1812.

DISPARITIA A'IARII ARMATE

(
Cu siplanti ci perm gali caEpda
din Rusia e*e cea md *ilucile,
cea mai
Fea,
cea Eai glolioasn difl
citc pomenette
jstoda
veche
$
mo-
dcrd ,
NarohoB
Edificiul creat de Napoleon prezirti
9i
frsud.
Tarul
Ale-
xaDdru, veziod ci promisiunile ficutc la Tilsit
ti
Edut itr le-
gdruri cu Imferiul Oloman nu siDl re\pectal(. r(i modrfice
aritudinea fali dc Anglia. La 3i drcembric l8l0 de'chide por-
tulile rusesti vaselor amelicane care vin incarcate cu mirfuri
eqlezesti.'Iq 1811,
larul
ridici tariful vamal pentru piodusele
franceze. Napoleon protesteazi. Alexandru if,vocn dificultSli
economice. Chestiuf,ea polof,i constituic irriii utr motiv de
discordie. NxpoleoD mili.e ducalul Va$ovici cu provincii
luate Imperiului austriac. Alexatrdru d fi dorit realizarea utrui
regat polotr sub stepinirca lui.
Io anul I8ll 5e incearci reglcmenlarea problemelor liti-
gioase pe calc diplomatici. Nu se ajunge la sici ua rczultat.
Sistmul contiDental era ameninlat. Ca sE-i asigue viabili-
tatea, Napoleon Du are dc(it o rclutie: rizboiul. Sau se re-
nunte la sistemul continetrral, Criza ecooomic; din Fratrfa,
cu roare ci Du ia proportii catasuofaler il derermiDi pe Napo-
leon sa recugi Ia solulionarea problemelor ecotromice pe
calea armelor. Rusia incheie pacea cu Turcia
-
uatatul de la
Bucure;ti din 28 mai l8l2
-;i
ci$tigi de partea ei Suedia.
Napolcotr reu;efte sn obtiM sprijitr in bani
ti
oametri. Prusia
182
furnizeazd 20.000 de oameni
(corpul York), Austria 18.000
rub Schwtrzetrbcrg. Statele Unite declari rizboi Angliei la
l8 iunie 1812.
Din atrul l81l Napoleon itrcepe prepdatirele
Petrt.u
u
cventual cotr6ict cu Ruaia. Pe mdsui c eforturile diplomatice
ilc desfatoar, farj rezultaie, cre:tc
$iia
lLi pcnlru a-celerilea
Ircqilirilor mililrre. Nu
(rede
iD r;zboi. SPcr) ci o dali cu
iunienrrar.u uoo! forle impunsloare, Atexandru va cddea la
'So"ania
retine 300.000 de oameni de ciit;. Succesele lui
Suchit sinr incuraiaroare. Ca .: alace Rusia ii lrebuic o srmata
dubla. Dace oDeraljilc incep, ta fi un r;zboi olensiv. ConJiliilc
dc aorovLioDire, irarea drumuilor Ia est de Niemeu impuD
cresiea unor coavoaie mobile de aproviziomre a almslei. Ca si
orcanirezi asemenea armald, folmite din elcmeole aduMte ditr
h;te colorile Europei, trcbuie o munca eoorme' paralel cu
!ctivitatea djDlomatice si rezolvarea
problemelor de polirica
intcrnr. Tale;iul siu rle organizator, capaciElea exceplio_
nrld de a mutrci iotr-u rim care pe aldl l-ar fr descuaiat,
ti lnqiduie lui Naoolcon ca limp de utr an de zile sE creeze
ri ra-orsadzezc o masa imporEnt, de 650000 de oamed.
Cifrl uuica io isrorie
pio:
la 1812. Dar ou de natui s: su-
Drinda. Ia 1807 ridicaie 600.000 de oamcni, ca sa poat6 avea
!c
tcatrul de operalii 200.000, si poat; prezcnta
Pe
cimpul de
bAraie 80.000 |
Armata dir I8I2 cste organizati in corpui, unele dilue
Glc imeDse. Davoul, commdaDtul
primului corp, uc
PesE
I0O.OOO de oametri itr subordine. De altfel lui ii increditrJeazi
NrDoleotr aDdrarea Vistulei iD cazlrl uei ofcD)ive ruse,
Ouilinot commda corpul 2,40.000 de oamed, Ney
corpul 3, aproape 50.000 de oameoi,
priniul Eugeniu corpul
a .tc.
Mare$alii Mortjer, Lefebwe
ri
Bessiires comaodi Gdda.
Dltr.ceaita dmale de 650.000,
pcste 150.000 dc oameni erau
repatizad iatre Oder qi Elba
-
corpul 9, sub coaadda lui
Victor
-
$i
Elba
ti
RiD, sub commda lui Augereau. FortireFle
erau prevezfie @ gamizoatrej iar coasta nordici a EurolEi o
Eupe de rezerve pentu a respinge o eventuala debarcde en-
gkze
sau suedezd.
Armata opeBtivi era formatd ditr 270.000 de frecezi,
15.000 rrupe stline ltr solda FraaleiJ 170.000 Eupe fumizate
de Codederaia europeaalL, iar 60.000 coDsrituiau corpuite
austiac
Si
prusac.
Jumatate
din armala o ctre Napoleotr
woia se auce Rusia era forEard diD sEaini, cea mi m*e pute
dispuse sd fugi, se Eedeze, se se intoarca impoEiva Frmtei.
Alexmclru opuea iD apropierea frontiqei 200.000 de
oameDi.
Napoleon spera sE in@apd campaDia la sfi4irul primdverii,
aDolimp poEivit penm a gesi din beltug m ce hiAai caij.
In qlai woia se ajuDgl pe
Nimen.
In faga acesror pregetiri se poare spuDe, ca Thiers, cA acesl
rezboi este aesibuit?
Judecat
priu rezulEte da, dtr. . .
Problemeie de cofiddaEent : Napoleotr
$rie
cd amata
rusi e divizatd iD douh mase: uu, sub comaDda lui Bdclay de
Tolly, la VilM, alu, sub Bagration, ta Miosk. Primul nd s-a
afmat Diciodard. Bagratio! este foafte valoros, dd faphl ce
nu existe o uitale de acliue, un coEaDdmot uDic,@trsrituie
utr itrdiciu de mue slebiciuDe penuu amara rusi, lD ciuda
deosbitei valod pe cre o manifesd omul de Eupi.
Din toate puDcele de vedere raporrul de forle esre favo-
rabil lui Napoleon. Rdzboiul poate
fi considerar nesabuit djn
ratiutri uatre. Riscurjle intimidqze
pe
cei @re !u iDdreznesc.
Cift Du indriaette, nu ci$rigE.
$i
daca iese vicorios, ou-i
siEt deschise iovitrgltorului ceile spre India? Asia, eilgetica
Asie despre cde bereu iqi milteSre, constituirea unui imperiu
iEens, lngeDuchtrea Aagliei ! Dir 1811 cere lucreri daspre
Rusia. Dt
ti
iDfordarii d;spre OrieDrul Miitociu
;i
drumuiile
spre ladia.
184
La 9 mai) Napoleoo, iDs(tjr de Maria Luizs. DErisesle
Peisul..O hahA h Maienta. SiDr prjmiti de rcgeli ivtrteir_
Dcrgulu, apoi prjn Wiirzburg, Bayreurh,
plauin
uaverseazd
Udmanu ca sI ajuDga, in 16 maj seila. la Drcsda, capjtala
rcgatului saxoD. Pe druD, lumea atetrqtr sdJ vade.'Cuiiozi_
lste itrvitrge ua,. La Dresda, un nor dl priDcjpi vin sI face
curte
-impimrului.
ImpdraEl Ausrrjei ioseyte a doua zi.
Acolade, plimtari ia-.bril. NapoleoD cedeaze pasul socrilo,
njrt cde-i too'orI. Militdii siDl ftimisi iD gamj2oani, lnclusiv
Muat, regele cumnarj
ii Jdrome resele fiale. Receotii oeste
tacapFi. Cadoui (apabile
sa iDdulieasc, pe marn! sozcra,
u erbor geDealogic
slabilir cu obisouira airibie nemteasci.
cE cile rezulra ce slramosii lui NaDoleoD au domnit ii Evui
E.diu la Trevis-
_ .Regele
lr6iei sosesre
J
el Ia Dresda utrde primefle asigu-
ffi iL'.Hi:'""',:",:T,T,:,l'[iL,?.i,f
+,ifi l,,1l,TL"*T:;
Cont[U. Problema polotr,, care il
jf,comodeui
pe NapoleoD
PclEu
cd
.poarc
compromite aliarga franco-iustrial:tr, ii
rgEc atilfia. Cuierji djn toare colFrile impoiu]ui, agLio_
llDlu msror commdaDti ai imeDsei mate rcsesc zilnii. Ce
mfoate rezolva ziuar ciDd uebuie se apare in roadi majesErea
tl lutoper supuse, srudiu e, djoeazi ordjDe. resDutrde rtrturor
l! tibpul- Doptji. La 28 mi pdrise$re Drsda.'Milja-Luiza,
b hcriEi,- esre sGruita si m;dge la
praga
s, petreace vu;
lc-olo!
ti
incoDiurata de ai sai,- sa supriite niai ugor des-
D&tirca.
NsDoleoD aDute ci va m.rqe L V,'6wi, n" f.n,
-,i-
E"il:1".,'i,",'#',r$"xd1*:"$*JT:i""jl,?:rtl*f
'l:
Ep cc NapoleoD ar dori s-o vad, in
tiiutl militar6.
,
Dc la.l iuie, mata euoFeaol de'sub comanda lui Napo-
Fa.!c
lndreapte spre Niemen. Arjpa stitrge, sub comaida
Hiii'i,):r'h\.Ti,8,",:;
:Iflis:i.:",'&'.ll-:
;'.
p,,,1!*;,i
toral 300.000 de omeoi. lnainteaza in direclia Kovao-Vilna,
unde se afla corpul prin(ipal al ilmatei ruse. ID centru. doua
corpuri, sub comaEda Iui Eugetriu, vor merge sPre Augustova
iar aripa stioge, sub
J6rdme,
:pre Grodoo. De fapt
kf,6me
trebuie se a$tepre pina ce Napolron ajunge pe Niemen. ID caz
ca rulii se.oricentrcazA la Grodno, aluoci toate armau fran-
cezi s( va abak spre 5tinga
)i
va ataca dir flm(. I'lanul
(sle
deasupm o.icirer critici. Napoleo!, neintimpinind nici o
rezistenle, ordoni la 24 iunie trecerea Niemenului.
(
Soldali ! Cel de-al doilea razboi al Poloniei a iaceput. D
Si
este primit io urale, eotuziasmul este la culde, recru,ii
viseaze lawi, lincierii poloaezi din gatdl bnveee moartea
raversind Wilia ieot.
Trei observatii: l. Napoleon intenliou si aiuaga pe
Niemen in mai. Fluviul este Eecut la sfirqitul Iui iunie. O
iDtirzierc de doui lunL pticiruit;, cum sublidazi Ma{ in
Slinta
fmilie,
de speculaliile muilor negustori francezi.
Anul 181 I fusese secetos. Aceqtia sbcase.a grhele, provocind o
crizi care ameninti sd ia propo4ii. Pentru a preveai ridicarea
muncitorilor iflfodetali, NapoleoD iti intirzie plecuea din
Pilis, studiazd
$i
remediazi prin ordine severe situalia deatr.
Deci d6ui luni oierdute !
2. De cind a Ltrat in riodurile marilor familii domitoare,
Napoleon, refractu (spte scandalul vechii nobilimi) la ches-
riunilc de ericheLi) iocepe se-i aorde importmd. Le tacepe
plac foyrilor ,, care sint in sfirfil inchtali c;L pot asisla pe
impdrat, incepind de la schimbaul ismeoelor etc.
Eticheta gi sentimetrtul de cle il ddermiod s6 n@easce
pe Eugeniu
$i Jerode,
uul de 31, ceHlalt de 28 de aBi, iD
frutea unor mai armate. Eugeniu demoos8ase ctr e u stra-
teg
$i
tacticiaD de miiloc.
J6r6me
i$i flcca peoru pri@ datd
apuifia pe u veriGbil kam de operapii. Neaviod geniul
fratelui stru mai mde, i se impuea o indeluogattr uc@icie
pentru a deprinde taircle meseriei.
186
3, Iaue Vistula si Niemetr, marea armati lasi in urml
rproximativ 60.000 de bolnavi. Sd aoucipem
ti
sa il se iDgiduie
o comptralie sugestivA dace nu
Si
prelioa\i.
O armau e.re ca
un ghem de sfoue; pe mesur, ce se de:fi)oare, ghemul .cade
ti
remine firul subtrrc, cile 5e poare rupc oriude. Din 400.000
d oaretri, cili trec NieEenul, 240.000 rimin intre aceasti api
ti
Niprur 160.000 uec de Smolensk; ditrtre aceqtia, 40.000
rllmin intre Smoleak si Moiajsk. O di\per<are normju penuu
o asigura reuagerea spre Polooia. La bjtiua de la Moscova
NapoJeon avea cel mult 120.000 de oameni I
La paFu zile de la recerca NicmeDului, Napoleon intr,i
ln Vilu, capitata Lituaniei. uDde esre aclamar. Barclay se
rctrage insi din calea inamicului, arzind rotul in cale. Manevra
lmpotriva lui Barclay e$ueazi. Cel mai important corp al
lrEatei ruse nu omai ce nu poare fi infrint, dar nu poate fi
rtacar. RrmiDe dmara lui Bagraiion. Murar. Ney;i Oudinor
li urmdresc pe
Barclav. Davour. ru o
pane
diri irupele lui
Eugeniu, se ibate spri dr.upL", pentru iJ suprinde'pe Ba-
gration din flasc) itr rimp ce
Ji.6me
il alace din faF. Davour
acrioneazd cu toate energia dil nu are la indemioa suficieDre
trupe ca si poatl inainta cu cea mai mare vitezi spre Minsk,
pcEtru a taia retragerea lui BagrarioD, De aceea el se depla-
acaztr cu prudeote,
atteptiod ca
Jdr6me,
cu cei 75.000 de omeLi
ri stri, si-l atace pe pridtul rus. Manevra era idel{. Napoleon
li
Davout insu)i se a)rephu ca uu din trmatele rusasa fie
dis@si iD citeva zile. I6r6me lrece inse Niemcnul abia in 5
lulic. Davout, inferior numeric, nu rcare hazardr un atac
lzolat care ar fi dus la pierderea celo;24.000 de oameni citi
G aflau sub ordinele iale. Basation reuserre 56 opereze
llnigtit retragerea trupelor sale.
-
Napoleod se iEfu.ie, ii saie lui
J6r6me
ci tr-ar fi purut
nanevra mai reu decit a ldcut-o, cA a negliiat cele-lnai ele-
ncEttre oolihi ale arrei militare.
Jdr6mer
de bue cedinle.
dcpuse* toate efortuile ca se iDdeplinersca ordhele frateiui
sau. Lipsa de experjenla, c:ldura
ri
slarea proaslS a drumujlor
care iE;remau inaintarea, faptul !a
qeful s:u de slil-maior
nu era un strateg de pilmi miDe, toate acestea au contribuit
lB e)erul maEevrei proiectat, de Napolcon.
ID tiBp ce imparalul N restul lrupelor iffepea execularea
unui martcare sn ingeduie su.prhderea lui Barclay de Tolly
5Dre Vitcbrk, Davoul.i Jir6me,
mergiod imre Minsk
:i
Mohilev
puteau incd se alrce !u succes corpul lui Ba$atioE. Cei doi
ie inteleq si
incep manevra. Napolcon iosd, ca se_l pcdepseasc;
oe ler6me il trece sub comanda lui Daroul. Dacd o asemeoea
in:"ua ar 6 fost luari la inceputul campaniei ea ar fi fost
Darural5, explicabila. In acesr m6mcnt in.5, ea esle coo'jderat,
de Jer6me.a
o insulta. In coDseciDla el iti pfu5'ette armata.
se retmge a;teptitrd Doile dispozitii ale imperatului iE legiua
cu nenoana lui. Skeduintele lui Da\oul DuJ delerdioa'e-!j
;i;l;;;;;i. ti"
"ou'-ro.rr,
.r. ratatd. Davour
.e
ho-
rarane siatace spre Mohilev. Dar Bagralion, a\ind Ia di'po-
zilia sa un spariu de manevra foarle ld8, scepal de prc{unca
exercirata d; irupele francezc, ac(epl4 lupla de avangarda
io 2J iulie !i \i
r;trage corpul spre SmoJensk, unde il allepta
Barclay. Io urmr unor vii disculii,
ldul
hotarS$te si ud6ce
toate rupelc sub coDducerea lui Barclay. Napoleon incearcE
si maneEeze ditr nou peatru a-l detcrmila pe acesta se pd_
meascE luDta,
La 26'iulic, la Osrovoo, au loc luple violetrte. Va priBi
gcDeralul rus lupu? In 27 Napoleon sosegte, eMmiDeazl
poziliile, iar
jn
28,
(ind
spera se dea lupta decj:ivd, Vitebskul
esre in flicid. iar amara rusi niciiqi.
lncb o daii inamicul !eu9e9te s! evite o lupte hoteritoare'
pe care Napoleon o dorea
(u
toald ardoarea, peDlru cI o ase-
menea lunre ar 6 decis soafia camDuiei.
Concepe uo nou plaD, (are
avaa drepl scop surPrinderea
iotregii aimate ruse Ia Smolensk. Davout, prinlr-un mil$
de flanc trebuia si cadi id spatele iDamicului.
La 14 august, la Knstroie, Neverovski opregte avangarda
francezi, mult supeioara forielor sale. Pierde o treiee di,
cfectiv, dar salveari Smolenskul. FiIi rezistetrla lui disperati,
oraiul ar 6 cazut in mina lui Ncy;i -\lu.at.
l5 auBu.t, ziua
lmperatului, zi de odihnr, de raliere a forlelor. Bagrxlion
ocuDd Sdoleo<kul, dore.te o b;tilie sub zidurle ace\lui ora).
In t6 ruer.r au loc
niimele
ciocoiri. Cei doi advcr.ari r.i
og*ir""'poritiit" in iederea infruntirii de a doua zi. letie
orile to-il, in dimitreala zilei de 17, Napoleon di semnalul
de atac. Rusii rczisti eroic aEerilor dczlialuite cfcctuare de
corpurile lui Ney, Da!our
)i
Poniaros.ki llntr sedra, maha-
lalele au I'ost cucerile. Frrnc(7ir n-au pulut ucce de zidurile
ora$ului. Davout primqte misiunca si atace a doua zi
9i
si
ntrrilndi in oras- Pcstc I00 de tuDri bombardeazi ora(ul.
fi*i'l;; ;;;r;;
-,ri.
pi"'a"r; trupelor rusc)ri Barclay de
Tollv .e hotarasLe sa 5e rerrasi.
_I'otuL
e,l3 aruncat io aer.
ln Ib, oamcnii lui Darout inrriu ;n1t-s s12. purriu.
Nev urmrrcslc armata ru\a 5i in 19, li Valutina, in urma
unor hipte in caie Gudin, uoul dioue cci mai butri divizionari,
loi
gdse;re moartea, armata ruse reulette se \c reragr.
Junol,
lrclnav, nu reu$elte si opereze o mancvri de incelcuire, ctre
8r fi dus la di5riligcrea unei putertrice coloioe ruse. PicrJeril<
rlnr 6ele dc o oarte.i de alta: 12.000 de oameni.
Iice o daLi, manevra de inviluire a uupelor rusesli
asueaze.
'
Cawe: cildurr exce(i!d; Ljp'a unor cdi de comuoica(iei
faptul ca rusii ard lolul iD calia lor, ridica probleme foarte
dihcile
pcnm aproviziooarea armatci: oamenii se imbolni-
vcsc, dezerreazi; etapele de mary sitrl eDormc.
Gedul militar al lui Napoteon este in scadere fali de cel
d camDaniilor
precedeole?
Nicidecm. Combioi, calculeazj
cu aceeiti sirurinli ca:i mai iMinre. Plxnurilc. in simplitatea
lor, luciditaGa ordioclor sinr modele. De uode. atunci, sla-
htciunea ?
Opcmliile au loc pe spalii vasre, fala de campadile prece-
dente. Sint manevrc cre 5eefe(iuea7;la:urede kilmeuidalocul
unde se afla NapoleoD. El du poate fi prezeDt peste tot peDtru
a executa feri reprol mi;cirile dc trupej hoteritc Ia ca;rierul
general- Ca sireuleasci,e rrebuisiinving6 distangele. Ii lipsesc
itrsi mijloacele. Campania dinRusia anuntirizboaiele moderne.
Acestea, datoriti tehnicii, permit coEatrdantului s, aibl Ie-
gatura imediata cu toate udritile sale. Napoleoa nu mai
manerreazS numai cu corpuri de armatx, ci cu atmare care
opereazi independent una dc alta la msi distarle. Este depesit
deci de ampioarea dzboaielor prcvocate de el insugi. Acistia
cer o_noua organrzare) iar Napoleon Du va mai crca reSazul
Dar cu toxte pierderile suferjre, in ciulla greuratilor pc
care le intimprni, pina lc Smolen\k, NapoJeon nu a coniis
gre$eli. E adevirar ce ar fi putut
reface PoloDia. Lituania cuce-
rite putea fi atasate Polodeir se reconstituia tcchiul regaa
polono-lituadatrJ care ar fi constituit o baricri ideali irire
Rusia gi imperiul napoleodaD.
.
Njci faplul ci a dat dmare pe minr unor oaDeDi trumai pe
criteriul rudeniei nu siDt gre$eli
de neieftat. Pot 6 consideralte
aqa, judecindu-se
campania i. ansamblul ei. Dace ar 6 fost
ciitigati de Napoleon, njmeni tr-ar fi remarcat nimic sau foartc
puliD. Pierzind campada, fiecare gregeat5 capitd a poileiori
proporlir nemasurare.
Si nu trebu;e neeliiar iDce un asDed:
2J\er.arii iui NapoleoD itrvira(re lccri. Intele.esera
,jma-
dera napoleoriand ,
;i
evjtau manevra preferati a mareh:i
general:
atacui dc flmc. Arhiducele Carol, in 1809
9i
Barclay
de Tolly in l8l2 au cvirar consrinr angajdea fo4eior in a.i
lcl iDcir
.l
nu poala 6 5urprinrc in
(impul
organizirii
;i
ata.-eie
din flanc. Deocamdal;. aJvcr.rrii Iui Napolcon evitau efecrele
unei Eanewe p care vor
jDcerca
s-o aplice ei iDfili
jmpotrila
lui in I8l3-
190
Napoleon comit o greseala abia dupa SmoleDsk. Subor-
doft azd principiile rizboiului politicii.
Berthier se opuoe inaitrtirii. E de pirere ci sint necesare
doui campanii peltru a infrirge Rusia. .Mouron, aghiotantul
imperetului, care in 1804 ordom liniitc regimcntului siu, in
timp ce amata il aclama pe Napoleon ca impirat, devedt
conte dc Lobau, cu curajul
$i
flanchelea-i obilDuiti ii cere
lui Napoleon sI nu depaqcasca Smolcnskul. Acelagi lucru i-i
spune in forme politicoase dar hotirit
$
CaulaiDcourt. I)aru,
insdrcinat cu aprovjzionarea armatei, ii arati lui NapoleoD
cl nu are resursele Decesarej ditr puf,ca dc vederc matedal
oamedr Jrelaic ca sa r.igure hrJos armarei.
Conaele de Narbonnc il implord si nu duci in adincul
Rusiei o armati de care depinde soarta Franlei. Se streduie sd-i
demonstreze lui Napoleo! cd relBgerea ruiilor este gitrditi)
fsce parte din arscnalul lor strategic. SI rcinvie Poloda
$i
polonezii se vor bate in locul sru in condiii climaleilce cu care
crau obilnurli, intr-un spaliu geografic pe care strimoqii lor
sc luptaseri de secole.
Napoleon mai are aproape 160.000 de oamcni.
$!ie
ci
Barclay dc Tolly nu are mai mult. Se gindefte ]a distatrlele
cnorme, la anotimpul inaintat, la situalia polidce euopeafi.
La SmoleNk aBA cA Oudinot, dnit in luptr Cc la Polotsk,
17 eugust, este inlocuir dc Gouvion-Sa1nt-Cyr care reug$te
slJ infringi pc WitlgeNtein. SchwarzeDbcrg obline
;i
el
succese. Saint-Cyr primeite bastonul de mare;Al. Napoleon
are siguranfa flaocurilcr sale.
Vrea sI inccrce, si forleze norocul. O birllie cigtigatl l-ar
detemina pe Alexandru sa Irareze. De aLeea Du ia niLi o
misura in privinF Poloniei. Vrca sI impresjonez Europa
pritrtr-o victorie de prestigiu. Soarta i-a suris mereu. De ce nu
0i
de data aceasta ?
Ori.ir de hourit estc
larul
sa rczi(te..e fa! pregaliri pentN
.vacuarea arhivei in Arglia I Situatia, deci, Du e chiar alade
V"
dispsatd petrtu Napoleoo. O victorie sau odp&ea Moscovei
ar forla pe Alexmdru sa accepte o pace a$ cu o dorette
Napoleon.
Muat gi Davout primesc
ordio sji-l um6reasce pe
Barclav.
Ney va porni dupe aceea. EI rdmhe cireva zile la
_smoleosi<.
Madm-e de Montesquiou ii rrimite poruetul regelui Romei.
c satuslacut.
Dacd a 6 cinterit luffiile n@ai dia puct de vedere
6ili-tar ar 6 depetit Napoleon Smoletrskul ?
-
In Rusia lmea esE indi@re de comDorrarea lui Bdclav
de Tolly. Este un incapabil-sau u uadaior 6e-$i cotrduc;
adversdul la Mo*ova ?
Tarul
decide, in faLa proteitelor um-
nime, ca Barclay, @re ni gretise cu d6ic, si 6e iolocuit cu
KuMv. Elevul lui Suvorov avea ddul ca era si rs sad@.
Ca si @Ddud razboiul sfin[ imporrivx Doului uiichrist, cum
prooau din mvoo prstiiJ sfinia Rusie avea aevoie de uu
6u al ei-
Kutuzov ia coEmda ar@tei. E convins ci siagua ma-
Dewe poEiviii in asemenea imprejtr:iri esle retragei@. El se
afla peste tot Ia el acsa. Dacl_Napolcon r avusi inci rei-
patru sure de leghe, amala Iui s-tr dialva de la sirc.
Dar poporul
ere o bar5lie pef,E
sslvarea Moscovei.
Ku@v se hotird$re s{ de, degi o considertr inutile
fi
pi-
gubitode.
La 5 septembrie reuagerea trmatei ruse inceteaze. Muat il
atruli pe Napoleon. ImpIratul soslte io priEele liEii, es-
oheazi in- zare, spre Borodino pregedrile pe
cre Ie face
Ku@v. Itr dreaph
$oselei
Smolensk-Moscova
$i
a riu.lui
Calocea, Kumv ridicde o reduti la
$ewrdind.
E dupn-
amiur. Napoleon) m toate ci ou are dedt thtpele de amtrgaidi
le hd@ua, ordond cucerirea redutei. TiED de o 016. alacati
frontal de Muat
9i
pe flmc de Poaiaodski, rugii'rezistd.
Reduu este cucerira la baioDe6. La 7 seda iuceteazd l&puS-
cduile.
192
6 sptembrie. Napoleotr hspecteaza Ehutios cidDut de
rie. Aiteapri ce Eupele se sosasca, cei veiigi sd s odih-
sc5. Davout ptopue
si execute utr mds d6 noaote nrin
o sptembrie. Napoteotr nspecteaze EuuEos cidDul de
b6Bie. Aireapri ce Eupele se sosasca, cei veriigi sa rc' odih-
neasci. Davout otonune
g
ei..nre rn
-"'.
/i Eeasc5. Davout propue
se execute utr mds de ooaote orin
prdue ctre se inthde spre sud, sDre Utita si a doua ii dimi-
pedue ctre se iDthde spre sud, spre Urila
li
a doua ti dimi-
ftata s6 @de in Bancul amaLei rus. Napol@D refue. Nu
petrtru ca e depilte de
IuI
gi vrea sI
fa6
su6 cbi toare maH,
dar vrea cu orice Dret sA dea o bdrd]ie hoEritoare Are nevoie
petrtru ctr e depilte de
Ire li
vrea sI
F!6
su6 6bi toare maH,
dar vrea cu orice preg s dea o bd!6lie hoEitotre. Are Devoia
de victorie in scopui politi@. Comidatr cd dispude de su8-
ciente forge ca s-o obgine prhE-u
alac fionral il uei oozitii
h@ice ilterite. Generalul face coacesii omului plitic.
ie
itr@ice htirite. Gr
clrnpul de lupr6 este
E@1ce 6Ente. Snerdul lece coDcesii omului
lDlitic.
pe
clrnpul de lupr6 este pffru prima dattr ciEd Napoleon oaite
o asEelea gegealal DreapE_ti-ceoEul triatei rus-sint
o asmetrea gre$eala I DreapE
li
cenEul smtei rus sint
proteiate de mluile Calocei si de bateriile aleare aici. Iotre
BorodiDo si Soenevskoe Kunzov ridici o r;d',rr-.nn^.flrr BolodiDo
$i
Soenevskoe Kunuov ridica o r;du!i, cuoscuta
sub truele de mara redutd. Dincolo de Semrevske sint
8uD truete Oe mara &dute. DEcolo de Semetrevsk@ sinl
ridiqte ahe inrerituri de prd'ht,
cuoosilte sub trumele d
forMile lui BaqratioE. uile lui BaeratioE.
PlaDul lui NapoleoD: retruDtiod Ia un atac de flatrc. Drima
iutre a Eupelor sale esre acea de e smulge itrttuiMile
nisiutre_ a Eupelbr sale esre acea de e smulge itrttuiuile
flote de rusi. futileriei li revire uo rol de Drim'ratrc. pre raEg.
rerea pozifilor pe
7 septembrie. Nipoteon,' aclmai. iii,;;";-;;;i;l;r.;i;-
E recit, de febrr. La orele 6 incepe ma dinui cele roi sin-
Ssose
bidlii dia isrorie. 120 de tunui inceD monada_
Dsvout sa ahce
$
sa ofrpe forturile Iui Bagmtioi. Corpul lui
lavout sa ahce
il
sa ofrpe tdrturile lui Bagmtion. Corpul lui
P-o[iatomki
-sa
prelugeisa
frontul pe drEapta
;i
sri iircerce
tI haitrtere ltr flaDfll arEarei ruse, irley va_insoli atacul lui
pe Ney, Diviziile de cavalerie triontb-ru, Lai6u-
rg
ii
NaDsoury vor insoli efortuile celor doi Edesali.
de oammi sior angajati numi itr aceastd actiline.
Napoleon, cu diviziile Frimt, Clapdede qi gtrda, rdmine
itr rezerve.
Dar primul care aEci este EugeEu. Borodino este cuctrit
dinu-u priE asa.lt. Davout atace h ritrdul s6u, Dar inu-u
sfert de ore gensalul Coopms cde cotrduce ataol este
ritrit) Desaix care ii ia locul la fel, Rapp tiEis de Napoleon
penEu a-l iDlocui pe Desaix estc
li
el .IBit, ier Davout, al
c6rui cal este triEtit de utr obuz cade, i9i pierde peDtru mo-
metrt mno$tiDta. Ataol egueaze. Ney itrtervirc ltr acest mo-
Bentr ora 7 dimileata, reocupa reduta ditr alreapta, atace cea
de a doua redute. Prima acpue reu)este, cea de a doua ou,
Citrtaatacuile fuioase ale ,u$ilor resping infmteria fiancezi.
Muat viae in sprijia o cavaleria.
$triele
mereu reimoite ale
acesteia ingeduie idatrtedei lui Davout
$i
Ney se dcereasce
la baioDete cele uei forturi. Atacuile
$
codraaEarile siDt
de o violeDt, ftitrtildte. Utritei idtegi sht decimate. Nmirul
ofiterilor care cad cste eDorm. Napoleon, de;i bolDav, uDe-
rele desfiguarea biteliei, intervhe
)i
orgaBizeaze 6 balerii
fomate din 108 tuui, care siDt timise dincolo de forturi
penru a impiedica
prin focul lor coDtraalacuite ruse;ti. Ora 9:
forrurrle sini cucujte ! Alacul lui Podatowski pe tripa dreapla
se desfdparE mult prea itrcet petrtu a ptovoca ueuD efect
asupra fldcului sting rusesc.
Marea redut5, aperarl de corpul de armatd al lui Dooorov
5i
divizia Pascbievici, este alacala de divizia Mormd. PeDuu
putiD timp marea redud este oceriti de frmcezi. Kutuzov
i$i dd sema de gravitatea siMtiei, coltaatace
ti
rerueietle
redura. DupI acest succes ili aduce rezervcle. garda imperiala
ti
iEcearca sa suepuDgi ceDtrul frontului francez. Sub pro-
tectia lui Friut, 80 de tuui se adaoge bateriilor franceze cre
aclioDeaze pe ceDuu.300 de tunuri btreua ataol rusesc.
Timo de doua ore rusii suDorta cu stoicism acest bombarda-
meni. N,
pot ataca
il
iefuzi sd se retraga. Pierderile silt foarte
serioase. Neyr Muat laDseeE impotiva ceomlui dmatei
ruse neDMtuare
ltrje.
TuDuile ruse$ri fac la riDdul lor ravasii
h nDoute eBarci liaDceze. Lupla este cupliG. O ioclest[e
osbrr a_rarui brulale, la bajotretar di!tr-o paire
f
alu. Nici o
marevra, fDretrgeDra raflice Du-$i Eai gaserte dci u loc.
DagrauoD rDcedca resceflrea lirrtuilor sale. dar. eroul
cere.aplaudase uimir de adEirafie cuaiul
9i
tenacirarea'adver
srrdui, Du mai are suEciente forge penrru a respinge pe fran_
wl. rl m\u$r este rtutt moflal iD Limpul uuj atac disperar
oar asupra uul lort. ID ceDh Friml avanseaze cue-urile
tulc $sinute deflileria lui Orouot. f*emea prinirtt.
Egccui.$i relirea lui BagraLion, clipe de coufuzie in cenrrul
llTll:1.
-..
qeeazS-mEentuI
propice penru
dezt:rDpirea
unul ulumatac cde ar f lbst deza$ruos petrtru armara rusi. Nev
r
Muat sesDeei, ac-easu clipa
$i
cer rrupe proaspete.
Napo:
rcoD msult coDstdera cd e timpul se_li truDce iezervele ia
1P!,. lo39
gard^e priEelte
ordjtr si se formeze in spatele
orvrzrel lriaDt. Dtr, iE aceste clipe, stiDga frmezE este
mcDElata de torle c(e nu por fi esdDare. Napoleon oprelte
rrnora garda, Fmrre rrupe in spriiinul lui Eueeniu. el insusi
mcrSe sd vadE ce se iDrifipl6. Un alac de caialuii, formaie
h opecial.diD cazaci, fusese pddu acestui incjdeDr.
.
Acest mcrdetrr a avul darul si salveze trmala rusi, Kutuzov
lf i rcorgmizeazi cetrtrul.
Orele 2 dupe mas,. NapoleoD ordoDe
nrrci red.ure. Esre cucerir; r' .a. ai, *H,t'riiM,lfll
vdcrie, dtima, se atrgajeaza dincolo de redutd.
pin'a
h ume
llancczil rmD stepini De rerenul cucerir
.
DiE fronrul
"'j"ririr
ai-(wi""-nu mai ramirea decir
rcdula coEsrruir, tor pe malul Calocei, iD dreDtul localidLtii
Oorli, La ora 4 NapoleoD recuDoasle aceaste Doiirie si dec;ae
Cucarirca ei, ADtuajul sau se opune. Trupeld sini ilcapabile
tl mri lace vreun eforr. Marsurile, calduia, luDrele itriliriite
d.ll timp.de ore io
:jr,
au vlagxit iofaDteria. Rrilii, ma,ati io
aDatclc r.dutei, nu mai pol schjta Djci ei ueo miqcare ofeniive.
Nemlsn ordoBa ca toala utileria sE bombedeze maLa
rusi. O beterie de
,lOO
de lutrui *ameDd Eofftq io riaduile
a@stei mate cde tre teMciEtea
9i
rezisteDF sora*i sd tru
se clintesci
phd ls ciderea strii.
Kuruzov,
bitrzind
cele Eai importdte pozilii fomifcate,
comidere o adeldrati sinucidere sa contiaue lupta e doua zi,
itr ctmp deschis, cu utr hmic superior. La adipostul ltrtutre-
ricului ircepe rcEagerea spre Moscova.
Bdt5lia dh ? sepiembrie a fost nmitd de frarcezi bStdlia
Mo$ovei, iar de il$i, bltllia de la Borodim. Tactic, este o
victorie francezd. Sfiategic, de asemeoea,
IEfiro
ce deschide
drmul sore Moscova. Dil nu esle o bEtelie decisivd. Uo mi(l
molit iirs6: 85 de senerali si 80.OOO de oameEi sint h afda
lupt6i. S-au rras l2o.ooo de iovituri de ruD, trei miliome de
siruse- Franceii Dierd 47 de senerali si 3? de colonei.
(
DiD
50 de betilii date ae el, spmea-Napole6n la Sf. Elma, bltllia
de la Moscova cre acea iu tiEpul cireia s-a desf!5uat cel
mai mult mtrir si s-au obtiDut cele mai mici rezulute.
n
Armm rusi e sa.lvitii
$i
are to;te mijloacele
ti
cotrdiliile
Penuu
a fi !ef6@ta.
Eile 9 sptmbrie. Napoleon aiuDge la Moiai*. E bolaav.
In ziua d'e I t i$i revin;. curierii p;ane spre'toste pihlele
Euoei vestea victoriei.
Ii i4 eptembrie, Mosova apare la orizont. lo 16,
impiEtul doalEe la KremliD.
Guve!@torul Mosovei diidu* dispoztie ca toate pompele
de apl str dispari dit orag. La 17 sptembrie, in Mqsovq
izbuoe incmdii violeate. Ongul este Eistuit de flac-Ari
aproape ln lfiregime. Kre6tioul lnsuti este ati6 de fEcili'
\lapolton uebuia sA pirtrsea$tr petrtru srt tidp Mosova.
Un idcidert
pe cale Napolon lo calculele $le au-l
Pre_
vizus. Arderea Mo*ovei a @Ndrir o gaea loviErd ptrfr
plaDuile
sale. Mai htii Napoleotr spera ctr h urma oerilii
iesrui ora$, AlesEdru va ede. Tratativele uEau str aibe
196
lG la Mo$ova
fi
Peterebug. Ooparea Momvei uu Drodue
u a@enea dec
poliric.
Arderea ei il
priveuii pe
Nlooleoa
& u enm de operalii. Inn-un orag ua-nsformt literaimente
l[ ffi !u
poate
fi iarelitruta o armatii de aDroaDe lO0 m0
dc oaagoi. gi
toru5i, Nipoleou aqteapti @' Aliundru si
edse. IDrre riEp, e de obiei, ia ciuiia dismtelor eaorme-
Napoleotr reolva
ti
diriieue roate trebuile financiarc, ecore
Ei@
ti
poliri@ ale imperiului. La Mosco@ Napoleoo rellmo-
tcetr pdnte altele, plia
deset, staruul Cohediei Fiuee.
La u momeDr da!, lui Napol@a i-a suris ideea unei ras-
@!lc
I;rfuetti
la Rwia. A cmt do@enre despre rescoala
lui Pugaciov, s glnd@ la reitrvierea Ucrainei. Ii riserhea
tltuilor ditr Kazatr. D& roare acestea au fos! simple giDduri.
gEu! tr!ryi are oroare de revolufii. Nu se hotlrigte-sd abo-
lalci trici Eecar
tsbia,
fapt pe careJ fetuse pioi atuoci,
dchri, itr
Fdle
ocrite.
-
Dh Spania, lo tor rimpul cmpadeiJ i-au vmir vegti tre-
Eulruitode. MumoDt Du reugette sd ci$rige o vict6rie la
Srlume. Imperuos, in loc sri primeascl
atacuile lui
Vclliagton pe u plarou
bine iDdiir, coboard diviziite iD
clEpie, expuoitrdu-le focului liniilor engleze. E ratrit grav.
loEct, diviziond de mre releDt, il inlocu-iste. Este iasi
-si
el
tbit, Clausel preia coomda qi orrsz6 rirragerea la riord
& Duro.
Soult, c5ruia i se ceruseri ajuroare, tru prea Eea se pfue-
alaactr Atrdaluzia, demonstrcazi imooiunta' oozitiei dednuu
tlo cl
d
nu rrimite nimic. IoseDh se h;teras; iI-I ioriiindel oe
Mtrcnt, rcglijeazi sd-[ minle din tinip. In domentul iu
aatc p&5sea Madridul,expedia ruierul cu vestea ajutorului.
IfGEont,
ffu6 se 6 fost iofrint, fusese nevoit s6 s; reEaql.
rt, tatd si fi fost infrlnt, fusese nevoit si se rcEagE-
oD, mediocru, itr loc sI profrte de faprul ce marete_-lii
erau debioa1i, du mii ales cu iupe dispersie,
sil s itrdrepte spre Madrid.
Joseph
e fo4it sa-qi
:! diD Dou capirala. Se iodreaple spre Valeniia, pro-
vincie pacificati
ti
bitre adDiEisEartr de @e$alul Sucher,
sitrguul dinte Metalii aflali in pmirsuu 6e gi-a fdat
daroda.
(
N-aB pe Dioeni, spuea Nalrc@tr;
IEste
tot utrde
!u 6itrt eur siDt beftt.,
A$tepdtrd ltr Moscova realtatele deEssuilor feote
petrtru ducerea uo! taEtive fl Alilatrdru, situalia lui
Napoleon se ltreudlelte itr chip al@Dt. Scade discipliM,
* iDEultesc deMorii. Provizii peDm oammi il mi fi,
dar furejele lip*sc N desAvirtire. Caii mor cu zecile de mii.
KuMv
$i-a
ales abira itr flmcul e@rci fratrceze. Cu cava-
lsia poate interepta dt@ul sIEe SEoleask. CoDviEs ltr cele
ditr lm6 cA AlesBdru este hotfuit si cotrtitrue lupta, Napoleon
oldoni pdrdsirea Moscovei, La 19 octoDbrie, d@ta frecezd
fa itralreapti spre SEoleask. Berthis uioisese orditre, itrre
timp, ca toate rezewele i! matsiale
Si
oameni se 6e faDspor-
ute spre SmoleDsk. IEtetrtia lEp6{etului m aceea de a uaE-
foma ecsstE lo@LiEte ln @ltrul siu de operatii.
Judecate
h
lmitra acesor misui de precaurie, tetrtatiE lui NapoleoD
de a realva sodla campanjei priaE{ beralie data liDge
Moscova, sau prin cucerirea Moscovei, Du mai apare ba-
zrdati.
Dmul ales de Napoleoo se tndrepta spre Kaluga. OrdoDi
exeiltdea Edluluj iD Fabd. E tfuziu. Vio ploi, drmuile vor
deveni impraciebile. Ia cel mult dourz(i de zile trebuie se
fe in otrtonamente de i[n!.
lu seara zilei de 19 cotrvoiul, cee se formase, ou reugis
s6 pfueseasci
Moscova.
La 24 octoEbrie, Ia Maloidoslave!, Ku@v atac?i dEats
fratrced. LupE dureaza toat6 ziua, Maloitroslavepl treciDd
de
sse ori dio mtinile amatei frilceze h miilile trmatei
ruse. In cele diD urmd francezii rnEin sripini pe $iMlie.
Pierderile erau grele
d
de o pafre
!i
de alta de pentu ilmita
francezi cue Du rui ere posibilitat 6{-ti reimprosptrtse
cadrele pot deveoi fatale.
A dou zi,-dupE^lupd, Napoleon, ia riDpul uei rcu-
troaq(qi, era s2l 6e fecur priania
de cazaci._Muai. RaDo.
Bc$iqes, oflerii din uoiaj fac zid itr
jml
tu;. Uaciirli
polonei dia gtrdtr iDtsvitr
9i-i
imprigtie pe cazaci. Fuse
uE EoEor de Eile eDotie. Napolrcn, elu, suidea. I-a
cmt too$i doctorului siu o fioltr de o@v5.
peum
orice
avenMliEte.
__
Un lum develea liapede. Cu roate aiuroarele priEire,
Kuozov nu putea s-l idrfuge deocmdati pe
Niooleon.
IDpEratul se horfutr$te se evire o mare lupt6 o ruqii,_@m
c! s 6 fost inudH
$i
milita pi politic.'Ordooa
schiibuea
dtecFej de mers: se reyile la d,@ul pustjit pe cee {maE
fruceztr inaintase sDre Moscom.
La 30 crombrii se aiutrce ll Ls 30 crombrie se aiunge la Giarsk. IoceD serui su-
priEetor
de repezi. La Moitisk erau
-4".
Napleon coouluse la lneputul ceDmiei sreree temDe-
!.rurii itr aceste regimi pe
uitimii 20 de mi , RealuLirt :
larurii h aceste regimi pe
ultimii 20 de mi , Real
gcruile iDcepeau in decembrie, se coDthuau in iuutrie.
Natra li 6te de data a@ase u dusMD de teEut. O
Naua ii 6te de dara aeasB u dustuE de teEut. Ordotrd
tdsea begaielor. Ctrlde, iE EesuA, pe
ios,
in oijlocuJ G5rzii,
N.polsD i$i indemi omenii.
La 3 miembrie cade nr;n^ ain di C.ii m6r in 6r
'.*ie
La 3 troiembrie cade
prima
zhDade. Caii mor in Dromftie
crt.rrofaltr. Uniu$le se disumd. Numirul bolmviloi; aiceior
Otc s dresc in lma aEalei creste ametrinGlor.
6 noimbrie, la Dorogobui. Nu mai are decir 5O.OOO de
aEdi apti pilm
luD6. Nilorocirea cea mi ffie o coDs-
dluuile, str orietrteze Irc
commduol
tei
FirI @valtrie,
reractrea iuceDe sai se iferuezc la intimplarc. Or, ,mta
rue
-te
cai si.
_in
sprcial, cdzaciB@ obitDuiti o rigorile uo-
rimoului rEri. Ca rin roi, aceasti caleliEe * in!'ilte to
iuul
ammtei. dis@ee deus@entele mici razleBire, impiedici apro'
viziomie ln ftiaie
si
ilimehte. Bolmvii, cdnvoaiele cue remitr
ln umii sitrt suorinse si caDuate.
Fiecue se
giidegte im'se se bcalzescd, ce sd manitrce,
Ne! is commda arielEtuzii.
'DiE
Peis, vegti al-mante. Gseralul Mallet a itrcetat se
oroclme reoublie. Savdv dte erstat, EinisEu.l de rizboi
il;t. uattet eute moaits Iui Napoleon lo Rusia. Este
ar*tit si imousqt o alfi 12 insi. o Imbecilii se lmeDteazl
Napohdn, dipi ce s-au tisat suiprhli, acu hce{c6 si-mi
cistise incredirea ioDuscind omeli. ,
'iin
sud Cicircoi,'ditr Dord WiftgeDsteh, d aproape
80,000 de ometri se a;lopie de lioia de iomuiefie e @atei
freca. DaceL se uiescl dmul spre F@ta este lochis.
ln ariugarda, Ney se bate e u leu. CoEite
Pu -si
simplu
Einud. Cu Dus@ itr mitre, fl u
p@o de omenr reusetE
sa-i opreasctr'pi ruli.-La gemetele huibunzilor rtrspude d
motrtea este aesena lur sr a lor.
Schwzmberg, Reloier, Gouviotr-saiDt-Cyr $i
victor
mimesc dismzitii ca sa resDioq, aceste d@te. sa he cm_
i,et"ti
ZS.OOb d; cai diu Pisia, str 6e aduate proviziile la
Minsk.
-
l*i*t.i.. Seolemk. Ilrani
Peouu
?-8 zile. lotiriri?
Nici vorbe. CiEva zile de odihni. Te-mperarua cobot:ala-20' .
A@ata ou Bd trmerd decit 37.0b0 de oaEeoi
ti
t27 de
tunui- Cevaleristii etrrzii siDt Emsformli lo doun divizii de
DedsEasi a cir; 3.010 de omeB, sub co@da lui Latou-
i[aubouis. La t4 loiembrie Smoienskul este
ptuisit. Ney
ti
@etrii l-ui, frbfi de oboseald, de ftig, de fo@e s iuchid
itr citadeH gi do!E.
200
_
Dispozigiile lui Napoleon nu fusesu?i erefrrate. La Sdo-
lEsk, ude lmp6rarul spsa se gEsasd hrad
$i
itrhiri,
ude.tr 6 puu ramiDe mai mufte Ee6e penuu refacerea
tupelor sale, tru gAseste
oioic.
-.
Viftg$reitr
gtgpe-
-Witebskul.
Trebuie s6 se grEb6cd.
Ulclacov se apropia de MiBk. Retraserea ftste Bereiina outa
!tr 6e diare. Voci din aDMaiul lui-Kuruiov ii cq s6-l iuce.
Ace6u ii spue prinFJui
de Wurtemberg: {inuicul cue se
rcEage e mgi reribil d(ir credeli; dacl ieug*c sr-l impiq
cu- u&ata disrrusi pini la Berezina, sucini mea va 6'lai
pliEi$ ,.
^
G*ul f1e ravagii. ArmaE * ropette. Siagur stoicul
lrorot, ,E cdoag, cu mirccile suflecate, iti rade bilba afard !
L! 16 troiembrie, la Krasmie, umiti fraacez6 este ata-
qttr
de Miloradovici. Geda cu Nepoleotr treilse. Mortis
EugEu
Si
Davour iti
qoiesc
dru id ziua de I7, in uma unor
llpjc
gjspe.ate Hslnd 5.000 de mo4i
9i
rtrnigi,
-uui,
bagaie
tl
pc Ney, s triergtrda.
-"
Miukul, prost ptrzit de polomzi,
este surpria de rusi cee,
-
rvlJs^ur, prosr pMr oe potomzl,
este suq)rra de rusi c&e,
$:9!c
provizi.ile pe cee le ordome Nipoleoo. Oudinoi
,IYifiornuse_inFleg,
sererre& aplopiiad qi mai mult prin
sapecrutea Ior trmeE ruse de druul pe cue rebuia
al 8c stecoare NaDol6n.
..
La.Orga, Napolion il afteaprd pe Ney, pe care toate Iumea
ll crcde pierdur.
Muegalut, ddpa ce iicacase sd-qi facri
llu-spre vest, o data o cederea ioptii, ordomse iotoucsea
l98c SEolmsk. Omenii Du-$i revei6au. SE se hrodca ie
navilor, femeilor, a celor @e se debmdaserd il
itr sfirlit reiD-
rilnirea emotioMti @ oamedi lui EugeDu lile plecasera ld
iatimoirrta' oamenilot lui Ney
o
Aq 6 dat orice ca se tru v5
ol*J",;i me.t*i".qt. Napolein )ui Ney, pe care tr@ta-.il
ionsiderd eroul eroilor, in impreiuiri io cde tolr ffielalu,
itrclusiv EugcDiu, se depalisera pe ei insiti iD I'apte de erojsm'
--_Nr"of.o_"
totata*" td, rhidd o zi Ia Or$a penuu odihl'
Victor'se asigue flinol drept al atmatei rtspingitrdu_l
pe
Wi(eeDsteitr. OudiDot se-l sPriiiEe
Pe
SchwtrzeDberg.rD
ii-.ii, s*i".u. Ciciacov uebiie oprit-acolo. Demonsus$i io
".easie
airecl;e peotru a-i face pe ruli si creadd ci Napoleon
",
o".. s.riziri" De la Bori\ov. Oudioot
Pierde
iDsd podul
de la Borisov. Coibincau il iDformcaza
pe Napoleoa ci Ia
Srudianca, la Dotd de Borisov, exisll un vad.
-'
i" ,tira ordjDelor imparaiului, la 2J Doiembrie, Oudinot
bate avanearda lui Ciciacoi, o resplnge in Borisov Ciciacov este
-,'
ru-;isn *ea oe malul oous' si arlepre venirea lu i Wingen-
steiri si imoreuni sa uie reuagerea francezilor' Kuruzov se
,n, .,i so.ooo de oameni
pe
Nipru, la pesre I00 de km.
Ebl6, cu pontonierii gaizii, sd depla'iazi ;D secret la Stu-
diatrca si. itr;Da
pliM
di sloiuj, oa;edi lui reulesc sE cons-
truiasca ioui iod'ui ta 100 m, unul de altul.
i6 noimbiie. o..tc I dupa-masi: resruile corpului 2 trec
Berezina sub oihii Iui Naioleon. Trec poloaii lui Dom-
brcwski si cuirasierii lui Doumerc. 10.000 de oameni, care s
atat ilre stlnga, utungiod elementele de avaDgard:r trimise de
Ciciacov.
Traversarea Berezinei se face $i
a doua zi. Podurile cde au
cedaiin mi multe rindui, au fost refdcute datoriti ablegaliei
oamenilor lui Ebl6.
Pe matul stiog al Berezjnei, Vicbr
-acoperea
fi.prokia
becerea riului. Pe malul drept, lrupcle de exla care-l tma-
*iia iui N"pot.o" respinge?li cu desol5 u;uridld atacuile
lui Ciciacov.
Divizia Parloueux rezisd ore iD
ilr
uDei d@1e de aproalE
40.000 de oameni. Redustr ca efectiv de ]a 4.000 h a00 ae
oomcni, divizia PtrtouDeux se prede.
Eb1, dupe ce ulrimele
unildri alc corpului lui Vlcror au uecut Buezina, aruDce podul
ln ocr pentru a nu ingidui rufilor si treaci riul. Urieazd
rccnc lnspiimiDtltoee. Cei care se tiriseri itr urma armatei
ic aruncd in ape) iDcearcar sa rreaca pe{e poduille cuprjEse de
nlcdri. Cavaleria ru5a masacreazi o parte,iapueaze aha. PoD-
lonicrii lui Ebld se retrag iD ordjDe; aiuDg a-r;ergtrda lui Ney.
'l
rer armate ruse au maoevrar in a5a lel iDcjt ai
jmpresia
ctr au cxecural ordiDe uansmise de Napo:eon. La Beriziu,
Nspoleon a facut 6.000 de prizonieri. Li KOnigsberg, Bulin,
l,uir este anunlara victorji de Ia Berezina I dregifrenre di
lnfantcrie
Si
unul de oirasieri au inscrise pe stin;edele lor
Bcrczila. Victorie sualepica, impusS poar;
de prezeEts lui
Nrpoleoo.
_
Dar pi de epuizarea ffipelor ruse. Luj Napoleon nu-i mai
rlnlnclu din cei pesre 400.000 de oameni ?u care trecuse
Nlcmcnul decit 11.800 in srarc de lupr;. Restul, deri foarle
Iumcroli,
(jtrlr-o
stare de debandare'. Ku(uzov. care-si
rldlcesc srmara Ia aprorimariv 100.000 de ou*eit dup'X
Eorodino, ajunge la Vilu Dumai a 2?.500.
D0c! BercziDa a uebuir sa 6e trccurepe podurj. de la Bere-
rln! la VilDa, ger (udplit.
.3
dccemtrie. NapoleoD dideaza buleriDul priE care des-
Calo . ln stil epjc , traqcdia marii armarc.
5 dcccmbrii. Smorg'oni. Napoleon Iasd comanda arftarelor
[lc rcgclui Murat. IDsorit de Caulaitrcoufl. Duroc, MouroD,
Lrfcbvic-Desnoertes li Fain - io toral uei sanii
-.
escorui
dt l-00 d. lelcieri polonezi, Napoleon pleace spre Pilis.
. .
Drunul plDe iD FraDts este parcurs'iocogaiio.
Luj Cau-
lalDcour!, tovar4ul seu de drum, i se deslaiDuie. SiDr de faDt
dlpt dc rclaxare. Mareie scurier
ri
duce de Viceua asculiE
aEollonrt. Abia acum il moalre pe Napoleon, omul.
La Tuileries, surprirs, ofiterul de gardd carel cledea pe
Napoleotr la SmolenskJ ii deschide impiratuiui porlile paia-
tului, in troaptea de 18 decembrie. < De la sublim la ridicol
nu este decit utr
Pas.
,
Se impun citeva observalii itr legituri cu campaDia din
1812. Planurilc strategice
$i
tactice cotrcepute de Napoleon
sint perfe.re. Dar pe hn8a problemele de comandament pe
carc le pune dezvollarea razboiului. problemcle politjce handi-
capeazi pe militar. Ele alirDi greu in balanp decizirlor, Cam-
pania din Ru.ia cunoalte acFuni irdrezncle, tcmerare chiar,
marsul a.upra Mo'covei fuod esemplul cel mai strdlucil-
Dff
ti
prudenle, dic.ate de ratiuai politice: problema polod,
treexecutalea acliunii de iDccrcuirc propusi de DavoutJ
lederea
preJqngitd la l{oscova,
In Ilalia, Napoleon risca totul penlru rot. Problemele mili-
ure nu erau iD-fluenlate de Dimic. O daii cu con.liruirea impe-
riului
:i
a sislemului coDrineDlal) care sintopera lui persoDale. a
cdror soarri depinde de soafta lui, grija peDrru intarirea;i sal-
vdea lor apasi greu asupm umerilor sei, nu-l lasi indiferent
pe gercral. A9a se explici prudenla lui Napoleoo id campmia
din 1812, de ce a fost trevoit sI faci utrele codcesii dh punct
de vederc militsr. Dace adiugem accstora
Qi
ceilall factori
c*e au contribuit la esuarea campaniei dio Rusia, avem
Ebloul coeplet al cauzelor cae au dus la cederea lu.
COALI|IA a VI-a
(Cift
n-a *et insuccese?... Ese
adev&at d nimdi n-a inctrcat ceva
ascddror, dar aesnsete mele au
tebuit 31 6e propo4ionale rcloculd
Naraleoil
Organizdea uoei troi armate
ti
problemele politice il
chc&md in primul riEd pe Napoleoo la Paris. Afacerea Mallet
dcmonstrase ce dhastia pe care NalDleotr crezuse ci
o lntcmeiase exista tr@d prio puterea lui. Trebuie luate
mlsuri
pe$ru cotrsolidilea ei. La Paris, prezmla lui este
ab,olut lecesari penru a asigua calmul
fi
devotamenirl
tupuqilor sri.
Siruelie mjlitari io Eomenrul in care iti p5.iisea armala
tru cra aatastrofaH. Marca armal5 di<pdusc. Dar dir ceea
cg rtrmeseseJ corpul lui Macdomld de 20.000 de oameoi,
dtl 45 de mii cate se aflau sub commda lui Schwilzeobcrg
il
Rcynier constituiau o armate suficieat de putertrici pentu
t-l opri
pe
ruti
pe Pregel. PeDmu aceasla, era nece!3r ca
Nrpoicon'sa rimind in-frunrea ei. Ceniul lui, prestigiul
lul rr fi fost suficiente pentu a asigua succesul. Situapa
nu crr atit de disFraui. Cel pu{in peoEu Napoleotr. Capabil
tl .. obicctiveze fafi de propriile sale actiuDi,
judeca lucid
altuatla !i
qede
itr succes. Dace:-ar 6 oprit la Vitebsk, ar
i cldlget campania diD Rusia io t8I3. Nu .rede cd a pierdut
h tElz dela datorird nauii. Dacd s-d 6 putut hritrj
ti
dlpl[r, tmu lui d f fost itrcd foarte :meroasi, in stare
se su(liDs o troui cadpaDie. A pjerdut o armatd, va ridjca
alra troual de 300.000 de oameil. E suEcicnt ca lo.otcDcllii
sii sA pesueze o pozitie avaNate itr esrl etropeatr, peDtru
a impuoe aliaFlor
9i
a men!ft coalilia
ti,
in primivili, el
va veni u o trouI arBate. De data aceasta Alexandru tru va
mai fi salvat de nature.
Calmul lui uimelte pe cei ditr
jur.
ln dmp ce toli au fost
iopresioeli de dezasrlul ditr Rusia, cl crede DezdruDciDat
itr destinul seu.
Problemele care s-au acumulat
ti
iti a$teapti rezolvarea
siot l$d mult prea nu&eroase. Este depi$it de complexi-
tatea lor. Ar fi uebuit si fle pe Nieeetr ca si salveze ar-
mata fraDcezd
ti
in acelafi timp ar fi trebuit si fie in Fradla
penuu a organiza alta. NeputiDd fi peste tot, cu toate cd
planuile, direclivele lui sint iDpccabile, inlocuitorii sii
gre;esc. In primul rind pe plan milirzr. Vilna, uDde Ney
resphge utr Dou atac dat de cazaci este pedsit5. Niemenul
este traversat de resturile armatei fraDceze la 30 decembrie.
(Sd ne aducem aminte: NapoleoD proiectase inceputul cam-
paniei cu doui lud dai dcueme. Oricit dc timpuriu ar fi
venit iarna;i chiar dacn Napoleon il 6 trebuit sa se-ieLraga
din Rusia, ar fi ajuD. la NiemeE iD
j0
oclombrje. IEziDlea
geruilor ! Cu o condilie inse: asentimcntul marii bughezii
ftmceze.)
Ney, liudat de NapoleoD la Paris, acuzd cu voce tile pe
cel careJ B,opcrisc cu tjrlui
ij
grarificari ce a dus armrta
framcze la pieLc din iDprudctrIi. Murat rrdicd
ti
cl capul dd
la obseffaliile lui Davout coDtiDui utr timp sx-ti faci datoria.
La 30 decembrie are loc prima defecliune. Gercmlul
prusac York seftDeazi la Tauroggen cu rutii un act pritr
care tupele sale devin Deuhe. Gestul siu este aplaudat de
toat{ Germania. York devine simbolul pauiotismului. Regele
s{u il dezaweazl oficial. Napoleotr este lncl de temut, Eai
ales ci fortiretele sale au garDizoate fraDceze.
206
Muat se retrage la iDceputul lui februarie din KdDigs-
bcrg, Asiguindu-l pe Napoleon de devoramenrul seu-)i
Nlpoleon crede in el
-
Murat tddeaz!. AjuDs la Poseq lasi
comonrlamcDrul vice-regelui Eugeoiu, parasestc trmara) se
lnuclinc cu Mellernich
ti iD cca flai mare grab: se depla-
Ftztr la Napoli. Il htcresea* coroana lui, nu
)i
.outr
cum-
n{tului cqre i-a dlruit-o. Eugeniu dovedise croism in timpul
rlmJtlniei dif, Rusia, atit la BorodiDo cit
ti
in rimpu] rcua-
{cril.
Nu era iD\e un straleF.
$j
mai ale', in imprejur*ile
dc la inccpurul anului l8lJ
jn
Iruotca rcsrurilor armarci
lllncczc era Eevoie de un suatcB care si dovedeasca abili-
lltcr indrdzncali uneori, se maDeweze permanent petr1ru
t-Il lorla adversarul sA 6eprudenr. Djtr p6(ak, comaDdamen-
Itl 0rmatei fraDceze nu se mai obliDe in futrcrie de raletrtul
mllltor; cl se mo)reoesle iD familii lui Napolcon. rinindu-se
ront dc titlul celui care-l obtine. Plecarea lui Napoleon gi
alol 0 lui Murat compromit
isihologic
soata sm;tei fra;-
cazc qi a alia[ilor. Schsarzenberg rcmarca
jronic
cd uDui
lmriret i-a umar uD rege, unui rcge un vice-rege
ti
c pro-
hrbll r! nu se mai aa\easca amarori Dentru o miliune alit
d! IngutA, ccca ce iiiDdeamni .a{
i;ile pe York. Iocheie
cu Kutuzov un acr de neurralitare la Zeyi, in 30 ianuarie.
Strivit de importanla misiutrii sale, iiugcniu lasi garni-
to.nc ls Thorn, DaDzig, Sle(in, Kii"rriD; Spand"u ii,
in
ftlntca e 40.000 de oameni. evacueazd PN.A, PoloDia. gi
ohhr Bcrlinul. De la Paris, Napoleon. care nu $ ailepra ia
lrcmanca gafer ii db lecrii despre arra razboiului:
"
DJCA ai
ll ocunst o pozilie
jD
fala (BclliDului)
inamicul ar fi
(rczur
C vr.i rtr te bali. Atunci el n-ar fi rrccur Oderul deJir dupd ce
lI ll rlrtns 60.000.80.0OO de omeni. Ai 6 Durutcistipa douizeci
dl rllc d aceasta ar fi fost loarre avanraios ooliiic-si miliur.
h cllpr'ln care
1i-ai
plasat carrieru) gencial d'incolo de Bulin,
ll[nncazd ctr Du vrei se pd.rrezi acesl oral. Ai pierdut o
D0llio lt
cqre arta razb6iului cere sa
;rii
s-o
'pi"trezi,.
Dispozitii
.evcrc: .;
DU se relragr la rest de Elba. Magde-
bur;ulia li .enrrul seu dc operatii. l'a 6an(uri
jl
\or sP!ijinii
b Dre.da:L Hxmburg, Rcynrlr
)t
Davout.
Efectul politic al rerragerii lui Eugeniu: incropirea celei
dc-a sasea ccalitii.
Frlderic-Wilhelm mcrgc la Breslau undc incep sa se
cotrcenrreze fuoc srrio.e din DrJ\inciric de rr\arit al( fru-
sici pc care le eia"uat EugeniLi. ln curin.l.
s0.u00 de oameil,
sub comanda generalilor Scharnhors[r GneiscDau, Clause-
wirz
.i
Bliichcr, care nu
.er\iserd
sub Ncpoleon, formcaz,
nuclcul armrrci pru.ace. Sc iau masuri pcnrru organizrrea
armatei, sc crccazi corpuri noi, ordine
-
la l0 martic, ad-
versarea zilei dc nagtere a reginei, este creati Crucea de
Fier, burghezia se inroleaza volmtarr femeilc i9i vind biju-
reriile Denrrtr rrzboiul dc elibcrarc. R.:uoa noi imurt mili-
r:rc .z're indeamoa
"
poporul , sa luple impotriva omuiui
carc a di\uus libeililea
)i
drcptul (rrebuie sa inl.lcgcm liber-
tatea
fi
dreptul fcudal). Burghezul gcrman va lupta petrtru
infloriica iniu.rriei engleTe, itr
Iaranul
pentru ca motierii
prusaci s,-gi pisueze domeniile. Fichte, in rplauzele furtu-
n..,\c ile ,,i\renrci. isi incheie lecria Jc ,a 19 februarie:
.
Cur.ul va n
"iAp.oaat
pini la sfiryiLul camfaniei. Il
vom rclua in patrir' Doa.lra libcra) tnde vom 6 morli pcn-
tru recucerirea libcrtilii . Cire fele poate 5i siba
:i
libertalca I
Au loc tutative intre
Jil $i
rege petrtru tontierele dc cst,
pentru Polonia, petruu frontierele de vest. La 27 februarie
se ircheie alianla ofensivi-defensivi de la Brcslau.
lI martiL'. Ruri; i.i fac inlrarca trimfau in Berlio. Tn 17,
Pru\ir de,lara razboi Frantei. In apelul lui Hardenberg,
brardeDburghezilor, prusacilor, sileziedlor, pomclanicnilor
$i
lituadenilor le sint amintite virtuile strdmolilor
ti
sint
chemati si hvingi
(
daca tru dodm si incetim de a fi pru-
saci
ti
germani D !
.
Auilrin, fn fala noilor evenimeDte. caurd \i-si <clwa..
llt.riiclc. Merrcrnich a sferuir uniunr; fa-iliait ;u Nr;;:
taon.In rpcranla unor ci:tjgui, Tol el va fi accla care se.va
iliiiltrl hI lc salveze itrc;6 dar;, de dara acealta impouiva
hrl Nrndhln
.
M{i lnrii trimile pe coDrele Bubna sa-l linilreasld
De
ItrtParci h pnvrnla arrusriTiului
semar de Scbwarzenbe;p
cu Autuzov. Au5uia vrea si medieze. Schwrzcnbse
va f
trluh,u smbisador la
paris.
In acela;; tlmp UiJo-a?a'iiui
ll,,L1!1."r*r1.,-p.o,1tu *
discuta.condiflile pairiciparii
Ausoiei
tr n0ur cosrlre (I8 februarie).
l.t l,[ris, Napoleoo, a doua zi dupi sosirea sa. orimeste
F
rntn,ftnr
ll
inallrj-demnirtri.
Despre campania din Ru,ia
ra rmlntcAtc numai. UD razboj pc care nu lia dorit, nalud.
hfflurlg lui-Alcxcndru
care sila *, or".Jq ;o''r;ialni
::r!.ll1llt! 11
repdar.
-Problema
principali,
in jwur
careia
.I
Lrlvllor
ursculrrte: atacrrea Maller. Cum de nu s_au gindit
ra trcrgc, atunci cind a fo)r anunlad moartea lui Nao_oleo;
lt
tr rc grupeze
in
iurul Marici_Luiza,
a reqelui R;mci?
t,um dc s-a lisar ducele de Rovigo, mini,tru-l oolitiei- sa
na nr$tat cu arira ufuriotj?
Srvarv .Ju.cte d; R;"i;o),
liili iff
TiJ:,'"),"J".1,f.l;tii:t::
:l?,ili,
"*rj::."'"::
lut{
ur!&tia naDoleoaiana-
il"r
It"
"o,,f
't*;:'.#:f "lxfl
, 1,1Ti","r.;',,1*1,*.:,::"t-
ru.nutul lor, au vinr pe monsrhi asociind tu ron pe JrJ
dlnko flii lor, iDcoroni;du-i
chitr. susereazi lui Napoleon
ldt{ coarolidarii djra\riei sale prin a,ocfirca fiului .au fi ron.
.Napolcon.il
asigutr Meiei_Lui,a, iD cazul disparitiei
lil:l#i:n*rl'ffi
iiltH'Gl|it',1l;1'"1"f
'.#:tar:
H;:l'li".tfirT'iJl,Lli.'",fl
-ql'*'"T'Jl,:;"-rr"m:
.6res.
(
Midstrii ou trebuie se-i vorbeasca imP:iritesi despre
lucrui care il purea-o neJinigti sau supara
',
ii scie Napo-
leotr athicaDcelarului
Petrtru a mlia
pe catolici, du gi pentru a rezolva o pro-
bleme de Dolitice r;liaioasi foarte spinoasa, NapoleoD semDeazl
cu
papa i'lu. al VII-lea concordttul de la Fonujneblcau
(25
ianuarie l8l3).
Iorefimi:
;
fune ordine io afacerile talej nu cheltui mai
muti de 1.50o.ooo de francj
li
punc de-o parte in fie.are
atr tot atitl iB zece ani vei avea o rezervi de cincisprezece
-itioro"
oiouo neporii tij
r.
Josef$
este iDsa o risjpiloare
incorieibiia. Napoieoi se supata. Mollies, iDsilciiat sd
i."o.riiu nemuiumitea fostului so!, o facc lediplomat:
oNu Eebuia s-o faci sa
Pliogar,
ii renro$eaza NaPoleotr.
ln timo ce ateotia lui iste coocenrati asupre trebuilor
milirrre si Dolitice. NsDoleoD dideaze decretul diD 26 Mi
l8t3- Dril;are se orqailza sis(emul de retribule al miEie-
rjlor'd]s regiuea Meinhe. Muncitorii
1i
futr(lioffiji
puteau
face Dane diDu-o societater i-am spuoe de aslgur&l soclale.
Vedirl se realiza din subvenlii de slzt,2y" ditr salaiul
societitilor, contibulii ale proprjetarilor de mint repiezen-
ii"a o.soy^ din montanrul ialaiiilor constante. Acesle veni-
ru.; n".-ireau aiutoare DeDtu boala, accidentc.
pensii penuu
hrhi;ere. Socialilm de-blat atumi unii. In mod sigur, sint
*:i*i'."r" exDlicd atitudinea ostil5 a milii burghezii fald
de recimul lui NapoteoD. Penrru unij, cEderea Impetiului a
venit-ln moaentui itr care abia iDcepea organizarea.
i Dor... oac.", dar nu DE tem de razboi t, declara la
I0 ianuarie i813 Naooleon miniluilor care tecomandau se
se faci Dace. Unii intercau sI schiteze uE tablou smbru:
Franu e'ste eoujzad dupa eforui miljtare neinEerupte tiDP
ae niste doui decenii.
'
irlaooleon veriEcii slatistjcjle. Ce spuo cifrele: tFru!a
este cei mai bogatd
lari
a unive$ului. Are mai mult numsar
210
da(lt rcfftul lumii la utr loc r. Are cea mai numeioasi popu-
hll!! 42.000.000. Fatb de vechiul regim se inregisueizi o
!'trllrrc dc l/10. Francerij pUlesc cele mai mici impozire
riln lhrlrpu. Cu toare acesrea_, in ciriva ani o fosr folo;it uo
mlllukl pcnku podui, caDaler diumuri, porturi, peouu
Ittllumusclarea Parjsului) penuu imboga;irea muieelor,
nrtulrctr l.uvrului, rcpararea palarului de la Versaillcs, penru
orltliiltlc
(tc.
Rcsurse sint-
OIx zilin ? Ne insemDala. Cjliva maresa.li care murouA.
Au oborit; marea bughezie, regali;tii
;i
eilhilrii. In resr,
ln lhlr c$cului djo I812, orAoljul Earional ratiazi in iuui
lnllrrtuhri iDuegul popor. Zi
!i
Doapie Napoteon munie5re
atrorm pcnlru reorganiTarea trmatci. Grelelile comise de
l!trcr[lii
sAi crceaza complicalii
fo]ili(e.
Se duc uatarive.
In lmprcjurerile exceplioDale diD anul l8l3 i-u rrebuir Ia
Itlarnc, un om pc misura eveDidcnrelor, NuJ are. Tallev-
trnd cnrc itrutilizabil, pentru
cE ar sluii Euooa imootrii,a
lui, Austria ar dori se
ibace
un rol interinediu, Propuirailor
fttr(crc ln legatura o Europa ceDuale ti se resp;ude fl
tltllc formulare de MerrcrDich cile consideri ct este itr
lntcraaul FraDtei se reounle la uele st:DiDiri in Eurooa.
Sd-i ccri uoui militar si renunre la idealul sIu noliiic-
llrl cr sccastil reDunTxre se 6e coDsfiElite de o infringoe,
atl. lbturd.
$i
mai alis atunci ciDd esre'vorba de Napoii:on.
Crlrullnd, rcce, gansele unei confruDrui armare, Nipoleon
[u rc lndojetre de vicrorie. Dar chiar dace s-ar 6 iodoit,
n'[ fl rcnunlit ]a cucedrile sale. Pe plan ideal, u fi considerai
Cl ailc dezonoraDt. Iersonrl, il inreresa mai mull soatra
arcrllal Gnlc decit propria-i soarri. Srirbit sau deziluzioEat
dt ccl djn
iur,
a deciilar tru o dara ce esle'D stare sE uAias(ej
lttlaar c6_ utr simplu retrtier, fird nici u regret. DiD momeni
0l couiderd c, Dumai el este itr stare st organizeze si si
lalvfrc
Europa, atit? vreDe cir are miiloa(ele"cu care ;a-9i
hlluntc advErsrii, .re mult prea indrazneg cr si rcnunie
la toate realizfuile sale de dragul uaor sfatui cumi4i, goptiE
in antumiul sau, trmsmise pe utr ton defereat de cite fo$tii
atiati si viiiorii adversili.
Supu:ii sri sint chemali sub trme, sa apere gloria Fraolei.
In luaile ianurie-martie spilih]l de ordjne, muo'a meto-
dice a im"em$lui, cde mueDeazi toala FraDla iatr-o acti-
viure infirxurarS, reure:te sd ridice o armala dc 410000
oameni. Ofiterii tineri aiot repanizali uoor vechi uitdli.
Noii venid aiEt io)uuili
)i
comaDdali de vechi cadre, we
au supravietuit cmpadilor napoleoniene de-a lungul Euopei
Recnitii. deouiti Mtria-Luiza, formeaze
iumSlale
din efec-
riv. La incepurul Iui aprilie, o armata de 235.000 e'te gaE
sE apard pe'cimpul de luptd. Rezultatul e.te speeacuios
$i
unuf din rirluile de glorie ale lui NapoleoD.
UD avatrtai eoor6 pe ctre il ate aceasti armatd este acela
de a fi omandati de uul dinue cei mai ma.i conduditori
de olti din istorie, Trupa are acest seotimeBt. Utr alt avatrtai
pe
dre il are armata fratrce, fata de dmak coajiliei e.te
icela cd ea este comandat, de uo siDru om. Piod iD l8l3i
Edile
puteri ale Euopei fuseseli infritrte succesiv de Napo-
leon. De data aceasu, ele inlelegeau s6_$i uneascii eforturile
imDouiva Frmlei, dar tru aiuog phe la uoificarea commda_
menrului. Abia iD a doua
imetate
a primului rizboi moE-
dial se va realiza u asemeoea dcziderat.
Armata fraoc@6
prezintd doui Btri sl5biciui. Dispa-
rifia cavaleiiei in tidpul cmpaDiei dio Rusia creeazi imeNe
Dieiudicii. Ded iofantoisrul
poate 6 ismi! io citeva luoi,
bmm a avea o cavalerie buoi Eebuie mult mai Eult tiEp
ii Naooleon tru-l are. Aceasta este o slrbiciutre. Cea de_a
ioua'prive.te cadrele superioare. Rdzboiul ditr Spada ab_
sotrbc o
p;rte
diq ele ci
:i
dio armatd. Abia in condiliile
anului I8i3 devine evideDtd
greleala lui Napoleon de a cuceri
Soania. Mai ales daci oe sitrdim c: spaniolii, alialii lui
Nipoleou, uu doreau de la-el drcir schimbuea regelui
9i
212
l.rr 6 foet nu numi aliali. dar
$
recunoscatoril
Napoleon
Cotrttattr
ctr t les hommes de gurre n, oameu oe Eeseflcr
crb.blll 6a-si cutroa5(A mellelugul' 0evro rart'
-"'l;-;.;;tit
privinE se consulia cu aghiotanlji sai,
-Drouot
.l Mouloo, osired valoroli
d
aElali
Pe'soaDei
sale' Llpsesc
ft;;;"ii d; divizle il de bridada. Cei care au
Pisit
io b'ri-
llllc rntcrioqre 5i in timpul campatriei dia Rusia siDt de DerD-
iii.i,ri.-Uiit-*
G.*i"eir1i, unii'au o condilie 6-zictr.'i eoml5
ilrc-i 6cot in afara serviciului. Un gcneral de dlv'le
(ue Du
il;i;;i;;lrt;
e bun de reformat:La 10 apri)ie NapoleoD
Ii.oi'fui Droro, ii
Mourotr sa-i prezinte o Iisla de
$ase
ii"ii"ii'il
Ti*i*ii carc s5 meriri s. 6e fricuil
semati
il6 dlvizic ri 12 colonci sau loloteDeDli-colotrer
care sa ne
i".f"iiii-il it.au
de
seneral
de brigada,
'
9i
utrii
$i
allii itr
nutatca vl$tei D.
'-_<i."narori de corp foarle valorosi: Ney, MmoDl,
Mlcdonald. Oudinot, Vandame; bui: Vicbr, Reyiler;
!hbl: Lediston, BeruaDd,
prietenii lui NapoleoD,
Plur
oe
bunlvoinfl
dar care tr-au condus mili mgp
pe ofiPu
dc luote.
Dir, ca il
in caDpania diD- Rusia, spatiil
-pe
@re se vor
dr brdliile riDt foute mili. ID fala ilMtei lrmceze ae vot
;.;;;;';"
-;r;a
ci mi multe ;mate, carora NapoleoD
[ituic sl te oouni alte armate, Dar cine se coaducd
qceste
iiiirri urii i"s"rj, a demotrsftat itr Rusia cd esrc dePtrgit'
rii"i*i Gruii.-o"ouu ce Napoleo' D-ile alrul.
$i
peow
a-I-;;i;-;;Jir'.i.,
faflor de loc negliiabit in condilii iD
clro Eedeea ilcepe s5_ti face loc.
-'-Ooro.t
*" iirig*ul'capabil
sa matreueze
pe spalij mtri'
ll Soult care este adus din SPaDia.
'' iJ-ft;;;;; D.iaix ri
Lamei
Pe
cde Napoleon
j-a
pliDs
adlr?
-___irtoarativele
termhate,
prezenla lui NaPoleon pe cimPul
dr lupitr devine absolut necestra.
Wi[geo$eiq (Ku@v
Eoue Ia 28 aprilie)
,i
Bliicher,
coeandantii amjei aliare, au inceput sa'avan'"eie. Darui
este.tflmrs ta Hambug. Trebuie si pAstreze
Eordul G.,r_
mao-rel, sd iopiedice debarcarea unei arEate engleze sau
suedeze sub co@nda lui Bemadotte.
.
La 15 apdlie Napoleo! pdrise$te
parisul.
(
Ce vari 6ist2i
vor peEece
",
ce plinCe
Mlria-Luiza btalui seu. in rimD
e soFil ei strebare aproapc 600 dc km. io 40 de ore) inclusi;
Taauul de operarii: aproape acela;i ca in 1g06. NuEai
q
0e daB aceasra et va ved de la nord si. sDriiinitrdu_$ ne
forrere.Ta
MaBdeburgului, va auca din h;"; i;;i;;;[:
ceDuat in
iuul
l-eipzigului. Daca obliDe vicroria, ru;ii vor
I arucati diDcolo de Oder,
pru\ia
supusij lrupele de vete_
rani inchise itr forrarelele din oordul G*maniei vor fi rec;_
perate.
La 28 aprilie e la Erfurt.
Disciplim e ca
$i
inexisrenr;, dar la aDariria lui recrurii
iti pun
cu{mele iE vlrful baionerei
$i-l acla;d f;eneric. Mori-
lul este foane hrtn I
-Iu
apropierea hmiclui, ioaiDEea esre leDri. Neaviod
sutrcrctrl{ cavalerie, cde s6. acopere si sa ghideze
millul,
daotqE mfrge in fomalii bioe rticulare-peotru
a nu fi
suprime de cavaleria ioaDice.
-
Cu.mulli aEi itr umjr Napoleon afuma ca succesul sre
b
-pjcioarele
soldafilor. adicd itr eireza de deplasare I De
relout: peouu 29 aprilicJ dii ordib s6 6e rrvErsatd Saala.
Ncy, ctre nu primise dispozigiile impnranrtui, daduse toare
ortuete peotru
Ear:. La orele 9, citrd priDea iostructiuile
mp.4aturu, puGa_sd raportse ci se afla deia in mdt.
- .h
ac@:i zi, la orele 2 dlpe-Miaze, la Weissenfels.
beote de LiiizeoJ tre loc prima
ciomire. Sub comatrdi
tuectd a lui Ney, recrulii resping corpul de cavalerie al lui
Leskoi, sprjiiair de iofanterie si ar1ilerie. r N_am v,zur
nlulodttl
un ctrtuziasm mri general-li.mri viu' scrie.Ney
iiii'iiii[r... A**
prim succei este de buq a-ugu.r. Asiguri
nj Nloolcon cr, au acelti 1itrsi scldali, deveilF Darrril
lnu-o il, tc
poate merge cu indrdzneala impourva ltramrcuu'
Lc I'msi_are loc ioBctiua@
Iui EugeDiu cu grosul amaEl'
Dln Dricino uDor
proasle dispJzirii)
vice-regele, ro loc oe
li,O00 dc oameni
pe care trebuie si-i aduca pe clmpul ce
lubtl. vin. numai o 50.000.
''''fr''iiliiri-i"
"vangardd
aduce Erartea
mtre$alului
lt*;ii*;: il--;;; oieidE
pe
"nul
dinue cei Eai talentali
;tii;ii';ftii. i;;;i ,i;
prietitr devout' Armata francezi tru
iiiiui. nia iro
-"i"
*misdant
de cas-alerie' Exact itr momea'
;;fi;-.;;; avea cea mai mare revoie de ei'
'-'
ii i *iii" t"i iwta de Ia Liitzen.locul
pe-ca-re-Gusuv-
Artolf clttiqr cu Drctul vielii ultima sa bitilre
(tojz)'
Nsoolc;tr ieaginase
un plan de luptI care avea ca scop
rnuiii[iiiiu drufrului spre'Berlia 9i
in acelati timp ame-
lintrrci oiosurei
legdlui care-i maj teEiaea adversaruul
iii'liiiri'i?ii b;iiJa. bace
pluul s'u se realiza, victoria
ii.Tiil'd"i'ia.i"a. tarul
nu ciede cd Napoleon
va indrazai'
llrl cavalcrie. si iMiiteze iD clmp desctus De ace4' lEcre_
lil,i tfi;;ri;tilG
lor oumerica, alialii vor 6 aceia care
liu ofcnrivs,
cu inLenlia de a teia retragerea umtter lranceze
iii" iiii.6*e. Napoleon este surPritrl Eu pensu ci Du
;['- d'il;;G"i"-;;i*"o""
e,oti'"lit"t'
El d:duse iD-
ItLii'ii'i,IiN* ,a r""aiecunoa:teri
exact io dieqia dimpre
iiii'i,"',ii,i- *"ii,t inamic. Ney rcgliiqz! acsL ametrut,
iil--triiffi J"-ll"oot"oo
ca pd froiul lui ou se. intimpld
Ifii;1'ffi i siir[d"i",
i. I mri, Napoleon-insolit
de Nev
ilI;ol;i;; ipie l-eip,ig
peouu a umiri felul ia cile 8e
ii
-a:i"'iii-"Liitr
Iui LaJ'iiton aquPra @halalelor
acestui
otiilifl""1i;igl"t"ttii','"'i,i.,l"ii:J:i,:i'iJf,*
b Frol
crect la timp peDuu a-fi @oduce Eupele ra aLar'
Platrul. iEiljal conceput de Napoleotr Du oai tre dci o valoare.
!l tebuie.si improvizeze Ia fata locului uD Dou plan.
Mtr-
3":t _.. Ty" in
sprjjiDul lui. Ny. Eugedu primeqte
misi_
uea sa atace drn ffanc pe aliali. se le amenjnte reuaserea
spre Dresda. Berrrand trebuia sa cad6 cu corDui sau in-qD,_
tele iumicului. Liniite de comulicarie
"1" "fi;rei-f;;;!;.
smt scmbaE din_ NauEbur& mulr spre Dordr incir Naooj
reon oore+te ca- atlalii s6 execute iDcercuea de ilvaliire
aslpra ilffater trancezer peDtru cE, in felul acesta ar fi cotr-
Erout-er rnlr$r ta hcerojrea lor. Greul luprei il duce Nev.
^lacurle
alialilor sinr djrijare ia cea mai maie oarte in di""l_
Fa
trupetor sale. Ti6p de cireva ore, cele d6un armar" ir;
dsputa o iodLjire sarele Kais, Klein_Gitrscheo
si Rahn'a
c&e se alau in ceDtrul cimpului de bdraie.
Ney le.pierd-e.
Sosirea lui Napoleou provoacE
eDMi6_
-_l-l::.r-!!o.,
Moutotr ia co-mda uoei divizii
li
opre$re
oreDsrva tuFElor prusace.
Ney esre peste
tot. NaDbIe;n
Bugr tncaaieazer
opre$re udrrlle respinse, ie refoimeaztr
U
re aruDca & loc. WiltgeDsteiDr ilformat cri aDar hririri
lraDceze, arunce itr Iupte alte doui corDui Drilsace- Nev
suporg_$ocul,
Batalioatre se debmdeazi, Niooteon. orji
s.mpla lui preanll,
reuselte sa le opreascd. .ii,tamort.'*
giapur.a$reaptn.ip^tdriri,
degi nu re nivoie de ele. Napoircn
r rc retuze, atregiDdu-i
ateDIa c, lupla este la'Raia,
nu ude se afla el.
,
La_5 dupe-miea,
MacdoDald sose$re
r cimDul de luDti
Sr
prcIutrg@d
fioDrul fmcez pe
sdDqi meninte flatr;ui
iffiHl;"fi '",',pi-Lt,.llX*#"h:'i;",r:'J;
o&X',,,#.'o#i
..
ele.d.n puftt realEa leri dificultate aceasra maaivri, care ai
u oeos nu D@ai soarra bedliei de la Li.iEeD dar- soaru
,Dtegii c-a_mpanii. Eugedu uirrisese doi ofileri de le;;ru;
,o ooua rlDdur q
sr-i oEunice lui Lauiston sE oirdieascl
krpzu
ti
si
yiDi
iD flmcul mpelor aliare, Cei ioi ofiIeri
216
aU foit p_ain$i gi Laurisron a rAEas pe loc) cu toare ci datoria
tut ola.ri Bc-apropie de cimpul de fupre itr momeDtul iD care
nu Intllnca ltr calea sa o rezistcntA ierioasi. Dar Lauriston
l\lcrc plntr
ls Liitzctr diolomar I
Atrcul lui Macdould a awr totu)i rezulrare. AmedDtari
Jr!
Ioncr..nxalil au sltrbit prDtru
moment atacuile lor'pe
rrnlru, tsliicher, dispuDind de suficiente rezerve, incearti
:llo.-gl:1"
6 uD akc disperar penru a srrdpunge cenrul
ttmrtcr lianceze. Ney pjerde
lerin. Succesul lui Macdonald
r utctoc pc NapoteoD si deslen$ie atacul deci<iv. MouloD,
ln ltuDtca urci divizii diD Tidra Gdde, coErraaraca. Drouoi
or$nircetr o barerie de 60 de tunui .i i"..p. ii-"i,rr*..
Naltolcon h tiuDtea uei alte liEii de arac, iosoreste oas
{u pri Inaitrttrea lui Drouor. rAcesta
a fosi monieirnl'in
Ct!6 a-a ofimat cel mai muh voitrra lui de a invinpe n.
mnrruI
trlotta un turrcr- oillar. Alialii, it fa;a acestfi aiac, sint
lollall 8A 0c rebaEe.
Ecttrand inteiine rirziu pe cimpul de lupd. Deli Ia
L1T1L ! +-.
de cimput de baiaie, n,i ra otrri'"i.-ii'iii,
Dlna.la
primjrea ordhului lui NapoleoD.
,
vtcto-rrarste- de ptrtea lui Napoleon. Calculele sale Du_l
IEfaltrcrd. cetriul sdu milile i-t iDsdduir s6 coDceaDi in
ffirul rcliuD.li
y.! nou platr de lupra,-sE impul inmicului
vorlF-lui.
(Bitelia
de Ia Liirzen va 6
pusi
deasuDra bid_
iiilfi ,iiqi^f},llTlif
;,'"f*-T6'l*'J.H'*,:;iafla3
Ornan-L Napoteon cu 85.000.
pierdeii
pi
de i parte g
de
tlllr 20.000 de oamed.
-.
Nrpolcoa ordooe ca a dota zi, la 3 diminela, EugeDiu
at tncaap! uhdrirea o mpele proaspcre
ate I"i i**-"ron,
UPtt dc cavalerie qi.medioaitatea
lui-Eugenju fac ca umd_
llrcl ll !u aibA Eici uD efecr. La 8 ma_i rupele franceze
L'I'i8,t",3;t1iffffl:.tii:f"illti"&.di,i.i*F;i;
217
E trevoie de lnci o bltelie pentu a de.ide atifidhea
Austriei dar si souh campaoiei.
tnaniicul
"6
poale rekag_e in doui direcfii: spre Drelda
si sore Bcrlio. Naooleon is--i imparte armala rn doui. Masa
iriniioala e,rc diriiaLa spri Dr6'da, ir cca secuDdardi sub
ioman'da lui Ney, spre Bcrlin. MJnewa lui Ney d putcasd
alraqa asupra lii aimata pruracd, pcouu a-ti rpira capi-
tala. La 15 maj, Napolcotr esre irformat ci ilfiata prusacd
si rus, se afli dincolo de Drcsda, Ia Bautzen, uode fac lu_
creri de itrtdrire a poziliilor. Adversarii lui NapoleoD, itrcre-
zitod la Liitzeq incarcased sI manevreze lnsuccesul ii
indeama la prudenla
9i
se hotlrasc si dea lupte itrt!-o pozirie
dinaiotc aleasi ti
fortificat:.
Io 18 eai, ordin lui Ncy sn diriisze pc Lauistotr io sPa-
(ele
armatej atiatc. De aldcl, Ney cxe re Ia dispozilie o
armad dc 6J.000 de oam,'ni,
primclte hstrucliuDi-la l9
mai sA ioaiorcze decis ti
se uie reuagerea iamicului. Infrinli
la Bautzetr, a.qtia nu au decit u siDgu drm pe care se
Dot reuape. Nev se va afla De acest drum.
'
Iq ziui ac zo mai, oudhor, Macdould, MarDcnt
ti
Ber-
uand
primesc
ordif, se alace
poziliile iDaillce lmportaDt
e ca aiiversarul sd fie atrgaial
pe toat6 liila, Io felul acesla,
marrul lui Ney nu va putca fi oprit. Bertrand este inlocuit
in rimoul tuDtei Detrtru itrcaDacitale.
in iiu Oi Zt,'carc ucbuie sI fie deciliva, se cootinua
pe
lot frotrtul o lunt, de uzurd, cu iDleDlia de a aDgaia toate
iortele advssarului, de a nu-i ingedui s5 rrimit{i su6cieote
uu'pe care s, bareze marlul de ioveluire executat de Ney.
_Faprul
c;r Oudinot piarde tereD, DuJ impresioDeaze pe
Napolion. Cererilor de ajulor le raspunde cd be(iLlia se va
dccide ir akd
ptrre. Ficcarc si rezi<tc cum poate.
lnue orete i :i 3. Nanoleon ia ofensiva. ErG ora la care
Ney trebuie
"l
iiunea ti flaocul uupelor aliate, de uDde
uma si-gi contiriue-otiul, decisJ ln spatele accstuia.
$i
214
ln tlmp.cc-s-c depuD clorauri disperare pctrlru
x_l re.Djnqe
!.
lruttric,.Ney-ti Laurisron
consrrujcsc't.rr
"Lr.u.i
tii?I
tEvro. i[u(ilc. Vicroria ia cele din um, .*. osgioiial-"
Nrlulcon, dur Ney, cu cei 60.000 dc ormcd ai sii, oo ie
rlh h rl)ltclc
advrrsarilor. Cele doui armare aliaLe, u'rm;riii
I[rlclpronlc Jc NapoleoD, rcuscsc:a se rebaga. Nev demcnsua
|n c{c utr bun comandant de corp,
problemcle
niari de sua_
tdtlc ti crru inacccsibile.
lncapac'irarea lui a faru sa esuez.
i:N,dlnkc
mancvrele cele mai savrDr coo,truire a. Napo_
,,
(,:U.o
flrmrtd in ceJ mJi mare parrc
formatj dio recrui.
lllilt ilc.crvaterie (la Liieen
'j
Si"Lr.. ,; lilit;i.'ri"i',i
a(llunc dcosebira a cavaleriei,' carc si amioLeasca de ielel
Itrolo.
{uric
dc ta Ausrertirz,'
E.i.dland, Eri;;,-Bo;;di;;),
Nrpolcon o. gasir_miiloacele
iare si-i asipic vicrorii decij
rtv!, l-uu Irpsrr insl oameEii care sA_i lxccure planuilc.
Dtvl,utr,singuul
sbaleg de Ejre valore, se a8a in aor,lui
"-
ln 1813,, Napoleon mai avea de infrunlal ioce un adversar
In plua: voitr[a du(maoilor sIi de rt invjnge.
De;i infrinri,
llltlh n[-sc lase
jntimidari
ri sinr hotari[ sa cooirnue tuoh.
Dupd bIrilia de la Liirzen, co.rcte B;b*-;;;;;-:,,'T;
!!*,*l'lllllr"l",,ru'ji:'i"fiTifi i:1.i"i",f
"::i;11
[ili:"]'i'ii.$i:"-#i:;";iff
l]:+i:#j+qi",r,ri'#
il mI bai cu v_oi; mai bine s: incepem.u,irtoiot"l
--'-
,
Nrpotcon,
.dup,
tsaurzenj iDccarc; s; imprime trupelor
fi';dtH'"!.r*Hil,TH:T,.18:-j,:jX?',,I,.,-#[Iif
,J
fi *liii'1p""' #ili"g
ffi
,'::'X;,.'**,1','"".X'j":::llU{i:
Ittum.l,
Duoc esre toriir de .
shi,rd"
.i;;;""
i;-br;i;i.
impircrului, Ccl mai bun prieten. omul iniljar in^(oatc taF
rc]c Dalarolui... Napolcon nu poatc suporra: ure rn
\ir
ou prii-crte pe Dimctrlr nu mai de Dici un ordin Dore;te
'i
remiaa siDsur.
La 29 i'ai' alirlii, t.mindu-'e se nu Ii rc iaie rctragerea
la est dc Oder, trimit comisari la avanposturi, incep convor-
birile cu.3r1ea franl(/a si lz 4 iutric {e semDar armisli-
tiul de la'-Pleswjlz. cale lrebuia si duezc piDa la 28 iulje.
h fost prelungit pini la l0 augu'r. Rigaz lolosil de ambclc
tabere Denuu a aducc itrtdriri
La )6 iutric are loc faimoasr intrevederc inrre Mctternich
si NaooieoD. CaDceiarul ausujac reiEnoja
propunerilc fi(ulc
inai iriainLc. Napoleon le respioge
5i,
Ia obie(fiile lui Mel-
trnich- ii arate cd
.
Suveranii dumneavor5tar nesculi pe
uoD. n; Dot
jDle,eqc
setrlimcntele carc ma slapinesc pe mine.
Ei si inr6rc bituli-iD capiralele lor
fi
le cse indifereot Dar
eu sint un soldai, mie imi lrebuic onoarc 1i
g)oric; eu nu
Dor se me iniorc iriosil iD miilocul
poporului meu. . u
'
,{'telternich Eu cedcar.
"
Ah, Mellartrich, cu cir te-a plalit
Anslia ca sd'mi devii dusman? ,
i,laoolcon aducc la Dresda lrupe dc leatru. orgaoizcaza
".,',i.
r-, inceourul lui iulie ii sirie Mariei-Luiza sa \iDri
Ia Ma.ieDra.
"Plic
la Maienla, saie Maria-Luiza. ca sd_l
intilnesc ie iDDerat. Nu e nevoie sa vorbesc dcspre buluria
mea. vd iati sicma cu u:uin!a.r Le 26
julie,
cei doi soli
imnuiali se inliloesc. Caulaincourt esre uimit de tinerelea
lui' NaDoleoD si linjstea tui.
La i2 iulic.;leniD;rcnliarii
phrlilor bcligerante
)i
mcJia-
rorii austrieci s;.esi la traga_pcDtru a discula coEdiliile
Dncii. Nu se aiunse la dci un rezultat.
'
ADglia varsi R:usici 13 milioBDe, ixr Iru\ici l7 pentru
a cootinua rizboiul.
Berudone debatca uD corp
putcrnic in nordul Germa_
niei. Io Spania, uEde fusese uimis Soult, Vellin8toD obline
vlatorfu dc la Vittoria. Francezii sint respin$i pe Piritrei,
rllrl dc Catsloda, unde se afli Suchet.
l,n 7 lugust, prime$te ultimatumul Ausuiei pria cue i
r. ltrin liunlci fronlierele nrruale
)i
Italia. La l0 augusr
Mcttcrnrrh punc capar comediei diplomatice de Ia Praga;
(r{Urcsul
csrc dizolvarJ rnzboiul va lraD)a soafla poljrice
I lhrrr[ci. Dc data acea"ta intregul
(unlinent
estc coalizat
htrs0rnvn lui Naoolcon-
'ln
nor.l, Bcr'oadone cu I00.000 de suedezi
;i
pru.aci;
ln Sllczir, Bltchcr cu 100.000 de rugi qi prusaci; in Boemia,
lirhwurzcnberg cu 250.000 de ausrrieci. Napoleon ii opune
tri llcrnrLlotrc pe Oudioot (70.000), lu; Bliicher
J'e
Ney
(120.(100) iar Iui SchwarzeDbcrg pc Gouvioo-SaintrCyr
(l(r{),000). Coalifia dispune yi de sfatuile lui Moreau, rerpS-
rill
fc
cimpul de lupld
ti
ale Iui
Jomini,
onler dc ralcnr)
trlirl
Jc stat-maior at lui Ncy carc fuci.e Ia inrmic de cireva
tila.
'l'rupclc
aliate se vor retage dil fata rupelor franceze
aom0nd0tc de Napoleon, le vor ataca pe ccle comandate de
nldrcfilii stri. Ney dovedise ci tru poate comanda o armati,
rl{r Nlooleon n-are cu ciDe-l itrlocui. Sitrt iDcercati Oudinor
ll
(;,ruiion-SaiDtrCyr.
MarmoDt pr,fcrizeard: o
Prin crearea
(!lur
trci armate distiDcre, Majcsrdlea sa a reDuntal la ,van-
lrlclc pc care le asiruA prezen(a sa pe cimpul dc lupri
ti
m! tcm ci id ziua in care ca va obtitre o victorie. va afla
(!
r
licrdut
doua
'.
12 ougust. Bliicher ataci prin surprindere ccle pauu
@rnurl de sub comandr lui Ncy, obrinc uo succcc ner.
Nipolaoa aledgi cu Gardar restabileste situaiia, iar Bliicher,
lonvlns de prezeola imp&atului, se re0agc.
23 Augusr. Schwilzetrberg ameornla Drc'.ia.
I
arur,
llrrcl.v de Tollv si resele Prusiei vh cu aiuroare. Iomid
;l
Moicau iau pmie la-conducerea opcraliilo;. In fai unci
mraG importaEte de pe\tc 200.000 de oameDi, Gouvion-SaiDr-
Cyr ccri ajutoare.
'Edificar
asupra inrenliilor immicu:ui.
Napoleon
jmaBineazA
una diDte (ele
mai iDdrAzDe!e maDevre.
Va cSdea in sparele iDamj.ului cu majoriutea forlelot sale.
SaiDt-Cyr exagereazi pericolul) Napoleotr se giDdegte la
efectul psihologic pc care l-ar produce ciderea Dresdei, dil
si Ia faptul ca d pierde aliania regelui Saxoniej, De accea,
Macdonald, Ney )i Oudinor trcbuie s;i meDrinl pozi!iile.
La 26 augusr, Ja-10 dimjneola, Napoleoo ajungc Ii Dresda
inaitrtea Cirzri. Il urmeaTe Viclor, Latour-Mauboug, Mar-
motrtr Mumt care venise, sp;qit, itr tabira
jmperialE.
Esre
aclamar freDe(ic Jc soldalii sai, de saxotri cbiar. DupA mrse,
porlile
Drcsdci se deslbid !i cele doud diviTji ala TjEcrci
Girzi conduse de Ney la arac, susljnute de Napoleon, il
aruDci pe adversar Ia o mare distanla de ora). Se siEle mina
Jrulul. Reprezentantii
(oaliliei
discuta. Voi sd se relragr.
Sint prea atrgajali, Sa rezi5te iDca o zi
li
se ia misurj peDku
retragere.
NapoleoD carc dispune de Eproape
jumeralc
din efec-
liwl coaliliei iDspecleazi, djtr lunul cetelii, terenul. Valea
abrupli a unui piriia$ imparte in chip Datural armata coali-
Iiej
iD douE. Aripa sliDge, formari de corpul lui Schstrzen-
berg, este izolari, mai ales ce dmni Du ia rdsuri si umple
golul. Seam, Napoleon radiind) promite regelui SaxoDiei ci a
doua zi va obtjDe o mare vicrorie. Cum ? Njmcni nu aBI o vorbi.
ID zori, 27 aueusl l8l3r Vi(tor
ii
Mural, la adepo:rul
cetii, al terenului, ies iD,itriste din Dresda ri avanraza
pe
flatrcul sriDg al ausuiecilcr. In momentul ili care poziriilc
prescrjse de Napoleon siDt ocufale, umeazl utr Blac brusc)
brutelj ctre dezorganizcaza aripa stingi a armatei aliate.
Mii de prizoderi, tunui, succesul este complet. Ru$ii
Si
prusacii, atacali cu aceeali vjgoare, dupd ce schileazd o incer-
care de apirarer siDt fo4ati si se reuagi.
Se spune
(i
la uo momenr dar, Napoleotr insuqi a djri-
jat
ba(eriile din centrul liEici franccze, iar priErre victi-
mele focului cotrdus de el a fosl Moreau insuti.
22
0 vlctoric
ri dour inlrinqrri ! Oudioo( a fost b,irut iD
ll rugurt, Macdooald in 26: BcrliDul n-a purur fi ocupar.
()tdontr
urmilrirea alialilor spre
-Boemia,
iar cl reviDe
ntllltrr
0 cumpini din trou sjrua1ia. In loc sa se aruDce cu
k[lc lirrlclc pc urmele armarci batul, Ia Dresda! Murat,
Mottlcr
gi Mcrmonr Du suslin cum trebuje pe VaDdasme)
unill dinkc cci mai valoroli geoerali si acesta, coplcljt de
IUmIIul 0dvcrsarului, esre inccrluit
ti
sc preda Ia Kulm.
Nry c(c birut Ia DennewiD in 6-seprrmbrie. ISrislt
rh lniorr dc saxoni, este nevoit se sc reiragd. Davout se
Ittrhhlc ln'ILmburg. in 8 otrombrie, Bavaria"aderd la coa-
lltlc,
'l l(lictr 0doprala de aliali i]i de roadelc. Ccrcul sc stringe
lr(It0t rn
jurul
lui Napleon al cerui ceDuu de operalii ene
l.tlnzis,
Ll 7 ocrombric. Napoleotr pririselte Dresda. Vrca se-i
lltcc
Fc
Bliicher
$i
BerDadotte care au fdcut
jonc.tiuea.
(lcl
rloi rc rerrag. MaDrwe,
preqaliri.
PeDrru I5- 16 oclom-
hric, Napolcon prevede o Daie belelie iD
jurul
Lcipzigului.
lnl.lttilc lui NaFoleou: se bare arData Boemiei itraitrle de
I rc uni cu Bliicher
li
Bernadortc.
1.0 15 o.tombrie, insolit dc Murat, rccuDoatte poziliilc.
l'ltcnul, la sud de ieipzig, perm;te efecruarea maievrilcr,
Vr billc dcci a(ea\te armatS! ii ra raia liniile de comudcalii.
Ncy
li
Marmont vot apira Leipzigul de atacuri eventuale,
ur!
not
v(ni diD pailes lui Bltcher sau Bernsdolle. Torul
lnhuic subordooar luplei prjncipale care se va desf)|ua
lr rud dc Leipzig. Alialii, nearitrd unde sa se apro\izioneTe,
tlu ac gindcsc decir la virlorje. I a l6 oLlombrie, orele 9J aus-
lrilcll srecl: 200 dc ruDuri sprijiDe cojoatrclc carc iau ofcn-
dvt. 300 dc tunuri sprijini trupele lui Poniatowski, care sint
talDlnic. Augereau intrrvine
ti
resabjlefre sirua!ia. Vicror,
,r
gcntru, pierde
ti
recucerc:tc dc
(inci
orj V'achau. Lauisron
ifillngc
pe stin8a arecurile ruselli. MecdotraldJ angajat iE
ciocniri mfuute, du reusegte si execute agcul de flaDc.
Napoloq amenilIat el hsu$i, uimite corpul lui Moftier
ca si spriiine
ti
sd prelungeasci dipa stisge.
La orele 4, Napoleon forleazi victoria. Drouot fomeazd
o baterie imeEsi
$i
sprijini ofensiva Tiftrei Girzi. Dar sitrt
prea puline forte ca si poaae streputrge
ti
dezorgaaiza froa-
tul iuEic,
Ney
Qi
Mdmotrt tru
Qi-au
iDfeles misiuea. Ultimul te-
buia se 6e pe cimpul dc lupti. Cei 20.000 de oameili ai sii
puteau si decide soarta betiliei. Macdonald, aclioEeaze letrr.
Pierderile sitrt etrorme: 20.000 de frmcezl 30.000 aliafi.
17 octombrie, zi de pauI. Alialii primesc hteriri: Ber-
nadofte 60.000, Bemidgsen 50.000. NapoloE 7-8.000 !
Tinfua GudI inlocuiegtc corpul lui Beruand care pri-
megte ordin si asigure druul
$i
si ocupe uecerile peste
Saa1a. Lui Muat ii spure:
(
Nu trebuie sA De iatelem; Ee-
buie sd ne gindim la retragere). Remine imi pe loc.
h 18 octombrie, 300.000 de o@ed ataci 125.000. Lupta
este iospiimirtitode. Napoleon maDereazl rezervele, le
Eimite cind ir sudul oragului, cind itr trordul lui pentu
a respitrge pe adve6arul care s-a avedtulat
prea
mult,
peotru
a-$i p;stra poziliile. La orcle 3, doul biglzi rutembu-
gheze qi una saxotre trec la ioamic cu 40 de tunui. Ney,
cu hainele itr zdretrleJ se bate ca un tubat. Trupa este mag-
nifici. Noaptea surprinde umata fraocezi pe poziliile pe
care le awsese dimineala. Au fost uase 200.000 de obuze.
Au mai rimas 16,000-
In zorii zilei de 19 octombrie iocepe reEagerea. Tiriia
GardI pizeite podurile. Totu] s3 desfdtod, cu birc pltr,
la orele 9,30 cind un caporal, care-gi pierduse capuL arumi
podu.ile de pe Elsts io aer. Panicd, debandadd. Vechea
gardl ii orgaf,iz@5 pe cei caie se debedaserS, sint tiditi
spre corpuile lor, li se dau gefi. Poniatowski, ritrit, se eudi
lo Elster
$i
oode ltrecat. Macdo&ld reuqe$te sE Eeac6.
224
IrF'
11,000
dc ommi
il
250 de uui au lams in mloa du9-
lmulul.
NrDoloo a sucombat ln fata imaicului, dar
ti
a hoia-
drll rdvcrsuul"i de a iavinge. Trei vioorii mariJ'o iDfritr-
la[r
cu toate ci dutmaoul Du-i cucerise iDce dci o pozitie,
ll conatrlng str se retragd, Silgur, impobiva EMor, !u purea
al m botA la idnil.
rAccaste memorabiH campatrie, va spurc NapoleoD la
lf, tslcna, m fi triumful cuafului imisoi: al rinsimii fran-
ola. t
I8I4. TRIiDAREA MARESALILOR
{ Mi-m reglsit dmele dia lali!. t
Nagoleor
Mul[i su iEcer@t str explice iDfriDgerile lui Napoleon dio
1812
$i
l8l3 datorita uor momente de slabiciue fizice
$i
morald de care el deduse dovad5. Este adevdrat cd,
iD Rusia, Napoleotr s fost la s mometrt dat ricit; ctr iD
cmpaoia di! l8l3 a awt dtreri acute de stomac. Da,
aDleaiDdu-ft cu ateDge asupra planwilor de camPmie cotr-
cipute
Se
Napoleon,
iudeciDd
adiviutea desfaqurat6 de el
{iD aceste Eeme, coDcluia we se impuDe este ru totul alta.
Planuile, manevrele giDdite de Napoleon in acest tIstimp
slDr socotite de oameoii de meserie de la Clausewiu piDd
itr zilele Doastre ca sodele Dedecte.
In cmpania din l8l3 nuai prezeola 6zice a lui Napo-
Ieon a asipai viflorii sBalucite impouiw celor mai bmi
gderali pe cde Euopa
putea si-i sEi[gl la u loc, plus
Moreau,
Jonini
qi
Bemadotte,
prioul creset de Revolufie,
eilald doi serviDd ad indelugali 6ub Napoleon) drci aviEd
toatd weEea sd culeagi uEele inveleturi din leqiile prac-
tice, geoiale, ale
$efului
lor. Activitarea lui NapoleoD iE
aceasti cmpaoie, priD complexiEtea probleEelor politice
ti
.miUgre
cerora te-a ficut faF, se rjdi(5 deasupm altor
&.
D5
dc cde disDuDea? Thiers fecea o obsNatie cd
campaEie Napoleotr a dat dovade de mai hul!5
Itr probleEele politice decit ln cele Eilifte.
oarc dreptate Thie$?
til
i-au fosr devoteli, ii admird el isuri. Trebuia
cIE h6A ca geleralii
Du tui siDt cei din lalia. In
lcolo iaercau sa se deD:is@sc, mereu mmeuind- iolo iaercau se se dep:i$@sc6 oereu mmeEind,
pssonal la ata@i, de daE aceasta sitrt obosiri.
o!, deseraiarea este proporlioDalii @ e|eruile.
dupA 19 decembrie 1813, cind incepe rctager@
&mata frmcezd se indreapti spre Maietrla,
m am ln min5. La Heau, in 30 odom-
b$tii aliaf de ioi, incerci si-i bdeze dru- rrczii, fo$tii alial de iqi, iacetrci si-i bdeze dru-
rli de ausaieci. Napoleoq insolit de Drouot, red-
'zilis
immici. O ploaie de obuze cad in apropiere
Dt sc
plaseaz, inlre impirat
Si
locul in care cad
$cful
suide, face ciliva pafi
$i
se rerage. Ausro-
bavtreziiau 50.000 oameai,Napoleotr 16.000, Si a$tepte intlriri ?
Si ia alt drum? Drouot c dc pircrc sa atace. Doua bataliodDe
dis gudd
$i
doui regimetrte de cavalerie asigud irstaluea
pe pozilii-a unei bilerii de 56 de murj pe care o comandi
Drouor. Ink-uD sf<rt Jc ore arrilcria adversi e redusd Ia
tdcere. Dulmanul arunci asupra acestei batedi toatd cavale-
ila.
(Atteptali
copiii mei, a$teptali... Lisafi-i sn vidir,
le spune Drouot soldailor. O salvl
9i
resturile acestei cava-
lerii siot dispersate de qarja lui NaNouty. Garda atacl
$i
drumul este liber.
I Doiembrie. Rinul este oecut. La Maienta izbuctrette
tifosul. Nu mai sint decit 40.000 de oametri buDi de lupti.
Int-uu an, doul rmatc enormc au dispdmt ca pritr farmec.
Trcbuie ddicati alta.
La 9 noiembrie, orele 5, Napoleo! ajutrge la Saht-C,loud
(in aceeasi zi, in acela$i loc, cu 14 ad io urmi avusese loc
lovitua de la 18 Brmar).
Siualia finatrciard este proasti, Napoleoo scoatc din piv-
dlele Tuileriilor rezervele sale persotrale
;i
le pune la dispo-
ziFa minishului de rezboi.
Bughsia este tremulfumi.r. Vrea libetiri. Regaligtii
ridici capul.
Ttuinimea
remirc 6deli impSraelui. Deti a fecut
cele mai mtri sacrificii, gtie ci dreptuile obliDute iB timpul
Revolufiei asupm p;miDtului au pot fi asiguate dccit de cl.
Calculul
pe
hirtie ii arata lu; NaDoleon caL poate cheEa
sub arme 906.000. I! realitatc nu poi fi
'uin1i
'":ai
mult de
240.000. Mutt, foarte mult. Nu spuf,e Napoleotr
ti
chiar
adveNdi stri ci 50.000 de omed plus Napolcon lac 150.000?
O conditie iDse: e aevoie de tiop petrtru instruirea lor, peDtru
a-i tansforma in soldafi.
Depozitele in Fmtrla sint goale. Se aflA mai multe armeJ
muide, echjpameDt
jn
depozitele din Germania dech ia
Franla. NapoleoD tun: impotriva celor care ou Fau informat
i, aceasd pdvitrf5.
224
Crrc luveroului,
tutuor, str dea dovade de entrgie, de
rcrlviirrc.'llmufacrutile
lucieazi freEetic
Petruu
fabrictrra
lullurllor, Pultilor,
Dudfiei,-
'-'iii;qiiri
tiii aiccmrrie. In Paris, muocitorii il aclami'
Itonrh cA vor lupra.
'
iic altfcl Napoicon mizeaze
pe patriousm De data accasla
vr iriliiai *t.it t"an1el. Pref6clii, ortaaimcle Dilitu-reri-
krrlnlc nrimesc disDozilji se arzailzeze-gzrzl
EalroDrc, ra
navolc ld sc duce'luprc de parlizaoi. ID 23 iaBuarie sint
iiir.iil i" *aieora sor'emni o6'terii eirzii
nalioDale di! Paris'
Ili'fi,I ili;;i'H;i;;
M;;l;-ifi," ;i
Mme de Montes-
;Ld;-;;fi;-ii;ei
io bra1e. Aminijndule
-plccilea
sa,
trliii rt"on
"
i"o...a;nt""zi
cuajului
85rzii
nalionale
pe impa-
rlliaii ui De reqele Romei. Lacrimi, se :lrrga
d lrarasca
iil;l;;,,ii,i; se-oremur; sala. Scrisorj, adrese de sohJc-
tllilc sint trimise idpiratulu.
"'-i;
i';r;;;;;, ,l;"ia!ilor carc ccr pcce in numele Franlei
nhorhc. NaDoleoD le rhspuode:
'$i
eu reau pacea' dtr nu
ru nrcrul oiroarei
r. Glorie, oooare I Lui Marl, care aducea
il;tlorim lri Caulaincoui,
prio care Doul minissu cerea
ili;;i-d;tu ia sE ducn ira'tatire la chatillon, Napoleon ii
l;;1;'d-i;;"i
din Monte:quicu:
"
Nu tiu
nimic mi mtuet
rla(ll holtrilrea uDui rege cale 3
Prcfiral
se he mmormrtrtal suo
rlmlaitclc troDului sdu decir sE accepte
PropuDerr
pe-cate
un riri nu trebuie sd lc asculre
",
Cca Eai exactt deunrle
i"niiri'i,*rtri
politic pe care Napoleons;l
impune in 1814'
-
Sicrtr 6d Doata ridi.a o nou: armale;) pe
Pannu
rranler
rl olitlnd viitoria ri
pacea li
(rebuic limp
Peolru-
or8aor-
[tar !rm[tci. Trage nideidea c: a]jalii tru vor itrdrazD sa
llaa(l
ltinul
fi
se se angajezc intr-o
(aopaDe Io trmpul
l.rrll.
"'Ailrtlt,
aiunti de Ia inccputul luj noiembrie pe Rin, dis-
mll dra[ c bioe se ducl tratative cu NapoleoDr recuDo{rDc
hlnlcl
granilele Mtuale. Revolta ditr Belgia
|i
olaDda
il
itrlervetrlia Angliei ii decid si ia ofeDsiva. Itrffe 20 decembde
$i
2 ian@ie Rioul est traversat !
$aNele
de a olganiza o troui armati dispar, Napolcotr
va rrebui:a facl fard cu ceea ce are la indemina: rrimisirele
gma.lci grjn lulj, un loral de 7).000 inptrali de ta Aituea
Nordului Ja graDila
Elveliei, a cerei neuriatiiale a fosr vio-
late de iluoele eli,re
Coalilii se prezinra la horarele Eraorei cu rrei armaLe:
tumta Norduluir de 150.000 de oameoi, sub romanda Iui
Bernadoile;
tumara Sileziei,80.000, rub cmanda tui Bliicher;
Armata Boemiei, 185.000, lub comanda lui Schs.arzrnberp.
-
Mare)alii care comanJd corpurile fanromt alc armatEi
traoceze_ ou Dumai (i
siDr obo,i1i, dar, a.a cum remarca
Me(erdch: ralelti
oamcDi \roisu \i se bucure dc averea
Ior
tj
nu iDlelegeau sa ritte itr fic.dre zi bunurile
ji yiara
lor
itr oiilodl vicisiftdinilor rizboiului r. Le lipsea zeiul. rbaci
lmpiratul, \punea A4.arbor, ar 6 vrur si-i
piJco.ea,.a
oe rui
aceia care nu dddeu Llovadd dc zel, rr flLre6uit,i rinuole
aproape Ia serviciile tuluror mareralilor. ,
Nu s-e inleleg inrrc ei
:i,
iq loc'si facj demon\rralii pen-
bu a iDtirzia iDahrarca dutmdouluj, ala cM le ccruse N;Do-
lcoD, abaDdooeazd o mJre pilre din Lcriroriul Fraorei iara
sd
^tragi
un foc, Localiralile se predau la primele somalii,
lD rara uou
FmD
de o@etri sau iD fala mui singur cdl;rel
(cazul
localiritii Chaumont)-
-
Prezcn[a lui estc absolLir nece:ari io frunrca rdmlsirelor
armatei sale. La 2l iaouarie Napoleoo numesre pe A.{iria-
Luiza regemd; priD decrelul din-28,
Jo.eph
e trrimir loco-
lencoleneml at Imperiului,;a! itr 25, la orcls 3 dimiDeata
Napolcon parisqre Parj.ul.
_
Beflhie! il precedc'c peDrru a opri reragerea dezasrruoasd
a lui Victor.
-
ln 26 este la Chiloo,, cere inlormarii in legelur, cu uu-
lElc
salej cu ale inmicului. Se afld in flaDcul a;marelor Sile-
230
t*"
lhl ll
llocmici. SchwarzeDberg
ltrai!teazd
prudeot'. Bliicler'
Fh.'xl-ll,{'**:lr,l,1.ix*f
,,f [Tl']",i1i1"]fl
:K:]
lir{!'l}oilttil,
Victor
pe stioga li,
la Imrna f,acarllor' Daul-
i',ii .,i*tri-i'"trl.
ia fugi. Pierderjle sint
-grele-
lll0chir sc rerrage spre Bil-sur-Aube $I
Iacc-)otrclLutrca
!u Sehwurzcnberg.
Cei doi au peste 100000 dc oameu'
t["i:'ilil;;;;;:i.;junul
luptei de la Brieone 30000 si
iiiiiiii"
"
tiierii-l'
p;iportia ik r conua 4? se se retrasd?
I;i;i;""iliJ;;;j"ie
i'cruli, ac'epu lupla la Rothi're'
it rl ilrcoql' cu loata superiorilatea
omerr(a' dulmatru
;1,;;i;';..:..: ii".r' orouiL, cu tunuile
'ale,
sustirc arier-
IrIJr,
[coFcrtr rctrrgcrea.
'
Afhtil.'cu fortelc reunile, ceea-ce in'eamnn
pe:te 200 000'
uu i* iiiti.i ooi;ri' nici btirugi ln afde de cazul io ctre d
iil"lrc ;r,;;;li.-3;ffi*reobcrgi
e lenr' metodic,-jil.Bliicher
lmmru*,
it;ar imprudeDr. Num'i
imnreisanle deoseblre
ii'li"i ir"'.
".iti.
adici tema dc Napoleoo Acea!6 dferenld
rir'icrin.rnm"'n_,
poak fi exploatald Napolso
dspare de
;:
"ii#;;i,i;'ir",;.
Bliicher,'nemaiirtilnird
io lala lui fo(e
fi[ili:-,"-;;;;;i";"
de
-u..,r'
lui schwuzenbsg $i
'ii;;il;;
;i, io,il
g',t" spre Paris Greieala
4tepta.e
lii--iiipotcon
s-a pr-od's Intui1ie
EeDialS'
sursa uDor Bor
t*lTol""*
timD se deschidc
ti
coEgresul de Ia Chitillon'
O ml comcdii diploEalicn,
pedbil6 peEuu uaularDcourr
ir,iiiiiut-,ti
"r"tod
9i
reprcze-ntanLul
Franlei. la^accsr
jon-
ciu. Rcorczcntanlii
alialilor n-au iostrucusr'
Lasxereago'
Ilrrrronilotul Angliei, afum6 rispicat ca "
ctuu daca Napo_
liln-ii-n
o.".puito"ie
condiliile, englczii nu puteau seroa
fiiil.'i"irni.i. sedinte
metrite sir fi-xeze alte sedinle,
se
1
ffi;]ii i'iil;6;
.i aciepre vechiJ-e.granige
alc Franlei
,
Marotalii 8ltrt
penhu ftaratlve Napoleoo ese-ue acors'
lctrttc
tnrl condtii acceptabilc,
jar
alialil tru olera Imlc'
..
E adevarar ca druDuiie sitrt impracricabile.
ca [nser
anmenrelc) ca esre greu sA oblii vicrorji cu o mind de oa.meni
m Btre pd-c Deusrrulr, pe ctre bebuie sa_.i poni
zi de zi
ll, Tdtul lo-rfa_kl
Au dreprare mare$lii, pe;uu
ci sufle:
lur,lgr 1
r,mballDlt, penku ce Dici unul tru esle mioar
de
pasNAea
oe a itrvlnge.
..
lnce o vesre uisle. Muat uadeaze.
A refrr de n,rre.
alralrror
$r
cu, r-mae lui il mednle pe fugeUu,
ui6ii-,a
l,p"-. lh],1-S9
N-ord..Deci vice_regete
nu poarc
trimire in
alurorut ralaru s,u vtrreg Eici o intdrire._.$riam,
spuni
Napoteon, ci nu-i mare lucru ae caoul tui, aaiita{e-aii
nidejde ca
_fid
iubefre ! Fcmeia lui .*"'.ruru
"..*"i
,.r.Jfr,
Ctrolina ! Sora mea !,
.Acesrea
Du sinr siDsucle griji.
parisul,
oaDenji
lisatj
rcoto. De !d_i sc reme. Tor lui"ii;evin;
i*it* *_i'rriir"r"jj
i%
pe allii.
gi
a;a cum campaoia
dio trafia poate-O
u-mei;i;
pas
cu pa-s dD corespoodcDla
lui Napoleot_
cu
los.6na. ta
ier poak h urmirjti
cea djn t814, a;n cor.spooOinla-iu-icri
_^
La 6 februaje-ii scrie si 6e lidtriti
!i
veseH. .
Sdnerarer
!,(a c5rc exccteDla, ucbutrc
mele. crr roale cd sint dificile,
,DY
mers rdu; dc.8 zile s-au ifibhilatit qi spcr cu ajurorui
,^1,-3:y..r:r."a
Ie rezolv cu.biD.e. D
Sinsouea
era necesara,
pcnrru ca, rn a(eeasr zi) CaDbacrCs
il mupse despte sluii
ii{!,.f i!:!3*uili",$,,.:,'.:J:"rH*":*':i.".,xru:
i+:!
*tT ituil'::fl
"
;: #,f T,:ffiilT.,*-,iJ,H
apdririi.Parisului,
cetor de la
paris
Ie raiae rueaEt;l]--
,
La /. IebruarieJ piDe Ia miezul Dopfjij exped;aza
;p6_
releser"alle
trei_ scrisori. Sa Du_i fi. tiinia:. Sper
"a_i
6it
m cuiDd
.pe
dufmu (Btiicher
""
a""or;o.".i.j"
S.triil
:::.l.iq}_1",,.j:,
mai multc divizii frulmooe.
1r
vo,t, l.
uoua o)nzri orn SpaDra car vor forma corpul lui oudilor
_
i-_
l-1,000 dc
.oameni).
Saoararea mea este foarle bune... O
lltlltlrc micului rese ,-
l.u]
Joscph
ii icrie si grabcascn
formeea trDalei de
lrr.rvtrr 8tr inarmeze girzile
mliolale, si plaseze ruui Ia
lfttrrctc cupiralei.
. AD drcprul s6 fiu ajurar de oamedi care ma inconioari-
lnl[
lr|ltul cI eu iD\Mi i-m ajutar., lmparareasa si;eeci;
totn(t
^f,
n-u cadtr itr miiEjlc duqmaoului. Iotuielri cn_vor
n rhrll l[ Vicna.
"
ID ce ma privefre,
spunc Napoleon. as
Irilrrr
c[ hul mcu sd fie slrios de gil decir sd_i vid crerui
It vtcnt c3 prtnf
austriac.,
_
litl NsFoleon: 6N-am vezur trjciodara Andromaca fari
il
lllnr8
dotrrta lui Astianaxr.
'lin
ln 7 februarie: iD fara lu.i SchwarzeDbere.
13.000 de
umrnl, rub Victor; Macdonild, ., 2.000 da;#;rl;;;;rr:;
rl llr! futl la l?.000 pe
Marra-
\oy,
Marmont
ti
Monier, sub comaDda lui Napoleotr,
til 20.0$0 infailtrjlri, tO.OO0 cavalcri)ri (recrurii,'numiri
_.&lt-lr-_l.uizr,
ebia se
litr
iD
$!) ii
,20 titrui:
-
-.
Ill
fcbruarie: Victoi uebuie s;i
'pe.uezc
Doduile Deqe
ltlr c{ rtr-l poate araca pe Schwaizenberg.'In ziua ie 9
Phtutrlc
nu loc maluri foilate penru
al a'iara pe
Bliicher.
.ln lrabt
lui, mreqalul prusac a iotjral corDurila. De drum-
illualh idcal, prtrrru
Napoleon. A doua zi, dimineata. la
Unaml)tubcilr Napoleon cade asupra corpului Iui Oliu-ficv
ll
ll dlrlrlgc. fumsra Sileziei e ruptn io'doud.
.
Mtrmont rdmine si-l attepte pe'Bliicher
caie se iotoarce
lI mrru
Xrtbtr.
Intercepras6 uln oidin al lui Napoleoo si abia
lrum lfi dI scama de situaria luj De)ocoriri.
._
II rlur dc ll februarie, ia Monmirail, SackeD e biruu
U-
12 fcbrutric, la Ch2teau-Thierry, esrc'barur corpu) lui
J_oIl
ll
rciturilc corpului lui SackeD. La 13 februarie, Napo_
|.Cn
ltlcurgc
trcclsti drum in seDs invers. sc unesre cu Mar-
lcrl
ll,
h Vauchamps, bate cele doua'corpuri cire-j mai
raf,asesere lui Bliichq. Armala Silezie-i este dezotguiard
complet, a pierdut 20.000 de omeni. Iacd weo citeva zile
de umfuire
$i
e putverizata.
':-Da
Victor
$i
oudioot tru
stiu,
sltrt incapabili sa iDtirzie
Mgul lui Schwtrzenberg asupra Peisului. Raliui poUde
il fac pe Napoleou si-l sacrifice pe general. MamoDt
ti
Mortier remitr si-l umSreasci pe Bliichd. Napoleon o res-
flrl, tn cdrule rechiziliotrate, cilare, pe
ios
se itrdreapti vq-
tiginos spre sud. Victor,
Quditrot ti
Macdomld siDt reuiii
sub comtrda imptuaftlui. In zi@ de 17, la Mommt, Vidor
disperseazd tot ce lotilne$te ln cale. Ordiaul iopdtaftlui e
limpede: poduile de la Montereau si fie cucsite. viftor
iqi prelungeste odihtra inE-utrul ditr ssrelele indlnite lq
dr@, etace abia itr ziu d!: 18. Tradare, iDcriEi&aztr Napo-
leotr, Victor se fie dmis. ID locul lui e trmit Grtrd. Vidor
se piezindi iEpdratului,
ti
cu lacimi itr ochi, ere sE fie ldst
sA-ti faca me*ria de $ldat. Nu cere decit o putce
si
ps-
miaiunea sA lupte. Napoleou ii dI comeda Titrtrei Garzi,
doud divizii, 10.000 de baionete. La Monteru, ausEiecii
siat respioqi. Pajol qaieazd cu evaleritti cde ou sint in stare
sI exeete nici o Eaoevr6, diotr-u elatr @eregte podul,
taverseazl localitafta ca o avala!95, ptitrlul de Vw@-
bog e pe pucol de a fi flcut prizonier, debmdada cupriade
infanteria inamici-
La orele 6 @ra Napoleon saie imperiteseii
dB@
mea
Luiza, sitrt obosit. A fost o zi superbd r, dup5 cile umeei
lqarul
advilseilor iDfriDti, facuu
prianieri,
:
'
Schwdzenberg se retrage peste tot, in Me grabl. Cere
suspendarea ostilitiflor
p6Eu cd la Chatilbtr s-a aim la
o inlelegae
-
minciuoi pe cde Napolstr n-o trede.
-
Spre RiD, t00.000 de austro-ruti fug dio fap a 40.000
de .rmenr .rre nu-! trmaresc-
d
De ce nu poate 6 impdrarul pste tot !r exclma Bel-
lidd-
234
tlc 8c oEpond mgoifc. SuportA cu sroicisB md-
ldclugate pe o wme de iuei rctrorociti, se amctr
cu clatrul uor mpe anueMte
ii odihdte. Tinsii
bl fac mitruoi. Mrmont oovesreste nlin de rdmi- lbl fac mitruoi. Mirmoat povesr'egte plin
de adEi-
a AE vezut u rmt ctre, indiferenr la guimrul
l|lalor, N Eegea Eici el cu pulca lui. I-m spus:
),De
!U tragi?" Mi-a rlspuDs cu mivikre:
,,Ag
rrage Ia fel
llm cr orictre altul dac5 tr fr ciqeva caie ia-mi incuce
rmdca:
(
Dio @Epasia din Rusia, Napoleon
d lEpoEivirea soutei. Rdbda Iiri si se aesru-
P-IltrlDd
toatd femitaea, gdsind mereu iu itrepui-
alu. geiu strategic loi combi@rii pouu a le iilo-
lcaLs pe cde soua le faflse sd ;!u% ,,
E vlcrclii ln 8 zile, obiitute pe doutr teatre de lupti,
00 dc oueEi imporiv'a a 2Oi).000. Victorii ale iir+
il
rcinlei asupE trmerului D
-
cometrteel La-
tt rdvdssild I fr fost dezasmoasl dacl Augereu,
ul
+u,
u 6 mers d repeziciutre qi
fird qovniie spri
G 0 crzut itr sparele ru-pelor aliate care si reudgeiu.
l, li eati cit de impoftanf,e este misiuea lui.
ndeu Augereau de la Castislione. DIstreazi
rcl cci 60 de di te apase, pedse;re-o.,
Augereau
@ul cupmiei dia IBlia, dd dci tru piristE
t!
ttie
Gi poate aduce viirorul. La el sd giudesc
I
ljlno_1"9,, e getrerali se depige)re.
(
Mi-@ regisit
lc.dia Italia r, spue celor din
ju.
r Prim sa cmp-anie
ldla
!i
ultiEa, dio Frmla, sint cele oai frumoas cam-
,, I$.Dne&A Chateaubiled.
3rro$
getreral france in umu rusi
9i
adversu pe
dc luptd, obsepe: rNapoleotr e reribil; se ceile
lFltc
tot, Ee teaea mereu de itrdr5zreala adiuEilor
lapidihtea Eu$uilor, de @EbiMliile sale savaDte ,.
I--
toti muesalii. Cc se vor face dace iDvirg alialii? I9i vor pas-
ti riduiie. vor 6 ele recunoscute? Adversarul ii litriilefle
atumind. o;oclamind.
(a
tru luprd impokiva Frmlei, ci a
lui Naoole;n. * In rimp ce soldalii ti
ofiIerii !e luPle, peDlru
victorii. oenuu a se razbuna, sriteie-malorc Du luptau decit
"."r" "i..
,. souDc Houssaye.
'
Naoileon il'urmarese ie Schwuzcnberg. Acesta se
tekace'. Blijcher. care se unise cu geDeralul ausuiaci se des-
oarte-jarasi de ei, .u doue inltujri
(WiDlzinSerode .u 25 000
ii Btilow .u l?.OOO de oameni), sc iEdreapt6
jarlli
sPre Paris.
'
In loc sil urmareasci
pe SchwarzeDber8, NaPolcon por_
nesre imoouiva lui BliiLber, la 27 fcbruarie. ID Doaptca
de 2 mariie. betriEul Earesal a6a ce NapoleoD e
pe uDele
Iui. Trece Marna. aruncind'poduile in aer
ti
fuge io inlim-
DiDarea lui WintziDqerode. Urmarit de Napoleon, ara.ar din
ilancuri de Mrmon-t ti
Mortier, Bliicher sc afle itru-o silu_
Ncv. Victor ri
Grouchy cu cavaleria p;truDd pe
Platou,
Itrouoi'ovan"eazi
o balcrie dc 72 de Iutruri
ii^ruso-pru5a(tr
rtil rErDinsi de De'te tot. Bliicher se relrage. ln zrlele de v
.i to .i nii ue ioc lupta de la Laon, unde Bliicher se hute-
iiri
.n-i ot,"p,.
pe Napoleon. Efonuile dcpu'e de soldali,
vllrll{ Iui Ncy, Morlier, Vechca Gard, :1'lioara
uarda Du
trn;ciu hdJ sc'oatd
pc inamic io prima zi de luptc.
Mllmout ili
per.iiette corpul-formar ditr tineri neexperi-
noultl ca s, ioarmi intt-,in Laiel din veciDetale Bltcher
ii rir.h
p.lo suprize
ti
corpul 6 ie debandeaza Cu toate
iii.ico, i{rpot.ori acceptd in conriruue lupta. Bliicher, ricit,
Itrnrmitc comoda lui GDeisenau care) defl ar tr vrut 5a se
lalral!, c coosEios sd accepte lupta. Eforrurile dePuse dc
Nrrolcon ca se cucereascd halpmile pe care era posut oul-
mlirul
nu rdmas infrucuoase. Aliatil dcri Eult mei Drme-
toal dccit srmata lui Napol@n, D-au
Putut
crftrga Ercr eI
b;6n- NoaDtea. Naooleoo se reuage la Soissons
'
i,c Cminn,i 9i
Laoo, Napolcon a pierdut 13.000 de oa-
mnl. Cnrpurile
'de
oasie cooduse de mdetali Du Duiri
frrl mult de 2-3.000 de oameni; r.'gimentele,zuu' b5le
itiio. itun.i ciod in Paris se anunla viarorii oblinure de un
numn dc o6meni impotriva uor umatc loarte nueroaseJ ood
il lnrutl anula"c ie avea 100.000 ! N-o face decit resprc-
ilhrl uri orincipiu de rezboi: 5d-!i exagerezi forfele,
(Dar
lun rll lrci
pa poe(i sd inleleage, citrd ei ceuti si m5 flareze
ii ii flor.r" oi'ot'ut
p'opriu naliirol ? a Marmont 5i
Mortier
iini lirrtt tn fap liri Bliicbei, cte acum era deprtc de
tiit.. C,i Ncv si Garda, in total 24.000 de omeni, Napo-
lmn hl lnccaici nororui impouiva lui schwarzcnberg'
'_
ln'momcntul in cue Nadoleon se apropie, Schwarzeoberg
ard;na rcusscrea, Itr zileG dc 20
ti
2t mdtie, NaPoleoD
ilunrr rrmrta Bomiei
$i
de lupta de la tucis-su-Aube lEde-
ilii,X.poi.ono"
po"t. infringi o armata imeose,iar ad-verstrol
luirufiqtc
te cgtige nici o ptlme de pemint armaiei fraDceze'
arie disDerate.
'
Dar.' eencraiul Morcau, care zpird Soj'sons-ul, dus de nas
dc cerrc"oametrii Iui Wicuingelode, capituleazJ, priDind
onoruile ad\cr:3rului in momen-ru] in carehnurilc lui Napo-
leon se aud itr Soissons. SA fi rezistat citevs ore, sau se fi
aruncat Dodurile in aer: Nici ua, Eic; aha Bliicher lre(e
dincolo te Aisne. Arc acm t00.000 de oamcni Se insta-
leazl De Dlatoul de Ia Craomc. Cu toati pozilia domiDaDti
oe cari o'ocuoe Blijcher. la 7 martie, Napolcon il atac:' defi
inferior numciic. Palrunderea
pe platou se face dificil. Patlu
barerii- uimise de NaDoleon sd sustini o divizie din Tinua
Gardri. nu dau randamcnt. Drouoi aleargi se tadi ce 5e
inrimoii. lmbcrbii rMaria-Luiza, DU
!liauj
sau incdrlau
rdu tirnurile, suporrind eroic focul
jnanic
fari si poale ris-
'
rEste un nou masacru al iDocenlilor", strigx Drouot,
cffe descalei
9i-i
iDvald cu calmul lui obi$Duit cw si
mitruiasci tunurile.
La 25 mtie, Mmoat
$i Morder siEr betuti. Lui Nano-
IeoD ii rlEineau Eei posibilidri:
sa mqrei li
paris
si'se
orgmizea aptuarea luj, str-i mfueasce
$i s6--i auce oe aiiati-
su sE s itrdepfuteze, se hainteze spre esr, 6E te raie tiniltJ
de_ comuooFe, str le duorgmjzeze aproviziotrdea. Ukima
stube eB cea Eai itrdrdzneali
$i
putea
se dea cele mi mari
redbte-
Manewa lui Napoleoo il nelidsreite pe
aliati.
gi,
itr rimD
ce acesla delberau asupra misurilor cde rebuiau lur;-
sint ilfomali ca h Pdis si4 alreputi
lTalleyrand
ie cerea si
Du mailoloseasca c,rlete, sa meergA cu propriile
Ior Dici@e).
-
lhrul
Alexmdru, Bliicber
ii
Schmzen-berg cad de acoril
sd Eeargi asupra Parisului.
..La
27 maflie, Napoleon_ aflj de iDrdliile aljafilor, este
el hsuil rdormat asupra trddtuii care se uzelre, Nu_i rdmine
decit o solulie: se incerce o bautje linga
paris.
De-u rezista
capltdat tntr-uD oraS iEeDs, alialii tr pulea fi bdtuli
$i
ire_
meoaDu pterdutr.
.
Pome5te
,spre
Paris. Pred6 commda e@rei luj Benhier
ts,
.m
rrasua oe posra, goDe$le spre capitalA. Repede. Clt
mai repede. Prezenla Iui ar euuiaim
pi
omeni.'m
pen;"i
ti
capacirarea lui de muDcd u putea
orginiza aparirea bre-
lui oras.
29 manie. Imptu,iteasa ptu5se$re
Puisul. Cluke si To-
seph iau.mesui de.apirre. Abii acum ! Cind duyilaiuJ
e Ia po$ile
orasului !
^
30 mdrie. NapoleoE accelereue- goam
spre epible,
Urele rrec greu) drumul pde
fere s["rrit.
,
La Paris, beuioul Moocey
ii eeriile trarjoMlc aDfuh
bariqa_de Ia Clichy. La 9 seara imp5rarul e la Fxsonies,
ude afl5 cd se dau lupre Ia Psis. La It seu afltr c6
parisj
a capitulat.
_ ,
Ce-au ficut omeDii Iui ?
Joseph
e o Duliule. Cldke ta
fa]. Mii de putli zac it depozjre,_MuD(itorii au cerur sd se
*a
llilrilc
au lsceput abia la 29 Eiltie?l
-
B dc aord o CaulaiDcout sa accepre u raut de
pace
aara .tr-i asigue FratrIei hotarele de iinainte de l?92: Se
volutar. De o luni de zile nu s-a ficut Dimic. Pr+
cl ar fi obrilut Dmai viftorii
intr-un grup de mre$di
$i
generali spune destul
ca sI fe auzit:
(
Nmai abdicarea tre-ar salva !D
aara .tr-i asirue Fratrtei horarele de dinainte de l?92: Se
dldclte
totuii str-5i coocenueze otrile la Fonrainebl@u, Itr
, rDrilie s avea 70.000 de omeii sub ordiDete lui. Chiil
dml l-ar reuEi sa-i baG pe aliali i! Puis, se poate ituage
b rud de Loua, si chemd popoiul sub ame gi'cm Spmia
l.t lnfrlnt pe el, ap sa-i infiiiga Frmga pe acii cde inardz-
llsrl 8d-i calce pimitrrul. In ziua de 4 aprilie uece in revis!5
iuDclc. EtrMiasoul acestora este ror atit de mare ca
ii
,foauaFt cadsea lui. Napoleon ii risputrde ctr SenaEl
arc o osEetre purere. Pe aliari ii poale
zdrobi iE Peis.
,r
lnplacabil, cere abdicarea. MacdoDald
ti
OudjDor, care
iltDolaon 6e preface ce tru-l aude. ReiDuat itr aptrra-
E[c 6ale, Lefebwe, Motrcey
!i
Ney il umeazi de apioape.
ll lDu.abe daca are veiti de la Ptris. La rlspusut neia-
rl lEptuatului, Ney' il itrcudottiinteazi^cd Seaaiul
'Oauatat cadsea lui. Naooleon ii risDutrde ctr Senani
cabil, cere abdicarea. MacdoDald qi
Ouditrot, care
: 1imp, ce! acela$i lucu. Le explici planuile
lui,
fuMla il va llma. o
Sire, ii rdspude Ney, ar-
:tr pe geoeralii ei. , Ar putea sa-i tresreze pe to!i.
:otr Du e6re capabil nici in acesre @Ddilii elceptio-
l dovadd de ieverirate fatE de oamenii cue'l'-au
Scc, le ordoni sA plece. Cu
'Caulaircoffi,
Napoleon
ftl crpitulsea cotrditioMte, pritr care se asigud coroaM
lu aub resesta imDidte6ei. Cu Caulaincoffi vor merse rb regesla impidte6ei. Cu Caulaincouri vor metge
y
ti
Mecdonald, ca reprezilkDli ai sa pe li!g4 aliaF.
!I 6e rimis Mtrmont, omul in cue il av& toati
IY
cu corpul lui. Ducele de Ragusa avea si decidi dac6-i insolea
MarmotrL, iDsd, indemar de Tallelrand si alli Eediirori,
ldudat ca cl cste salvalorul Franlci, iti ia in serios rolul
9i
se hoted$te si trideze pe Napoleotr
ti sI treaci iD tabir;
inamici cu corpul siu de armat5.
Delegalia timistr de Napoleon este pdmitS de
laul
Rusiei.
Alcxaod.u I ela iD prircipiu de scord cu condiliile cerurc
de Napoleon. In timpul dlsculiilor i se aduce la cuoostint.i
trddarea lui Mrmont. Tuul schimbe looul si.i atruni,
pe cei rrei cd refua si ua(eze cu NapoleoD sau cu orice;e
alt membru al familiei sale.
Ncy ii scrie lui Tallelrand ce siDEWa solulie e si se
ralieze cauzei
"fo?rilor
rctui regi'. II asigu,, in acelasi
timp, ci a doua zi dimiaeala va smulge
$i-i
va aduce abdi-
carca lui NaDoleotr.
Inci o dard Napoleon iDcetrci s5-i convitrgi pe Etre-
iali
s6 coarinue lupta. Toti :int de gheaF. 0VreJj liniire',
ii intreabe Napoleon, aMci avei-o r
ii,
stezhdu-se pe u
sciuDel scrie actul de abdicare fere cotrdilii.
Ney, trlacdoDald
)i
Caulaincourr pleac: la Paris se duce
acNl de abdicare (6 aprilie)
$i
sa disdre coDdiTiile pecii,
sA apere iateresele Fraolei, ale ilmtei. Ncy, spre stupe-
faclia colegilor \ii
$i
a diplomarilor srreid, se buculi sa
descrie starca mizerabile a uupelor, oboseala generali.
AlStui de Marmotrr, Ney i-a fecur cel mai mare riu
lui NapoleonJ dar
$i
FraDlei. Alialii au impus Frblei cotrdjlii
iD(piale, iD ptrre, de spusele Eare;alului.
.
(
Eu li iert, spurc Napoleotr iD testmeot; fie ca poste-
iltatca fiaDcezd sd-i ierte. D
Lui Napoleon i se rerunosc rirlurile, i se dfuuie insuta
EIba, al ctuei suveraD va fi,
Si
o subveDlie aDuali de doui
milioane de fraDci. Meia-Luiza
ti
6ul Ior vor primi u
principat itr ftalia.
ln noaptea de 1l spre 12 aprilie, valetul de cmerd al
lmFtrratului spuDe ce NapoleoD a vrut sa se olreveasce. La
8f. lll.na, Napoleotr, care considertr sinuciderea ca o lagi-
tttc, 0 tregat acest fapt. Dace a feot-o totuii, un sif,gur lucru
l.!r li lmpiDs spre uD asemeoea gest: hgratituditrea celo! diD
lurul
slu. Nimic tru l-a impresioDrt m3i mult decit lipsa
rla rccuno)tinl:L r uor omcDi ctrc s-au ridicat pc treplele
lorrthici sociale Dmai datoriti lui. Or, din mofrentul in
(rro
0 obdicat, a fost piresit de toF, de familia lui, chir
Si
rlo vulctul s5u de camerd.
Sau aproape de to!i. De fapt
^u:da@rii
au fost pulid,
(kl
mulli ii rdmlseserd devotaii. ID Paris, mucitorii fier-
ltalu dc mioie. La Footainebleau, soldalii
)i,
in special Ctrda,
nu dorcau decit se meargi impouiva rredilorilor.
I.! 20 aFilie, data Ia cse bebuie sA se indrepte spre
&lbl, lqi ia adio de Ia Vcchea Gddd.
. Soldali I De doutrzeci de ad v-m gesit coosknl pe
rltumul
glorjei
ii
al onoarei,,. Adjo copiji mei, ai fr rut
tl vl tElnS pe toli la piept. SI serut cel pulio drapelul vosEu. ,
Gcncr.lul Petit if,clhd dEpelulj Napoleotr ii stuute Ei-
lltrr, ln timp ce oamedi) cu ioima pusd la atitea imerciri
Ft
tortc cimpuile de bitaie, pliogcau cu lacrimi amare pe
Iicompor.bilul lor general.
CELE O SUTA DE ZILE
I-
l
viD! iD favoilea fosrului ei sol. Riceyte,.e imbolDavelte
rlu
!i
se silDge la Malmarron) iD 29 mai IBl4.
Napoleon if,sisla sd vina pe Elba Mrja-Luiza tu 6ul
rlu, lDlervine, scrie dar roate incercerile lui ramln zadil-
tricc. Tatel impiritesei gi MetterDich se opun
9i,
in cele dir
urmd, o iDpiog itr bralele cotrtelui Neipperg. Napoleoa a
vrut 6d creadi inlodeauDa cd solia lui esre prizoDiera culii
dG la VieDA. Ceea ce dorise din toata ioima u Du se iDtimple,
tG rcaliza: fiul siu era crcscut la cutea vienezi ca pii4
rurtriac I
Printre cei care-I insolisere pe Napoleoa erau Bertrand,
mtrclc marelal al palaluluj,
ii
Drouor. care esre Dmjt gxver-
lltorul insulei. O dovade cE Napoleon se obiqtruise cu
llndul
cl-ti va peuece resrul zile)or pe Elba esre
)i
faptul
cl cl ll iDdeamDe pe Drouot sa se hsoare acolo:
"
Casatorel-
la-ta aici peltru cA dorbd si te pistrez cit Eai Eult alitui
dc miae a9 vlea si te vid ircheiDd legilui carc se te lege
DtDtru
totdeaua de iDsula Elba r.
Drr edversarii lui se lem de el chiar
fi
acm, cind ou
mal rtc EjBic. Talle)raDd, la CoDgresul de la VjeDa, care se
dochiscse la sfirtjtul anului pcDrru a reglementa problcma
lmpl4itii reEetilelor imperiului trapoleoDiaD iD Euopa, se
lnlalagc s miEi5uul eDBlez Caslereagh :AJ deporteze pe
Ntpolcon iotr-o iDsula indepartati din oceaD. cu clime aspra
(rrG
!d-l lichideze fizic cil mai repede. Fouchd spuoea ca
. Nrpolcon pe Elba va 6 peDrru Iralia, penrru Frela, peDbu
lutl Euopa ceea ce era Vezuviul peDrru Napoli
".
Mu\i
locolcsu ce moarrea lui NapoleoD ar fi pu. lapet oricaror
griji.
lurbonii diD Spanja, sub prerextul ca D-au rarifi(ar lrararul
dr h Fontainebleau. Droiecrau triDilerea uDei Eore carc
!l.l
rlpctsce. Beiul-din AJger, Ia iolrjgaliile guvernului
fimez, da dispozilii ca si 6e capturate toate vasele care
Dlutcau
sub pavilioDul iDsulei Eiba, inclusiv suveranul
laaat.l.
,.
(
Ce romaD
ti
viara me. ! )
Noroka,
La 3 mai 1814, Napoleoa debarca ia insula Elba, care
." iai"lpior;rilu
do tm
'p..
esr de Cor:ica
'va
li
;.."u-.alti.i
"
tr"o" Napoleor$,
in primele luni ale gedcrii
;;i.-;; i:lb;, se'insiierre de organitarea adminisuarivi a
."i".'aooo t"l .;t c,r"pti"ie insuh,lc organizarea
culii salc'
iil"u"ire-"oiruitiufii"
al ceror sliPin deveDise De mici
r"'foiJi. Nu'oielii"'rre
orgmizarea armarei sale formta dlD
."iJiiii v".tli 6erzi ca'e"l-au insolir sau au primit dreptul'
iii"a'ir*iiii-trl,
sa viDa alatui de cl. Are o mict flotild'
ili.ti"i-"-i. .*t", ridici un t$m,
lcoli,
se ocuPa de acu-
i,ii-*";.'..it"i de mause. Este
Plin
de aclivitate ca
ii
"ui.ii,
[ii-""t*;le ii lasa timP liber' MaEa vine saJ
"-iai.
i'-Ji* .., o"l frumoasd sori a lui, uluraleca, m!l!u-
-indu-se
ru iitluile merunle
pe care i le ddruia lratele
(u
i-i"'il-rr;i.."ii. daca ne sindjm
ci1 de lrg fusese tu cti-
i,iii i*,ll rio" id stea aliirri de el. Maila walewska viDe
li';.'iii L.ir,,r i.., irsolili de frarele ei. ID orele de lini-'re
"i
oace. deiodni amintiri din dnerele'
'
'6-;ffi-;ista, cae-l indispuse ziie in
!ir:
moutea Jose-
finei. Aseati de !ar, Josefina
ofere o recplre la tde-srDt.IovF
tare toa-re mirimile zileL slrliDii Dai ales, cu giDdul se rnler-
242
Ludovic al XVIII-lea refuza sd-i tifritE cel doui mili-
oane de franci slipulali in ualatul de la Fonlsinebleau.
Fira bani. NaDoleo; nu-!i
poate iDtrcliBe mica lui armal:,
"o
nou,"
".ieiru
intlrirea forrificafiilor de la lorro-Ferrajo.
"r",',rf,
Uri.i. va fi con'trios s:-)i desfiinlcze miLa Iui
goilta.
Ceeo ce iD.emna nr ultima instan!, cir va rdflne
la
discretia ori.drei bande dc a5a'ini
pleliu si-l omoare. sc
pliogc comisdului englez, Cmpbetl, ce se um*eite a(a_
ii"riea lu;. ca nu sinr iespccrrte dgaiamcntele
pe cde suve-
ranii aliati:i le-au asmar'lala dc el. Situalia lui deviDe ingri-
;oruroar.i ln ascmeoea imprejuari, Napoleon este impiDs
ie se gindeasci la o solufie
Prin
care seli
jmbuDlt;leasci
po'$'i;
n."nr"l In Franga ce se lpune de'pre el, care e're
starea de soirit a
poporului fraocez?
La iDsd;.a!iile hii TalleFaod, Alerandru I acccprri siJ
orimea'ca oi Ludovic al XVI I l-lca ca regc al Franlei penlru
tuut moiiv ca-l socolea omul trl mai truL din lme
"
Pensu a tru ridica
poporuI impotriva acestei trmi,i, Fa
oblisat De rese sa
primeasce o coostituiie Chaili care
asigrlra de falt coniinuitarea
jnsriru$ilor
din timpul Impe-
riului.
Bulevardele din cartielele aristocratice l_au primit pe Lu_
dovic al XVIIIIea cu etrtuziasm. Mahalalele au fost ostile,
dil itr DrezeDta trmalelor europetre ou
fi-au
mdfeqlat sen_
timemeie. tuiecind slarea de spirit cu care fu5ese primit
regele, un o61er englez
rcria c:, dupe plecarea alia$tor, Bur_
briirii nu se vor menline mai Eult de
$ase
lutri.
Au rezislat mi mult, Limp sufcient ca si dcvitrd detcs-
tabiti, se comitl $e$li $oaolme,
ceea ce a trmulleit
DoDorul. Din cei aoudzeci de aDi de revolulie
)i
impsiu,
bubonii n-au iDleles niEic. Regalisrul D@bray sinleti-
zeazi ocrfect aceaate incapacitare de a inlelege realitatea si
a tragi invdfimintelc ce;e cuvin aluci cind se leuda ca
244
rtr avut fericirea se nu vade dmic, si nu cunoasce nimic
al" n.i.tur;.. care reminca
pentru cl ca nearedd
-'
-"'r
"iiriJ-"i
ivt tt-lea cra in.oniurar de Conlelc d'Arloisi
.nr" i-"i
-n
tu.urar
"a
deuin; el in'uli reger bigo! contele
ffc lnconioara de un slat-major ullra-regalisli de ducele oe
A;;;"ia;".
(aqarorit Lu 6ica lui Lu.lovic al XVIlea, care
;t.i:;;-i;i'.4 rin"
'",
.. amin(c)re Revolulia;
amindoi
cont.le 5i ducele fac partc din Con'iliul re8al-; dt duccle
dc Bcrrv, ire afila uD atrume Iiberalism lrlmt)r..(rte)l
sel
r! vizit6ze orovin.iile,
prin stupizcnjx Lompoflaru
lor stlr-
nir. o".,. iot
'eorimedre
de u;i fale de regljtalc
^
Ultra-resalilri cer relenirea la monarhia
absolula Loo-
r.r.-i;i.ioi. . J" rr."t.
'e
se revi* la vechea organizile
iJ.in;itrri;ra a Frantei, si 5e fa.a eptrare
getrcrale, armata
r! nc ljcentiale si si fic ioiinlate
vechilc regimente
prom_
(hlc,
nobjiii se 6e reictcgra!i in absolut Ioalc dreptuile
lor.
'-"Iolilia
dispune sa fie respcctrre rarbdlor:lc
lrdvali':ii au
(locnlrl
cu oamefll orolrrl
"'ti"ir*,
a.-Or"rre nu
(stc dcsfiinlcla' Car se incearcd
(omDr;milerca ei, dislribuind-o io proPorfie de masa' chrar
rl foitilor ocnarr. Utr rcgalist agala insigna Legruo'r oe coaoa
irluliri si se
plimbe prin Paris
'-'-N;6i.;;'rr;;
i datorie ,lc s 600 milioaoc
se era-
mrcnztr cilra 51. Dcnlru rccupcrarea cl, :lnt lo!:li fun'lionarii
f,int cicstiLuiri iimpatizanlii
Idperiului, sint reduse arbrlrar
;i&[:- fusla acesiora, i'i mar6 parte neutri, devine bona-
nrillittr si revolutionari.
-'i-"-lii"i""r"i'a" rlzboi c{e numi(
gencralul Dupont,
crli istritulate la BaYlen Arma(a e{c licenliatd
Pe
capeJe'
Din 20'6 reeimenle ie infantcrie dsin l07l ohlcrrr
\rnt
ltiEull in te;erve m o
'oldi
dcrizorie, in ump e se creem
r clri militard
",
costi'iLoare, coEpu'X din nobrlr' rala lcoara'
h;i;fi;;dilii.l'*
o,riiti oit.,i. ror area io subordine
245
oameni care se bdtuseri o viat5. Ludovic al XVIIIJea e
numit de emati
(
regele porc ,. Au loc insureclii in timpul
cerora sidt masacrai oilerii din Casa regah. La Paris, minis-
tul polifiei semnaleazi starea de spirit revoluliomri a mili-
tarilor.
Dupotrt e socotit prea ingeduitor. Maregalul Soult, exce-
lent strateg, dar in particular utr oportutrist ffuI sc.upule
-
la ceremonia de reinhumare a rnmd$ileld lui Ludovic al
XVI-lea regalittii i-au remarcat cu satisfacrie ochii inl5cre-
mali
-
este oumit midstu de rizboi, post pe cde Me-
mont il coDsidera cd i se cuvine de drept. Davout, care nu
acceptase sa predea Hamburgul decit dupe ce i-a venit ordin
scris
!i
parafat de la Paris, e trimis la
Fri-
La fel Milhaud.
Vandamme, venit din Rusia, nu e primit id audienF la Tui-
leries. Exelmans, inspectorul cavale.iei, fost aghiotaDt al
lBi Muat, ii sdie acestuia c:i se bucui pentru c?i a reutit
si-$i pisueze regatul
!i-i
soliciti solde detoratS. Sqisodea
este iDterceptat;. Dupont ii atrage atenlia cd e imprudent,
Soult ins6 il dA afari gi-i cere se plriseasci P*isul. Refuztrr
este arcstat, evadeazi
tir
prif,s did Dou, este deferit uoui
rribuDal militar. Drouet d'Erlon il achitl, este purtat io Eiumf
de populafie.
In timpul ceremoniei de reirhmae a lui Ludovic al
XVIJea, smara. posrata pe drum, fredoDeaze
i
Drum buo.
dJe D@ollet ! t
Polilia rapo{eazL ci nemulfumirea este geoerali
ti
se
datoreazi nobililor care au fdut ca poporul sA se teami de
restabilirea drepturilor feudale.
Siat smulse drapele cu iDsemoe regale, la Auxerremulf-
mea plimb, un matrechif, al regelui imbricat itr femeie.
Apar afite bonapartiste:
(Amici
ai marelui Napoleon,
bucuari-vr. va 6 orinue noi in drhd. Resalisrii kemu: I r:
"
Tr;iaici TmpSrarul i A fost
9i
va 6 !
" fn ialoanele Pari-
sului se citegte
(
Piticul galbetr D, ziar bonapartist.
savlrv ii sDune unui regalist: 1l vom vedea pe Bomparte
.l leclilt; va fi did pricina Burboniior
"
''
"i.in.iirii.
.ii ."." iiod.r*,
adversarii
inriili ai lui. NaPo-
k,';.il;';;1;-F,i;";,
r'h. de sker, Laojuinais'
rar-
i:;I*i'iit;;.he
iinit.a
"'r"
modeo*l
propice pentru o
Ilifii,,.: ,l;;;i* i; Fraola tu fi vrut sd-l rnlocuiascd
pe
i:i"il;[
; iviii-]."
-
duiere de orrdms, dar acesta reruz:
ill"lilii*r::,:l*mlu;:',f*:,i#ll;:;1[,i,^t]s'!:
i,'il" *iir*. ln ianwie
se ioceucd o riscoala
dmati'
i iii,',i.,'iithir'-
p";;!ie asupra Prisului
Nu reulelrc si
iii"It-i
"tii"
iuficiiote
. prins
ii
deferit uui tribud'
'""rj'iiii"rii-[i."ii
iiririci drj anrmire,
de onorui'-de. slo-
rro ifiii-i.rciii'"'s*bonilor
: Lefebwe-Desooette'
Flahaur'
l'i.li'"|
'iii"itli.l
aevesta ducesa de saiat-Leu'
Exel-
mrnr ri frarii Lallematrd,
"'"'ilft;;ii'i'sii;-;i
.i Demulruoili
Dareriile lor io sueLi-
nlttta arau supriruie'
la curE srnr rtsglr'
La o receplie-'
un nobll il lnffeabtr trE
al! Eobu:
'
cEe e$; doaEoa
ffiea
'?
I aa rliputrdc
cu uo desSvitlil
-d.'spre1:
o marela'qB
u'
t''rir',fl.,1i'
t::::f i#fl,:tl.I'L"
u"r.*"
g
Baia,io
oniiiii
ii'"t-p.*,i o aclru,e csaioasa itr pulameDt' even-
lull Dcntru
un oou 14 iulie
- ,
'--dlr"tm"
scria zuvernului
seu:
"
ToaG lums este
-.iiiii'iiti'ti
;il,'?-;6-r""
o schimbare'
oricte
ar fi'
'-'
iiiLii"iii.iii do'reau revenirea impdratului'
fi"ifiiiii"'.lii"jti-.i"
io'!ia-
piouu o rrsrurue
de
U|3*tryJli:";:.**il::.f.'r'r+:,:?ili:'a'r,Ir:i;
[*iJ riii"?"i"a*i.-u*.a'
spirit diD Franla Arit'
firioir'itorltf.ito.
care ar 6 trebuit sa 5e ia' sd decidi inle-
latclunc.
mricatddi
sale
241
Situatja polirictr dia Europa ptuea
9i
ea farorabili. La
Vieu, h.ieoeie se c6tl asupra prizii. Ausuia
ti
Anglia, cu
ajutorul discret al F mtei, se itrleleg se se ueasci iBIDEiva
Prusiei
fi
Rusiei, cate pretiod prea muhe re(oopeose teri_
toriale. lvapolon se hoteratle s:i perEseasce EIba.
Utror s6ldati cile-i cer
(oncediui
le spuDe sa aiba rab_
dare. Prim5vara o vor
FEece
altfel. Nu comudca rEtrDui
giDduile sale. Numai cu doui zile inainte de pleoe o infor_
ileazri pe Madame Mare
,
pe Drouor.
,
Inleieprul armatei
"
ester hotiritr inpoEiva acestei acliuni.
La I milue, Napolon pune piciorul
Pe Pdsitrtul
Franlei.
Sitrt date doue
proclam[ii. Una cEEe poPorul haDcez:
r Francezi I triduea ducelui de CastiglioDe a dus la pierderea
Lyonului.. Augereau avea su6cietrE mpe sE-l aP(e. EDu_
mlri cele ll ,i.rorii obtirut. in 1814, d-eci
,fraicezii
tr-au
fost triciodata pe puDcru! de s fi mai putqtrici
$i
elila amatei
dutmue era
p'ieriuter ea piar fi glsif mominrul in
tiDutuile
vaste pe cue le
iefuise
IarA mile, chd uedarea ducelui de
Ragusa a predat capitala gi a dezorgatrizat mata D.
-o
a doua oroclaiatie sa adresa e@tei: o Soldali ! venili
ri
vE iDrolati sub drapelete selului
vosm. N-aD fost itrvilfi;
doi oaDeni, pedsitrd iiEdurile Doastre, au trEdai laurii nosui.
Ida
lor,
pe iiomul 1or, pe binefdcabrul lor. Aceia (regalittii)
pe care i-m vizut timp de 25 de ani patcugitrd Euopa
peDtru
a ridjca dulmanii impotriva
tdrii
noastre.6e
r_au
ietraut viata luptind in riniuile al@lelor streine - pte-
iioa .i .a io-ria" si sd inlaDtuie acvilele noasue? Vom
dbda ca ei si moqteheasci fruite)e luptetor Doasue glori_
oase? ca ei sI uzupe otrotrea noasu6, sI intinee gloria
troasEd?... Victoia-va metge itr pas de
$8ji;
acvila a
culorile naioMle va zbura ditr turld in ul6 pintr pe Emu_
rile NoEe-D@e D.
Cambrome ia cooaada celor 1.100 de oaoeni care alce-
ruiau oastea cu cue Napolon vroia si cucereasci F!aa1a.
2$
2, dirlrc ei, uiDiti sd-auaga de putea lor garnizoana din
Artibcs, sint aresuli. In aparenfa pare surpriDz:ror ce Du
ttmtta cste aceea care se grupeaze sub uicolorul revolutriomr.
l)hciplina o
litre
in cerrmi. La 5 zile de Ia debarcarea impe-
trtului ln Frula, i se alauasera doi dezertori de Ia A!d-
bcr, un fost soldat, u tebicar
ii
u
jaDdarm.
Este adeverat
r! l0 lnceput se trece pritrtr-o regiune pro-regali*i. Dar
$i
ln continuee, pine diD.olo de Lyoq cei care deschid porlile
orulclor, care fo4eazi pe prefecf
si
generali si Eu ia Dici
o m&urd lmpotriva impiratului sint
liraDii Si
muEcitorii.
l)c lccaa, declaratiile lui Napoleotr adresindu-se acestora au
la lncaput uB caracter revoluiom, cse va desqefte pe
mllurl cc Era i se va suDutre.
lnrintc de Gretroble,'un baraliotr dio regioenru) 5 ii
htHrtr drufiul care se streaoard inue u lac
ai
muate. Litr-
clrril cCuri care formau avangaida imperiali se apropie.
lnfrDtcrigtii deviD livizi, coMDdaDrul lor are un momenr
dc rllbiciune, orCoDe retragerea, iti reviEe
ti
(omande
rtinga
lnprciur. Lao(ierii se rerra8. Napoleon) sin8ur, calm, ina-
lntarztr. Un capitan.omanda foc, DjDed EU rdspude Lo-
nanzii:
(
Soldali din regimentul 5, li se adreseazi Napoleon,
alnt lmpdratul lostru. Recunoasteti-mI ! D Apoi, deschi-
rlndu-fi ledingola:
. Dace esre prinlre \oi cineva care wea
ll.li
onoare imperarui, ieu-ma !' Un strjget de " Traiascd
Inpllrrul I
"
pue capet acestui iD(ideot. Soldalii se imbra-
llFrrl,
pllng. Contele Charles de Ia BeColere
-
(olonel.
29
dl ral, carc se distiEsese iD l8l4
-
uece !u rgimentul 7
dr llnic dc partea lui Naroleon.
Nrpolcon pro!ilsese ctr va aiunge la Pdis f:-rA se se haga
un
Slontr
flrn se cuga o picetue de siDge. Im.iDtilea lui
Dr
plmlntul Franlei se traDsfomtr intr-un marl rrimfal.
Ll Paris, vestea debrctrrii sale cade ca uD t5sEer. Mare-
[lll
tctloncaze aproape loli la fel. Soult:
.
Alest om nu e:te
dactt uD avc!trier pe @re acEl seu de demen!, il d: in
vileap,. Iourdao:
tBoMpele este uil du)mao
-public
u,.iana:-,Bomoute e in tursi; acesta I va n sllryus'
iii"ia"i,la .-a;i;
sd-l opreasci Nev, bravul bravilor' se
;il'i;;;; din ino:iite safe. Primeite orditr sa meilga la
ifi"i,.". .a-i"-ii,ii;"da
uupelor sale, se se.iadrePte.
spre
i-r." ii
"E-r "p*^.a
pe uzurparor' Fari se-i fi cerut ilmeu
;#a;;;n;yi;;;
prin Paris, cere noaptea o audienli rese-
i,ii li:*r,i mioa ;i-i
promite ca va aduce
"
fiara
'elbatice
inu-o cusca de fier r.
''"rY.'iJ.r.
,* il"a
pe riod de
Partea
lui Napoleo!'
poporul
in masa'se
ridica
peniru el. Bietul @re$al Ney' despre care
'ri,i'"r1."-"t'iir'i,
l8o8 ca nu se pricepe.iD politici ilcr
iiifi-*rl--*i"., aesi simrc uele eziuri in rindul ome-
iiLi".'*'ii.*riJiii;
Ji oea'ga
in fruntea.trupelor
sale'
va-rage'primut
camul, il va strapuge N sebra
'u
pe cel
cere nu-l va uma.
'-\;;.i.;;
ia-'alspo,itii
lui Bertrmd
se-i fixeze lui Nev
n",iiiiia"
".tri"-ia-si
adr6 truPele- Ney citeste
Procla-
:iii,i:l *:,g":l,l*"#J:'",e,i:.1',1'";'&"f
i'Iffi ::: ;i
irii*,,,i"1.ii, rtl"" cousin, Eaiorul
Seneral
lli expedazi
;d;;i;-.";;t
N; ma ind;iesc c:i itr mometrhil itr cue ar
;h;ft1;;.i;.;
Ia Lvon, ftupele au
9i
arborat uicolorul'
Execur6 ordioele
lui Bertratrd.si
tuo-sae te araruil ra
Fiiii"l r. ioi o.l-i ." a dou zi dup' batelia de Ia Moscora
o'
"*iX
i.:
';,i,l;;;iue
de lacriitrile
so$ei uilile,^frea-
-u'u
i i" 15 milLie. Droclaaa
in fata uupelor:
(Lauza
ffiii"lll#.1i" ;H;,1
i"ia."*-
pi"ibua
'DinasEia
lesi-
iile- oi."r.
o"ri'u*" fraDcezi
a ales{ se urcd ditr nou pe
i.i",i ri"r.r. ;it, in deli
$apte
generali par6sesc Ptrisul
ii-""*.* ir-i",irp;*rea
iaiparatului
La Lyoo' mdes-
l;,ft"i;;iJ';;d,.u
imparit
capata aerul de demetrle
lXiliii#l 6iii,".'ii'"i'ii.ili,b
uu'tu''"lto'
ca 5a-r vadi' sdr
atingl cu mioa.
250
L! Paris e prnicd. Regele !c pregdtefte se au8a. Burghe-
,iu libcral5 e*te inspriminurd. Napoleon
'imbolizeaza
Revo-
lullo. Broluri, articole in ziarc coodamni, demoD.lreazr impo-
rlbiliuter restauirii tirailiei, La Fayette merge la Tuiieries
el itr iu comaada gdrzilor nalionale
!e
care relele i-o refuzE.
Bonapartiltii pling dc bucurie. Chiar printe liberali
(Slrmondi) se gisesc uoii care socotesc ce e de preferat o
dlcutur{ militari urci ocupatii striine.
Ls 20 martie Napoleon i;i flcea inEdea itr Paris. Nu se
tthc0c nici un glotr!, nu cursese dci o picttu5 de singe !
Borras, dupmanul sdu, nu poate se nu recunoasca in iNem-
trlrilc 6alc cA
"
debarcsea la CanDes si mdrul de dou:zeci
d! zllc asupre Parisului esre uul dinire cele mai mari fapte
lntllnha in istoria veche
$i
modertri ,.
Sitc amuls dio tlsuri
9i
putat pe brale de mullime
9i
mlllt.ri
pln{
itr apsrimentele din
palatul Tuileries, Toati
noaptaa, doamoele diD suita imperiald au ssut io locul
crloului rcgal, albina, simbolul mutrcii
il
al hdrtriciei, emblema
lmp.ri.ltr.
Lr 2l dimioeala, imptuarul iri ilcepe ziua ca
$i
cffi
nlmlc nu 6c itrtimplase tiEp de un an de zile. Prima lui
dotlntt c8!c pscea. Se ridicase h frutrt@ Republicii, devenis
lmrlml
ti
de fiecare date dorise sa aduc, pacea. A incalcst-o
ln 1807, ltr Spania,
si
itr 1812. De dah acea.m dorea sincer
llnlttcr ln ofars hotilelor
tdrii.
Ve(Lea debrcerii sale ajunge
h Vlcnr ln timpul unui bal al de\perlirii. Io cazul in caie
Vatilt ar fr vcnit citeva ore mai tilziu, suveradi s-tr fi des-
Dlrlk !i
dec4 asta tr-ar fi h5emtrat pecea, iosemm totugi
!mp
clftigir de Napoleon. Dtr soarra ii este mereu impotrivi.
Lt Vlcna tcsma ia locul bucuiei. OrdiDe,e pleacd in toale
dlrcllllc: araatele Euopei si
porEeascd
in cea mai mre
Ittbl
ipr. Rin. Proclamatiile lui Napoleon nu imptesio-
iattl
Dc
nimcni, Faptul ce Napoleon ii lrimite
larului
tra-
ntul dc rli.nll dioEe ADglia. FraDla
)i
Ausftia imporiva
Ru*ej. ij fa.e De Alexcndru I sJ dcclare ci nu rc rerragc
un om Jin armlarr
pornira rmpotriva Franlei.
Suveranii sior inirorriva lui
pcnru ce in ochii lor N-po-
l.on e\te Rcvolutia. ioooarelc rnta, nu ln afara unor rcgate
itaoioi ii ftan..r.. Nemtii cercu lehemeDli
(a
Franta \a fie
:"i5ri;i, riii'iii".ri n;;.r;;, B;rnnJia, Aqui,ania, su cum
o.i.onircarj Ga:eto Aus b,tst,lui, frin.cTii rrebuie exrermi-
irati. iar rororul fran.e'z
pui
iD afara legri. Allgcmeine Zei-
,rri ptopui. s)
.e provba'e arirea
fagubc
FraDlei, incir
,l
-nu'mji
ne in srare
.a
se ridicc limp dc .e.olc.
In Arslia :e .on.lituia uo narrid
al razboiului, dar
:i
unul
d oacii. D_in momenr ce Franli Fa ale' pe Napoleon, a polni
imiorriva cj Du inscmDeaza cr Iupli imporriva lui Napo-
l.6n- .i a hhcrtitii.
ln inrerior. Napoleon inrimpina opoz'r:r burgheziei Iibc-
rrle I \e .crc sa ;uvernelc ronstitut:oml Libertatea
pre'et
\;6c a\isurau. N"rroleos s; nu mai fie Nafoleon. Si ra;
Lu \erma:NarolLon
.a
nu mri fie generalul Napoleoo R:z-
toiul.:re iminenr. Ceneralul se giDde:re la reorganizarea
armarci. .rar libcralii Lcr .on\litulre. Beniamin Conflant.
.m:nLui .lo"mnei de sluEl,
tcrise'e de'pre Napojeon. Ia
l0 martie: Rcaoare omul
p:lal d(
'ingelc
no'uu. reapare
cmrrl rrrmrrir nu'dc mult de blc\leDele noastre unanimc .
A-e\r Adla. accsl Ginqi.-Han mai terib;I, mai odios "
Acum
.r,
rscuns de reami,-ar fi p""d'i1 Pari\ul, dar cazusc
'ubil
iEdralostir dc casta .Vmc R6.amier. NsfoLon.il chcami
Dentru reolilatia lui s: redacleTe o noui
(onstttulrc'
ne
carc
i,
', ".-i
-i
aditiailal. ca.r nu dea impresia c; itruc cele
Coua Comnii alc sale
(xisla o dis.ontinuilrlc.
cea dai Iibcrald
conr;,rirc aupa anul li9l. EuroPr ridica-imporiva.Fran!ei
700.000 dc ormeni. N3rolcon e'le leg'at de munr' oc carre
A.tul ad;rlonzl. de"etrl bulq5cT;a liberala. Nu lrebuie sd
aminreasa lum;i de rechile-.onscriplii impcriale A'a e
2a2
Irudcnt il
lega.l ! Cu prudenla
i
lcgalitatca se pierd trci sip-
lihrlni, intr-o rme itr care orele sint zile, zilele valorcazi
rilptdmini.
$i
arEata nu poate Ii ridicaaa ! Tofi ii dau sfaturij
limcni tru se supurc. Regaligtii incearci si ridicc provin-
eiilc lmpotriva lui, iar el nu-i poate pedepsi. I se dau leeii
,lc libcraU5m. Bsruand insulir mdcte muelal al pdlatului,
rclllz0 bA se asocieze uui act Llc dcspod:m, adica si isce-
lcnHcil un act de cotrdmtrtre a unui duce care pornise diD
iullul ljraDlei cu o miDi de oameni asuora larisului.
In locul dmnezeului ribuDdtor,'pe .tre poporul rl
[tlcptr se spele wilirile din anul lrecur, Napoleon apare
hlln.l ea un miel.
Se comite totugi o violenlI: Talley.and, Marmotrtr Vitol-
lci
Vi
ince zece iDli sitrt deferilj
justiliei,
io coDMacie. Bietul
(liuie-Han
I
In momeorul iD care Franla i se supucc cu entuziasm,
rccprrul ii scapa printre miini, iD Emele liberlilii. Suanie
.Actul Dvs. adilional, ii spuoe CtrDo( imperatului,ve
v{ kcc rui Euh rau Jecit picrderca unci brtilii.
"
Impuatut
rlcllartr celor cue discutb ilticolele comtituliei:
(
Sintimpins
lrc
un drum care tru cste al meu. Sint inltuluil, slabit. FraDla
ltl csutA $i
nu mi
gese)te... Fiecare cu Datua lui. Eu Du
tltrt un inger, domdlor, vi repet, trebuie si mi se redea
vclhcs putere v.
Liberalii tru i-o dau. God ilmatele inamice
b
nrcgdtesc
sa calce teriroriul Franlei, abia aruci sc poalc
Itca rpcl le setrtimeDtul patrjoricr :e cere fraDcezilor $ viDa
ruh !rmc. Csulaincout uebuie si explile ci Franla esle o
vlctlmtr, deci uebuie si se apere. Acelaii lusu il spue Napo-
l$n
gtrrzilor ulionale dio Paris pe care le uece in revista,
tvlnd rltrturi pe Moulon
)i
uD greMdier dezamal. Sem c5
trlr ic tcme, cI este alesul poporului.
Sa lncearce reorgadz*ea armatei. Efortuile 1ui se lovesc
rh opozilia bugheziei libtrale. Consiliul de stat discut!
mesuile i! &omeDtul iD care tru @i este timp decit peDtu
actiue, Itr locBl consqipliei, care i-ar 6 asiguat efecdvele
Decesile. face aDel Ia
pturle
mtionale. DiD 462 de batali-
oane, Dumai 28i sint 6ue Ia ceva,
Judtate
din efectivelc
scoatete ! Poporul, che6at la iBsurectre, Du rdspEde. Ditr
Dumerul restins,
.int
trimiii iD VeDdCe 27.000 de oameni,
in Alsacja 17.000, sub comanda iui Rapp, p AlPi 22.000
sub Suchet.
Cu ce se
poate
striDge, sidt cotrstituhc 6
(orpuri de il@ti,
comandate de Drouet d'Erloo, Reille, VaDdaee, Gaard
gi MoutoD. Cataleria, sub ordinele mregalului Grouchy,
e format, ditr 4 corpud comatrdate de Paiol, ExelmaDs,
Kellqmm!
9i
Milhaud. Garda este sub
(ooaBda
lui Drouo!.
Vechea Gard5, doui divizii Friaar
$i
MoraDd; TiDdra Garde,
o divizie. Duhesme Dlus doua divizii de cavalqie Lefebvre-
Desnoettis yi Guyor.'in roral, loo.0o0 de oameoi, itrfmterie,
16.000 cavalerie
rj 300
piese
de slilerie. Trupa
il
o6lerir
sau foarte buni. ln schimb ofilerii
gtrerali siDt mediocrj.
DinEe vechii eare$ali, lumai Souh, diD oportuiso,
9i
Davout seilesc. Soult ia locul lui Bqthier. Ca
$ef
de stat-
maior e Eediocru. Soldarii tr-au incredere i! el. Davou! e
saoificer. Cel Eai bun dinue iocoteDeDlji sai, tacticiaD !i
slraleg de msre valoareJ rrebuie se primaascir Eitristerul de
razboi, Ia
j[sisrente]e
si merrurisirea iEperatuluj ce Du se
iocrede in dmeDi. Ii reviDe o strciEa oeg)riad o uD aa iD
urDi, iD seDsul (e
a fo{ increditrlatii uoor Dulitdli: aptuarea
Parisului si asieuruea linistej in caDiuld. Io 1814, ditr Pans
a venit treiarea] Teama esl; si mai ;are acM) cind, minisuul
poliliei
este Fouch6. L-a acceDrat,
penlru ca ahfel ar 6 fost
)i
mai periculos.
Or, severiiatea ri
discipljna impus de
Davout Ia Hamburg, erau o
garairlie.
Sj
lotuti, dac6 ar
,i fost Davour la Wcrerloo !
NaDoleoD. ca
penerel.
in 1815 Du mil este cel ditr 1814,
adica generalul .
b suri'de Dii, cum il DuDeau advetsii.
254
CG 6Dutre desDre el iosusi la Sf. EleDa:
(
E evident ci ltr aeste
tDDriiueri fi8l5) tru niai avem seotimenol succesului de6-
altlv; lu mi sa iloedsea mea de tui iDaiDte
;
fie cd virsta
carc
j!flueoteazd
favorabil asupra sdtei incePea s: De
lrc,6c ce iD
proprii mei ochj, itr ptoPria mea imagim{ie,
frrmcml, mirq@losul carierei sa ainat, is orice caz e sigu
cl aimteam iD Bine ce lipse$te ceva
"
-
9i
mai depme:
.
An tiaversat Franla, u f6st putal pioa la Puis de aleDul
cctlfaDilor si in mijlocut aclma$ilor uiversale, de abia
.m aius Ia Paris, ciDd, peci priDtr-o waie
9i
fdrA nici u
motii l.gitim, oamedi eu dat iDapol au devetrit reci io
juul
mcu r.
la citatele de mai sus itrtilnim explicalia
PsihologicE
a
Eldcrii sele. I-a lipsit cledhta,
ti
u general @e Du crede
lD victorie, n-o ciidga. Nu spuea el in-tiDerele ca victoria
citc f.aci., deci t-ebuie brutalizari? In 1815, Napoleon
tu crcdc i! victorier dd nu vede, u_a mt si vade care au
fott cruzclc leele ale infritrgelii.
Ilvocl r&sE. Avea 46 de ani. Cu E e in ume a aler-
ltt
rta cu o facuse cu 18 aDi iDsinte, coEduse-se
Pssotrl
ioatc'scduilc,
a fost redt, mai mulli cai au fost omorili
rub cl. ;trsune o vftful cihei u proiectil ctr4t ca 6tr-i
laqriczc
pe copiii io uifomE care_pi pierduseri cuptr-
tll. SI fi iEbatitrit aril de mult inr-uD D?
Toti sccia care Fau duimaoit,
pe drept sau pe oedrept'
ru GrDlicct cederea lui
pritr
iEbatridrea lui ptemarui. Gras,
alllaDiic, sodoros, disEal, destabaht, 6u6ciilte &gumeDte
riauiu i d.-ol"u" iMitia
gemralulul Du DMai iD l8l5r
fut dc la l8O9 Ia l8l5! Toate ereorile se datorau aladar
dtflctGlor sale
persotule, 6zice
ti
Eorale.
Grra r-a fosi DiciodaG. Crl muk, implinit. fuglmetrt
lln !u rcziste. Epjleptic? IDleresaDl ca aceastd iniurie *
brlul
pc
Autoteti,
Si sa nu uiltu ce e vorba de uD om
cua ll-r'pciaot
cea mai Dare parte din vjale pe cimPul
de lupti, celtuitrd clte 18 ore ia qir, domiad pe apucate,
d djspozilia de a 6 sezil ori de cite ori sosea u cuis)
tntlmDlildu-rc ca in cele cileva ceasui de som si intre
la el
'3-4
cuieri tre plecau o ordirele lui t Deci o viale
peuecud io miilocul uupei,
(la
vedere,
$i
q
t@te acestea
DiEed nu l-a vEzut triciodad in crize. Somoros? fug@eD-
tul pue plauzibil. h coEiliul de stat, in disdliile cu guve!-
nul, in timpul bidliilor, aruci cind i e pdrea ci nu e
$imic
interesmt, fua citeva clipe de som! penEu a reface Doplilc
ia
lfu
tredorEite,
Disuat? GDd allii debirau platiruditri.
Desuabelar? Chitr dace m fae absuacpe de coneplia
lui mic-bughezi, chia dacd el s 6 Eut-o, tr-a awt timp.
E celeble povestea
cu o fmusete a zilei, relMcatd
i
itrvi-
EtA de Duoc in aparhmentele ielEiiale. Napols! lucm
o doi miDiqEi. Noaptea drziu, ercpate, do@ deschide
ula
ti-l
ioteab{i
(Sirer
ce sI fac?D-(Dezb!ac5-ter, i-a
respus Napoleotr. Utrul dhtre Eini$tr-i, amnnrl do@ei,
chd e rece;cind il apuce fisbinteala. ImptuaN.l dezh6fuit,
lucqze. DoaN, Delini$tila, deschide uta
ti
ioueab, ieesi:
rSire, ce uebuie si fac?,-rJmbracI-te ti
pleac-dr, ii
rdspmde Napoleotr disuat, coDtiDuiDdu-9i lucrul. Anecdota
e smifiqtivS. Itr coDcluzie, sttrea fizicd a lui Napoleotr
in l8l5 este foet bun-i.
Atuci cm se explici sfirqitul dramatic al uuei Yiei
scepliof,ale, cadqea catasEofali din l8l5?
{ Mi coNider cel mai lndriael g6dal ditr cili moa$te
isroria r. somea NaDolmn itr timDu.l Milor sale succm
milike: 1; 1815, lii NaFleoD i-; lipsir hdreeala, Nu
peotru ci iDue rjep devenise pruddt, der petruu ci) a$a
el la Sf- EIeM. imoreiuerile ditr l8l5 i-au lut
insedirea in succesut defnitji, lopreiudrile le-m vEzut
cde au fost, Bughezia liberal5 c6e dreptri, Iibd5,L d8
olmi petrm e, discuti @trdifiile lu cde acceptd coodu-
clrea lui. Avocalii,
pe cile-i dispreFise in 1799, ii impuD
ccum. In loc de masui eEqgice cae s, asiglre aplrarea
nruiej,
au loc discutii. In asEeoa impreiurAri, el tru mai
boate h eeneralul indrdznet de altI date,
penuu cd nu i se
iltr voie
"sd
acioneze
pe
masura inlelegerji
;i
puterii sale.
Siruada esLi drmaiicd si
ptradoxala. Bughezia liberald
cstc disd$a sd sacri-fice independenla $i
libertatea Fraotei
ncnlru
iibertelile pe cde le aorelte numai
Penm
ea. E o
trtrdare, dtr vina E-o
poilti Eumai ea
o Franta mi caute !i
Du m: giseqte ,, le spue NaPoleon
cccrror I6era1j, Nu iD6lege, Ia Sf. Elena, eDuiasmul cu cile
ftancezii l-au inconjuiat
pini Ia Paris, ca duPl aceea rotul
r!-i dcviM sEeiD. Sint impresiile lui, dar, itr
iude@ta
imFe-
lurtrrilor
ditr anut 1815, Nopoleon se inlale
il
vi@ crderii
lul tiDe de cooceDtia lui despre l@e.
(Frdla
me cautii
ti
nu intr oiseste ! r Di faDt el Du
qes$te
FraDta. Nu Franla este
rcc.. itr;uei;ata, ci el esie insuaiuanil. Cej ere l-au insolitpid
lr Pitis reprezentau FranB, cei cue Fau pdrash la Puis erau
o niDoritite ca{eia ii Desa
mai mult de propria ei soild
dcck de aceea a Frmtei. Poporuj frmcez, io mjotiure zdro_
bltorrc, era alrui de el. I_i deschi< calea, l-a pura! in tri-
uf. Dsr Napolsn l-a uadat. Nu de la
Popor
vroia puter4,
cl dc la Mea bughezie, care a iDteles sI tru .i-o acorde
Pen@
al-l lczd interesele ei.
Nclaleleguea
pe cile o datassd trobilii fatl de uus'
forntrrile din FraDra. team de reinsBuilea &eptMor leu_
dda. rcdesteaDti siiritul revolurioM al
lfmilor ;i
muci-
tod6r. Ei il
irime-sc
pe Napole6n ca simbol al libffelii, der
rl d rcvolutiei. NapoleoD, insa, detesltr revoluFa. o coN-
ihrl ccl rui @re;eu
pe
cde cml Fa uimh ca pedeapse
Dlml[tului. Ii reDug[i sa se foloseasce de pasiuile revolulio-
ituc. Eote omul oidinei, al ordilei bugbeze. Se deose-
ttotc fuldsmeDtat de tipul revolulioDarulu.i sau al tiraDu.lui.
UlilmuL mai ales, folirseyte absolut orice mijloc peauu
F
a-si atinqe scopul. NapoleoD Du face concesii de a(est
sen. e fo-ute d-epdte de tipul tiraDuiui
$i
poate, penm
ionsecveota de cdre da dovadtr in @dlDrurea lui, rale de
DriDciDiile'sale, itr impreiura{i lsibile, ciDd totul se
Prebu-
ieste in iurul sau. Nipoleon meriG se fie ad&irat ca cm
'
'
Clmeoent cu el iisusi, reoute la mrele avaDtai de
e fece aDel Ia sDtritul revolutioMr al poporului, de a_i miture'
;t io f799. * avocalii limbuti, iocongtieali
tL
in uldse
instanti. uEditori de barie,
de a ridica FraDla la luPta de
antrui'q in 1793. P-roclama!.iile revolutioMe flste piei
l; LvoD iD8iioE$re bughezia
pdizjad, dd
$i
tristocralia
euokmi.-Pdrea ctr reiovilzi flIcerile milor 89- 94
ti
teama ii
ooriode
pe
toti dowuiv6. Cu dmpul, NapoleoD se despriDde
de'oooor.'rmuti la'orice veleititi ravoluli9ue,se mulgmegte
""'.eia
ie ii aiordtr mea bugbezie. Ia locul citona sule
de mii de o@eni pe care purea sEii aibd pe clmpul. de- lupt5, in
locul oereiilor dezhlfuik ale uei oafr mluDl Nepokon
ince* uilma sa camialie o 125.000 de oammi. SL
Dai
ales. cu smtiomol neputiDtei sale.
tla smual. i! cmD,trie diD I8I5, NapoleoD se comporta
emia.
'li
liosisc iDse ilibacele ti
liberkiea de aqiue Ele-
ircnte care vor conuibui eDom la infringdea lui. Advqsul,
ire-si avea umtele in$irate de la Mtrea Nordului
pine h gra-
Djta Elveflei, ii oPuffa lui Napoleon 4 tr@te cae Dumarau
*'it. eOO'.OOb de'oaoeni. Celd mai
periculoa*
-
prir pozi-
ta ior avmsaU, dr qi pritr posibilitaiea de a * migca nesul-
Ite.ite sore Puis. olniru ci in calea lor nu se iveau obste-
3.r"
""nirate
immitmte - erau ilEata anglo-olaDdeze de
rub .orua, lui'VelUagton, o cnrul Ia Bruxelles, si
u-
mu orusace a lui Bltichir. \iapoleon corcepe u
Plao
simplu
si efiiace. Succesul slu depiads de rapidiutea opsaliilor'
trebuie se-si s@riDde advssarul' sl-l batd iDaiDte de a
DriEi aiu1otre. Da'ci reulelte se bata p riod ele doui mak
[i, s.iiir, piDi se ia c6trtact N
-amatele
ruso-austriee,
Davout poaE ridiq lnci 200.000 250,000 de oameni. Trupe
ru6cieote pmuu a-ii asig@ in coEthwe aoi vjctorii.
Armota lui lrelljtrgron aumtue 85.000 de o@ed. Bliichet
trc mb ordiaele sle 127.000.
Charlsoi este puctul lD cfie Bliichs
$i
WellingtoE pot
frcc
jon4iunea.
Dispozjtii sE se m@ga rapid, itr seGr
llupm acestej localirAli, Adver$rii sEi sint sigui ctr au vor
n r$eii. Cel pu;ia a9a seiu ei in mooeatul in ffie Napo-
l!o! lgi concmtreei fo4ele pentru a pomi lEpotiva lo!.
Ls 14 iuie, seda, dul Sambre e tecut ln tei coloue
Dc
u! froEt de 5 kE, (14 iuie, MareDgo, FriedlaDd, victorii
nstioDate iD
procl@lia
cAEe u@te). E!ruziasmul este
h culme. Supriza ataillui este comDleta.
Il
w
aucf pe Bliicher iDtii. Impeilros, acesta va priei
lupta. IDCA uD avaDtaj: daci-l atace pe Bliichq, WelliDgtotr,
D!udc!t,
ii va veni cu
greu
ia ajutor.
$i
ilves.
-
Du de la iDeput, 15 iuie, au loc iDcideDte. OrdiDele
dc au9 ou polDesc la timp, cu toate ca Napoleon calculase
Eutuilc
pe
iMdtate
de etapi. Pe deasupra, Boumolt,
ffiudalul
uei divizii din corpul 4, N intregd sdu srat-
nrior, tsideaze gi uece de putea iDmicului. Aucul pria
aulltizl e raEt. Bliicber se poate rerage, orguiza, iti poate
me[ta fo4ele.
L. orcle trei dupS mas5, Ney se_ prezifti lEpArarului
$i
DflEcEr.
co@da corpuri.lor 19i 2. Io faF lui Du siDt Eupe
hldcc. Grouchy gi Vmdame nu se iDTelgg, uebuie sa
lucvian Napoleon ca se-i decida se lupte. In ciuda ordi-
!alo! lui Grouchy, VaDdMe tru ocupe Fleuus. A@$a,
h thp cc geDera.lii de sub comtrda lui Bliicher dau dovada
da lDi$i.tivI, solidaitate, supuere fald de ordine.
Vclliagron, calm, se duce la balul ducesei de RicbeoDd.
La 16 iuie Ney va oopa
QuEe-Bms,
pe druul ctre
at$ la Brwlles. Grouchy, cu 46.000 de omeni, ii va ataca
It
uEti la SoEbreffe. NatrDlon, cu 30.000, inE-o pozifie
itrtemedidi,
va inteNetri in spriiioul uuia sau altuiar io
fsctie de impreiurtui.
Gdinele ilung Ia orele 9,30
$i
1l ! victoriile sHu io
Dicioarele soldalilor, spuea Napoleon.
'
Nev, care alia &a alerga cu ce putea sultrge Eumai ca
s fie ii clmoul de lupte
(Iem), aM ina.iDtead ru u sin-
ru c<irp. Gl de-al doilea corp aflat itr subordhele sale
i" n.irieste trici o disDozi{ie,
i)uoE-orele uei- fela revtusatul zorilor trecusere ll
ore
-
irlapotmn atrgaieutr lupta de Ia Lig[y impouiva lui
Bliicher. Lupu eae dura, la baioDet6. NaPoleon conduce
el isusi Veahea Garde la auc. La orele 8 seara, victoria
este asisaui. Bltchr se reEage. NaPoleon il considera
zdrobit. Du ordoD6 umirirea.
La
Qmtre-Bras,
Ney d.i o lupti dezli@t
,
iacepiod de
Ia orele doua dupr-amiaztr
pini seda. Nrcr tosuccer, dar
uici succes.
lntre Lisv si Ouatse-Brd corpul I al lui Drouet d'Erlon
a oscilat intie ieie doue cimpui de behie fara sa 6e de folos
miva. Chemat de Nev, La_Bedoyire, care ducea utr ordin
maresalului orin se i se cerea se Eimidi @rpul I la Ligtry,
schinibi diriqia de ffis a @lomelor acesdi corp, de$i
ecssii disDoziiie n-o
putaa
lu d4it co@Ddaotul corPului.
Si elte&te $-au c6mis se$eli,
d& acum, fie@e ditrtre
ele devile enoma,
penEu ce in final cmpaoia va fi
Pierdud,
La 17 iunie, Bliicher, Iitrittit, * retjage. spre Wawe
Nepol@tr crede cA s-a retras spre Lrege. rl Ermrte pe uou-
chv itr umfuire.
'cu
Nev in@arca sa-i supritrde E
etrglezii cse se reuag.
La 1230 ;oaDtea. u o6ter irimis de Grouchy il infomeui
pe Napoleoo ci prwacii se reuag spre Vawrc. De o zi
ii
mai bine oloui.
Seea,'aiutrg iDaintea sanrlui Vaterloo. Etrglezii s_au
oprir. E pria rirziu ca sd inceapE lupia
, Al 6 rut 65 am
Dutsea lui Josua
ca sa iDlirzii mersul soilelu
IE
cer
',
sPuDe
l,lapoleon.
O lupri cu englezji la ,7 iuDje tr [ tost w ulffi'
ociuu cn Bliicber tr-il 6 putut iDterveDi.
'_-witli"*o" comjre eres6ah se accepte luPla Ar 6 purt
rI ec retra"ei diacolo di
piduea din sFatele salulu Valerlm,
ii i.J-i"f,iri**
cu B'liicher in fali Bruelles-ului Deo-
i'i"iiiial'rifrliii,
timite scrisori miletalului
prusac se-i
vlnl s Aoua zi in aiutor. Greiea.la lui Wellitrgton va !
g-
vrtoare. La ora I rioapte Bliicher il asigua pe- gtutdu
anElaz ctr a doua zj il va sprijitri cu Eei @rPur de trmau'
-ln
ziua de 18 iunie, la orele 5, impEratul
jffipedem
llnliic. Sc spune cE Drouot, din priciDa teretru'ui deslutr&t
'd"'-dtii.
,. 6
"-t
ca ata<ul iri iDC;ePe la 9, peotru a iDSSdui
darleuirea utileriei. De fapt, orgmiarea uuPe-lor cere
rinp.' ln PoloDja
ti
iD alte caEpuii wemea a-a los! md
6'iil'ei
"i.i
nu s-i alteptat uscai.rl pdminmlui ca se se itr-
aaaDtr luDu.
---bcirf,ui
este luat iD compuia lui souk, Maret, Bs--
tlEd,'Drouot,
Ney
ti
alti
Sandali.
Ney ctede-c5 eDgleztr
m trtec. Naoleon coDsidstr ctr este hposrb,l. )_ar expuc
;;i ;iild;ti iirue. Soutt considqd cd expediuea
lui
Grouchv in- umainea
pruscilor este riscaDtd De accea,
rt-ii-;;eairt"
ordine mireplului str inailteze spre wake,
iintui * rptopja de umaia franeztr cue se afld in conmd
[i-r**-.risl.;.
Sa impinp iD fala Iui amata
prusc'
il rI rimirl ve$ti cit mai des.
"
-ilil.
ll
"uEti*ir
o. Napoleo! ca au loc coDcenutui
flllir';lr.xl,r,*',:L:T:#".i'H,ffi
Yi\i"J,il;i;;
duD! lofrhgere
de la Ligay, Se disotil asupra m-oduur
cui rc va-desfequa atacul. Reille, cde luplase h spaila
ll cro8tca modul eDgreilor de a * lupE, e de pdere ca'
iiuiilpiilrlii.
o*p",.-de acefua, e de
-prefoat
o manewi
d.-iEc.
NaDoleotr !u este de acord. Va ataca frontal Vor 6
Pier-
deri d'ar viaoria va 6 siguri.
-'-ii*"G
it,+s se dl-semlul de atac Ney incepe lupta
SDre dreDta. dinspre Vam' se ved sclipiri de arme Siot
"i"ir.ii
I
'so.itt
ii frimite ordine lui Grouchy sa manevreze
ii
A"oiu at pr al ilmate-i franceze, sa Du iDgdduie prusa-
cilor si atace djtr aceasta orr(Fe.
Reille atacd castelul Hougoumont,
cee se afla pe fldcul
dreoi ai umatei e"gteze. Sco_pul acestei ac[iui este acela de
;';;;;;;;-".'r*alului
'enslez
in aciastd
pane qi a-l
aetedm se aduil inratiti, slabind itr felul acesta centrul
*-rt"l .4.. LuDE de Ia Hougoumont,
incepud de
Jr6me'
commddh]l u,;i divizii din corpul lui Reille, se sldeaz;
i"
"iiia*l
mri. datoriter ahruiloi di5perate darc de
Jerome,
de.i i se reommdase se fac6 Duai o demo$tmtie
La orele 13. o baterie de 80 de tuui descbide fool
*"* *"i."toi mtei enqleze. La orele doua, Napoleoo
.;;!id.;; bombudueatil ei-a
facut ef(tuI
$i-i
ordoor
ld Nev sI atace. Desi ltregisuee6 Ia loceput succe*,
ioo*"i"*.it. cavaleriii ti
inlantcriei eogleze respilg. ata-
cul lui Nev. ltrfmteria ftancezd nespriibit, de dtllerle,
rrebuie si st retragi cu Mi pierderi.
Cavaleria eugkTe tre depltise, putati de elaa' IiEi-
r.t. lrai.^te de ;fuI ei, ete respinsd de cavaleria fratrceza
,;;;t"r rdsaz de uii sfenuri de oraL, io afara de flauclrl
stine frNez' ulde luptele sirt iDdiriite itr
iuul
castelului
Hou_somoot. Dotece uupele
pr$ace tr-au ssit pe ciepul
de b;hie si. in sDeranta ce Grouihy m veli ln aiulor, NaPo_
leon orsmiieui'u @u atac ftoDtal. Tot Ney il va coaduce,
nmi
-cd,
in afara orpului lui D'Erlon, va avea la hde-
mini coroul lui Reille,- cavaleria lui Milhaud
si
a G'tuzii'
Penuu rosjta acesri ;tac, Napol@tr ordood mi btii od-
paea femei La Haye-Sainte. In timp ce are loc acest aEc,
Ncv ia drept u iocput de reEegqe a uupelor engleze
;;i;;;6;
u"ulioro!
io spatek frim:i
lioii'
iudecd
opor'
ffi;;;ia ;. ;*"l*ie card si puia in derute uupele cde
ll-i.i*i*'ruirt"ua
prisetle ordin se
tariee
Ney' itr loc
ii
"1,-'1.,?Ln"Ll
.Jaitjie'ze
aceastd
tuid,
se a$ze in trm-
l.l"'i'1ff:Ueil;
p"ii""e,i a i"'i'ei'ti" atai vellington
i"'i r:#.ira i"e"ti..i?,
itr
'cileui,
ordoaa artilerisulor sd
;li#li;:"A;*i;;"t
ii.i ft"nc'ie
este respi,s' cavaleria
;**:'m**y..'"''S1"1;'l'fl
t::'1il'r',!Tl.'Iila,::
il;iii"iii'$i';,;-ooa
ii"'"oo
'^
sd e
eatiere'
Napoloo'
Ii'.- *r*
"Lswa
Eodul oeptrmis in cde este mga'ata
Ii,""nlll-ri-;-,1*. tri soutt:'"lata
o @Deri
pr@ue
::;;;;;'.""",?";,;i.i
ru*t.
,. o* peotru ca s-a comis
ffii*i :"l*tf ,t *l"T*H'B'f;lH':#t:iHjff
i;
fl'*l}'iffiF-;t#l;;i,ff
ir :nff'l'.iriHffi:
;;i' ioi";i*ii bire orgmizati'
spriiitrita inteljgilt
de e-
iil;.
*].fi,
l,
-frotia-
esqd'oanildr,-
degi rdpios
.
mereu'
n,l#ffi*"ielx*'.s:sff
fir"ljflftTf#
i?Hliii";L *iilig,o"
u" spue Mi tirziu:
oDomilor'
::I;Ifffi;
."-"tfri ai" Eiuopa, e cavaleria ftanctzir'
n* accast{ cavalene' epuizatE frzic, nu va putea sprl'lE
Gforturilc de la sf"tr$iNl zilei.
"-
liil;*;icu; tesiment de iofaoterie La Haye-saiote'
Cccril liniii eryteze e*e striipms
werin$on-'
la @qre-o-:
tlutouc, ue utr singu rdspuDs: reastal
una H uruur
i'i.-oil"t,"
sI vili'noaPtei-roi
repede, sau Bliicher'
-La
iiiol. biticu rsi f".e alui1ia cu @rpul lui Biilow: 30 0o0
il;"*;:Mdil-;o
i.oo6,
'"os"sti
sl rdiste aucufllor
ffi iffi'hci ii,
r" i":t"tri,
pruiacilor de a-l hvdlui
pe fluc'
!e retrage. Tisira Gardtr ii vioe in aiutor gi pruszcii siDl
'"tPlTil..or-l
Liniei de atac, Ney iti dn seama ci eDgtezij
tru mi pot rezista. Cere citeva batalioatre peDtru a stri-
puDge frontul trupelor eagleze. Du NapoleoD, c&e tru mai
are decit 14 batalioatre ale Gdtzii, ezhe. Trebuie consolidat
flaDml seu drept) pe ude ar fi tebuit si virn Grouchy.
Succesiv, aDgaieazA baraljoaDele Garzjir ii respinge pe prusaci.
SiDt orele 7 seda. Abia acum, NapoleoD se hoter5$te se
aDgaieze un nou atac pe ce[tru. Bataliouele girzii sint for-
Eate in carcu. Napoleotr iDsuti cotrduce uDul. Este momeD-
tul decisiv al beteliei. O troui t5dare bareazi drumul lui
Napoleotr sple victorie, Ctrpitarul du Barail trece iD ljf,iile
engleze qi-i aDulA
(e vor fi aracali de Napolcon ctre aduce
dupe el Garda. WelliDgloD aduce rezerve de pesle tot, 50.000
de o@eEi, bine amplasali, a$teapti 15.000 aDEenaF de
Napoleon, Lupta este dispropo4iomti. Eroisoul, efotu-
ille uui pu@ de oueni de eliti se friBg in fap focului
infelMl pe care altileda
Si
idatrteria eDglezE il deschid simuF
taD. Doudzeci de Eitrute dureazi aceast5 iDcleStue supra-
oDeneasctr. Ney, sub care muriserd 6 cai, Ueciod pe liDge
D'Erlotr ii spue:
(
Prieteoe, tu
9i
eu dacl tru lnvirgem azj,
vom fi spiuueli{, Eroismui lui ti
prezella
Iui Napoleon
Du pot face dniic in faga numaru)ui'. Iacef sd se ritragi.
Alezindu-se itr fruDtea uui escedroD) Ney, disperal, por-
Ditrd la arec, Eld:
"
priereEi, veDiti sii vedeli sm moile un
mere$l
',
Da moutea il ocoleste. Sitrt orele 8 setra. Garda
* reEage I Vestea se uaDsmire fulgdElor pe ro( frotrrul.
Io flanc-ul drept ude era alteptat drouchy, apue uo oo,
corp de oaste prusac. Se strigd lradare) Du se
ltie
de unde se
aude stigdtul de r scalr cine poate D gi intreaga armatl fran-
cezd ltrcepe sE fuge itr dezordirc. Garda schimbi frontul
Si,
ibpreuDe cu corpul lui Reillej se retage itr ordiDe. O
gaji a cavaleriei eDgleze separi Garda de corpul lui Reille
264
li
daluta este coeplte. Dace n-ar fi fost aDfieDati mics
csvslelis GiEii iD atacurile nebunegti ale lui Neyi
$aria
cava-
lcrici eDgleze ar fr fost respiDsii iil itrfatrteria Gitzii ar fi
putut stAvili toate ar:(urile du!mene.
Napoleon formeazS ultimele trei batalioaDe ale gfuzij iD
crrcu) de-a curmezigul drumului care raje liEpul de balaie.
Escadroanele de serviciu
$arjcua
dari iD fala iDamicului.
s ctrrui supedoritate Bumerice este zdrobitoare, nu se mai
postc face dmic.
LcDt, careurile se reuag itr ciuda asaltuluj cavaleriei
inamice care
$arjeaza
diE toale piqile. SiDt respiDse atrcu-
rilc accsteia) siDr resproti cu focui fugarij rare incearci sa
pa(rundA Ia adeposlul a(eslor ziduri. Englezii ie strigi si se
prcdca. CambroDne le raspu[de uD siEgu
(uviDt: (
Rahat,.
d
Garda Eoare, dar nu se prede !
'
siDt cuviDte pe ctreJ gene-
roa6A
ii
admirativ, posleritatea i Ie aribuie lui Cembronnr.
Grouchy, cu 36.000 de oameni, uDde este Grouchy?
S-r rpus despre el ci a
qidat.
A trebuit si caute piese peDtu
! ra
justifrc,
o viali itrtreag5. Grouchy tr-a tddat. A fost
un ..voleri$ admirabil. Mai ales la Friedland, da!
!i
id alte
sarii. Numai atit iDsA. La Vaterloo, Grouchy comaDdS o
arEattr, poamE pe umeri respuEderea unui
lef
care trebuie
!a
Shdaascl
tactic
!i
srretegic. Grouchy este dcf5)ir de eve-
nimaita. La i6istetrIele lui G6rard, care-i crea si Eimiti
Dlcrr o pffte din trupele sale la VaterlooJ Grouchy rimine
imp.rtu6lbil. El ue ordin sI Eearge spre Vawe. Bliicher'
llthd o diergarda in fala lui Grouchy,
)i-a
dus pe cimpul
dr luptl aproape toate eEata ln dmp ce maretalul fraDcez
pragtrica dupl ioate regulile a{ei militare uD aiac impouiva
arhriai Drusace.
La 19 iunie, la orele 9 dimiftala, preocupsl iDce de
8ri-
jilc
carc-l depigau, Grouchy e*e aDulal de dezastrul care
rc pcrccuse h aproximativ 15 km., in linie dreaptl, de locul
ln aera re afla el.
Reu*ste sA $ retraEe, in ciuda
pozi;iei
Periculoase
iD
""..
*'16^ si str aducilpre Pans, aproape inBct5, dmata
aflattr sub cotrduce! lui.
--L-Si
gku.
Namleon a comenut
pe leg la diceuile
tu; nrimele sale im6oii, A Eecut in
grab4 peste @lelalte,
art l io.l"ut asuDra luptei de la Watsloo ln fimlul ob*r-
,raii.i *t" desoie coipmia din 1815, Napoloo Gce u-
.ii*", ."-".ilt c Dii 15 pin6 in 18 (imie) dlcle de
Wellin$oE a manevrat @trs@t a9a cM a dorrt rnMlcu,
"-,
teirt ol-ic dio
"""a
ce acesta se temea sd factr' Infaoteria
.ogt.ra
"
fo* fuml gi soldn. Cavaleria
pus
:5 {acE.E3r
mult. Armta anslodaodeza
a tdst sdvata oe @u on
qe
*,*.;,
".i-,
d;r6. iminre de orele reL de tmm gene-
ia"i"isfltow. o 3d.ooo de omeni,
$i
a dou @5, le orele
.ii..*r. a.
"'.mu
mialului Biicher o 30.000 de omeni'
ii acmi zi.62.000 de fiaocezi eu blrt 120.000 de omeni
Vioo.i, i.-" iott
"-utse
iose opt
$i
troui seara, dr de 150 000
de oametri.
-'ii"-.
n."o de imsinat atirudi!@
poputafiei Iatrdrei'
i"
-"-enfil
in cue ai6 agat catasuofa e@tei sale
$i
ce
it*t. tor *t mai cuat
qa
vinat pedfl caua regilor
imSouiu" c"*"i
popoilelor, a privileg-iilor imPouiva-e-gali-
rddi, a oligarhiilof iipotriva liberalilor, a
PriDcipilor .shtel
Aiianre i;mtriva DrjrciDiilor suvqailEFl
poporuul I
'
ln fata
'saruii
repr6zotiad
pe Bli.ichs
$i
rwellingoo
<r'indndtr-simiidle la Belle-Alliaoe' HeEetr obserm:
(CB
*
"--h.
-utrumitil
In mooenrul acela ei au lators istoria
ai" m"i.t.
"i'atui",
pmm a o infmda ln rcroiul de care
. i"-lm a. seol-nir m 6 in srare se o spele.., Se face
ziue... Euopa dodoe idci
$i
tru
$tie
ce destinul ei a fost
schimbat ,.
I: orele 1. 19 iuoie' Napoleotr e Ia
Quatre-Bras'
ExPe_
diaz,tr ordiDe'lui Groucby,-Prio Chilleroi, PhilipPeiile,
Leotr
-
ude ia misuri penn ral;erea &@tel
-
Napo-
266
l@! se itrdreap6 spre Pdis.
J6rome
il munli c, peste 25,000
de ooldati s-au
ti
regrupat. Pierdsile tru sint atit de Eili cit
rc crcdee.
SiEalia Fraolei dup, Waterlm este critica, dar tru dis-
pcrett. AF crede Napoleon. hEe Paris
$i
Laou eEu 70,000
dc ormcni. Rapp d 25.000, era pe Mdaa. La I iulie, o emate
de aproape 120.000 de oameni acopse Parisu.l.
{Torul putea fi reparat, spuea Napoleon, ds tiebuia
coa(d, ilergie, fermiute din puea ofilerilor, guveroului,
oamcnilor, mfiuii. Trebuia ca ea sa 6e adeata de seoti-
Ecltul otrotrei, al gloriei, a.l indedetrdenlei nalionale; ca ea
!l-ti i fet ochii 6upra RoEei dupi btrt lia de la Cmes
tl
qr asupra Cartaghei dupi zam | ,
Impreiuerile *ceplioaale cereau mdsui ex@pliomle.
Ghduile lui adgeau caqe Ro6a, care gtia sd-9i iocredit-
tczc
&dta, iE momeotele de mtre plidejdie, ltr miiBile
cdui @i destoioic fru al ei. Cu asemenea giDduri, Napolsn
Dlc8ctr
la Pris, Vroia sI c*tr mi-imii puttrs. PeDm el
utluo sau hsd cmqele, ayocafii
$i
nu poporul. Nu face
@!c6ii
pritrcipiilor
sale
politice nici td aceste impreiuari !
Cmot erc C@qei sd i se acorde lui Napolon dictaua.
Drvour, cltrd afli ce Napolso cte la Puis, ptruude itr
tpiltamatrEle iEpciale
$i,
iot-u oor de abtri
-
Napoleou
6a ln boie
-,
il implord str dizolve Camerele, str ptuEsqsce
orrful, 6il sts lo ftutea Eupelor. La Bedoyere I cqe si
stuauc lupta pld le ultidul om.
C.Dcrcle disdttr. Ney ia dviotul qi cosid*5 ca totul
a picrdut. Dromr tru poare reptraiacoDgtieDfaauetalului,
Lucl6 Eu reutette str selveze ronul iEpqial. Fouch 6me-
w.ztr Cudele, il EId6e de la iacepuml cmpaniei pe Napo-
I@[ h Fayefte, *e tr-a loleles ninic din e 6e intlmpli
dc h 1789 lrc@e, dupE ce oenliooesztr emfatic sacri6ciile
flotc dc Frup petrtru NapoleoD,
(
acu, spue el la ui-
bual, drorie aouttr esre de a salva paria r. Fouchc a reutit
se-l imbrobodeascd. Salvarea patriei iDseamtri predtrea ei
Be(oDdiionati armtelor aliate.
Camerele se opun se-i acorde puted lui Napoleon
9i
acesta abdicd peDEu a doua oate, h 22 iuie, pafu zile dupd
Waterioo, iD faroarea fiului seu.
Pororul \i armta maDifesra iEcoBtiEuu iD favosea lui.
Se striga pe suLi
,
Trniasce Imparatulr,
.Nu
vrcm abd;-
carean. Em suficient uD balalioD dio gardd sau w gest al
lui Napoleon ca oolimea si meture baBda de rrtrdatori
!i
lagi care infestase Canerele. Lui Constmt, care este tmtor
ahtui de Napolotr la manifestaijle mulfEii, iap6ratul ii
spune: rCe-ai datoreae ei mie? I'am gesit, i-am lisal
sdBci. Dar institrctul necesitElii ii lumineaz5, rocea petriei
vorbette in eir. Dar Napoleon tru vrea se devittr <regele
jacheriej r. Se gildetle sE se retrage, ca sjmplu paniculil,
ia Malmai:of, ! sau se se subjleasca iD AEerica ori itr Aoglia.
Incredere in @ed, tuivitate iDfaBrild !
La 24 funie, Caeela 11 itrvire pe fostul impdrat se plre-
seascA Parisul. Napolcoo se rcEage la Mal@isoo. Fouchd
ii negociaze capul
pe piap intemaliotrale. Bliicher e vrea
s6-t impu$te itr fata rBatei, altii u dori sd-l predea Bubo-
nilor caie ar pBtea sd-l
judece
ca pe un rebel sau sd fie delntst
inft-o forirea!tr
(ontineotalS.
La 29 iunie, Bltcher, lertrbdtrror sb intre itr Pilis, se
apropiase de capitali. NapoleoD imbractr unifo@ de vinltor
al Vechii G6rzi
ii
Ejaite coaisiei guvernahetrtale ud eDist
coirdu-i si-l trudeasce simplu geneml. (
Promit' pe c[r'in-
tul meu de soldat, de cetdleatr qi de fraucez si plec in Amcica
dup5 ce aE respins pe ineic. , Bliicher sitrgu, impruddt,
ar 6 putur fi disru iD dod sigu.
Fouch4ii antreneaza pc cjlalti
,!i-i
cer se ptuA*asca Frmla.
"
Mare$lul Darout predd Ptrisul nu Burbonilor ci englezi)or
ti
prusacilor, care nu avcau mi dult de 80.000 de oamoi f:ri
sa trage un cdtu$) firi dci o
garepe, iD timp ce avea i,
268
lubordirele sale lll.000 de oameni dinue care 25.000 de
cavaleri$i
9i
1.150. de Mui r, noteaze uo martor ocUbi.
Libertatea qi pauia au fo9! salvarc? Prefectul
larisului,
din
ordinul regeiu.i, ordone iochidtrea Cmsrelor, Io dicoeala
dc 9 iulie, cind depueyii * duc la gedinle, siot alungari, spre
amuzamenfirl gfuzilor natioMle.
Pe dru pinl la Ro.hefort, lmea il aclam5 pe Napoleon, il
lmplod sd nimhe. La 3 iulie e primit la Rochefoit ca un
Dumezeu. Fregatele puse la dispozifa lui sltrt ln port dar tru
pot ie$i ditr radl ditrpricim vasului englez Bell6rophon. I se pro-
punc
sI fuga cu doua corvete care s. aflau la gurile Girondei.
Ertc de acird dar tedporizeeze o zi, doud, rti. Dup:i ce alte
DlSnui
@d dia pricini cd Napoleon nu se ho!6r6te, in cele
dh urad se ucd pe Belldrophon, lrcredi4lndu-se senti-
&ltului de onoue al armatei
Si
poporului englez. 15 iulie
1815.
E6tc coosidqat prizonier) paotestztr ln vm, este trecut
pc y.rul NorthuberlaDd
si
raDspoftar pe Sfinra Elen.
Il lMleau Las Cases, C{urgaud, Mootholon, Btrtratrd
il
Mslchmd.
Guvcroatorul isulei este nMit HudsoE Lowe, cile a
lodigut gercralii dupd genqalii penru mtuginirea lui,
Plntru
gimele pe care i le fAcea impdrarului, peotru riuutea
lul. Tcmderul se plioge ci e nedreptdlit
$i
ofreaze:
(dace
$l
vcde hstruqiunile l
0 Pcrfidul Albion
"
se inver$uueea, srupid, iEpotriva vic-
tlnrlor sale. Din
J@ue
d'Arc a fecut o sfinte, dif, Napolstr
& nou Prometeu inllnfuit citre ctre se indreaptd privirile
htrcgii IMi, o Universril ne cotrtempld, ii spun'e Nipoleon
lul Ls! Ca*s. Noi sifieE milcirii unei cauze tremuriroare !
Luptlo lapotrive opresiuii zeilu
$i
simpatia Mliunilor
lltc
Pcllru
noi. r
Napolcon era de tmut chie
ti
la capltul pimiarului.
Nu lnurl! cinem ctr ar fr suficient si apari Eico&ul lui la
Brest
ti
Euopa ar poroi in mars forlat spre Rin? Cum vor
6 suMt rEsuuctiudle Iui fowe?
Nu s-a des(operit re(eot) la rDalizele chimice, un
Pro_
ceDt anormal de
-rrarc
de usenic in
Parul
fosrlui imparat?
Dar itrinte de moarte sau de a i asasinat?
-
Napoleon
trebuia si implineasci itrc5 o olrcra. CiDd
\i
lua adio de la
Vechea Gardr, itr 1814, le
proEisese soldaiilor s6i:
(Vreau
\e scriu de\pre marile fapte
pe care le-am inf]ptuiL impre-
ue . La Sf. Elena toli care Fau inlolil fac oficiul de secre-
rari si imDararul. oasuind laEerele cu
pa$i
Eari, dicleua.
O operl impunatoare ca volum, dar Eai-alas ca stil. Model
de cbnciziune si
claritale a e\primirii. Se
Foate
vorb-i de u!
stil empire I Airopierea cu Caesar este obligalorie, In afara
fapteloi uaitc de el
ti
soldalii saj, comenteaze genjal camPa-
Diile lui Caesd, Tueme
$i
Frcderic II.
Este mereu aLelali rob al muDcii. Se aPuca de gradintuir'
TocEette muncitorj chinezi, vrea sa amclioreze soiui dc
flori
!i-
plaEte. Clima iDgratE se opune, aereu$ita il indis_
puDe si renun[;.
slirnesle resnellul si admiratia celor cu care iElrI u
contact- Inceoini cu anul 1820.
(tdea
saDelatii lui se inreu-
tare5te. In ;artie lb2I iDcep dureti groaznce de stomac.
Isi icric tesumentul. Nu uite pe nimeil. Dupa ce i_a daruil
ni tori care i-au lost DrieteDi sau i-au adus un seryiciur din
iestul- banilor, 200 frilioane fraDci au,
juEatate
o de o6!c-
rilor
)i
soldatilor sai, cealalti iumetale
localilalilor ctre au
suferit iD 18l4 djn priciDa iDvazjei.
Tallerand, Mambnt, Augereau
li
La Fayetle siDL Duoili
rrlddtori. Fouchi nu s-a bucurat njci Eecar de acesl epilel.
(Mor
iMiote de vreme, asasitrar de oliSarhia erglezi
si
de
cildul tocmit de ea. Poporul etrglez nu va intirzia sd me
rizbune. D
La 5 nei 1821, orele 6 seda, NaPoleotr a inchis ochii.
(
Doresc ca cenuta mea sE se odihtreasce
pe maluile Senei. )
)70
ln 1841, la iniliativa deputatului irlaBdez o'Cotrtrell, guver-
Dul eDglez propue glvernului fiaDcez si umsfone rlme-
giycle ptmintelii ale lui NaFoleon iD Frmla. Un
Prin(
el
crei regale ii aduce rima;rlele in
!ard.
Cei care supravie-
tuisertr
muii efopei plingeau pe isprrat:
Plingcau Sloria
0puse, plbgeau tinerelea lor. Poerul polonez Mickiewicz
riuoca itr dica in momentul ceremoniilor ar 6 fost mai pulio
fiig, ar fi fost suficint Dmai co;ciugul lui NaFoleon ca si
c.dl tronul lui Ludovic-Filip.
La Douul Invalizilor, doraliDtul Iui, din gradt rogu,
.imolu. este asezat iDu-m hemiciclu care s afle sub dvelul
rllif, \iizitatorli sinr obligali
!i
in felul acesta se-)i iDcliDe
crpul la fafa marelui impirat.
,
Ce roman:i !ra!a mea
j.r
spunca Nat,oleor Ia 5C EieD r.
"Uodeslie.
Viala Iui su este uD roman. Li o cpopce
(ile
sc
incheagi pcrfcct: origine modesli, o ascensiune fulgerdtoare,
$i
cind e ps puoctul de a ajutrge stlpinul lumii, intervine
pr;bulirea aproape inexplicabih urmati de mosrtea titanului
itrlrtrluit pe o insul;.
Despre aceasti epopee s-a scris cu uri sau cu dragoste,
rareori cu indiferente.
intre 1814-18i5, dupi prima abdictre si pinl la reve-
nirea diD insula EIba, apar in Franta multe lucldri, rui biDe
spus pmflete, care au ca scop compromiterea lui Napoleon
in o.hii opiniei publice. Doui titlui sint semiicative in
acesr sen* Cd.Pcd.unul corsicdfr, istorie ad.ea,ira'i
ti
mifrilnatd
;
Afroruile sedete ak lili Na?oleoil Bofraparr4 in partt
volu{e I
Reactia in favolrea lui Napoleotr vitre dupi 1815
$i,
sur-
ptinzitor, din striinitate. H. }fei[ej in Doi gtil.iliet;, snr-
prinde ur aspect din drama campaniei ditr Rusia. Byroq
in Odd lili Ndpobon Bhaparte, il adDiri pe erou, is Pug-
chin si Lerdoatov ii proiecteazi pe.sonalitatca imensi ia
compamfie cu pigm:ii care l-au doborit. ln 1817 apale
2)'2
NAPOLEON PRO
$I
CONTRA
"ln
viaF, o-a sdpint luma; ptio
moa.rc, a cucerit-o. t
Manusaisul wnit din Sf. E/erd. Autorul: imposibil de ideoti-
ficat. Napoleon spunea ca itr aceasta brolurd sint
"
idei pro-
funde, prcbleme bine explicate, greFli grololaoe,. Urmeaze
scria memoriilor celor care l-au insolit sau au treit in
iuul
lui la Sf. EleM. Mai iEtii: O'Meda, dodorul irlaadez cile
clttigE simpatia impilatului pe Bellerophon
li
este acceptat
rll-l uraeze pe Sf. EleDa; apoi
(
Memoriile D Las Cases, tra-
d$e itr toate limbile, ii aduc autorului 2 milioare de ftaaci.
Urmeazd dieeurile fdflte lui Montholotr, Gougaud, Mu-
cha[d. Datorittr lor, Sflnta Eleoa
(devine
Sfintul MoroiDt
pcdtru Orient
9i
Occideatu (Heine).
Vitr apoi memoriile ofiferilor. Se reEucd sGierile lui
Sagur. Apar lucrtrri cde relateaze cmpmiile trapoleodene
Itr 19 sau 28 de volwe I Dup, 1820, apar lucrdri despre
crmpedile lui Napoleotr redadate de omed de meserie,
cu un pronuDla! spirir amliric (Jomini, Foy etc.).
Sc scriu lucrari de aosamblu
(Armult,
Thibeaudeau,
Wrltc. Scort).
PlnI iD 1830 se creeazS o adevdratS legetrdd napolsni-
atr!. AdEiralia pentru el nu mai cmoa$te m[giai. Hugo,
Gdrrtd de Nerval
fi
Bdraoger ir inchina poszii, poeme, cio-
t?cc. Disparilia lui dessmpdnette, creeazl utr gol imens.
Rmilismul se grefqz, pe aceaste sure de spirit geDerald.
Drrmr crcului, prin propoiliile ei, nu eai incape in limitele
rcbrc, cl.gmte, echilibrate ale clasicismului, Stetrdhal, ir
&o1u
$
Negtu,
9i
Musset, in Za Cmfe$io* al'iln ilfmt ilu
,llara, suprind in0uenla pe cde o exercid asupra spLitelor
latcndr nspoleodari. Yigny, in Seruirudz et granCeur mili-
,rfur, lssl str rdbufneasca oemullmirea celor cue au fost
tdgali Io suDetele tobelor, a ctuo: copilarie
$i
tinerele au
lbtt cxrltatc de victoriile napoleooieoe
)i
cilei dupn 1815,
a.ll Eazit lnrr-o l@e ltr care ei nu mai aveau oici uo rost.
Bttc rc8rctul pentru clipa care Du mai poate fi itrMsI
dl8 drum, cxprimat admirabil de Rapp, uul dinft eroii
trF"
'
6oDeii. Vorbitrd desDre avss lui, cee a fost redusd fl circi
sisihj,
Rapp obsva toEqi cd ea fae u fruos cootrast cu
ieea ce avirierc el la Muetrgo, t Ds, spme el, eea @ regret
este acest effi de glorie ai$tigati cu preBrl atitor oboseli
;i;;i;
'hs;;
e Ei. p.oir,i ou*Ga pierdutr: iate de
e slDt arit de rcmilqiiet. I
Modtea, itr 1832, t fului lui Napoleoo, sporeste
9i
mai
mult legmda mDoleonime. Hugo sqie Na|oleot II, Balzac'
me o isctlm-de treD@arate ori
lE
Laua Poaon, solia
lui Juot, Dovstind inseresztr o emoiloomtE ev@ue aPrupe
N atraftrmistic a domiei lui Nepoleoo ia Medkul de
latd'
eDerut2l eDoi ltr br6ud seDtrati.
'
Cu uileiul adu;sii ramftitelor lui Napol@! i!
!trr,
pmooalittrti
oficiale indriizmsc str omgia,
public, meooria
imDiratului. Iffmitre. L4onte de Lisle $i Cbaleaubrimd
disiutd oporuitatea iestui ae sau s ridici imlbEi!'5.
Hugo
$i
iheksay igi omifesrd eo@iMUI peDtru a6t
gest repdatoriu.
-
Cuivle si Emersoa ll hedreei r Napoleotr ia
gslsis
muilor'perionalitili ale istoriei. lntd 18451 1850,- apd tui
multe isiorii despre NapoleoD, s contitrul aprilia mme
riilor, uele de r_eal fol&, altele fmtezise, me meDlin vie
legoda Mpoleonieo.S. Pe plm politic, aeasta va pregeti
iNbutrea celui de-al doilea imperiu. Itr acd Dommt,
Thiers soie @le 20 de volue d:spre lsrm'a Cwhwfui
ti
a Intffiulvi. Th.itrs, d exPerimfa lui de oE politic,-avild
icces la' rhivele sEfllui, DdNge
cor6pondeDfa lui NaPo-
loD, dleqe din re supiavietultorilor mii epopei iafor-
Mtii fotrie oretio-ase. 1l adoird
pe Napoleon, da, dia 1807,
iacir sE atia irctii de mptrwe, iii adooftst@tr soul
cse Diqde la u mmeat dat sionil real al posibilitllilor
sak. Eveuea lui Thiets, Eotrumtaltr la
Fopriu $i
Ia frgu-
tat, 6te @ dinte @le @i ido@te
9i
fmoae luaid
de si[tsa despre Nspolotr.
InsEutrea celui de al doilea ImPsiu Mtte o vie reaqie
lmmriva lui NaFlon.
Pe!tru a se lovi h trepot' este dls-
crc'diat Naooleoi cel Mue. Se cauti coElromlerea
Eorila
i lui Naooleon, i se nega orie caliute ca Eitrur-9r om.ponflc'
ouiner ;i Litr6 s tr@fu6
prinEe cei ere-l oed-gteazs'
i*i",n:;i::*",;rn**,:i'F.i#ffi
$i"S+,tr
ocnuu
qiiele coois, lo special asas$
fii.ilqi
d.r;Jori;*i-cd
doiuia aesuia
este o suita itrE-
miMbilli de erori.
*tiilrl"r'iiil
iot*lce
publi@e uor Moetre luoitri
nf;ffi ,i,trml'.:"rur"fi:3'$iii,$xr.ilii5iil
il;'T*I'-;;;--Ef.ri",
Mass6m,'Mmotrt,
Miot de
Mafto,
crcuctry
9i
Mmsnich.
-
'
---il'
r*c"i lutuile de
pozjlie ale Iui Mtrx $i
Eogeh'
carc eu o @e adoiratie
penru Napoleon'
Er tac o mal@
l6ffitisl6 a failelor Etrelui erou.
-
'Diod
clderia Iui Napol@o III ue loc, trepst, o recoo-
.H.;;I- ;-;;;t"ti1idi
muelui Napoleotr'
(Este, poate'
il;,ii; ;,tff;-"6 l;'imagimgia
popuiue )egtnda lui.NlPo-
l6n a rllrDas neltqatii de invtrtivele omdlor
pouuo
J
.
AM torusi am meooriile domei de K@sarr crc-r
*"iriil r" Abri ddavorabile;
Michelet' de asemen@' se
itiduierc sd arate ca Napoleotr D-a fost ilci Eue
potrtrom'
;il;;; il;;;i;a
'"
"a*
r'"ot"i D.mi
nemtoctui'
iil"fT,i fi;;.;;.
ime iet
rai
vi;hDt Avind ca susd
iiiliiitr" i:*i de R6muar, Bourieme 9i
Mereroich'
iiffil'L*iai.ieE
N"poi.o'i uo co,dotid de goiu' lipsit
de rououle. ecoi"i, tirm, sveDmrjer etc uam n aceBil
irLi]iiJ"iiui"i,ir-i aA;'osueezd
qi
Napleon a fuat
gloria
iau..fiiJ';;ffi;dd"dioi-iii-it
oo'ra'ia ti
a pe Naporoa
ffi.ia-d :h*;;;it"i[";
gari str-ei
puna sabia la dispoziga
cd
pllrePc tai mult.
Atatrile fuibmde Idsate de Tairc provoaci
o ractie
invers6,
$i
cu aeasta ioepe recotrsideruea lui Nalblstr pe
baza uei aMlize
$tiitrliice
a dodmentelor. Ir este foete
u$or istoricilor sd desmme insultele arumulate de Taioe
pe baza uei Eetode complet grelit:i.
Se scriu luceri sqioase, docmmtate, ia Frmla
Si
in
sEiindtate. Pritrlrl NapoleoDr iul lui
Jdr6me,
ii atrage aEnlia
lui Taift ce s-a l6st itrspira! n@ei de dutmnii lui Napo-
leon. Gloria lui Napoleotr flind uu bu nalioual, atacitrdu-I,
se comite o criol lmpouiva naliuii. Houssaye studiazi
aDrofuDdat anii 1814-1815. TrlLduea ouesalilor, a ome-
nilor politici esie stigmatizate ca o tradare de patrie. In edi
respeeivi uebuia sa * lupte petruu patria dilcati itr picioile
$i
umilittr de suai[ir Du peotru Napoleou, L6lry detami
iuct
o puct iuvdtivele lui Taitr, aduchd marturii do6-
inotre sau citate din memorii
$i
preilta u Napoleoo
bun bughez. Mas$o restabilette minqios viala itrtimi a
lui Napolon, legiuile lui cu fuilia, o adeviiratl calmi-
late
po$ des0nul siu.
V, Strdou, itr MadM SattGeN, Rostatrd itr I'lrrlm,
9i
Anatole de Ftfi@,i^ Lyt ratge evoci admirativ epopea
naDolsdmi-
'Nmerd
lucreribr inepe sd devhE diD ce ia e mai
Mrer revistele coNoi un spafiu sporit studiilo! despre
Napol@D. Mmtiotram trmele lui VatrdaL Sorel qi Driault.
(Popotul
englez mi va rizbunar, sputre Napol@! ln
temetrul stru, Irrdul Rosebery (1900) ad6itr ftu6 nici o
r*wl in@mptrabila edivitate a lui Napoloa, geniul
siu
rclitic ti
mili6. Hollmd Rose il cotrsider, ltuI egal,
id lordul Wolseley coDsid@ ce iEpimnrl mqita si cittige
bitnli. de la Wattrloo. Thoms Hrdy li lochia, o epopee
erc. etc. PersooaliEt lui este lJffiio re@osdt6.
Hitls a provoqt o reeclie atrthepol@aimi. PeDEU a
@trdro
piezi$ dicatua wist6, a fost drscredita! Napo-
276
leoE. Cutea lui Pieter Geyle, care inspirii titlul capitolului
&stru, @trsrituie o mosutr de modul
(:u
tru ucbuie f,srj
istorie. ID primul riod Napoleon Du este
iudecat
in cotrdiliile
sdlor 1?69-1821, iar Anglia este spilati cuiuo@nfd de toate
ptrcqtele.
Iu al doilea riod, nu pogi sr-l
judeci pe Napoleoo trumai
dupe spsele lui Laofrey, a ciirul pozilie mtinapoleoniad
iti ee explicatia ei. Aprecierile elogioase ale alior istorici de
dioai[te
9i
de dupd Leftey tebuie combiEte nu cu argu-
metrte din Lmfrey, ci cu dovezi doMdtare Eoi.
O sBtistici ree[te estima la
,100.000
lucrtrrile despre
Napoleon. Desprc oici un erou tru s-a scds atit de mult.
Este itrtereset de remdot cd cele 400.000 de lucrfui
tr-au epuizat cfrceE@ domaiei lui Napoloo. SiDt iDca
falete rirai pufln cuoosste. Cele mi Eulte; deci, sint evocdri
*c reiau dintr-alt ughi, pe misua seosibilitiii cootempo-
fldlor lor, viala lui Napoleon. AseBena ci4i se vor scrie
mdeu
ti
mereu se vor builra de o largd cLculare, Peurructr visla
lui Napol@tr este o epopee. Epicul face parte ditr sEuctura
u6trl psihicii, este fur-uo anume fel condifout de instinctul
dc cowue, is pe plstr levat de trevoia de afiuue.
Nrpolcotr sieboliaaz[ m@ca dezlenFiii, afumss, vicro-
ila ooului tru nuai supra altora drr
li
asupra lui itrsu$i.
Pcntru cil a$e cM ll eraceriza uD eoglrz, Napoleotr i repre-
ziEtd o lmbinare de iateligenli
ti
energie cee d-a fosr poate
triciodattr egalaH, ctre in orice ce n-a fosr tuciodatn dep6-
tltl.
EI a ltugit, nedefiniL, limitele otrcepliei despre acri-
i,iurcr rruU] inaiate ca
-el
sd fi ap6rur,''nioeni
'nu
gi-u
fi imegimr ce tr putq si existe uo asdel de amestec prodi-
tlo!
dc geniu civil
$i
gedu miliE, o iDlelegere arir de vas6,
labiuttr cu o atit de pdEwatotre ioteligeqtr a detaliului,
o vltaliEE atit de exEeordintre a corpului
li
sptitului
".
Bmplul lui poate 6 u stimulent, petriru cd iqa cum spu-
tr{ GGthe: r NaplsD este utr rezumat el lumii
n.
!::.. "
l. Napoleon trecind Alpii. Detaliu dinr-un tablou de. David.
2. I-eti$a Ramolina.
3.
Joseph
4.
Jdr6mc
5. Lucien
6. Napoleon la lVlilart.'
Schi$ de Davicl.
7. Napoleon ia a*ediul Tou-
krn-ului. Gravur6 _..pclpulari.
,*
&r
s.
l?. B{t5lia de la Piramide. Gravur{ popula$.
13. Napolcon la pudrrl dc ia Arctrlc, Cravuri popularS.
I
tii t"d?S.
qxii&
14. Napoleon trecind Aipii.
"fablou
de David.
17. incoronarea liri ldapoleon.
'fabtrou
de Davici.
18; Bdtfilia de la Austeditz. Tablou elc S*rard.
22. Napoieon r{nit la
tr{.atisbona, este
pa*sat de ehirurgul
Yvan (1809). Ta-
blou de Gauther*t.
fo.
* -,,,*rel***,rwix.,
?4" Nap*i**n !a Wtgra;:r (de Hor*ee V*rnet).
25. Intilnirea de la Erfurt (de Gosse).
26. Maria-Luiza qi micul rege al Rornei (de Gdrard)
@ua1*4 M9,',u*"2
ll?Z
1795
"-_
Mitan 1796
MINW*"'
lrc d'Ebc 1El4
45,
(litcva
scrrnilttrri tlc ltti Nltpoleotr.
R"rZ<r*rfu
/.---'-<5
Egyptc l79E
tt"r*,
l4 Juillct 1815
Loogred 1616
M 9ru @t & tW L;'N.w ttdfuL
t6
q8.@IU@t.
d92,@.@
Ail&
d.tun(b
hrcDr.
Fts!6d ;46 M.r.
ob
Stu
vdr nn rs,&o;rd
&E&
&.tH&dnh
'
tu6& nn rtr
1*
HISTOR]A
ItAGISIiIiI
\TITAE
l.
,..