir r(.1x,_
l:l : :l,lll, ;:lllf.:i": _11:l!tiri ,a .gaz.trrtri.
trc
li:iii:,.l,,,,lilllil"li,i,ll1,.::,...:)t_
r,,
,r ', ri,'. C;rpi,trrl vcrgelci rrcbtric
-",iiini,i ilt:f;,,,ill iii':li.j, ,,11,,,
,'.jll
,llili;
i' ,rl rrr,rl in argon, firiir sd atin.gi clcctro_
t',1 ,li rvol[r.rrn.
rr 1'lr{ tr()rl n('lltzll,ll
(wl(i)
t'1'cr;1lt,ttl
M-IG..ln frrnc(ic rlc. dcnsital.r,a c.rrrcntulrri dc srrdalc mcla_
]l '
'',,:]1..
t',
11.:li.l"."r
urin .r. s.l f,,rrni-ric'p;"tiil;i';;i;
;;;.'?r',,'ll;';
.i]ll],1'..,11:',: llat
t,a cu'cnrrrtrri, .rr ,,tit
'.'ini-miii
,nt,:t pi,llti,.ii,i-'i,,l,ii.l,
,lr.r',r
ir
'r'zi{i.
or.iz.'lirt,"r
",i.,,"tn"i,i
i,lu;,;i;.;i, i,;i';,,i';,:o imporr;rn1il
I)iun'.rn't. v.rj,|(k.j
J
cue rut ,h
I r."nsrrrrr rrc
| .rl,,re I
",,,,.
,
'u'rrre
I
glzt
|
^
I vn,in
4r,- l0it
I,6
-
2,{}
Lir sudarca ln pozitic vcrticlrlir
iii
ln sl)('ciitl Ia
llrziJ,ilr
dc plirfrrn, formarca
cr rr<xprrDzirtoarc a cusittul.ii
l)rratc
Ii reitlizilta nrrrnui pr.in prrlvcrizalca
mctrrlulrri dc adaos. Accasti formi de transfcr s,' po;tc obgine numai
;rl.rrn< i r.ind <'rrr.cntrrl depiEcqtc o anumitit valoarc, dennmiti curent critic.
Irr tirlx'lrrl XI.tJ se indici valoarca curentuhli critic pcntru difcrite dia-
rrtctrr,<lc sirml-
Srrclarc.a se cxecutd cu curent continuu polaritate inversd.
In tabelul XI.14 se fac recomanddri pentru alegerea parametrilor
r','gimrrlrri de sndare. Modul de prelucrare
a muchiiloi pentru procedcul
!V.lG cstt: indicat in STAS 8958-80.
I'roccdenl WIG este economic la sudarea picselor cu pereti mal
11ro1i
rlc 4 rnm.
I'rrfamgtrloiregimululdesudaEcuolectrodlozlbllTabelulxl'1.
vatoarca curontulul c"rt," t" rr""r," i irj"l"i';
slrmcl la suilara IIIG
Dimehul slrmei. iu
t t,0
Crrrentul clcctric,
tnA 190-200 240
-250
280
80. CI' ALTB PROCEDEE DE SUDARE SE MAI POT UTILIZA
I,A SUDATIEA OTELURILOR AUSTENITICE?
Surlarca cu
Ea'te. Este un procedeu care, in cazul accstor ofclrrr.i, rr
ftrst irproirpc complet inlocuit dc sudarea cLl arc in mediu de gaz ill('r|..
Sr. rrlilizr.irzir pentrtr imbinarca tabielor subliri
fi
numai ir) lipsa unor
ilstirlillii dc sucltrrc in mccliu dc gaz incrt.
l7{;
Curcntul de ludrre
4,1) 1,2-t,(' 220-320 20-30 14-18
0,{)
ll.ll
I,6-2,0 280-360 15-30 14-18
l,ri
-2,U
300-380 24-28 15-30 14-18
l0.t) 1,[-2,O 320
-
440 25
-30
15
-30
18-20
Surllrcu cu hirlrogcn utomic. Procctlcr.rl dii lczultatc satisliiciltoarc
lrr :;rrrlrtrcir o!clttlilor ilrst('niti(c. Se rrtilizcazir ln spccial
1>cntru
srrdarcu
l,rlrlr.lol srrb{iri <:tl mtrclriile risfrinte. ln ultimul timp, procedeul a fosl.
rrploirpr.r'omplct inlocrrit rk'sudarea in mediu protcctor de argon.
IJI. IN CE SITUATII SE APLICA TRATAMENTUL TERMIC
DT'PA SUDARD?
ln cazul in care existA pericolul aparitiei coroziunii fisurantc sub
l|rrrirrDe' sc recomandi aplicarea unui tratament termic dupi efectuarca
i,pr'r'irfici de sudare. Tratamentul termic de austelitizare la 1050-1 150'C
;x,r'trtitc
climinarea tensiunilor in proporlie de 90-950/0
Si
a elcctului
r,, r rrisrilii. Existe qi posibilitatea unui tratament la 850-900'C, dar nu
r..,1(' rccomandat, dcoarece la aceste temperaturi se prodnce o scAdcre
rr
l)lirsticitilii
ca urmare a precipitArii carburilor qi a formerii fazei
,,o'(
('.l,lrnir). Toate acestea pot conduce la fisurarea imbindrilor sudate. O
llrillf importanta o are viteza de ricire. La liteze mari de recire, curba I
(1111. XI.7), fisur4rea imbinarii nu are loc. La viteze mici dc rilcirc,
hntpu/ th/
fia. XI.7. Influcnta continutului de carl)on asupra sur-
ceptibilitdtii Ia coroziunea intergranularir a otelului
inoxidabil austenitic Cr-Ni ncstabilizat:
I
-
rlcirc mpidi; z
-
rrcire rapldl (inirc lcnpe.alurl)c
. 9i Pot aptrrcn tjsuri).
, rrrlrr 3, mct:rlttl poatc fisura. Dupi cum se vede din figrrr{ la o inc6lziro
l,rrrrr lir 500-550oC nu apar dc obicci fisrrri.
l)coirrr.r'c la t(.mpcraturi de 1050-1 150oC structurile srrclatr'
llrrt
,,r1r,itrr dcfrn'matii neadmisibile, s-a ajuns llr rrn compromis prin t.trlc so
'ttllt
deptft/l//ote d cotburii nct.t//ie
lni /h f,f s/ n //,,/r/n/ tu
"ir,/;
.;n
l::
l ri'I icl :tu(lirll
t77
'r.r!i.)i'r(l;i
irl)li(.irr(,ir
.rri lrirtirm(,'t pi'ri la 450,,C,
la carc sc climlnl r,
1l.rr.l,. tlirr t('rrsiurrilr, r(,miltr{, to_
l)c rcgLrli,
ac(.st tratament
tcrmic se face la 420,CfI5.C.
Durata
rlc rnr,rrfirrt,r.t,
cstc de 4l)
{li[.r)i|in
rrr] 4 h.
pentru
fiecare 25 mm din grosi;ea
_";l"lui
ri:]. (:AI'IJ
SINT PT'OBLEMELE
SPECIFICtr
SUDARII
()'rELUriILoR
CU CONTINUT
CONTROLAT
DE FERITA?
l)rr1ri crrm s-a arital, un anumit continut
de ferite aro rolul de a irrrri.rrir;r
f,'r'mrrca
fisurilor_ra
a"iJ. T"rr;r,"il
;;r;ii" si1ua1ji, se
jm_
;rrrrrr.
r'r'irlizirrca
rrnor imbindri
cu conlinut
"eAui,
ctntrolat, de ferit6. t,;r
.:rrrl;rr',,,r
r;r'','r1. g1os59,
^o"t".iti"in"iirl"n",
"ri,#rt"
la sudare, la , \l't,).rl.rr,,ir
:,lr,rrnlrrrilor
srrdate
la temperaturi
riAiiate sau in anumite rrr,.rtii r,,lrrr.t,rgi,r,.
fclira
cste aaLrnliJa"i";;";;;;"-""
transformd
in f.rz;r
,,6*
(sirjma),
carc influenteazd
-p*ir!
J""iii".i
Ei o,rctiltarea.
co_ ,trrt
A.SMt.t,
t)^nrnr vase a" p.".iu""
li-trir";;,
'i;;,,1"
un confinut de t,,r'irii inrr(, lJ_u.
. in ."""i
.tunt"toi
g""ir-"1-,.ri
i,'Ji,,iarea
se face ,n i.rr.,lr'i
r.,'l).talc,
Icrita Debuic
timitaG la
-l_;;;0.
"F;ntru
instalatiile
t \l)1,,,,r.j,,
i,r
jcmperatrrri
rjdi"ale;;;i;lr"i"i"
ti_itrij
h 2_40/0.
t\'ntru srrdarca
in accstc situafii csie
-
nec;.;;;;
.; utilizeze
mate_
:;:;l';
.,"
;i:l:;i; :;.:,,;,1,J:1.*0,,.,
.oni.oiui,
,r"f";i,;:d:
exempru, stan-
,,i
,,ir,.,i,,i,i;;;;ii"ii;:.:l:::,lij;,p"T'":y,Jr;:1"",1fff"",.T::"ii::r
tirrrr n.rlrr\ <h. fr,riti. In limp ce cloc,..,frf
ufr",Enrii,irl
un conginut
de
'-::'--t')t
,. f(.r;tir,
elcctrodut
cu col)(in-Lr[
*a* al'i"riii."re
numai 2,5_
;lliill',1';;ll'li,,t'i,f;T"t,,""K"i.oo""t'r
oiiit'"-J"'i;;'iI"":s"""
si
y-sene
I)rt,)rit:i
continutului
redus.de
-feritd,
formarea
Iisurilor
la cald
l:,:;ll', ,
'i'l'ii1l;"|;
i:i:#Ti"''.Lqli*1;;l;;.'d;;;;;;;"1."
impicoicarea
lirrl
rr:ri .irlir.irt
clc t,.,.u, fiX-
t""zarea
materialelor
de adaos cu con-
lrr
Jr,
rrr.rirl. sc srrclcazi
la fel. c,a olelurile ar.rstenitice
obignuite,
dar t'r'l'rir'
;r: i,lrr';rl.i ,i ri.rcire mai rapiai in pe"ioad;';;
.;; ,"., imbinarii ..,.
,',r,r'j,,,,. r'r rl,,mcriul
tempcraturilor
p".fli
l""*".
"' '.'"
Ii:}. (]AI'I|
SINT PI'OBLBMtrLE
SPECIFICE
SUDARII
()'rr'lLURrLoR
rJTtLtzar['
PENTRU
TEHNIa;
NUCLEARA?
lr
/:,
l(.r'rl sc rrtilizorzi..oiclrrri
bine cunoscute:
30{L (ASTM),
l r:i,,,; (r)rN), :rr6 L (
\srM), wr. cqbq
aDlb ;;;."i#;;
a p,,tca
fi uri-
, l;
l]:.,'t,,,
t,trnica rLr rL.teari'
trebuie ia' co-rJspr-;oa'
ijil"l conditii supli_
ljntjj(. slri \c
l.r I-()mp(,zitia
lor c)rimicd;
j
rrti' 1,,irrt(' strinsc pentru
impuritdti
fi
incluziuni
nomctarice;
i)J
-- rlrx'rrmorrlc rnrrlt mrri ct tprin ziltoitrc asupril cara(:tcristi< iIrr Ii-
,lr o tn('( irni( c, r:rr prt'scticrca ultor t(.stc suplimcntarc;
('xistc,nta lunli sistcm cL'asigrtrart: a calitilii.
l)irtorital cxigcnlclor sporite, accste ol,eluri au un prcl dc cost tnal
rtrlicirt. l)irr accasti cauze, subansamblele se impart pc (atcgorii, in ftttlr'-
(1. rlr.irnportanla lor. Accste olcluri se prescriu t.tltmai in cazrtri
jttsIi-
lrr',rlr'.
La sudare, se impune Lln control riguros al regimrrrilor dc stttlitt't'
r,lirlrilitc cu ocazia omologirii procedeelor de sudare.
l)cntru erecutarea produselor se intocme$te un formular <arc im-
prrrrl ca intreaga activitate de concepfie, fabrica!ie qi constructic sit s('
r r |lizt:ze in condilii strict controlatr: qi la un nivel calitativ cxtrcm
(l{'
r rr licat.
Alegerea corespunzatoare a materialelor, proceselor tclrnologic(' lir
l,rlr|icalie
$i
a utilajelor utilizate sint elemente esen{iale pcntru mirrirr,ir
11r
rrrhrlui de siguran{a in functionarea produselor.
Activitetile care pot afecta calitatea trebuie supuse uut-ti conll.l
l,lr i( t, prin aplicarea unui program de inspcctii
ti
testiri.
B. SL]DA"REA OTELURTLOR CRTOGENICE
84. CARD SINT PRINCIPALELE CATiACTERISTICI
ALE OTELURILOR CRIOGENICE?
Olelurile criogenice sint acelea care iqi pistreazi plastir:it;rtca qi )ir
ir.nrpcraturi scezute. Principalul element de aliere este nichclul. Tcmpe-
lrrtLrla minimd la exploatare variazi in funclie de continutul tle nicltr'l
rlLrpir cum urmeazi: Ni-10/0, pini la
-50'C;
Ni-3,504, plni la
-10
l'(1,
Ni-5,00
,
pini la
-130"C;
qi Ni-9,00/e, pine la
-196"C.
Otclurilc crio-
1lr'nice
confin C<0,150/0
$i
au o structuri perliticd, cu martensiti aliirtir.
Din aceasti categorie de oleluri, cele mai utilizate sint cele crr
lr0l0 Ni. Au de regul6: R,r:(690-830 N/mm'9); (70-85 kgf/mm?); It,.)'.
(tl)0 N/mm') (60 kgf/mm'; qi Ax>200/0. Ele se livreaz:i tratatc termic,
(l('
olricei, dupd urmitoruL ciclu: omogenizare la 900"C, finisarca gt rrntrlir{it'i
l;r 790'C qi revenire la 560-580"C.
85. CU CE PROCEDEE SE SUDFTAZa OTltLUr.ILli CItIO(iltNlCl,l
sI
CARE SINT PROBLEMELE TEHNOLOGICn SPDclrl(ll,l
PENTRU FIECARE PROCEDEU
J)cnt|rr srrrlare trcbuic sir sc asiglrrc o <uIit[iIc
lr.lol rlc srrdlt. Suclarol sc fart firrir preincilzirc, pinit
Ir,
c()rcctii a (\)ml)r)t)('rl-
l;r grosimi clc
,10
ntnr.
f i,.t
l)t' 0rricci, inrbinirIirt'
su(riltt' rlr sc rlirt('irzir
tcrmic. Dtrcti
sc
(rL'prl$egto
;ll,;il;[:,
is\ trv t0 in Zrr arrrnci
""
,,pii"r,',,l
'i""frmc,rt
rtc revenlr.
Srrrlirrca
se efcctueazil
cu encrgic liniarii 1l1. cit mai mice posibill,
irrr lrr srrrlirrcrr (lin
mai multe trcccri icmperatu.o,in
lr"'t.""""i
nu trebulc
riir fi(, t)llri inalti de 100.c.
Surlaroa
manuall cu electrod
invelit se face in curent continuu
cu
1r'l;rr.it;rr. invcrsd,
folosind
"r""t.-il"-i,_"il;#;
cT continut cit mal
lltlrrs dc hi(lrogen.
Curcntul de surtare."
"i"S;
I" ilf#inferioari
pentru
rlllrmr.trul
r.cspcctiv.
('rr
matcriale
de aclaos se utjlizeazi
electrozi inveliti
cu sirme ferl-
li(,('(.. r0l0 N;'sau cu sirme din alfle ae,,;;;;j.;;;utrare
mai bunc
ru. rr'{ir lir rrtilizarca
electrozilor
din
"irmi;;i;;""L"
Metalul depug
I'rr irrr';ti t.lcctrozi
are o ten. n-te p.o.,rr,1"ia-au-i;;;;;"
"
porilor.
Dln
irr.r.;rsr.i
r.;ruzr'r. se imDune
"
pistiare
"".""4; "1";;;;;ito'"
9i
.,."a"eu
lor
Irr;rirl. rl,, rtilizare. Sudurile
^realiza." ",
u""Eti J-""t"#i
au urmatoarele
pr.1>ricrirri
mccanice:
R-:64!_?80
N/-m;
d5i;'r.giirnrn1, ,?,:J90_
'l) r{' N'mnrr, ({0-55
kgf/mm,);
energia de rupere KV'I-J'-Ig6"c
variaztr
In rur.li(
de continutul
de C intreJ5
si
f Ofj
j
il,Lrd _l,Sf).
Strdarea
sub strat de flux..Se
utilizeaz|,
"i._" "r,
corrlirrut ridicat de
)
j:..,]l.,ll"T:r"g
rer"tiv.mici,
adici 2,t;i3$
__
iitr"i'", ceramice
ba_ zr( (. (
tr (x)ntinut
redus de hidrogcn.
Sutlarca
cu proccdeul
MIG se face- in curent continuu
cu polaritato
irrr',.r s;r. .Sc utitizeazi.
de ohicei,^sirme
d" titi;;rJ
;;Imerrete
sirme_
r,'r' rr, srrttrrli
sint 0.8 mm
ttio_tqo;1,'i,j'_#izirjL_roo),
,,u
^^
(L:;l) --;{)0
A). Cazul protector
este argonul.
()(clurile
cu 9ols Ni se pot suda
Ei
prin procedeul
WIG.
c. SUDAREA
OTELURIIOR
MAnAGING
Ii{;. CATIE SINT PRINCIPALELE
CARACTERISTICI
AI,IJ OTELURILOR
MAR,AGING
?
(
)rr.lrrr.ilc
maraging (mar_martcnsitd;
aging_imbitriniti)
sint aliaje de
l., r' si rr.r'tr, l, irvind
$i alte elem-ente
de alilrelcare
""-inia.*."
prin pre_ :J,rr'.,r'"
(l'll).
n,..sto
otclrrri a! foarte p"ti"
"j"U",
t"C^
ii'irO. Mai con_
,irr:
l.t 18.,, Ni. l_,iry
Mo: B_l2o/oio.'--
---""" \- -"'"
l,jr lr,rrl)r'rllrr|i
ri(licate
(T>732oC,;
structura
otehrlui maraging este
lil.:11,1,,'1,:l:
r,,r r.ir.i-r.c, independcnt
d"
"itu;u
;;;;"i;.'rt"i".,r,
se trans-
r,r'rrr
rr urirrtcnsitir,
stnrctura
cc se pistreazA
upoi
fi,riio
""f"
mai joase
ll r)
l.'1rrlr'r'rluri. Mirrt('nslt{r olchrIiLrr mirraging t,sle
Jrllrsticil
(l;rtoritll (\,n-
llrlllrlrl foirltc scirznt de <':r|lron. lmbtrtrlnirt'a sr.facc la 4l]2,'C. ltczls_
lr,rrf ,r rl,'. r'rr1x'rc,la tractiune variazi intre (l Z7i . . .2 246 N/mm3), (llr0 . . .
lllll ktil/mm?). Se foloscsc pcntl.u tcmperaturi crrprinsc intre mintrs 100
ql
lrlrr',
100"C.
87. CU CE PROCEDEE SE SUDEAZA OTELURILE MARAGTNG
fiI
CARE SfNT PRINCIPALELE PROBLEME TEHNOLOGICE
SPtrCIFICE PENTRU FIECARE PROCEDEU?
.
Sr, srrdeazd prin toate procedeele de sudare. ln rrrma suclirrii, local,
,rl,,lrrrilc so imbogdlesc cu Ni, element
l-gen,
ceea ce produce o inmuiere
lrr ,rr, ;r zonir, adicd o reducere a caracteristicilor mccaniie.
l\'ntru a reduce cit mai mult Z.IT-ul sudarca se facc ctr cncrgie I,,'1.
,ll rrr,ri mici
Ei
firi preincdlzire, iar temperatrrra intre stratrrri nrr trc_
1,.1,,
.ii
fi. mai inalta de 120"C. Sndarea se ext,cutii crr r.lnd'ri fililorm(,,
.r
!
rr,'7'-t mare de sudare, urmarindu-se asigurarca rrnoi riciri rapidc.
'l'r'('buie
asigurati o curSlenie perfectir, iar srrclarea trollric fcritir de
Irrr1, rlifir"uc. Incluziunile provoaci scdderea proprietiJilor mccauict, qi in
,,p, , i,rl ir plasticitdtii.
l)irtoritil continutului redus de carbon, otclrrrile maraging zllr o ten_
r llrr (, r rr,rlrrsi spre fisurare.
M;rtcrialele de adaos trebuie si asigure cusAtLrrii o compozi(ic chi-
rrl, ,i irl)ropiatd de cea a metalului de bazd, si nu introclucri gazc irr lm_
lrlrr.rr l in cantiteti mai mari decit cele permisc
5i
sir asigrrro plotrr,fla
,
',r,tr;r
impurificdrii sudurii.
Zona influenlati termic arc trei zone:
l) ZIT 1, unde incdlzirea in timpul sudirii a clcpiLqit 732'.C; ofchrl
I r
',,
, in domeniul austenitic qi la rdcire martensita se t|ansformi in m;rr_
t,.rI il;r ncimbitrinitS, moale in comparaiie cu cea imbdtrinita
2) 7,If
-?,
unde temperatura in timpul suddrii estc cupr.insir intrc
, r:l ('
Si
597oC, domeniu in care martensita se transfor.mi parlial ir.r arrs_
I I l,r La recire, zona respectivi are o structt-lre martensitici cLl austo_
',il.r
Iir) (lispersati,
mai moale djn cauza austenitci. Zona nu miri l)oat., fi
r,.l,r, rrlir prin tratament termic fiinclca austenita nu di prccipitate.
:ll ZIT 3, unde temperatura nu depdqegtc 5gZ"C
Ei
nrr so plotlrrcr
L .,r ' l( )r'mi"iri structurale qi deci caracteristicilc. rnccanicc nu sc modificA
rrrrrilictrtiv.
Inmuierea este foarte accentuatil lingi linil
,, (lislanla
frrtil dc lirria (l('
trccorr. cr.c;;tc, s,,
rl('lrcccto r1i pc mir-
mirrcStc
;i
cltrritatea
l;r nivr.lrrl metalu|.li do baza.
ll'rtnr sudarca accstor ot(,hlri (clc
rrl
1rlrrcr.clcclc
WIG
9i
IUIG.
m'ri l,rln(' rnlrtlttrlC s, r'lrlilr fo
lBl
In timprrl
sutl{rii rijrlircina
r,.nr.u'.io'uiiii'o"'"J.i',ii,,1":l::1.1'l^crrrjirltrrii
sc protcjoazir
trr gaze
i
;r(taosuri de nrrion. r^
^---.-
ttrlc
sc rt'ctlmandi
introclttr'(
r'(,a unor a rl a os u ri d_e- oxigo" r.'
".go
n,' io'; ;
"ilfi"i,',Tili
r;
sr, ollservd
ci:
$:tr:lla
caracteristicilc
mecanice
oblinute prin
-.
plasticitatca
este mai bund
r rir A4:r:J-380,/" tMtr:\ .4^ :::,Y:9\!r:5-120/o
(MIC): (wt(;)+i,to:tt-sso7,-(Mi_e;.:i_adil,'|iilai,
,,.',,,
u."3,l1i,t"il"jt:1"^,3:-,T::t"-lqlF.
sinl d;- aceraqi
ordin de
:Tf":i: 3
i mbi n-rilor
este' oe o, c o
Jo,6;;;
;#i";i
#ii;l
(
rrg('re
a mctalLrlui
de bazd.
11 "-:L"::l
-3"y:1e
cu arc electric
ai
sub
r('z.ltate
-rr"rrr"
a""it*il
ffJe"u ill'j",u:
#rif
o
""ut
de ftux se
1l "yr.1
in care, dupe .ra""u,
"u
rrr ljdr.e,
oupa sudare,.se
Jace un tratament
termic de
:l.llll,,:
dy".,.t1t"a.
in zrT
se apropie
d. ,,tvei riili"ii,i.
^^
,-^_,
rctltrc var.iafiile
ci.
de nivelul
metalului
du 1;;
ambele
sudare, se face
de grosimea
Tabelul XLtt
.,,..^^Tratamentul
de imbdtrinire,
dupa operatia
de
4{r2"C.rimp
de 3...I0
h, durata
d" iniarri"!-
a"'pi,i"o
p()nnntelor
ce au fost sudate-
D. SUDAREA
OTELURILOR
MARTENSITICE
$r
MARI|ENSTT0_FERrTrCE
88. cariE
slNT PRINCIP-ALELE
OTELUFI
MARTENSITICE
'T
MARTENSITO-FERITIOE?
,,,, ,,,,1,'1,,.1"11"','.',':;;]l;jl
Ji,f"t;if"iiij_i:ji::j:
unere
mdrci mai importanto
(i,fl'str)ndcrlr
unor otcluri
marteIIsltlce de dlfcrllo
lrovcnienrc
s l.,{s
DIN
oa.r'.c.)
Nr de f.b.i-
,u9"'.'{'.,
/
em
I A.tSr
|
(s.u.^.)
4:tt
:Jl,(:r.l:'{}
\2tt1;11,
4o2t
I zxrs
lt:Hrey
z 20c 13
l
I
I
Z )tt(:t, 1:l I
-t
j
\:li)(:rjuot:l
I ,r
120
t x1?I12
i1"l',1
I ll:l
1t|3
B-l
St
7' b?lul X I.ra
(;.,rrrlonrlolll|l
uror olohrrl ntfta6|rllkFrorla106 da dllorllo provelrlonlo
|
171. Valorile indicate sint informative, recomandindu-se cletc,r'mi-
lol cxperimentale pentru fiecare caz in parte.
81}. CARE SINT PROBLEMELE TEHNOLOGICE
SPBCIFICE SUDARII ACESTOR OTELURI?
l','Dtrr,l imbinarea acestor oleluri se utilizeazd' in spccial, sudarca cu
,rr
'
, 1r., tric descoperit
Ei
sudarea in mediu protcctor de argon.
pentnr
im-
lrirr.rr,.,r lirblelor subliri se ulilizeazd sudarca cu gazc.
l1'r'incllzirea. In urma ciclului termic de sudare, accste oteluri se
r,rJ,., in zona de influenld termicd, cipdtind o structura martensitice,
lr t,,r'itir capacititii mici de deformare, in condiliile unei construclii ri-
tii,L',
irpare pericolul de formare a fisurilor. Fisurile apar, de obicci, in
rrltrrrrrrl stadiu de rdcire, la temperaturi sub cca. 1b0"C. Tcndinta de for-
rrill. ir fisrlrilor este mai evidente atunci cind olelul are un conlinut ri-
,1t,,'r rlc hidrogen.
l\,ntru a preveni fisurarea metalului in zona dc ilrflucntir tcrmicil
', ,,
'
rnandA scdderea vitezei de recire a piesei dupd opr,r.aii;r dc srr-
,l.rr,
Vitcza de ricire poate fi redusa prin preincalzirca piesei ta lJ00-
llli)
('
li
prin utilizarea unor regimuri intensive de sudare.
-
lrr labelul XI117 sint prezentate tempelaturile dc preinczilzire
;i
re-
1
'
r, r'(' in funcfie de compozitia chimici a metalului ce urmeazd sir f ie
I
'r'r'i ncilzi,rea se aplicd qi inaintea operatiei de prindcrc in puncte
'r'lrui'. lncdlzirea piesci se face uniform qi lent.
'l'rltamente
termice. Pentru evitarea fisuriirii este neccsar. ca im-
l,,rr.rliio sA fie tratate termic imediat dupd. sudare,
jdri
a lirsa picsa sA
, r.r'('lsc6 sub temperatura de fisurare. Structrlra optimi lr motalultri
',r..rlrrrii ;i
a zonei influenlate termic, care asiguri imbini-rlii o plasti-
, l,rl,' sulicienti, este structura sorbiticS. Accaste structrlrd sc poatc ob-
1rr,
(lir(ar
dupi sudare
Ei
inainte de tratamcnt termic, piL,sa cstc rircite
'rl,
lirriir clc transformare martcl)sitica. La aceasti tempcraturir
l)iosit
lr( l)ri(' m('ntinutA un timp sulicicnt, pcntru desdvirSirca transform{rii
rrr.rrlr.nsitic:e,
In accst scop, picsele sc ricesc dlupir srrclarc la 1ir0-200 C,
x15crr3 |
4 r2.t
I rxr3 l7.t2ct3
Xl0crl3 I 4 006
lt,2 ,
|,,1
<1,{)
0,0 1,0
Comportare
bune la
dare
Cu rdcire prealabile
Ia
150-200.c
Comportare
mediocri l!
sudare
Nu se recomandd
sudarea
I lrr lr r :i(' rji climinarca
nl', lrt,zi austcnitici cu
I lrrl)i(,(lica c()roziunca
l |llllllui tcrmic.
I'r'ntru imbinirile
lnrrr
l o
(:
,j,uht,lul
Vrhrllc uztltrlo o16 a6ntlonrarllll
do
Drolnclllzlra gl rovGDtro . rDor orolurt olftr16
xr,t
tcnsiunilor int(rrnc. ln accst caz, sc vor utillza
trrnlinut scizut dc carbon sau stabilizatri, pcntru
intercristalinS, carc poate aperea ln urma trata-
care nu sint exploatate in mcdii gazoase bogatr
C,rtrt)('ziitr .rrlr,icit.
%
1,0
Irc
Fc
irr r,rrl[, clar sint supuse la qocuri termice, pot fi uti]i1ate materiale de
rr,1,,,, , r'rt conlinut irarit de nichel (aliaje Ni-Cr--Fe). Deoarccc metalul
rlr,lrr;
(u
aceite materiale are un coeficient de dilatare apropiat de al
r,lr.lrrlui martensitic imbinerile pot fi supuse
Ei
tratamentului tcrmic
Sc utilizeazi mrmai inveliSuri
9i
ftuxuri bazice care au o rezistentA
rriri rnirre la {isurare qi care introduc in cusiturd o cantitate mai redusl
rh, lr ir lrogcn.
It.iitru a limita cantitatea de hidrogen introdusl ln metalul cusi-
250-
|stc obligatorie uscarea electrozilot inainte de utilizare la
lll;i;ili"'?"':i;,,i":";:f,iJT
menlinute
circa doud
ore, dupi care sint
.rcj.
asiorrr,.i- in .,,c*!t-x
-,
1?T:nt"l ,t""mic
de revenire.
Un u."_uieJ
, timp de doud ore.
in tabelele XI.l gi XI.ll se fac recomanddri pentru alegerea mate'
r l,rl,,lr)r de Sudare,
E. SLIDAREA OTELURILOR
AUSTENITO-FERrIICE
90. CARE SINT PROBLEMELE 1EENOLOGICE SPECIFICE
SUDABTI OTELURILOR AUSTENIM-FERIIICE?
Aceste o{eluri con{in circa 260/0 crom
ii
5olo nichel, sint magnetice
rrrr proprietd{i situate intre cele ale olelurilor feritice qi ale olelurilor
,t,,rritice. Deoarece au tenacitate relativ redus6, ele nu se ttlilizea:z6
Lrclurilor se formeazi zone cu greunti mari
fi
structuri sensibilc la
L,r', )z illnea interdistalina.
L)upe sudare, printr-un tratament termic la 950-1 000'C, se re-
I r,, lcnacjtatea normald a otclului.
Slrdarea se face in.conditiuni optime prin procc'deul manual cu arc
,l, ,1ri(i, cu electrozi invelili. Sudarea trcbuie si fie executat:r rcspectin-
.i' r'oridi!iile date pentru sudarea ofeluriJ.or feritice.
(iir
matcrial de aclaos se loloscsc, de r.rbicei, elc'ctrozi austcnitici, dar
rrrrrriri irr trcclc cazuri cittd collstrltclia ntl estc stlpust-I la variir!ii mari
(1,.
t (.r n p('r'.rturt-l . It caz contr r, l,rcbuic si se r-ltilizcze matt't'iitle de
tu.nlru
constructii puternic solicitate, cum sint, de excmplu, recipien-
r,.lr. riub presiune.
Sr,rdabilitatea ojelurilor ferito-austenitice este mai bune dccit cea
, ,lr,lrrrilor feritice, dar mai slabi decit cea a olelurilor austcnitice.
I ri rl {ragile, la sudare apar ugor fisuri; acest risc este, insi, in oricc caz,
rrr.ri rnic decit la o{elurile feritice. Ca
Si
Ia olelurile feritice, in aPropie-
cicltt
asigttri, in cirjaturl
':'-"'-'"*'
!s''r.': ue revenlre'
Un asemeneN
t.,,n,ru,.,tr"il';;"i"#i;;;i{d:.r.fi
:t".1"i::lli*irr:":fl
i?",1?T'?::i ta rr('r) t r rl tcrmic piesa
ur,".,:1i11 pin
"'i"";;;;tiia""camerei,
deqi in
lrrrrl s. obtinc o structure
fine cu proprietdti
;;;;;i;;
satisfdcdtoare,
tn
:il
;
ll''lil,
# :,1: ::l?"'T,'"' ",D"&
ii; ;il;; ili'il;:
"'
se ra ce imiial
*t.i,, ru,i giu.oi;;r;:;;;&"1tji
il"?,1?"J1Tf,"Jer.,"i
in"ii"-iu-o[iin-"
i
:lt:,#i"1*'i!i;#ft
y?:Ti?1i,,,:tfi*:,*",,.""q,,;.1x?:lf
,f
:,;:lr
ii11,,,,,1.,;:l
-:?,
;;"l3:fr.,fl,::-
"f;.,;"*;';;"i;H,;iii,'fi
, t.ut,,"ntu_
.r r i m i,,ii, rpr,,pil;ii'
;;
^"'il:ffi
,l'::
ffi;.lt:
:;,i1"::
""il?ffi",#i
s(.,iz.L (1.
r..r.lr.n).
Dacd
se execute
"";;;;,;;"u";;
pit
fi tratate ter_ rr(.,
'.i.r ir
(.ilz.l
lrrcririlor
d^e,reparalii,
."-
"tiffr"rri.
#lie"iur"
de adaos irrr',lr.rrilirr'.
Irr irccasti
situatte trebuie.avut
in vedere
cd asemenea imbi_ nlfr srrl
miri pulin
sioure
in
-
exploatare,
Oato"lia
-irJivelor
ardtate in
.,rrrir,rt't
-\rr, ,,srrdar.i i-nine"irir
eiero;#i';;";;:,;il
austenitici
nu
pot
fi rrlilizrrti
lrr r.rrrrstructii.exploatate
f ,i _"air-S"r?r.b"gat
in sulf, la
::l',lillilii
s,rr)'sc
i,r exproaiare jocuritor
t";il;;".;;-i;
irbine"i tu
""",,
s" rrr'r')r' r'fn'|
lrrrca unri tratament
t""-i".' u"u"li,
'pi'nrru
imbinaritt. ,
' \
|
) t,
';
r t i r l |
,
in mulirr gazos
bogat in..rlt
=e-
uiitir"uii,#u.,""rur"
de ada.s :irurtirr.('
c,r
mctalul
de bazi numai p"nt*
;liirr;-l;2.1j
straturi aoli_
(;rr('
l\.
srt)raf.l;r
carc vine i"
"ontJ"i'".i
#;'tr;*",;;ir.
In cazul. tn t ;tt c I I itttPrtnc nfcctrrarea
rrnrri,
tratamenl
,""-f",
," l,if,1ia metoda pla_
:l'Ii,,l,;ll
il:1,,'J:,'jililji;1J1""h.""'1
r"";;i;'.;;;fiil
eiesere pracat,,
r r; r... r' r. r r, r *, i:,
"
i',,,,,i
" "'i'
il] i,.i"'
rl":fi"dt;::;ilX#ll?lr
nrul; ttttnt ri irrrlrrr*irir.irca
strucrrrrii
i', ,;;;;' ;:j';;ii',i;r';'i:l.Li"i,
n",,.-,1_
I r,r
185
Rduos lcritr)-ilust(.nill(,c
t)(,nl.r
sirrni nnrirrrl.,,,",, .._ ,,..j^..__.':l
il
.cvitir.
irpirrit.iir lul()r (lcformatrii
$i
:):,1: *:i:11',?:^':j, 1.o_,,,.T,,1,,.
".
,rl,,iirl:ii'il;;1,:;,
:iiiii",i:':'-:l,i,,li,;
adaos austenitic
li a motalului
ou f.,orJ f.,.ii,l_,iii.t.,,riti".
F. SUDATiEA
OTELURIT,OR
FERTTTCE
9I. CAT'I' SINT PRINCIPALELE
CARACTERISTICI
ALD OTDLURILOR
FERITICE?
lrr tabclrrl XI.18
sint indicate unele md,rci de ofeluri
(br$londenla
unor olclu.l ferltlce de dlferilo provDien!o
SPECIFICE
feritice.
Tabetul X Lta
7(lr
(lt. !i. tn'nrinid)
rl Trr
I i(irl7{)
DIN (R.F.c.)
GOST
(u.R.s.s.)
AIINOR
(r'!btD)
AISI
(s.u.A.)
403
Nr.
\7G 13
4 000 0x 13
(oH13)
26c13
XTCrAl 13 4 002
i
40b
I
i.--------.---------'-
I 43u
I
l----
i
_
-
-_
X8Cr 17 4 016
x17
(H17)
X8CrTi 17
X10CIA l?
.1
510
ox17Ti
(olr1?Ti)
4 713
Xlo0rAl 13
4 224
Xl0CrAl 18
Xl0CrAl 24
Xl0CrSi 29
4 742 x18CIO
(H185Iu)
4 762
4 772
x28
(H28)
x25'I'
(I12r-)1)
I8{; 187
Accstu olclurl tttt stt[t'rii tlitttsfttlmdrl strtrcturalc, dln clrtl <'auzl
rrrr r;t' clurificA prin
('irlito. '.lot ditr accastir t:auzi lmbinArile sudate din
"l'
l f('t'itic nu mai pr)t fi
jnfltrcntate
prin tratament termic'
(lrmpcrzifia
clrimici a otrclurilor feriticc se caractetizeaza printr-un
,,,rrtirrtrt clc 13-300/o crom. Odatd cu creqterea conlinutului de crom
, r',:ilc rczistenla ofelului la coroziune, dar cresc
ai
greutalile Iegate de
l, lrrrica sudirii.
I'rincipalul neajuns aI imbinirilor sudate din acste olcltlri il con-
,
trlric faptul ca ln procesul de sudare, in zonele incalzite la tcmperaturi
;,,:,lt:950pC,
""
p"odrlc" o creqtere importantd a
grauntilor' Din accastl
i,,,rzr1, zona de influen{i termice devine foarte fragil6. Fragilitatca se
rrr,rrriflstd printr-o reducere a unghiuiui de indoire (uneori sc rcduce
Lr lr)-20o) qi a rezilien{ei (pind la 0,&-0,8 daJ/cm'z)
[17]'
Tot in accasti
,',rrri metil.ul capate o sensibilitate foarte mare fali de crestituri, cu
rtrl. trai mare cu cit e mai ridicat continutul de crom.
92. CAIIE SINT PROBLEMELE TEHNOLOGICE SPECIFICE
SUDABII OTELURILOR FERITICE?
I'rocedeele qi regimul de sudare. Procedeui
$i
regimul de sudare tre'
lrrri| astfel alese incit zona adiacent6 cusaturii, in care se produce creg-
t.rf ir cristalelor, sd fie cit mai ingusta. Este ra{ionali utilizarea acelor
l,r',x:t'clee
qi tehnologii de sudare in cadrul carora cantitatea de cdldurl
t,,Lrrslerati imbinirii este minime' Altfel vorbind, pentru aceeagi sec-
lrrro
a cuseturii sint avantaioase acele procese tehnologice de sudare
L,r , irlc coeficientul de participare a metalului de bazi la formarea cus6-
r rrii ('ste cit mai mic,
l)rin aceasta se obiin doui efecte favorabile. Pe de o parte se in-
l
rlrteazi regiunea din zona iniiuenlati termic care a avut in cursul sudi-
r rr o struct-urd pur feritic6 qi in care creqterea griunlilor este deosebit
,1,, r'apicli. De asemenea, vitezele mari de ricire
9i
timpii scur{i de men-
I L|ft! care rezulta in asemenea situalii, Iimiteazi desfagurarea
procesu-
l,ri (lc
cregtere a graunlilor.
Rezultatele cele mai bune se obiin la sudarea cu arc clcctric cu
, t, r'trozi invelili.
Preincdlzirea. Deoarece o{elurile acestei
gl'upe sint fragile la tem-
t,r.r';rturi
mai joase de 120oC, existi pericolul de formare a fisurilor in
'rrrrrr
procesului de sudare. Din aceaste cauza, este recomandabil ca picsa
.,r rrr. prcincilzeascd pentiu sudare la 150-200"C. Temperatura trebuie
nr, rrliriuti intre aceste limite pe toata durata operatiei de sudare' Nu
, rrlcomatrdi clepdqirea tcmpcratur.ii de 250"C, pentru a nu extinde zona
r r (,u'('sc producc crcr;tet'ca griitrlllilor.
**r*m[tr**+n*#t*1ffi [-trtr$
n,,,,,.,T"n|;X
:lr'j:*i:l:"
#,Xl:l'"t"
de adaos
ausrenitice
atunci cind im.
llllj ; I, ;lfl
ffi
;::"'.1
i:!;,ff
H"f"1?.,i*'# :: *,,*
Ll#
;l,l;l;'i,'r
;;,,:
;T lli':i#':iii
ii" 3r*f
'
"Hil:l
r
g:rli]l
tl*lti
Matorialo
do artaos. Srrrl
nnt:1"',*":1'"1*h":iil;;''l;:"T:",*,f;ixl;,lffi
i,
"'i"-f,
:";""'f"3
"#H:
l)rrcii imbirrarea
este exploati
r.
(r('srtf.
se Dot rrriri?. ;,,^^,-ltL llll;,T
q"ail gazos
cu conlinut
j1lT'
l,l:, ;
j
l
:,,:iu
:.""
p,r
"
ii r r," 5r""Jt"f
i #i,"T"il:ffi
",:X1'Ji#i?!::Xj
zrrt do ni< hr:l, dc tipul 2b/4.
|;,.ilti#lg:r:: :."-:l:|"="e,"qparea
materialelor
de adaos au sten r- tlcr,. J);rr.ii imbinarea
,r;;;;,_-
..
llrdrel'rareror
de adaos austenl-
o(,ro (.it
Lr i..ncta rahn^-^r,._1
=-l]9
tratate-termic,
trebuie avut
in ve-
ff l;ii:l;::j;,,1:--l;,:lii:i,lj:iiiyi'q'JTd::',ii;*lTlii"oll,TilJi;
:i&lili
|ii'#f:i;1,:1"';:"*Xil;1 4'..t"ii*i;";:::f
fr";}?,iTili alq;t'rca
rrnur mate"iaie
;;-;"
-*""'
^cesr
lucru poate-fi
evitat prin
eu cl,,m.'te .r^r,ij""L,"^
"i..,lo:f,"__"."
:ontjlyt
redus de
"""to"
.u" ,tliie
il,;"*i'';"JL"o;!;f;:'i"?:.:ll:1.:;!li;"sjAff
:"'i::"&Tffj'lT
l',1'il,.'',lll,',;'i1,,?j11i;1"*'"""'*'T':{l
Trii
["lii"':,":i""'lH:"fi
il ?.1il
jL,
^
m atcr i a r er e oe adaos .;;;;"#;'
$;;
"."::i,"""'l,.T,"""j,:
lor f(,ritice.
ll;,1,,#,:T*::i':,,:=,:u
sint.explgatate
in medii cu surf, dar slnt stlpttse
la qocuri putern'---
-"re L4vrvdr.Lc
rn meqll cu sulf, dar
eontirrrt rirtin,r.l^
-,-;^,
,,_,"11
pot
fi.xtifizate
materiale
de adaos cu
:::1i:l:i1.i:1f:Ji:,T^lTl
g'_"
r"'ilil
"rr"i"i"""i":t1'-":,:'1"::,TX?il'i
a re <,oef i.i cntul de ditatare
rp""pi"l i! ;;i;il"r"r;;;;":
I Itilizarca
elcctrozilor
ausieni
.,.
Ii t,a,,t,t i,,
^--^ ^^
._-- , .iti:i
permite
renuntarea
la tratament lermlc. Irr c.azrrl i' care se fa
rcrrulrtarPa
la tratament
rllfcl|rrtrr .!,.fi.i-nrir^- ,^ ,.,::
totu$i
tratament
termic, avind in vedere tllfcl'r'rr{ir
<rrcficion(ilor
Oe a;f,
Lermlc' avlnd in vedere
tulrrl trrmr,,n /^r.---^\
ttare, se recomandd
utilizarea
metoa"i
si""I tulul tirml)On (placare).
'l'rirtrrmcnle
termice. Cele
mai
.bune
proprietali
mecanice gi cea mal lnr)i'r r('zistente
Ia coroziunc-se
"Uti"
prrri
"Jfi"";H
ffi;
sudurd
a unul tri,ti,mor)t
tcrmic ta Zb0.C.
in
"31ri
6t"ir"ii*
",
""J,ififr,
mai mic de mom
si
l;r B50"C la oreturite
_"i t"g"i;ir"i""_.
ii.il,,ir de men{inerc r.stc rtr. 2-jr
min penrru
fieca.e mifimeti;
;j;';"##::
peretelui,
dar nu miri mic de l/2 h.
pini
f3 lsrnpglat"*
l" BiOrc.oiesa
este rdcitir tn crrprr,r,
drrpi care urmeaze,-o
"a"i*
rr-r*-;"iqi,i
#iu,".ur,ru,
,""_ nlc llc. inftuente
favorabitd
-"i--"t". *"o*
"i,ilrniir-,i
de indoiro.
tt(.sinrut
dc sudare.
pentru
a limita
creqterea
";i:;;;;"",
regimul
de sudlre tn,brde
sd fie caracterizat
ae
-o
;;;;j;i"ilr;
micd. In acest
lBll
t(op, sc rccomirndh rrtillzarca ck'ctrozikrr subtiri, a urror vitt.zc miri
ntttri dc sttdarc
;l
a unor valori mici dc curent. Sudura se txccutit din
rilrirturi multiplc, cu rinduri filiforme. Pentru a ntr depiEi tcmpcratrrra
rlr' 250'C, se rccomandd si se faci pauze lntre depunerca diferitolor
Bl.raturi.
Dupa cum s-a aratat, in zona influentata termic existir o zonlr
fo;rrte fragild. Aceasti zoni se formeazd indiferent de calitatea materia-
lrrlui de adaos utilizat. Pentru a evita fisurarea imbinirii, dupir operalia
rlr.sudurd gi inainte de tratamentul termic, nu se pot efectua opcralii
rlc indreptare sau calibrare. Daci indreptarea este totugi lrt.ccs;rri, ea
r,r' va executa dupi o preincilzire a subansamblului la circa 300'C.
xil
ll,tBltiRt ETtnoontr
!r:r. c^rau slNT AVANTAJELE gI
DEZAVANTAJELE
TJ'IILIZAIIII LA SUDARE A UNOR MATERIALE
I)I' ADAOS DIT'DRITE DE METALUL DE B,AZA?
l)o obicei, ln cazul imbinirilor sudate se urmere$te ca metalul
'prrs str aibi-r compozi{ia chimici
9i
proprietatile mecanice apropiate de
L, mctahllui de bazl. Pentru unele oleluri aceaste reguli nu poate ft
r,1>r.ctat?l Intotdcauna, utilizindu-se in aceste cazuri metale de adaos
[t,rite dc mctalul de bazi.
Avnntnjcle utiliz6rii materialelor de adaos austenitice sint urma-
rr lt.lt,:
-
mctalrrl dopus austenitic are o alungire mare, ceea ce permite
frr|mnrct lui datorite tensiunilor care apar in procesul de ludare;
lolitll dr:formiirii metalului depus, tensiunile preluate de metalul de
rii slnt mai mici, reducindu-se prin urmare pericolul de fisurare in
rrir dc influenJi termicd;
-
o[clul austenitic nu suferi la solidificare modificiri structurale
rc rlrrc la modilicarea volumului qi a proprietatilor mecanice; prin mo-
'icirllir
volrrmrrlui apar tensiuni suplimentare, care, impreund cu ten-
trrllr.rlr.srrrlalt',
llot
duce la fisurarea imbinirii;
-
- ;nrsl.cnitir arc capacitatea de a absorbi hidrogenul care difu-
rzii rllrr zorra irrflrrenfati termic, din inveligul electrozilor sau flux gi
r irllnosf('rir; in ar:cst fel se reduce pericolul de fisurare pe care-l pre-
rlii r,ttlstcnl,il hidrogenului liber in cantitili mai insemnate.
l\' lirrgtr irvantajele enumerate, utilizarea unor materiale de adaos
rilcrrilirrr
lrrczinti $i
o serie de dezavantaje, cum ar fi:
l) Matcrialcle cle adaos
Ei
de bazd au coeficienli diferi{i de dila-
'r'. I)aci lmbinrrea sudati este supusi in exploatare ta incdlziri gi ri-
i rcl)(,1:rl(', poatc apdrca efectul de oboseala termicA; datorite dilaterii
'l,lllrir(
tici
diforitc, apar tensiuni suplimentare care pot provoca fisuri
zr)lrir infltt{'nliltil tcrmic.
1r) Lir 1(.mperaturi inalte sc produce o difuzie a carbonului din
.l;tlrrl
rlc brrzir cirtre o{elul austenitic. Difuzia carbonului cregte in ra-
I
Dort
(:u clcrit('r('it t('ml)crattlrii gi dcvittc aprcciabilh la tcmperaturi
l)('st('
ilZS'C.
L, zorrir dctirlbttrittti sc prodltcc o rcduccre a proprictAlilor mc-
('{urice; de ascmcnca, ilt zona in cale se produce cregterea colllinutultti
dc carbon sc poatc forma o pelicule fragile, cu duritate mare. Folosirea
urror matcriale de aclaos cu con{inut ridicat de nichel impicdici, intr-tr
oarccare misu16, difuzia carbonului.
3) In zona de contact dintre metalul de bazd qi cel de adaos se
produce amt'stecul acestor doue mctale. Datorite acestui amestec sc
l;oatc
fr,rrma o structuri martensiticiL durd gi fragili. Chiar ir.r condiliile
in care se menline structura austenitica, continutul de ferite poate scir-
dca sub limita necesara pentru a impiedica formarea fisurilor'. Cttnos-
<'lnd gradul de amestec al celor doud metale, se poate aprecia, cu aju-
tr)rul diagramei Schaeffler, structura metalului din zona dc contact
(fig. XII.l). Diagrama este comentata la intrebarea 94.
Pentru a inlAtura dezavantajele prezentate de materialele de adaos
austenitice Cr-Ni, se
pot utiliza materiale cu continut foarte ridicat
de nichel, din grupa aliajelor Ni-Cr-Fe. Aceste materiale prezinte ur-
metoarele avantaje principale:
-
coeficientul de dilatare al materialului depus este foarte apro-
piat de aI o{elurilor feritice qi martensitice;
I
4
s
I
a
x
lr
t
40
36
24
" 24 t4 t6 t8 20 22 ?4 26 28 34 36 J8 40 42
fig. XII.1. Diaglama Schaefller:
A
-
austenitni F
-
loritd; M
-
martensitA.
-
contrinutul foarte ridicat de nicl.rel impiedici migrarea carbo-
nului;
-
structura austenitice se p.lstreaze chiar la o diluare de B0o/e ctt
mctal de bazd; condiliile de srtdare nu modifici practic, prin diluare,
structura austenitica;
Crp.%Cr+%Uo+r,54%'9/
145 x% /Y6
191
.
-
(lr.iii
m(,tirl l (l(,1)l}i
itrc o stl.ttr,tur.it (.oml)lct
allstcniti(]e, prczint[
('
r('ristcnlir sllfici(,nt (l(,
mill.(, Itr fisurtr|r,:
. --
proprictitilc
me<:.nice
$i
rczistcr)1,. ra <rrr'zirrrrc
.sint supcrioare
nr'.tirlului
dcprrs cu malcrialc rlc aclaos a,,rtcliti",., C.l_Ni;
-
la sudarea cu aliaje de tiput trti_Cr_fe
nir cxistd pericolul
fi..;rrlirrii sub.cordon,
clatoriiir faptuiui * fria""g""ri'ire
o sollrbilitate
rnirlc in nrctitlul depus;
-
imbinarea sudatd cu acest material de adaos nu este afectattr
{l(' lrirtirtll('nlolc
termicc ulterioare
^
M.talur dcpus cu ariaje de tipul Ni-cr-Fe
este foarte sensibil Ia
f,,rm;rr(.- porilor.
Un att dezavantij
al u""iiui
-ulta'i'lsie
prelut
sdu de
t'osl rirlit'at.
.
lt toirto cazrrrile in care se utilizeaze materiale de adaos austeni_
li(1. s(' rl.fl)mitndir
vcrificarca lor Ia fisurare.
Irolosirctr unor materiale- de adaos diferite de cel de bazi, permite,
In rrrrr.k, cirzur.i. rcnuntarna ri
apticarea;;;;
;;#;te
termice, sau
fr
'|rrrcc
('irz'
ra ncccsitatoa
efect.arii-ior i"ii"t" 1l'il"i""a piesei sub
t(.mpcratlrr.a
dc prcincilzirc.
94. CARE SINT METODELE CU CARE SE POT ANTICIPA
STBUCTURILE
METALOGNAFICE
TN CAZUL IMBINARN
uNoR METALE CU COMPOZITII
CHIMICE DTFEEITE?
,, .",.1.1j'O_,.1
r:..9intre
compozitia^ chim.icd a cuserurii
Si
sfuctura poate
j'
,lll",',,,.
cu aJutorul diagramei Schaeffler.
Diagrama d fost staUiliti-iu_
rror-sc tn conslclerare acliunea
combinatl a elementelor feritizante suL
f,rr.6;1 11nu; continut echivatent de crom
s;
;til;;';;;inat6
a etemen_
lr,lrrr nrstcnitizante
sub forma unui coniinut'
""t
i""lurri a" nichel. Una
rlirr lclr(iile utilizate Dentnr stabilirea
""ifri"uf""tlrf"i'
"rom
(Cr.) gi echi-
virl{.rtulrri nichcl (Ni,) este urmdtoarea:
Cr,:Cr+Mo+0,5
Nbf l,b Si;
Ni":Ni*30
C{.30 Nf 0,b Mn.
Irr irrr.astir rcla{ic conlinutul clementelor se introduce in procente.
_tlrrci
arrumitc compoziJii. chimice
-
ii corespunde un punct pe dia_
Jl'rrrnir, <:arc prin pozitia
lui indice cahtativ stiuctrira-'cuiaturii,
lar in
(:rzul
slnr('turilor austenito-feritice (AfF) di inclicafii
9i
asupri conli_
r rr rtrrlr ri
1;r,lrcpnlnal de feriti.
.
(lrr
irjut{r' l. accstci diagrame se pot anticipa
Ei
structurile care se
| , ) r ' r r r r
.
i r ./ i r lD ( irzul (lnc[
cusetura se obtine prin topirea impreuna a unor
rrlirr.ir'
.r'rr .(iompozitia
chimici mutt aiferitl. i"' i;e.- *ii.z ," arate un
l.),,..,',1,,,1]., :11: llll,_'l:."
a rliagramci Schaeffler. Se co"nsidcrd c
ai
tr punc-
r.r,. (l
r (rt.r;jritma
coresplrnzitoare
aliajrrlui a. rcspc(,tiv b. Cole'clor16
l)[r(
t(' ln' rr|csc printr-o
dreapti (.are
se imparte iri tOO parli egalc, in_
cr'pirrl rlirr prrrrctrrl
b' Punctui c, c irltrctt'ristic pcntru
iir,itrrrir,
"i
ut
line
|$:
rl;r|ir sogmcrtttl l)c
('st(: ('gill ctt vrtlottrca
l)roc('tlttlalii
rru cart'aliajltl
,,r1"
,,,rrtlibuic la formarcir <rrsirtttrii. Ilxcmpltrl din fignri coresprtndc dcpu-
rrr.r'ii unui rinrl crr rrn e'lcr:trod artstcnitic pc un metal de bazd cu cusit-
trrrir pcrlitir:4, atunti cind participarca mctalului dc bazd la formnrca
, Lrsirturii cstc clc 10-1302. Cusetura
irlt.o structttr.l martcnsitice cu sen-
:,i lrrlitatc la f isurare.
ln cazul sudArii a doui metale
rliforitc, cu un clectrod diferitde cele
rlrrrrA metale, structura se determina
r rr ajutorul diagramei, in modul
rrlmitor. Se unegte printr-o linie
l)unctul
A cu B, corespunzltoare
ol('lurilor care se sudeazd intre ele.
Sc stabilcgte pu,nctul C corespunzA-
lor participdrii celor doui metale la
lrrrmarea cusdturii. Se uneEte acest
l)unct
cu punctul D, corespunzitor
,.j'.trodului. Cunoscind participarea
nr(.talului de adaos la formarea cusdturii se poate stabili structura apro-
ximative a cuseturii, utilizind metoda indicata mai inainte.
Dupd cum se vede din diagrame, metalul depus cu electrozi de ti-
Drrl
1B/B se gesegte la limita inferioarl a stabilitd{ii austenitei. Din aceasti
lirtrzi, chiar la diludri mici pot apdrea formaliuni de martensiti. Pentru
siguranld se prefera materialul de adaos cu o stabilitate mai mare a
;rrrstcnitei, de tipul 25/20. Acesle materiale de adaos, datoriti con{inutu-
Irri ridicat de nichel, impiedica qi difuzia carbonului. Au insd dezavan-
tir.irrl ci avind o stmcturi complet austenitice au o sensibilitate mare la
Iisurare. Rezultate mai bune se obtin cu materiale de adaos cle tipul
:,15/12 sau 18/8/6. Din diagrama Schaeffler se observi cl metalul clcpus
.rr aceste materiale de adaos are o stabilitate mai mare decit ccl dc-
prrs cu materialele de tipul 18/8. Aceasta inseamnd cd
Ei
la diltrirri mai
nllri metalul depus igi pdstreazi structura austenitice. Datoriti conti-
rutului mai ridicat de nichel, difuzia carbonului este mai redusi. In
','mparalie
cu metalul depus, de tipll 25120, au o rezistenli mai marc la
li:iurare, datorite continutului optim de feritd.
95. CARE SINT REGULILE DE BAZA CARE TREBUIE AVUTI'
IN VEDERE LA INTOCMIREA TEHNOLOGIEI
DE SUDARE A UNOR IMBINARI ETETiOGENE?
La intocmirea tchnologiei dc sudare a imbinlrilor eterogenc trcbrtic
irvrrt in vedere urmitoarele situalii.
ln zona de contact dintre mctalul de baz6 gi cuslturi, ca trrmarc
:r lrmcstc'cului dintre mctalul clc arlaos gi t'cl clc bazi pot apiircn zont'
llirgilc. ln accstc zonc cu plasticit?rtc rcdusil pot apitrca fisuri in timprrl
t
i
3
\
..\
Ctom e.hivo/eni
r'ig. XIL2. Structura zonei inte.medlar'()
determinatd pe diagrama Schaeffler.
lil
Ii lrrl.r su (lirl t
t93
Itiltirn]clltullti
tcrntic slrrr
rlim.nsiunilt:
a('('st('i zor,,
l:]..,:.1'ul'"'l::l''
ll'rrtrtr
a rt'dttt1
l:1 minimum
sir asili.c(' .;
t;'';;;.:i;,;;:;]'::,.Lr1t)trr.
r.rtiliTirt;i ()
l('lrrr('l(,gi('
a,'-",,Ju,:,1'"".o
ili;; :;il
fl iilll i,l',',' ;'iij il,ii:'il:'.lill,'",,T
1.
l ;llll
''
i,'':
J:ij 1 J'":ff :::
1,irr',,,,t,r'",,ainli
i"";:;l
laptuhri (ir
ir(('st
l)t');t'(l.rt ('s1('insLr{it
de o
i.rrrr,rrrrrr
r,, ,,t,,-=u;;il;;;Xlij.il.:jil;1"1,,:;;i,::,1r..".,,,i,
rur,"i.e"
!-"oI
,',.,,
o,1:;1.t"";fi":X':1i#,:"r"
::
produce
o diruzie
a larbo'urui.
Dezvorta-
.uiu
i,, ,.,,,,t",ri,;e
*i,fi.li,fil"r?
-H":"1t""1:
i;[irj::"iru:,i"'jH,:ji:
l.lil' ,;',', l;;;:'rt"
'I?,'JT:,
l,
a"easta. re"mpE.aii,.I."ij.l"*""r
de diruzie
;
.
i' r r,i. ;i r i i
;
; ;" :; i' J':
"i:,:i,"1alqii*:::,,i"
Ti,"JiH1;::":t:
tji
,i-'i,'l^,,1'i,l;'il'i:T;:""T'
l-a s"'oa''ea m"iu"tiiJ
"t"",.o,i
inver'iti.
t
ll,l
l lil
n ll, ffi
"tt
"
:#,?:t:t -i:.ii':
ii':"
i$:i,1i:
":',
5?"f,:
","it
;rvr;rlitia
fonomenutui
ae-air#elemperaturi
mai inalie
de 425"c d"t""#i"i
,',,*,,',1;",11:ol:
i3*
j.rX.f"-sgy:
renomenul
de diruzie au o influen{d
f,.r.ir('lr,r.zoni
Jl"
".,I#lifl,
rmbindrii
sudate, datorita
neomogenitdtii
d.i_
v'),;r *p(,ri
r'"gii"-i"!olr"i"t!*;:l;,":"
plasticitate
""a*a"Ei
poi'pio-
Avind
in vedere
situatia
ardtat,i,
tehnologia
de sudare trebuie
sd
t1'sl).y.t(,.r
sorie de reguli, cum ar fi:
,",.,,,,,1] l.""Jl.l,i;"Xlln"r""_1,*a
mcraturui
de bazd, regimur
de sudare
vir rr .i m i r r irie ;i;"
";#ili:i
uy";i":,"""#:i' iJ #S:iE;it#n"fr,,i
s.t s| r'x,.(rrtc
ilt straturi fililorme-
2) Deoarece
zona de c
ccrr nuri sr'nsibili
1u 1;.r"uro^nt1!!
dintre
cele doud metale diferite
este
lvrt;rrr. t,rirt{.
tr{,r'oriic
b..,.r.ol-olt
punct.de
vedere
construcriv
tretluie
rill.itr. r';rr.,.'11'f,;'..:;
',.,;;!,)"'; oe la o
Srosime
ja
alta si torto
n"."!uiuri-
r,ur,, r.vrri,r
''f,,,.rrrt
clo .r"rrar,lio"3l"lljlarea-tensjunilor.-ln
special,
tre_
r,,,,
,i,,,',,.
r,, ,.,,,i,i,rin"
i,Lii,jiiii#.oi,iii",q:?3.';lij:
:,ii#iil:"r:,j"#i;
,lr,,.r'.j"r.
(.rr
rtr.rm.rrrr
mi.. Aceste nepa_trr rn deri-.Si;r;;;;"
apari(ia
unor tr.illr'i {ill.r' \,,
l),,1
,,\lilrdo
in cusature
sau in meta]rrl tle bazd.
.
:r) ll,.rist(,nr.r
l,r rrrpel|
a, cusiitur!.i
nu t""uri"-la
iL mai mica de_
(
rr l.zi(r{.rl;r
nr(.rir;ului
mri slab, p".ti"ip"ni
ll"i-Uinji..
l) l),,,,a rr,cr, lu sudaro;r
; ;, ;,
ri,,i,,
"i.,'
l l'
;'";
;:#X1;;:"
[:,X,,"","T":i,rff
'
!: :'. f lX,.f,"i":i
:"j :X.?:
,,,,. .,],,. l.:l
imbinrtrile
d:n
1t9]uri
diferite,
condiliile
de sudare se re_ rtr,,':.,,.irr
J.t,.rrr.r.rrt, dut),i olelul ctr srrdabitirarc
i,]"ijiii"ffjl.
.
r,) ln r';rzrrl imbinirilor
eterogene,
tensiunile
i;i;;;;
",,
pot
fi com_
jil,j,,:l;';:1,',1;j;;,i:',i:;ll",Ji.,"T:nr rermic^dr,;;i";;i;;;;,.
rn-rimprrr
in_
r'i,.rilir,,r" ir,i,,,' ,i:,;...,.'bil"
':t"'spar'
dar in timprr'l rircirii,
datoriii pr',-
e
(
elol dori motale,
apar tt,nsitrni
'noi,
llrl
rlr.or,r.lrilc d0
(:(rlr,iDitialr'.
lr gt,ncrrrl, lrirtilrn{,ntlrl tcrmic rrpli<:at tmbinll-
rll{)r ct('rogcn(' urmirrciitc lnlirturirr('il zon0krr cu stru(iturii fragilir. Se
rrplir.ii, d0 obicci, tl'irtamcntul tcrmic in(lic{l pentru o{elulile mai grL'u
,,rrrl;rbilc.
$6. CT) METODE TEHNOLOGICE SE UTILIZEAZA
PIINTT'U A IMPIEDICA FORMAREA UNOR
PtrLICULE FRAGILE?
l'cntru a impiedica formarea unor zone fragile gi fenomenul dc
,lrlrrzic, in afara utilizdrii unor materiale de adaos potrivite, se mai uti-
lr,'irz:l
9i
alte metode.
Metoda stratului tampon. Metoda constd in depunerea prin sudare,
p' rrrrrchiile metalului de bazi, care are tendinta de cdlire a unui strat
, I rrr ir{<'l care nu are aceaste tendinte (fig. XII.3).
(;rosimea
stratului de placare (tampon) trebuie si fie cel putin
,11:rlir cu lelimea zonei de influenla termici. Grosimea necesard se rea-
lr.rr"irzir din cel pulin trei straturi de sudurd. Dupd prelrrcrare, grosimea
',llrrtului de placare nu trebuje sd fie mai mici de 5-6 mm. ln cazul
r.rrrliilii unor oteluri cdlibile, stratul de placare nu trebuie si fie mai sub-
(llr'dc 9 mm. Pentru placare, metalul de bazi se preincilzeEte la tem-
lr,,rirl.rrra
prescrisi pentru respectivul ofel. Dupi placare, subansamblul
..,'riupLlne
tratamentului termic prescris pentru metalul de bazd. Trata-
rrr, rrl.rrl termic urmereEte eliminarea tensiunilor interne
$i
a transfor-
rrrrrrilol structurale care se produc in zona de influenle termicd in urma
1
'l.
r'irii. Stratul de placare se ajusteazd prin prelucreri mecanice la forma
t, r,ilrr|ii indicate in proiect. Sudarea in rost se execut:r cu electrozi si-
^N1^N
Fig. XIl.3. Schema meto.lei cu strat tarnpon.
rrrilrrri crr cci utiliza{i pentru placare. Uneori, pentlu placare se utiliz('azl
,l, r'llozi clr continut ridicat de nichel, in timp cc sudarea in rost se
,.ir Irrtir crr electrozi cr,l continut mai scezut de nichel, deoarcce acc$tia
ru rrn prc! de cost mai scizut. In timpul suddrii, zona incdlzitd la tom-
l,"r'iltrrri la carc au loc transftrrmdli stnrctrrrale nu trcbuic sd fic miri
l,rlir (lccit
li!1,imca stratuhri clc placarc. 1n acest fel se cvitd incirlzirca
1!)l-r
tD(.lillUl j
rlr. lr.rz,r. (.viti
rlt,r rir. pt.itl
.it(.(.it!l
<.irlir.r.ir qi fragilrzirrr,;r
lrri. l'r'ir) ir(easrir
mt'rrrrrir tr" srrtr;,r',' r,' i',r,iti,i:r,'
,r,"..riiric;l'pr.,,rrrci',rzirii
9i a
l;;1":il:,ilij,t,li:'T.ll.t:'
$1,_!,,,,,'g,,i
,ii",-ui,,.'i'r";;;T
""
urlizcazti pcrr-
,',i,' i,' i,,ri.,,gim-c';:,iil'.j;ij'i 'li,l"lr,'0,u,,."
:;j'Jl".ll#?,X[;*
llll;:,lii;;{'|il,j:"dinrre
care unur
"r"sil
;Li,i"
o""!i'.h,,,
si
tratat ter-
Lrr schimbitoarclc
de_ cdlduli,
unul din elementele principale
il
(,,rr,titrri(,
imbirrarea
tevilor cu pr""l
i"Uur"#. b,i#.
iilp".urrra
,i
ca_ r;r(.1(.r.rl
rgrcsiv,
coroziv,
al mediului_
Oin i" terio." ie.)iior
se deosebeqte
rurr(tiunr'nlal
dc mcdiul din exteriorul
ts;ri".,
'"ri" tiei,omanoaoit
c, t._ vll., plircile
tubulare
$i corpul.,agregat"fui
.l
'.u""*""u"i
din oteluri di_ t(.r.rt(', (:or(,spunzeLoare
condifiiloi.d-e
lucru. Dj"t;;;
tubulare
este r.\,,,.uti,ri, (lin
otol carbon.
_iai
levile Ji;;ii;;";iiJ,
upu" p"obte_e
rtr,'osr lrit do grclc
la imbinarea
acestor ao"a,_"i"fu. p"i.rcipalele
greuteti
-
sc srrdcazi
Onu,
1,,"::--"-,,
diferen{A
mare de grosime,
ceea cc
(lrr'(.
I;l ill)ariti- unor tensiunr remanente
imDorl;rnfo.
. , .... __11!1"
dintre
teava ti
pta"a
tr-[uta"i
""riiiiirr"
o amorse de fisuri
lr
un concentrator
de tensiunr;
-
condi{ii
deosebite
{u_.l9ml""a1yra
in exploatare,
ceea ce pro_ r',';rci ;rpari!ia
unor tensiuni rnterne suplimentare:
,lif,,riic.
grcutali
care apar in mod oliinrit"lu
'.uorrca
a doud merale
ln acest caz, pentru
a ob,tine
o.sudure
de bund calitate,
se reco_ rrrirrrrl;r cr placa
lubulari clin
.o1el"
carbon- aa"*
'fr"".i"
.c,,
un str"L gros rlr,ti-B
mm din otcl austenitic.
In acest _oO
"u.atr.iti
de imbinare
a
1('\il{)r' cu ptaca
tubulari-r sc cxecute.intre
d""; ;;j;;;';"'aceiaEi
fel.
Mctoda de incdrcare e rationata
;il;;
;;l ii ca.e pta"a
tu_ l)rliu.ii :lrc o glosime
mare-..Daci g.osimea-
pia"ii-J"t"
'rni"a,
este mai
l:l'lt,.l,:]l,i
..,,n loctionarea
"t
oin oier'uu"i""
uri'i_tri-r'r?"
ererogene
ur_ lllr(t_s;r sc_ot(ncllo
numai intrc placd
Ei
corpul ;;;;;;;;i;;
Mr' r'rr. inrrorrrrcerii
unor. piese i"i".-*iiuril
ufi iiii tL u ri r ir"ura orn_ r.r'rt.rrt srrrt;rr.ii
srrbarrsambtrrtrri
oin,or"f g";r'ir;;;ii';'fi;;![;:,"'",rii;
,,rrtr;rrrsrrrrrtrtrrl
rtin orcl care
sc sudciia:;;";;j,j;,,J;niJ,,u
1rig. x]I.0;. /\,1..1
r)r1,,,,(t,.' so rrrilizoazi
Ia an sambtiirtt-e"
i;;;;";;";;:.
"""e
nu por fi
1,r',
irrr.,,tzit,.
fi tr.;,tirto
rcrmic.in_intreg.rmi.
;,,o"-J,i;!i'il;ie
fi utilizat
ri rrr
'.rrzrrl
irr r.rrlc rr.ln dulle subansamble
urmeazi
sa fie,sudate pe
$antier, rnr,. nr *, p,,t asirrrra cnnd,itii
optime p;;6;
il;;* i;nui olel grorr
:.rrrt;rlrit
l,','rsi'd acest nr.ocedeu, p"
G"trli'"'"Li;;;'ff J" sudeze intrc
'
lr.rll,Ijr m,,t;r1,, ufr)r surlabjle, O"'"i"frli
f"f.'
Ncr.r'sitatca
imbinArii trrburilor-
din oleluri diferite apare foartc des
i,
'
('r)srr'r(.(i
r aprratelor
"",.,r"u.
inar.r"ii:;;;*;ii;;
';
if.,,.i"r. o"n,.u jr
, \r', rrtil imlrirrar.ca
ctero.,end in conditiuni
opf ime, iincorl,
se sudeazd ..,
p;r.,rt
rt'rrir fnramonte
rto" reavri,
"rl"-ii;""
0r,r" ir"il*",r1.","r.
Dupi su_ ,1,,r1' .i,.
,.\r.{ rtji rin corrtrol riquroi,al
i,nrri"a.ri
si
p."i,i"rni"u,ti"_"rrntu,^
ir.rlcl ior
li
, xlr.r.i,'r, pcntru
indepdrtarea
conccniral,,rjlor
dc icnsillni.
I','r"
ir.rr r,.,1rr,..
urosimo.
t",iio".
""
p;"i"""r"i'iiij'
'.
doformarc a
I lI;
rrrrrllriiIrrl irr lt'gitttx'rr irrrllirrirrii ltr lrlit [t'l itttil. ittt'irstit tlt'fortnitlt', ittt'
l,r|rrn.il
(
rrr'pirtlrrrrtlcrt'ir, r'irrc sr, fotmcrtzir llr Iittlircinir, sir fic lrtlirtttt'atir
pr rrr plclru rirrc mc<:lrnit ir (iig. XIL.1), tJltt'l'ior, fragmctttttl se irlttodll(
('
trtIr'
(t'l('
dorrir
{r'r'i
tlin m0talc di[t'ritc, t'xcctttitttltt-sc r:usittrtrilt' ltttt'r'
rrrr.lirlc rlc iuclaqi lcl. lIncot'i, in cazul srtditt'.ii ttttor
!t:vi
din ofcl attstctri-
ti{. xll.4. Mod de iml)inare a
rl,)Uir fragmente de
tcavd,
din mc-
tale dilerite.
Fig. XlL5. Schcrna r r r,,-
toclei cu predcfortrtarc;r
tevilor.
tr( r'r
tcvi
din otel perlitic, intre cele doui
levi
sc introdtlce un fragmorrt
,1,'
t(.irvir
(lin
o1el austenitic cu conlinut ridicat cle nichcl. In rccst morl st'
rrrrpir,rlicir ft'nomcnnl dc oboseald tcrmice, datorite faptului
(:il
o(olttl ittt:;-
l,,rili( (u (onlinut
ridicat de nichel are un coeficicnt dc diltrlitrt'itrtt't
rr,,rli;rl intlc cele doui mctale care se asamblcazir. Tol prin itt cttsti-t tttt'-
t,
'il,r
:;r' impiedici gi fer-romenul de difttzie a carbonultti.
!)7. CUM SlJ REALIZEAZA TBINAREA UNOR OTtrLURI
CU COMPOZITIE CIIIMICA DIFERITA
DAR CU ACEEASI STRUCTURA METALOGRAFICA?
lirrrlarea o{elurilor perliticc, Pentru sudalea nrroI ofcJttIi
;r|r'IiLir',',
,lrl,.r'il rlitrtc, se utilizeazA materiale de adaos rc(omaD(lirtc irr morl ollir,r
rrrl
tx
ntlLi suclarea otelultti mai slab aliat. ln tabelrtl XILl sint intlicirlr'
rrr,rlr.r irrlclt' clc adaos recomandate pentnt sudarca Llnor asrtrcl)('iL itnl)i
rr,rrr lirllimul de sudare
;i
temperatura de preincdlzire st. :rlr11 tlttpir
, ,,rrrli{iilr. impr,rse cle otelul mai inalt alja1. irr cazul piusclor foiu'tt'Inirli,
'rr
:;r'oprrl reducerii temperaturii clc preincilzire, se recomandi
1;liicitlcir
ll,rrl(rrlrri r:arc formeazi rostr-ll piesei din o{el mai inalt aliat. ln caztrl
',rrrlilii rrnrrr picse din olel carbon cu alte piese din olel Cr Mo,
1;r't'irr
,.rlyilr,rr poirtc fi evitati clacir muchiile rostului
Picsoi
dirt o!r'l
(lr
Mo sc
l,l.r,
lr.rrurr ctr clcctrozi EL42B, sau Srtperbaz.
Irr cir:rrri unor diferelll,e mici dc alir,rc tcmpcrirtttla rlr. r.-xploa-
r,r,.;r ir)rl)inilrii poate fi apropiati dc cca:rclmisir pcrrLnr olclrrl tniri slirlr
.rlr,rl I)r' (.x('mlllu,
imblr'rarca rlintre nn o{cl carbon qi altul Cr'-Mo r Lr
rrr,rrirrrrrrn l0l0 Cr
ti
0,504 Mo, poatc fi <.xploatati la tomlj('rirtu|ir rcc{)-
rrr.rrrlrrlir
1x'rr1r'u
olclrrl calbon, adicir 400-150"C. La ttccstr. t(.mp( r'atlrlr
, r ;rl)irt\ rlifuzia carbonttlrri in zonlr rlc contact a olclrtlui Ct'--Mo ctt
! rr.,llrrt:r,
t117
1tl r';rzrrl urrr.i rlif0rr'rrl0
mar.i-dt, irlicrr.
;i
ltr primrrl
rind clnd con- lirrrlrl
l' cl(.m(.nt(,
r.arc, frlrm.azd
car.brrri ,1.t,,"nii,,,"i,n,,_,,nuf
Oe at-
trrzio ir carbonulul
nrr Doaie fi evirat. D; ;;.;;.;;";r;)a,
pentru
astrcl
rlr. lmtrin?lri,
rempcrrru;a
a" n*piooi"."
"_i"
r,rni*ait'"",exemplu,
pen-
tlu r) tmbinarc
dintre un otel carbon
"f1 ";
;i;;-C;_;;o_V,
tempera_
lurir nrirximii
de exploatare se rcduce fa:OO_:Sd;b..--
u rrr,rr.r0 rro arlaos procoilee
9r rsgr'urr tehrorooreo D.nrru rmhrnn,r
-r._
.
Tabelul xILt
url tehrologleo pbnaru
Imbln?lrl eto.ogoDs ile orelual
40rr 'l5l O(clori carbon
E42B
Superbaz
EMoB
Fdrd reve-
nirc sau
revenire
630-650.C
l4Crllo4
15xM(15FItu)
12Mx(12MH)
20x M"Il
(20r rArI.)
15x1M .O
(r5H1MlF)
25x3Blt O
(25 Fr3vrrF)
\5r\'l(I 15M)
Sudare sub
strat de flux
Sudare manua-
ld cu arc elcc-
tric
Sudare sub
strat de IIux
s10
S1oMn1Mo
ENIoCTIB
Sl2SiMoCrl
Revenl!e
la
670-700"c
.
Sudarea
otelurilor
martensitice,
feritice gi ferito_austenitice. pentru
.l.lu.ile
inalt ariate cu crom, aregerea
-"t""i"r"ir"
l"ldaos
se face in rr4iir ft:l incit sd se evite forn
,',,,r,,.,,,,
"",,st,*
;i"l;;i:
;;;,1?i;'"Xl?:"f""i':,Tl;"t:i"ti:i;,r:*;f";i:
trrrl;11'q"' ('rm
e cre exemplu cromul,.
fenomenuJ
d;'il;;;"
a carbonurui
r,, 7,,r,'r" do contact n. apare. ln t;berui xli: * r"ai"a'
materialele
de .rrt.r,s r','r.omandate
pentru
asemenea
imbindri. p"ni"rr
-iiOr""u
intre ele rr rrrror
ofeluli martensitice
,, r i i, I
(.,
s c p, t
"
tii-i^ ii""'t-"*,i':"{Hr?'"'jfr
l;tn? ;: rt
r"'(l_?
Jjl?:* ,,r'icrrlr.rIirr
cclc dolri metale care particip6
ta fmbin.are.
-..
... .].l.1O,ll"t"r.a
de preinc6lzi""
.u.ui"g" p"r,t",r-
o!"tut cu cdlibilitate
rr:r milrc, care are de obicei. un continui mai riaicat'Oe
carOon.
pentru
ir' r':;1. .1clrrri,
tcmperatura
de preincdlzire
a"pi"o"
"oi'"igiditatea
con_ :
rlr( (i('i rii virriaz:r intre 200-rb0.c.
n"pa
"ri"." ""'i-o.,rr"
un trata_
rr('nt. lcrmi(. dc rcvcnile la temperatura
O" ioo_zl'0"d.'5)acd
grosimea
ltir':;r'lor cirrc sc sudcazi este mal..mare ao llO
-.n
'r."""
,i*ornonAa
"u
im_
Llr" r'ir s,i fi(. tratalir rermjc dupi r.,d;.;,; i;i',.;"i,1"
'ui,l,._"a,n"i.
l1)li
l,.r :irrrlrrrt,;r tttror olclttti nritltt'ttsitict' <'n 120/o C-'r ctt alto o1'cltlll
ft,rltl,r. r,ilu fi'r'ito-ltttstt'trilit t' itl:lll aliilt(! ctl crom t'sttl rccomattdaltl uti-
llr.rr,i, ttr0r matt'rialc dc ;rdaos din clasa Iorito-allstcnitic6 l)cntrtt stt-
.lrr,. .( rl('llc t('mperatura dt' prclncilzirc presclisir pcrrtnl stldarca ot('-
lrlr rlf ,r' nr;rrl(lnsitlce cu, 720/0 crom. Duptr sudare, imbinaroa tr('buic str-
prr,,ir rrrrrri lrirtamcnt termic de revenire la tcmperatura de 700-750"C.
'l'ult!:lI I XIl.2
I'rrx{!lr$ rto Btd{rc, trotnmcnle tcrtrrirc fl orl|lcrlolc ilc lldoos
Fcnlru
rrrdorl.|r lnr]lrtlirllor
+lrrofiDc do otGlrrl ollato co (iromr nla trrlllcor forltl(r' f,uu lerllo'ruslon I I k'o
Oleluri cu
72Y" crom
15X11MO
Sudare nra-
nuali
7:t
ol,
Cr Illrvcrrilo Lr
700- Tlnro(;
' ',
/lv
ti Pil)I
r( ,l' fil10oC
/l\
I'lrri
ltl
rlr il{lll'o
Oleluri an-
ticorozive
cu 12% Cr
(12Crl30
20Cr130)
Sudare nra-
nDal5
Sudare
manuali
25/12N1,
25/r\lttNb
18/8/0
Ik!r'riro lr
?o(l ?I'(1 t rr
ri(ir('flrl)i(l:'r
lnalt aliat
Ieritice
8(Ti)Cr170
etc,
25i 12 Nb
25/2{) [In1\-L
18/8/0
ll(jvonlrc |r
701) 850
lD funcllr (lc
q,nlbhro
lir
(ll'
o lrl
rri
Itr'i( irc Grl)ldil
(15H11IIr.)
15X12BNl0
(15Hr2VMI:)
lnalt aliate cu
crom ferito-
austenitice
x21H5T
(H21N5T)
l),,,rrrr,r'r, oleiurile martensitice crt 120 Cr
Eti
olelurile fcrito-attstt'nitict'
,rrr rr,r,ficion!i de dilatare cu valoare apropiat:I, tl'atamcntul terlnic apli-
,,rt rlrrlri-r ojreralia d. srrdare conducc
Ei
la clin.tinarea tensiurlilor ilrt('flrl'.
1,,,'tr',r srtiarea accstor oleluri sc pot utiliza
Si
clectrozi aLtstcrritici ltt
,',1,1 (ifz,
tcmpcratLlra clc plt'incitlzitc poatc fi ledusi la l5O-200'(:
l),rt(,riti-r difcrcntei mari intre coc{icicnl,ii de dilatare ai ofclurilor mar'-
tr.r|;itir,
fi
irustclliti(., in imbinarc voI r'xista t0tdelttrna tonsitttli tt'ln;t
Fe tice cu
continut ri-
dicst de clorn
x25T(H25T)
x17H2(H1?l
tnit f l.
I $!,
Surltrca o{clur.iklr nrstcrriticc, l)t,ntr.rr srrdat.r,a actstor
1r'r'r'r
malcrialclor (l(,
a(laos tlrltrric :rvrrt ln vcdcrc ci
r.lr:rlct i rlt' lir compozi{:ia chimicl optimir pot ;rpitrca fisuri
;rllll ii.
l,it imlriDlrrclr unor otelur.i aUstcniticc, r:rr comltLrzific chimici clif(,.
;l.r, li.tl ln, nlll tlr. rliftrzio ,, ,."a,r,r,,,,1,,, nIl al).trc.
ofcluri, la alc.
in cazul ull(F
la cald irr cu.
I'abelul XILt
llrlrrhlu d$ ll,]:tos pelltru sudruca unor otclurl arlstenllico cu eompozlili c|limieo rulcrl]o
Mfcl d6
lrr lirlr|lrrl XlI.il se fac recomanddri pentru alegerea materialelor
irrlrros
1)r,rrllrr
srrclalca unor o!eluri austenitice cu !ompozi!ii chimice
','t
i lr'.
l', ntIu r, .rln1{,i,,r\. r'}tri jrrdicioasd
a probabilitifilor
dc utjlizare a
'
i r;ll, i,,t. Lt,. ir(t;r,\ .i,
'.(
.(,mrDdi
impiirlirca
o!elrrrilor austCnitice dupi,l
Iclirrl srrrlalriIitirfii
in cloLrii grupe:
o1(.lllri itlstcniticc
la carc continutul de crom
r r,riirl (
u .olfinutul
dc nichel (Cr)Ni).
rrlr.lrrr.i arrstcnitice
la care contlnutul
de nicl.rel
lrl (lr, ( r'ont (Ni)Cr).
.
Irr,;rzrrl srrtlijr.ii unor o{elrrri ;rrr..t,.rriricc
crr compozitic cltimicj (li_
r.r..r,.,.rr' :{. rrrcrrlr.cltzli
in grr.rpr ], srrrlrrrl .r. .xect,li
cl; cloctrozi alts_
ilr(i (u ('ontirlut
dc fcritr'i. Alegcrca tipului d() nt,,"i"nJ. sc facc in
r'!i" (l('
r'(),(lifiiic (lc ('\proaiLa.c
a c.rrstirrcfici
rii
il .on(ritiiror dc tr.-
)
este mai marc
depASeEte conti-
trrcd oiclurilo! csre se sudmzt
l{) tiMoNicrlT:,
,\181t12 r'
(r n8Nr2T)
Xl?III3M2T
(r r l7N13It2T)
x23Fr18(rr23N18)
x25Fr13(H25N13)
18/9
1,,'
t'i.r'll.
rrl
t,u,tc
ll) (;
l rrrr. trl
ll,-rrr lllr'
llll i
,r|
h,r ll,r
t'.r'rri(. I)ir(ii rirln)rllll
(lr/Ni ('r,l(' irlJlol)iilt rlc l'
;x'ttlltt
('\'ililll'il
l.r rirrlitt ittir, ttllrlt' itttrcsIttttl
(
tl lll( lilltll ck' ltltzit cslt' n)ili
l)ll1('l
It,rtltniul(li
irtilizirrt'ir llllor
('l('(ilt()zi ('ll (!)ll{inut miti mir|t' rL'
Trr lirzrtl rtttlilii utrt-,r ttlclttri austclliti(:('
( tl
lrrtt,r, r';rt1' :r' itttatlrt'azit ill grlll)a;t 2 a, stttlut;t
|||r'.L rrrI|, i fi-r lir It'rilii, dar alia!i sttlllimctttar
cu
l,,r rr,rr r'.r fisLtlilor la cald.
l r
lll
l'r'rrlrrr imbinitrilc unor otcltrri austenitice diferitc, al('gcrea lrata-
rrlrrlrri tolmic sc facc in funclic tlc tipr'rl construc!ici tlc miircilc oJt'-
,1,,' ,,i ,f,' corrtliliilc dc cxploatarc' Dac6 imbirrarca nu cstc supusir
,irl,t,,ut,,r., la tcmperaturi ii.li"ut.', dc rcgul6, t.util':'lt tl
.91T.'.".]]l'
;; ; l,i; r',;;,r,1. Dacir condi{iile de cxeculie sau de cxploatare implrn cli
rrrr,llr.ir l('nsittl]ilor interne este suficient Lln tratament termic dc sta-
i,,ir..,,,.,. t,, ti00_850.c.
pentru
ansamblurile
cxploatate la tempelaturi
rr,ll'irl,,, t|cbrtie prefcrat un tratament
termic de austenitizaro
(cillirc)
t,r I r{)r) I 150'c.
OIt. CUM SE REALIZEAZA
IMBINABEA
UNOR OTELUTII
CU STRUCTURI
METALOGRAFICE
DIFERITE?
Surlarea o{elurilor
perlitice cu oteluri martensiticc' cu 120^ Cr' Im-
l,r||.l|t.il
(lintre un otel martensitic cu L2olo Cr qi nn otel perlitic cu con-
lrrut
r( dus de carbon poate fi suclatl cu clcctrozi perlitic:i'
Trr zona dc contact cu otelul martensitic, r'a avca un conlinut dc
',
,'.rf
'c,'.
A""rt
"1iu;
are, dup6 operalia de tratamcnt termic'
Propricti'r1i
rrr, , rrrrit c dcstul de inalte.
l\'rttrr.r a impiedica {enomenul clc clifuzic a carbonului' mctaltrl dc-
l,r1., trr.llrric si fie aliat suplimentar cu clcmente pl-lternic carbutant('
l,
'.
V, M;, lu;. oo
"*"-ptu,
p"nt".t stldarea unrri olcl carbon cu un o1('l
,,,,,rtr.,isitic cu 120 Cr se rec;mande rrtilizarea clectrozilor MoCrlB satt
i ;i,;it;i;;";;hd
"u
.,-ptutuu rostului se se faca cu electrozi supffbaz'
rr,,i,,",
1ria"are,
elementul se trateaze termic la temperatura
de 700-750'C
i,,r'ii-i,r t""-i" aplicat la sudare sc alegc dupi recomanderile
cxistcntc
1
u r rl lu olclul inalt aliat cu crom.
l)acl se sudeaze oteluri
perlitice cu conlinut scizut dc clcmente-
, ,, r,,r.,,,it", t"-peratura
de expioatarc ttcbuic redr'rsi la minimum
pcntrll
, ,,"i,l"ii"l r""i-""tr dc difuzic a carbonttlui' Daci imbinarc;r urmt'azir
.r li 0xploatatd la temperaturi
mai inalte dccit cele indicatc in tabc-
l,rl XII.1, se recomandi introducerea
intre celc douS picse care sc asam-
t,lr.;rzr-r a ut]ui elcment intcrmediar dintr-un otel periitic mai stabil, adi('it
compozifie clr ilnir:ir cli-
sc
('xccLltii ctt clectrtlzi
clcmcntc <:alt' imPicdicit
,1,, ,i,,,,ii',.i mai riclicat dc ck'mc'ntc. carburante. D",
"-:-:1"i.:.::.
.l{t*:
ri),,"_.:t,,i"-pr""l.ii
-
"u""uriu".
I)rimul strat dc placare sc ox('crrt[ crr
20I
l\rbt:htl X ILa
llntorhln tlo |ldno{
lr0ntlr {urltmll lmblndrllor rlnKr0olto dlnt16 oloturl porllllco,l
olohtrl
Mor.i olelutllot csr6 .o .udo.,.[
OlelIri carbon
ldctod. d.
Ret'nire la
650
-
6800C
Revenire Ia
680-700.c
Revenire la
700
-720"c
Revenire la
700
-740"c
Manuelll
6ub flux
EMoCrlB
Sl2SiMoC!l
ll)l) 4l,ll Ol(rrrrl slinte cu Cr
il
Mo
l,l(lrl\,1o4
I f,Xnl(lLI IM)
t ztlr \( t2M I l)
:nr \ l\l(:ll)l lM)
{){) l,!i)
Manualtr
Manuald
Manuale
l\Innualal
25/12 Nb
18t8t6
Olrluri ullctc cu CrMo
$lv
l2xlM()(12tnMI.)
I2,\1N I 0(12II1tll1U)
Olohrrl uliatc cu
(;riUo
ti V
XlNt( I I.'rM)
\ t i\t
(
)(r I5't\tF)
Firi reve-
nire sau
cu reveni-
re la
700
-
750.c
cu rtrcire
rapid5
r!
lrr)zi VMo(lr.sB, al doilea cu electrozi VMoCrlB,
iar urm5toarele cu
r,r'll'zi Mr,('rlR. Alcgcrea regimu.lui
termic de sudare
5i de tratamcnt
lrrr, il l.r{(. r.r 'spcct in d u_se indicatiile existente pentru olelul inalt
irtl ctt crom.
-_Surl:rrca
olclurilor perlitice
cu oleluri feritice sau ferito-austenitice
l7-2llr/o cr. In aceste cazuri, se utilizeazd erectrozi ferito-austenitici,
r(' irfiigrtri-r o re'zistenfe corespunzetoare la fisurare chiar gi in cazul
ui irrn{.s[cc mtri mare cu otelul perlitic.
Sr' pot rrtiliza
Si
electrozi austenitici, dar trebuie avute in vedere
()nr
4 {('rr
itirtca structurii imbin6rii.
Surlirrr';r otelurilor pcrlitice cu oteluri austenitice. Rezultate bune se
lin
< r r mirtc'riale de adaos de tipul 2ill2 sau lB18/6. In tabelul XII.5
Olelurl lnalt
allate cu Cr
8(Ti)Cr1?0
Oteluri cu
12Y" Cr
(12Cr130
20Cr130)
Oleluri aliate
cv l2yo Cr
(12Cr130;
20Cr130)
EVMoCTIB
EVMoCTIB
'labtltrl
XIL"
Drtt,rl lc d6 rdnor po'ltru r|ldor.o olohrltor
lrcrllllco
ctr olelurl rslcn!alco Itor tclllo.olhilrnll i c
Mrr6 ol.luuor
qrc
l. .udcnzl
:r5t)
.100
520
35{)
Olclu carbon Oteluri sustenitice
Cr/Ni > 1
(1oTiNiCr180;
12NiCrl80;
10TilUoNiCr175;
15SiNift25o)
S durl
rnanueU
2!'lt2
2515
25/20 Mn
Ialcctrozi t8/8/6 (rr
coniinut r';ilicat,
de tipul Ni'()'1.'c*
Oleluri aliate ou
CrMo
(14CrM04)
Oiel d aliate cu
Cr-Mo-V
12X1MO(12H1MF)
12XlM1 A(12H1M1F)
Ofelu le iadicate ln
grupele do mai sus
Oieluri austenitice
Cr
-
<1
r.\i
Sudurd
manuald
Elcctrozi cu con-
linut ddicat de
nichel de tipul
Ni-Cr-Fe*
Oleluri carbon Ferito-austenltice Sudurtr
msmrell
2515
.
se prfra penbu tempelaturi mai Inalte de 400"C,
,. fac rccomandari pentru alegerea
,r,,rx iir{ia otelurilor car participe la
rL.cxploatare,
adaos, in func{ic de
funclie de condiliilc
materialelor
imbinare qi
de
in
xilt
slJoARtA 0lrttjRtt0R PtAcATt
91r. lN CI,l SITUATII SE RECOMANDA UTILIZAREA
OTI'LUAILOR
PLACATE?
, ,
1,',m,,,1 ,,bi$nuit,
olelurile placate
sint formate dintr_un suport din
'lr-r
( jur,,,rr,
pc' suprafata cdruia a
-fost
aplicat un strat de metal cu pro_
rIl0ti'rfi d-c:osebitc, numit strat de placare.-
.
()tolurilc
placate sint folosite cu precddere in industria chimicl
;i
1rr,I
|olic'ri, la construclia recipicntelor.
I0{). CUM SE FACE PREGATIREA
ROSTULUI
,'I ASAMBLAREA PENTRU SUDAEE?
I)ebltarca.
pentru
tdierea tablelor placate
se folosesc mai multe
rotorlt,
;i
anume; debitarea cu foarfecele, taierea cu ox-ilen
Fi
pulberi
rt lirlir.,'5i tiricrca cu
jct
de plasmd.
'l'irir.rr.a
cu foarfecelc nu ridicd probleme
deosebite.
Tabla trebuie si
ir. ir;r,z.rrtii crr mctalul de placare
in
^sus,
conforri"iis.
Xfjif . Daci tabla
'
irliirzii ir)co('(t, sc poate clesprinde metalul de
;i;";;-1" metalul de
rrzi (f i11.. .\III.2). Dacir tabla e;te agezate
"";;-,
;;;;; Jare ar trebui
r irpirr.i lir mt'tirlrrl dc placare
este menlinute a6 _"tri"f
'de
baze-
I
[,] ,,, *o_
gl/
!%?iN
olel ohal
Fig. XIII.3. Modut de
aiezaac a tablei' pla-
catc cu olel inoxida-
bil, pcntm
tiicrca .u
o \ iA1'n.
'l'iriorou cu oxlgon' In fig. XlU.:J sc indicir s('holnir del)ilirrii
(:tl oxigen'
'l'i,l(l('illlll.r mctalrtl tlc
l)la{rarc
sc aqaztr In
Partcit
opusi arzitorultli' O
rrrrlfc influcn{f, asupra calitrilii teictulii o cx('rcitit imbinarcil omogc'ntr
,r rr('lirllrlui do placirc cu mctalul de bazit. Daci accasti imbinare (adc-
rr,rri.r) t'stc
pcrfiL:tit. fluxul clt' cirlduri de la mctalul dc bazi la metalul
,l,
1ilrr,
ur,' .'ite contirtrru si
tai( rca va fi dc buni cillitatc'
'l'iricrca cu oxigcn qi pulberi metalicc. Metoda se ulilizcazi' in spc-
, r,rl, r:ind tabla estc placati pe ambcle fe!e, sau cind rnetalul de placarc
',.lr,
lll'os.
1rIoicctirii
rostului sint urmetoarele:
-
pregitirea rostului
i:entru
olelul slport se rcalizeazi identic cu
r,,,trrlilc-deJcrise la executia imbinirilor din oleluri neplacate;
-
pregatirea rostului pentru stratul de, placare. se realizeazi dupd
, r'itcriul ied"ucerii la minimum a metalului depus plin sudare, dar cate
',, ,,,,igure, in acelaEi timp, o limitare stricte intre cele doua metale di-
l, r'itt.. in iensul realizerii- unor dilulii minime (fig. XIII'4, o, b, c);
'-
in cazul imbinirilor unilaterale, rostul trebuie se asigr-lre pri-
lrrllli strat de suduri a metalului de placare o penctralie corespunzi-
r,,irlr. la rddicilti, fdri afectarea metalului suport (fig. XIII 5)'
rffi
L_J \--l--.1
r_orj)
01
ffifrflffi
'l'iierca cu
jet
de plasmi. Se utilizeazd atunci cind nu sc
I. ri(.r'r'ir cu oxigen.
I'rcgdtirea muchiilor in vederea sudirii. Criteriile carc
0j
.d
MwwswW
Tb.4b,4
MwMw
fig. XIIL4. Pregetirea rostului la lmbindri cu acccs
bilateral:
d
-
pcntru grosiml s<zu prcgalirea injrlalA a mar-
ahllo;: d,
--sudarca
olclulul supor!: dr
-
crartulr,a rAdlclnll:
ii.
-
coirptetarea la iidll{:ini; l) rrcntru
n-'< 20 nrm cu o
picgitirc cirre ustAuri o (!llultr! nrirrirrrll; {r
-
Dctrlru
s > 20 nrrl;
l, 2, rl
-
ordinrir dc deDun.ro I st.rllrrrlk)rl I 4 5 Drm.
o4
02
poatc aplica
stau la baza
l'jll.,\lll.1.
n,(./itr(.it
|r',.11 ;r tll)l(:lor.
I'lr(,:t[(. IX'ntrU
lir r r'{.r (.u
f(}ilr-
f(\'('.
Fig. xIrI.2.
Afczarea gre-
titS a tat)Ielor
placate pcntru
liricret cu foar-
fccc,
20t't
Din lig. XIIL4 qi fig. XIlI.l-r rozultil
iii
()r(linca
d(, $udar(,.
Moclul dc imbjnart, a crrsilturilor-
dc. c<.rlf estt: i,.,ai"ut i,, Iig. XIII.0,
rrr modul dc'imbinare
a difcritelor
elementJ
"".,r"
p"
O*q,i recipien_
,llrrr cstc indicar tn fis. XIrr.7.. tn
"".iuniulu
;;;;#;"ln fig. XIrI.Z, o
rl . rrrs1p1,,1"."o
stratului dc placarc
"" ""oir;u;;-;;i.,'
in"r""u."
"u
.r-
.L{-
r \Jr-l
r41k\\\-a
rsi4,ltN
KAIAS)\'
'-,
..r<ftQ>)K<A.A)
tt
\I t
Fig. XIII.S.
pregdtirea
rostului pentru
lm_
bindri sudate unilaterai:
l, 2
-
orallnea de suatare;
L
:4_s
mm.
ffiffiffi
tr'iC. XIIL6. Variante ale lmbindrilor 6upra_
puse:
mru'r#lr*f*fltmilm$];r':itr'-ri
,K,K;
2
o
'26
?
c d
tr.lg. XIII:7. Varlante de lmbiniiri pentru
fixa_
,
rea diferitelor subansamble pe recipienli:
I
-
mel'at depus p.ln
suctare, echivalen! oletujuj suport:
z
-
metal depus prln sudare. e*,,unr.nL o,crur,i oin iiiil
tur de ptacarc.
11. lr v;rrinntnle
din fig. XIII.Z, b,
rr.;rlrz('irzi1 (.u
ajutorul apcrdicului
('llt'o.
d,
-completarea
stratului de placarc
p din metal echivalent stratului dc
.
I'r_r'gi-r I irr.a qi asamblarea,
prelucr-area-
muchiilor poate fi realizatd pr.itr
Ir.r'r'irli mrr:anice, prin tiiere cu foarfece
ii
-p.l,i'a"Uri"*
cu oxigen
.icl
rk. plasmi.
2t)7
()pt'raJlllc
lcgat('dc asamblare se
('xocutl pc partcil olelttlui carbon,
lrlolr.jitrrlu-sc
stratul de placitro dc lovituri qi sudtrl provizorii pentru
rr.,. r rnlllarc.
lrr funcfie de partca pe care se execute sudurile provizorii de p|in-
rlr,r'r', tlc obicei pc partea otclului nealiat, sc utilizeaz6 electrozii prescrigl
1'r'rrl
lrr respectivul o{el.
l,llcmentele ajutltoare pentru asamblare se sudeaza numai pe par-
lr.;r o{clttlui carbon.
lnainte de sudare, suprafefele adiacente rosttllui, pe o lAtimc de
, lr r.;r 20 mm, se vor curdJa pin6 la luciul metalic.
IOI. CE PROBLEME SPECIALE APA-R LA SUDAREA
OTELURILOE PLACATE?
l,a stabilirea tehnoLogiei de sudare trebuie avut in vedere urmitorii
Lr( t( )t'i:
-
numai imbinarea otelului suport intrd in calculrtl de rczistcnfi
-
imbinarea o{elului de placare trebuic sd asigurc o ctaniicitat{'
t,r'r[('(iti
preclrm
$i
proprietdti mecanice identice ctt ale oielului placat.
Sudarea componentelor se face conform STAS 10595-76.
Iirecutarea imbinirilor in V fdrd completare la rddicinl' Se utilizeazd
rllrniri atunci cind accesul pe partea otelului placat nu este posibil.
I-a aceste imbiniri primul strat de sudura are un rol hotdritor pen-
tlu cllitatea imbinirii. Acest strat de suduri trebuie sd asigure o buni
l!'r)('tratie $i
leg6tur6 intre cele doui elemente, depunerea constind din-
ll rrn metal identic cu stratul de placare. O asemenea lmbinare sc pr)ate
r,,rrliza prin sudare cu arc, cu electrod nefuzibil, in mediu protcctor de
,rr11on. Metalul depus nu trebuie sd vini in contact direct cu ofcltrl citr-
l,,,rr. ln continuare se depun straturile intermediare, folosindu-se ttn
rrrrrl<:rial, cum ar fi 18 Cr 8 Ni 6 Mn sau 25 Cr 12 Ni. Dupd depuncrca
;r|r':rtrri strat, cu
grosimea de 2-3 mm, se trece la sudarea oteltrlui
cr rrllon.
li\('cutarea imbinirilor in V cu completare la rddicini. In cazul su-
,liirii unor imbinari la care otelul de placare nu ridicd problemc deose-
l,it{', din punctul de vedere al comporterii la sudare, se tttilizeazit modul
1,,
t)r'('liirtire
indicat in fig. XIII. 4 a. Olelurile care nu ridici problcme
,li r,:;r'lrite sint de tipul 1Bl8 CrlNi, 25112 CrlNi, 1BlB/3 CrlNi/Mo
Si
251213
t'r'/Ni/Mo. Nr.r ridici probleme nici olelurile feritice de tipul Iilol6 Cr,
,l;rli sc foloseqte material dc adaos austenitic.
l)upe sudarea cordonului
,re
bazi al otelului carbon, dttp,i rcgttlilc
'rrrroscute,
se indep6rteaze ridacina. Se are in vederc ca indcpi-lrlitrca
rrrliicinii sd fie realizatl qi in materialul de bazd, la o aclincjmc tle
I l, ir mm.
Completarea rddircinii sc realizeazit c clectrod artstenitic, dirt mini-
rrlll]
(l()llir
str!rtttri-
Irr cirzrrl rtrlrr. grositni
Itt;ri
ft sc r.xcctttc rrtrmiri r.rt r.lt,ctrozi
irt'lx)n.
r\tul dep/ocotc
rni( i
(lc (;
mm, cste ral,ion .l ca sudarea
nrstcnitici, inclusiv lmbinarca din o{el
In rnzul ln carc of,clrrl de placarc prezintd dificultiti
la sudare, se
r.r.ornirn<lh (:a_
stratul dc placarc
s{ fie decupat ca in fig. XIII.4,b; in
r r,1rr rl linritirrii dih.rdrii.
Itr.,r'(.ullr(!.r imbinirilor in X. OJelul suport se sudeazl in mod obiF
uil, t'vilindu-se afectarea suprafelelor metalului de pticare. Stratul de
,0,,9876
placare este_ decupat pe ambele pirli pe
o portiune de 4-5 mm. Ordintin aaie
se execu,ti sudarea stratului de placare
csle indicate in fig. XIII.4, c. Sudura de
placare
se executa din doua straturi cu
elcctrozi subfiri (2,5;
3,25), (fig. XIII.S).
:iudrlra ot,elului de placare
se executE
dr rpa polizarca
la luc
jul
metalic a de_
ptrnerii din olel carbon. Sudarea ote_
lului de placare
se execute cu straturi
01c/
sa/zorl
I. Xlll.ll. {)trli clr rl| rlopun(.lc
c
rlrr'll0l rl,. sllrlrIl;t
ln.Iltr.rr
plilrr
.c
lrl ('
llrrl,inilft. ftl ,\-
.
nxccurarca prin
sudare
"
.r.HHili;JtliTffit;se
si
de cort. In mod
iio:ll]]],,...1:,.
tililiri soticirarc, srratul de pr""i""'tr"t.iie
.i fie'indep6r_
r,
lx'rrt.lr
il rcilllzil o imbinarc corespunzdtoare pentru
olelul suport, evi_
rtl lrrrlrirrirrcit 0tcrogcni.
.
Alurrcl llrrrl s(, urmirrcste o simpli imbinarc de etangare, poate fi
rrr.llll rrrrlrrrr,ir firrir lnclcpirrtarca stratului de placare,
cu condilia ca
lslrr sir st'srrrk,zc lrine (xl
olclul suport.
. .l,rr
lmblnirrilc de col|, practicate,
in special, la fixarea racordurilor
llpir.lrtckrr., slnt posiltile urmdtoarele variante:
--
lrliuurca
prin sudare a unor suprafete delimitate (v. fig.
.7
,
u);
-_
-.lplir:arca
unor pl6ci din otel aliat, fixate prin sudar (v. fig.
Il.7, It).
Lr t.rrzrrl rrplir.irrii unor plici din otel aliat se recomandi printre alte
rlloirlt.
iii
trrntrolr pneumatic
aI imbinirii sudate.
prmiunea
se aplicA.
r r;tntl.ul dc
ltlacarc.
Akrgcrca mltcrialului de adaos. Alegerea materialului de adaos se
t.!,irrtnrl scama dc urmdtorii factori:
-
cirlitirtca materialelor (suport
$i
material de placare);
*
rezistcn{a la coroziune;
-
-
rrcccsitatea tratamcntului trmic.
Irr crrzrrl ln care o{eltrl de placare este austenitic se recomandi rea_
rroir llnui strat tampon intre ultimul strat din otel carbon
li
stratul
,
r)t(.| irustcnitic, S.trirtul tampon sc realizeazd cu electrozi care depun
I
(
u 0 mrrr(' stabilitatc a austenitei
ti
cu circa 50 ferite pcntru evita_
fisttrikrr'.
,
ii,ini:ir,*llil'*i*,;,*+ilIi:*ltil**''**itil*:l*
l,,,rrt ZrlZri
Cr-Ni'
,,:,,-l{[il.|t-l,-*tH[rd;i:,l;.""t]wilf *5**;
"""'1,",,,t,;;;,,'r l:'i:,lTll''r:',.""t;:li,ti?:*:.'i,lioi"I.""'
cterosenc'
,lrficili. tlin
motivele
araraLc
t.t
- l rtrni(:r su(lnrll
XIV
slJDARrA 0lttljRtt0R TURilATE
II)?.
(]IIM
SI] CLASIFICA OTELURILE TURNATE?
l'r'irrc'ipalclc. oleluri elaborate in qara
noastrd sint standardizate
Ir.l:
-
ot(.l carbon turnat in piese (STAS 600-74);
o{el aliat pentru constructii de maqini, turnat in piese (STAS
i:i.7tir,
.. . .. . l,_t9l_:lliat
relractar
9i
rezistent Ia agenti chimici, tumat in piese
l'AS 1ilt55-7ti)
I03. cATiE SINT CATEGORIILD PRINCIPALE DE DEFECTE
(JAI'F]
I'OT APARE IN PIESELE TURNATE DIN OTEL?
l'r'in (lcfcct
al piesei turnate se inlelege orice abatere de ta for,rnd,
rcrrsirr.rrc, r.nasi, aspect exterior. maorostructure sau proprieteli
moca_
r,
i;r
r,lrimit.e prescrise prin standarde sau alte norme: Defectele piese_
lrrnirrc sint clasificate in STAS 782-29.
l)ir
l)rn(,tul
rle vedere al posibilitdtilor de remaniere, defectele se
)l Il ill ll1'i r.trl.cgorii:
'1r.ft'r.rc
irrlmisibile f:ird remaniere;
'l,.li'(.tc
;r{lmisil)ile cu remaninre;
r lcft'<.tc neadmisibile (rebuturi).
,Surlirlca dclectelor de turnare ridicd o serie
lclr. r'irli<:ate de sudarea laminatelor.
(
)1r'lrr|ile turnate au o comportare mai slab6
r'(' lr
.
tllr)tive :
irrr, irr genelal, un conlinut mai ridicat de carbon si de elemente
,rlrr,tr';
irr
()
sltLtctrtrii metalograficd mai grosolandi
nr('tirllll
('stc'
nrai pulin compact
ii
poate prezent:l
inchlziuni
irl, i!r
Ji('ncr:rl.
grosimi mari,:rcest factor ficind
5i mai dificilti
r'rliir (
I(. slr(l;rr'c.
de probleme
diferite
la sudare din urmi-
Irr placl,icrr t.L\ntilni(,rii sc pot lnl,ilni trrmirtoar.cle situaIii;
-
defecl,cle au .[ost dalectal,c inainte de pt'eluc"rarerr piesci, silll
ilupil pre-luc"rarca
br.utit
Si
se poate aplica tchrrol;gia optimit'dc srirlirr.e,
1
r lcirrcir lzirea
Si tt'atarnentul 1rmic prescr..ise;
-
delectele au fost detectat dupi prc,lucrarea piesei
$i
ea nu mai
Jroirte
fi preincilzite
$i
tratati termic;
-
defectele nu influenfeaze rezistenta piesei
$i
remanierea
ar nu-
rrriri scopul de infrumusefare.
Pentru .tiecare caz in parte,
l) rr ie tratati diferit.
problema remanicrii pl in
{lr(larc
trc-
II
Natura defectelor care pot fi rcmaniate. In principiu,
toatc rlt,lrttclt
(lc
tur_nar pot fi remaniate. In majoritatea cazurilor'se pune problema
r l;rci din punct de vederd economic remanierea merite a fi efeclLrati-r.
Se_ acoeptd remanierea defeotelor bine conturate, astfel incit prin
opera[iile
de pregitire sd iie posibilA indepertarca completd a metalului
tlcfect. Dacd conJiguratia gi modul de distributie a defictelor sint clare
ti
daoe prin operatia de pregatire ele pot fi urmdrite pine la capat
$i
in-
(l('piirtate
complet, remanierea, chiar a unor defecte de propo4ii
mari,
r':te posibild.
.
Este important si se clrnoascd originea d,efectelor, cleoarece acest
lr.rc'ru poate contribui la alxecierea justia
importanlei ior
9i
a posibili-
liililor de remaniere.
Delimitarea defectelor. Verificalea calitdJii pieselor turnate se fa(,o
lizual,. crr lichid penetrant, fenoflux, uJtrasonic
-
gi cu raze penetlante.
(lontrolul
se farc dupa ce piesa a fos,t cuxdtata de crusta de turnare
ii
(undeml provenit de la tratamentul termic.
Locurile defecte vor fi rnarcate vizibil cu vopsea.
-
Dacd defectele apar in timpul prelucrdl.ilor m"";rnir c. remrrnicreu
se face inainte de operal.ia de Iinisarc.
Deoarece dupi turnare, piesele au tensiuni remanente m;tri. rcma_
rrieri-le se fac numai dupe efec"tuarea tratamlentuhri termic de
(leten_
jir()nare.
IO4, CUM SE FACE PRECATIREA ZONELOR CU DEFECTE
IN VEDEREA BEMANIERII PIIIN SUDARE?
Pentru realizarea unei remanieri de bund calitate, o importantii
rnare o are modul in care se face pregatirea pieselor pentru
suclare. Tli_
lruic acordati o importante deosebiti- modul,ri i,,
"".'e
se elimill mct:L_
lul cu defect. P,r'in aceasti operalie se urmdreste indepdftaroir complctar
ir materiaLului cu defecte, avindu-se griji ca volumul
'de
metal clislo<rrrrl
!r1 f ie cit mai mic. Aceaste grija nu tribuie sd cletermine acordarcir Ullo.
|oncesii in ceea ce priveste
urmerirea qi indepdrtarea totaki a
(lcfcctui
i.
.Scobirea metalului tlefest se poate fac; prin d;iltuire crr ciot,irnrrl
l)nc'umatic,
prin prelucrdri mecanice, prin suflarc crr oxigen, silLl prir)
(
r'iritruirc e le c t|o pn e urm a ticIl.
I ti
N
Fig. XIV.1. Forma cavitetilor rezultate dupi ln-
depertarea defectelor.
Suf/uri tudt",;
d
forno coresPunzd/aare
d
h6t--t.t o-6..
Mol rio/ indepdr/ol
"""-.
-i-1.- /
I'i{. XlV.1. M(xlfll
(l(.plt'ljiitiro il
litt(.(lin tLrrnilrc.
2l:t
ln cirzrrl fisrtrikrr', ntt se recomondir suflarca ctl oxigen sau clili!,tl-
ir(,ir clc('tropntuma tici1. Dal,orital fttcillzilii, fisurile s-ar putea cxtirl(le.
l)ir(!ir totusi, se utilizeazd acste pnocedee, fisura trebuie limitatir prin
(.\c\cuta|ea
a doue giruri la extremititile ei.
l'crctii cavit6trii rezultate dupi indepdr-
lrrrca metalului defect trebuie si fie nctczi{i,
Iirlir muchii ascutite (fig. XIV.I, a, b, c).
Modul de prcgitire a defectelor este in-
<licat in fig. XIV.2.
1n rrrma sufl6rii cu oxigon, sau a crai-
luirii
electropneumatice, peretii cavitAlii trc-
lrrio polizali pini la luciu metalic. Indepen-
rlcnt de modul prin care s-a indepertat me-
lirlul defect, muchiile adiacente, pe o dis-
lrrn(ir de circa 20 mrn, se vor poliza pind la
I L rciu metalic (fig. XIV.3).
Fig. XlV.3. Schema modului
de cur:ltire a piesei ln vedc-
rea operaiiei de remaniere
prln sudare.
IO5. CARE SINT CRITERIILE DE ALEGERE A MATERIALELOR
DE ADAOS?
Primul oriteriu de alegere este in functie de marca ofelului din
(
irrc este turnatA piesa
li
destinalia acesteia ln exploatare.
In majoritatea cazurilor, sudurile pentru rern-anierea pieselor tur-
rriLte pot fi consideraie ca imbinAri eterogene. Olelurile tu,rnate a'u, in
llcneral,
un contrinut ridicat de carbon qi diverse elemente de aliere.
l,)lectrozii utilizali pentru remanieri au un conlinut rnult mai scAzut de
cirrbon, iar varietatea elernentel.or de aliere este mult mai rnare la ole-
lrrlile turnate qi nu se regdsesc in cali,tdfile de electrozi fabricali in mod
lrrrcnt. Proprieti{ile mecanice ale metalului depus de electrozii din fa-
lr|icalia curenti, nu acoperd proprieGlile garantate pentru toate gana
rlc oteluri turnate, standardizate. La alegerea materialului de adaos tre-
I)uie avut in vedere
Si
tratamentul terrni,c care u!'meaze dupi sudare.
Avind in ved'e,re rigidlitatea pieselo,r care se sudeaze, ptecum rii
lr'nclin{a mare de fis'urare pe care o au rnajoritatea otelurilor turnate,
lrneori se alg electrozi care depun un metal cu rezistenta Ia rupere mai
rricir decit a me,talului de baz5, dar cu o plasticitate mai mare. De altfel,
(latorite
amestecului care se produce in baia de sudure cu metalul de
blzir, proprieti{ile cusdturii vor fi diferite de proprictdlile indicatc in
l)rospect
pentru metalul depus pur.
Mai trebuie avut in vedel
9i
difuzia carbonului care are loc la
lcmperatu'i ridicate. Acest fenomen este mai evident in cazul r-rnei di-
li'r'en{e mari de aliere, ca'ea ce este caracteristic rLrmanierilor pieselor
Irlrnate. Pentru a impiedi.a aeest lucfu, metalul clepus trebui'e sit f ic
rrliat srrplimentar cu elemente puternic carburante (Cr, V, Mo, Nb).
I'entru remaniera pieselor turnate se indicd utilizarca elc'ctrozilol
lrirzici, carc asigu!':l un metal dcpus cu tcntlinlii mili micii de fisltt'itre qi
Ir r plirsticitrte crcscuti.
rlc.omeltlrzrl
ll.Dtt
E alagllar.Larrotilo,a
lD f?dcFa suilirll olaluriloa turDalc
D6rtd ot.tritor
.{qr!6 .L(+oau}ui iD fe4j. de tot"-."tut t-iG;;
"}.
,"d,..-
oT40
OTJS
a
---,.....-
r
E51.5.B.110.2.0.H
,
Kbt\s 345:6
3
E;{118
Idem
1
EY50.?.S1.tln1.Ni.B.
110.2.0.H5
r
EY5O.?.S1.Irn1.\i.B.
110.2.0.H5
r
Eybo.?.s1.trIn1,Ni.B.
110.2.0.H5
600-74
r
E to.B,2.o.H
,
EKbMo26
3
Ezo18-Al
E51.5.8.110.2.0.H
KbIXS/435/26
E7018
oT50
Idem Idem
oT55
Idem
I
E18,8.Mn6.8.130.2.0
r
3o?-i5
r
Eb1.4.B.18o.4.0
1
EYbo,5,s1.Ltn1.Nt.B.11o.2.o.
H.5.
r
EY5o.z.s1.Mn1
Ni.8.110.2.0.H5
r
Eb1.4.8.180.4.0
r
EY50.7.S1.Mn1.\-i.8,110.2.0.
IJ5
oT60
Idcm
Idem
T20Mn14
T35nln14
T40,\I"11
1773-16
I
EMo.B,2.o.H
I
EKbMo26
i
E?018-Al
ldem
ldem
r
E18.8.Mn6.B,190.2.0
t
30?-15
t
EY5o.z.s1.Mn1.Ni.B.11o.2.o_
H5
Idem
Idem
Idem
T30SiMn12
T40MnNiO7
Idem
Idem
Idem
Idcm
Idem
fai.lul
-\11_.1 r.coutrDuarel
ar
T3.{lloCrOg
T3ilIoCrl\-iO8
T26YSiMnl4
T20Ti1ln12
fr:C.lS0
Idem
Idenl
Idem
Idem
6855.?8
ldem
'
Elss-t{"6.8,13().rn
'
EKb22.l2.2o
3
E 3o?-1s
3
E ilog-1s
I
E1Cr.Nto.B.2.0.H I
,
EKbcrMol26
]
-
3
E8{lt8-R2 I
t_
Idem
I
*
I
Er G.Nro.v.B.2.o. H
| -
'
F-lC"-NI..R"'r-,, tt
-,
--
I
EKbcrMol26
I
-
I
FRora-R2 I
I
3
E410_ts l
-
---
_''---.
T20Cr130 Idcm
T.l0SiCr1:ll) Idem
T15.\.-iCr180 Idem
1E19.9.8.2.0
Tl2Tillo^\iCr175 Idem EKb19.12.3.t\-b.20
E 318-15
T1i\loNiCr180
ldem Idom
T35\iCr260 ldenl E25.20.8.2.u
EKb.25.20.20
E:110-15
T25-\iC1250 Idem
ldem
T20lloCrgl)
T15C;2oo
Idcm
10718-t6
1
E18.8.tln6.8.130.2.0
3
E 307-15
3
E 309-1i
,
EKb22.12.20
I
E18.8.1tn6.8.1s0.2.0
s
E 307-15
3
8410-15
s
EKb18.2o

E43o-15
:
EKb22.12.20
T15G1;,1 Id. r
Notatii co4foh:
I
STAS;.2
pIN
(R.F.c.);
3
ANS (S.U.A.);
I
Firma
Arcos (Itslia),
Sdaberol (Elvefia);
!
Firma Bohter-Fox (Austria);6 Firrna
iEilililiF*i+-=iB[[[ir*[Fa[gigE
;;*
iilEE'
liElisiii[Fi[l'l,ilfrigr'irE$iiE
E IE iEEill
3iliE;gireEFi[
g
$iiIg6 i$liig[
EEE
il?ili ;r"lgE 3e$tE
Iiiii1gggi=E$i
F [ele$+
lr$FEsi
E=
F5iiF?
=
i;rslil;,;i
;uE
E IEHfigs ;i;iFli H
-Fi:;i
T15C1280 Idem
3
E 309-15
= Er{b18.20
3
E43o-15
3
E446-1s
I
r
E1s.9.8.2.0
3
EKb19.9.Nb2o
3
E 34?-15
I
EKb19.12.3.^*b2o
3
E 318-1b
,
EKb19.9.Nb2o
3
E 347-15
I
EKb1g.9.Nb2o
3
D 342-15
4
Batox cu
5
Fox SAS10
!
Chromend 20-29 Cu-Mo
1E18,8.Mn6.B.130.2,0
s
E 30?-18
T6.\-iCr180
Idem
T6IIoNiCr180U
Idem
T10MoNiCr180
Idern
T15NiCrl80
T25CuMol\-iCr180
T6CuMoNi200
10718-76
Idem
T105Mn120
T13oMd135
T130MoMn135
T11oMn10
T120Mn10
T100Mn120
T120CrMn130
T100NiMn130
T70Mn140
T100MoMn13O
'llnnpornlo.l dc
Inrlnctrlzl.n Dcntru
rtrdo n llrxr] otohtrl trr rto
'I'e
mpcrlr l,uIir ll)t'r'c' strlrluri nu U'ol)uic sit dop;iricascil tempratura
rnirxiJmi'r dc prclnclllzirc. lncillzirr-.a picsci la tcrnperaturi ncjustilicilt de
irlalte, sau menl.irlcrca lndelungatd la temperatu'ri ridicate, contribule la
crre$tcrea granu,lalici
+i
prin unmare la scdderea caracteristicilor mecanioc.
T aIclul X I I'.2
Fis. XIv.4. Sche-
ma metodel com-
l)inate de sudar:e
(rindurl lnguste
li
rlndurl late),
Fig. XIV.5- Schema de de-
punere a unui cordon de
contur pentru evitarea
crestdturilor marginale.
Mctoda are dezavantajul ci sudind cu sf,raturi rnati late se obtine
lrrrrcstec mai mare intre metalul depus gi
rnetalul d.e bazi.. ln cazul
ll,rilor turnate, este de dorit se se obtind un amestec cit mai mic cu
trrrlrrl de bazd. Reducind amestecul se obtine un metal depus cu o com_
rilic miri apropiata de cea a electrodului gi care este mai putin suscep_
il Iir fisurare. Aceaste contradictie poate fi rezolvata
-prin
metoda
rrlrirrirlir, r:are consta in placarea peretilor cavitatii cu strituri subliri
rp,ri rrmpL'rca cavitatii cu straturi late (fig. XIV.4).
l){'rtnr ir impiedica formarea cresteituxilor marginale, in jurul
zo_
lt,rrrcrliirl.t-' sc va executa o suduri de oontun, cu un electrod cu dia-
I |r l
t )11,25
(Iig. XiV.5).
Srrtltrrir nrr trebuie intrerupti inainte de umplerea completd a ca-
rlii folrrrirto prin Ltiminarea defgctelor de trrrnare.
Tratamente termice. Conform standardelor, tratamentele termice sint
r.rbligatorii pentru piesele turnate remaniate prin suda,re, cu exceptia
pieselor cu un continut de carbon 6ub 0,30
,
la care necesitatea trata-
rDentului termic se stabileste de la caz la caz. Fac excepii, de asemenea,
{)telurile austenitice, la car necesitatea tratamentului termic se stabi-
legte de 1a caz la caz.
De obicei, pentru otelurile cilibile se aplicd un tratament teirmic
<le revenire. Se urmere$te elirninarea tensiunilor remanente gi imbunate-
tirea
tenacitdtii. In cazul oteluritor imbundtifite, temperatura tratamen-
l,ului termic de revenire trebuie sa fie cu circa 50"C mai
joasd
decit tem-
l)cratura
de revenire aplicati initial.
rO7. IN CE CONDITII SE RECOMANDA UTTLIZAREA
ELECTROZILOE AUSTENITICI?
Sndarea cu arc, cu eleatrozi austenitici, se aplica nurnai in cazul
rrnor cavitdli cu volum mic
Di
in situatiile cind piesele nu mai pot fi
irreincdlzite
la temperatura prescrisi sau nu mai pot fi tratate termic.
In cazul in care, pentru prevenirea fisurilor in zona de inlluenfi
tcrmic6, piesele trebuie pretncdlzite, se va prefera utilizarea electrozilor
cLt conlinut scdzut de fe,riti, pentru a preintimpina formarea fazei o.
In situaiia cind la utilizarea electrozilor cu conlinut mediu de ni-
llrel (8-20016) apar fisuri, remanierile vor fi executate cu electrozi cu
conlinut ridicat de nichel (peste 7004), folosind, eventual, metoda combi-
nrLlii (fig. XIV.ti). Ea consti din placarea suprafe{ei cavitdlii cu eleclrozl
('u
continut ridicat de nichel. Restul cavitatii se incarca cu electrozi. cLl
url conlinut mai redu,s de nichel (1BCr BNi 6Mn, 29Cr 9Ni, 25Cr 12Ni).
luduto 4p .?nt!t,
'10
.llr
l,lr
olr
llull I I
'I'lrl4
'-
rilnl I
lSlMrrl2
r[l',Nta)t-
ll\lo( ) Ol)
'l\1"(i
Ni08
lVSlMrl4
ll lMrl2
__
t(:t iIr
Itl|t(l{ll)
r:r I ?r)
l:rlll)l)
l:r-,/liir I
-_l
(.
t:t0 I
.._.1
s{:l:t{) i
isr-180
I)etcnsionarc
de la caz 1a
caz
Detensionere
Tl2MSNCI80
T10llTMoNCl70
Tl0MTMoNCl75
T35MSNC260
T20SNC250
Tl2ItSMoNCl80
T6NiCr180
TGMoNicrl80
T10NiCr180
T1oMoNiCr18{)
T15NiCr180
T15MoNicrl80
T25CuMoNiCn180
TOCuMoNiCr2O0
T105Mn120
T130Mnt:J5
T130Mollln135
T110MD110
T120Mn110
T100Nln120
T120CIIIn130
T100NiMnl30
T100MoMn130
De la
caz la
caz 100
-
200
Revenire
220
-250
2fi)-300
3(X)
-.100
120
-
1ltO
2 )-2lt{r
280-:J2t)
22\t
-2AO
300-350
280-320
280- 32{)
200
-250
150-200
200-300
200-300
200-300
200-300
200-300
300
-450
300-450
219
tlroklfl erpcnhr/p
,
lr cazrrl ln.car:e rrrr so poitte rcnrrnfa la operaJia de tratameut tcr_
rir',. sc re.omirndii ca rntrcagir cavitate iir fie incaicata cir electnozi cu
rrrlirrrrt ridicat de nichel.
Fig. XIV.6. Metoda combinate pentru
reduccr.ea
consumului de materiale de adaos cu pret
d;
cost ridicat-
108. CE PROBLEME
TEHNOLOGICE APAR
LA REMANIEREA PIESELOR TURNATE
DIN OTELURI AUSTENITICE
MANGANOASE?
..,, 11"T.11i"..e
aeestor oteturi se fac fare preincdlzire.
In tirnpul su_
nr sc urmaregte ca piesa se nu depiigeascd lemperatura de 150t.
Dupii sudare se face o rdcire
-ra!idi,
ian in cazui'suddrii
in mai
rllc straturi se vor face rdciri interrnediarc (eventuai
""
:.t
a" *"1-
l,lr)ergia liniara de sudare trebuie si fie cii mai ;i;t;i, ca urmar,
rirrclcazi cu:
-
clectrozi cu diametru mic;
'
-
intensitate a curentului de sudare redusd;
- viteze mari de sudare.
I)cntru sudare se folosesc eloctrozi austenitici crom_nichel saucrom_
'Ircl-mangan,
conform tabelului XIV.I. Dacd se
"".e
o au.ltate egalii
.;r
materialului
_!e
bgze, ultimul strat se executd cu electrozi auste_
it i nranganogi (EIM 13 S).
XV
SUDARTA FOIITTI
. 109. CUM SE CLASIFICA FONTELE?
Fonta este un aliaj fier-carbon
$i
alte elernent cu peste 2,140h
carbon (fie sub formi de carburS, fie sub formi de grafit), caracterizat
prin transformare eutecticA. In mod obiqnuit, conlinutul de carbon este
cuprins Intr 2,5-4,50/0.
Proprietililc fonte.i depind de structura masei metalice (care poate
fi lormati din feritd gi cementirtd, gi starea in care se gdsegte oanbonu'l
ln fontd.
Fontele se lmpart in mai rnulte categorii:
Fontd cenu;ie (F.) este fonta la care carbonul se afi6 total sau par-
(ial sub formd de grafit.
tr'ottta albd. este fonta la care carbonul se afld exclusiv sub forrni
tlt' r'c"mcntitd.
Fonta cu grafit nodular (F-) este o fontd cu rezistentd rnecanicir
lidicratir, al cirui grafit se prezinti sub formd de nodule.
I'onta maleabild (F-) este o fonte cu gnafitul in formd de cuiburi.
Itonta mod,iticatd este o fontd, cu caxaoteristici deosebite, oblinutir
l)rin
tratarca fontei lichide cu substanle modificatoare.
Fonta alitd este o fonti care pe lingd carbon conJine elementc
rll ul iere.
r10. cE DTFICULTETT APAR Il\ SUDAREA FONTEI
$r
caRE slNT PRINCIPALELE METODE
DE SUDARE A EI?
Sttdarea fontei przinte dificultiti destul de mali. Rircirea rapidii ir
mr.talului lichid, precum
Ei
oxidarea silic.iului din baia de suduli firvo-
t'izcazii formarea fontei albe. Zoncle in care s-a format fonta albi sint
rltrc r;i fragile, cu o rezistenie de rupere la tracfiune scirzutir
5i
crr
[r, -
lrrc'r'rrbilitatc follte scizntir. Tr.ecerca rapiclir din starea lichidir in coa s,,-
22t
irli
1i
invor.s, lrnpicrlir.il clirninirrca g-azelor
$i
Iavorizeazll aparifia pr.rri_
)r' in
(uslltlrrir.
Lipsu phrsticittllii
$i
fragilitatea ridicat{ provoactr,
dato_
ilr incillzirii qi rhcirii neuniforme, precum gi datoriti contrac$ici neuni_
rrInrr., aparifia ulror tensiuni temanente mari care favorizeazd formarea
ir;rrrilor atit in_ crrsirturd cit qi in ZIT. Fluiditatea mare a fontei richide
rllr(,uneirzi'r sudarea la pozitii diferite de orizontald.
Ak'gcrca procedeului
de sudare. Defectcle pieselor
turnate din fontd
,
rtmirniazi prin sudare cu gaze
ti
cu arc elictric, la rece qi la cald.
Sc rleosebesc
trei metode de sudar.e:
.
-
-
srrdare-a la cald, la care temperatura de preincelzire
este cu-
lirrsii lntre 600... 800'C;
.
- -, sudarea
-la
semicald, la care temperatura de preincelzire
este
rl)r'insij lntre 300. . . 400eC;
-
sudarca fdrd preincdlzire.
l)cr)tru_ oblinerea unor proprieteli
apropiat de ale metalului de
rrzri,
l.rloccdeul cel mai potrivit este sudarea la cald cu electrozi din
rrr 1li.
.
Pregilirea pieselor pentru
sudare. Ca regula generald se impune con_
li;r
t rr defectele sd fie complet lndepirtate.
- -
Moclul de pregdtire a zonelor cu defecte ste identic cu cel indicat
,rtru
piesele turnate din otel (v. cap. XIV).
.
Preincilzirea_. Prin preincdlzirea
metalului de bazd se urm6re$te, in
'irrrr
scopului in-dicat la rispun-sul
,23,
specifice pieselor din o1el,
Ei
ur-
it,';rrt'lc scopuri specifice pieselor din fonti:
'-'.- cvitarea formdrii fontei albe ln metalul cusdturii
ti
in ZITi
-
reducerea fragilitd{ii, caraoteristicd fontelor (alungiria fontelor
rrrrjii nealiat este sub 30
).
I)r'ein ciilzirea se face in mod uniform cu viteze mici de incilzire.
limpul suderii se urmireqte mentinerea constantd a temperaturii
I'S(.ftso.
..
ln- cazul pieselor mari, dacd defectul este astfel plasat incit zona
(irlzilir
sil permitd o dilatare gi o con'tracfie libere, ln;Alzirea se poate
'r'l r rir local.
I)(,nlru o incdlzire uniforme se recomandd ca flacdra si nu vind in
,rlir(t (lirect
cu piesa care se lncdlzeqte. lncdlzirea
,rrebuie
realizatd cu
rl()nll gilzelo'r
calde care circulS in cuptor.
l)Upii sridare, piesa se race$t lent ln cuptor.
III. CIJM SE ALEG MATERIALELE DE ADAOS
I'I'NTRU SUDAREA FONTEI?
l'r.rrlru srrdarca la cald. Se utilizeazd vergele-electrod din fonti cu
r lilc rli;urrctle (AB ...
A20
mm). Uneori vergelele sint invelite cu o
il.ir sl)c(.iirlir, rr ciirui compozitie chimici vaniaie in fLrnctie de prooe-
rl rlt' srrrltrre pentru care sint destinate (electric sarr clt gaze),
Vcrgclclc trclrrrlc srl :ril)ii lln (xrntinut
mai r.idicat de carbon
5i
si-
liciu, pcntru
a c()mpr.nsa pierderile accstor elcmente in procesul
clc srr-
dare. ,Siljcirrl tavorizeitzir oblincre:r fontei ccnuqii. Vergelele pentru su-
darc au, dc obicei, un continut mai ridicat de fosfor. Acest element
matreflo llui(litatea fontei. O compozilie chimicd des utilizati
Ftentru
fil-
l)ricarea vc'rgclelor erste urmitoarea C:3,2 . . . 3,70/o; Si-3,5 . . . 4ii4;
Mn:0,(i04; P:0,5 . . . 0,750/0i S:0,720/0.
Pentru sudarea fdrl prcincilzire. Se utilizeaz5 electrozi inveliti cu,
vergea din monel, feronichel sau nichel.
Rczistenta sudurii obtinutd cu electrozi cu vergea de monel este
dc 15-1{} claN/mmz, cu electrozi cu ver-gea de nichel de peste 30 daN/mmi,
iirr cu electrozi cu vergea cle feronichel de peste
45 daN/mmr.
ln literatura de specialitate mai sint indiaati, pentru sudarea unor
picse cle micir importante. fAri prelucrdri mecanice ulterioare, electrozi
.u vert{ea din olel gi lnvelig bazic.
'
Crrlrfrrrm ST AS ?242-82 electrozii pentru sudarea fontei (simboli-
zirro prescurtatd EF) se clasificd in funcfie de natura aliajului folosit
p'ntru vergea, ln urmdtoarle tipuri:
IIF--IIC, electrod cu vergea din fonta;
Tlpurl de eleclrczl petrtru sudorca arc electrlc e lonlel
EF Ni Ctr EF Ni EF Ni T'E
t.j. -I'r Br
Ilixsl 11s
I,hilips Gllt
(;rifont
11'
t;1I' 8 KO'
l)r.'rlr.nll'IrI-LS.(limpja'hrrzii;2-Arcos(Iloljs);3-phitips(lt.Ir.(;.)r4*SC-
rh(ron (lilYClir); 5
-
l\l oss cr-
(lri
essh cim (B.F C.)l 6, Soldom(tnt (Alrslritl): 7
- I,tSAl!
{lirirrlfir); 8
-. tilI) (El\'clir);9
-
Castolin + E!te( t ic (Fll\.(.lia);10
-
Ocrtikcn (I.]\rli
).
(rh:;.nall(.
La i (lor(ll cU ('l(ctrozi tip I.lIr-I,i'(: picsa sc
rnhrlrollllr 4lll)"O
$j
sc ri{r$tc lent dlrp! sudsrc. I)upt
^irdsre
6e
l|| 81,1,- 115{r'O li rl) (]c
ntinirnum o orll.
TabelLl XV.1
'l'tnrrl duD[
sr' s
ll n rcl crrrcs
llinr{lrnlc
Mixal31l
Philips 801t
Grifont-Ni'
Gricast 1 (GNK)5
Soudof(tnte El126
Soudofonte 81o
oK92.18'
UTP 88
UTP 88 H8
UTP 8 S3
Castoltn 2-24e
Castolin 2-440
Citmfont N-iro
Silpcrfonte N_iro
ltixal 252
Mixal 20,
Philips 8023
Grifont-Fl\_{
G csst 315
Soudofonte Cd
Soudofonte D6
oK 92.587
UTP 84 FN8
T'TP 85 FN3
IITP 8 FN8
Castolin 2-230
Supelfontc NiFdo
IUixal 61'?
Gricast 556
Soudolonte CSto
UTP 5 E3
UTP 81
prrinrrilze$tc ln [( nrlr(l.trl Ullr rl(
lrconnndi un tfflcnrcnl lrrnrlr
l,il'--1.'e, elcctr,o(l (:u vqr.ger (lin
o[cl;
It!'-NiFe, elcctr(xl cu vcrgca din fcro-nichr.l (52-000 Ni);
lll'-Nicu (EF-MB), el,ectrod cu vergea din nichel-cupru (02-
l)'2, Ni
$i
J0-400 Cu);
l,)li'-Ni, electrod cu vergea din nichel;
l,ll'-Cr.lAI, electrod cu velgea din bronz cu aluminiu;
l,)l,'-CuSn, electrod cu vergea din bronz cu staniu.
Tn functie de caracterul inveligului, electrozii se clasificd ln: B
-
irzici;
(i
-
pe bazi de grafit gi S
-
pe bazd de sdruri.
ln tabelul XV.1 sint indicate citeva mdrrci rnai reprezentative de
l(.( lr'ori penttll sudar.ea fontei.
ln veclerea automatizdrii procesului d,e sudare au fost elaborate qi
ilrrrc trrlrulane, in general, cu auLtoprotecfie.
l'luxrrri. In tabelul XV.2 se indicd compozitia chimicd a unor flu-
llri tltilizirtc pentru sudarea cu gaze combustibile.
Tdbellrl XV.2
a irln pozll to chimicl in
%
a unor lluxuri utillzate h sudalea cu
lpze
a lotr(e I
FeSi Sllcll pilst6
1
2
:r
65
65
s0
2A
8
7-ti
7,2
0,5-1
0,8
1
IT2. CARE SINT PRINCIPALELE PROBLEME TEHNOLOGICE
CARE APAR LA SUDAFEA FONTEI?
Sudarca cu gaze. DupE incdlzirea piesei 1a temperatura de circa 600"C,
'r'lir'lrrc,rrz;i. o incilzire localS snplirnentarA, cu arzetorul, pind la
'tem-
,,r'rrl r rrit rlc {J00'C.
()pclafia
de sndare incepe prin topirea materialului de bazd pind
r lornrarca bdii dir.r fonti lichidd. Opera{ia de sudare consta in topirea
rlrr.sivit a vergelei in baia de metal lichid. ln baia topiti se dozeazd
rrrliliili mici de flux. De asemenea, din cind in cind, virful vergelei in-
rrrrlt'rccnlc se introduce in flux. Flacdra
Ei
capltul vergelei trebuie ast-
.l
lontlrrsc incit si se asigure o fuziune corecte intre materialul de
rrzil
i;i
rnatorialul depus.
r\r'zirtorul de suduri se manevrleaze prin penduldri u$oare stinga-
r('rl)lir, sitll prin descrierea unor certuni mici. Pozilia arzitorului fa{d
'
l)i(,sil
vir ti de 60-80'.
Irlircirla arztitolului trebuie sd fie neutli, sau u$or carburantd.
Ak,gcrea bccului pcntru sudare se lace conform tabelului XV.3.
It
I)irr r.ind lrr clrrtl ltiril lir:lritlir
slrplil[il(ir ci. Cttri'iIllc;r sc fitcc cu
zgurir sc I nrlepir rtcrt zii prin rirzuirc.
DLrpir sttdare, sc urtrnireqte
accsteia ln cuptor.
I,'irt. \V.1. S( l)c.ma prcgitirii ros-
tlrllli 1)('ntr-lr sudtlrea la cald, cu
i!1: ('lc(
tri(. cu {rlcctrozi lnveliti
diI fonti.
tlclrrric crrlir{lrtr-r rlc zgttrrr for'rrlillii po
o vcrgcir de ofel, cu ajulo,rul cir|cia
r{cirea lcnti a piesei p'in pistrarea
Tqbelul XV.3
Alc0croo Doculul peDlru sudarea eu
0ozo
a tontol
Ntrmltnl
selei.
:J
4
5
6
7
.5...10
8...25
18...28
24...38
peste
30
2,5
4...6
4... 6
6..10
Obserualie. Datclc din tabcl sint informative.
Surlarca la cald cu arc electric. Se utilizeazd, in special, pentru im-
l,illiu(.il luror piese care au fost rupte in doui sau in mai multe frag-
)('I tc.
l\'cltiLtirea pentru sudare. In fig. XV.1 se indice schema de princi-
pirr ir rrorlrrlui in care se face preg5tirea pentru sudare. Pentru pistra-
rlir rrrrrri rost corstant intre muchiile prelucrate se sudeaze distanliere
(lxrltrrli) rlirr ofcl. llolfurile se sudeaza cu electrozi Ni'Cu, Ni-Fe sau Ni.
di,
!d///
Di;.',nlv dn fon/d
Fig. XV.2. Schema pregdtirii imbinilii
pc'irtru sudarca la cald, cu arc clectric cu
clcctrozi inveliti din fontd.
l)entrLr suslinerea baiii metalice, la pIr{ile inferioare gi Iaterale sc
rrtilizcazi-r plilci clin grafit.,si amestec de formare.
I\.ntrrr imbiniri mai h-lngi dc 150 mm, pregetirea se face cl in
fi13. X\r.2. Lungimea imbinirrii sc comparlirnenteazii prin intermediLrl
7a/iul dlhhe
ltcseh
1l
l\,lr'rl.r srr,lr'u ii
225
un{)r pl;1('i (lin gritfil. Clrnr p;r r.linrcn tcle, r:u cxccp(ia cclui In caro sc srr_
de;rzi'r, se rlmplc crl nisip u6cirl..
llcgimurilc dc srtrlarc sirrt clrrte ln tabelul XV.4.
.Se sudeazd cu curc'nt coutinuu, polaritate
inversi (+ electrod).
.Srrrlare'a se incepe cu o intcnsitate a ciu'ei valoare cste cu 15-200n m;i
nrirlc tlr:cit cea indicate in tabel. Dupi consumare;r a 2-3 electrozi, cind
sc lornroazi baia lichidi, curL'ntul se rcluce la valoarea indicatd iniabel.
Tabelul XV.4
Ile0l|rlutl de sudare la cald cu arc electrlc a lontel
500
500
600
750
s00- 1 000
90(,
-
t 000
900
-1
000
'l'elmica suddrii. In rostul irnbinirii, electrodul descrie miqcdri de
pt'nrlrrlare stinga-dreapta, atacind cu arcul electric materialul cie bazi_
Sc insistir mai mult in regiunea col-turilor (fig. XV.3).
.
l)criodic, in baia de sudurE se introduce flux, care nu trbuie s6
tllpirgeasci adincimea de 30 mm.
_ -
Sudarea compartimentelor se face in ordinea indicati in fig, XV.2,
rrstfcl lncit atunci cind se sudeazd un compartiment, clelalte si liepline
dln ydht
l'lrt. XV.:i. Modul de conducere a elec-
tr(),llrlul tn cazul sudarii la cald, cuarc
'.li.r'tric
(.Ll (]lcctrozi
din fonti, lnvelili.
4
5
6
8
10
72
15
IltcDltate cutentu.
160-240
200-280
280-380
380-500
450-600
500
-800
600-900
L'. ,r L/ttt ,/,t/ur
0 ltod
cu nisip uscat, pntru a evita scur-
gerea de metal lichid. Dupi sudarea
complete qi solidificarea metalului se
indepdrteaze nisipul din comparti-
mentul vecin
$i
apoi grafitul care
separd cele doue compartimente. La
sudarea primului compartirqent se
urmereqte reaizarea unei bune legd-
turi cu cele doue muchii ale metalu-
iui de bazi. La al doilea comparti-
ment
$i
urmdtoarele se urmdreqte
realizarea unei bune legituri cu mu-
chiile rostului
$i
cu metalul solidi-
ficat din compartimentul fnvecinat.
lr tot timpul suddrii se va mdsuira temperatura in zonele defecte-
,rl
li
sc vir avea in vedere ca aceasta si nu scadd sub 700"C.
l)upir sudare, piesa se riice$te lent ln cuptor.
.rJri
/ftit drh gnii/
-
SrrrLrrrlr fir rir proincillziro (ln rocc), lrr lrrnr:fie tlc n;rtrrr:r rlcft.t:lc_
lor, a irnrlll;rslrr.ii lor.
iii tr stirrliulrri rle
ltrtltrcr.irrc
mccanicii, se poirtc
irl('Ao rii m{'toda.s.dirrii lirril p.r'in.irlzirc,
ctr mctale de adrros difcritc dc
cr,l tlt: llrzir.
_
lrr accst r.az, imltinarcl cste etcrogcn.j, propr.ietiitile
fizico-mcca_
ri( {
,
(x)mpozilia
chimici qi curoarea fii;d difc,rite dc mctalrrl d. bazir.
I,llcctrozii utilizati (DF Ni Cu, EF Fe Ni sau EF_Ni) asigurii a clcprr_
rr.rt srrficient dc moale
$i
plasticil pntru a putea fi
irclJcr.atir sari crr
riii.nfl prczinte pericol de fisurare. Ni qi Cu fivoriz,eazi sepal.irrcit grafi-
lului sub for.mi dc lamele, permitind
astfel obtinerea unci forrte moi.
'lcltnica sud.drii. Sudarrea se executd depunind rindrrri subfiri qi
:i('l,'tc' (:irca 30 mm). Dupir fiecare depuncre se efectrreazi o cior::,rnire,
I'crrLlrr ciocrinire sc utilizazd un ciocan
".,
g.e.,taiei'de
circa 0,iJ00 k1g
('rr
Yirlul rottrnjit. Accastd operatie este foarte important6 cleoarece con-
I |rrr,liir mctalrrlui dcpus este mult mai mare dccit a fontci
$i
dercir nrr sc
l;rr.r.o cleforma.re suficientd pot apdrea fisuri in cusitur5 sau in zona de
irrflrrcn{ir termici.
[)epunerea rindurilor se face alternaliv in diferite zone, urmarrin_
rlrr-sc o incdlzire cit mai uniformd gi cit mai reilusd a picsci. Cind zona
r('spocl.ivir s-a incdl.zit la circa 100"C se oprcgte strclarea, a$teptin(lu_se
liit'irtlr.
ln cazul defectelor strdpunse, pregetirea se face ca in fig. XV.4 o
Lrr rlelcr:tele rnari se face mai intii o placare
a peretilo!.,
fdrd a iace legd_
lrrrir lntre pcreti (fig. XV.4, b). Dupe placare se procedeazi
la umplefoa
,;rvitiiIii.
ln r:azul defectelor care cuprind suprafele mari, se procedeazir la
Irrlor.rrilea acestor zon cu petice din otel cu continut redus de carbon
%Nm
Cotdo, dP inchidetu
b?
[/in]nDrpo,(!eb/rpo)
b, 'ooott,tt
b4
I'ig. XV.4. Ordinea de sudare a unei cavitAfi p.jlrunsc, prin
sudarea fi:rd prelncdlzire,
cu rrc electric cu elcr:trozi lnve-
Irti.
La sudarea fontci se mai uiilizeaze
Si
alte mctocle mai pulin ri'rs.
Plrrtlitc, crrm ar fi: srrdarea cu clcctrozi lnveliti din otel carbon sarr o[r,l
;rttr,lerril,ic Cr-Ni, sttcliirca cu prczoitne elc.
t !'l
227
XVI
SUDAREA CUPRUTU|
$t
A AilAJtt0R
ACESTUIA
II3. ST]B CE FORMA SE LIVREAZA CUPRUL INDUSTTiIAL
$I
ALIAJELE SALtr?
(:upt.'ul.
-
X{ircile de cupru, obtinute pe cale electrolitici, prin tur-
rrlr..<'onlinui sau prin retopire, destinate a fi prelucrate prin'di{orrnare
rl;riliri sau prin turnare, sinL cuprinse ln STAS 270ll_B0.
.
Alrunele sint aliaje cupru-zinc (alamele obi$n;ite),
si alte elemente
lr,rrlit,r'e cu mangan, nichel, aluminiu, siliciu, staniu, fier etc.
.
I)rottzurile sint aliaje ale cuprului cu alte elemente in afari cle
irrr'. I)upir principalul
element de aliere, in practici
se clisting bronzul
u stirniu, ou aluminiu, cu siliciu, cu beriliu, cu plumb, ,cu
nijhel;i cu
llirlrllilll.
l,rincipalele aliaje de cupru (bronzuri) standardizate sint:
*
aliaje cupr"u-a,luminiu (bronzuri cu aluminiu) deformabile (STAS
t):i-ti0);
- aiiaje cupru-staniu (bronzuri cu staniu) deformabile (STAS
ti lt());
... _.;.
-
:'h-ajg
cupru-plumb-staniu (bronzuri cu plumb)
turnate in piese
s't"\fi r 512-75);
- aliaje cupru-staniu (bronzrjri cu staniu) turnate in piese (STAS
'.)'i l2
1\tI)
i
. . -
- - rrliaje cupr-u-aluminiu (bronzuri cu aluminiu) turnate in piese
.;'r",\r;
I 9ill2-ti1).
A. SI,IDAREA CUPRULUI
I I,I. CUTI SE COMPORTA CUPRUL LA SUDARE?
.
('rrprrrl
porrtc Ii suclat piin majoritatca procedeelor
cunoscute,
(lar
,.1)lli,. ,rl)li(itLc tchrrrrlo,:ji ,,rIespunzirtol|e propr.ietir{ilor sale specilice.
lt
l'r'oplictii(iJc sltclilirr, (iu('
tr.(l)ui(, lulrlt, irr cronsitlelirrc lir itrlot.
urir'(,ir l{.1)l{)logici rlc srrrlllc lr cLrplrrlrri silrt ulntirtoirlcle;
l)
(InttLttcli.biLilulce
lt,r.nliiL ?21r1,, (irllf
clctct.minir ca clislxtr.:rrr r.t,ir
t.;ilrlrr.ii tlt, lir l.ctrl rle sutl:rl. s;-r fie mit'e. l)in accilsl,ir ca.zii, cleqi tr,ntlx_
ij,l:11.,,
,1,:_1llll,lg a cuplulrri
_
( t 0tJ;i.C) este mai joasir
rlccit a olc,triiui
(1.11)l) .,.1520"C), cal)titatca de cirldurr'r necesarii pcrrlr.u sudare estc mlri
rr;rrr... l't'rrtrrr a (\)mpcnsa
cli\l)r,tsia_milre do ciiklLrr.ir, crrl)rtrl sc strtlcazi,r,
rlr'.rrlrir<ri,
cLl proi'(iiilzire,
ia. su.sele de c.krr-r.ir rrtiiizate pent* suclarc
Illllrric r;ii irsigule o rlelsitatc mare cle energic..
2) 1)c'tr. p.cinctilzire,
t.ebuie avut ln vcxler.c ci in int,crvrlrrl rle
l,'rrp{,r'illuri 250-550"C, scacl, iu nrod sensil)il, rezislcnlx'i plasti(:il;r tci I
lrrpnrlui. liozistenla la tra('1iunL- scadc intcns cu cr(.ftc;a,a t(,m
l)criltltri
i.
A:rlli'|, rlacti la plus 20'C rczister)ta sa cste de
g2
daNy'rnm:', lrr I lj,,C,
.rlr.rrsl:r scrrde la 4 duN/rnmr. D
jrr
ailste mol.ive. in timpul srrriirlii.
lric*;r
I|r.lrrrir. ler.itir de lovitrrri. Sudirrea tlcbuie executahl cit mui r.cpecle
;i
lir
l'.ulix'rirluli ci ti mai ioase.
. ,ll)
lrr stare top.iti, cuprul absonrbe gaze clin trtmosfcrl, celc. nriri
rl.rrniitoare
fiind oxigenul qi hidrogenul.
4). Coe[icientul mare de c],ilcttore al cuprulLri (cie circa 1,1-r ori rr:iri
rrtr.t' tlccit al oteluh.li) conrluce la deformrriii qi
tensirrni i.s.mrrirLe in
rrr.rrr i r procesului
de sudare.
I 15. CE INFLUENTA AU ELEMENTELE DE ALIERE
$I
IMPURITATILE ASUPRA COMPORTARII
I,A SUDARE A CUPRULUI?
..
t.lLttntiniul, la continuturi de peste 0,204, duce la tormarea urrci
;x.lit'ulc
dc oxid
$i
ingreuneazd procesul de sudire.
..
/)t'jti!tul,- la continuturi de 0,70/0, ridici temperatura de sl.istaljzarc
,r lliirjtrlui
iii
favol'izeazi formarea- unei granula{ii
fine. Argintul, il
1;r.o_
;trrr'{ic
rle 0,5-1070 constituie un elert1nta principal de alie|e al sirnrclor.
rlc s trrlu ni.
Mattglanul este un dezoxidant puternic gi formeazd o zguri llfor
r.l i rrr in ir bi lei. Manganul reduce conductibilitatea eieciricd.
(-)'(rn?r,
mdreste rezistenta cuprului la fisurar.e. Are asupla melirlLr_
lri nn (,f1{rt
modificato.r
Si
este, iL acelari timp, r-ln bun dezoxirlant.
,
^N-irlt.,ltd,l.r
fcl ca
$i
cromul, mdrBEte lezjitenfa la lisurare a clrpr.u_
lrr.
.
Nljrr..!1(. r czistenfa cnprului gi r:neori se ailauga sirmelor cle sirrlrrt
l\'lrIlll lrr il rircir re.Zistentei CuSdturii.
7,itt,.ul acLioneaz:r ca un dezoxidant puternic.
Ll ult ci)Dtinut n]li
rrr\.(lc l0 .irrfluenfeazd in rdu comportale,rl la sr-rdare.
.
l,'i(r'u|, siriciuz
$i
cobaLtul au o influentir bunir asupra compoItijIii
l,r r,rrrlirrr,, [:rvor.izind o olrecare mic5or.are a gr.anulal.iei si |eclucinrl tcn-
rlirrf.r
lir Iisrr.irre ir, crsirtu.ii. sirici.l cste
5i
Lr' bLrn rreioiid..nt. T'crrtri<:
.r"l i' v('(l('r'c cir irceste olemcnte
'edLrc
r:oncl rt.tibilitir terr t.r.rnir.r'i gi
t'h'r'ttir';i lt c trltlrtlrti,
22lt
l,iliul miirciit(r flui(litirtcit
.ltirii
dc srrdrr|it qi cste urr dezo_\i(lan1 pu_
I( uli('. Nu inflrror{cirzir (:on(lltctibilitatoa
eleclricit.
('osilol.ttl,
in proportie (le
10
,
se ltlilizeilze pentru alierc,a sirme_
l0r'
(l('
.suduri. Pini-l la pl ocentul dc l0l0 mitre$te rezistenta metalului
rlr'1lrrs, firll l-i rcduce tcnacitateil.
l"ttsJorul reprezintit cel mai puternic dezoxidalt
rrxizii rlc cupru
$i
formeazi o zguri fluidd care se
I,'osltrr.rrl rccluce conductibilitatea electricd
Si
la un
al cuprului. Reduce
eiimir.ri foarte ugor.
continut ,mai mar
rl{.
(J,10l0
favorizeazd fisurarea la cald.
.lJort, este un dezoxidant puternic.
I'hLnblt\
Ei
bismutul nu sint solubili in
r'.rrrlil,ili mi. i fi:urareJ la cald.
cupru
$i
provoace
chiar in
I IO. CE PROBI,I]ME SPECIFICE APAR LA SUDAREA
fiI
ASANIBLAREA ELEMEN'fELOR DE CUPBU
IN VEDEREA SUDARII?
l'rcgitirea pieselor pentru sudare. CeIe mai importante operalii pre_
tliititoare
pentru- sudarea cuprului sint urmdtoarele: asiguraiea poziliei
(,r)r('ctc
il celoa' doud piese, ajustarea la cota exactA a deschiderii- rosiru_
lui
iri
izolarea termicA a zonei sudate pentru acumulara in piesd a ciil_
tltrlii introduse la sudare-
I)atoritd fluiditdfii mari a b6ii de metal tichid sudarea se poate
('\r.(.rrtir
rumai in-pozifie orizontald qi in jgheab,
cu exceptia procedeu_
lui
(lc.
sudare cu flacdrd, cu caresepot suda
Ei
irnbiniri diiiuse vertical.
La sudare este indicati folosirea unor dispozitive de sustiner, ln
vtrlcrea pitrunderii
corecte ]a nddicini. Se pot iolosi perne de sustinere
tlin clrbune (grafit) sau din azbest (fig. XVI.I). Dispozitivele supo:rt au
/rlro
'udold
gi rolul de a izola termic zona sudati, in
Supo d/n otel
l,rr XVJ.1. Suport de sustinere
'r(.lti.
l sudarea cuprului.
vederea acumulerii in piese a celdurii in-
troduse la sudare.
Pentru oblinerea unei suduri de bu-
nd calitate este necesar ca zona lmbinSrii
gi zonele adiacente si fie bine cure ate
de impuritSli. Uneori se utilizeazi degr.e-
sarea cu tricloretilend sau tetraclorure
de carbon, pe o zoni de 50 rnm in stinga
Si
ln dreapta imbinirii.
I)eoarece incdlzirrea repetate lnriu,titette proprietitile
cuprului se
lctornirnclii ca, atunci cind este posibil, sudura sA se execute dintr-un
sinllur strat.
l\rnlnr imbun6telirea proprietetilor mecanice se recomandi ca cu-
s;'rtrrrir sir fic' bdtutii cu ciocanul, Aceaste operalie se poate efectua atunci
<irrtl rnct;rlul se geseqte la temperaturi ridicate, peste 650"C, sau la tem-
I)r,r'irturi mai scdzute, sub 450'C. De obicei, ciocinirea se efectueaze la
t('r)rpelltura de circa 700'C sau la temperatura de 300"C. In intervalul
45{)
(;50'C
nu este permisd
aceastii operalie, datorita fragilitdtii ridicate
2:()
a cup'ulrrl. I-u tcmpct.irtllri ntrri inallo dc ?00,'C, cior,tinir.a potrte r.rrrlrrr.
lrr 0lrti.tlc.e exct'sivir rr nrer.alului rl.prrs
5i
rrr rlefor.mrr^rir r:rcmentrrhri
'.11r1;11._.lIn|0r'1,;rterrstir rrlxr',rlic sc exc<.rlt,-, asrrpra crrstiturii in stnrc t.l.({,.
(-t(^-;rtrIIeil
se c.\L'cutat pfin loVituri trroalt cLt Lrtr ciocan su virfttl
r.)l.ul)jit in grutate de cinca .'r00-g. In vcclelea irplici)r.ii acestei oper.afii,
srrrlrrril,'..sc
cxecrrtd (u
o ugoari irrgro;arc (2_-3 urm). ll,ntrtr
ltlcvr:rrilcr
rk.lilrmrtiikrr
dc lncovoiere, estc necesar ca ilr timprrl r:iocirnirii piesa sil
ll('spnJtnlm,
ln zona c'usirturii, pe pantea opusit suprafclei pe carc s,,-.
l'xecutit opcratia.
O cus2iturd necioc{nite ar.e aproximativ 500/0 din rezistenla
tj
U_
nrrrl 300ft din alungirea metalului nesudat. C.ioctlnirea -riOlcf reziltenlu
lrr ll0-900/s din reziitenfa metalului nesudat.
Uneori, daci dimensiunile gi fonma piesei permit acest lucru, piesa
ciot.irnit;i
este supuse unui tratament termic. Tratamentul
tcrmic consti
rllntr-o lncdlzir.e la temperatura de ciroa 6b0.C
$i
o ricire bruscl ln api.
n(\-,st tratament ridici plasticitatea
metalului.
I'rcincilzirea. ln cazul cuprului, unul din {actorii
crrlt. condifioneaze reugita operaliei de sudar este
tempcraturii de preincdlzine,
cci mai importan
ti
alegorea cor.ccti't n
.
Datorit[ conductivitetii mari a cuprului, sudrlr;] sc exccuti (lc
obi_
<r'i, crr preincilzire.
Chiar gi in cazul tablelor sub{iri, pentnl
rBlizarca
rrnoi legituri intime intre metalul cusdturii
.$i
met;lui de bazil, se reco_
ntirrrdri
-preincilzirea
la inceperea suderii. ln continuare, tempcratllra
n(\rsari este asiguFata
de sursa de cildurd utilizaLl pentru sudarc. ln
crrzrrl pir,s,.lor
mai groase, peste 6 mIrL temperatura de preincdJzire
tre_
l)ul(.rnt'ntin
l.i pe toata durata operatiei de sudare.
-
lrr lirbclrrl XVI.I se fac reco,nanddri pentru
alegerea lempcrirturii
tlc prtl ncilzire.
lltrx,||lrndilrl
lcrrtru alegerea tetnperaturli de prclncilzhc h surhr{.r cul lul
Tcmperaturs de pretncllzire patru diferfto p.@cdce dc suds.a.
oC
Sud4e In hcdiu proLcctor do slsoD
I'rt'lucr.aroa marginilor pcntru
srrtlalc, sc ltrcc prin aSchicrc sau
Grctil
K
re
s^]-N
-ffitN
dtN
AiN
aiN
Nt_|l)
r rr r;1 i'c;r sucrurii este de 20-30
-fii"Jili"Ji.i,"""l?"h#i-.3tt"T*.:?:
lrrl.rt'tc
ale rostului se executir la o dista:rti de 50_20 mm fatd de mar-
llirrilc tirbielor. Avind in vedere ci sudurile provizolii
rdmin inglobate
ir
(
rsirtrlr:I, este necesar ca ele si lie executate foarte corect. Atunci
|irrrl csto posibil,
este necesar ca aceste suduri si se iac6 pe partea opuse
(rsitnrii
cle bazi, in aEa fel incit ele sd fie indepirtate
-odiU
"r, "ldd_
'irr;r cr rsi trrrii de baz:1.
tIu
rlo o pt elLrrr.irle plir-r aiichielc..
lllt'mentele cn grosimi
lrrlrinii,r'ii
arnbele elermente s:i
a..t.-!_.'.-.77a'71
l,'lr: XVI.:1. Diferite variante de evitare
ir iutbiniirilor in collj.
sudurc.- Prclrrcr.ar.cir r nirr.gin ilor pcrr_
plrn
tilic|e r.u jct
de plasmj.
urrnatd
diferite se vor prelucra
astfel incit in zona
fie cle aceeaqi grosime.
D.imensiunile
rosturilor sint re_
glementate prin STAS SgB0-74.
_
Din cauza conductivitetii
ter-
mice mari a cuprului, cele mai po_
trivite tipuri de imbindri sint cele
cap la cap. Pentru alte tipuri de im_
bindri, este recomandabii
ca acestea
se imite, din punctul de vedere al
transferului
de cdldurd, imbindrilc
cap Ia cap (fig. XVI.2). Dac6 imbi_
nirilc de colt nu pot fi evitate,
acestea se executE, in special, prin
suoare cu arc cu electrod invelit.
Asamblarca elementelor.
Supra_
fata rostului trebuie s6 fie netidd,
fdri denivelbri insernnate.
Elemenlele
din cuprr.r se asam-
lrleazd intre ele prin suduri provi-
zorii sau cu ajutorul unor diipozi-
tive speciale.
Distanla dintre dou6 suduri
I
j|.
X V I.3. Mod de
(lr ruii titl)le din cupru
l)il.
asarr)l)l:trca a
crl tost varia-
Fig. XVI..l
Limitarca ros-
tului minirn cu
o
l)arDi:
l, ir -- (i ir rcir i
+10
I
'r'
Itl
.
Srrrlrrr.ik' p''viz.t.ii sc f;rc .rr , prcirrcirlzi'c
lr.trlir ;r mtrt.riirltrlrri rlr.
lrrrz;"r. l'r'cirrr.irlzilcil s(' pr)irtc facc cu flacirr.ii ox iirttti lcr r icrii.
Urrrr.r'i, clcnrt'.tclc sc irsarttrlrc.zit int.c r.rc, fi'r.ir sucrrtli p.,viz'r.ii,
.rr
'
tlesc:hiclc'e ir
'os['l'i
vrr.iabil;i pc Iurrginrc. i.rbi'i*ii.
Asirrrrlrlirrr,;r
,'r'.l;rtc
irr .1ir fcl incit clato.itt-r contrac!ici rresthicrerea losllll.i si"r sc
r.rlrrr:;i tr cptut pe misrrri"r <rc i!viinseazii .rrsirru'rr. tlnghirii cli'tr,c mrri,rriiru
l
l'.1r,'ntr'lor cste.,de 2-i1,, itr_ tlcsr:hjclcrca rostrrlrri la ir1(\,1)lrl_lll im_
I'r rirrjr
,.('stc .
1-3 mm
.
(fig. XVI.:]). ln arlrmil.c sitrratii rirstrrl mi_
r,llll r. ttlurtitt cu o pani cltre sc mutA in limpul srrdr.ir.ii (liA. .\Vt.4).
.
l)e obicei, la capetele irnbin;llii sc- surleazri plirctrtc rle (,itpirl (,il.c
so
irltlr'pi-r|teazit dupi tcrmina|elr operillici cle sucllre.
II7. CU CE PIIOCDDEE SE SUDEAZA CUPTiUL
sr
cAriE SINT PROBLEMELE
TEHNOLOGICD PDN'ttitJ
.
FIIjCAIIE PROCEDEU?
Sudarca cu gaze.
pentru
sudar.ea cup|ului sc poalc utiliza nrl|rrai flir''
(,i.ir
oxi.cetilenici.
Pentru a evita oxidaiea se
'tiizeazir
o flir(,irrii ,cutrir.
Avind in veder.e cd este necesarir o cantit:r{.e spor.iti dc sirltltrrir se
lltilizL.rri
arzitoar.e mai mat.i dccit la srrdarea olc,lrrlrri.'
. .
Nletalul de adaos impreunti cu fluxul trcbuic sii asigurc o bunri clez-
or irlirre a metalului cusdturii.
.,,,,
":S."
l,l]i:""2d ,vergele
de cupru cu circa 10 argint (Cu Ag 1) (ST^S
:;fi.l;, 1/, Tu
rergele dln. cupru cu un conlinut de fosfor pinA la 0,20 .
I',)iloIul lavorizeaza obtinerea. Unei cusdturi coimpacte, fdrd pori.
...|)nrctica
a demonitrat ca nu se p""i";;t;;-;'.uiLrrii
de calitatr:
rrlilizirrcl velgele cu diametrul mai mic de 1,5 mm sau
-oi
rnu,,* (lo
B nrm.
Trr lirbolul XVI.2 se indicd compozifia chimicd o
"nu.'fl,i*,,.i
p",,i;;;
r,rrlirrca cuprului.
Flururl pcnlro suilareo cuprulul
Compozilis lluxtrhi.
% de s.euhtc
I
2 a 4 6 0
l:l,,nrri rlr si,(liu
I
'rsful
!ri(l (lo
sodiu
| ,rln, nl orid rlc sodiu
50
35
15
75
":
50
:
56
22
t,:
lo0
'l't.hnica sudirii. Elcmentele cu grosime
:,tirr11ir. Illcmcntelc cu grosimi
ma-i ma|i
rll,'rrJthr. Sc recomandi inclinarea tablclor
olizorrlal;"r.
Alzillorul se inclinir cu 40_b0",
rl,' :,ttpr';rlir(ir cl:ntenttrlrri care se strclcazir.
pjni la 5 rrrnr sc sudr.azi) spr.e
de 5 mm se sudeiwii spr.c
crr 7-10' fa{ii de srrprir fala
lar verge ua cu 30-40,'fati
, I.:1,:,-1:1,,.,.,.cirlritrrl
vr.rllclci sc rnonlir)c ln lrrria rlc su(hrri"r, topirca
r.r, |l]rIlt-sc (
o|lt||tuu rii nlt I'l tit(jlc tlrtrcr pte.
.
I)irtolith laptului.cii (:upnll
este foarle sc,nsibil la strprainc?ilzfu.e'
'rrlr rr ir cvi[a. lncjrlzirjlc rcpr.tate, sc t.ecumandir
", "uJr,.u
si se ex_
tr,
(
tf-lllt st ngu f stfat.
Tabelul XVI.i
l{i,,rrt'tlirlIurr.slollDroadlh0truluirrr{rLIlnruncllorlc,l.r$lnrrenrescll:rsuiklea
I r, Jll r llr
rlrr'll
Dlrs(.1,
1,5 2,0 3,0 4,0 5,u 6,0 8,0
I'lnl Ia
t,:i 1,5
-2,5
2,5
-
4,0 4,0- 6,0 6,0- 8,0 8,0-15,01
pestc
15
I'jescle mai groase
se pot suda in pozifie
verticalii, cu doud arzl_
Llr', r'cs;rcctindu-se unghiurile rostului lnclicate in fig.
'XVI.Z.
Sudarea
r'\rcutii. pe porliuni de 20-80 mm, dupe caxe se eTectueazl ciocini_
L tlin amJrcle pirr!i.
I)irrrnctrul vergelei se alege in funclie cle grosimea
rnetalului care
..rrrL'rrzi
(tabelul XVI.3).
I;u(l;lrca cu
.gaze
produde o incdlzire pe o zone mai largd, ceea c
r, r';r. rk.formaliile sd fie considerabil mai mari
"oapuruti.,.i,
alte pro_
t'c tlc srrclar.c.
Surfar.ca cu ar.c cu electrozi inveliti. Electrozii.
pentru
sudarea crr
lltx:tric se folosesc electrozi invelfi. Sirma acestor etectrtzi este din_
rrr aliaj cu 10//0 argint, sau din bronz fosforos. Sirmete-ain bronz fos_
).r,
.
( u t{)ate cd asigxrd o
_mai
bune formare a cusiturii, conduc la
trtr(.iUca-compozifiei
metalului cusetuxii, ceea ce nu este totdauna
dorit. Lr tabclul XVI.13 se fac
"i"o.i"aa"i-
p""i"u alegerei
't rozi lor.
I)lun.clrul clcctrodului. In tabelul XVI.4 se fac recomandiri pen_
rllllr'('ir diamctrului electrodului_
TabetuI XVI.a
r$1.lll dl$olrorltlul
9l curculul dc audaro p.onrru lmbindrllo ctrp la cap a cuprulul, ttr ttrDcrl6
de gn a lloea sceslo lia
lrrr.o ttrctnltllui, llt nrnl
rlnrl clr.r'l11xlulul, ln Dtnl
tf ,,t,t,,
",,,tur",_t,.,,t,
2 3 1 5 6 6
3 3-4 4 5 5-6 6
120- 150 160-210 200
-220
220
-24|
230-300 >240
Ilrqillul rlc sttrftu'c. Srrtl;rrrrr sc cx(r(utit ln cur(,rrL cor)1inuu, r:u poll
r il; rl,(! inv(,rsil.
l,rtngimca alcuhri
('sto
dotcrminatir dc: tcnsiun('a arcullti,
I
",
2ft--:|0 v.
Itegimulile dc' strdare pcnt|u imbinirlile cap la cap sinl indicate ln
trrlrllttl XVI.4.
'l'cltrtica
suddrii. Prilcipala greutatc la sudarea imbiniililor cap lir
r',rl) r':jto obtinerea unei pi:ll,runderi corecte la riidticini-r. l)coiirece mct:r-
Irrl irlc u Iluitlitate mare se ploduc foarte ugor perforiri. Dutoritat fap-
Irrltri r:ir resudarca redicinii poale influen{a negativ proprictir!ile meca-
rrirr.
1i
cir rldicina nu este totdeauna acce.sil)ile, se tinde la rerlizarta
rrrror srrdtrri cu pdtrundere completi la rird:icini, In accst scop, uncori,
.,rrrlrr|ile
sc executA pe placute supont sau pe pe|Di de flux. h fig. XVI.s
,.irrl
irrrlicatc diferitc forme.alc pldcr-rlelor suport. Trcbuie sii sc asi[jrrrc.
,r;1,lt'r'cn{i"r loarte bund intre pldcutd sau perna de flux qi elemcr)tul
,rrrtl,rl.
h cilz contrar se produce strepungerea metalului de bazI.
Uti.lizara plecutelor suport, sau a pernei de flux, permite sudarea
rlirlr-rur singur strat a elementelor cu grosimea pina ]a 7 mm.
Incirlzirea repetati a metalului de bazi provoacd scddelea proprie-
l.r(il()r' rDclirni('e. Din tlceastzi cauzir, s,e tinde, pe cit posibil, la evitiliea
:,rrrlrr|ilor din mai multe stratllri. Accsta estc
Ai
molivul pa,ntfu care 1ru
',r. r'r.t:r.rmarrdir rcsudirea la t'idircini.
SLrdarer se executd numai in pozilie orizontali.
l)cfi se recomandd sudarea dintr-un singur strat, grosimile mari
',. sLrdcrrzi in straturi multiple. In acest caz, zgura trebuie foarte bine
,
r|i(lll.ir. Dacir cu toate mdsurile indicate se observd la ridicind o nepi-
tlrtr(lolr, se resudeazd printr-un strat filiform. ln prealabil se eliminA
r ;rrlirl'irrir, prin polizar.
S(lrimbarea electrozilor
$i
crletirea zgurei trebuic fdcutc rirpirl, irr
;r,,rr f,.1, incit si se evite recirea elementelor care se sudeazar.
I,'i/I. XVI.s. Diferite forme ale plecutelor suport pentru su-
dare cu perne de flux.
Srrrlarca in mediu de gaze inerte. Generalitdti. Pregiitirea luc|iri-
l,,r' l|r'l)uic astfel ficute, incit sudarea sA se face dintr-o singrrrir trecere,
,l.rrrlt.cc Lr sudarea in mai multe straturi existi pericolul lolmiirii de
1r,rri 1i
fisu|i in stra'turile superioare. Sudarea dintr-o singurir treccrc
lr,rrrl(]
[i irplicati la grosimi pini la 7 mm, in cazul sudirrii dintr-o sin-
11rr|ir
pir|te qi la groslmi pind la 10 mm, dace se sudeazi pe ambele plirfi.
l).r(.;r su(lirrcil dintr-un singur strat nu este posibili, fiecare strat se va
,
r,r. rrtri-
2:t3
(;tt:r
dr
l),t,!t'(lit,. l,ot fi rrtilizittt,
irrgrrrrrrl sarr holitrl.
1n ti.s. ttonrirrriir si: I(,josr,ritc, i,, .pu,lui, ,,,.;;;;;,ri.';;i
rcbuie sir fie
tlorrsr,lrit cle pur. (t)1t,1)50
)
si coniplo fipiiL ,f
"
',,.riloii'
.ii i,iA.og"".
_. ...,\ilrrro
tlc rtdqr* lrcltuie .s;i fie rlin cupr.u dczoxidat (maxi,mr.un
0,1):l{)0,,0 O-) crr c ircn 0,20,/6 Sn
5i
c rr.prrrcent"
.l:J.i"o
iOli
. .'. O,S%l a" f\fr,
Si, Ni qi Ti. Sirma erliata clr Ag
Ei
p,
folositi in mod curent Ia suclar6a'oxi-
a
t"i/{. XVt.0. Pozilia capului la suda-
Sttdarea se execllte in curent couti-
rea WIG:
-- sprc stinga; b
-
spre dreapta.
t:".:l:^l?b1."^
.-*,!'r,
"ph3
1"".4.
-T,
"u
-se- -i,tilizeaza
f tuxuri, pro_
l,'(.tiir
.
asigurate de argon fiind suficienti.
p""t""
iut i"-rnai groase,
sau
lrt sttrlarea cu preincilzire,
este necesal ca sunrafeir"Lo rnqfrrtrri
"d
fi^
lrr srrrlarea cu preinci
;rt rrltt'ritc cu flux_ S
necesar ca suprafeiele rostu_lui
sd fie
;r( 01)('ritC Cu Se recomandf, aplicarea unui'strat
d;-iir;
;;
;rrnlx'Je fcfe.
Tabelul XVI.i
I'arnmclrl ai re{lmulul dc suilaft !tr meiliu ilc argotr cu elcctrozl neluziblll
acetilenici, nu este indicata la suclarea
irt modiu protcctor
de argon, deoalcce
lormeazi o b.rin foarle fluidd
9i
favo_
rizeazi apari!ia porilor.
Sualoreq
cu drc irt me-
diu de gaz protectot
c1.a
electrod. cle It)oI.l 7.an (WIG).
b
rrL[r, cu po]arilate
directa (electrodul
de wol-fram
i^Jat la polul negeliv al
sursei de curent).
'l'r'iuticct sttcldrii. Sudarea cap la cap pe o singuri pai.te
se executd,
lol{l('iurna pe un suport cl,e sus{inere (suaare ,p;-; ;;l&" sau inainte)
(lilt XYI.6,.Q sau prin avans spre arzirtor
lsudaie .p."'Oi"""pt"
sau ina_
l),)i),
(liJ.
.\\T.6, b). De oL_ricei, se su.leazi spre sringa.'
In tabelul XVI.5 sint indicati p.arametrii
relimului de sudare pen_
lrr irlbinirjle cap la cap cu grosimi pin;
t" f Z^-l-
"'-
,,,, ,. ;9,,:d.;t,r," i^Y!9
(,!tG)
cu d.ouit arzd.toar e i,n p o zif ie
r't t ttc (ra
se executa cu marginile tablelor prelucrate
conior:rn indi_
r';r1iil,rr. din fig. XVI.?, o
Si
XVI.db. Op".a1iu .J er,Juii cu Ooua arza_
l"irr,. si[,ri]te de o parte
$i
de alta a t;blei; iu
""*u!i
inallime ql;u
o
I
t,lt
2
:r
0
ri I!
curcxtului de sudore
8n-1oo
I
t,o
110-11{,
I r,C
1{tr-170 I
.:t ,.
l7|-::0
I
z,i
l':},r;
:r.i1r_3rn
|
:J,15
29|
-3; |
:,t r,_;,rr
:lfll
-:{Bt, I
i,r,
7
7
7
?-8
8
8- l0
7,5
1,5
2(2,1)
3(3,2)
4-5
4-5
5
3{i
irrclinrrlit' rlo 50...t;0" (fill. XVI.7, r'). Sirnrrr cslc inlrorlrrsir plir.r p;rllr,;r
rttlx'r'ioirlir.
,Srrrlolii trcl.rtrio si"r sc ai;cze ln drcpllll irnbinirii, [ir{ir in firlii (nrr
lrrlcr'.rl), pcnlrrr a obscrvir llria dc sudtrrii prin rost. lnccpcrea
5i
incirr,-
ir'r',,rr srrrlr'ii so fitcc pe pliir:rr!c
tchnok.rgi.c. l. timprrl srrcliir.ii, lir nivt,lrrl
t/a')tl
Flg. XVl.ll. (jllr.('nlLrl
Sl
vlk.zlr (1,.
suclarr! in fun(lir! (L'
{r()rlnl(./t
tal)l(!i h su(litrr' Wl(l (, rl() I
8l.rilt()IIr',
l);iii de sudure se formeazd un mic orificiu rotrurcl (garrrir rlc t,ilrc,io) crrr.r,
irrrli<.,i sudorilor ce au cuprins complet redicina. Cciie dorrir ar.cur.i clcr,_
Ilicc se menlin scurt, pentru a evita arsurile marginale. ln tirnpul srrrlrl_
lri, i,rritoarele nu se penduleazd.
, .Parametrii 1eg_imglg!
de sudare, in funclie dc grosinrca
trrblckrr,
:rinl indica{i in tabelul XVI.6
9i
in diagrarma clin fig. XVI.I}.
'l (hrlul \l l.a
I'rt,aDrolri altegimulul ile sudflrc pentrusudarea
MG cu doul llrzlto|rro lnl|ozllkr r]$rlk,||llt
t'ft
J
/,.,
I r': YVI
7. Schema de sudarea prin pro-
,11l, ul WIC cu doue capete penrru
tm-
l,inirrca tablelor plnd Ia 20 mm grosime.
Iti:rrrr' IlrrI sirmci dc adaos, in ntDr
{:[ff l|ll dc sudarc, ln A
| ), lri(rl
Yrl(,,ir rlc slllllrc, ln (nt/nlin
237
l)cntru sudtrc sc rtcomturdii utilizarea
vlrtizoarc dc acclagi tip, pcnlr.u ca ambclc
lcIisticit.
S utlqr e u c o rnbinat d WIG-MIG
rirrri nlri mici de 20 mm. Marginile tablelor
redrcsoare sitLt colt-
aibi-r acc'eagi carac-
se aplicd tablelor cu gro-
se prelucreazd
la fel oa, in
a dou{
surse sil
l;rj. \VI.g. Scircria dc sudare combinatd WIG qi MIG a tablelor
cu grosime
mai rnare de 20 mn]:
d
-
Drctucrrea ma.Aidi; b _
.pozilra _caputul
de sucta.e pentru suclare
v.rricalii; c _ pozilia capurui de sudare penrru
suoire oiriiiiata
ll.- XVi.9, o. Tablele a$ezate in pozitie verticald se sudeazd cu douii
! zi'rloiu e pr.in procedeul WIG (_f ig- XVI.9, b). Apoi se continue in pozi_
r..oliz.ontrld (fig. XVI.g, c), sudind prin procedeLl
MIG, in straturi mul-
plr,, pirra Ia umpJerea rostului.
Sutla.reo. cu arc cu slrmd. in medi-u d,e gdz inert (MIG).
Se aplic5,
r r;pcciirl, la sudarea cap la cap a pieselor
cu
-grosimi
mai m;ri Oe S mrn,
NJodui de prelucrar.e
a muchiilor este i-ndicat in iabelul XVI.12.
,Strrlrrrea se executd in curent continuu cu sirma eiectrod ieg;d;
,lul pozitiv
al sursei de curent. Se recomandd utiiiiirea
-rrnor
surse cu
r lirt l.clistici rigidd.
lje utilizeazi materialele
{_9
adaos recomanclate qi pentru pnocedeul
'l(i.
I.u grosimi mai mari se ut.ilizeazi qi
fluxuri.
Intensitatea curentului de sudare este un parametru
important
al
lrirn.l.i rle sudare care determind rer-r$ita suadrii. vaioarea acestuia
..lirbiJoqlc
astfel incit transferul de meial sd aibd loc 1n piceturi
fine
t.,'::',
li]]ioi;
Dcnsitatea optimd a curenrului esre 120 al-"ir. Lrrei-;a
(
trr rrcr)rrie
sa tie cuprinse intre 3
$i 5 mm. Un arc mai lung sau mai
rll il{le. nc'uniforrn gi favorizeazd obtinerea unor cusdturi- poroase.
'.tirrr;r (linfre
_a_j,utaj
Ei
piesd nu trebuie sd fie mal mare de 15 mm.
rll rjrr)r'rU.l XVI.Z sint indicati parametrii
regimului de sudare pen_
r citcva dimensinni de tabld din cupru.
l'irrtlart'a
crr arc trcoperit (sub flux). Flu:turile folosite sint idntioe
lLlc rrtilizatc pentru
sudarea cu arc acoperit a ofelurilor
6SM_:i
)
l';r" r'(..,ltltr,c mai brrrrc ilrr::rrrile cu glanulafie
mai find,
trlrr,rtrrik. pcntru
sudare. cit
,i
ccle
"iifirit"
ii""i"u-
perna oe flux,
Ilr.I111i1'.r,i confirrit mai muit dc 0,104 umeze.tla, Ouoi."""-i" ci-rz contrlr
rr irr m.rl sigur pori.
se rccomandd' uscarea fiuxului inainte cre utili-
'r', Iir Llrnlx.rirtLrr.ir rlc 200-i50^C.
I
'l.trhdul
Xl l
l'r.nDt0lrl ol roltltnlllol erud r$ Irlx lrrrx'orloul MlG
3 1,6 I t4-2a i 2To-320
6
l 2,4 I 18
-20
I :J8o
-420
10
I
2,4
| 18-22 430_480
18
-21)
18-20
18-20
.Sir.zro. Se utillzeazd sirme din cup-ru electrolitic bine dczoxidat, sau
rlir cupru aliat cu Si, Mn, Sn sau Ag. In cazul sirmei din cupru electro-
lili(, nu se utilizeazl. diametre mai mici de 3 mm, datoritd rigiditdtii lor
lr.rlrrse. In cazul sirmelor din cupru aliat se utilizeazi
li
sirme cu cliame-
Llr, mari mici.
Tehnica suddrii. Sudarea se executd exclusiv in pozilie orizontala,
i,rr suclurile de colt in
jgheab.
Sudarea dintr-o singuri parte se executd
pc placd din cupru sau pe pernd de flux.
Regimul d,e sudare. Sudarea se executa in curent continuu, cu pola-
ritir lc inverse (a electrod).
Pentru obJinerea unor cus5turi dense qi fdrd fisuri este necesar sF
'i,' rcalizeze raportul dintre ldtimea
Si
inAltimea cuseturii de l,B-2,0
lir.gimul de sudare trebuie astfel ales incit si rdspundi acestei neccsl-
li
li
(tabelul XVI.8).
1'abchrl XV LI
Reglmurl pontro sudaree automattr sub strat de llut
Dismetlul
Sud@a 6tlstulut be be!
godstd
.tr.lulut d. rldt lnl
2
3
4
!'
0
It
l{)
l)
t4
i$
1,6
2,o(2,4)
2,o(2,4)
2,o(2,4)
2,0(2,4'
3,0(3,2)
3,0(3,2)
3,0(3,2)
4,0
4,0
140-160
190-210
250-280
310-320
330-340
300-380
470
-
49tJ
510-530
530-540
570-l')80
32-35
32-35
30-35
30-35
30-35
35*40
35
-40
35-40
35-40
:J.5
-.lO
25
25
25
25
20
20
2t)
20
20
_
390-4tO
5,10
-,')G0
580
-6{X)
600-620
620- 650
lrLro
3a)
-,t()
35
-.10
35- 40
:t5-40
iu
2{)
2lt
20
21,
.lrr.rndllc. (litrclc
rliD pnlrnlcz:l r(.pr(zillt:l dillrrnsirni dc trl)rlcalie.
239
B. SUDAIIEA ALAMI'I
I IIt. CUM SE COMPOR'IA ALAMA LA SUDATiE?
Irr
,r'rrrrtirrrrrrrc
sc prezinti proprictirjilc
spccificc carc trebuic luirtc,
r rrrrr,irl'r.lrr.r' Ilr intocrnirca tcltn;logici dc sudarc.
l,irirporarca
zincului. Dilicultatea principalil
la suclar.ca alantelor ()
,rr,ililri('t(.ml)cralurilc
rclatirr joase
de topirc
ai
ae voiatllirnrc
ale ,in_
rlrri
1ll!l li
,n.ip,.r'tiv
900"C), (.eea
ce, rlit,.rriti tomjlcraturii inalte dc
'1,rr",,r rrrr.l.rlrrJui
rlc L,azii (do la 200 la I000"C), ducc Iu arrlcrca zincu_
rr.r tr r'\,,1)"l..rt1.jr
lui cllrpii rca(.!ia
2Zn*Or:2ZnO
Trr Iig. ,\VI.10 este indicata dcpcDdcn{a temperaturii
de volatjlizarc
.:irr, ttlrri rh' {,,rnl),,zitia
clrimica a aliajului i".p""ii,r.
l,.lv;rlxl irlctr zincului clin baia de sudurd poate ajunge, in cazul
(t
Eatc, h 250/a, iar in cazul sudurii cu a.c ete"t.ic" invetit, la
- .
Oxidul de zinc, sub formd de pulbere de
re liptoase, acoperi o zond consid'erabild a
lului in zor.ra cusdturii_
-
Vaporii de zinc sint foarte otrivitori
Si
de aceea
trebuie sd se asignre o vcntilatie foarte bund in in_
gaperilc in care se sudeaz6. doncentralia
maxirna
de Zn admisi in atmosfere este de 0,005 mg/.
Evaporarea zincuhri are un e.fect nesativ si
as_upra caijtetii crrsiturii qi
in speciaI asup-ra for_
mdrii porilor in metalul cusaturil. Uncori,'golurile
din metalul cusaturii sint pline
",
uupo.i i" ,jn"
t"li:rp.".,un",
ceea ce poate provoca formarea fisu_
Formarea fisurilor.
Majoritatea alamelor au
dorri
-zone
de fragilitate la cild: una in
jntewah_rl
clr, z{J0-000'C
Si
alta la temperatura inceputului
inl.crvalului de topire.
l)ractica a drnonstrat cd fisurile apar. in social
in zona
-de
influenle
termicd. ln
"".aru.a,
fi!"riiu
apar mult mai rar.
- -
Majoritatea fisurilor in ZTT apar ca urmare a
dcformaliilor muchiilor elementelor care
""."J""ra
5i
a inrlreptdrii lor in pnocesul
de sudare.
pentru
llrLcrr irlcstrrr fisrrri sc impnne sd se ia mdsuri pentru
reducerea defor-
(iilirr
$i l)('rrlnl cfcctuarca rEdrcsirilor la tem^peraturi mai joase.
Irr t,irztrl llrrmclor, fisurilc au un caractcr mai grav, dcoarccc apar,
gr,rrr.r'rrl,
lir suprala{ii
Si
nu pot Ii clepistatc la p"robi
hirlraulici satt
sudu-
400/0.
culoa-
rneta-
;[aft]
\ Vl.10. I)rlr)otl-
(lr k.nlln!./ttllril
\'( )lirtill/rlro tl Zn
lllr,
lir.
(ll. ( (r
lx)-
rr ( lrl tir.ri {l llla-
t l'l:
t,1ltr..rt ura dr]
[f, lr z'!; 2
-
tcm-
lurd (l,,zvolllti1
h
'r,
i J t(ntDcra-
'
l'. I,,r,ir,. tr rlllr-
.t1tr t.
l.rrrcrrrnirtir.ti. Itr t.,rlrlttirtlrlr,, atr,stc lisrtli sc pot (lozvoltir,
prov0cintl trt1.x,_
rcrr intlrinirlii.
Avirrl in vcdt,r't. Irirgilitirtca alamt:lor', nLr sc rccomantlir utilizirlt.lr
.irr.lirri.ii
l)(''ttir inrl)ur)itiil,ircit
llr.ollricl.:l
t i lo. mcclrnicc alc r:useitrrr.ii
iri
I){
rrllll ol}lir'rcr( a unui me'tal hri p,,ri.
rl9. cE INFLUENTA AU FjLEnIENTELE DE ALIETiE
$I
IMPURITATILE ASUPIiA COMPOTITAIIII
LA SUDARE A ALAMEI?
tlltnnitittl arc o influen{i ft_rartc mare asupra proi)rj(,t:ltikrr aliLmci.
,\rlrrosul de aluminiu conduce la cregterea rezistcn-tL,i cle rupere la trar_
tirrrrc,
a limitei de curgere
9i
a duritdtii, provocind in acclaqi timp rcclu_
,r'roa plasticitilii.
Aluminiul imb'rndtitclte proprjetdtile anticorozivc alc
, r l;
rrni.i.
.r\claosul mic clc ah:miniu (pini la 0,5%,) arc un cfc('t favorabil asu-
ula sudabilitilii alamei, reducind evaporarca zincului in proccsul dc su-
(lirre.
Cre$terea conlinutului de aluminiu provoacd apari!ia r.rnor pclicule
rlr. oxid de aluminiu cu temperalura ridicati dc topirc, cr.ca ce ingreu-
r razii procesul de sudare.
Staniul se introduce, in special, pentru cregterca rczistcntci la co-
|oziunc in condiliile apei de mare. Alamele cu staniu se prelucreazd binc
llin
presare, atit la rece cit gi la cald.
De obice.i, continutul de staniu variazd intre 0,7
ti
l,io/o.Intrc act.str.
lirnitc, influenja staniului asupra proprietdlilor
mecanicc cstc ncinscm-
rr;rti. La un conlinut mai mare de staniu crefte duritatca gi scado plasti-
citatea alamei.
l)fln
( ilre
Plumbul, pinA la 2o/0, face ca alama sa poatir fi prelucrati
mai uSor,
agchiere. Alamele cu plumb au tendinia de fisurare la cald, din
cauza se prelucreaze numai la rece.
Plumbul are un efect nefavorabil
rr pirrilia porilor in cusdturi.
asupra sudabilitSfii, condilionind
Manganul imbunAteteEte proprietetile mecanice
$i
rczistenia la
cr rtoziunc.
Adaosurile mici de mangan (l-20/s) no, influcnteazd sudabilitatca
rrlirmci. Odatd cu cretterea conlinutului de mangan crcftc
li
tcnclinla clc.
l, rrrnirre a porilor.
Siriciut imbundtdleste proprietelile anticorozive. Un adaos mic clc
:;iliciLr (pind 7a 0,70/ol imbunitdte$te radical sudabilitatca alamci.
/,'id'11 imbuniti{cqtc proBrictilile mccanicc
Ei
tchnologict_., colrtri_
lrrrintl la finisarea granulatiei. Ficrul imbunitilcttc plasticiLrtca
alamci
l;r tcmpt:raturi rid icatc.
lri 'li Inlcr :i[(liril
241
I20. CU CU I'TiOCEDI'I] SE SUDUAZA ALAMA
$I
CAlaIl SIN'r t'ROItLDMttLE'I,EttNOLOGICIJ
SPIICIIIICE PENTRU I'IECAJiF] FTIOCEDEU?
Surlrrnra cu gaze.
Cu toate cd pentru majoritatea metalelor sudirea
I
llir:ac
rx.rl)i"l un loc secundar, in cazul alamei este procedeul cu cea mai
r'1gi'r rr'lilizrrrc. Trebuie avut, ins5, in vedere cA productivitatea
muncii
lr.tnrri sr:iizutd qi, datoritd faptului ce incdlzirea se produce pe o zoni
.rr l;rr',l.lir, rh.ftrrmatiile sint mai mari.
i\itltritlttl rle aclaos trebuie sa corespunde urmdtoarelor conditii:
- sir st: topeascA lini$tit, fdrd stropire qi fere arderea zincului;
l('mpcratura de topire trebuie sd fie apropiate de cea a meta-
Ir ri rlc lrirzir;
-
sii sc asigure in metalul cuseturii proprietati mecanice qi rezis-
rlrr lr coloziunc, cel pulin egale cu ale metalului de bazd;
.-
sii sc asigure un metal depus compact, fdrd pori qi sufiuri, etc.
Artstor condifii ii corespund sirmele cu un continut meclirj, de
ir1r Si. nccst coniinut de siliciu impiedici arclerea zincului in procesul
rittt litre.
n lamcle cu continut de siliciu, fird forjarea (ciocdnirea) cuseturi-
', irrr in mod stabil proprietati mecanice ridicate gi asiguri un metal
prrs f;irir incluziuni gazoase.
l)rrtoriti siliciului, dispare aproape in totalitate fragilitatea la cald
irr lcrvrrlul de 200-600'C.
llrrco|i, sirmele pentru sudare mai contin
$i
staniu, care contribuie
(.r'('iit('rea
rezisten{ei la coroziune
$i
a fluiditelii metalului.
(l)niinutul
de plumb nu trebuie sA fie mai mare de 0,10 .
In tabelul XVLg se dau compozitiile chimice a1e unor fluxuri mai
i trtilizate la sudarea alamei.
lleoimul d.e sudare. Pentru a evita evaporarea zincului se recomandd
srrrlirrca si se efectueze cu o vitez5 cit mai mare (a.-6 m&).
Tdbelul XVI.g
Coopozltllle oror lluxurl poDtru godat'or qlamel
H3B03
NarB.O?.HrO
Na2tlPO.
Vitczir dc srrrlirrc c condilionatil dc puturea flirciirii, adicd de consrr-
nrrrl do g;rzc combtrstlbilc. llczultate mai bunc. sc oblin la un consum clc
rrrtt ilcnii cg;rl cu
V":(100-120)s
Il/tr],
rtrrtlc .s cste grosimca piesei care se sudeazi, in mm.
La un consLlm mare de
rrlllilcrrr-r, crcste zona inllucntatA
ri.r'rnic gi apar deforma[ii mai
rrr,rIi La un consum prca m'c
,rl;rI pori in cusAturi
Ei
cre$te
r irrtililt(.a de zinc care se eva-
1rrrli.
Pcrltru o cvaporare cit mai
r,rlrrsi a zincului se alege o fla-
r,rlii oxidantd. Raportul optim
rlirrLrc consumul de oxigen
6i
ace-
I il(,r i cste
g:
on
:r.2-1.4.
'
c,H"
7 al)clul XV 1.10
rllc{crct| dlamcllllllrl slrnrol l ftlltclk! dc
0roslnlctt
nrclohhl h surlrrco rllanrol
(;rdim.a
m.tAlului.
4-5
6-?
8-10
2(2,4)
3(3,2)
5
7
I
Diametrul sirmci dcpinde de grosimca clementuh-ri carc se sudeazi
1t;rlrlul XVI.10).
'Iehnica sudd.rii. Nuclerrl fldcirii trebuie sd se giscasci la o distanlit
,l'' l{)-15 mm fa!6 de muchiile rostului.
Arzatorul se menline inclinat la un unghi de 30-90", fa!6 de piesi,
iu lur.rctie de grosimea acesteia. Odati cu cregterea unghiului cre$te
$i
(irrrtitatea
de cildurd transmisd piesei. Din aceaste cauzd, pe misLlt.ir cL'
(
rl rjtc grosimea piesei ce se sudeazS, trebuie sd creasce gi urrghiul de
ir,r'linarc al arzitorului-
lJc obicei, se sudeaze spre stinga, deoarece in aceasti sitrrafic mcl.r-
irrl lichid se supraincebeqte intr-o mdsuri
rrr;ri micd gi se creeaze condilii mai bune
l,
.rrl.rtr
formarea cuseturii.
Se preferi sudarea dintr-nn singur
.lr';rL. Sudarea dintr-un singur strat asigure
'l)lincrea
unei cuseturi rnai compacte, fere
Iroli ;i
incluziuni nemetalice.
ln cazul unor grosimi mari este greu
,r sc oblini o pd,trundere completd dintr-un
. Llllll tr strat.
I)rin agezarea elementului sub un unghi de circa 10o falir dc' sr-rpra-
Lr!;r orizontalS. (fig. XVI.I1) se pot suda dintr-un singur strat grosimi
rrriri tnari.
l)cntru eliminarea tensiur'tilor remanente se utilizeazit o rocoaccrc
j,,rrsii
(la 270-300'C). Acest tratament nu modificd structura mctal()-
;ir';rficir, dar are o influen!i foartc mare asrrpra fcnomcnulLri de coro-
,irrrlc fisrrranti sub tcnsiu]ro, impicdiciDcl a1:aritia lui. Tr|tamontul (lal
1,.(xr;r(('rc il)altit la 600-700'C sc r-rtilizcazir foartc rar.
Fic.
zafe
cate
XVI.l1. Schema de as('-
a piesei intr-o pozili(l
permite sudarca prin-
tr-un sinAur strat.
24:l
Strrlrrtcrr crr.
(n'c (u (l((l.t'.,2i.
irrrrclili. I'r'orttlcrrl sc rrtilizlirzir, in spir-
'irl,
ln,ntrrt
rcmc'dicrt.a rL'fcr:lclrrr pi('sclor tunr.rt(,. Ctt toirtt-. cir pro-
','rllrrl rrsigrrlir o productivitirlc' a muttcii sttpclio:tIit suclitrii ctt jjJZr', arc
, ulilizrrr{' miri rcstrinsii, datoriti faptrrlrri cii in protcsttl de sud.rre se
rlrxlrrlc o irlrlclc intcnsivii a zincltlui. Accst lucnr inri'Iutillcltc condi-
iil,. rlr. lrr|r'rr
1i
impicdicii oblincrea unor proprictili mecanice satis-
ir,iio;lr1'
l)lrclto.-:ii.. Sc utilizcazd clectrozi speciali cu vergelc din alamd cu
'orr{irrrrl. r'irlic;rl de siliciu, sau din alame aliate. Cele mai rdspindiie dia-
rllr'1'!,ir)t r:ttprinst: intrc 4-6 mm.
lictlintul cle sudarc. Se utilizeazA curentul continuu. Polaritatca de-
rirrll rlc lipul inveliEului. De obicei, se sudeazA cu polaritatc inversd.
l)iirmctrul electrodului se alege dupd formula: d:s mm, pentru
l;rnrllo crr grosimea s pinA la 7 mm.
('rrx'ntrrl
rlc sndare se cietermina dupi formula I:B<1, iar B:
:17....10 A/mm:.
'l'r.nsiunca arcului depinde de diametrul electrodului
Si
trebuie si
ir, t ttpt'insi intre: Uo:26. . .30 V.
Vitcza de sudare nu trebuie sa fie mai mice de 0,25 m/min.
'l'rltnicu. suddt"ii. Se preferd sudarea dintr-un singur strat. Pentru
losimi mai mari se inc[na piesa cu 10-30' fali de orizontalh. La su-
l;rlt'ir din mai multe straturi trebuie acordate o atentie deosebita cure-
ilii fictirrrri strat, inainte de depunerea urmetorullli strat.
I\.r1-ru a evita strdplrngerile, se recomande utilizara pernclor de
Irrx.
Slt(Larea in mecliu d,e gaz protectot'. Procedeul de sudare cu elec-
lotl fuzibil sau nefuzibil nu a capatat o raspindire prea mare. Practica
(l(.moDstrat
ca acest procedeu de sudare nu asigura o calitate corespun-
;itoirrc a imbindrilor.
C. SUDAR,EA BRONZULUI
r2T. CUM SE PNEGATESC PENTRU SUDARE
PIESELE DIN BRONZ?
<; t,n u'alitil[i. In cazul suddrii bronzului, o importante mai mare
;rrc srrrlirrca cn arc electric. Sudarea se aplice, in special, pentru reme-
iclr,ir rlr,fr.ctclor clc turnare, dar poate fi utilizati
Ei
Ia slrdarea ta-
ll lo r'
'.
!'raitt tilz.iraa. Pentru a irnpiedica formarea porilor
li
a fisrrrilor,
..ll
r{{('riirr ca bronzurile sA se preincelzeasce inainte de sudare. Dato-
',,
,,,,,f,1,,",1,
(lc()scbi[i riclicd sudaiea bronzului cu plumb. Dstoritd evapo-
irii t,lr rrl)1rlri, irp;rl nLrmero6i pol'i in cus:ltuli.
4,1
lilar [irl)llrllll cir llrorrzrrlilc irr o
(or](lu(
lil)ilitirlr' 1r'lmir';i mitt't', pt't'ln-
,;"rlzilr,ir rrrti o<l(' n(.(
(,sirt'i"r
rii
l)('r]trtt
irsiglrlitt'cir ttrtci aclt'rtrt{r' lrttDt' inlrr.
rrrllirlrrl dr. brrzir
5i
<r'l clt, urlaos, Sttlrlrrirr<rirlzircir lrronzttltti oiiIc p(,r'i(u-
Iorrsir, rlcoart'cc l;r tt'mpcraturi inaltc aparc fraf.iiljtatca sii scad() l)rusc
lr'.'isl(.nta aliirjttlrri.
1l'('mpc'ralr.ra de plcinctilzirc se alcgc in frtrc!ie dc compozili;r
lrrorrrrrlui rii de proccdelll de suclare. Valoarca tcmperaturii de prein-
, ill,ri11'cstc irclicati in tabchrl XVI.1J.
l'reqdtil'ca piescloT' pentrtl sztlcr|e. Forma caviteiilor rczultate ln
r|rnir
(timinilrii
defectelor de turnarc cste idcntice crt coa indit'atit la
|, rr,,(licrca
llieselor
din olcl (rirspunsttl 97).
't'db.tnl Xl: L I1
ilc prolrrirlzirc ln vctlcrca suilirii ltronzurlkrr
Prccciletr de suihre
I22. CIJ CE PBOCEDEE SE SUDEAZA BRONZUL
9I
CARE SINT
PTiOBLEMELE TEHNOLOGICE SPECIFICE PENTIiU
FIECARE PROCEDEU?
Srrrllrca cu arc cu clectrozi invclili. Melaririe dc odcrx. ln tabe-
lrtl \VI.lil sint indir:;r!' rrrrck. mi-trci dc r.ltx'tr.ozi pcntru clifi.ritt' cali-
trli
(l('
llronz. lilcr:Lrozii sc r.lsLrcar irrlirrtc dr: rrtilizitrc limp
(l('
2-:i h.
Tenrporalu[a
---T-_
I
Cu clectrozi hrvclili
,lrAlllrlln'l'
I l,/Su I)b15
ln mediu protector de argon
ln mcdiu prot(ctor d0 rlgon
In mcdiu protcctor dc argon
Cu elcchozi lnvelili
In nrediu protector de argon
245
Sl'
Nt I,l.
Nl l,l!
AI
l'ahtlnl XI l,I l:
Il.oornolllldrl pDlrn olqteFtr reltlntuhl do llldllro o rrl{}r ltr.rnrrlrl
Sudarea I{IG
Sudarea WIG
Sudarea cu arc cu elctrozi lnveliti
<5
i) 10
;' l0
I
\/ s{)'
x'u
2,5
-
4,O
5,0-6,0
6,0
75
-
150
150-190
190
-220
<4
412
>12
I
v 90'
x,u
2,5
-
4,O
5,0-6,0
6,0
70-770
170
-200
190-220
<4
4-10
>10
I
v 600
x
2,5
-
4,O
4,0
4,0
<10 225
-270
r8
-20
<0
6-10 v 1,6
200-210
210
-240
18-20
18-20
<6
>7
I
v,x
7,2
1,6
190
-210
210-300
18-20
18-20
Ar
|
<3
.r Illr(.llt I ti-s
(.'lxrt lv I 8-12
<3
{i-12
1,1,--2
3-4
L-{i
I
v 60'
2
3,15
3,15
-
4
60- 150
160-250
250
-280
8
8
8-10
I
v 80.
3,15
3,15-4
60- 80
150-160
1?0
-
180
8
8
8-10
I
v 60'
v {i0'
2
3,15
3,15-4
100- 13r)
150-200
200-250
8
8
8-10
lorlllk! do ltrh.r.i po||rr|| nt|rltr.o eulrolrrl
ll
n
'I'lrbclul XVI.tt
llllif lfttle fllo ocrbluh
,/
rtt"rt ECU
E CUAI
E cusn D cuMnt-{.
Grlcu 8l
(Supertrodel)
(;ricu
ll)
(ALBZ0(lItx)r
Soudobronzc
Mnss
Bronzcnd 10r
UTP 34 N3
Cricu-ALtsZ60r
U'I'PA 34 N3
UTP 34 N3
Pcntru suda-
rea aliajelor
Cu-Zn
Gricu G
Rauchosetr
BCn58Zn0005
BCu59Zn900l
STAS (294-80/
204-77
)
lrI r.l{ctrozi
lrr\'olili
Gricul
(Rejncupfer)r
lj'l'P 30,
Soudocuivtes
Gricu 41
(ALBZ 8)
(iricu
5
(Ar-BZ I Wl)
UTP 34/34W'
Soudobronze 101a
Soudobronze 20ls
Soudobronze 3013
BronzeDd 15.
Gricu 2l
(Bronze 68)r
Gricu l1
(BroDzc)1
Gricu 3
fBronzc 6 Ni)r
u'u, 323
UTP 32 W3
UTP 32I)'
Citobronzcs
Bro zend 21.
t\l t(;
wlc
Gricu S-SICUT
Gricu S-SlMAr
Gricu S-ALBZ 81
Soudor 1013
Soudor'1023
Soudo! 1034
UTPA 34I
Gricu S-SNBZ 6r
Soudor SnBz63
Soudor SnBz123
TITPA:I2'
Gricu T-S lCUr
Gricu T-SINlr
Gricu T-ALBZ6r
Soudogen 1013
Soudogen 102s
Soudog0n 1033
UTPA 34'
Gricu T-SNBZ61
Soudogn SnBz63
Soudogen SnBzl2r
UTPA 32I
S{drre cu gaze
0xiacetilenici)
Gricu S-SlCUr
Gricu-SINlr
CuAg 16
(STAS 295-71)
l)r,,ducrlori: I
-
Messer Grierheirn (R.F.C.):
2
_
UTp: 3
^ft..,\
(tta a); 5
-
R. S. Rornania (Etveiia).
negimul d.e sud,are. Diametrul electrozilor
rnirrimea
cavitetii gi grosimea pere{ilor.
In cazul
rr,-lrsti
.se
vor utiliza, pentru primele straturi,
r riri mici.
-
Soudometal (Austrla);
4
-
se alege in funr:{ie de
in care cavitatea este
electrozi cu diametre
legat la polul
Sudarea se face la curent continuu, cu electrodul
lr()ziliv al sursei de curent.
247
Srrtliu't'ir st-. t'xctrttir in straturi gr()as(',
(ll ptltltlulart'it clcctro(llll(li.
rrlt.st mocl sc rcalizcuzil o baie
(:tl volum mai mar(r' ceca cc pcrmit()
rllgrr.jirlc mai completi a gazclor. Inaintc dc clcprtncrca stratultti ttrmit-
l s,, irrvilrric zguia
Ei
stropii cu ajutorlrl urlc'i dirlfi qi pcrii de sirmd'
, r,'lr t'vilir cioctiirirea sudnrii, deoarccc bronzttl dcvinc fragil la tcmpe-
Irrlir lir ctlt' sc gescste in timpul suddrii Ei
pot apirea fisrtri irr cor-
,rr. l)rrci'i srrrlirrca se execttti pc ambele fe{e ale piesei, rddicina cortlo-
rlrri rlr, lrrrzir sc indcpirteazd
prin polizare. Polizarea se cfectueazi pini
Irrrlr'pirtirrca c omplt-'t[ a zgurii remase ]a rddicini.
ln tirlxrlul XVi.1z se fic recomanddri pentru alegerea regimuh-ri de
rlirt r'.
Sutlaroa olectrici in mediu protector de argon. Materiqle cle Qtlttos
'
,
rrlilizcazit vcrgelc clin bronz cu compozilia chimice apropiati de a
r.l;rlrrtrri rl0 bazti'. In tabelul XVI.13 se fac unele recomanddri perltru
r.1gr.r't'ir mt.talultti cle adaos. Suprafata vergelelor trebuie sd fie curate,
r':r rlr'[c<'tt' vizibile.
tlrltiDl'tLl rle sudare. Sudarea bronzulni cu aluminiu se face cu ctt-
rrt;rlti.rnativ. Bronzurile fird conlinut cle allrminiu se sudeazd la cu-
'll1.
( ()nlinr[r, cu po]aritate directe (minus Ia electrod).
In Lalrciul. XVI.1Z ." fac recomandiri pentru alegerea regimului
s6 aibd puritate de 99,980 .
stratlrri multiple cu pendulare pe ]elimea
,
rir rtlrrrc.
A|gonul utilizat trebuie
Sudrrra se executd in
rlullri
Irr cazul remanierii defectelor de
olfrirm, cu diametre mai mari decit
li
l;,:| mm).
turnare se utiTizeaza electrozi din
cele indicate in tabelul XVI.1l
XVII
slJ0ARrA Alullll{lljtljl
$l
A ALlAJtt0R ACISIUIA
123. SUB CE FORMA SE LIVREAZA ALIIMINIIJL
$I
ALIAJELE SALE?
Aluminiul tehnic primdr are puritatea de la 9B la 99,80,20
Ei
conlirre
cir impuritSli, de obicei, fier (Fe), siliciu (Si)
9i
gaze.
Aliajele dc aluminiu se impart in mai multe grupe in furrclie dc
pIiocipalul element de aliere, dintre care principalc sint doui.
'
1) Aliaje aluminiu-magneziu (AL-Mg). In practici, se folosesc aliaje
n l-NIg cu maximum 70/0 Mg
,i,
de oibicei, cu numai 3 .. .50 Mg.
2\ Aliaje aluminiu-cupru (AI-Ct). Acest aliaj, cunoscut sub numcle
rlr'
,,rl
r Lraluminiu(, conline circa 40./o Cu
Si
cantiteti mici de Si, Mg
Si
Mn.
l)roprietatea cea mai importante a acestui aliaj estc capa(:itatca
r;r tll a sc durifica prin cdlirc
Ai
revenire. Cdlirea sc facc clc la tompc-
lrrtrrla de 480oC, iar revenirea la 100...150'C. Plin accastit mctorlir irr
irlirrj sc formeazi precipitdri submicroscopice de Cu Alr gi MgrSi, care
irr flucnteazi puternic proprietetile mecanice ale alitrjulrri.
124. CUM SE COMPORTA LA SUDARE ALUMINIUL
;I
ALIAJELE SALE?
l)rincipalele proprieteti ale aluminiului qi ale aliajclor dc alumitriu
cr r lt' in fluen{eazi comportarea lor la sudare sint:
a) Conductivitatea termice, care cste dc' 1i... ir ori mai ntitrt' rlcr:it
;r olr'lrrrilor, ceea ce face ca o mare parte din ciildltra Irr.c't'sitt'ir incltl-
zilii locului de sudat si se piarcli.
b) Aluminiul este foarte avid fatr5 de oxigcn qi la topirc ltirtncazA
orirl de aluminiu cu tempcraturi de topire foarte ridicat (203{)'C).
IJatoriti acestor douir ploprictA!i, dcqi lcmpcratrtra rlt' tolriro a
irlrrnriniulrri (658'C) este mult mai
joasir
clecit a olclului (1
,l80-152(I'(),
lr('l)Lrid sl so introducil o cantitatc mai mirrc dc crildrrrir irr pie;t'lt' r'arc
l,srrrlcttzit.
24{.t
(:)
Cocfici('rrtlll tkr tlilirtirlt' 1('rmi(:h
(.s1('
trr 50...'l000/0 miri n)arc
tit .la ofol, din carc carrzir ;rpar dcformalii fi)ilrte mitri in prrru.srrl de
r I irrr'.
d) Topirca se face brusr: qi nu treptat ca la otel.
r.) l,ir t(]mpcraturi ridicatc aluminiul
9i
aliajele sale iqi pierd rezis-
'rrttr mrtirnicir. Din aceasti cauzd, rrneori, apar fisrtri in imbinare.
l) I)r.rsitatca gi viscozitatea oxidului de aluminiu sint relativ ridi-
rtr'. I)r' ir<cca, la sudare existi. pericolul formirii incluziunilor de AlrO3.
g) Dificulteli deosebit de mari apar datoritd conditiilor mai severe
rr'('s(' pun cu privire la pregatirea pieselor pentru sudare, conditii care
cbrric si cvite formatea porilor gi sd asigure rezistenta la coroziune
tlifcritc medii agresive.
h) I)rin incilzire, aluminiul nu-ti schimbi culoarea, ceea ce in-
'(.rrrrcirzir sudarea prin imposibilitatea aprecierii gradului de incdlzire
Irrttprrtrrl topirii metalului.
i) tlnclc aliaje igi miresc rezistenfa prin imbetrinire. In urma sudi-
l, ln zona de influenta termicd, proprietalle ob{inute prin imbitrinire
'pot
picrde sau se reduc substantial. ln cazul aliajului Al-Cu, rezis-
r)([ imbinarii reprezinta numai 400 din rezistenta meta]uLui de baz6.
Aliajele nedurificabile prin tratament termic (AlMn, AlMg,
lMgMn) se pot interi numai printr-o deiormare la rece. In ipoteza
rl)inirrii acestora, in stadiul
,,moale(,
lmbindrile vor avea rezistenta
r.lnlrrlrri de bazd, in timp ce in ipoteza imbindrii ln stadiul
,,intirits
'irr dcformare la rece, cdldura degajatd in timpul suddrii va produce
mi(riorare a duritAtii in metalul de bazd, in zona de influen{d termice.
ee.aslil zoni va avea rezistenla mai mici in comparalie cu restul mate-
rrlrrlLri. Diferenta nu poate fi refdcutd printr-un tratament termic ulte-
.)r
Aliajcle Al-Mg care contin 2-60/0 Mg se sudeaza relativ bine.
rlrrtir cu creEterea continutului de Mg comportarea la sudare se inrau-
ir,llc.
Aliajcle Al-Mn cu 1-1,60 Mn au o comportare bund la sudare.
Aliajclc Al-Cu prezintd o tendinte mare la fisurare in urma ope-
fir.i
rlr.srrrlrrre.
I25. CUM SE FACE FISEGATIREA PENIBU SUDARE?
ll'ntru toate procedeele cu care se sudeazi aluminiul qi aliajele
l(',
l)rl'gartirea
marginilor pentru sudare se face exclusiv cu mijloace
rtirnilc (prin aqchiere sau cu polizorul de mare turatie cu discuri din
rl('riirl plastic). De asemenea, inainte de inceperea procesului de su-
111', 1rr ccl mrrlt doud ore, atit suprafelele rostului cit qi zonele adia-
rrlr, sii fio
(iuratate
cu mijloace mecanice, pentru inleturarca oxizilor
,irir$imilor
l;i degresate cu o solutie, speciale, chimici (in general to-
tt1, trr carc caz se vor lua misuri de proteclic a pcrsonalului). Dupi
,glr.sirrc,
se efcctueazi o spelare cu apd abundente, urmatd de uscare.
{)
r20. cIJ cI.; I'lrOCI )t,]tr sH slrr)t;Az^ At,uMINtuL
fr
At,rAJltLD sALn
$I
caBrt slNT I'rioULrtMI,;IIJ
'I'EIINOI,OGICI' SI'IJCIIIICE I'EN1'I'U FIECAIiE
I'ROCttDliU?
Aceste materiale se sudeaze prin mai multc'
ltroccdcc.
Sudarca crt gazc este un procedeu care in trltimul tintp se uti)izeirzh
r;l)orir(lic, doar in cazul cind lipsesc elcctrozii invclili sau utilarjc gi gaze
iucrtc dt: protectie.
I legirnul cle sudare. Pentru sudare se foloscsc flrrxrrri pcntru distnr-
ll{'r(.ir
pclicr.rlci de AlrO, gi vergcle cu diamc[rc clrc variazii lntrc 1,5
f
i 5,i mm pentru grosimi de table cuprinsc intrc- I,5
$i
10 mm.
I-a sudarc sc' foloscqie o flacare normirli la
i;rr lii table cu grosimi de peste 3 mm putcrea
;rlr';r:l"r cu aproximalie dupi formula
care raportulg:1.1
arzitorului W poatc fi
W:150.s
lr/h),
irr <rrLe s este grosimea piesei de sudat, in mm.
Tehnica suclirrii. Din cauza con dur:ti bilitiL
!ii
mari a aluminirrlui,
inrinte de sndare, piesele se preincdlzesc la 200-:100"C, dupi grosimea
lot'.
Ricirea dupi sudare se face incet, iar indepdrtarea zAurci
$i
a
r(:stririlor de flux, care pot provoca amorse de coroziune, se lndeper-
1.r'trzi astfel:
-
spdlare cu apl calde
Ei
frecare cu peria de sirm6;
..._
spilare cu solufie de acid azotic (700/0 acid azotic qi 900/o ap?t
rlistilatd), dupi care urmeazi spilarea cu api curatl
Si
uscare.
Sudarea cu arc electric cu electrozi invelifi. Pregdtirea rnarginiLor
l,cntru
sudare se face ca
$i
la sudarea otelului, prin prelucrarca lor ln
I, V, X sau U. Imbindrile in V qi X se pregatesc la un unghi de 60.,
t rt deschiderea rostului de 0 . ..2 mm.
Materio.lele d,e ad,aos. In tabelul XVII.5 se indicd unele mirci de
clcctrozi inveliti recomanda{i pentru sudarea aluminiului. Deoarece in-
vcliqul electrodului este higroscopic, se recomandi uscarea la 200.C timp
tle o or5.
Ilegitnul d.e sud,are. Sudarea se face cu curent continlru, de pola-
ritirte inverse (* electrod). Pentru piesele cu grosimca mai marc de
lr) nlm se recomandi preincdlzirea la 300-400'C. Dupi tcrminarca ope-
rirli('i de sudare, piesa se recegte lent. Zgura se inliiturl compl<.t prin
l)rtcre cu ciocanul gi frecare cu peria de sirmd. Trcbuie urmirit ca
zgrtrtt sd nu se imprime in metalul cuseturii. Este binc ca duprl irctastA
|rr|irlirc imbinarea sd se spele cu solu{ia indicatl la sudarca cu gaze
(l)rrIctul a)
ltntru evitarea fisuririi datoriti tensiuniLrr, sudarca sr, lnccpe
l;r cir'< a 50-60 mm de la capirtul tablei, irr scnsul de srrdare, rrrmlnd
|lt br rr.irta rirmasi sir sc sudeze rrltcrior. A|cul trcbuic mcntinut cit marl
z5.t
rrl
l)osil)il,
I,lstc nc<r'sirI sii s0 foloscascti tntrc'aga lrrni;inr{' a r.lcc-
xlrrlrri,_ IIld irrtlcluperi. Lu craterc.lc ter.minalc, uncori apar fi:juri.
liudarca cu arc acopcrit
lsub
llux). Alunliniul
9i
aliajclc raJe se
rk,irzi'r srrb Ilux cu urc scmiacoperit. Sc lunrcStc aslir. dcoarcce arcul
c rrrrrrri,i
ll;rllirrl
st ufrrrrtlat tn Ilrrl<.
Ir('llartir(.a muchiilor este indicati irl fig. XVII.l.
Matet iale cle sdaos. F I u r ul.
pentm
alia-
jele
fild conlinLlt de magneziu, se utilizeaze
un flux compus din 500/n clorurd de calciu
icaclr),
200/0 clorurd de sodiu (ClNa) qi 3007e
:riolit, iar pentru aliaje cu con1inut de 1\,Ig se
folosesc fluxuri complexe.
S ir rna. Compozilia sirmei trebuie sd fie
ailropiata de cea a metalulni de bazd. In tabe-
ir.rl XVIL5 se fac unele recomalddri cu pri-
vire la alegerea sirmelor qi a fluxului.
Begin'Lul tle sudme. Se sudeazd in curent
:ontinuu, poiaritate inversi (* electrod). Re-
gimr-lrile de sudare sint indicate in tabelul
XViI.1.
Sudarea in mediu de gaze inerte cu
electrod nefuzibil. Este procedeul
care di cele
mai bune rezultate din punct de vedere cali-
lativ, ir cazul suddrii aluminiului
Si
este cel
XVI Lr. l,fecdtirea mu-
mai rispindit.
Irlr
l)('r)tru sudarea au- Preg(ltirea marginilor se
ti)rrr.tii sub flux.
1e grosirnea pieseloi conform
STA"S 8958_80.
MuLct'icl.le de adnos. S tr n-te. In tabelul XVII.5
face in funclie
indica!ii1ol din
se fac lecoman-
i pt'ntru alegerea sirmelor.
(itre
de protectie. Argonul, gazul
inert cel mai des utilizat, tre_
r,sii fic de un grad inalt de puritate, 99,990/0.
IlKlintul d.e sudare. Sudarea pieselor cu grosimi pind la 6 mm
rrrtt.,sitl preincdlzire. Peste aceaste grosime se recomandA preincilzi-
la l5l)-250"C, in funclie de grosimea piesei.
l
.ginul
de sudare utilizat in pozitie orizontale este indicat in
'lttl XVII.2. La sudarea pe verticala
fi
pe plafon, valorile cureniului
rrtrl;rrc sc reduc cu circa 100 .
SjL' sudcazd cu curent alternativ, acesta avind avantajul cd parti-
r lir irrrlcpirrtarea peliculei de oxid de aluminiu.
Trr vcdcrca amorsirii
Ei
intretinerii arcului electric, in circuitul de
rrrr'.sr. lcrrgir irr paralel o sursA de curcnt de inaltA frecvente.
'l'r,lt.ttictt su.cliLtii. Amorsalea se face fird atingerea electrodului de
ir- Alcrrl .sc rncntine pe loc pinA cind apare o baie strdlucitoare de
;rl lrrPil. lrr r,orrtinrrare, pistolctlll se concluce in lungrrl rostuhri cr-r
riiicrrlt' r.orrtinuir dc du-te-vino. Capitrrl vergclei de adaos se Cc.pla-
rii
.rxlirlir
cu pistolctul, firrir sA iasiL din jctul protcctor dc argor.r. iris-
lrrl
1i
sirma sc mcn!in in pozi{ia incli<atir irr }ig. XVII.Z. La srrchrril(,
llrllhlurl orlorlt tlr0 tlo rnrlllrr, (
lrl.|'tro,
rrrr ir' rftxr,Irrlt
l'rntru ttt|lllrrirl (nll
rr rrlllruLrhtl I rl ttl|nJok,r ll|llo
'l uhclttl Xl'tl.r
It (lllr,
dllltr,o Nlrlllli
ol)t4Dalii. Br
-
bnza mici; B,
-
baza
IX $chidera rostului, 0,
mar'c a trapezului lotmat dq lluli.
Srr{larea se executd pe pleculd-suport.
'labLlul
XVIL::
neolmurl do sudarc ln medlu de (sze lnrrtc cr ehctrod htrlllt
l,ri
1
7,5
2
4
6
72
15
ojutajul0i
a-.,. * I
,,rt,
I
7,:a
2
3
:J
1
5
6
45
65
85
130
185
425
5{)0
?0
1(10
1i{)
2t)0
:llx)
1
1,6
2,4
3,2
t,4
0,4
1,5
rl
{i
6
6-7
78
8
1()
12
t5
1,0
1,{i
.1,0
I,6
.l-
5
.l
5
Ldlnn..
!',
nl
lo
l!
'.lo
2 0
lr
18- 10 3.1{)-,:ilit)
|",,",
I
,n ,,,,
t--
I
,,. ,,,'
5{i{)-56{)
62{)
-0m
l0
!0
27
1'? 1fl
2 11
20
15-16
3 14
a
14-15 7{X)
-
7I0
76(J-?80
25
3 16
a
72
-13
253
lr. trrlf, pistolt'tul sc
lin('
pt: bisr'<:toarcir rrnghirrlrri dc
g0o
clintr.e ccle
lrrrri picsc. La srrditrta tirl;lclor supraltusc, arcul sc amorscazii pe tabla
rrfcrioar;l
ti;rpoi
se deplaseazl pe pic,sa superioari (fig. XVII.ll).
I,llcr.trtxlrrl dc wolfram nu se asclrte la virl s;i in timpul suddrii nu
lr,lrrric sir lrtirrrlir baia de sudurd, deoarece se consume prcmatur gi im-
,r rli flll r.ttr;irtura.
Srrdirrca cu un singur arzdtor, firi perni la rdddcini, se cxecuta,
''
olricci, in pozilie inclinatd, putindu-se suda intr-o singurd trecere
rlrl;r rlc-,1 . . ._5 mm grosime. In cazul unor table mai groase, se aplice,
r, olri<.ci, sudarea in straturi multiple, avind in vedere asigurarea-unei
urrr. pirtnrnderi la riddcini. Uneori, penttu asigurarea pitrunderii
com-
Ir.tc la rirddcind gi fdri defecte, este necesard crdifuiiea gi resudarea
irllit inii.
I ift. \\'11.2. I,ozitia capului de
srrlirru
l)cntru
procedcul WIG.
l)('ntru sudarea tablelor mai groase
r,r.lol WIG qi MIG: mai intii se sudeazi
ob
l{. XVll.4. Modul de pregetire a muchiilor
nlru sudilrca prin procedeul WIG cu dou6
capete:
iri(ltrrc caD la cap cu margtnl nepretucratei
rurl]rfr.rirp h crp cu marglnt preluciat
tn x.
Fig. XVII.3. Mod de
incepere a suddrii la
lmbinilrea a doud ta-
ble suprapuse:
I
-
electrod de wor-
'Irami
2
-
baie de su-
dure.
se folosegte combinatia proce-
rddicina prin procedeul WIG,
iar apoi se incarca rostul
prin procedeul MIG.
Sudarea WIG cu d,oud
lrzdtoare se foloseqte pen-
tru sudarea simultand din
ambele parti a tablelor groa-
s (pind
la 20 rnm). Con-
centrarea celdurii permite
si se oblind suduri de cali-
late
Si ferd preincdlzire qi
deforma{ii mai reduse decit
la sudarea cu un singur ar-
zittot.
Baia de metal topit
fiind cuprins6 din ambele
p;rli cu argon, protectia ei
mpotriva aerului atmosferic
J
-
3
IJ
,lc rniri sigur:I. De asemenea, operatia de sudare executindu-se in pozi-
r. v(.rliclrlil, sudorii au o poziJie de lucru mai comoda. Prin eliminarea
'riiIrririi rirdircinii, prin reducerea consumLrlui de material;i manoperd,
.
rrlr{irr irvanta.jc economice irnportante.
i4
Sttrlirrcrr rir' r,rr,r'rrtir crr rnarglrrik, tirlllckrr prclrr<'rlt(: corrlorm il(li-
calliL rr rlin ftlt. XVIt.4.
l'('zi1i:r arziltoirr('kr cstc indicutl ln fig. XVII.5.
Sttdorii trcllric si sc aEcze ln droptul lmbinilrii fati ln fatri
0lr
lrrtt'r;rl), pcntnr a obscrva dircct baia de sudrrrd prin rost. ln timpul
srrdhrii, la nivclul b,lii lichide se formcazi un mic orificiu rotund (gaurit
rlc r:lrcic) carc indice cd ridicina a fost complet cuprinsd. Este indicat
Fig. XVII.s. Pozltla
arzdtoarelor pentru
sudarea prin paoce-
deul WIG cu doud
arzdtoare-
sInnJ
Fig. XVII.6. Curentul Si
viteza
de sudare ln funclie de grosimea
tablei l:r sudarea WIG cu doue
capete.
lir Lrcul cle incepere a suderii se fie mai intii preincdlzit cu arc lung
p('n(lulat, pind se obtine baia de sudurd normali necesari pentru depu-
rrt'roa materialului de adaos.
I)arametrii regimului de sudare sint indicati in diagrama din fig.
XVIL(i. Sc lucreazi cu doud transformatoare de acelaqi tip, lcgato la
rc!,t.;r t:rr decalaj intre faze.
Surlarea colnbinatd WIG s,i MIG se utilizeaze pentru sudarca i.itl)l('-
l{)!' mai groase. Marginile tablelor se prelucreaze conform fig. XVII.4, b.
I'rimul strat se sudeaze prin procedeul WlG, cu doul arzirtoarc, in pozi-
Li{'
velticitli, dupi cum s-a ar5tat la punctul anterior. In continuarc, se
srtdeazA in pozilie orizontali, prin procedeul MIG, pini la trmplerca
rostului.
Sudarea in mediu de gaze inerte cu electrod fuzibil (MIG). Se dis-
ting mai multe metode de sudare. Sud,area cu si1'md. subtire, c\ arc
:u rt|t, la carc transferul de metal se face prin atingerea repetati a sir-
mci crr baia de metal topit sau printr-un arc scurt, pulverulent. Aceastir
Inc|rdi:r sc aplicd cu sirme de 0,8...1,2 mm la intensiteli de curcnt de'
110...120 A,si tensirrnea arcului de 27...24V.
l'rin accst procedeu se sudeazd table de 2...5 mm grosimc.
Sucktrea cu arc cle mare intensitate, Se utilizcazi la sudaroa lablc-
Irrr gr<rirsc, cu sirme de 2,4 . -.3,2 mm grosime
Si
intcnsitili dc crrrcnt
pini la 650 A. Procedeul se bazeazd. pe o patrr.rndcre adinci a arculrri ln
rnirlcrialrrl dc bazd.
l)itlundcrea
$i
litimca cordonrrlui de suduri, ln func{ie dc intor-
:;itatca r:urcntrrlui de sudare, sint indicate in diagrama din fig. XVII.?.
mdr 20 nm
255
l'ormqle dc prclucrlrc a margirrilor
Irt('nsitatca curcntului dc srrdarc sc alcgc
mci qi lnirl{imea rostului (tabclul XVII.3).
Sudctrea cu arc norrnal se execlltd cu
l,(i lii 2,4 mm.
sint intlir:atc irr fig. XVlI.tl.
in fun<rlic dc
(liamctrul
sir-
sirma cu diametrele dc 1,2;
l ill. XVII.7. Adlncimea
il,.
l)iltrundere
IJ si Ii-
(irr(ir (iusiilurii B Ia su-
.l: r,il (:u arc MIG de
|l rilfe intcnsitate, cu sir-
rr't \.1 2,4 si 3,25 mrn
(l, rrr,iuDc 24-25 V, !'cs-
t,f, l.iv 18-30 V)
$i
vi-
l-,.,,;l
(k!
sudare 37 cm,/min
l rli.rjclor AlSi5 si
AlMe5.
Fis. XVII.B. Modul
de prelucrare a
muclriilor pentru
sudarea prin pro-
cedeul MIG.
EF-
st
r;5
6F4
s'5,
2
J00 400
erEnla/ui Tabclul XvILS
,1ft.flrr{.ll lntcnsilllii cureDlulul ile suilare Itr
Illx(Ift'dc lnilti rc{ rostului
ti
dismetrul
slrnrci-elcct}oil
de tadde ls [A]
Fig. XVILg. Diagramd peD-
tr.u determinarea paramc-
trilor regimului de sudare
pentru diferite glosimi dc
tabli, la sudarea cu arc
n()rma1 MlG.
:Iir;
/esil
h fu n si ltlt o cure n lului IAJ
Innliimc. rosttrlui tr (Iig >iVlI.8
pmLru diferite di.meClc sle
sirmei )m
&
h[a]
l)lrm.trul rl ncl. tn nm 1,2 t,0 2,4
rl('nsitatra clrrcnl ullri dc
slrrlltl c, hr A 180-240 240
-300
280
-380
24-26 25
-28
20-20
'l thtlul XVII.I
Fl
elhlok)r n lo
TabelDI XV II.t
Ilatorlalo de adaos potrtru illlcrlte pmcdoo de sudoro
Or.\dmollc. Si.rna psntru WtG poatc fi utilizati
$i
la sudarea oxi-rcotil0uicl, ira slrmr
ttrrtflr [IIG It snd:lrur srrl, shxt dc flnx.
I'ro(lrcr'ltori: l) LS.P.S. Buz?tr;2) Iloss0r'Criljshcirn (Il.lr.C.);3) ESAD (Sucdkt); 4) Ar-
(r's (ltNIirii 5) Sor(lornctal (Austria); 6) Ocrlikon (lrlvctix);'7) Ul l'(lllvclin).
\ lului
\cbazi
Al-sl
(s,
-51i,)
(si el2'r;)
Al-M8
.:k.ctric
cu
rlcctrozi
l"v(llli
Soudalu
A1 1005
Alcord 99,56
EAISi-Pl
Crilllmin 142
oK 96.503
Alumal 5a
Sorrlaln Si5s
Alumal 124
Soudalu Si125
Alcord 12 Si.
UTP 48'
oI{ 96.20t
Soudalu Mn26
Icord-AluIlrall
ItTr,40?
UTPA 47 Ti? Grilumin T-
T-ALSIS
UTP A 485?
IJTP A 487 Grl lunr ln
1-M(; 4f"
(t
fl)A 403'
lr
,A
4r)5'
r\l I(l
ir.cr)ora diit i
I lr! utiliZ1lrc
UTPA 47 Ti' Grilumin
S.ALSI,
UTP A 485'
UTPA 48?
(;rilutnln
s-nl(i 45i
UTP A 403'
u'l'P A
.1S5'
AI0,,5-09,8 Al Mg Si;
Al Zn Mg;
Al Cu Mg;
A1-Si(-7% si)
Alsi(-7%si) AIi\'ls(:l
%
lug)
lIli{II
AlMg
(il-5%Ms)
AlNl j'l N'l ll
l'l
-
'll.lrrlcn su,llrU
257
Vitrilltiit crlr(,ntlll i
iii
tot)silrnii dr. srrclaro trcltrric
Lt,k' irrdicatc ln trrbclrrl XVIL4.
mcrrtinrrtc in limi-
din fig. _--.-_
Al<.gcrca rogimrrlrri dc sudare se facc conform indicaliilor
XVll.l), iar a mctalului de adaos conform tabelului XVII.5.
I'r'r:girtirca marginilor se cxecuti conform fig. XVII.10.
FtC. XV1L10. Pregdtirea muchiilor pentru sudarea tablelor
de aluminiu prin procedeul
MiG cu arc normal.
127. CU:Itr SINT PNELUCRATE IN,IBINABILE ALUMINIULUI
$I
ALE ALIAJELOR SALE DUPA SUDARE?
.
l)cntru- aliajele nedurificabile prin tratament termic se obi$nuiegte
r rlrrpir sudare cusitura sir se--ecrulseze prin ciocdnire. Se urmdregte o
'rlt(,r'c
a^rezistenfei
9i
duritblii. Aceastb ciocdnire se poate
face in itare
rlrl;i.,.la 350"C,.sau dupd ce cusitura s-a ricit compiet.
piesele
forjate
r.lrl<l trrr o rezistenfd mai mare la coroziune, in comparatie cu cele ior-
ll' lir r\'(.o
$i
fdrd o recoacere la 400.C.
I,irr.iarca se face dupd ce a fost indepertate zgura gi resturile de
tirpirnt, pcrltru
a evita includerea lor in cusdtuid. Trebuie evitati
,r'.1:rrr.rr
in jlrul
temperaturii de 500"C, deoarece la aceaste temperature
iir.iclr,rlr';rlrrminiLr
sint casante.
pentru
a impiedica deformarea, in tim_
tl liocirrrilii, picsa trebuie sprijinite pe partea opuse cuseturii.
,
Ali;ricl,' clrrrificabilc, in special Al-Zn-Mg, au posibilitatea
si_9i re-
(.r
r'('zrst(,r){.r dcteriorate din zona de influen{l termicd, printr_o lm_
rllirrilc nirtnrali, adici printr-o simple pestrare la temperatura mediu_
'll
t =
6..,10 nn
s > l6ntn
lrri trmlriunt. l)iu'ir(('r;t lrrt'rrr cstc lnsofit dc sr:irdcrt,a plastlcltillii (sc rr'-
rlr(1r substttnlitrl rlrglrir.rl dc lndolrc). Ilcfir<:crca rczistcnfci ryl a pllstici-
lir!,il s() poatc rcirliza numai printr-un tratamcnt tcrmic complet dc cir-
lilt' rrrmalA dc lmlrtrtrlrrirc.
l'('ntnr a obline o granulaiie mai filri
ti
pcntru a ellmina tensiu-
rrilr.r.mirrrcntc sc recomandi ca picscle din ahrminiu turnat, dupi opc-
lrrliir dc isudare, sa fie recoapte la 300-350'C cu o r5cire ulterioarl
lr.rrli.
XVIII
SUDAREA TtTAilUtUt
$t
A ALtAJrt0R ACESTUTA
I:]tI. CARE SINT PRINCIPALELE CARACTEBISTICI
ALE TITANIJLUI
SI
ALE ALIAJELOR SALE
In frrnclie de modul de elaborare, titanul poate fi:
-
titan tehnic, care con[ine citca 0,50/0 impuritetl (cca o,Bo/s vzst,
llr,.i, r)xigen, 0,150 fier, 0,10 magneziu, 0,050/0 siliciu);
-
litan pur, care conline maximum 0,040/e impuritifi.
O.caracteristici importantd a titanului este raportul rezistente la
11 x'rc/dcn sitate, care, datorita densititii mici gi reziite|lei ridicate, are
rloli mai mari decit in cazul ofclurilor. Din aceastd cauzd a cdpdiat o
l.ilizu|c largd la executarea structurilor metalice sudate, in industria
.r()-spatiala
sau alte ramuri speciale.
Titanul pur, la temperatura camerei, are o structur5 hexagonald
rrc poarti numele de faz6,
q..
La temperatura de 8Ab.C, are loc o modifi-
rr0 irlotropicd, titanul cr (Ti,) transf ormindr:-se in titan p (Tip
).
I'r'irrcipalelc caracteristici rnccanice ale titanului pur qi ale titanu_
Lit('lllli(:sit,]tindicateintabe1ulXVIII.1.
I'abelul X\:III.j
Princlpnlelc caraetcrlsllcl meeaDlce alc ti(anului
EB
nr
l)r
rr
rn l.hni(
300-320 150 50 100- 140
450
-
560 350*500 25 140- 200
lrl(.r'virlul dc tcmpcraturi in care titanul tehnic poate fi folosit are
rtilrr srrll,r'ioirir la 400'C. La temperaturi mai ridicate, acesta absoarbe
rriv ;17,,1
$i
oxigcn, ceca ce conduce Ia sciderea pronuntate a proprie-
,
ilol nrcclr r ice.
t)
Titantrl r*ilc r(,zlstcnt lrr lrt'(itttrt'it cttrttsiv?1 a api tlt' mitrr', it ltt itltt-
lul azotic tlc olicr: r'on< r'rr tratir', ir a.idului sttlfrtric dc conccntralic scll-
rul.i*r, la temp('r'irturit
(:rmcl'('i,
a tutrlror ircizilor orgallici ctc.
I?9. CE INFLUENTA AU ELEMENTELE DE ALIIJIiE
F.I
IMPURITATILE ASUPRA COMPOR'IABIT
LA SUDARE?
.tllementele de aliere sint de dona categorii:
- a stabilizato:rrc, carc detcrmilre crcsterea temperaturii do lralts-
forrnare Ti ct-+Ti
P;
-
p
stabilizatoare, caie determini sciderea tempcraturii dc trans-
ftrrrnare Ti a+Ti
P.
Elemente a
-
stabilizante: Al, C, Br, O, qi Nr.
Elemente
p
-
stabilizante: Cn, Mo, V, Mn, Cr, Fe, Zr', Nb, Ta, Cr',
N!, Si, W, Zn qi H".
Aliajcle de titan pot fi cu structuri o(,
I
sau o( + P.
Aliajele cu structurd o( au o bnni rezistenlil mc<'arrici"r
$i
duritatc,
i\ rezistente superioari la conlam!narc;r cLl o-.iill(,D la tt-rl1;cIirlttri inalte,
,lae caracteristici scAzr.rtc de plasticitatc.
Aliajele cu structura
p
manifestir o plasticitatc. mult mai bund,
,, rrzistente mecanici, la rece qi la calcl, satisficirtr)arc,
(lirr
sint mai
v rrlncrabile la impurificare de cdtre mccliul inconjurartor.
Aliajele ufp reprezintA un compromis intrc acestc cilracterjstici.
.4tt prclucrabilitatea
Ei
rezistenta mecanici la rcco bnnir, dtr sirt fra-
yile la incdlzire.
Ira majoritatea aliajelor de titalr, tratamcntul t{'rnti(' .onstitnlc o
.retodi de finisare a structurii
Si
de modificarc a prop|i('tiltilor.
ln general, elementele de aliere contribuie la crc"stcrt'it rczi:.,t('n-
ill mecanice, la rece gi la cald, dar in acelaEi timp provoacd o orrrccar\l
rr.ducere a plasticitetii.
I30, CUIII SE COMPORTA I,A SUDARE TITANUL
I;I
ALIA.IELE SALE?
C(lmportarea la sudarc a titanului este, ln principal, determirralir d(.;
-
afinitaiea sa chimicd fate de oxigen, azot
9i
hitlrogcn, atit ir)
.1,rrc lichidir, cit
Ei
in stare solide, la temperaturi mai inaltc de 650"C;
*
terdin{a la srrpraincilzire
Si
creqtere a gri[rnlilor firzci
p;
-
iormarca la rdcire a fazei cr' fragile.
lnflucnla hidrogcnuhri se manifestir mai ales prin scirlerea rzili-
rnlel, atit la teml)eratura normale, cit qi la tcmperaturi nef.iative. Azo-
lul, origenul
li
clrbonul actioncazar irr dircc{ia scalderii plasticitelii tm-
lrrn{rilor srrdate-
26r
..
()
l)ltlll (.(
'ln
IX,tlilt'(,
l.r sutlat.r. il lil,iltului
I r.rlrl ilrca cOn
!,irt
rrtrrlrri dt: (.1(,mt'ntc (lill
)rituarc
I tj.:0,lgi,).
Ic'lttric t.stt. ilsig l atit prin
(N-\< 0,0 lo
;
O-..a 0,lto
:
, .
Microslnrctura
alinjclor d nu cst(, ufcr.ttrtii mu.jr,r d(, tratamcnl,ul
l,.r'mi(. siru (l('
tempcrnlrrra
dc,srrrlarr.. fr.,,p.ii,fitit"-ln,lcan
icc alc imbi_
ri.it,,r. r'r,rr.r r sud;re sint cgate sau ,l;paii;;;;;"";;h"
ate metatutui
rlt, l)irzii, irvind qi o buna ductllitate.
M i.r.r rstl'trctura
a-B oste
influentatS de tratam(,r]tcle
termice gi
th.
.irr<
i-rlzirr,a
.prodrrsir
la srrclalc. f-fri,
j"il.
.,l,f
"i""ui"'""*
aliaje c_p
;:ill, l.tl,l,"
rlt,fragile gi de
_aceca
sint considerare iesud'anife. prin
uti_
rzir'(,;r unor matcriale de adaos corcspunzdtoare,
ductibilitatea
imtini-_
lii poatc
fi imbunltatite.
..
Alirrjclc p
se sudeazi mai bine. Imbinirile sudate sint foarte duc_
ril,.
)i
r.czistenra
tor esre aproxim"tir;t;le;;;;
l?eiaurt
o" n"rr
t
(
\'(,1)t,
La sudare trebuie sd se
tini
seama de doi factori importanti:
,
-.
tendinta accentuati a metalului
^flrt
it i";pe;;turi
lnalte din
ltlsijl.ttrl't
li zond influentati
1s1fi11s, cle a reacfiona cu aerul sau cu alte
, l|nr('rrl(' (cu
exceptia gazelor inerte);
-
-
proprietitile
mecanice ale t-itanului gi aliajelor sale sint puter_
rrir'
irf.ctate de prezenla
imDuritalilor
frr"t,-
".igl,"r-,
"i,aiton,
niarogen;
'lriiu
irr cantitifi mici.
.... . 1.:"1.1::"t'ile
ee1_er.al.e
qi m6surile care se impun pentru asigura_
'.,
uror bune comportdri
la sudare a titanurui tehnic rdmin varabiie in
rrtlclJimc pcntru
alia.iele de titan.
Modificiri saructurale
la sudare. Dupii reac(ia sa fa{d de ciclul ter_
nir: <lc sudarc, titanul tehnic, se aseama;a
";-;ft*ii;1""bon
qi slab
tliirtc. La fel ca..acestea,
la sudare, titanuj are o ;;a;;H accentuati spre
'lr.iilcr.ca
griunlilor
Si
spre formarea structurilor Oe iati"e in zona in_
lr'.r)tn111
termic.
Calacteristica
ce se manifest{. mult mai accentuat ia aliajele de
il,r.r (..st('
scdderea masivd a plasticiti{ij
f-ti"a"ii"r"."
jlte
in zona cusi_
r't"ii
;i
irr z')nr de influente- termici,'ca ;;;";
"pi"itr"t
structurilor
lr.r'i'rlilr..
I3I. CUM SE FACE PREGATIREA
PENTRU SUDABE?
_
l)cntru
oblinerea unei imbinari sudate flri defecte se impune ln_
r'pir'trrr.rr trrtrrror
impuriteIlor.. care se afli pe arp.ui"1"f"
"o.rt.,tri-Ji
. :,rrplir[r'\clc carc sc afld la o distanld Oe Zl_:b mil Ee'irarginite
care
.
irnbinir.
Irrtlr'1tirr'[:u i.a impurit6{ilor
se face:
l:. :.llll.
,::,"-1llgi, prin curdlire cu o perie din olel inoxidabir;
t^'
(.iur' (
lllmtca. Drrn. decapare cu o solulie formati din: 4olo
. irr frrror.lrittli,,, 400/o acid irori", so,7, ula Ji"jtf.iilii_p"j"
, ... rs .ir,,
rrl)i'i ('iu.(.
srrl.rr.rrfc{clc dccapate ie spalf cu opa; aaci
"1,f.'nt"1"t"
.ort.l_
i:l
T obalul Xl'lll.::
l lprrrl do lDrlrhllrl
|)crlru
'rndorfn
lllonlrlrl
tl
ollilclor sfile
'l ltIl lnnind!ii
ro,r'rtui I
lrn,ahiul
,, |
.drl, l"i
| 8?trde
llrdllnu
,rr., lor'&rsl
-l-f=
0,5- 3 0 Irdr':I nlc-
lrl (lc
(:u
nrr-
tnl
(lo
0,8-3 {)
-0,1s
4tr
0
-
0,1s 30
-00
0,1-0,25s
0
-0,1s
30- 00 0,1-u,2l,s
rqF
0
-0,1s
30
-90
0,1-0,!5s
,+{,
[-lsh
bll
.l
6-25 0
-0,1s
15-30 0,1-0,255
{:r&
1S*50 0-0,1s 15-30 0,1-0,25s
I
t- *
|
l
I
-l
tqfl
raL
0,8-:J
3
-
1 :.1
f,
-
2l''
0-0,1s
o
-(),1s
O
-
0,1r
0-45
30-45
30- 4:,
0-0,2ir
0,1-0,25s
0,1-0,25s
263
ri r,inl lillsitt' rlc
f,rrrrrlrtt'
r,('
l)r)t
cUrirlil ( sol\ctrt, ( tn irr Ii: mt.tltnol,
'clrrttii t'lr:.
Mttcltiilc intlrirl-rlii tr('blrio sit fic irstfcl
l)r('lucrirtc'
incjt si"r taie la
ipiiilr'. llirr",rrlilc. l1i mllclriilc cirrc pot antfcr)a murditric trcbuie ildeplr-
rlr..
(
i.;r rnlri brrnir scrrlir r'r;tc o pilir asclrtitii. Nrr sc rccomandit utiliza-
'r ltitlir.i altrazivc' sarr a periilor dl rr!r.1, clco:rr.cr<' r,xistii pericolul ca
rllicrtlc rlc ficr sd se ataEeze dc muchiilc imbinirrii
$i
sf, impurifice
l( l ll r'r.
l'\ttrtu t'ctstuLui. In general, forma rostului nu se deosebeste de
rlma trtilizatir pcntru oteluri. IJcntru principalcle procedee de sudare
iilizrrl.r, lir sudarca titirnului formele rostului sint indicate in tabelul
VIII2
ilstnt )Ltr(.o.. f'rcbrrie evitati prinderea cL1 sLtduri provizorii. Din
rrrzir
11rrzt'Ll'
inglobate in aceste suduri, cuseturile pot fi impurificate.
rr|ii r;rrrlrrlilc provizorii nu pot fi evitate, se vor executa cu o foarte mare
r,rr\ir', rrtilizirrdu-sc o protectie identica cu cea utilizatd la sudarea
'r,plirt-zisii.
I:IJ.
(]U
CE PIiOCEDDE SE SUDEAZA TITANUL
SI ALIAJELB SALE
$I
CARE SINT PROBLEMELE
TL'HNOLOGICE SPECIFICE PENTRU FIECARE
PITOCEDEU?
Indicalii cu carrctor gcncral. Pentru sudarea titanului se utilizeaze
'mirtoarclc procedee: sudarea cu arc in mediu de gaz protector (TIG
u MIG), sudarea cu arc acoperit (sub flux), sudarea electricd in baie
: zgur6, sudarea prin difuzie, sudarea cu jet de plasm6, sudarea prin
trusrrncte, sudarea in vid cu fascicul de electroni
Ei
sndarea prin pre-
lll I t.,
Ntr sc utjlizcazd sudarca cu gaze, sudarea cu hidrqgen atorrlc
$i
rl;rlr,rr ir mr.cliu dc bioxid de carbon pentru a evita contaminarea cusa-
t.i i I g Z('.
'l'ili[rul topit cstc foarte reactiv cu cele mai multe materiale, prln-
,
r'rrlr.
|i
rcflactarclc comllne. Din aceaste cauza, nu se utilizeazl su-
|r,.,
'
ll .!ry ,,r
''l(',
lrozi invclili.
!irrrlrrrr.ir cu :rrc in mcdiu de gaz protector. Protectia. Corecta pro-
'{ir, r rr rlitzc ir('rtc a zonei cuseturii qi a zonelor incdlzite la tempera-
|i rrriri irrrrl[c dc :150"C este probabil cea mai importante mesura care
ijlrrlr'i srtrlsrrl sr.rdirrii titanului. Intreaga zon6 in care se sudeaza tita-
rl l|r'l)ul(. r;i fir: lipsiti de praf, grasimi
Si
de contactul cu materiale
r;rtr)ill strrr <lrirrr altc impurit6{i.
l'r'olr.r'liir sr: rr.irlizcazd in tlei moduri:
-protcr'liii buii dc sudura
9i
a zolelor adiacente de pe fat, tm-
rilii r.rr grrzr.rl irlcrt al avitorului (proteclia primari);
-
lrlolrr'\i;r
cordonului
Si
a zonelor caidc dc pe fala imbindrij;
-
plotr:r'lia ri'rdircirrii imbinArii (fig. XViII.l
$i
fig. XVIII.2).
4
()l:c
tlo
|']'l'll\ |i('
l)ltlrrr.ili irctivililIii r l t ' r r ' . t
' l l i I r
'
.
tt lilltrrttltti llt Il'ttl-
1x.r*trrrl
inaltri rii i'fl.('nk.i nrllirtiv. a
'zotltl.i,
()xjll(,tttltli
li
Iti(lr{rg('-
irrrlrrl, s0 imprrri r.crtli<.lii sr.vort, in privinla
l)lrritirlil llrrzrrlrri
rlu pIo-
tr.('llc. S(' rrtilizcazi't irriloll
(
ll o ptlritilt(' dc 1)9,70lu,
l rx. XVIII.1. Schema Proteiirii
r.'r(lri(inii cusdturii la sudarea ti-
tanului:
f
-
suDort din otel cu canal; 2
-
l't$i care se sudeaza; 3
-
duza at_
.Alorulul; {
-
arzetoare Pentru
at_
gon.
lrr vederea Lurei protec!ii eficiente
rlrrpa cc arcul a fost intrerupt, pine cind
srrlr 2ir0"C.
Cca mai simplA metode de apreciere a eficacitdlii
protecliei gazoasc
r*;t(' observarea cirlorii suprafelei cusAturii. O sudurd corect^ protejat:r
vrr fi curatd, stralucitoare,
peste tot in zona afectat5 termic. In ordineir
rIcs<rlciiterii calitllii cusiturii, provocate de diferite grade de ineficicn!ii
;r prolccliei, cuslturile silt col;rate in: argintiu deschis, galben pai dcs-
llris, galbcn pai inchis, aibastm deschis, albastru inchis, albastnt ccntr-
i;irr,
ciinugiu
ii
atl. Se considi-'rei o protectic t orespun ziitoitrc pind lir
(rr-
lr,:rrcir galbcn6.
Srrdarea IVIG. Estc ci'1 nlli lirspindit proi cclcr-t penlru sudarca titir-
rrrtltti. Se utilizeaza itr s1-)ecial
l)1\ltrrl
slldilrl'.|
('lcmclltcl'rr Irr gl
"
inri
crrprirrc intre 0,5-[2 mm.
Cir clcctrocl ncluzibil sc rttilizcirzil vcrgclc clin rvolfram thoriirt.
Mo.tet'itle. tle sdaos. ltr gt:neral, sc r.ltilizcaze sirmi c1r arcnirti com-
pozi{ic tftimir:i cll mclalul clc b;tzit,
(lar
sir'lt sitlralii cinrl st' tttilizcazir
Fig. X VIIL:1. lnslrulrcnte Pcn-
tru prcteclia cusetrtrii:
d
-
duzA rlunaita: D
-
:tparA_
toare pentru argon
se va litsa si sc sr:ut'git gitztll
strdttra ujurlgt' li (' t( lnl)' lilillr.r
zti5
sir'rn(, ( tt (rlrnl)ozilic (,llilnicir
di[(]ritir, ln vctk'r'r.r oblirrcrii llr('i
(
llsii-
rIi r:rr pl:rsti<.itirtc spor.iti. Inaint(] dc rrtilizirrc, slrma sc rlct:upclrzti.
l,lk'mcntclc cu grosimi crrpr)nso intto 0,5-il mm sc
lx)t
slr(la fitrtr
rr.lirl rlc arliros. Daci cxisti acccs pc ambcl(' fcle sc pot st-rda in acest
rxl, lrrlrk, < u grosimi pine la 6 mm.
lit.ginnlri. tle sud,are, Sudarca se cxccuti in curcnt continuu, cn po-
rilirL('dir'{.(:ti. Sc rrtilizcazi surse cu caracteristictr ctizitoalc, cu reglare
rrrlr. finii
;i
crr o stabilitate mare la curenti mici. Chiar gi numai o
u irll(' (l(,
5-10 A poate cletermina ca suclura sd nu fie corecti.
llcglmrr|ilc de srrdare variazi in func{ie de aliajele care urmeazi
fl srrd;rtt,. In gcneral, ele se stabilesc pe baza de probe. Este foarte
'r'rr :rir sc stabileasci reguli generale pentru regimurile de sudare. In
lrr,lrrl ,XVIII.li se indicd regimuri oricntative.
Tabelul XVIII.t
*'1i19'
]
'"*^''""
irhi"ri
I
:r
l1
l(r
Dcbit de
Sudarca WIG fird metal de adaos
1,ll
l,lr
:t.r,
!.1,
:t.0
I,ll
:t,r I
4,0
ll.0
t),0
I
I
I
,.|
:.1
o0-70
lto -- 0{)
I l0 I30
Irnr-IltO
:r{nr- 22o
40- 60
tx)- 100
l l0- 140
l:t r
-
I30
I l,l)- I lJl)
180
-2.1{)
10-11
10-12
I 1* 1:j
t2-14
12-14
12-15
14-16
14-15
14-16
14-18
14-18
1ti-20
18
-22
20
-22
20
-22
0
-10
10-11
t0-12
12-14
14
-16
8-12
10-12
12-14
12-r4
14-16
14-16
1-1,5
1,5
-2
2
2
2,5
1-2
2-2,5
2,5-3
3
3,5
2{)O-220
:lt){)-t3o
,l{){t-Jro
20
-2! I l'I,, I
zz
|
.r-oo
22-21
I - l2 i
20
I
35-40
25-30
l- I'ul*140-45
'l'rltnj|rL stt<lio'ii. Arcul trebuie mentinut cit mai scurt, deoarece
'ttl lttrrg p|ovoaci turbulen{i in gazul de protec}ie
5i
produce o su-
lii forrltc lir tt-r.
i
Itcllirnurl ds sudaro a tltanulul
7,5
t,5
2,o
2,5
Sudare WIG cu metal de adaos
16
-20
13-16
10-12
10-11
10
-12
I
-12
Suddte MIG
Alimcntirrt';t
('lt
sit'mli trt'lrrrit: sri s(l filcit
('it
mai
jos
llrrsibil,
apt'oa1;e
r lr. lttz;t <:ontrlrti arcrtltti.
Surlareu MIG se trlilizeaz{ pentru grosimi cuprinsc intre 3-20 mtn.
ljl' srrdorrzh ln curent continuu, cu polaritate dirccte.
llcgimurilc dc srttlarc sint indicate ln tabeh.rl XVIII.3.
T33. CU TIiATAMEN'I'E TERMICE SE AI'LICA
DUPA SUDAREA TITANULUI
$I
A ALIAJELOR SALE?
La aliajele de tip cr, prin ricire rapidi se producc tratrsformarea
urirrtensiticd, avind ca rezultat formarea fazei
,a' (Ti
p-Ti
a') cu struc-
trlir acicularA caracteristica. Martensita aliajelor de titan este mai putin
r;labill. Stabilizarea structurii se face prin recoaccre ]a 600-700"C,
rr(.niinere la aceastd temperature timp de 10-15 min, urmati de o
lircirc in aer linigtit.
Aliajele de tip d+p nu prezintd translormarca mart('nsiticA com-
pleta, astfel incit prin cAlire structura oblinutd este de tipul ct'+p.
Pentru stabilizarea structurii, aceste aliajc sint stlPtlsc rocoilcerii,
lrr 650-700'C. La anumite aliaje, in procesul de cdlire sc produce prc-
|ipitarea unei faze intermediare
(n,
care dctcrmini ob{inerca unor va-
lrrli mai mari ale duritetii decit cele caracteristice fazei a'- Prin imb6-
lrinilc ulterioard, la temperaturi sub 540"C, timp suficient de indelun-
1irt,
se poate obtine disparitia totald a fazei o.
Toate imbinirile sudate din aliaje de titan trebuie dctcnsionatc,
(l{.oarcce titanul este ufor Jisurabil dupi srtdare.
XIX
SIJDARIA PI.UIi|B|JTUI
I:I,I.
('T]I!I
ST.] COMPORTA PLUMI]UL LA SUDAEE?
.
I)irto|iti'i rczistcntci mecanice scdzute, plumbul se utilizeazd, in spe-
rl, pr,ntnr ciptu$irea pieselor din otel. Otelul preia solicitarile mecanice,
I
lrlrnrbul
asigure protectia
anticorozivl.
lJirt(,r'itir temperatririi joase
de topire (circa 327.C) qi de fierbere
irt.rr I 525"C), precum gi datoriti oxiddrii in aer, cu formarea oxidului
,phrmb
(I'bO) greu fuzibil, sudarea prezintd anumite dificulteti.
Arrtimoniul imprimi cr-rsitnrii fragilitate. Pentru sudare se utilizeazl
rttnb lirrir antimon itr.
r35.
(iuM
stl r)t.uc^'rE$'r.E PENTRU SUDARE
f
r cuNr sE suDEAzA PLUMBIJ.L?
l)e. oltirrci, dcpuncrea p|-rmbultii se cfcctucazi pe o suprafatd ln
r.;rl;rlril <ositoritii. I,lxpcrienta a dovcdit ce aturlci cind se realizeazd o
lr'ililr. qi o tratilrc colectd cu flux a suprafe{ei care urmeazi a fi in-
circatd, se poate renunla la operatia de cositorire.
Pregdtirea marginilor, inainte de sudare,
consti in curalirea ingrijita, pe o lilime de rni-
n imum lJO mm de o parte qi de alta a imbinerii,
pini la obJinerea luciului metalic. Datoriti oxi-
Jirii rapide, luciul metalic se pdstreazd o pe-
cioadi scurtd de timp. Operalia de curdtire se
r,lrrrr,' \i ;rsrrnl)lr-
)lI.l.
t:'ll:.::.1,.,9"
oxecuta inainte de sr,idare, cu o raclete speciate. -l
l--__t
,'
l,
vil.r' (l,
t)lurnl)
1"trlr'tt
sttrlrrrr..
In funclie de grosirnea .metalului
este p(F
;ibili imbinarea prin slrprapunere qi cap Ia cap.
(lrosimile
mici (pini la 3 . . . 4 mm) se sucleazi
ll riul)r'lrl)lln('r('. ln cuztrl
lcVilur,
suprapuncrca sc rcalizc.azi prin man-
tttttcr <;rllilrrlrri unoia dinlre
tevi
(fig. XIX.l).
I'liicilc lLr
11r{)simi
mai mari (10-12 mm) se srrdeazir cap la cap, f.lrJ
ilr';r rrrrrr'lriilor. l)acir sc sudeazi
Jrc
pl:rcr.rti srrp(rrt,:i(. l,rsir o clcscltjrlrtrq
t
136. CE I'IIOBLDME TEIINOLOGICE
SPECIFICE APAI'
LA SUDAIiEA PLUMBULUI?
Materiale dc adaos. Sirzna. Se
'Jtilizeazl
sirmi din Pb' t:tt diirmt tnrl
..1,,1 i,, g.<.,"i-ca piesci care se sudeazi, dar marimum 10 mm' sittt vt'r-
,,llr,'
"uU'iu.-a
de fioii taiate din foi de plumb Lungimca vergclclot nu
i,, t,rric sd fic mai mare de 400 mm.
''.''
'ift-"
i."U"ie clrrelatA, lnainte de sudare, dc oxizi ln caz contrar'
,,rirlul de Dlumb freu fuzibil face dificila sttdarca'
"
.-1,.1;";i.
oro"pt ttux se utilizeazi, de obicei, stearini sau un amcstec
r.rrlitdestearinScucolofoniu.Fluxtrlseutilizeazdpentfufrecilreamar.
;;tIli';;;;;;; ale
pldcilor
si
a suprafetei vergelei de adaos Fluxrtl' tt>
;;,,.:t,'-t.';-;;;;;;-pL4lunite
apropiate cuseturii, Idri a intra in reactie
:,r
t'lr
5i
protcjeazi metalrrl impotriva oxiddrii
U;.;i drcpt flux se utilizcaza ccara uaturitli' Mtrrginik'
plicilol
.,
,,,,' ,-"--".,O"ori
^se
incilzesc cu arzitonll, dupi care se frcacai ctt ccari'
'
'r";;i;;dd;ii. Se utilizeaza, cle obicei, sudrrrer cu
E2\ze'
DLept ga7'o
,,,,r.rb.,-"tibiie se utilizeazi acetilena,
hidrogenul satr gazul metan'
"'-'"S"Ju."u-."
execute cu viteza mare, pentrx a impiedica scurgerca
,n,'totit.ri li"niO- Tot din aceast6 cauzd se utilizeazi cel mai mic bcc
,:_irii"fi"
-t""."
de sudare. Arzetorul trebuie si formczc ulr unghi de
circa 1]0" cu piesa care se sudeazi' Se utilizeazir flaciriL
normalit'
Elementelecareurmeazdafisudateseasambleazitprinstt<lttriprrr.
"
ir"";';;i;;l';trat
de sudure se executS, de obicei' fdrl metal dt' adaos'
;;;i;;; ;;iA; cur6lindu-se de oxizi ctt un rdzttitor sau ctr o p'ic de
,i,-:,. ll,pi curifire se executa urmetoarcle stralrtri, utilizindu-sc mt'-
r Ll
(Lc
adaos.
.r rrrslrrlrri tlt, ciLr,a 2 rnrD. l)ircl1 ntt sc'tttilizt'azI
plii(lltit sl!ln,r'1,
('lelll('n-
i,.i
.
.,, ,ii,ii"frf"rrztr lirrir rost. ln acest rrltim
('az, tltr s(' p(tirtc rcaliza o
,,ii",,,,,f,r.u comolctll la riitli\cinii. Act'st lttcrtt tru ilrc import.ntll in_cazul
j;i.;,
r,;ii.' ij,,"a ti impur''u atig,rrarca unci pdtrutrcleri complete' rtrdlcina
..r.rcsttclcaztr.
13?. CARE SINT PRINCIPALELE
REGULI
DE PROTECTIE A MUNCII LA SUDATiEA PLTJMBTJLUI?
Tn procesul de sudare se prodtrc vapori de plrrmb V:'porii cle plttnrb
,int ,iirtlio.i,
petrund in stomac'9i,
piin cdi-lc rcspiratr.'rii' in plirmirri'
lr','xicitrca cll plumb cste lentil Ei
nu se observa lmcdlat'
Ateliercle in care se sudeazi
plumbul trebuie sI fic foarte largi ql
loartc bine aerisite.
-
lnainte cle a minca, sudorul trebuie se-$i spcle miinilc ;i
faJ:r cu
,,,',',,,. Jf n"'
-,'nea,
trtbiri. si-$i ctrri{e unghiile. li
dintii cu pt'riir' DtrpI
"irrrjrrar,
l ltr, rultri, trcbrrir'si-5i face ncap'lrat o brLe'-
'l'r'"lrrti,' irtlcrzis
| 1t n'vcritalc a minca in timpul hrcrului'
269
XX
suDARrA iltcllrtljtljt
gt
A AtnJn0R ActsrljtA
I38, CARE SINT PRINCIPALELE
CARACTERISTICI
ALE NICIIELULUI
9I
ALIAJELOR SALE?
. . .Nitficlul
9i
aliajele sale au o utilizare largd, in special, in industria
lrinrici'r.
Nicholul, sub formi de table, profile sau piese turnate, are o puri_
rtc ridicatd (peste 970ln).
Aliajele nichelului cu o utilizare mai larga sint:
-
monclul,
qliaj cr,r 65-700/o Ni
ti
BZ_270/o Cu (Ni_Cu);
._
morrelul K, aliaj greu sudabil, cu A5_20i/o Ni, 32_220 Cu gi
,
'r
,\|;
-.
inconelul, aliaj cu 800/e Nj,-1+oZS CI
Si
60 Fe, (Ni_Cr_F.e).
..
Aliajele nichelului se impart in aliaje
'duriiicabiie
prin precipitare
rrlia.jc nedurificabile.
,.
Prop^t'ietdri. Nichelul ,i$i pastreaze plasticitatea
atit Ia temperaturi
rlir.;rlt, cit gi la temperaturi foarte scizute. ln tabelul XX.1 siirt indi_
rlc clractcristicile mecanice ale nichelului la diferite temperaturi.
Tabelul XX,t
{:Illa(ilerlrllci mecanlce alo nlchlulul la dllerlte lempelalurl
450
630
790
35
46
48
..
Ni< lrclrrl
$i
aliajelc sale se prelucreazd ugor la rece
Si
la cald. Dupa
lirlmirlr' .sc ccruisc'azd
-pr.rternic.
Ecruisarea poate fi indepirtatd prin
,oirr.r'rr'.
'l'orn1)cratura de recoacere_ depinde de puritatea nicheluh-ii qi
llnrtlrrl
dc ccrruisare. In tabclul XX.2 se indici modificarea caracte-
liIilot tnr,< anir:c drrpi c'cruisare.
)
(llro('lo!lr]ft.1 rllorrrrrk'. nk! rhholulnl tlrllnlo ll
drrp
lirl,//r/ .\ Llj
Lllllirl1lt la c.lld
$i
rlr'i ccruisat la r0cc
120
-1rr, |
,,,- r,,
050
-8{ru
|
15
-:
nezistenta l(1 cot'oziune. Nichelrtl
ti
aliajclc sale se r(l-
rr rrcii printr-o inalti rezistentd la coroziune. in atmosft:ri sulftlrtrasit
,,,, ircl,.,i devine fragil ca urmare a form5r-ii la limita cristalelor a eutccti-
rrlrri Ni-NirS, ca; se topeqte la 645"C' In atmosferi sulfuroasf, redttc:it-
t,)rrc lii la te"m-peraturi de-peste 350o are loc fenomcnrtl de coroziuttc
gc-
,,, r'alirl In atmbsferd sulfuroasd oxidantd p|edomini oxidarca' Nichclul
'rrr ti zisti la amestecul H'*Nr*NHr sub presittnc'
ln atmosferi de hidiogen, la temperaturi mcrdcratc, nicltt'ltrl dcvine
I r'rrgil (a5a numita fragilitate Ia hidrogen).
139. CE INFLUENTA AU ELEMENTELE DE ALIETiE
ASUPRA COMPORTARN LA SUDARE?
Cr-r, Cr, Fe, Mn, Si au o influentl pozitivi asupra- prcprictiltilor m(-
,Lnicc, iar in cazu] unor cantiteti mai mari fi.rrmeazd aliaje specialc.
iierul nts influenteaza proprietAlile tehnologicc (comportittc lrt stt-
'l;rle, forjabilitate). In;Uajul monel, fierul mireqte rc'zistcn{a
;i
imbtrrrir-
r,rl..lte proprietalile fizico-mecanice.
'
Minjam are o influenldL pozitivd asupra proprie-td{ilor mccatri<r',
r, lrnologic"e
li
refractare. Este un bun dezoxidant qi rcduce efectul diru-
rr.rtor al sulfttlui.
Siliciul. lJn adaos de 1-20^ imbunateteqte proprietetile dc turnarc.
l,rr aliajele Ni-Cu, cregterea continutului de Si conduce la formarca fi-
,rrlilor, din care cauza este limitat la 0'30/0.-
Titanul este un puternic dezoxidant. lmbunetatcste proprietil!jle
-mc-
r';urice. Este un bun modificator, favorizind formarea ur.rt'i granula{ii fine.
('r'(.lterea
continutului de titan peste 1-7,20/o provoacit apari{ia fisttt'ilor.
Aluminiul. Aliajele cu Al se deosebcsc prin plasticitatc tii rczist('ntir
lirlicate. Imbunit5{eqie rezistenta la coroziune, fiind un ptrtcrl}ic dozoxi-
rl;rnt. Se introduce pini la Lln procent de 10 .
Carbonttl. Infiuenta accituia asupra compofterii la srrdare dcpintlt'
.ji (le
existenia altor elemente in baia de sudura Conlinutul de carbon
.. ltc limitat Ia 0,lo/0.
27t
.Strl/rrl t,ritc llt ir(lilos forrlto rl;'rrrrriiIor. (ilt('
l)r.ovoit(il
Iistrrirlcit lmbi-
lii stt<lirtr'.
Itos|o|uL t'stc un adaos dirrnitor
$i
estc limitat Ia 0,050/0.
lli, Pb, As, Cd, inriutilesc mull. propr.ict!lilc mrrrLnicc qi tr:lrno-
-1icr', rlirr
( irr(i (:auzi
conlinuturile acestora sint limitato la 0,002-0,0050/o
'citf(',
Ittlhrnla
qozelor.
Solubilitatea 02, H,
Ei
CO in nichelul topjt esto
rr,irl,'r'rrlrilii, iirr la rAcire este limitatii. Din accastir cauze, gazcle pro-
r( li porl,zitiltcii cusittr"lrilor
Ei
boala de hidrogcn.
I4O. CUM SE IIACE PREGATIREA COMPONENTELOII
I'AN'T'BU SUDARE?
I)ncil se srrdcazir nichel qi aliaje de nichel ecruisate, pot aperea fisurl
|rrsirtu|il. Ditr accasta callze, se sudeaze numai nichel
Si
aliaje de ni-
ol tr';rtatc lcrmic. Dacd in cursul pregdtirilor pentru sudare materialul
poltil prr.lucriri prin care se ecruiseazd inaintea operatiei de sudare se
llrrno
din nou unui tratament termic.
Muchiile rostului
$i
suprafetele adiacente trebuie bine curitate
rlrrtc dc sudare. Curetirea se face prin sablare cu nisip sau cu o perie
slrtnl clin olel inoxidabil. Pentru indeplrtarea grdsimilor se reco-
rrrrll clcgresarea muchiilor rostului gi a materialelor de adaos cu ben-
rir silll dctergenti.
'I.r'cbrric
evitat contaclul mrrchiilor rostuh.ri cu particule care pot
rlirmirir m('talul cu sulI.
t4I. CUM SE CONTPORTA NICIIELUL SI ALIAJELE SALE
LA SUDARE?
I)irrtlr.dificultitile care apar la sudare se menlioneaze:
-, forrnartir la temperaturi ridicate a unor pelicule greu fuzibile;
lcrrrlin1,;r mare de {ormare a fisurilor
$i
porilor;
'
P|oP|iotd{i
de turnare scazute;
- t('n(linta metalului lichid de saturare cu Hr, O,
Si
CO, ceea ce
olizcirzi.l formarea porilor;
'- nir:lrelul
Ei
aliajele sale sint sensibile Ia supraincalzire, din care
rz,i r'('gitnrtl de sudare trebuie ales in aqa fel incit supraincilzirea si
cil. nriri rcrlusi l
l;r srrtlrrro apar deformafii mari.
l'(.ntlu su(lare se Ltliliz,eazA, in special, procedeele WIG, MIG
Ei,
1n
'lc r';rzrrli, r'rr fascicnl de electroni. Sudarea cu gaze este, in prezcnt,
,irr
rlilizatir
iii
numai la imbineri putin pretentioase.
l,ir rirrlirrc trcbrrie si se urmdreascd ca umiditatea din flux gi in-
iq riir rrrr pirlr'undi in baia metalice, ccrrit
(:cr
sc ob!ine prin uscart.a
prr x lt tsclr tt llliliTrllr',
rll'zoxirl0irzit
( ttsiitl lri t.
l)11'(
lrrrl
fi lrt
itt ittttrxlttlltrrll llllll
( Irllll)rrtllttli t llrt:
I tt llimtrlikr
tlt'stttlittc trcbrric sir ilsigtlrc oblitlor(!a tlllci grillllllillii
f I rrt' ql dezoricnlatt:.
'ln
r:azul sudirii cu ar(l clcctric, t('rrsillllea arcrrlui prca ridi(rltil mii-
rr,lrtc
AraduI
de oxiclare a elcmqntelor de aliere
Si
provoarci creEter(]a grtt-
rrril.litli. Creqtcrea intcnsiteiii curcntului, la o viteze de srtdrrc
(ronstantZl,
r|.tr:rlmini supraincilzirea metalului
Si
cre$terea volrtmttlui de metal to-
Irit. ln aceste conalitii, se observd o oarecare cre$tere a grilnrllalici' Crel-
ir.r'r';r vilozci dc srtdarc conlribrlio la micsorarca granlllali( i.
I42. CU CE PROC!]DEE SE SUDEAZA NICHELUL
$I
ALIAJELE SALE
$I
CARE SINT PROBLEMELE
TEITNOLOGICE
SPECIFICE PENTRU FIECARE
PROCEDEU?
Sudarea cu gazc este uu ptocedeu care nu se mai folt.rsegtc dccit in
(
irzuri cu totul izolate.
S"ao""u cu arc clcctric cu clectrod invclit' Nichelrrl qi alirjele sale
ri(. su(:leaze curent
prin procedcul ctl arc cll electrod invclit'
' -'
-eiigldtirea
michiitor
'
In tabelul XX.ii sc fac rccomandiri pe trtnt
r)r'uretirea muchiilur in vedcrea suddrii.
' "
Metalul de adaos. In tabelul XX.8 sint indicali electrozii recomau-
ttali. i)iametrul se alege in funclie de grosimea metalului de bazd, dupit
rr.lutia: d:
I
-p1 mm, itr care s este grosimea metalului, in mm. Electro-
,2
zii cu diametrul mai mare de 5 mm nu se utilizeaze ir.r practici' Datoriti-r
rr.zistentei electrice mari se utilizeaza electrozi ct't lungimea de 300 mm
I nuinte cle sudare, electrozii se rtsucii Ia 250-lJ00"C timp de 2-3 h'
Ilegirnut d"e sud"are . Pentnt a evita supraincdlzirc'r, in gencral, se
srrdeazd"cu electrozi cu diametrul cit mai mic, cu intensiteli mici
9i
cu
1,,,irze
ir.rtre clepunerea trecerilor. Deoarece se impune Lln control riguros
irl intensiti{ii curentului, se recomande introclucerea unui ampermetru
lrr circuitul de suclare. se utilizeazd curentul continuu,
polaritate invers,l
(
Fclectrod).
Pentru a asigura o protectie corespunzatoarq
sc sudcaz[ cu
irn arc sctirt. In vederea evitarii apadtiei incluziunilor de zguri in stt-
(lrrri,
electrodul se mentine aproximativ vertical, cu o inclinare maximir
rlr'?il'C, in sensul invers sudirii. Sttclarea sc'illcepc
Ai
sc tormini nltmlii
pt' plircule de capet.
'
lntre depunerea dilcritelor straturi trebLric cfccltrltit
o nct('zirc' prir'l
polizare pentiu indepdrtarea tuturor urmelor de zgurA. Accastil nct(lzir('
t'stc nccesard gi pentru sudurile provizorii de asamblare. Daci apar ct'a-
t(:re, zrcestL'a se climini prin dlltuire
ii
criillrire.
Sttrlaroa cu arc elcctric acopctit. Mettlul dc adoo.s. In tabchrl X\'11
sr. irtdicii matcriak'le de iiclaos lecomanditt('. Se' lttilizcazit sit mc c tt rlill
l8
I\,lll,lca sudilrll 2i3
't (hctut XX,E
lrrl.Ullllrol| lurltlllrrr pFnt r r{lldllrott nloh0tultrl Clr ruc cu cloctrod lnvolll
7'nbthtl XX.a
:J.0 l,r l
"+-=F
lr,r)-- 12,0
:t,0.-20,1)
nldAoina
0,5-1,0
1,5
-2,O
',,()
8t),r)
2,0-3,0
Ilrrl 1,2.. .2,5 mm. Rezultate mai bune se obtin cu sirme cu
l,lj nrn. l)cntru piese cu grosimi mai mari de 12 mm se
rrc r.rr rliirmetml de 2,5 mm. Se utilizeaze, in special, fluxuri
I't qtiitil.?o lnuch,iilor.
In tabelul XX.4 se fac recomandlri
frl rrr;r lrrstrrlui.
li|tlintrtt tI<: tuclsre - Se utilizeazd curentul continuu, polaritate in_
si,
(
ll rr t('nsiulrc dc l-rcru de 30-j3 V
Si
o vitezl de sudare cu circa
l5-200/o mai scazute decit in cazul sudirii olelului carbon' Regimul trc-
lruic asifel ales incit se se evite incluziunile dc zgura
---- "- - 'il;;;l;
mediu protector de argon (procedeul WIG-TIG)' nlcc-
ltozi si nateriole cle ad,aos. Se utilizeazi elcctrozi din wolfram pur
:iirLr cllctrozi din wolfram thoriat.
-
-
frlaie"iatele de adaos recomandate sint irldicatc in tabcltrl XX 8
G;;; e; priteclie. Se utilizeaza argon cu puritatca- 9{),95, complct
IiDsit dc rrmidiiate. Pentru
protectia rdddcinii sc utilizcaze,
dc ast'metrca'
;;':{,,;.-b.;ii nu se asiguri'o proieclie corecte a imbinirrii, rtpitr pori itr
,ii,lit.i"a. Pentru a asilura o
iroteciie
corcctit sint ncccsarc rrrmetoarelc
nrirsrrri:
''''''-
-l
alugcrca unci duze cu diamctrr-l suficient de mart'
ii
Inenlirr('-
r.r rrnci diitan(c rninime intre extrcmitatca duzci Ei
picsit;
1,5
-2,5
2,0-3,0
2,0
-3,0
diametrul
ruti\izeaze
ceramice.
cu privire
|llolucrtrrGn llruchlllor p{tnlfrl iutntGo Dtchctul[l crl nrc Gloc|llo ocoDetll
60..70'
v'--=>
'@tr
1,5
-3,0
2,0
-4,0
I lr'
275
ll{'{lroull {lo sudrro lVlc (Ifc) I nloh6lulul
$t
rltalolor rcostutr
,,j,
I
Diie.t ut
D.blt d.
I
-,-.a
il
I
"ll---Il
f--I
It
lt
i \-
-/
irAm
I
"rl
llt.tt
-Tr-
l
i
l.ir 1,6 1,6 60-?5 200-230 6-8
2,5 2,5 100 180
-230
8
3,2 2,4
6au
Doutr
stlaturi
140
-
160
130
-150
pentru
fiec4re
strat
10
Circa 13
straturi
Prirnul
strat
100 A
Restul
150 A
130
-
150
pentnl
fiecare
st15t
10
I'abclul XX-t
- m(rtincrea inclindrii electrodului la 90" fatd de piese; pentru
lirrrrr vizibilitate se admite o micd deviere.
li(rlitrrui rle stLd.are. Regimurile de sudare
I \)i
jj
sint indicate in tabe-
Tabelul
.XX.E
rr;llrrrr:r llbrrii :r cl{(.lrcdului dllr Kolbam lD vodore. sud?hll nlehlulul
ll
a sllalelor
acealula
-
irsigururca rrr.rui debit de gaze de 0,3-0,6 m3/h; un debit scizut
' irrlioll llLr asiguri proteclia corespunzatoare; un debit prea mare poat
'0r,,rx
ir turbnlenta, antrenind aerul in zona arcului;
-
cvitarea curenlilor dq aer;
l)cntru 0 stttlttril tl{. l)ltn?l
(lrlitatc
iml)ortiltl{ll mirro irre ltttrgirnea
lilx.r'ir l elcc[rotltrlui din wolfram (tlrbc.lul XX 0).
I,)lectrozii din wollram se ascut ca virful unui crcion'
Tehnica sud'irii. In timpul sudarii trebuie evitatd pendularca. Lttn-
liimca
arcului trebuie si fie foarte scurtd. ln cazttl sudirii firlti mclal
iic arlaos, lrrngimea arcr ui trebuie si fie maximum 1mm. La sttdarea
crr metal de idaos lungimea arcului este ceva mai mare. Extremitatea
cirlcli a sirmei de adaos va sta tot timpul in mediul gazos dc protec{ie
li
va alimenta baia de metal topit prin contact continuu cu ea.
Sudarea MIG. Procedeul se aplicd la sudarea pieselor cu gtosimi
nrai mari de 6 mm. Se pot utiliza trei metode de sndarc: transft'r prin
l)i(
irturi cu pnlverizare, prin scurt circuit qi prin impuls.
Materialele de adaos sint indicate in tabelul XX.7'
Ilegimuri de sudare sint date in tabelul XX.B. Se sudeazi in curent
( or)tinuu, polaritate directe (+ electrod). Lungimea arclrlui, 6-7 rnm.
??D.l!l ,YX.t
llaaerlalo ile ailaos penttlr sud rea nlchelulul
tl
o nlltljclor llco8tukl
.. -tipul
\ mate-
\ rt'I,'t l
\de
\ b^26
\
S_NiTI 8
}]l Ni-jI
S-NtCo Bo Mn
DNicu80Mn
S-Nl Cr rJ FeM
U Ni Cr F.-:!
;l((tric cu elec-
tr'{r7i invelili UTP ItO Ni,
Nikal 10'
Grnri 5r
UTP 80 I\"
NIonal 103
Grini T-Nl{lUr
UTP A 80 I\1,
crini ? (NCt $)1
tJTP 068 llIl||
UTP 70151
U'l't'7015 MLrr
Nil(:rl 21s
soudor(la
Crini
'l -N(;1 1,r
U'I'P A 068 I]LI,
Grini T-Nickelr
I]'fP A 80 Ni,
t l(]
Llc(t,r)rnderi de
ul rlizare
Grini S-Nickclr
UTP A 80
^-ii
crini S-Nl0Ur
IITP A 80 M,
Grini S-N(IF 9r
IJ I'l' A 060 rirr!
Ni 99,8; \-i 99,6;
Ni 99,2
^-iMn
1; Nilltr 2;
NiI{n 5
Aliaje Ni-C dc tiP
rnonel. lmbirr'rri
etcrogcnc dintro Ni
cu olcl (n{i(lu :j{} Iro;
NiCu30 Al; Ni(lr 1,t
FeMo)
Temperatura Iniuimi,
-196"
Aliaje
(ic r'-i
(lu
tiP
incon(1, irrcoloy' o_
tcluri
cli{'Atiri(:c d.
tit)rl: l2 Ni 111;
X8Nill; l4Ni0
lrul'jllIri rlomA(''ro.
'li nrpcltlttrru rrrini.
nrI,
-
2(i{1"(;
()bs,ttx1li.. Sirnra pcntru \\'l
(; po:rtc fi utjliTnti li
la stldarea o\ill( ctil('nn i'
l'rrrdrrcitori: l) [Icsscr-Grj('shcirrr (lt.lr'(;.); 2) tJ l l' (Ijlvelir); :]) Arcos (ltrrlirr); l) Si'irrl'r-
rnrlrl (Allstrir).
277
Tohclul XX.t
Il.gImltrl dG sudar.
IrlD
pmcodeul
llJG o ntchelulrl gl a o||atelor ocoilulo
Marqlolut do ad.ot
Nichel 6l
Motrcl 60
NC 80/20
iul de
Trud.
7,4
h
lrlvrrlzllrc 1,6
7,2
350
280 34
5,0
8,2
330
220
35 4,5
7,5
280 38
't
clrcult
r lrrlllls
1,6
1,2
240
200
30
30
3,5
5,7
220
160
29
28 5,2
200
150
34
30 5,0
0,8
190
140
24 4,0
9,0
160
110
21
2t
5,3
8,5
155
720
24
24
5,8
10,0
r irr. mai scurt provoace
improscarea, metalului topit, in timp ce un
. lrr g conduce la un consum exagerat Oe argon.
---
.
I'istoletul
trebuie sa formeze* un
""ghie;
90o cu piesa
care se
l,irzlt.
r43. lN CE STTUATTE SE APLICA TBATAMENTUL
TERMTC
DUPA SUDARE?
Tn imbinirile sudate ale nichelului qi ale unor aliaje din nichel
ri,.
l)roduc modificdri sDectaculoase
Ue p"op"iutafi
!l
ni"i,rru upu""
";._
dr. durificare.
pentru
acestea tratanientul
termic aWj sudare nu
: *bsoiut nccesar. se aplicd eventuii ,r r."t"-"ri tliili" o" aut"rr-
rrrrt'. ln cazul materialelor
a*iti""Er"- p"ii"
ii:""iirri#"r""tamentul
D i(.
('sl0
ltcccsar.
XXI
SUDAREA ltlAGllEZIULl.lI
$l
A AtlAJEt0R ACESIUIA
r44. CAEE SINT CARACTEEISTICILE
MAGNEZIULUI
$I
TN CITE GRUPE SE IMPAET ALIAJELE
DE MAGNEZIU?
Principalul consumator de magneziu este-indrrstria acronaltticir' Mag-
,,,'riui repr6zinte cel mai ugor maierial mctalic dc constl'uclic
ai
poscdit
rr|oprietaii
mecanice relativ inalte, impreuna crt o inaltit rozistcn{d clri-
ini<,ri, in raport cu o multime de medii agresive,
-capacitatc
dc a suporla
r,lirc'"u""i"i dinamice qi se prelucreazi uEor prin aqcJricrc' A1)iijclc dc
rn,,jneziu nu pot fi utiiizate in apd obiqnuite
9i
dc male
1i,
dc ascmc-
rr' r, in atmosfera cu vapori de apa.
Este un metal de
-culoare
a1b6-argintie, care se intunccd in aer, aco-
pclindu-se cu o peiiculd subfire de oxid. Pelicula nu cste sulici('rlt de
i ompacti qi rezistentd ca si asigurc
protcclia ultcrioarii faln
<lc oxidare.
Masneziul are o rezistenta mice
$i
o plasticit;1to rcdrrsi (Il'"--{}0-
tro Nlmilr:. R":21 N/mm?, A5:6-t0o/u ItB:20-i0 deN/mm!). lr pro-
r"srrl de deformare
piasticd proprietifile mccanicc alc magncziului
(rcsc
(11-:180 N/mm'?, E,:60 N/mm'?, Ar:504' HB:300- N/mm-)'
'
"-
ln fuictie de comportarea la temperaturi ridicate aliajele de mag-
rrcziu se impart in trei gruPe.
in orima
prupe
iint incluse aliajele care sint utilizate la tt'mpc-
rrttrra cimerei," sau la temperaturi care nu depdqesc 150'C Accastd
lrupa cuprinde' aiiajele Mg-4l-Zn-Mn; Mg-Zn-Zr; Mg-Ag-Cd-Al Mn'
'
Aliajele din grirpa a ll-a sint destinate pcntru utilizare la tcmpe-
l.irttrri de )O0-zso;C.
-nit]
aceaste grupd fac partc aliajclc Mg-Mn-Al-Ca
Din grupb a III-a fac parte aliajele care sint rltjlizate la tcmpo-
rirt.ri rle }OO;C qi mai mari, dintre care se mcntiollcirzil rlrmitoarclc:
NIit-Th-Zr; Mg-Th-Mn; Mg-Nd-Mn-Ni. Aliajele de
-
magnczitt sc
.mai
impart in alia'je care se in"tiresc in urma tratamentului tcrmic qi aliajc
(
are nu sint influenlate de tratamentul termic. Cele carc sc it.ttitresc ;tu
t'('ziritcnle mari, impreuni ctl o plasticitatc satisficiltoare. Cr'lclaltc ali-
irjc iru o plasticitate marc impreund cu o rczistentA rclativ rcdustr'
270
1,15.
(il,i
lNl,'LUl,)N't'i\ AU td,UMUN't,t,it,t,i t)t,l ALIt alj
;r
IMPUtrrlr\TlLll AsuPtiA COMPOBTABII
r,A sUDARll A MAGNUZTULUT
sI
aLTAJELOn sal,rj?
.,llrttttittittl, tlirt,rit:i .nci solubiliteti variabile i' sululie solida, co._
'ilrrril
liL
(r.(.sitere'a
proprietililor
mecar.tice dupi operatia de tratiment
'rmlr'. Jrr gcnora.l,- aluminiul,
la un continut pini la'go/0, conduce la
'r'ritllr,ir r(.zistcnlei la rupere, a limitei de curgere gi a duritdlii. Alia-
,kr
lrirriur, itl o tendinti acccntuata de formare.
"a
fisrrrilor de cristalizarc,
l)r{
)(.('sl tl dc strclare,
ZitlcuL mitrelte rezistenta aliajului, dar mai putin decit aluminiul.
r(.iitr.rca rezisterllei ca urmare a imbitrinirii are loc la un continut de
ri' rriri marc de 2o/0. In i'tervalur 3-so/0 ziDcur mdre$te prasticitatea,
'lil{r (,irr(.incepe
scdderea acesteia. Continutul de zinc inire 2,+_Z,O ma_
lli,
rtzirit('n!,it la coroziune a aliajului, dar se sudeazA greu.
ltltut.qrltlul se introduce in aproape toate aiiajele in proporlie
cle
I "0,50/0, in mod spec.ial pentru cre;terea rezisteniei aliaiului la coro_
Lrrrr'. Aliajele obiEnuite con\in 7,:l*2,50/o Mn. Cele binare nu se trateaza
rmi('. Manganul nu influenleazd comportarea la sudare a aliajului.
(lrci?,
contribuie la finisarea granulatiei gi crerterea rezistentei,
r'
l;r.ncreazi fisuri ia cristalizare. Un conlinut de peste 0,0bo7q c;ni
lrrric lir o creftere rapide a tendintei la fisurare.
?orizl imbunitile$te comportarea la surlare in special a aliajelor
lc rrrntin zinc,
L.r afari dc clemcntele de alicrc, aliajcle mai pot contine
$i
impu_
;'r(i (li-runitoare,
ca fierrrl, cuprul qi siliciul.
ril
llt
Li tttirlc de 0,050/6,
,9iliciul, chiar la conlinut
{ir
lrr coroziune.
Ifieral- reduce rezjstenta la coroziune, iar Iaza MgrFe reduce sen-
plasticitatea.
La aliajele supuse la deformare nu sE-admite un con_
mai mare de 0,050 Fe.
(.1/pr?rl
reduce rezistenta la corozirrne. Nrr se admite un conlinut
mic reduce sensibil tenacitatea
$i
rezis-
II{;. CUM SE COMPORTA LA SUDARE MAGNEZIUL
II
ALIAJELE SALE?
l,r sLrtlirrc-a aliajeior dc magnezin apar urm6toarele greuteti:
-- magneziul se oxideaze puternic;
-
.
lir t(.mperaturi ridicate se produce
o oxidare puternica
a mag_
] ., . | ] ., ]
i
,..
,
I
,l lorrnarca unei pelicule de oxid cu temperaiura de topire de
rl, ('
Iirlir dr'650.C cit este temperatura de topire a metalului; aceasti
icrrli lmpicdicir topirea mr,rchiilor metalului de bazi gi alierea lui cu
rrlrrl rllpr r:;;
_d('tl5itat(.ilrrxitIrtlLtltltltttlrl;trt'zitt(:1,2Hl('m:')est(.-mllltlttititnare
,t ,ir ,,,,,'i"*,iiitriizirrltri
(l,l-rl g/'m";; tlirr-il((astit ca.uzil la stttlaro existA
',
, r, ,,r,,i irniiiii:ifi,,itii
l,irii tk'iirclLrrir ctt fritgtn"tttc di' peli.ulir tle.xizi;
''
" '-'i.t--ii,,
I.,pttrlLri cii pclictrla dc oxizi Iru c compa(rtir' ir('east'
rrrr ;'siguri protcctia biii lichidc impotriva oxidd-rii'
'' 'S,;;;t;"
aDajelor de magneziir este insotita de modificdri ale ritruc-
I r rii mctalografice in zona influentate termic'
La sudarca aliajelor netratate termic se observd o crettcre er gTa-
,,,,tuti"i iar .erlstcn!; imbinerii este cu 10-200 mai mici decit a mcta'
lrrlui nesudat,
Aliaiele tratate termic suferA in ZIT modificiri mult mai impor-
',,
ntn
'.i'
"'u
-itt-riu
i"
p"oarr"" o reducere a rezistentci pina la 0'7-0'5
,lirr rczisten!a metah'rlui nesudat.
In procesul de sudare este foarte posibili aparitia porilor'
Principala
probleme este evitarea fisurilor' Ele pot fi evitate' ln-
rFo oarecaie misuri, prin preincdlzire (150-300.c). De obicei, tendinta
,f,,
"fi""1"."
este tegati de mirimea intervalului de cristalizarc'
lIn miiloc de inf.luenfare metaturgica, care poate reduce inter-
",,r,-,t
ie Jti^rit"*
"
-"t"r"r"i
cusdturi'i esie utiliiarea unui metal de
,'.i".r *'""-p"rf!ia chimice diferitl dc cea a metalului de bazi' Se
i'"-a""Et" priri aceasta, cresterea
plasticitatii metalului cuseturii
qi redu-
(
crea tendintei de fisurare.
147. CU CE I'ITOCEDEE SE SUDEAZA MAGNEZIIIL
SI
ALIAJELE SALE?
Protectia biii metalice fald de oxidare este o condilie principale
to sudare. 56 ob-tine
prin utilizarea fluxurilor sau printr-o protectie cores-
punzdtoare a zoni c;re inconjoard baia de metal lichid'
Urmele de flux care ramin pe suprafata
piesei rePrezinti focare
nuternice Je cororiune. Din aceasti cauzi sudarea cu
gaze
-li
suda'rea cu
1,"". i" ii""t"J invelit nu se utilizeazi pentru imbinarea pieselor irnpor-
il"t". Si"!"""i
procedeu care nu impune utilizarea fluxurilor este suda-
t',-,u-."-i"Ei".nLdi,, d" gaz protectoi. Acesta este procedeul cel mai uti-
lizat pentru sudarea aliajelor de magneziu.
r48. CARD SINT PRINCIPALELE
PROBLEME TEHNOLOGICE
SPECIFICE CARE APAR LA SUDABEA
IN IIIEDIU DE GAZ PROTECTOR?
Drept gaze protectoare se rttilizeazd argonul salt
-l:clitrl'
c:o-'p-i"*,r'0" suclarc sit clecurgi in mod normal este neccsar sil
irrdcpitrtr:ze
pelicula de oxizi.
2Bl
='zd
.:.
? l!
:,-
-15 a
9/tD
dgdt
fr
*O
o{
!;o
^:
'oo
3
^a
-:'
t-
!_,
l^-i-lr
ii'ai#i;i'sggi;iiigiilii tiiiii,iii,,
ii
i$iffi#
iiiTiigiiF#ig.igffiF#iF
ff
;f
l
lr;l; ;'r
*iffi$$f#
'gru
i$ff
-
;fl 3 ;;E[* i$
+a
a ;*
Eil HFF
+igiluFiii
fE;t
lgrf
folcl-l -t-tl.;
nrcfl{tltee rostultrl peDtru strdarea cu atc tn meillu do gs, plotector cu ele{troil ile $ollraE a
rnagoozlulul
9i
allalolor ocestulo
a.i
Nr.
Tipul sudndl Schi9a
b
1 FdIl tetirea muchiilor <6 <0,5
Cu te$hea muchiilor
Cap la cap
6
-15
0,5
1,5-2 ;0-91
.R:8-15 mm
>16 <1,0
1,5
-2
60-?0
3 Fare te{irea muchiilor >2-4 <0,5
2,0 2,0 45
I
n
A=
a-
9.
did
{
E
i:
I
-r'
'E
'u
A
I
E
E
I
-
lirr, /rr/ f ,\ l ,a
lllmGnrluullo c.!f,l.ll). Dlaoxlelor'ruflort
peDllu auilsrcr lr!'0nettllhl fl
ll tlllllrllrt ll(rrlulr
0,8+0,1
1,2+O,1
1,5+ 0,1
{),8:l I ).1
1,2:! o.t
1,5'lr,l
cazurilor se utilizeaze metale de adaos cu compozilia chimice apropiate
iI;;;
-it"i"i"i
ii a"ra. ln cazuri speciale,
penru a asigura anumite
irroorietiti speciale cuseturii, se utilizeazi metal de adaos cu compo-
zilil ctriniica
-aUeriti
de a metalului de baz6.
Electrod' nefuzibil. Pentru sudarea aliajelor de magneziu se poatc
ntiliza si wolfram Pur'
---6r;
e;
proieclie. De obicei se utilizeaze argon cu puritatea 99'90^'
S;;;t;;'cu etecttod nefuzibil, Sudarea poate fi executati mlnual
^".r
.rio-"i. ln tabelul XXI.3 se inalice regimurile recomanclate
pentru
sudare'
Taberul xxI.J
f i8. XXr.2. Modul
de amplasare a
suportului, lnaln-
te de sudara
primului strat la
o imbinare ln ,,Xn.
neglmtrrt do sudare (sudale cu eleclmil ncluzlbil
-
!llG a tr]sgrl(u iulul
tl
a allalck't {({slnhr}
Tlpul hbiDtuii
Cep la cap, fdrl pre-
luffarea muchiilor
2,0
3,0
5,0
100
-
105
180
-
190
230-2,10
2,5
2,5
3,4
12
-74
12-14
1{;
-
l8
I
1
I
Csp la cap, cu
Prelu_
craree muchiiloi
6,0
8,0
10,0
30,0
200
-220
200
2(J0
220
-2:\t)
4
4
4
,1
16* J
10-18
l6- 18
lfi-18
3
4r,
Slra luri
rllrltiplo
'I
ahclul XXI.I
lo0lnNrrl pa[lru sud[m s6mhutomoltr cu lloctmd luzllrll _
Mlc ll heflnozhl[t
,l
a olftrrctor
'l lrrl i
'lnalrll
;ltp l{ rnl), flrrt
}r'r.llr(r'llt
('it
nIlr-
(lrlik'r
2
2,5
3,0
5,0
6,0
160
-175
170
-
190
180-200
260-300
280-290
22*24
18-24
18-20
18-25
18
2,0
-2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
80
-
120
60- 80
95- 100
100
-140
grj
-
100
14-16
14-76
14-16
16
-18
16-18
1
1
1
1
1
Sudarea cu electrod fuzibil.
Sudarea poate fi executatd semiautomat
flrr irutomat. Regimurile de sudare sint indicate in tabelul XXL4.
I49. IN CE SITUATII SE APLICA TBATAMENTUL
.IERMIC
DUPA SUDABE?
. ,
Sc
.aplicd,
de obicei, pentrr:
inldturarea pericr.rlului
de coroziune fisu_
iurtii.sub tcnsiune gi pentru
eliminarea tensiunilor ."-""""t". Tempera_
,i'j
^9.1
,ll"r]?hg.variazd,
tn funclic de n"tur" arioiutui. lntre I50_300,C.
rmp r d(, menfinere la acea\te temperatura variazd intre 15_16 min.
'Iratamentul
termic nu este-
-o.opiralie
ubsof"i
"e"erl"a
aupa sudare.
.
N_u rg admite incelzirea
,
aliajeior
-de
-"!,i"ltii'f"
-t"_peraturi
mai
raltc de 375'C, deoarece existd pericolul
a"
"p"i"au"u.--
""-'
XXII
DtttcTH.E lunnnntnR slJoATE
150. CARE SINT DEFECTELE IMBINARILOB SUDATE'
CAUZE,LE APARITIEI ACESTORA
SI
MODIjL
DE REMANIERE A LOB?
Prin defcct al imbindrilor sudilte se inlelege oricc abatcrc dc la
continuitate, formi, dimensiuni, aspect, structure etc. prescrisc pontru im-
binarea respectivi in standarde sau in clocumentatia tehnicl a prorlrt-
su1ui.
Delecte de pregitire gi asamblare a componentelor clc sudat. Aces-
tea nu sint, de fapt, defecte ale lmbinirilor sudate, dar ele pot gcnera
asemenea defecte.
Unghi necorespunzdtor (fig. XXII.1), respectiv prelucrarca margi-
nilor tablelor sub un unghi (ct,) mai mare sau mai mic dccit unghlul plF
scris (cr)
9i
lipsa de uniformitate a ulghiului de-a lungul lmbintrrii. Do
rcguli se admite o abatere de
t
5o.
La un unghi prea mic, electrodul nu poate piitrrttrclc pinit la
ridicind qi determini aparitia defectului de nepdtrunderc la ridixrinl
sau necesitatea unei crailuiri mai
adinci la radicina. De asemenea,
un unghi prea mic impiedicd ml-
nuirea corecti a electrodului, ccca
ce poate provoca liPsa de toPire
marginali sau intre straturi. La un
rrnghi prea mare creqte consumul
dc materiale de adaos, ceea ce
Pro-
Fig. XXII.1. 5"1tsm6 tle al) tcrc dc la
unghiul rostullli.
voaci deformalii suplimentare.
Deschiderea necorespunzitoare a rostului (fig. XlI 2) respectiv aslm-
blarea necorespunzitoare a pieselor cu deschiderea rostultri bt mri marc
sau mai micd decit deschiderea
prescrise b qi lipsa de uniformitatc dc-a
lungul imbinlrii. De reguld se admite c abatere de
-|
I mm'
"
La o deschidere piba mici nu se poate realiza o pitrunclere corcctit
la riddcini. La o deschidere prea marc, poate apdrea defcctul dc cxccs
de ptitrundere.
liiirlircina nocoresDunzirtoarc
a rOstului (iig. XXll.il), Iespectiv pre-
Irrllirlcir marginilor tablclor in aga fel inr:it rird:icina r'ostullri (Cr) este
rrrri mrrrr. sitr mai mice decit cea prescrisd (C)
5i
lipsa clc rrrriformitate
ir rrrtllr,i;r rlr.-a lungul imbinerii. De reguli sr: admite o abatere de
IIll1lr.
I'is. XII.2. Schema de abatere de la deschiderea
rostului.
rF/-r
Fig. XII.3. Schema de abatere de la rddecina
rostului.
Dircl rddicina este prea mare, poat aparea defectul de nepetrun-
rlr'rt lir ridicind sau necesitatea unei crailuiri prea adinci la ridicinl.
l)aed rdddcina este prea mice poate aperea defectul de exces de petrun-
rlcrc.
Inilfimea rostului necorespunzitoare (fig. XXII.a), respectiv pre-
Irrcrarea marginilor tablelor in a$a fel incit lndllimea rostului (h1,f este
nliri mica sau mai rnare decit cea prescrise
@/
qi lipsa de uniformitate
rk'-ir lungul imbindrii. De regula se admite o abatere de + 1,5 mm.
lmpiedicd alinierea virfului rostului, ceea ce poate provoca defectr:I
rlr' rrcl;iitrundere la rdddcind, sau impune o craituire prea adince b
n ir lirt irrir-
l ll1. X-\lt."l. Abatere de
lir iDir llimea rostului.
t
-T\
/-:n
tgfl
r4---\Fr;1-T,r-q
l)efect de aliniere (507) (fig. XXII.5). Denivelarea marginilor piese-
lrrr clt' acccali grosime sau de grosimi diferite, misurati prin diferenta
rlc rrivcl A pcste limita admisd de proiect.
Allc tipLrri de defecte sint clasificate in STAS 7084/7-87. Pe ltngd
sirrrlrrrlLrl t:ilric al defectului, in paranteze se indice
$i
simbo]ul defectulnl
r.virlr.'nlirrt cu ajnlorul radiografiilor, conform STAS 8299-78.
Fic. XXII.5. Schema de denivelare a marginilor pie-
selor.
l.'lstllil
_
lllll ( /'i,l' l)il.r.llrrtillllitat('
(linlcllsirlttltlit r'itrr. :.('
|)rl)(lll(,1.
|.i('
in 6mpr"rl ,,e"irll
1fl*,,'.i
lir r.irltl), fic
'ltcrior
u(1'st.i.r (fi,iut'ii lir It'c('). l)rrci"l
f isura estc. t '
tliincnsirrrri microscopice se ntlmc$tc mi( l'('f isurit'
-
Fisura longituditrc,ld (fig. XXIi.6, a)
-
10f (Ea) cstc o fisrtril a cilrc'i
clirec[ie principilit cstc apioiimativ paratelA cu axir cr]sdturii Sc dcosc-
lx'sc:'fisuri in mctalul dcptrs
-
1011, in zona de trcc'cre
-
1012
$i
in
zona influenlatd termic
-
1013.
Fisurd tt'dnsuers.rld (fig. XXII.6, b)
-
principald este aproximativ perpendiculara
scbesc: fisuri in metalul depus
-
1021, in
1022
$i
in metalul de baz|
-
7023.
102 (Eb), a cerei dirccli(l
pe axa cuseturii. Sc deo-
zona inflltenlate tcrmic
-
f6A n
1tr23
ffi+
ffi,,,,@l
fu
*lolt A @
t0t4
oh
'r'HEH
r'ig. XXtl.6 Diferite lorme de fisuri'
Fisurd stelotd (fig. XXII.6, c)
-
103 (Ec), grup de fisuri amorsatc
clintr-un punct, avinh
"ramuri
drefte, mai mult sau mai putin egale" Sr:
Juor"b"s", fisuii in metalul depus
-
1031
-'
in zona influen[atd ter-
mic
-
1023
-
Ei
in metalul de bazA
-
1033.
Fisurd. de'crater (fig. XXII.6, d)
-
104. Se deosebesc: fisurb de cra-
ter longitudinale
-
1041, transversalS
-
1042
$i
stelate
-
10'1ll'
tO
-
Tehntca sunilrll 2tl9
K
70 tl
t0?J
l"isuti it! tt'l(t. (lit:. \Xlt.li, r),.- ll)5, gnrl) rlc lisrrr.i
(l(,
f()rnrir rii
,rljr.ntilri vrlriilbil('. Sr, tloosr'lrt's<: fisrrri irt rt,fetr itr motitlul (lcpus
-
l{)51, ln zr)na influcnfatir t(,rmi(,
-
1052
9i
in mertahrl dc hrzir
-
1053.
I,'isuTd 1\utl"i.ficetit (fjg. XXII.{j,
J)
-
106 (E), grup de Iisuri legate
irtlrl clr., rr. sc prczintii sllb formit arborescenti. Sc deosebesc: fisurl
t'rrtnlflcrl?1 ln mctirlrrl dcprrs
-
1[)til, in zona influentata termic
-
1062
;i
lrr nttlirlrrl rlr. bazi
-
l06il.
(ir
ttzckr apariliei acestor defecte:
- - rnirtcrialcle de bazd arr o comportare nesatisfdcdtoare la sudare
.rrrr
irrt rlt,fcr,tr: de fabricafie;
irlr.gcrclr rrnrri matcrial de adaos necorespunzdtor respectivului
rrririlli;rl rl' llrzir;
( r)t)tiltut mirrc de sLilf in baia de sudurd;
srrrlirrc;r la tcmpcraturi scizute flr6 preincSlzire corespunzitoare;
srrtlirlca intr-o zone cu curenti de aer;
srrrlirrotr in acr liber in condiliuni atmosferice necorespunzd-
l, r; r |r', lli|ir
1t|otcctie
corespunzatoare;
- al(.g(.rca unui regim de sudare necorespunzdtor: vitezi mare
l,'r'ir(ir'('; rrtilizarea unei energii liniare de sudare mici, depunerea inco-
'r,r'l;"r ir lirrdrrrilor sau straturilor de sudurl
Ei
a$ezarea lor necorespun-
il,'i 1.;
- folrnarcil unei structuri necorespunzdtoare datorite aplcarii unui
'r,f irn dc sudare necorespunzator;
-
formarea necorespunzdtoare a blii de suduri; adincimea mare
'r)
r'irlx)rt
('u
lelimea favorizeazl, formarea fisurilor in perioada de cris-
lrl lza ro;
,
form.rrea unor tensiuni remanente mari datorite aplicirii unei
clt nologii necorespunzitoare;
-- aplicarea unui tratament termic necoresprrnzitor sau neaplicarea
lli iD limp ulil (in cazul aparitiei, fisurilor sau in cazul olelurilor care se
r';rlr.rzri t{.rmic inainte de ricirea acestnia sub temperatnra de preincil-
rilr');
. .
rrlilizarcrr rrnor dispozitive rigide carc impiedicd deformaliile, in
,;rztrl
rrrror nr;rtclialc cu plasticitate redusi.
(iol
- - 200. Discontinuitate tridimensionald ncumplute cu mate-
irrl riolid.
.Srr[/rr|ri (irrchrziuni de gaze)
-
201 (A), cavitate in materialul depus
rrrxlrrs;'r prir dr.grrjarca de gaze in cursul procesului de recire.
Sr.dr'<lscbesc:
.
- srrfluri sfcroidale (izolati)
-
2011 (Aa) (fig. XXVII.7, cr), sufluri
lr.r,'irlrrlo rrniform repartizate (porozitate uniformd)
-
2072, (fig. XXII.7,
r), :;rrflrrri gnrpzrte (porozitate localizati)
-2013(fig.
XXVII.7,c), su-
lrtri ;rliniate
-
2014 (fig. XXVILT, d);
srrflrrri alnngite
-
2075 (Ab), cavitate la care axa mare este
r
l,r.,sl('
.')00 mai mare decit celelalte axe gi este paralele cu axa sudurii
f i4. XXII.7, r);
-
sufluri tubulare
-
2016 (fig. XXII.?,
t) Si
pori de suprafate
-
ol7 (rlH. XXII.7, g).
00
(
liruz(,L, irl).u itici r,rrIlrrliIor';
-
ulni(lilrtlr.it nlitl('fiitlllllti tlc aclir0s rlirtoritir rrrrt'i
ltirstr.iir.i
rrrr|r.s-
ltttttzittoarr',
sittt r('us(.irt('it ltri, attrnci <.irtcl arccst lu(ru ('stc
rt'r'omiu ttlttt:
-
umi(litatea ('l('nt('n1L.lor
<ar.c sc suck':tzri, irr z0nir l.ostltllti
li
ltl
z0ncle ad iaceutc:
l.
.J
@
@
-
temperatr.lra sclzutd a aenrlui, ceea ce provoaci soliclificarrca
rapidd a bdii de suduri, inainte cle cvacuarea gazelor;
,
-
lipsa nnor eiementc dezoxidante dir.r metalul cr.lsitrlrii ((k. cx(.m-
phr, sudarea olelurilor ltccalmate, sLtdarea alamci etc.);
-
protectia nccoresptrnzdtoare a rhdircirrji cusdtltrii, irr cirztrl srrdirrii
protectoare;
impuritdtile continute de gazele de protcc!ic;
reglarea incorecte a ftdcdrii
Ei
ncutjlizarca fltrxrrriLrr r I r
,
< ; 1
1
; ; 1 I 1 1 ,,
suddrii oxiacetilenice;
-.utilizarea
unor regimnri de sudare trccorespu llziitoare : ar(, lrrtg
care inrdrrtileEte proteclia clisdturii; viteza mare cle snclarc,
(,(,cil (r. (,on-
duce_la-o -solidificare rapidi a metalului depus, saLr clin conLri, brria rlr.
mctal licl.rid are Lrn volum prca mar.e, hrcru care impiL\licil evacltilr(.it
gazclor.
,i=-
@
2017
ztt 12
1V7i
d
2013
rer
2015
lv {
r{}r
F=}_r
20/6
rgFr
&
-
curilirea necoresput.lzzitoarc a muchiilor rostltllti
sea,
lunder
etc.)l
-
511d316'a intr-ult mediu umr.d s:rrr irr ircr. lilrol irr
ferice necorcspnnzdtoare;
cu gaz,e
in cazul
?0/4
Fig. XXII.7. I)iforit(' I('rrnc (lo g()luri.
(grirsimi, \'ol)-
(
on(litii atrn( )s-
19*
21)l
t'osibitiLirli tLc ranurttierc u :iltdttrilot t:LL stL!luti. Sc admit d('Ie('tc
linlitirtc cir rlr.rmAr
Si
(limonsirrni, daci nu dcpiEt'sc valolile indicatc ltt
nolmc pcDtru prodttsrtl rcspectiv'
I)r'l'ctclo inadmisibile se indcpr-rrk'azir prin criri!trirc, dttpit caro
r.rvilirlr':r r'('zlltirti sc rcsudcirzi,
Din grupa golurilor mai face parte
9i
defectul d,e retasur(t
-
202
(.iur, (,stc o civitate produsd in sudurd in urma contractici metalului la
@
XI1.8. Retasuri
solidificare. Retasurile sint de mal
multe feluri: retasuri inter,mediare
-
2021, microretasure
-
2022, micro-
retasuri interdendritica
-
2023
el
retasuri de ctxater
-
2024,
Mai rlspindittr este retasura de
r-J-1 ,oroETl
lr i/1. x
crdter (craterul) care reprezinti o ca-
vitate (depresiune) produsi ia intre-
de c.ater. ruperea suderii remasA neeliminate in
cursul r:pera{iilor ulterioare (fig. XXII.8)
C(r?rzcZc aparitiei retasurilor:
--
intrerupelea incorecta a procesului de sudare;
---
rcinceperca incorectA a procesului de sudare;
-
inclinarea piesei in sens ir.tvers direcliei de sudare;
--
rcgim cle sudare necoresptlnzitor, care provoaci refularea meta-
lrrlrri lichid Ia distantri mare fatd de arcul elcctric sau dc alti sr:rsi dc
liilrltrlir;
-
inclinarea necorespunzitoare a clcctrodtrlui sau a sursei de cdl-
rlrrlir fali de sensul de sudare;
-
suflul magnetic.
l'osittilitdli de remaniere a sudut'ilor cu goluri de retasut'd. In multe
t'rrzuri, in special la olelurile aliate, craterul este insotit de fisuri' Cra-
l,1r'rrl sc polizeaza pina la completa eliminare a fistrrilor, dupi care prin-
lr'-o amorsare corectd a arcului, se umple craterul. La multe ofeluri'
tlo cxcmplu austenitice, la care fisurilc ln crater sirlt caracteristice, poli-
zrrli.a se prevede in procesul tehnologic Pentru procedeeie automatc de
'rrrrla|c,
ciaterul apare numai la sfirqittll cordonului
Si
pentru eliminarea
llli s('previd
PIaculc
de caPet.
Incluziunea solidi
-
300 (I3) r'eplezinti un co|p sirdin incorporat
irr masra de metal dePus.
Ittcluziunile d'e zgtnd
-
301 (Ba) se impart in: inclttziuni alini-
irlt
-
3011, izolate
-
3022
Ei
imprigtiate
-
3013 (fig. XXII'9, o)'
Incluziunile de
ftur
-
302 (Ba) se impart in: incluziuni aliniate
-
-
:ll,2l izolate
-
3022 si imprdstiate
-
3023'
ii,'"irrliriil" de orid
-
3d3 (Bb) (fig. xxll.g, b) reprezintd inclu-
zirrrri dr.oxizi metalici in sudure.
'
Pcliculele cle oxid
-
3031 reprezint6 oxizi metalici dispuEi sub
frrlrlir stralificatd (se formt'azd in special in cazul aliajelor lrqoare)'
21)l
Itttltt:ittttr.rr rttllrrlir rt
jj0
| r.r'ltrlzirrlir o
incltts irr mirslt tni'lirlrllri rk.prrs, <'irlt, poill(' Ii:
-
30 12, sau irltr. mll.irL'- ltl) l:J, (Iitj. XXll.{}, r).
Cau.z ele eperil iei in cluzittt t ilot s oli tle :
-
forma rostrrlui necorcspunzdtoarc;
-
minuirea incorectd a electrodului;
-
curilirea incorectd a mucl.riilor rostulLri;
prIti( lllir rlr, rrrr:l;rl r,lltiirr
rvollr';rnt - :l() ll,
( ul,r'rt
Fig. XXll.9. Dilerite lorine de incluziuni.
-
oxistcnta unor a(iircituri pc sttprafc{clg rostrrlrri, carr-' pot forma
colectori dc zgrtri;
-
cure{irea incorecti a zgrrrei sau a fluxulrri (in cazul suditrii o:lia-
cetjlcnice) dintre straturi;
-
inclinarea picsei in crrrsul sudirii;
-
utilizarea unLri regim dc sudare r recorcsp rrn zitor, cale
aparilia unei bii dc metal cu volnm prca mare;
-
inclinarea necorespunzetoare a electrodului; ultimele
provoacd scurgerea metalului lichid gi a zgurei sub arcul de
cpoh.toderc /nt/u ziunl de
ryurri.rol
n cpo/run de ri
Fig. XXIl.10. Schema dc lorm:rrc a dcfectcior (latorili
as{'zilril
incorecte a lindurjlor
fi
straturilor la sudurii.
-
electrod necorespunzitor; zgura are dcnsitatc m.trc
li
rllr ;rLo
tendin!6 de ridicare la suprafa{d;
-
temperatura tablei foarte scdzutA, ceea ce provoaci solidilicrrrca
rapide a cusAturii, inainte de ridicarea zgurei la suprafajir;
-
agezarea incorecte a rindurilor gi straturilor dc. sudurl (fig.
xxrL 10).
provoir(ii
trei cauzc
sudare;
293
I'osibttit1li <le t'emanlere o' sud.urilor cll ittcluzlutti, Se admlt defectt
lmltflto ca numAr gl dlmonsiunl, dacd nu depAgesc valorlle lndicate ln
rorme pentru produsul respectiv. Mai periculoase sint defectele de
dungitel,
deoarece in exploatare se pot comporta ca fisrlri
uttza apariJiei rtnor fisnri.
Dcfcr:tclc' inadmisibile se indepirteazd prin craituire, duPe
{lvltotoa r(,zultata se resudeazi.
Llpsa dc topire
-
401 (C) reprezintd lipsa de legdturd dintre
rrlrrl rlt'pus
$i
metalul de bazd, sau dintre straturile succesive ale metq.
,,t,,i J"lrur. Se deosebesc: lipsi de topire laterate
-
4011, intre stratur{
-
40.l2
$i
la rdddcind
-- 4013 (fie. XXII.I1, o).
Lipsa d,e pdffund,ere (nepdtrunil'ere)
-
401 (D) consti din :
rrrrrdr:roa metalului topit
pe toate sec{iunea necesare sudurii, astfel
'ilmlnc. un spatiu neumplut cu metal depus (lig. XX[.11' b)'
Cuuze ale lipsei de topire sau de patrundere:
-
forma rostului necorespunzetoare (deschiderea sau unghiul rog:
rlui mici, riddcina rostului mare, nealinierea virfurilor rostului);
q
FiA. XXILl1. Diferite Iorme de lipsd de pEtrundere
tonsiurlca curentului
$i
viteza de sudare prea mari);
-
diametrul electrodului sau al sirmei prea mare
curentului prea
g-&{'-&E'
#
q.
Grlk;"
+ilr
flam
b
r8]
&
A)l r-@
Fig. XXII.12. Schema de lormare a defectelor dato-
ritar pozitiei incorecte a axei slrmel fate de axa im-
bindrii
-
rcgim de sudare necorespunzetor (intensitatea
nllrl, tcnsiurr<'a curentului
$i
viteza de sudare prea mari)
)rlmul strat)i
t04
-'qItIFF_-
-
a{orun,t lr('oroctii rt sirmt'i faltr dc axa ct'tslttttrll (ar('tll lttir('A
numal un flanc) (tlg. .\.\ILl2);
-
pendulurea itrcorccti a clectrodului
(pendulirl prea largl, sau
men{inerea pentru o perioada prea scurte a electrodului ln dreptul mu-
chiilor rostului);
-
agezarea incorecte a rlndurilor de sttdttrd;
-
craituirea rdddcinii cusdturii pe o adincime prea mici (fig.
xxIr.13).
Posibilitdli d,e remnniere a sudurilor cu lipsd tle topire. Sc admit
defecte limitate ca numdr qi dimensiuni, daci nu depiqesc valorile indi-
cate in norme pentru produsul respectiv. Este un defect destul de grav,
pentru ca reduce sectiunea cuseturii
Ei
pentru ca in exploatare poate fi
cauza apariliei unor fisuri.
Defectele inad.misibile se elimini
prin crai{uire, dupd care cavi-
tatea rezultate se resudeazi.
Defecte de formi
-
500. Abateri ale formei imbinirlii sudate satt
ale suprafetei exterioare, fa{4 de forma, respectiv fata corecte.
Crestdtura
-
501 (F) este o adincituri longitudinali la margi-
nea cuseturii sau a unui strat, paraleld la axa sudurii. Crestiturile pot
fi continue
-
5011, sau intermitente
-
5012 (fig. XXII.l4).
Cauze ale defectelor de formd:
-
regim de sudare necorespunzdtor (intensitate mare de curent,
vitezd mare de sudare, sau tensiunea arcului prea mare);
Fig. XXII.16. Schema de formare a defectelor datoritd cu!d-
tirii
incorecte a rdddcinii cusdturii
Fi
aFezdrii incorecte a
rindurilor de suduri.
pot
f'C'l
t0tl
f-\ral
fig. XXII.14. Dilerite forme de crestituri.
-
minuire incorecti a electrodului;
-
la sudarea sub flux, agezarea incorecti a sirmei (dc'zaxat fate
de axa cusiturii) sau ldlimea ultimului strat, faie de lilimea rostulul,
prea mici;
@
6
ffi@
tniluire incorecli ttdiluire coredd
(in special ls
296
rii(.zrrf(';r irrt olrt l;i ;r ritrtlttt'ilrrr
(l(.
rirl(lllfit
.
lir lmllirrirrilc irr rrrlt rr;r'zirrt'a irr(or('('th ir
vilfrtl formirt tlc tmbiniu'r'lt a drntir picsc ([ig.
Irrcolcctil a picsei ln vodr:rr.a srrdiirii.
( fi,
t.
XXIl.l5 .r);
irxt'i clc< troclttlrri frrlii
XXII.15, b)
ti
alcza-
q'
ob
l'lg. XXll.l5. Stlrcrn;r rlc f()rn)aro il
(lcf(\rtclor
diltoritd po-
zitici ilrcol c( tc il clcctrodLllui.
I\ttiltilititli cfc t'cntattict'e LL sudurilor cu rl.eleclc cLe
lortnd.
Sinl
'r'r'lc
inrrrlmisibilc tlcoarccc pot constitui cauza unor rupcri fragile
crprloirtirlc. So polizcazA adilrc.itura dupd care se incarcd cu sudurl.
rrrrr:r'r't'sto o srrrlrrrd foartc sublire se producc o rAcire rapidd carc
rlr' ;rfr.r'l;r n(
llirtiv
strl!('lura mctalografici a mctirlului dc bazd. Din
,rl,lrr
lrruzii, rrrroori, sc apliti o prclncf,lzire sarr :;c rcalizcazi ttn canal
i lirl cirlr.sr"r pi.rmitil rlc'prrncrr.a mai multor rinclLrri paralcle.
Il.nlrll sttll(:tuIi slr(l tc dc imPo|lan!i micd, se admite o crcsti-
;1 r.rr irrlirrr.imca mirximat cle 0,5 mm. Se
;lcfrricgtt'
canalul in aga fcl
it rir sc obfinit
()
racor(larc lind intre cusitr-lri
Ei
mct;rltll de bazir.
Sr. rniri rlt'oscbesc Llrmartoarele defecte de formi:
I n(l t,i(t'c cft'csitri
-
502. Exces de mclal depus la ultima treccrc
i.
X Xl I.lr;,
(t).
1','111t1',viltrlt'r',rccsirrri
-
503. Exccs de mchl clc'ptts la suclttri in
|
( I i11. .\X II.l{;, L).
l,lrcr':: t!a pail.t un(I(rc
-
50.1. Exccs de mclaL la rdcldcini, produs
n r,( rrJllr.ir nl('lirlului plin rost, la suduri dintr-o singure trecere,
rplirr rrrllrlrLl r['1;tr,r irrrlt.rior la sucluri ctl mai mu]te treccri (fig.
,ll. ll;, {')
I'i'!tlrtii
-:-rl)Il.llxccs
L)( al rle piltrundcrc.
t)<,Jrl. rie ltkttrclut'e
-
i)05. Unghiul prea mare intrc plantrl tablei
rlrrrrrrl trrrllr,rt lrr suprafala cusriturii in locul racordirii (fig. XXII.16, d),
SlrrrrTr'rc
(le
ltlcfol
-
F06,
Exces de metal depns care se scurge
1,. rrrir|llirr('ir Irrsirlttlii pe metalul dc baze netopit, firi Iegf,turd intiml
rrr r';l;r rlin nlrn,:r (f ilj. XXILl6, e).
l)rIr'cl. rtttttltirtLtLr
-
i0{]. Ncrcspectarca paralelismtrhri clintrc axele
r;r,lor r;rrrlrrtc siur a unghilllui prcscris (fig. XXII.16,
f).
Supretopirca
-.
509. Curgerea sub actiunea graviiatiei a metaLulul
'lt,
rlirtolilii tompcraturii exccsiv de inalte, provocind un excs sau
il
lipsh rlr, trr, lrrl. lir' tlIrrr;t'l-rt'st: srtprittoplrc irt corttigc
-
5{)l}1, rlt:
lrlrtfrrrt
(Lriizrrn
Lrrlir )
1,01,2, ir
(ull
-
501)lt
iii Pe
rntr(lri('--ir01)l(fig
'\ll
ll;'
9)'
Slriilrtirrqctc
-
5J(,, Cttlunclitrea biii topitc, t'itrc ltr gcnt'tltl pt'o-
k)aci pctlolar('a sudtrrii (f ig. XXII lC, lr).
Subliere
-
51J.. Dcpuncrca
jllsltficit'rltiL
-
localir satt totttitrtti't
-
de mctal topit (fig. XXII.16, i).
Sudu;al nbsimetriciL
-
572. Nerespectarea formei ctrsirturii in c<-rlf
Iald de bisectoarea unghiului san sudurd deplasatir lali clo axa r
-
c
a lostului la cusiturile cap 1a cap (fig'. XXU.16,
j).
Ld.fine neregulatd
-
573. Lelimea cusdlurii recorespunz:itoare cu
cea prescrisi, datoriti gan{renerii sarr asambldrii incorccte; letimea poate
fi piea reduli sau prea mare de-a lungul cusiturii (fig. XXII'16' k).
Suprolald neregulotd
-
514. Neuniformitatea suprafetei cusetu-
rii rfio. XXiI.16. l).
'
?etoszld iu'rtlddcina (crestituri Ia r5ddcinl)
-
515. Adinciturd la
redecina sudurii provocala de contractarea metalului topit; poate fi sim-
ple sau bilaterald (f ig. XXII.16, m)
'
Suprafaga sloigioasd
-
510. Formalio sporlgioasir la ridicina su-
durii, piovocati de ficrberca metalullli topit in momen_tttl soiidific6rii.
'Reluareo
d.eJectuoasd
-
5J7. Ncregulalitate locald a suprafeJei ln
locul intreruperii sudurii.
Cauze
principoLe a1e deie ctelor de formir 502-517:
-
minuirea incorcctl a clectrodrllui;
-
aqezarea piesei intr-o pozitie neconvcnabile;
--
regim de sudare necoresputlzitor,
Posi;ititdti de renroniere a delecLelor d"e
Jornzd
502-517- ln gcnc-
ral, aceste defecte nu inf|"ren{eazd comportarea in exploatare a strLlc-
turii sudate. EIe demonstreazd ti cxecnfie neglijente
ti
alegerca unr'ri
resim de sudare nc(lorespllnzetor. Accst lttcru pune sub semnlll illtrc-
be*rii calitatea irttregii cusituri, dirl care cattzi se aplicd mesuri sLrpli-
mentare de control pentru depistarea evcntualelor defecte ascunse.
Ingrogarea excesive
Ei
racordarea insuiicientd a sudurii constituic
concent;atori de tensiuni
$i
'cauza
unor ruperi fragile, in cazul struc-
turilor sudate srtpusc la sarcini dinamice. Sc climinl prin
tlefuire.
Dc
regula se admite o ingro$are de 2-3 mm.
Exccsul de pitrundere gi stripungolea apare, de obicei, la crtsi-
turile sudate pe o singura parte. Se remaniazi ntunci cind nu se acccptar
o reducere a diametrului in sectiunea rcspective.
Supratopirea gi subtierea reduc secliLrnca cus6lurii qi se elim!nit
prin
incircaria caviteui cu sudurA, iar zoira irlgro$al5 se polizeazS'
Retasura la rdddcind, dacd dep5gegte limitele admise, se rema-
niaze prin crailr.rire
Ei
resr.rdare. Dacd nu existar ac(cs la rlidicinit sc
lcface intrcaga cuseture,
Rcstul clefectelor din aceasti categoric se rematriazir prin
$leltrilcer
suprafetei cusdturii sau prin rcdepunerea stratului de suprafali.
Alte delecte sint sihrbolizate
('u
nr-rmirul dc bazi
-
000.
Arsurd
-
601, urmi de dctcriorillc a suprafefei mclaltrltri clc bazi
clatoritir amorsArii accidclllalc it at'r'trllti itl vccitlittittcit srrtlttlii
2\t7
Strop
-
002, plceturA da metsl toplt
sudaie gl fixat adenent de me{alul de
ldlflc[ltA a cusAtnrli.
prolectat r
bazA sau pe
cursttl operatlel
suprafala delq
&s& rqr
fl
-l
Ao ."'
)f
d
l*,,
J
50et
:=
I
t06
rcr
50!2
r\/]
5094
M+
ffiMrer
I
Flg. XXlt,10. Diferite defecte de form6 ale imbindrilor sudate.
Strop de wolfram
-
603, particuld de wolfram proiectata pe piesi
lrrrsrrl sud[rii.
RupturA locali
-
603, urmi de qlefuire
-
(i0+
Si
urmi de diltuire
(105, (lofccto
ce apar ca r.rrmare a detcriorArii localc in timpul demon-
I
tlrll plcrclor rrrdrrtr,
1:rovlzoriu
. l respectlv prirrtr-o qlefttlre snu ddltulrc
tntotTrtjiutru
excesivl
-
606, reducerea grosimii cuseturlt prlntr-o gle-
fuire exagerate.
Cauza defectelor cu numlr de bazl 600 este executia neglljentd; ln
cazul stropilor cauze mai pot fi:
-
electrozi umezi;
-
dereglarea sursei de curent;
-
polaritate necorespunzdtoare;
-
sudarea cu arc lung sau cu intensitatc mare dc curent,
Posibilitdti d,e remnniere a sud.urilor ce au defecte cu nuntl,r d,e
bazd 600. Defectele de suprafa{i sint mai periculoase in cazul structu-
rilor sudate exploatate ln medii corozive sau la sarcini dinamice. De obl-
cei se polizeazi adinciturile, realizindu-se o trecere lin6 lntre cavltate
gi suprafala metalului.
Necesitatea efectuerii remanierii trcbuie apreciate cu multe sten-
tie. trra remaniere se depune un volum mic de metal, din care cauzd
Fecirea
zonei sudate se face rapid, ceea ce poate condttce la formarre
irnei strueturi fragile. Deoarece structura complet sudat6 erte loerta
rigide, pot aptrrea tensiuni remanente mari. Pentru rrnele matorldo orlco
lncilzire suplimentari duce la deteriorarea structurll metalogrrllec
1l
lr
reducerea proprietililor mecanice (de exemplu, ln cazul elumlnlttlttl dttll-
ficat prin tratament termic).
Pentru produsele supuse controlului ISCIR catogorlllo do dolecto
care se admit sint reglementate prin lnstructlrrnllc CR 20-00, Pcntru
construcfiile care nu sint supuse controlulttt ISCIR nau RNR, crtogorllle
de defecte admise sint reglmentate ln STAS 9398-83, t:ontolm clttstll
de execulie previzuti in proiect. Unele mlnlstere au normc rpoclnlc
pentru produsele exploatate in cadrul respectlvulul mlnlster,
BIBLIOGRAFIE
1. ASINoVSCAIA, G. A., ZRLINOVSCAIA. r{. M. Gazovain svarka laiunl I nop-
lavka sio na clornio motalli. Moscovs, Matghiz, 1960,
2. BRAGRIANSCHI, K. v., KUZMIN, G. S, Svarka nichelia I ovo splavov. Mos-
cova, Maqghiz, 1963.
3.
* I r'
Indrum[torul sudorului. Bucure$ti, Editura tehnlci, 1975.
4. COLOMBIEB, L., HOCHMANN, Y. Aclers lnoxldablos, Aclers rcfractaires. Pa-
ris, Dunod, 1965.
5. ECHIM. I., LUPESCU, L, NICOAnA, L. Tehnologil
pentru
sqdarea Drln toDlre
a otolurilor. Bucureqti, Editura tehnicd, 1974.
6, ECIIIM, I. Cu
priviro
la sudarca uno. ololuri fcritlce
$i
austonitico uttltzato in
indu.strls chlmic[
ti
potrochimic!.
ln: Constructia de matini, anul XV], nr.
11, 1964.
7. JECII, J. Topolno ,pracovonl ocell. Pra8a, SNTL
-
Nakladatelstvi Techicke
Literatury, 1977.
299
!
8. I<ALINNIKOV,
lt, S. tllodortolkalu nlzkoloShlrovsnnsla rtall' Moscovr' M'ltl'
Itrrchlu, 1976.
0. t<I'dniltiv'.'i.
-iv.
g.o. cozooloktrlcoscolo
lvarkr alumlnlcvth splovov' Motcov'l
Marlnostrolenle, 1972
10. L; 46, M il
ii-Sttj-evat:sleN,
s. v. svrrlvonlo loachls spl6vl' Mo'oovl'
sudpromghiz. 1960.
tl. t,ItPnSCIt, I. PETRISOII, A, RADI'LESCU, C' Suddea sub.strst do llu
'
lt
"'
-"ii"rl
ai'rg"il ii
lit mediu
proleetor' Bucuresti, Editura- tehnlcd' 1968'
rl, v'iiiiiiv,-n. rl, scectro*, lu N. svarka masnlovlh rplavov' Morcovq
'-
iairs tn,
'stioien
ie. fszz.
l ;t. M,ii:#;RM,'';.
'I.'
iiektricescals dusovalo svarka mo'tl' Moscova' Matthll'
1954.
rl. lri6ijvnn. B. I. Svarka austenltnih stalei I splrvov' Kiev'- Tehnika' 1964'
;;. ili#iin;ii: ri.
'i. "s""ttt-
j"""procinlh
austenltnih stslel I splanov' Morcovl'
I
Masinostroienie. 1966-
'l.. ,"iliiii'illiirb.
'i.i.. 'i,. "rrr""t"i
I svoika konsrruclt tz nerJaveiuqcol strll I tlr.
'mlnlla.
Leningrad, Ma$inostroienie' 1968'
t? Mlci]'o;i."i.:"iui'is-cii,
i. siij..l
-iir'i
toptre a otelurilor sllate' Bucur'ftll
Edltura tehnicd. 1970.
18, MILOS. L., RADU, D.. ANTILA, v. Tehnolosls sudtrrll cu
-llactrr!
.d6.3!t'
"""
;;;;;"; ;;"xe. timigoara.
-nstitutul politehnic
"Traian
vuia"' 1980
-
t" otinirii ]orur
-
N. o. ronitr"ctl"no--lerrnoioinicescols
proiektirovanls svarnlh ton'
"
.''*ii,i"fri'
ui."ova-Lningrad.
Ma$inostrolenie' 1964'
ro. oiiHirlbna. N.o. q.a.
pio"iir;i'i"iu' tunnolbgttit lzsotovlenla svarnlh kon'
siructll. Leningrad, Sudprom. 1963'
,l. P#iio+. d. i,. 3t"i."l"iii materiatl. Leningrad, Maeinostroienie' 1972'
;;: i#iii6+: d. ;. ;;.
$;.k. iirop"o"inin
neiiavdiqclh stslel Moscova-Lenln'
qrad. Masghiz, 1963
zr.
p&oir'Ci'Vil iit'el.rcrrvco, A. Utilsiets sudtull etectrlco' Bucureqtt' Edltur'
dldactici si Pedagogici'
1968.
,4. nADIr. D.. DIETRICH, M. iehnotogia sudirll oleclrlco' Timlioala' Instltutul
Politehnlc ..Traian
Vuia". t980.
.Jtt.
sAi;liiE;iii,'i. ol;it.i;";i;u";tructurl
sudato' Tlmiqoara' Editura Facla' 197{'
il: ;jiliicilii: i. i,i,"o-"iu ri,ic"'s
"i"iaiutglcs
ta srirlarea cu arcul oloctrlc I
'- "'i-t.l"tiioi.
eucuresti. Editura Acidemiei R'SR,1963
-
-.
,? sIJHE;;'i.' I:;ilffi"t,-ilfiii"i-"i'-"'-puntru
sudaro' Tlmlioara' ndltun
Fncla, 19?6.
m. SUitinl rr.-e. Illadostolchie siali. Mnscova' Metallurrhla l9T0
;;. i;o;'o;Esc't,
C.- b.. nocawu,'-ri.- n" suce, M lmbln[rl sudate' Bucurcttl'
Editura tel!nic6, 1972,
:r0. Tri#SEffiE's6ul*M
sl"aiur metalolor. Bucure$ti' Editura didactlcd
ql pedago'
8ic4.7977.
rr. vfnr]bVni.ico, L. v., TURCHIN, A' r. sprsvoclnlk svorgclks' Mlnflk' vl$ah
skola, 1977
3? zE'il;iN.
-v.
N. svarniie soedinenla rsznorodnlh
tlrlol' Mrtlcrtvfl' Mnllnortro'
ienle. 1966.
rr.. i'i'[1i[i[.lacovaia svarka (sub redactia lul Prton, D' ll') Morrrrvtt' MafShlz'
1959.
3a.
. i?-i,u16s do l'utllisotour du sorrda8e monuol' Pnl'h' l'n ttr)lld(rre autoggne
tranaaise, 1966.