Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir

Facultatea de Management Turistic i Comercial

Analiza QFD a televizorului SO!
Modelul "#$%S&'(
)ucureti $((%
Cu*rins
Ca*itolul +
+ndroducere
Ca*itolul ++
,rezentare *rodusului i gama din care -ac *arte
$.'. ,rezentarea -irmelor
$.$. ,rezentarea *roduselor alese
$./. Alegerea *rodusului etalon
Ca*itolul +++
,rezentarea caracterului general al *rodusului
Ca*itolul +#
Analiza com*arativ -olosing metoda QFD
Ca*itolul #
Concluzii
2
Ca*itolul +
Un principiu de baza al merceologiei este:calitatea este masurabila , iar pentru
imbunatatirea continua a calitatii trebuie sa stim unde ne aflam, adica care e nivelul actual al
calitatii. Trebuie sa stim incotro mergem sau spre ce nivel al calitatii aspiram. Exista o expresie
relevanta pentru a ilustra importanta acestui concept cheie: Daca nu sti incotro mergi, atunci
probabil ca te vei opri undeva .
esi calitatea intriseca a produsului ! serviciului trebuie sa fie unica pentru producator si
client exista modalitati diferite de masurare, de apreciere in functie de referentialul pe care il are in
vedere.
"roducatorul se raporteaza la specificatiile din documentatia tehnica #standardul, norme
tehnice, caiete de sarcini$ iar clientul o apreciaza in functie de nevoile sale, nevoi care depind de mai
multi factori economici #bugetul de familie$ si sociali #gradul de cultura si civilizatie$.
%n conditiile in care specificatiile din documentatiile tehnice sunt stabilite printr&o traducere
cat mai fidela a cerintelor de calitate identificate prin studiile de mar'eting efectuate pe segmentele
de clienti carora li se adreseaza produsele sau serviciile, atunci exista tendinta de apropiere a celor
doua modalitati de apreciere a calitatii. ar din teoria si practica economica rezulta existenta de
regula a unei discrepante intre calitatea oferita pe piata si cea solicitata de clienti. (and diferenta e
mica ea are un rol stimulator pentru producator, dar cand este mare efectul este negativ pentru client.
(onceptul general decalitate se utilizeaza in multe domenii, printre care se afla si cel al
productiei de marfuri si servicii. )ensurile acestui concept sunt de natura filosofica, tehnica,
economica si sociala.
"lecand de la sensul -iloso-ic al conceptului avem urmatoarea definitie: calitatea produselor
este conferita de sinteza optima a principalelor proprietati, care exprima gradul de utilitate in
satisfacerea nevoilor exprimate sau implicite.
Sensul te0nic al calitatii exprima gradul de conformitate cu specificatiile prevazute in
documentatia produsului.
in punct de vedere economic, calitatea exprima masura optima in raport cu cheltuielile
ocazionate la producator si client.
+n sens social, calitatea exprima gradul de satisfactie al nevoii clientului care este de altfel,
scopul pentru care se realizeaza produsele.
*rganizatia %nternationala de )tandardizare defineste calitatea astfel: Calitatea este
aptitudinea unui ansamblu de caracteristici intriseci de a satisface cerintele.(ISO 9000: 000!.
(onceptul de calitate nu exprima gradul de excelenta intr&un sens comparativ sau pentru
evaluari tehnice in sens cantitativ. Exprimarea acestor doua sensuri se face prin utilizarea unui
calificativ, si anume:
+
- calitate relativa cand entitatile sunt clasificate dupa gradul lor de excelenta sau in sens
comparativ,
- nivelul calitatii cand se da sensul cantitativ,
- masura calitatii cand se fac evaluari tehnice precise.
-etoda ./ sau (asa calitatii sau 0ocea clientului
Este o metoda sistematica de dezvoltare a produselor sau serviciilor luand in considerare
dorintele clientilor, situatia pe piata, precum si eficienta produselor sau serviciilor.
-etoda a fost lansata in 1232 de catre 4aponezul 5o4i 6'ao fiind folosita pentru prima data
de firma -itshubishi in 1272. %ncepand cu anii 89: metoda capata o larga aplicabilitate atat in )U6
cat si in Europa. "rincipiul de baza al metodei il reprezinta satisfacerea dorintelor si asteptarilor
clientilor in fiecare din etapele traiectoriei produselor sau serviciilor. (aracteristic pentru aceasta
metoda este faptul ca toate activitatiile de dezvoltare a produselor sau serviciilor sunt privite din
perspectiva clientului.
./ este o metoda de grup fiind aplicata de o echipa de 3 ; 9 persoane ce provin din toate
departamentele firmei.
(a suport grafic, ./ utilizeaza o diagrama speciala denumita casa calitatii. <ona centrala
a diagramei are forma unui tabel cu 2 intrari. "e linie sunt mentionate cerintele clientilor iar pe
coloana caracteristicile de calitate prin care aceste cerinte sunt acoperite.
=a intersectia liniilor cu coloanele este pusa in evidenta corespondenta dintre asteptarile
clientilor si caracteristicile de calitate ale produsului sau serviciului. 6ceasta matrice, denumita
matricea relatiilor reprezinta elementul de baza al diagramei.
"entru aplicarea metodei se urmaresc urmatoarele etape:
a$ eterminarea cerintelor si a ponderii acestora in functie de importanta pe care o prezinta
pentru clienti.
b$ )tabilirea caracteristicilor de calitate de catre echipa ./.
>radul de acoperire al cerintelor de catre caracteristicile de calitate va fi evidentiat in
matricea relatiilor printr&un sistem de puncta4.#de la 1 la 1:$
c$ )tabilirea valorilor caracteristicilor de calitate care vor trebui obtinute pentru
noul produs sau serviciu si evaluarea gradului de dificultate al realizarii lor.
(oncomitent se precizeaza si sensul de variatie preferabil pentru aceste valori#crestere,
scadere sau indiferenta$.
d$ Evaluarea interactiunilor, a corelatiilor dintre caracteristicile de calitate,
rezultatele trecandu&se in matricea corelatiilor ce formeaza acoperisul casei calitatii
#pozitiva sau negativa$.
e$ 6naliza comparativa a produsului sau serviciului planificat cu produsele sau
serviciile concurentilor realizata din doua puncte de vedere:
- al clientilor
- comparand nivelul tehnic al produselor sau serviciilor cu cele ale concurentilor.
?
f$ )tabilirea caracteristicilor de calitate ale noului produs sau serviciu.
Ca*itolul ++
,rezentare *rodusului i gama din care -ac *arte
$.'. ,rezentarea -irmelor
SO!
@n 12?3, este constituitA To'Bo Telecommunications Engineering #care Ci&a schimbat ulterior
denumirea in )onB$, avDnd iniEial 2: de anga4aEi. "rimul lor produs de larg consum, apArut la
sfDrCitul anilor ?:, a fost un fierbAtor de orez. evenind o corporaEie internaEionalA importantA, )onB
a preluat alte companii ce aveau o istorie mai FndelungatA, dintre care pot fi amintite (olumbia
Gecords #cea mai veche denumire de marcA din istoria sunetului Fnregistrat, existenEa FncA din 1999$.
@n prezent, Horio *hga este preCedinte de onoare, HobuBu'i %dei este administrator Ci
director executiv, iar Iunita'e 6ndo este preCedintele corporaEiei.
@n momentul Fn care compania To'Bo Tsushin IogBo cautA o denumire romanizatA pentru
promovarea lor, au avut Fn vedere folosirea iniEialelor companiei, TTI. -otivul principal pentru
care nu au folosit aceste iniEiale este ca To'Bo IBu'o, o companie de cale feratA, era cunoscutA sub
denumirea de TII.
6stfel, pentru aceastA marcA a fost aleasA denumirea de J)onBJ, fiind o combinaEie Fntre
cuvDntul latin sonus , care Fnseamna sunet, cuvDntul englezesc sunnB Ci sintagma )onnB&boBs, care
Fn 4argonul 4aponez FnseamnA geniali. TotuCi, )onnB nu a pArut a fi o denumire potrivitA, deoarece
semAnA prea mult in pronunEie cu cuvDntul 4aponez soh&nee care Fnseamna afacere falimentarA. -ai
mult, 6'io -orita dorea cu orice preE un cuvDnt care sA nu se regAseasca Fn nici o limbA, astfel ca ei
sA poatA pretinde cA acest cuvDnt este creaEie proprie #fapt care s&a dovedit extrem de profitabil cDnd
K
au dat Fn 4udecatA un producator de dulciuri ce folosea de asemenea aceasta denumire Ci care a
pretins cA )onB e doar un cuvDnt dintr&o anumitA limbA$.
=a momentul schimbArii, era extrem de ciudat ca o companie 4aponezA sA utilizeze alfabetul
latin Fn scrierea denumirii proprii Ci cu atDt mai mult a scrierii fonetice utilizatA Fn scrierea 4aponezA,
Fn locul literelor chinezeCti.
6stAzi este liber mondial Fn industria electronicelor iar Fn decursul istoriei )onB a fost un
pionier al industriei.@n 2::3 )onB a avut un profit de 32 de miliarde de dolari iar )onB a devenit
sinonim cuvDntului perfecEiune.
,1+2+,S
Lazele a ceea ce urma sA devinA una din cele mai mari companii de produse electronice din
lume au fost puse Fn 1921, cDnd >erard "hilips a fondat o companie Fn Eindhoven, *landa, pentru M
fabricarea de lAmpi incandescente Ci alte produse electriceM.
(ompania s&a orientat iniEial spre producerea de lAmpi cu filament de carbon Ci pDnA la
sfDrCitul secolului a devenit una din cele mai mari companii producAtoare din Europa.
3
"rogresele Fn domeniul tehnologiei iluminatului au susEinut un program constant de
extindere, Ci, Fn 121?, s&a FnfiinEat un laborator de cercetAri pentru studiul fenomenelor fizice Ci
chimice Fn scopul stimulArii inovArii de produse.
(ompanii de mar'eting fuseserA de4a fondate Fn )tatele Unite Ci Fn /ranEa Fnainte de "rimul
GAzboi -ondial, iar Fn Lelgia anilor 1212 Ci Fn 122: a existat o adevAratA explozie de asemenea
companii.
(am Fn aceastA perioadA a Fnceput "hilips sA&si prote4eze inovaEiile cu brevete, pentru
domenii cuprinzDnd radiaEia cu raze N Ci receptarea de unde radio. 6cest lucru a Fnsemnat Fnceputul
diversificArii gamei sale largi de produse. upA ce a introdus tubul medical cu raze N Fn 1219,
"hilips s&a implicat Fn primele experimente de televiziune Fn 122K. (ompania a Fnceput sA producA
aparate de radio Fn 1227 Ci vDnduse de4a un milion din acestea Fn 12+2. Un an mai tDrziu, a produs
1:: de milioane de lAmpi de radio Ci a Fnceput producEia de echipamente medicale cu raze N Fn
)tatele Unite.
"rimul aparat de ras electric "hilips a fost lansat Fn 12+2, iar la vremea aceea compania avea
?K.::: de anga4aEi Fn toatA lumea Ci vDnzAri de 1K2 milioane de guldeni.
OtiinEa Ci tehnologia a Fnregistrat progrese uriaCe Fn anii 12?: Ci 12K:, "hilips Gesearch
inventDnd discurile rotative care au dus la dezvoltarea aparatului de ras electric "hilishave Ci punDnd
bazele tehnologiilor inovatoare ale transistoarelor Ci circuitelor integrate. @n anii 123:, acest
fenomen a condus la importante descoperiri precum ((&urile #dispozitive cuplate cu sarcinA$ Ci
=*(*) #oxidare localA a siliconului$.
"hilips a realizat, de asemenea, mari progrese Fn dezvoltarea aparaturii de Fnregistrare,
transmitere Ci reproducere a imaginilor de televiziune, munca de cercetare a companiei ducDnd la
dezvoltarea tubului de camerA "lumbicon Ci a substanEelor fosforescente pentru FmbunAtAEirea
calitAEii imaginii.
6 introdus (aseta 6udio (ompactA Fn 123+ Ci a produs primele circuite integrate Fn 123K.
0alul de produse Ci idei noi Ci interesante a continuat pe toatA perioada anilor 127::
cercetArile Fn domeniul iluminatului au contribuit la crearea noilor lAmpi "= Ci )= cu economie de
curent, alte invenEii importante au apArut Fn domeniul procesArii, memorArii Ci transmisiei de
imagini, sunete Ci date, domenii Fn care departamentul de cercetAri al companiei "hilips #"hilips
Geserch$ a obEinut rezultate uimitoare, inventDnd discul optic =aser0ision, (ompact iscul Ci alte
sisteme de comunicaEie.
"hilips a FnfiinEat "olB>ram Fn 1272 Ci a achiziEionat -agnavox #127?$ Ci )ignetics #127K$ Fn
)tatele Unite. 6chiziEiile din anii 129: au inclus compania de televiziune >TE )Blvania #1291$ Ci
compania producAtoare de lAmpi Pestinghouse #129+$. (ompact iscul a fost lansat Fn 129+, Fn
timp ce alte puncte de reper sunt reprezentate de producerea televizorului numArul 1:: milion Fn
129? Ci aparat de ras "hilips Fn 122K numArul +:: milion.
122: a fost un deceniu de schimbAri importante pentru "hilips. (ompania a lansat un
program ma4or de restructurare pentru a se reveni la un echilibru mai solid. Oi mai nou, s&a
concentrat asupra activitAEilor sale de bazA. 6stAzi, "hilips se aflA Fn fruntea revoluEiei tehnologiei
7
digitale, incluzDnd produse de clasA mondialA care Fi a4utA pe oameni sA&si FmbunAtAEeascA modul de
viatA pe mAsurA ce avansAm Fn noul mileniu.
,AASO+C
-atsushita Electric a Fnceput la *sa'a, in 1219, cDnd, Ionosu'e -atsushita a inventat o
mufA dubla pentru lampa la care se puteau conecta atDt un bec cDt Ci un stecher. El a fabricat Fn
propria casa produsul inventat Ci l&a distribuit cu a4utorul a doar + anga4aEi.
@n 122+ a inventat un nou tip de lampa pentru bicicleta Ci 9 ani mai tDrziu a produs primul
aparat radio.
6nul 12+K a Fnsemnat lansarea primului televizor, sfera Fn care produsele fabricate de
compania -atsushita au avut un imens succes.
6celaCi an, 12+K a marcat un punct de cotitura pentru creCterea afacerii Ci a producEiei
companiei -atsushita Electric care fabrica 3:: de produse diferite Ci care incepuse distribuirea
acestora, pentru prima oara, Fn afara Qaponiei. Humarul ana4aEilor crescuse la +K::.
@n 12?2, -atsushita a devenit cel mai important fabricant de aparate radio din Qaponia.
@n anii M3: numArul anga4aEilor era 29.::: Ci compania a raportat un profit de 1,K miliarde
Beni.
-atsushita Electric %ndustrial (o. =td este fAra nici o Fndoiala una dintre cele mai mari si de
succes companii care produce electronice Ci produse electrice.
(ompania a evoluat de la + la 22:.::: de anga4aEi Ci are o cifrA de afaceri de 31,39 miliarde
dolari )U6 # anul financiar 1 aprilie 2::2 & +1 martie 2::+$.
Este nu numai o companie care doboarA rand pe rand toate barierele tehnologiei, dar este o
companie care pune pe primul loc nevoile clienEilor Ci ale anga4aEilor sAi.
9
23
@n 12K9 a fost FnfiinEatA compania >old)tar #actualmente => Electronics$.
@n 12K2 "rimul radio produs in (oreea
@n 1232 "rimul exportator (oreean de radiouri Fn )tatele Unite Ci Rong Iong
@n 123K "rimul frigider de producEie coreeanA
@n 1233 "rimul televizor alb&negru de producEie coreeanA
@n 1239 "rimul aparat de aer condiEionat de producEie coreeanA
@n 1232 "rima maCinA de spAlat de productie coreeanA
@n 127? =istarea >old)tar la bursA
@n 1277 Televizorul (olor
@n 1279 epasirea cifrei de 1:: milioane U)S a plasat >old)tar pe optima poziEie Fn (oreea
@n 129: "rima subsidiarA Fn Uniunea EuropeanF a fost deschisA Fn >ermania #=>EP>$
@n 1292 echiderea fabricii de televizoare color din Runtsville U)6
@n 129? 0DnzArile au depasit 1 trilion de Poni
@n 1292 eschiderea subsidiarei din Tailanda Ci a unei capacitAEi de producEie Fn parteneriat
@n 122K )chimbarea numelui Fn companiei Fn => Electronics Ci achizitionarea companiei
americane <enith
@n 1227 Televizorul plasma de ?: de inch, @nfiintarea subsidiarei de productie din %ndia
#=>E%=$
@n 1229 "rimul televizor cu plasma cu diagonala de 3: de inch
@n 1222 %nfiintarea parteneriatului =>&"hilips =(
@n 2::: /uziunea => %nformation T (ommunications, primul fricider cu acces la internet,
castigarea primei pozitii la vanzarile globale de frigidere
@n 2::1 (omercializarea echipamentelor de comunicatii asincrone %-T&2:::, prima masina
de spalat din lume cu conectare la internet, lansari de aparate de aer conditionat, cuptoate cu
microunde, inceperea parteneriatului =>&"hilips (GT
2
@n 2::? =ansarea primului telefon mobil sincron&asincron #%-T&2:::$, cea mai mare plasma
din lume #73 inch & 12+ cm$, prima pozitie pe piata telefoniei (-6 de pe piata nord
americana
SAMSU3
>rupul )amsung este alcAtuit din numeroase intreprinderi sud coreene incluzDnd Ci )amsung
Electronics Ci este condusA de directorul Iun&Ree =ee.)amsung FnseamnA Fn coreanA trei stele iar
)amsung a fost creatA de =ee Lzung&(hul Fn anul 12+9.
"e parcursul anilor )amsung s&a ocupat ocupat cu producEia zahArului iar Fn 12K9 au Fnceput
sA se ocupe de asigurAri extinzDndu&se treptat Fn construcEii Ci transporturi.)amsung Electronics a
fost fondat Fn 1232.@n 122: )amsung (orporation devine una internaEionalA iar Fn 122+ cDCtigat
licitaEia pentru construcEia celor doua Turnuri "etronas.
)amsung rezistA crizei economice sud coreene din anii 1227&1229.@n 2::1 )amsung
Electronics ACi extinde zona de activitate devenind cel mai mare producAtor de cipuri G6-,
memorii flash, frigidere, R etc.@n 2::?, )amsung si )onB au decis sA investeascA FmpreunA Fntr&o
fabricA de producEie a ecranelor =( pentru televizoare de dimensiuni mari.
/iecare din firmele producAtoare oferA pe piaEa romDneascA sortimente cu parametrii tehnico&
funcEionale Ci ecenomici care variazA Fn limite foarte large."entru a analiza aceste caracteristici,
produsele s&au ales cu sortimente cu caracteristici de calitate compatibilA.
Mr-urile electronice au ca principiu de funcEionare fenomenele legate de emiterea,
miCcarea Ci interacEiunea particulelor incArcate electric.(lasificarea mArfurilor electronice se face
dupA mai multe criterii :destinaEie, particularitAEi constructive, clase de protecEie.
1:

Du* destina4ie sunt:
6parate electronice : radio receptoare, receptoare de televiziune, magnetofoane, pic'&up ;
uri, combine, amplificatoare, stabilizatoare de tensiune, instrumente de mAsurA Ci control,
ceasuri electronice, aparaturA foto& electricA, aparaturA de control # minicalculatoare $.
6ccesorii Ci instrumente pentru aparate electronice : antene # pentru radio Ci T0$, filtre
adaptoare, cabluri de coborDre, microfoane, autotransformatoare, alimentatoare, relee,
discuri, cordoane de imprimare&redare etc;
"iese Ci subansambluri pentru aparatele electronice ;
6ctive : tuburi electronice, dispozitive semiconductoare# tranzistoare, diode$;
"asive : rezistenEe, condensatoare, bobine & transformatoare;
(ircuite hibride : subansamble Ci cabla4e imprimate, comutatoare, relee, conectoare.
Du* *articularit4ile constructive se deose5esc :
6parate Ci componente cu circuite imprimate sau cu cabla4e clasice, Fn monta4e cu
semiconductoare, cu tuburi electronice sau hibride ;
6parate cu circuite integrate # (% sau (%" ; cele obEinute prin tehnica planar$ care pot fi
digitale # logice $ sau liniare # analogice $;
-icroprocesoare # " $.
Du* gradul de *rotec4ie :
clasa % de protecEie, Fn care aparatul are cel puEin o izolaEie funcEionalA Ci o bornA # contact $
de protecEie pentru punerea la pAmDnt #prin fiCA Ci prin prizA )chuco $;
clasa a %%&a de protecEie nu are legAtura la pAmDnt , dar are izolaEia dublA sau izolaEia FntAritA
Fn locurile expuse atingerii # uneori cu o impedanEA de protecEie Fntre pArEile periculoase la
atingere $;
clasa a %%%&a de protecEie pentru aparatele alimentate cu tensiuni foarte 4oase
Du* locul de utilizare :
staEionare ;
portabile ;
pentru mi4loace mobile # autovehicule, ambarcaEiuni$.
,rinci*alele caracteristici de calitate6
(alitatea televizoarelor se apreciazA prin urmAtoarele grupe de caracteristici: tehnico&
funcEionale specifice imaginii Ci sunetului, gama dispozitivelor constructive menite sA lArgeascA
posibilitAEile de utilizare Fn condiEii de eficienEA, precum Ci cele referitoare la design# formA,
dimensiuni, culoare etc $
11
(aracteristicile de calitate ale imaginii sunt : definiEia, focalizarea, sensibilitatea limitA de
raportul semnal ! zgomot, fidelitatea, stabilitatea, contrastul Ci strAlucirea.
De-ini4ia imaginii este datA de capacitatea televizorului de a reda pe ecran imagini cu
elemente structurale formate din puncte Ci linii cDt mai fine, care sA asigure o bunA decelare a lor.
efiniEia este strDns legatA de focalizare, de miCcarea fluxului de electroni pe ecranul
luminiscent, astfel FncDt, prin bombardarea lui, sA provoace iluminarea numai a unui punct de pe
ecran Ci nu a unei suprafeEe mai mari.
efiniEia se exprimA prin numArul de linii ce pot fi observate pe ecran Fn centrul Ci la
periferia imaginii, pe o mirA de control. (u cDt numArul de linii este mai mare cu atDt aparatul are o
definiEie mai bunA. =imitele definiEiei variazA intre +:: Ci KK: de linii Ci se dA Fn valori diferite pe
orizontalA Ci pe verticalA, Fn centru, respectiv la margini. 6ceastA diferenEA se explicA prin caracterul
diferit al imaginii Fn cele douA direcEii: continuu Fn lungul liniilor Ci discret, perpendicular pe liniile
de explorare. /ineEea pe verticalA este mai mare cu K: de linii faEA de fineEea pe orizontalA, la
primele trei clase de calitate.
Sta5ilitatea limit de ra*ortul semnal7 zgomot este datA de nivelul minim al semnalului
de televiziune pentru a se obEine o imagine normalA, iar raportul semnal! zgomot sA aibe o anumitA
valoare # la 2: dL recepEia este inteligibilA $.
Fidelitatea constA Fn capacitatea aparatului de a reda cDt mai bine #fidel$ imaginea,
indiferent de modificArile semnalului de modulaEie.
Sta5ilitatea este datA de capacitatea televizorului de a menEine imaginea pe ecran la
oscilaEiile tensiunii de alimentare sau la variaEiile de temperaturA. 6ceastA caracteristicA afecteazA
frecvenEa cadrelor Ci dimensiunilor imaginii.
Contrastul i strlucirea #luminozitatea$ sunt caracteristici dependente una faEA de alta, de
aceea se Ci regleazA astfel. (ontrastul este apreciat pe mira de control, prin numArul de scAri de gri
distincte Fntre alb Ci negru #cu cDt numArul lor este mai mare cu atDt aparatul este mai bun$.
)trAlucirea #sau luminozitatea$ depinde de caracteristicile substanEei luminofare de pe ecran Ci de
focalizarea fasciculului de electroni.
Selectivitatea rece*torului de televiziune este asiguratA indirect prin mai mulEi parametri:
6tenuArile corespunzAtoare semnalelor purtAtoare video ale canalului adiacent superior Ci
purtAtoare sunet ale canalului adiacent inferior;
6tenuArile corespunzAtoare semnalelor perturbatoare depArtate de banda de trecere a canalului.
)e exprimA Fn decibeli
Distorsiunile rastrului se apreciazA prin mAsurarea deformArilor care pot apArea pe fiecare
laturA a unor pAtrate din mira de control.distorsiunile se apreciazA procentual Ci sunt admise la
maximum 1:U.
@n categoria caracteristicilor constructive care faciliteazA utilizarea televizoarelor sunt:
Telecomanda Ci distanEa de acEionare a acesteia #K&7m$
6fiCarea telecomenzilor Ci a timpului
12
Teletext
HumArul de funcEii ce pot fi comandate etc.
(u ocazia recepEionArii calitative ale loturilor de televizoare se fac verificAri Ci asupra aspectului
exterior , finisa4ului Ci culorii casetei etc., precum Ci asupra funcEionArii dispozitivelor de comandA.
$.$. ,rezentarea *roduselor alese
in gama sortimentalA de televizoare existentA pe piaEa romDneascA au fost selecEionate
pentru acest studiu televizoarele produse de firmele:)amsung, "anasonic, )onB, => Ci "hilips.
in analiza gamei sortimentale rezultA cA fiecare din firmele producAtoare oferA pe piaEa
romDneascA sortimente cu parametri tehnico&funcEionali Ci economici care variazA Fntre limite foarte
largi.
"entru a putea efectua un studiu al calitAEii televizoarelor, s&au ales sortimentele cu
caracteristici de calitate comparabile.Un prim criteriu de selecEionare a fost dimensiunea diagonalei
&& toate produsele care vor fi supuse analizei au aceeasi dimensiune a diagonalei : 72cm.6l doilea
criteriu a fost facilitAEile Ci accesoriile oferite de firmele producAtoare : telecomandA, teletext etc.
(=6)%/%(6GE6 )*GT%-EHTU=U% E TE=E0%<*6GE
"rincipalele criterii de clasificare sunt :
0aloarea principalelor caracteristici de calitate :
clasa % #superioarA$
clasa a %% &a # medie$
clasa a %%% &a # populare $
clasa a %0 &a # portabile$
Televizoarele de clasa % sunt prevVzute obligatoriu cu:
&sincronizare automatV a cadrelor
&bornV de telecomandV
&bornV pentru magnetofon
&regla4 de frecvenEV 4oasV a tubului
&regla4 de registru de ton.
efiniEia imaginii are valori de K::&KK: linii Fn centru, pe verticalV, Fn cazul celor de clasa a
%0&a, definiEia este de +:: linii.
imensiunea diagonalei tubului cinescopic :
cu diagonala mic # sub +1 cm $ ;
cu diagonala medie # intre ?7 Ci K2 cm $;
cu diagonala mare # intre 3: si 2K cm $.
1+
"entru utilizAri speciale existA Ci televizoare in miniaturA, cu diagonala ecranului de cDEiva
centimetri,precum Ci televizoare cu ecrane mai mari sau cu proiectoare video.
/orma de prezentare a casetei Ci a modului de dispunere a comenzii faEa de tubul cinescop :
cu casetA asimetricA la care comenzile sunt dispuse pe partea dreaptA a
tubului;
cu casetA simetricA la care comenzile sunt aCezate pe partea dreaptA a
difuzorului , in stDnga tubului;
cu caseta la care comenzile Ci difuzorul sunt aCezate sub tubul cinescopic.
)tandardul pe baza cAruia se transmite imaginea :
-ono, bi Ci multisistem # "6=, )E(6- si HT)( $
"e piaEa romDneascA au pAtruns firme mai mici sau mai mari, care concurA prin varietatea
tipurilor de televizoare din ce Fn ce mai performante, prin functiile pe care le Fndeplinesc, prin
opEiunile pe care le oferA beneficiarilor, prin elementul de noutate pe care&l deEin etc.
Descrierea Produselor
"rodusul de referinEA este televizorul produs de firma )*H5 -odelul I022)E1:.
@ntDi vom prezenta televizoare fiecare Fn parte cu tot cu caracteristicele tehnice iar dupa
aceasta mica prezentare a fiecArui produs Fn parte le vom analiza toate caracteristicele acestor cinci
produse.
1?
SO! Modelul "#$%S&'(
Ta5el r.' 8 Caracteristici te0nice ale televizorului SO! Modelul "#$%S&'(
imensiunea ecranului #cm$ 72 cm
Tip ecran Ecran plat PE>6W de 22J
Teletext da
Hr. programe 1::
)istem audio )tereo
Telecomanda da
/ront 60 da
Hr.difuzoare incorporate 2
"utere muzicala #P$ 2 x 22 P
)istem receptie HT)( +.K9!?.?+ %ntrare video! "6=!
)ecam
(onectori Qac' casti mm +.K ! %esire audio G(6 1x
60 frontala! )cart %ntrare!iesire 60
%ntrare G>L! )cart 2 %ntrare!iesire 60
%ntrare )&0ideo
(uloare 6rgintiu
imensiuni 3?.K x 2:.2 x 72 cm
>reutate ?K 'g
(onsum energetic #P$ 7K
)isteme audio L!>, !I, R, %, =, H%(6-, <0E%
istorsiunile sunetului 7
1K
,AASO+C Modelul T9$%,M'
Ta5el r.$ 8 Caracteristici te0nice ale televizorului ,AASO+C Modelul T9$%,M'

imensiunea ecranului #cm$ 72 cm
Tip ecran perfect plat! tip .uintrix /
Teletext da
Hr. programe 1::
)istem audio )tereo
Telecomanda da
/ront 60 da
Hr.difuzoare incorporate 2
"utere muzicala #P$ ?:P
)istem receptie "6= L!>! !I! )E(6- L!>! !I! "6=
%! )E(6- =!=M ! "6= 3: 60! 60&HT)(
(onectori 2 60 Euroscart G>L! G(6 audio! mufa
pentru casti
(uloare 6rgintiu
79.1 x K+.1 x K9.? cm 79.1 x K+.1 x K9.? cm
>reutate K: 'g
(onsum energetic #P$ 92
)isteme audio L!>, !I, R, %, =, H%(6-, <0E%
istorsiunile sunetului 2
13
23 Modelul $%F)::;9
Ta5el r./ 8 Caracteristici te0nice ale televizorului 23 Modelul $%F)::;9
im
ensiunea ecranului #cm$
72 cm
Tip ecran "erfect "lat
Teletext da
Hr. programe 1::
)istem audio )tereo, Turbo )ound
Telecomanda da
/ront 60 da
Hr.difuzoare incorporate 2
"utere muzicala #P$ 1: P x 2
)istem receptie "6=&L!>, !I, l, )ecam, HT)( 60,
HT)( G/
(onectori 2 x )(6GT 60 %H, 1 N 60
(uloare 6rgintiu
imensiuni 3?.K x 2:.2 x 72 cm
>reutate +9 Ig
(onsum energetic #P$ 22
)isteme audio L!>, !I, R, %, =, H%(6-
istorsiunile sunetului 9
17
,1+2+,S Modelul $%,T:<(=
Ta5el r.< 8 Caracteristici te0nice ale televizorului ,1+2+,S Modelul $%,T:<(=
imensiunea ecranului #cm$ 72 cm
Tip ecran Geal/lat
Teletext da
Hr. programe 1::
)istem audio )tereo
Telecomanda da
/ront 60 da
Hr.difuzoare incorporate 2
"utere muzicala #P$ 1: P x 2
)istem receptie )istem T0 "6= L!>! "6= !I! "6= %!
)E(6- L!>! )E(6- !I! )E(6- =!=
(onectori 2 mufe )(6GT! %ntrare!%esire
(0L)!G>L! )&video in
(uloare 6rgintiu
imensiuni 7:.2 x K2.7 x K:.1 cm
>reutate ?2 'g
(onsum energetic #P$ 97
)isteme audio L!>, !I, R, %, =, H%(6-
istorsiunile sunetului 1:
19
SAMSU3 Modelul $%M(><
Ta5el r.: ? Caracteristici te0nice ale televizorului SAMSU3 Modelul $%M(><
imensiunea ecranului #cm$ 72 cm
Tip ecran plat
Teletext da
Hr. "rograme 1::
)istem audio Hicam )tereo
Telecomanda da
/ront 60 da
Hr.difuzoare incorporate 2
"utere muzicala #P$ 2 x 1: P
)istem receptie "6=!)E(6- ; L!>! !I! % ! HT)( 60!
UR/!0R/
(onectori %esire casti! %ntrare G(6 6!0! 2 Euro
)cart! %ntrare )&0ideo! %ntrare G/
(uloare 6rgintiu
imensiuni 7+. :x K7.K x ?9.K cm
>reutate ?3 'g
(onsum energetic #P$ 2:
)isteme audio L!>, !I, R, %, =, H%(6-
istorsiunile sunetului 1:
$./. Alegerea *rodusului etalon
6legerea televizorului )*H5 -odelul I022)E1: a fost facutA deoarece grupul )onB este
liderul mondial Fn electronice Ci aceastA corporaEie are ca ideal atingerea perfecEiunii iar ca raport
calitate&preE )onB oferA cea mai bunA calitate Ci fiabilitate la un preE accesibil.
12
Ca*itolul +++
,rezentarea caracterului general al *rodusului
/.' ,rincil*alele caracteristici de calitate ale televizorului SO! Modelul
"#$%S&'(
"rincipalele caracteristici ale produsului ales sunt urmAtoarele:
De-ini4ia imaginii este datA de capacitatea televizorului de a reda pe ecran imagini cu
elemente structurale formate din puncte Ci linii cDt mai fine, care sA asigure o bunA decelare a lor.
efiniEia este strDns legatA de focalizare, de miCcarea fluxului de electroni pe ecranul
luminiscent, astfel FncDt, prin bombardarea lui, sA provoace iluminarea numai a unui punct de pe
ecran Ci nu a unei suprafeEe mai mari.
efiniEia se exprimA prin numArul de linii ce pot fi observate pe ecran Fn centrul Ci la
periferia imaginii, pe o mirA de control. (u cDt numArul de linii este mai mare cu atDt aparatul are o
definiEie mai bunA. =imitele definiEiei variazA intre +:: Ci KK: de linii Ci se dA Fn valori diferite pe
orizontalA Ci pe verticalA, Fn centru, respectiv la margini. 6ceastA diferenEA se explicA prin caracterul
diferit al imaginii Fn cele douA direcEii: continuu Fn lungul liniilor Ci discret, perpendicular pe liniile
de explorare. /ineEea pe verticalA este mai mare cu K: de linii faEA de fineEea pe orizontalA, la
primele trei clase de calitate.
Sta5ilitatea limit de ra*ortul semnal7 zgomot este datA de nivelul minim al semnalului
de televiziune pentru a se obEine o imagine normalA, iar raportul semnal! zgomot sA aibe o anumitA
valoare # la 2: dL recepEia este inteligibilA $.
Fidelitatea constA Fn capacitatea aparatului de a reda cDt mai bine #fidel$ imaginea,
indiferent de modificArile semnalului de modulaEie.
Sta5ilitatea este datA de capacitatea televizorului de a menEine imaginea pe ecran la
oscilaEiile tensiunii de alimentare sau la variaEiile de temperaturA. 6ceastA caracteristicA afecteazA
frecvenEa cadrelor Ci dimensiunilor imaginii.
Contrastul i strlucirea #luminozitatea$ sunt caracteristici dependente una faEA de alta, de
aceea se Ci regleazA astfel. (ontrastul este apreciat pe mira de control, prin numArul de scAri de gri
distincte Fntre alb Ci negru #cu cDt numArul lor este mai mare cu atDt aparatul este mai bun$.
)trAlucirea #sau luminozitatea$ depinde de caracteristicile substanEei luminofare de pe ecran Ci de
focalizarea fasciculului de electroni.
Selectivitatea rece*torului de televiziune este asiguratA indirect prin mai mulEi parametri:
6tenuArile corespunzAtoare semnalelor purtAtoare video ale canalului adiacent superior Ci
purtAtoare sunet ale canalului adiacent inferior;
6tenuArile corespunzAtoare semnalelor perturbatoare depArtate de banda de trecere a canalului.
)e exprimA Fn decibeli
2:
Distorsiunile rastrului se apreciazA prin mAsurarea deformArilor care pot apArea pe fiecare
laturA a unor pAtrate din mira de control.distorsiunile se apreciazA procentual Ci sunt admise la
maximum 1:U.
@n categoria caracteristicilor constructive care faciliteazA utilizarea televizoarelor sunt:
Telecomanda Ci distanEa de acEionare a acesteia #K&7m$
6fiCarea telecomenzilor Ci a timpului
Teletext
HumArul de funcEii ce pot fi comandate etc.
/.$ Clasi-icarea caracteristicilor de calitate6
(aracteristici tehnico&funcEionali :
)oluEia constructivA, care evolueazA Fn timp
(aracteristici funcEionale
Hatura Ci structura materialelor
>abaritul ; reducerea lui FnseamnA atDt consum mai mic de materiale,
energie, dar Ci comditate An manevrabilitate
"recizia Ci siguranEa Fn exploatare date de fiablitate, disponibilitate,
metenabilitate etc
"ropietAEile fizico&chimice ale produsului, mAsurabile:
&direct: densitate, grad de durabilitate la apA, conEinutul procentual de
metal dintr&un minereu, conEinutul nutritiv Fntr&un produs alimentar etc
&indirecte: calitatea unei acoperiri galvanice prin grosimea stratului,
puterea uni motor
&comparabile cu o monstrA etalon luatA Fn mod obietiv
(aracteristicile tehnologice se referA la posibilitAEile de execuEie Fntr&
un sistem tehnologic dat
upA enumerarea caracteristicilor tehnico&funcEionali generali acum vom prezenta pe cei
specifici produsului ales:
imensiunea ecranului
Tip ecran
Tensinea de alimentare
imensiunea produsului
>reutate
HumAr de programe
(onectori
)istem receptie
HumAr de difuzoare incorporate
)istem audio
21
,rodus
Dimensiunea
ecranului
Ti* &cran
Tensiunea de
alimentare
Dimensinea
*rodusului
3reutate
umr de
*rograme
Conectori
Sistem de
rece*4ie
umr de
di-uzoare
incor*orate
Sistem audio
SO!
Modelul
"#$%S&'(
72 cm
Ecran plat
PE>6W de
22J
22: 0
3?.K x 2:.2 x
72 cm
?K.9 'g 1::
Qac' casti mm
+.K ! %esire
audio G(6 1x
60 frontala!
)cart
%ntrare!iesire
60 %ntrare
G>L! )cart 2
%ntrare!iesire
60 %ntrare )&
0ideo
HT)(
+.K9!?.?+
%ntrare video!
"6=! )ecam
2 )tereo
,AASO+C
T9$%,M'
72 cm
perfect plat! tip
.uintrix /
22: 0
79.1 x K+.1 x
K9.? cm
K: 'g 1::
"6= L!>! !I!
)E(6- L!>!
!I! "6= %!
)E(6- =!=M !
"6= 3: 60!
60&HT)(
"6= L!>! !I!
)E(6- L!>!
!I! "6= %!
)E(6- =!=M !
"6= 3: 60!
60&HT)(
2 )tero
23 $%F)::;9
72 cm "erfect "lat 22: 0
3?.K x 2:.2 x
72 cm
+9 Ig 1::
2 x )(6GT 60
%H, 1 N 60
"6=&L!>, !I,
l, )ecam,
HT)( 60,
2
)tereo, Turbo
)ound
,1+2+,S
$%,T:<(=
72 cm Geal/lat 22: 0
7:.2 x K2.7 x
K:.1 cm
?2 'g 1::
2 mufe
)(6GT!
%ntrare!%esire
(0L)!G>L! )&
video in
)istem T0 "6=
L!>! "6= !I!
"6= %!
2 )tereo
SAMSU3
$%M(><
72 cm "lat 22: 0
7+. :x K7.K x
?9.K cm
?+.K 'g 1::
%esire casti!
%ntrare G(6
6!0! 2 Euro
)cart! %ntrare )&
0ideo! %ntrare
G/
"6=!)E(6- &
L!>! !I! % !
HT)( 60!
UR/!0R/
2 Hicam )tereo
Ta5el r.> 8 Caracteristici te0nico8-unc4ionali a celor cinci *roduse alese
22
(aracteristici economici:
Gandamente
%ndicatori tehnico&economici de consum, utilizare #intesivA!extensivA$
>rad de automatizare!cibernetizare
(heltuili de exploatare #consum specifice incluse sau pe care le
determinA$, de FntreEinere #reparaEii, piese de consum$
upA enumerarea caracteristicilor economici generali acum vom prezenta pe cei specifici
produsului ales:
(onsum
(aracteristici psihosenzoriale Ci estetice:
au o valoare subiectivA ridicatA, avDnd o importanEA mai mare pentru
bunurile de consum: aspect exterior, finisare, eleganEA, concordanEA cu
moda, confortul pe care Fl asigurA la utilizare etc
upA enumerarea caracteristicilor psihosenzoriale Ci estetice generale acum vom prezenta pe
cei specifici produsului ales:
culoare
design&ul
(aracteristici ergonomice Ci de protecEia consumatorului:
=egate de valoare de FntrebuinEare!utilitate aproduselor referindu&se la
efectele asupra mediului ambinat, siguranEei, sAnAtAEii fizice Ci psihice
ale omului
upA enumerarea caracteristicilor ergonomice Ci de protecEia consumatorului generale acum
vom prezenta pe cei specifici produsului ales:
(omoditate Fn utilitate
-anevrabilitate
"ericol de electrocutare
(aracteristici ecologici:
Hivelul de zgomot
2+
/./ Clasi-icarea caracteristicilor de calitate @n -unc4ie de sensul @n care valoarea
acestora determin nivelul calit4ii6
(aracteristici direct proporEionale cu calitatea:
iagonala ecranului
"rogramele memorate
"uterea audio
(aracteristici invers proporEionale cu calitatea:
"uterea consumatV #P!h$
istorsiunile Fn calitatea sunetului
>reutate
2?
Ca*itolul +#
Analiza com*arativ -olosind metoda QFD
"e baza de sonda4 prin chestionar au fost stabilite cerintele clientilor cu privire la televizioarele de
pe pia a romDneascA.
Cerinte6
a$ imensiunea ecranului
b$ ifuzoare de calitate a televizorului
c$ >reutate micA a produsului
d$ (onsum mic de energie
e$ HumAr de programe foarte multeprograme
=uand in considerare aceste informatii, echipa ./ a stabilit caracteristicile de calitate care acopera
aceste cerinte.
Caracteristici6
1. imensiunea ecranului.#1&1:$
2. ecibeli.#1&1:$
+. >reutate.#1&1:$
?. (onsum energie.#1&1:$
K. Hr programe.#1&1:$
2K
(aracteristici
(erinte
(
1
(
2
(
+
(
?
(
K
"onder
ea
cerint.
)
6
)
L
)
(
)
imb.
imensiunea
ecranului

K K K K K
ecibeli ? K ? + K
>reutate

+ + 2 + +
(onsum energie ? K ? + K
Hr.programe + K K K K
)
6
1: 2 7 1: 1:
)
L
1: 9 3 9 1:
)
(
1: 3 9 7 1:
)
imb.
1: 2 9 1: 1:

%n matricea corelatiilor ce formeaza acoperisul casei a fost trecuta corelatia dintre
caracteristicile de calitate. >radul de acoperire al cerintelor prin caracteristici a fost evaluat in
centrul diagramei prin urmatorul sistem:
& acoperire puternica
& acoperire slaba
& acoperire posibila
>radul de acoperire al cerintelor prin televizorului marca )onB a fost supus spre analiza clientilor
prin chestionar. Gezultatele au fost trecute in matricea satisfactiei clientilor # puncte de la 1 la K $, 1
punct pentru nemultumiti si K pentru foarte multumiti.
23
%n acelasi chestionar au fost evaluate in scopul compararii si produsele celor 2 principali
concurenti: "anasonic si =>. Gezultatele au fost de asemenea trecute in matricea satisfactiei
clientilor.
Ca*itolul #
Concluzii
in diagrama se observa ca produsul firmei 6, )onB a obtinut puncta4e egale sau chiar mai
mari pentru cerintele 1, 2, ? si K, iar in cazul cerintei + a fost obtinut un rezultat egal , de unde
rezulta necesitatea imbunatatirii caracteristicii ce acopera aceasta cerinta, respectiv greutatea
produsului aflat in cauza.
"rin urmare televizorul firmei )onB este cel mai bun calitativ si cel mai apreciat de catre clienti.
27