Aprecieri critice Tudor Arghezi

- Darie Voronca: Tudor Arghezi, fierar al cuvntului (1925)

!!! "ntre dintii lui, cuvntul #e #far$a %recu$ #$&urii tari! 'uart, fraza love#te %eretii
creierului! (u& lovitura de ciocan a lui Arghezi, &olti vuie#c, vor&e #e treze#c #er%i,
#uieratul lor "l #i$ti "n $aduva )*!!!+ ,raza -Arghezi, "n %oe$ #au "n %roza, t#ne#te
viril, ra#turnnd #ertarele creierului!
- .o$%iliu 'on#tantine#cu: Tudor Arghezi: ,lori de $ucigai (19/0)!
Te$%era$entul #au %oetic e con#truit %e contra#t: nota grava, #evera "#i "$&ina
refle1ele de %lu$& cu nota gratioa#a, de o linie #u%la #i #i$%la "n %uritatea ei2 o
ciudata "$&inare de virilitate #i gratie fe$inina, de dur #i $elodio# fuzioneaza "ntr-o
#ingura tonalitate!
- 3ugen 4ovine#cu: 5#toria literaturii ro$ne conte$%orane (19/6), 'a%itolul:
(inteza %oeziei $oderni#te #i traditionale:
Tudor Arghezi
(-a #%u# ca Tudor Arghezi aduce o li$&a noua2 "n realitate, li$&a lui e#te li$&a
o&i#nuita, devenita "n#a o noua li$&a %oetica %rin %utinta #criitorului de a da o functie
%oetica unor cuvinte con#iderate %na la dn#ul ca ne%oetice! 7eritul nu e de a o fi
"ndraznit, ci de a o fi realizat, %rin %rezenta unei te$%eraturi #uficiente %entru o
conver#iune de valori!
- 8eorge 'aline#cu: 5#toria literaturii ro$ne de la origini %na "n %rezent (1991)
ca%itolul 7oderni#tii
,lorile de $ucigai #unt o%era de rafina$ent, de #u&tilitate arti#tica, ele %re#u%un un
cer al gurii dedat cu $irodeniile! 'ititorul necultivat "n #en# arti#tic #e #%erie de ele #i
le crede vulgare, de#i raritatea #i #avoarea #unt "n#u#irile lor ca #i ale o%erei lui
:a&elai#! .unctul de %lecare "l for$eaza o&#ervarea li$&a;ului cu un %uternic $iro#,
argotic, al %u#caria#ilor *!!!+ 'ea $ai inocenta o&#ervare %e care %oate #-o faca un
cititor e#te ca nu %erce%e unda lirica, #i$tindu-#e, di$%otriva, #trnit la r#! .rin
a$e#tecul #eriozitatii cu &ufoneria intra$ "ntr-o #%ecie de %oezie %e care noi o ave$
de $ult!
- (er&an 'iocule#cu: 1! 5ntroducere "n %oezia lui Tudor Arghezi (1925)
Alchi$ia ver&ala argheziana nu e#te a#adar nu$ai un cli#eu "$%ru$utat din le1icul
criticii #i$&oli#te conte$%orane, #%re a aco%eri un ra%ort ver&al "nvechit, o realitate
literara curenta2 ca nici un alt %oet #i$&oli#t continental, Arghezi #e di#tinge, "n
%rocedeele lui, %rin necontenita $aterializare a o&iectelor lirice din do$eniul
inefa&ilului!
2! A#%ecte literare conte$%orane: Tudor Arghezi, <ore (1962) Arghezi #ta%ne#te,
ca ni$eni altul "n lirica noa#tra, #ecretul "$%ro#%atarii! 5n zadar #-ar cauta "n %oezia
#a #e$nul i#tovirii, arta argheziana nu cunoa#te re%etitia #i #eria *!!!+ 31%re#ia lui
Tudor Arghezi e, a#adar, echivalentul #i$tirii #ale, careia "i ur$are#te, cu luciditate,
cu fidelitate, reliefurile #i accidentele! 5n ura #au iu&ire, "n invectiva #au "nchinare, "n
#lutire #au tran#figurare, "n a&;ectie #au #uavitate, ver&ul arghezian e echivalentul
#tarii #uflete#ti care l-a #trnit,!
- Tudor Vianu: 1! 3$ine#cu #i Arghezi (190=)
5$%re#ia generala la#ata de lirica lui Arghezi e#te aceea a unei $ari ten#iuni interne,
a unui dra$ati#$ e#ential, niciodata e1%ri$ate "n for$ele #i cu accentele aceleia#i
inten#itati, "n tot trecutul %oeziei noa#tre, #i "n care #e e1%ri$a vocatia revolutionara a
unei noi e%oci *!!!+!
2! Tudor Arghezi "n (criitori ro$ni din #ecolul >> (1969) 'ntare o$ului, al doilea
%oe$ ciclic al lui Arghezi, e#te lauda fiecarei "ntreceri de #ine a fiintei o$ene#ti, a
aflarii graiului, a ridicarii %e verticala, a de#co%eririi cerului #i ne$arginirii, a ga#irii
focului #i a uneltelor, a navigatiei %e $ari, a artei faurita de cele cinci degete ale
$inii o$ene#ti, a aflarii dre%tului o$ului, la$urite "n lu%tele %o%oarelor "$%otriva
a#u%ritorilor lor, a $arilor inventii ale o$ului $odern %na la de#cifrarea tainei
ato$ului! ?iciodata, ca "n 'ntare o$ului, te$a %ro$eteica, a o$ului fauritor al
de#tinului #au *!!!+ n-a aflat o dezvoltare $ai &ogata %rin varietatea e%i#oadelor ei,
$ai originala "n e1%re#ie!
- 'on#tantin 'io%raga: .er#onalitatea literaturii ro$ne! Tudor Arghezi: $odernitate
#i #u%ort %o%ular (196/)
4uciditatea #i liri#$ul #unt la Arghezi nu nu$ai ele$ente co$%en#atorii, #ti$ulndu-
#e %e undeva reci%roc, ci coordonatele %er#onalitatii "n#e#i! (unte$ "n %rezenta unui
creator de natura fau#tica, %roteic! Dintr-o %er#%ectiva iau fiinta %#al$ii, "ntre&arile,
revolta e1i#tentiala, din alta, ca reactie antiintelectuala, %oezia $ateriei, intere#ul
%entru for$ele %ri$are, concilierea cu fru$o#ul #i$%lu de lnga %a$nt!
- @v! 'roh$alniceanu: 7iracolul arghezian, "n 4iteratura ro$na "ntre cele doua
raz&oaie $ondiale (1969)
"ntlni$ o %oezie a refuzului ducerii drago#tei %na la "$%linirea ei firea#ca, %entru
ca nu cu$va #ati#factia carnii #a lini#tea#ca, $acar o cli%a, foa$ea de a&#olut a
anahoretului! @ %utere drza de renuntare "nfrneaza $ereu #i$turile, do$inndu-le
#i facnd din ero# un #ti$ul #%iritual! ,e$eia e#te "n#a#i "ntru%area tentatiilor
%a$nte#ti care tre&uie &iruite!
- ?! Aalota: Tudor Arghezi "n Arte %oetice ale #ecolului >> (1960)
.entru Arghezi, tran#figurarea e#tetica e#te o continuare #i o "$%linire! Dar %e lnga
ace#t %roce# #i con;ugat cu el, re$arca$ altul, e#ential "n acea#ta %oetica: revelarea!
.rin tran#%arenta $izeriei u$ane, a reziduurilor #uferintei acu$ulate, ca #i a raului
$ulti%licat, #e reveleaza un har2 %rin tran#figurarea #en#i&ilului #e reveleaza
#%iritualul!
- 3ugen (i$ion: (criitori ro$ni de azi (1960)
Volu$ul #e de#chide cu o arta %oetica, una din $ultele confe#iuni %rin care Arghezi
arata %oezia ca o co%ilarie, un z&eng %e %ietre, %e #tele, %e, urcioare, ca#e,
co%aci, o ;oaca - altfel #%u# - cu ele$entele! 3#te chi%ul o&i#nuit la Arghezi de a
%une actul %oetic "n rndul $e#te#ugurilor #i$%le #i #anatoa#e, alungnd orice
#no&i#$ intelectual (@%inia critica #e refera la volu$ul Bna #uta una %oe$e)!
- 5oan ?egoite#cu: Tudor Arghezi "n 5#toria literaturii ro$ne (1991)
A%aritia, "n 1926, a culegerii de 'uvinte %otrivite de Tudor Arghezi e#te cel $ai
$are eveni$ent %e tar$ul liri#$ului ro$ne#c de la %u&licarea volu$ului de
.oezii de 3$ine#cu, "n 1CC/ *!!!+ .rogra$atic, Te#ta$entul ce initiaza 'uvintele
%otrivite, e1%lica lunga ge#tatie a liri#$ului arghezian, %rin fa%tul ca el re%rezinta
&ilantul #uflete#c al veacurilor de civilizatie autohtona, i$%licand truda creatoare a
celor $ulti cu care #e declara #olidar *!!!+!
.#al$ii arghezieni #unt $onologuri ale celui-care-gla#uie#te-in-%u#tiu! () Vocea
%oetului e#te a o$ului gla#uind %e un %ro$ontoriu inaintat, adre#andu-#e Do$nului
in hau, deci voce %ierzandu-#e in %u#tiu! ?ici un ra#%un# din $arele gol! 7onologul
nu a;unge niciodata #a devina un dialog! Dar toc$ai conda$narea la #inguratatea
#uferita, a#u$ata, arogata a gla#ului, ca #i i$en#itatea vidului in care ra#una, confera
%#al$ilor arghezieni %ato#ul lor! 3i #unt %#al$i ai %ati$ii in toate #en#urile cuvantului,
i$%licand inver#unarile %a#iunii #i a%a#arile %ati$irii!
(?icolae Aalota - @%era lui Tudor Arghezi, 3ditura
3$ine#cu, Aucure#ti, 1996, %! 199)
-(-au #%u# de#%re Arghezi toate acele lucruri #u%erficiale #i ;u#te ce #e o&#erva din
ca%ul locului: ca e1%ri$a conflictul intre real #i ideal, ca e &audelairian #i e$ine#cian,
ca e un creator de li$&a! Toate ace#te a#%ecte #-ar %utea afla la orice alt %oet!
Bniver#ul #au #u&#tantial, #en#ul de e1%lo-ratie $etafizica a viziunilor,
intelectualitatea fara cadre rationale a ace#tei lirice, iata che#tiunile adevarate ()
'u ,lori de $ucigai arta lui Arghezi #e %reface in a#a fel incat, for$al, %ute$ afir$a
ca %oezia argheziana autentica, li%#ita de orice ecouri #traine, aici ince%e! () D,lorile
de $ucigaiE #unt o%era de rafina$ent, de #u&tilitate arti#tica, ele %re#u%un un cer al
gurii dedat cu $irodeniile! () in ,lori de $ucigai, efectul arti#tic con#ta in #ur%rinderea
#uavitatii #u& e1%re#ia de $ahala! () 'u cat e1%re#ia e $ai grote#c ti%ica, cu atat
vi&ratia autentica e $ai #ur%rinzatoare!
('! 'aline#cu - 5#toria literaturii ro$ane de la origini %ana in %rezent, 3ditura 7inerva,
ed! a ll-a, Aucure#ti, 19C2, %%! C=C-C=9, C19)
-Acea#ta e#te functia %e care o e1ercita Arghezi, ca un vraci, a carui %utere
vra;itorea#ca #ta in cuvinte! 'autate la izvoarele %ara#ite ale arhai#$elor, ale
li$&a;ului &i#erice#c, ale le1icului fa$iliar #au %eriferic #!a!$!d-, cuvintele %oetului #e
organizeaza in ra%orturi ver&ale noi, du%a o logica al carei %rinci%iu a#cun# e#te
$odificarea in#a#i a con#tiintei co#$ice care, unita cu factorul ti$%, deter$ina
nelini#tea argheziana!
((er&an 'iocule#cu - 5ntroducere in %oezia lui Tudor Arghezi, 3ditura 7inerva,
Aucure#ti, 1961, %! 2=C)
-7i#tica divina a cre#tinului ortodo1 Arghezi, naturi#ta #i organici#ta, #e releva in
%lanul Dtran#cendentului care co&oaraE in viata, ca intr-un rece%tacul al divinitatii,
$anife#tata %rin har creator #i %rin $iracolul neintreru%t al fa%turilor, de
con#u&#tantiala e#enta!
(.o$%iliu 'on#tantine#cu - Tudor Arghezi, 3ditura
7inerva, Aucure#ti, 1999, %! 150)
-Arghezi e un chinuit, un torturat de nelini#ti, de indoieli #i de intre&ari, un in#ingurat!
4a el e vor&a de cunoa#terea divinitatii %rintr-un %roce# intelectiv () in care era a;utat
nu$ai de $intea lui Dca tuciulE! @ dra$a de cu totul alt ordin decat alternativa &ine -
rau, credinta - necredinta #e de#fa#oara in fata noa#tra! ,irea lui %lina de contra#te,
natura lui #ingulara nu %uteau da decat o for$a de e1ce%tie #i e1travaganta ace#tei
dez&ateri launtrice!
(Ale1andru 8eorge - 7arele Al%ha, 3ditura 'artea :o$anea#ca, Aucure#ti, 196=,
%%! Cl-C2)
-(i Arghezi, intoc$ai lui 3$ine#cu, conce%e iu&irea ca #enti$ent #acru #i unic, #e$n
al in#crierii o$ului in rit$ica univer#ului! 4a a$andoi, %rin %oezie #e tran#figureaza
realul in directia o&#ervarii in a&#olut a feno$enului erotic, #u& valul a%arentei
anecdote #i al %er#oanei intai con#u$an-du-#e dra$a #%etei!
(5lie 8utan - Tudor Arghezi! 5$aginarul erotic, 3ditura
7inerva, Aucure#ti, 19C=, %! 0=)
-?icaieri n-a$ %utea ga#i o caracterizare, glo&ala fire#te, dar $ai viguro# e1%ri$ata,
a ace#tei e#tetici decat in in#u#i dl Arghezi, in %oezia #a Te#ta$ent () Acea#ta
ca%acitate de a Dtran#for$a veninul in $iereE, %a#tran-du-i totu#i Ddulcea lui
%utereE, de a tran#for$a D$ucigaiurile, &u&ele #i noroiulE in fru$u#eti inedite,
con#tituie #i nota diferentiala a %oetului #i %rinci%iul unei e#tetici creatoare de noi
valori literare () .ute$ chiar afir$a ca dl Arghezi re%rezinta cea $ai $are ca%acitate
de a e1%ri$a a&#tractia %rin $aterie! Valoarea lui nu #ta, a#adar, in deter$inante
%#ihologice, ci in ineditul e1%re#iei, inedit ie#it din o forta neegalata de a tran#for$a
la $ari te$%eraturi D$ucigaiurile, &u&ele #i noroiulE in #u&#tanta %oetica! ,ara
intentii ditira$&ice, %ute$ deci afir$a ca cu dl Arghezi ince%e o noua e#tetica:
e#tetica %oeziei #coa#a din detritu#uri ver&ale!
(3! 4ovine#cu - 5#toria literaturii ro$ane conte$%orane, 3ditura 7inerva, Aucure#ti,
196/, %%! 0=2-0=9)
-5n ,lori de $ucigai #%ectacolul #uferintei u$ane tutelat, ca in alegoriile $edievale,
de %rezenta $ortii, ti%ologia de &olgie dante#ca, rever#ul %arodic al $antuirii %rin
#uferinta, #curgerea torturanta a ti$%ului, alia;ul #u$&ru cu terifiantul #i grote#cul,
e1ten#iunea a$anuntului in fanta#tic, in #far#it, #eraficul a$alga$at cu trivialul vietii
de %u#carie #e i$%lete#c intr-o %oezie fal#-genuina, croita de urzeala e%ica #i in care
li$&a;ul argotic de $ahala circu$#crie o #tare lirica %articulara!
(7ircea 7uthu - Dictionar analitic de o%ere literare ro$ane#ti, voi! 55, 3-4,
coordonator: 5on .o%, 3ditura 'a#a 'artii de (tiinta, 'lu;-?a%oca, 2===, %%! C=-C1)
-'u un li$&a; #u&#tantial innoit (ceea ce in#ea$na in %ri$ul rand un le1ic innoit,
eli&erat de %re;udecata criteriului D%oeticitatiiE in #electia le1icala, cu un univer#
de#chi# viziunilor infernale #au grote#cului, do$inanta %oeziei argheziene ra$ane,
totu#i, $etafori#$ul vizionar, identificat chiar cu Dcarnavale#culE %ortreti#ticii ()
Trei %ar a fi caracteri#ticile %rin care univer#ul arghezian e o%u# de o&icei celui
e$ine#cian: D$aterialitateaE li$&a;ului, co$%onenta ludica a %oeticii #ale (cu
accentul a%a#at a#u%ra valorii intrin#eci a cuvintelor) #i intere#ul %entru Dlu$ea
realaE, in #%ecial in a#%ectele ei triviale (,lori de $ucigai)!F
(5oana 3$! .etre#cu - -?a$olul tainelor, in 3$ine#cu #i $utatiile %oeziei ro$ane#ti,
3ditura Dacia, 'lu;-?a%oca, 19C9, %%! 1=5-l=0)
,ara #a #e confunde, in totalitatea ei, cu ;ocul, creatia argheziana $arcata, in atatea
dintre $o$entele #ale, de ten#iuni dra$atice #i nelini#ti $etafizice, il %ro%une totu#i
ca o co$%onenta funda$entala a atitudinii creatoare! 'a #%atiu de ;oc cu cuvintele,
%oezia anga;eaza i%o#taza ideala a creatorului ()! 4a $odul ideal, trudnicul $e#te#ug
al %otrivirii cuvintelor #e vrea ;oc li&er, de-a lu$ea #i cu lu$ea: o lu$e ada%tata D%e
#tatul $ic al ;ucarieiE #i co$%ortand a#tfel toate li&ertatile de $ani%ulare #i
tran#for$are din %artea artizanului-;ucator!
(5on .o% - locul %oeziei, 3ditura 'artea :o$anea#ca,
Aucure#ti, 19C5, %%! 1=2-l=/)
-3#te Arghezi un %oet religio#, un %oet $i#ticG :a#%un#: Arghezi a coru%t in chi%
fericit %entru %oezie te$a #acrului #i a creat o o%era unica, in felul ei, in ace#t #ecol,
introducand $a#iv in %ro&le$atica religioa#a dra$ele e1i#tentiale #i $etafizice ale
individului!
(3ugen (i$ion - .refata la voi! Tudor Arghezi, @%ere, 5, 3ditura Bniver#
3nciclo%edic, Aucure#ti, 2===, %! >45>)
,ara di#ociere #i ru%tura, cunoa#terea argheziana ar fi in i$%a#! ,ara $aterializarea
a&#tractiei, di#ocierea nu #e %oate %roduce! De aceea, noa%tea #i #te%a, ceata #i
%u#tiul inlocuie#c conce%tul divinitatii a#cun#e #au al $ortii ce #ta la %anda! .oe$ele
credintei #au ale necredintei argheziene #unt un caz %articular al %oe$elor no%tii!
?oa%tea e#te $etafora centrala, inglo&anta #i deci#iva a univer#ului liric arghezian!
(5on (i$ut - :evizuiri, 3ditura ,undatiei 'ulturale :o$ane,
Aucure#ti, 1995, %! 110)
Bn a$e#tec de #u&li$ #i urat e#te %ro%riu #tilului %oetic al lui Arghezi, in #ectiunea
#tratului %oetic central uratul fiind %ragul de ;o# al elanului #%re inalti$ile #u&li$ului,
in viziunea %oetica a uratului #acru!F
(3ugen Todoran - !Bratul #acru in %oezia lui Tudor Arghezi, in voi! (ectiuni literare,
3ditura ,acla, Ti$i#oara, 196/, %%! 29/-299)
31i#tenta-$oarte, ero#-Thanato#, naturi#$ fru#t #i rafinata nevoie de a crea un alt
univer#, con#truit din cuvinte D%otriviteE, ace#tea #unt tra#eele #ei#$elor lirice
argheziene! 3le #e e1%ri$a intr-un di#cur# a&ru%t, al confe#iunii directe #au in
#tructurile $etaforice cele $ai nea#te%tate, incat %oetica lui Arghezi, care nu
#ea$ana in #inta1a #i #tili#tica ei cu nici o DtraditieE, %utea #a deruteze #i #a
fa#cineze totodata!
(7ircea Haciu - !Tudor Arghezi, in 7ircea Haciu, 7arian .a%ahagi, Aurel (a#u,
Dictionarul e#ential al #criitorilor ro$ani, 3ditura Al&atro#, Aucure#ti, 2===, %! /C) ('!
A!)