Anda di halaman 1dari 60

(SUB 1-10):

1. Medicina de familie:
a. este o disciplin academic si stiinific
b. desfaoar o activitate clinic i de cercetare bazat pe dovezi
c. este orientat ctre asisten medical primar
d. nu desfaoar activiti preventive i educaionale
e. nu are propriul sau coninut educaional

2. Medicul de familie:
a. Poate lucra singur sau n grup cu ali medici de familie
b. Isi ingrijeste pacientii doar la cabinet
c. Diagnosticul stabilit de el priveste doar aspectul biologic
d. Nu asigura vizita la domiciliu
e. Acorda asistenta bolnavilor aflati in stari terminale

3. Medicina de familie este disciplina care asigura asistenta
medicala:
a. Primara
b. Preventiva si curativa
c. Doar individului, nu si familiei
d. Integrata
e. Limitata in functie de varsta sau natura bolii

4. Dintre atributiile MF fac parte:
a. ingrijiri medicale curente
b. nu asigura consultatii la domiciliu
c. aistenta medicala de urgenta (primul ajutor)
d. asistenta medicala continua, comprehensive
e. functia de gate-keeper

5. Pacientul este asistat in integritatea sa din punct de vedere:
a. Social
b. Psihic
c. Religios
d. Somatic
e. Financiar

6. Criteriile de ierarhizare a bolilor:
a. Evolutie previzibila
b. Boli cronice
c. Risc vital
d. Boli acute
e. Urgente

7. Asistenta familiei implica:
a. Familia patologica
b. Conditiile de viata si munca
c. Probleme medicale ale familiei
d. Medicina omului sanatos
e. Vizita la domiciliu

8. Dintre tehnicile de comunicare populationala fac parte:
a. Zile deschise
b. Informarea pacientilor
c. Accesibilitate generala
d. Coordonarea ingrijirilor
e. Proiecte comunitare

9. Cunostintele medicului de familie:
a. Factori de risc
b. Fara urgente
c. Nu cuprind management si legislatie sanitara
d. Colaborarea cu asistenta secundara si tertiara
e. Tratamentul diferitelor boli, principii, monitorizare

10. Deprinderile MF:
a. Abilitatatea de comutare usoara de la un bolnav la altul
b. Examinare clinica obiectiva
c. Discontinuitate
d. Incapacitate de a forma echipa
e. Coordonarea pacientului

11. Atitudinea MF:
a. Respect fata de pacient
b. Apatie
c. Depaseste limitele unei relatii profesionale
d. Etica, deontologie
e. Lucru in echipa

12. Sinteza terapeutica include:
a. Tratamentul integral
b. Creearea compliantei la tratament
c. Monitorizarea continua
d. Consult minimal
e. Tulburarile de somatizare

13. Diagnosticul definiv este:
a. Anatomic
b. De laborator
c. Functional
d. Etiologic
e. Radiologic

14. Scopurile consultatiei MF:
a. Stabilirea diagnosticului
b. Stabilirea unei comunicatii cat mai eficiente cu pacientul
c. Identificarea factorilor economici care au contribuit la aparitia
bolii
d. Descoperirea altor factori de risc
e. Scaderea compliantei pacientului

15. Consultatia in cabinetul MF este integrata deoarece:
a. La MF poate veni orice bolnav, cu orice boala
b. Bolnavii acuza ce obicei simptome rare
c. Pentru a putea stabili un diagnostic MF trebuie sa efectueze o
consultatie integrala
d. La MF vin doar pacientii cu o anumita patologie
e. MF efectueaza frecvent o consultatie multidisciplinara

16. Particularitatile diagnosticului determinate de necesitatea
ingrijirii pacientului in toata intergritatea lui:
a. Necesitatea de a stabilii un diagnostic integral
b. Necesitatea de a diagnostica o parte din boli
c. Necesitatea de a lua in considereare factorii profesionali
d. Necesitatea de a lua in considereare factorii de mediu
e. Necesitatea de a face o sinteza diagnostica

17. Particularitatile diagnosticului determinate de obligatia de a
asigura asistenta medicala familiei:
a. Obligatia de a tine seama de bolile cu agregare familiala
b. Obligatia de a tine seama de nivelul economic
c. Obligatia de a tine seama de conditiile de viata
d. Obligatia de a tine seama de profesie
e. Obligatia de a tine seama de relatiile din familie

18. Factori care ingreuneaza diagnosticul in MF:
a. Evolutia asimptomatica a unor boli
b. Dotarea tehnica optima
c. Predominanta simptomelor specifice
d. Debutul tipic al unor boli
e. Tulburarile de somatizare

19. Particularitatile diagnosticului clinic:
a. Necesita dotari speciale
b. Nu trebuie confirmat
c. MF are obligatia de a stabili diagnosticul clinic
d. Importanta observatiei, anamnezei si al examenului fizic
e. MF nu dispune de conditiile necesare stabilirii diagnosticului
clinic
20. Criterii care trebuie luate in considerare la stabilirea
diagnosticului de sanatate:
a. Un stil de viata corespunzator
b. Prezenta unor semen de boala
c. Performante ficice si psihice scazute
d. Dezvoltare fizica armonioasa
e. Functionarea normal a tuturor organelor

21. Criterii de ierarhizare a bolilor:
a. Urgentele trec inaintea bolilor acute sau cronice
b. Bolile cu evolutie lenta vor fi trecute inaintea bolilor cu evolutie
rapida
c. Bolile cu evolutie favorabila vor fi trecute inaintea bolilor cu
evolutie imprevizibila
d. De obicei bolile acute trec inaintea celor cornice
e. Vor fi trecute pe primul plan bolile care pun in pericol functiile
vitale ale organismului

22. Dupa ce a terminat consultatia si a stabilit diagnosticul MF
poate lua mai multe decizii:
a. Sa prescrie un tratament medicamentos
b. Nu trebuie sa ia o decizie initiala
c. Sa solicite o investigatie paraclinica
d. Trimite toti bolnavii la specialist
e. Sa interneze bolnavul in spital

23. Factorii care determina particularitatile tratamentului in MF
sunt:
a. Posibilitatile nelimitate ale MF
b. Situatia socio-economica a bolnavului
c. Cunostinte vaste in toate domeniile MF
d. Dificultati de supraveghere a bolnavului
e. Gradul de educatie al bolnavului

24. Dintre urgentele medicale care pot fi tratate la domiciliu fac
parte:
a. Crizele severe de astm bronsic
b. Entorsele
c. Pneumonia virala
d. Criza de angina pectorala instabila
e. Fracturi fara deplasare

25. Complianta bolnavului depinde de:
a. Educatia bolnavului
b. Scheme complicate de administrare
c. Forma si culoarea comprimatelor
d. Modalitatea de administrare a medicamentelor (supozitoare,
injectii)
e. Denumirea comerciala a medicamentelor

26. Managementul in MF are urmatoarele functii:
a. Planificare
b. Organizare
c. Control
d. Colaborare cu pacientul
e. Marketing

27. Dintre dimensiunile sanatatii fac parte:
a. Fizic
b. Psihic
c. Cultural
d. Economic
e. Spiritual

28. Factori de risc neinfluenabili:
a. Sex
b. Varsta
c. Sedenatrism
d. Risc psihosocial
e. Fumat

29 . Actiunile pe care trebuie sa le intreprinda mf pentru asistenta
medicala a omului sanatos:
a. Sa identifice si sa combata factorii de risc externi si interni
b. Sa supravegheze starea de sanatate a individului
c. Sa identifice si sa combata doar factorii externi
d. Sa realizeze preventia specifica a unor boli
e. Monitorizarea bolnavilor cronici

30. Principalele nevoi medicale ale omului sanatos in etapa de
sugar sunt:
a. Prevenirea anemiei si a rahitismului
b. Insusirea unor deprinderi de igiena personala
c. Sustinerea psihologica
d. Depistarea unor factori de risc, prematuritatea, dismaturitatea
e. Supravegherea dezvoltarii psihosomatice

31. Urmatoarele afirmatii despre profilaxia secundara sunt
adevarate:
a. este specifica MF
b. reprezinta prevenirea unor boli cu ajutorul unor mijloace
specifice
c. depistarea precoce poate fi facuta si de specialitii de profil
d. screening-ul reprezinta o modalitate de depistare activa a
unor boli care au o prevalenta mai mare de 1%
e. previne aparitia complicatiilor

32. Printre mijloacele de preventie primara sunt urmatoarele:
a. examene medicale de bilan
b. educaia sanitar
c. confirmare paraclinica a bolii
d. organizarea aciunilor de screening
e. recuperarea bolnavului

33. Printre mijloacele de preventie teriara se numr si:
a. reconsiderarea tratamentului
b. evaluarea evoluiei bolii
c. supravegherea tratamentului
d. stabilirea factorilor de risc
e. controale igienice

34. Factori de risc implicai n etiopatogenia cancerului de sn:
a. consumul crescut de proteine
b. mutatiile genelor BRCA1 si BRCA2
c. rasa neagr
d. nuliparitatea
e. expunerea la razele ultraviolete

35. In cadrul programului national obligatoriu de vaccinare sunt
incluse:
a. vaccinul antimeningococic
b. vaccinul antipolioma virus (HPV);
c. vaccinul antihepatitic A;
d. vaccinul de tip Calmette Guerrin (BCG)
e. vaccinul antipoliomielitic viu atenuat (VPOT)

36. In cadrul programului de vaccinari optionale sunt incluse:
a. vaccinul influenzae tip B (Hib)
b. vaccinul antipneumococic
c. vaccinul antivaricelos
d. vaccinul DTP (diftero-tetano-pertussis)
e. vaccinul HBV (hepatita B)

37. Urmatoarele afirmaii despre screening sunt adevarate:
a. reprezinta examinari dupa anumite protocoale din 5 in 5 ani
b. completeaza datele examinarilor de bilant
c. depisteaza pacienii cu simptome
d. raport cost-beneficiu optim
e. pot fi doar intite

38. Exemple de mijloace de promovare a sntii prin educaia
pentru sntate:
a. supravegherea medical a individului sntos
b. examenele de bilan
c. respectarea normelor de igien
d. supravegherea medical a colectivitii
e. mijloace de mbuntire a strii de sntate

39. Vaccinarea BCG se realizeaz:
a. la natere
b. la 4 luni
c. la 14 ani
d. la 12 luni
e. la 9 ani

40. Nevoile medicale in etapa de formare a familiei sunt:
a. asigurarea strii de sntate a viitorilor soi;
b. planificarea familial, sfatul genetic;
c. evitarea factorilor de risc;
d. alimentaia copilului;
e. combaterea depresiei

41. Tipurile de familii atipice sunt:
a. nucleare;
b. lrgite
c. concubinajul
d. familia monoparental
e. familia vitreg

42. Familia conflictual e caracterizat de:
a. un limbaj violent sau chiar de violenta fizic
b. tulburari de comunicare
c. dispariia sentimentului de iubire i respect
d. consum excesiv de alcool sau droguri majore
e. dificulti economico-sociale

43. Urmtoarele afirmaii despre supravegherea strii de sntate
a populaiei sunt adevrate:
a. se realizeaz prin supravegherea indicilor demografici
b. indicele de morbiditate individual se refer la nr de
persoane bolnave la 100 de locuitori
c. incidena influeneaz problemele continuitii asistenei
medicale
d. indicele de morbiditate individuala se refera la nr de decese la
100 de locuitori
e. prevalena influeneaz problemele primului contact

44. Avantajele specializrii:
a. a dus la progresul medicinei moderne
b. a fragmentat unitatea organismului uman
c. acorda asisten medical episodic
d. a crescut calitatea asistenei medicale
e. este mai uor de practicat

45. Factori familiali care pot influena starea de sntate:
a. gradul de civilizaie
b. genetic
c. factori de microclimat
d. nivelul economic al familiei
e. factorii etici i morali

46. Factori sociali care pot influena starea de sntate:
a. starea epidemiologic a colectivitii
b. tradiiile sociale
c. gradul de civilizaie
d. obiceiurile familiei
e. relaiile dintre membrii familiei


47. Factori ecologici care pot influena starea de sntate:
a. calitatea aerului
b. existena unor boli transmisibile
c. factori etici i morali
d. factori de civilizaie
e. factori climatici

48. Printre principiile MF stabilite de OMS in 1998 sunt i:
a. accesibilitatea general
b. eficientizarea activitii
c. abordarea comprehensiv
d. managementul resurselor
e. orientarea spre familie

49. Principiile sistemului Bismark sunt:
a. este uniform
b. este universal
c. rezervat salariailor
d. principiul asigurrii
e. gestionare descentralizat de ctre angajai i angajatori

50. Factorii care pot influenta relatia medic-pacient:
a. Tipul de personalitate
b. Religia
c. Starea de constienta
d. Simptomatologia (dureri puternice, epuizare, varsaturi, etc.)
e. Factori etici si morali

51. In modelul paternalist:
a. relaia e asemntoare cu cea care se stabilete ntre prini
i copii;
b. principiul de binefacere justific aciunile de protejare a
pacientului slbit din cauza bolii, suferinei i ignoranei
c. inspiratia apare din morala deontologic potrivit creia trebuie
respectate libertatea i dreptul pacientului la autodeterminare.
d. specialistul are responsabilitatea de a se substitui pacientului
cu scopul de a-i face un bine
e. relaiile umane se modific n funcie de evoluia bolii;

52. In relaia cu pacientul terminal
a. se va ine cont de dorina pacientului
b. medicul trebuie s dea dovad de empatie
c. n aceste momente prevaleaz tiina
d. medicul nu trebuie s in cont de convingerile religioase,
filosofice ale pacientului
e. n aceste momente prevaleaz relaia uman

53. n ceea ce priveste consimmntul sunt adevrate
urmtoarele:
a. n situaii de urgen medicul poate lua o decizie fr s
atepte acordul acestuia daca nu exist rude care pot fi
consultate
b. pacientul are dreptul de a alege ntre mai multe alternative
c. este posibil i fr informaii clare
d. pacientul nu poate refuza ingrijirile
e. n contextul unei boli grave, obinerea consimmntului se
realizeaz prin dialogul cu pacientul i familia sa

(SUB 11-13):
54. Un factor de risc :
a) reprezinta o cauza a unei boli;
b) corespunde unei stari fiziologice;
c) corespunde unei boli genetice;
d) corespunde unei stari patologice;
e) corespunde unui obicei de viata.

55. Caracteristicile unui factor de risc sunt :
a) poate fi reversibil sau nu;
b) depinde de alti factori de risc;
c) caracter calitativ;
d) caracter cantitativ;
e) este independent de restul factorilor de risc.

56. Factorii de risc cardio-vascular, de tip constitutional sunt :
a) alcoolul;
b) varsta;
c) sexul;
d) sedentarismul;
e) antecedentele de boala cardio-vasculara.

57. Factorii de risc cardio-vascular, de tip comportamental sunt:
a) tabagismul;
b) obezitatea;
c) alimentatia;
d) alcoolul;
e) supraponderabilitatea.

58. Sindromul metabolic este :
a) un factor de risc cardio-vascular constitutional;
b) un factor de risc cardio-vascular comportamental;
c) un ansamblu de tulburari clinico-metabolice, care predispun
intens la dezvoltarea si la progresia aterosclerozei;
d) caracteristic sexului masculin;
e) caracteristic persoanelor cu varsta peste 60 de ani.

59. Sunt considerati ca factori de risv cardio-vasculari majori :
a) tabagismul activ;
b) diabetul zaharat de tip II, tratat sau nu;
c) tabagismul activ sau oprit de mai putin de 3 ani;
d) varsta la barbat de 60 de anis au mai mult;
e) varsta la femeie de 50 de ani mai mult.




60. Riscul global :
a) face referire la probabilitatea pentru un individ de a dezvolta un
accident cardio-vascular in urmatorii 5 ani;
b) face referire la probabilitatea pentru un individ de a dezvolta
un accident cardio-vascular in urmatorii 10 ani;
c) nu se calculeaza decat pentru indivizii care prezinta deja un
accident cardio-vascular;
d) este obtinut prin studiu statistic si integrat al principalilor
factori de risc cardio-vascular;
e) permite adaptarea pragului tinta (statine).

61. Sincopa :
a) reprezinta o pierdere a cunostintei de scurta durata;
b) reprezinta o pierdere a cunostintei de lunga durata;
c) reprezinta o stare precomatoasa;
d) este caracteristica la debutul unei crize epileptice;
e) este o pierdere completa a cunostintei.

62. In etiologia sincopei sunt incriminate urmatorele :
a. cauzele endocrine;
b. cauzele metabolice;
c. cauzele cardiace;
d. cauzele vasculare;
e. cauzele reflexe.

63. Sincopa de cauza reflexa poate fi :
a. sincopa vasculara;
b. sincopa vasovagala;
c. cauzata de tulburari de ritm;
d. cauzata de hipotensiunea ortostatica;
e. intalnita in cazul eforturilor de mictiune, tuse, defecatie,
deglutitie.



64. Sincopa de origine non cardio-vasculara :
a. poate fi determinata de intoxicatii;
b. poate fi disimulata;
c. poate fi intalnita in sindromul Wolff-Parkinson-White;
d. poate avea origine metabolica;
e. poate fi cauzata de anemie.

65. Examenul clinic in cazul unui pacient cu sincopa cuprinde :
a. probele specifice examenului reumatologic;
b. masaj sinocarotidian;
c. elemente specifice examenului neurologic;
d. bilantul leziunilor traumatice consecutive caderii;
e. masurarea tensiunii doar in clinostatism

66. In cazul pacientului cu sincopa, examinarile de bilant biologic
pot depista :
a. supradozare cu amfetamine;
b. intoxicatie cu etilenglicol;
c. supradozare digitalica;
d. intoxicatie cu HbCO;
e. hipocalcemie.

67. Care din urmatoarele reprezinta indicatie de spitalizare :
a. sincopa de etiologie necunoscuta;
b. sincopa vaso-vagala tipica;
c. sincopa asociata unor anomalii neurologice;
d. sincopa vaso-vagala tipica, repetitiva;
e. sincopa vaso-vagala asociata unor anomalii metabolice.

68. Explorarile neurologice, in cazul pacientilor cu sincopa, sunt :
a. CT cerebral;
b. RMN cerebral;
c. ecografia Doppler a vaselor gatului;
d. radiografia de craniu;
e. EEG.
69. Ecocardiografia este o explorare de a doua intentie in cazul
pacientilor cu sincopa :
a. utilizata pentru depistarea unei sincope vagale;
b. utilizata pentru depistarea unei cardiopatii ischemice;
c. utilizata pentru depistarea unei disfunctii ventriculare
stangi;
d. utilizata in cazul hipotensiunii ortostatice;
e. utilizata in cazul suspicionarii unei sincope de cauza
neurologica.

70. Explorarile de a doua intentie utile in cazul pacientilor cu
sincopa sunt:
a. explorarile paraclinice;
b. explorarile ritmologice;
c. explorarile neurologice;
d. explorarile pentru identificarea unei cardiopatii subiacente;
e. explorarile endocrine.

71. Diagnosticul etiologic si estimarea prognosticului ritmic al
palpitatiilor se bazeaza pe:
a. anamneza;
b. diagnosticarea unei cardiopatii subiacente;
c. diagnosticarea unor afectiuni aritmice maligne;
d. debutul palpitatiilor;
e. asocierea simptomelor neurologice.

72. Cauzele tahicardiei sinusale pot fi :
a. hipotiroidismul;
b. hipertiroidismul;
c. sindrom carcinoid;
d. administrarea de vasodilatatoare;
e. administrarea de simpatolitice



73. Fibrilatia atriala reprezinta :
a. tahicardie neregulata, cu exceptia BAV de gr. III
supraadaugat;
b. tahicardie regulata, cu exceptia BAV de gr. III supraadaugat;
c. tahicardie neregulata, cu multiple microreintrari in cele
doua atrii;
d. tahicardie regulata, cu multiple macroreintrari in cele doua
atrii;
e. tahicardie neregulata, cu multiple microreintrari in cadrul
atriului drept.

74. In etiologia tulburarilor de ritm atrial, sunt incriminate :
a. etilismul acut;
b. ravarsatul pericardic;
c. imobilizarea prelungita;
d. cauzele idiopatice, pe cord sanatos;
e. intotdeauna cauzele iatrogene.

75. Extrasistolele ventriculare :
a. prezinta o ventriculograma precoce, ingusta;
b. prezinta o ventriculograma precoce, larga;
c. sunt precedate de unda P;
d. pot fi izolate sau repetate;
e. prezinta o ventriculograma tardiva.

76. Displazia aritmogena de ventricul drept :
a. nu poate duce la moarte subita;
b. este o displazie grasoasa a VD cu absenta zonelor diskinetice;
c. este o displazie grasoasa a VD cu prezenta zonelor
hiperkinetice;
d. este o displazie grasoasa a VD cu prezenta zonelor
diskinetice;
e. prezinta riscuri precum : tahicardie ventriculara, fibrilatie
ventriculara si insuficienta cardiaca dreapta.

77. Sindromul Brugada :
a. apare pe un cord morfologic sanatos;
b. apare pe un cord functional sanatos;
c. prezinta urmatoarele riscuri : fibrilatie ventriculara, moarte
subita;
d. are ca si cauza o mutatie genetica identificata pe canalul de
sodiu;
e. prezinta modificari ECG de tipul blocului de ramura stang.

78. Obiectivele anamnezei in cazul pacientilor care acuza palpitatii
sunt :
a. estimarea tolerantei;
b. aprecierea modalitatilor de debut si de oprire;
c. diagnosticarea tipului de aritmie;
d. identificarea medicatiei utilizate anterior;
e. cautarea argumentelor in favoarea unei cardiopatii
subiacente.

79. ECG-ul in cazul pacientilor cu palpitatii :
a. evidentiaza natura palpitatiilor, chiar in afara unei crize;
b. poate estima natura palpitatiilor, chiar in afara unei crize;
c. este adeseori normala;
d. ajuta foarte putin, mai ales la subiectul varstnic, fara afectare
cardiaca;
e. ajuta foarte mult, mai ales in cazul pacientului tanar, fara
afectare cardiaca.

80. In cazul tulburarilor de ritm atrial (flutter sau fibrilatie)
a. diagnosticul este relative usor;
b. conduita terapeutica este complexa;
c. prognosticul este benign in afara riscului embolic;
d. prognosticul este malign tinand cont de riscul embolic;
e. se poate obtine o inregistrare in criza datorita frecventei
crescute a crizelor.

81. ESV benigne se caracterizeaza prin :
a. absenta lipotimiei sau a sincopei;
b. absenta antecedentelor de moarte subita familiala;
c. disparitie la efort;
d. functie VS diminuata;
e. stimulare ventriculara pozitiva.

82. ESV maligne se caracterizeaza prin :
a. disfunctie diastolica a VS;
b. disfunctie sistolica a VS;
c. prezenta cardiopatiei de fond;
d. explorarea potentialelor tardive negative;
e. stimulare ventriculara pozitiva.


(SUB 14)
83. Care dintre urmatoarele clase terapeutice se folosesc in
tratamentul HTA la un pacient cu Insuficienta cardiaca:
a. Antialdosteronice
b. Anticalcice
c. IEC sau ARA II
d. Diuretice tiazidice
e. Anticalcice bradicardizante

84. Dintre cele 5 clase terapeutice de utilizat de prima intentie in
tratamentul HTA fac parte:
a. Alfablocante
b. Betablocante
c. Aliskiren
d. IEC
e. Antihipertensoare centrale


85. Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie
curabila (HTA secundara), a detecta alti factori de risc
cardiovascular si a depista afectarea organelor tinta sunt :
a. Ecocardiografia transtoracica
b. Acidul uric seric
c. Glicemie plasmatica
d. Microalbuminuria
e. Eco Doppler al arterelor carotide

86. Tratamentul nemedicamentos al HTA se refera la:
a. Activitate fizica regulata
b. Reducerea consumului de lipide saturate
c. Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)
d. Favorizarea consumului de alcool
e. Educarea pacientului

87. Tratamentul nemedicamentos al HTA:
a. Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pt
fiecare medicament;
b. Favorizeaza medicamentele administrate intr-o singura priza cu
eficienta timp de 24 de ore;
c. Clasele terapeutice de utilizat de prima intentie sunt: aliskiren,
alfablocante si antihypertensive centrale
d. Cel mai important principiu este scaderea in mod eficient a TA
indifferent de medicamentul utilizat
e. In caz ca TA tinta nu se atinge in cel putin 6 saptamani, este
necesar sa se recurga la biterapie, tri-terapie sau chiar quadri-
terapie

88. Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct
miocardic sunt:
a. Diuretice tiazidice
b. Betablocante
c. IEC
d. ARA II
e. Anticalcice

89. HTA maligna este definite prin:
a. Retinopatie hipertensiva severa
b. TA < 180/110 mmHG
c. Suferinta viscerala
d. Dispnee
e. Triada cefalee-transpiratii-palpitatii

90. Bilantul sanguin initial in caz de puseu hipertensiv este
alcatuit din :
a. Ionograma sanguina si urinara
b. Hemoleucograma
c. Schizocite, haptoglobina, LDH, Bilirubina totala si libera
d. Enzime cardiace si pancreatice
e. Bilant hepatic complet

91. Tratamentul puseului hipertensiv include:
a. Prima intentie: inhibitori calcici intravenosi (Nicardipina)
b. hidratare abundenta, mai ales in insuficienta cardiaca
c. a doua intentie: alfablocante si derivati nitrate
d. evitarea diureticelor in caz de EPA
e. labetalol de prima intentie

92. Semnele clinice de rasunet ale HTA sunt urmatoarele:
a. Revascularizare coronara
b. Nefropatie diabetica
c. Edem papilar
d. Proteinurie < 300mg/24 ore
e. Hipertrofie ventriculara stanga

93. Alegeti care dintre urmatoarele nefropatii sunt cauzatoare de
HTA;
a. Pielonefrita acuta
b. Tuberculoza
c. Polichistoza renala
d. Pielonefrita acuta
e. Hiperplazie renala unilaterala

94. Urmatoarele sunt diagnostice posibile in caz de HTA
rezistenta:
a. Falsa HTA
b. HTA secundara neelucidata
c. Medicamente care cresc TA
d. Apnee a somnului
e. HTA de halat alb

95. Despre tratamentul factorilor de risc cardiovasculari asociati
sunt adevarate urmatoarele afirmatii
a. Daca LDL-colesterolul este crescut peste 130>mg/dl dupa
instituirea masurilor dietetice, se va recurge la tratament
farmacologic
b. La pacientii cu boala coronariana, boli cerebrovasculare,
arteriopatie periferica sau diabet zaharat, nivelul optim al LDL-
colesterolului este mai mic de 100mg/dl
c. Favorizarea consumului de alcool
d. Limitarea aporturilor de sare la 7-8 g/zi
e. La pacientii cu boala coronariana, boli cerebrovasculare sau
diabet, nivelul optim al LDL-colesterolului este mai mic de 120
mg/dl

96. Referitor la tratamentul parenteral al urgentelor hypertensive
sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a. Nitroglicerina este preparatul de electie
b. Nitroprusiatul de sodiu scade TA la interval de cateva secunde
pri vasodilatatie directa arteriolara si venoasa
c. In ischemia miocardica sa prefera administrarea i.v a
nitroglicerinei sau a unui betablocant
d. Nitroglicerina in administrare i.v. este mai eficienta decat
nitroprusiatul
e. Esmololul are actiune mai puternica decat labetalolul.

97. Hipertensiunea arteriala maligna este definita clasic prin:
a. Prezenta encefalopatiei la care se asociaza edem papilar
b. Prezenta nefropatiei fara edem papilar
c. In lipsa instituirii unui tratament corect se dezvolta insuficienta
renala progresiva
d. In prima faza, se urmareste reducerea tensiunii cu 35% (in cateva
minute pana la maximum 1-2 ore)
e. Este bine sa se utilizeze sublingual nifedipina sau preparate cu
actiune rapida cu administrare orala

98. Referitor la corelatia dintre medicatia estrogenica si HTA,
sunt corecte urmatoarele afirmatii:
a. Femeile care utilizeaza contraceptive orale sunt frecvent afectate
de cresteri marcate ale valorilor tensionale
b. Aproximativ 5% din femeile care iau contraceptive orale pet
imp indelungat prezinta valori tensionale peste 140/90 mmHg
c. Valorile tensionale se normalizeaza de obicei dupa cateva
saptamani de la intreruperea administrarii medicatiei
contraceptive
d. Cauza cresterii valorilor tensionale este cresterea volumului
plasmatic consecutive hiperreactivitatii sistemului renina-
angiotensina-aldosteron
e. S-a demonstrat ca utilizarea estrogenilor in postmenopauza ar
induce aparitia HTA pentru ca acestia faciliteaza efectul
vasodilatator datorat mediatorilor endoteliali.

99. Urmatoarele afirmatii sunt false referitor la HTA din
Feocromocitom:
a. HTA din feocromocitom se manifesta prin pusee hipertensive
b. HTA din feocromocitom se manifesta prin cresteri sustinute ale
TA
c. Bolnavii au frecvent hipertensiune ortostatica
d. Bolnavii au frecvent hipotensiune artostatica
e. La toti pacientii cu HTA si feocromocitom se remarca
intoleranta la glucoza

100. Sistemul renina-angiotensina:
a. La majoritatea bolnavilor reprezinta factorul major implicat in
patogenia HTA esentiale
b. La unii pacienti scaderea activitatii reninei plasmatice se
asociaza cu hipervolemie
c. Nu are rol important in reglarea tensiunii arteriale
d. Reninemia se coreleaza cel mai bine cu aportul de sare si cu
excretia urinara de sodium
e. Aproximativ 50% din pacientii hipertensivi au concentratia
plasmatica de renina crescuta

101. Referitor la hiperreactivitatea sistemului nervos simpatic,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. Hiperreactivitatea SN simpatic se traduce la tineri prin
tahicardie si cresterea debitului cardiac
b. Hiperreactivitatea SN simpatic se traduce la tineri prin
bradicardie
c. Nivelul catecolaminelor plasmatice este puternic corelat cu
valorile TA
d. Hiperreactivitatea SN simpatic nu este incriminata in patogenia
HTA
e. Unul din mecanismele hiperreactivitatii nervoase simpatice
este are la baza disfunctia baroreceptorilor

102. Betablocantele adrenergice:
a. Au ca mechanism antihipertensiv scaderea frecventei si a
debitului cardiac
b. Scad eliberarea de renina
c. Neutralizeaza tahicardia reflexa produsa de vasodilatatoare
d. Nu difera intre ele din punct de vedere al liposolubilitatii
e. Nu difera intre ele din punct de vedere al timpului de
metabolizare

103. IEC si antagonistii angitensinei II;
a. Inhiba sinteza prostaglandinelor
b. Cresc activitatea SN simpatic
c. Actioneaza prin inhibarea sistemului renina-angiotensina-
aldosteron
d. Inhiba degradarea bradikininei
e. Dau rezultate mai bune in asociere cu un betablocant

104. Blocantele canalelor de calciu:
a. In monoterapie sunt eficiente la aproximativ 60% din pacienti
b. Asocierea cu diuretice este mai putin eficienta decat asocierea
cu betablocante
c. Asocierea cu IEC este mai putin eficienta decat asocierea cu
diuretice
d. Preparatele noi au o durata mai scurta de actiune si efect inotrop
negativ mai puternic exprimat
e. Sunt preferate betablocantelor si IEC la hipertensivii tineri

105. Blocantii receptorilor angiotensinei II
a. Induc tuse
b. Eruptiile cutanate sunt foarte frecvente
c. Angioedemul constituie o raritate
d. Riscul de hipotensiune si de insuficienta renala este present la
pacientii cu stenoza bilaterala de artera renala.
e. Exista confirmarea eficacitatii lor in insuficienta cardiaca si la
diabetici

106. Vasodilatatoarele arteriolare:
a. Cand sunt administrate in biterapie induc tahicardie reflexa
b. Hidralazina si minoxidilul produc relaxarea musciului neted
vascular si vasodilatatie periferica
c. Cand sunt administrate in biterapie induc cresterea
contractilitatii miocardice
d. In caz de rezistenta se asociaza cu alfablocante
e. Hidralazina produce frecvent tulburari digestive si poate induce
un sindrom lupus-like

107. Inhibitorii adrenergici cu actiune centrala:
a. Scad TA prin stimularea receptorilor alfa adrenergici din SNC
b. Nu sunt eficienti in monoterapie
c. Trebuie considerati ca agenti terapeutici de prima linie
d. Efectul secundar cel mai important este fenomenul de
rebound la intreruperea brusca a tratamentului.
e. S-a constatat o incidenta foarte mica a reactiilor adverse.

(SUB 15)
108. Ecografia cardiac se indic n:
a) diagnosticul de urgen al patologiilor pericardice i ale aortei
ascendente
b) sindromul de preexcitaie ventricular Wolff-Parkinson-White
c) embolie pulmonar sever
d) pentru a aprecia cinetica segmentar i global atunci cnd
diagnosticul de infarct este ndoielnic
e) hernie hiatal

109. Durerea toracic poate iradia:
a) la nivelul membrelor superioare
b) la nivelul membrelor inferioare
c) la nivelul gtului
d) la nivelul flcilor
e) in hipocondrul drept

110. Care sunt diagnosticele cu prognostiv vital referitoare la
durerea toracica acut?
a) boala de reflux gastro-esofagian
b) pneumonia franc lobar
c) embolia pulmonar
d) disecia de aort
e) sindromul Tietze

111. Disecia de aort poate fi suspectat n:
a) sindromul Di George
b) sindromul Marfan
c) asimetrie tensional
d) HTA
e) Pancreatita acuta

112. Care sunt examinrile care confirm embolia:
a) angio-CT
b) radiografia toracic
c) scintigrafia pulmonar
d) auscultaia pulmonar
e) valori crescute ale D-dimerilor

113. Durerea toracic de origine digestiv poate fi ntlnit n:
a) apendicit
b) boala de reflux gastro-esofagian
c) colica nefretic
d) pancreatita acut
e) rectocolita ulcero-hemoragic

114. Care sunt primele msuri care se impun n caz de suspiciune
de embolie pulmonar?
a) examinri paraclinice seriate pentru confirmarea diagnosticului
b) imobilizare
c) fibrinoliz
d) anticoagulare eficient
e) doar supraveghere


115. Care sunt semnele generale asociate durerii toracice?
a) astenia
b) pirozisul
c) claudicaia membrelor inferioare
d) anorexia
e) sincopa

116. Semnele cardio-vasculare n durerea toracic sunt:
a) numai insuficiena cardiac drept
b) pulsul paradoxal
c) febra
d) sindromul de revrsat pleural gazos sau lichidian
e) starea de oc cardiogen

117. n examinarea ECG a anevrismului ventricular stng apare:
a) subdenivelarea difuz
b) subdenivelareaconvex n sus
c) cel mai frecvent o modificare n derivaiile V2, V3, V4
d) o supradenivelare moderat, fix, neevolutiv
e) supradenivelare a ST-ului rezistent la Trinitin

118. n care din urmtoarele situaii este dificil interpretabil sau
neinterpretabil?
a) sindrom de repolarizare precoce
b) stimulator cardiac
c) bloc de ramur stng
d) administrarea de digitalice
e) hipertrofie ventricular dreapt

119. D-dimerii se evalueaz n:
a) suspiciune de flebit
b) sindromul Brugada
c) sindroumul de preexcitaie ventricular
d) embolie pulmonar
e) angor instabil

120. Dureri parietale n durerea toracic sunt ntlnite n
urmatoarele situaii:
a) tumor vertebral
b) abces subfrenic
c) pacieni cu prolaps valvular mitral
d) sindroumul Tietze
e) tasare vertebral

121. Creterea troponinei poate fi observat n caz de:
a. bloc de ramur
b. miopericardit viral
c. sindromul ALCAPA
d. n toate cazurile de ischemie miocardic funcional
e. pneumotorace

122. Caracteristicile ECG n infarctul pe cale de constituire sunt:
a) subdenivelare PQ i microvoltaj
b) subdenivelare difuz segment ST
c) semn n oglind
d) evoluie spre unda Q i regresia segmentului ST
e) fr evoluie spre unda Q

123. Care sunt examinrile care permit ntr-o prim faz
eliminarea unor diagnostice cu prognostic vital n cadrul durerii
toracice?
a) ECG
b) radiografia toracic
c) examinarea clinic
d) bariu pasaj
e) endoscopia digestiv superioar

(SUB 16)
124. Sindromul de detres respiratorie acut reprezint:
a) o insuficien respiratorie acut n care Pa/FiO2 > 200
b) o insuficient respiratorie acut care necesit ventilaie asistat
c) o insuficient respiratorie acut care nu necesit venilatie
asistat
d) o insuficient respiratorie acut n care Pa/FiO2 este ntre 200-
300
e) o insuficient respiratorie acut n care Pa/FiO2 este < 200

125. SDRA are urmtoarelecaracteristici:
a) asociaz un edem pulmonar lezional
b) asociaz un edem pulmonar cardiogenic
c) are o rat a mortalitii de aproximativ 50%
d) nu asociaz o cretere a presiunii hidrostatice microvasculare
e) asociaz o cretere a presiunii hidrostatice microvasculare

126. Obstrucia cailor aeriene cu corpi strini:
a) survine n 80-90% din cazuri la copiii mai mari de10 ani
b) este responsabil de 7% din decesele accidentale la copiii sub 4
ani
c) la copii cel mai frecvent este declanat de resturi alimentare
d) uneori ntr-o prim faz aceasta poate trece neobservat
e) survine n 80-90% din cazuri la copiii mai mici de10 ani

127. SDRA se caracterizeaz prin:
a) PAPO < 18 mmHg
b) raport PaO2/fiO2 < 200
c) edem pulmonar cardiogenic
d) o cretere a permeabilitii alveolo-capilare
e) o cretere a presiunii hidrostatice pulmonare

128. Printre principiile generale de tratament n cazul obstruciilor
cilor aeriene cu corpi strini se numr:
a) extracia manual a unui corp strin vizibil n gt
b) manevra Heimlich
c) obligatoriu bronhoscopie supl pentru a localiza exact corpul
strin
d) extracie chirurgical n situaia n care corpul strin este inclavat
permanent n peretele bronic
e) bronhoscopie rigid pentru a vizualiza exact corpul strin

129. Urmtoarele afirmaii privind insuficiena respiratorie cronic
(IRC) sunt adevarate:
a) reprezint imposibilitatea aparatului respirator de a mentine
normal gazometria
b) poate fi de tip obstructiv cu cresterea raportului VEMS/CV
c) poate fi de tip obstructiv cu diminuarea raportului VEMS/CV
d) poate fi de tip restrictiv cu diminuarea CPT
e) poate fi de tip restrictiv cu creterea CPT

130. IRC restrictiv de cauz mecanic apare n urmtoarele
situaii:
a) spondilartrit anchilozant
b) obezitate
c) dermatopolimiozit
d) disfuncie diafragmatic
e) pleurezie

131. Deformri toracice fr rsunet funcional respirator sunt:
a) cifoscolioza
b) pectus excavatum
c) defectul de osificare al claviculelor
d) coasta cervical accesorie
e) toracoplastia

132. Pentru ameliorarea oxigenarii n cazul IRC restrictive se
indic:
a) kinetoterapie respiratorie
b) oxigenoterapie de lung durat
c) ventilaie spontan cu presiune negativ expiratorie
d) ventilaie spontan cu presiune pozitiv expiratorie
e) ventilaie spontan cu presiune pozitiv inspiratorie

133. Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu IRC restrictiv
include:
a) chirurgia corectoare a unei diformiti toracice
b) pneumectomia
c) decorticarea pleural
d) stimularea diafragmei prin pace-maker diafragmatic
e) nici un raspuns corect

134. Mecanismele de actiune ale asistenei ventilatorii mecanice
includ:
a) creterea ventilatiei alveolare
b) punerea n repaus a muchilor respiratorii
c) creterea compliantei pulmonare
d) creterea clearance-ului muco-ciliar
e) diminuarea hiperinflaiei pulmonare

135. n caz de obstacol pe cile aeriene superioare se efectueaz:
a) drenaj
b) radiografie toracic
c) laringoscopie
d) manevra Heimlich
e) deschiderea gurii

136.Examinrile de prim intenie care trebuie realizate n prezena
oricrei dispnei sunt:
a) radiografie toracic
b) ECG
c) D-dimerii
d) Eco-cardio
e) gazometrie arterial

137.Semne neuropsihice de gravitate ale dispneei sunt:
a) transpiraii
b) agitaie
c) colaps
d) com
e) asterixis

138.Gesturile de urgen care se impun n caz de toleran dificil a
dispneei sunt:
a) oxigenoterapie
b) radiografie toracic
c) masaj cardiac
d) dezobstrucia cilor aeriene
e) monitorizarea ionogramei



139.Dipneea acut fr zgomote anormale se ntlnete n:
a) acidoz metabolic
b) tamponad pericardic
c) astm paroxistic
d) cancer laringian
e) boli neuromusculare

140.Ralurile crepitante se ntlnesc n dispneea din:
a) pleurezie masiv
b) cancer laringian
c) edem pulmonar acut
d) pneumopatie de hipersensibilitate
e) pleurezie masiv

141.Cel mai adesea dispneea cronic se datoreaz:
a) anemiei acute
b) insuficienei cardiace stngi
c) bolilor respiratorii
d) bolilor neuromusculare
e) insuficien cardiac dreapt

142. Convulsiile simple sunt caracterizate de:
A: Asociere cu febra
B: Antecedente neurologice
C: Durata peste 30 minute
D: Apariie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani)
E: Apar in afebrilitate

143. Epilepsiile idiopatice sunt caracterizate de:
A: Apar la subiecti normali
B: Fara leziuni cerebrale
C: Produc deficit neurologic
D: Fara antecedente familiale
E: Origine intotdeauna genetica

144. Este adevarat despre epilepsia petit mal:
A: Afecteaza 50% dintre copii
B: Este frecventa
C: Apar frecvente pierderi ale contactului cu mediul
D: Debuteaza in adolescenta
E: EEG are aspect de varf-unda de 6 Hz

145. Examinarile complementare in caz de criza epileptica la
sugar si copil sunt:
A: in caz de retard pshihomotor, criza partiala, EEG atipica: RMN in
urgenta
B: in caz de examen clinic evocator de SHU, tulburari de constiinta,
deficit postcritic: RMN
C: RMN la distanta de episod
D: CT in urgenta
E: EEG in primele 72 de ore, in timpul somnului daca varsta <3 luni

146. Tratamentul unei crize convulsive simple la sugar si copil
se face astfel:
A: pozitie laterala de siguranta
B: etiologic: antipiretic
C: valium intravenos 0,5 mg/kg
D: apelare imediata a serviciului de urgenta
E: antipiretic

147. O criza convulsiva care nu este acuta, la sugar si copil,
poate fi:
A: convulsie febrila
B: criza simptomatica
C: meningita
D: criza epileptica
E: sindrom epileptic



148. O criza convulsiva acuta poate fi:
A: convulsie febrila
B: criza simptomatica
C: intotdeauna criza simptomatica: meningoencefalita, meningita
D: criza epileptica
E: sindrom epileptic


149. Urmatoarele NU sunt epilepsii criptogenetice:
A: Sindromul West
B: Petit mal
C: Grand mal
D: Sindromul Doose
E: Sindromul Dravet

150. Urmatoarele afirmatii despre epilepsia grand mal sunt
adevarate:
A: Crize tonico-clonice generalizate
B: Este favorizata de hiperpnee
C: Apare in timpul somnului
D: Este sindrom epileptic al copilului cu varsta sub 10 ani
E: Este idiopatica

151. Starea de rau epileptic se defineste prin:
A. Repetarea crizelor la intervale scurte fara revenirea constientei
intre aceste crize
B. Repetarea crizelor la intervale scurte cu revenirea constientei
intre crize
C. Persistenta simptomelor clinice mai mult de 5 min
D. Persistenta simptomelor clinice sub 5 min
E. Manifestari clinice focale, in functie de regiunea corticala
implicata



152. Este inductor enzimatic:
A. Valproatul de sodiu
B. Lamotrigina
C. Barbituricele
D. Carbamazepina
E. Oxcarbamazepina

153. Sunt adevarate despre Fenitoina urmatoarele:
A. Se administreaza numai in crizele partiale
B. Se administreaza numai in mioclonii si absente
C. Se administreaza in toate crizele de epilepsie, cu exceptia
miocloniilor si absentelor
D. Printre efectele secundare se numara hipertrofia gingivala
E. Determina defecte de tub neural

154. Epilepsiile idiopatice se caracterizeaza prin:
A. Sunt legate de o leziune focala
B. Fara leziune cerebrala
C. Pot fi puse in evidenta cu ajutorul tehnicilor imagistice
D. Prag epileptogen constitutional scazut
E. Asociaza de obicei scleroza hipocampica

155. Intr-o criza generalizata diagnosticul diferential se face cu:
A. Hipoglicemie
B. Crize de angoasa
C. Sincopa de origine cardiaca
D. Sincopa vagala
E. Sindrom confuzional

156. Sunt caracteristice sugarului si copilului sub 2 ani:
A. Convulsiile simple
B. Epilepsia mioclonica juvenila
C. Epilepsia complexa lobara frontala
D. Epilepsia complexa lobara parietala
E. Sindromul West

157. Nu au manifestat efect teratogen si deci pot fi utilizate sub
supraveghere maternofetala stricta:
A. Lamotrigina
B. Valproatul de sodiu
C. Gabapentina
D. Toate medicamentele antiepileptice au efect teratogen
E. La femeia insarcinata cunoscuta cu epilepsie se intrerupe
obligatoriu tratamentul

158. Sunt adevarate despre epilepsia petit mal:
A. Clinic se caracterizeaza prin manifestari motorii buco-faciale
predominant nocturne
B. EEG patognomonic cu aspect de vrf-unda de 3 Hz
C. Clinic se caracterizeaza prin mioclonii la trezire
D. Asociaza de obicei tumori intre sau extranevraxiale sau
malformatii arteriovenoase
E. Raspuns bun la tratament

159. Despre sindromul West se poate afirma ca este
caracterizat de:
A: Absente tipice
B: Crize atonice
C: Hipsaritmie
D: Manifestari motorii buco-faciale nocturne
E: Spasme n flexie

160. Epilepsia grand mal este:
A. Epilepsia complexa lobara
B. Epilepsia partiala simpla
C. Epilepsia generalizata idiopatica tonico-clonica
D. Cea mai frecventa epilpsie a adultului
E. Cea mai frecventa epilepsie a copilului


161. Epilepsia cu paroxism rolandic este:
A: idiopatica
B: focala
C: criptogenetica
D: simptomatica
E: generalizata

162. Epilepsia generalizata se caracterizeaza prin:
A: descarcare electrica cu origine intr-o zona cerebrala localizata,
cu generalizare secundara
B: clinic: manifestari buco-faciale predominant nocturne, fara alte
simptome
C: apare in context febril
D: anomalii difuze bilaterale pe EEG
E: intereseaza de la inceput majoritatea creierului


163. Epilepsia petit mal este:
A. Epilepsia mioclonica juvenila
B. Epilepsia partiala simpla
C. Sindrom epileptic al copilului in varsta de 2-10 ani
D. Epilepsie partiala complexa
E. Epilepsia cu absente tipice

164. Sindromul West:
A. Are prognostic nefavorabil
B. Este cea mai frecventa epilepsie a adultului
C. Este declansat de stimuli vizuali
D. Asociaza retard psihomotor important
E. Este epilepsia complexa lobara

165. Despre crizele partiale din epilepsie sunt adevarate
urmatoarele:
A. Sunt caracterizate prin manifestari clinice focale
B. In crizele partiale simple nu apar pierderi de constienta
C. In crizele partiale simple apar pierderi de constienta
D. Asociaza manifestari tonicoclonice la nivelul intregului corp
E. Indiferent daca sunt crize simple sau complexe abolirea
constientei este prezenta

166. Despre crizele partiale complexe sunt adevarate:
A. Nu apar niciodata tulburari de constienta
B. Apar tulburari de constienta
C. Diagnosticul diferential se face cu orice sindrom confuzional
D. Diagnosticul diferential se face cu narcolepsia
E. Diagnosticul diferential se face cu criza de angoasa

167. Amnezia crizei convulsive apare in:
A: convulsiile partiala simple
B: convulsiile partiale complexe
C: absentele tipice
D: convulsiile tonico-clonice
E: convulsiile partiale cu simptome vegetative

168. Criteriile obligatorii de incadrare diagnostica a convulsiilor
febrile la copil sunt:
A: Febra nu se datoreaza infectiei SNC
B: Durata scurta sub 15 minute
C: Apar sub 6 luni sau peste 5 ani
D: Se insotesc de anomalii neurologice intercritice
E: Durata de peste 15 minute

169. Este adevarat despre barbiturice:
A. Produc trombopenie si leucopenie
B. Determina sedare
C. Determina boala henoragica la nou-nascut
D. Determina hiponatremie
E. Determina tromocotoza si leucocitoza


170. Factor declansator al unei noi crize de epilepsie poate fi:
A. Administrarea de antibiotice
B. Fumatul
C. Consumul de alcool
D. Lipsa de somn
E. Inotul

171. Urmatoarele reguli generale in tratamentul epilepsie sunt
adevarate
A. De prima intentie, monoterapie cu doze progresive
B. De prima intentie, biterapie cu doze mici
C. Fara tratament epileptic de la prima criza, numai daca exista
leziune focala epileptogena identificata
D. Tratamentul se administreaza intotdeauna de la prima criza, in
scop profilactic-curativ
E. Acidul folic se asociaza intotdeauna la tratament indiferent de
tipul acestuia


172. In cazul unei dureri in hipocondrul stang suspicionam:
a) Infarct splenic
b) Apendicita acuta
c) Dureri de origine ginecologica
d) Ulcer perforat
e) Pneumopatie bazala stanga

173. Cauza unei dureri lombare poate fi:
a) Apendicita acuta subhepatica
b) Ulcer gastroduodenal
c) Colica renala
d) Pancreatita acuta
e) Dureri rahidiene



174. Durerea in apendicita acuta poate fi localizata:
a) Hipocondrul drept
b) Hipocondrul stang
c) Fosa iliaca dreapta
d) Fosa iliaca stanga
e) Regiunea lombara



175. Durerile abdominale acute recidivante apar in:
a) Ulcerul perforat
b) Infarct splenic
c) Embolia pulmonara
d) Porfirie
e) Intoxicatia cu plumb

176. Intr-o sarcina extrauterina durerea este localizata:
a) Fosa iliaca dreapta
b) Fosa iliaca stanga
c) Epigastru
d) Regiunea pelviana
e) Hipocondru drept

177. Durerea epigastrica apare in:
a) Infarct splenic
b) Colica renala
c) Apendicita acuta
d) Colica biliara
e) Ulcer gastroduodenal

178. Durerea in hipocondrul drept apare in:
a) Apendicita acuta
b) Abces subfrenic
c) Colecistita acuta
d) Abces splenic
e) Pneumopatie bazala stanga

179. Durerea in colica renala este localizata in:
a) Epigastru
b) Hipocondrul drept
c) Hipocondrul stang
d) Regiunea lombara
e) Regiunea pelvina

180. Examenul clinic local in cazul unei dureri abdominale:
a) Diferentiaza abdomenul acut medical de cel chirurgical
b) Exclude un abdomen acut
c) Nu exclude un abdomen acut
d) TR, examen scaun, urina nu sunt obligatorii
e) Nu este necesar

181. Anamneza in cazul unei dureri abdominale:
a) Trebuie sa excluda o cauza traumatica a durerii
b) trebuie sa consemneze caracteristicile durerii
c) nu este necesara
d) are imporatanta deosebita
e) nici un raspuns nu e corect

182. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul unei dureri
abdominale:
a) Anamneza trebuie sa excluda o cauza traumatica a durerii
b) Examenul clinic diferentiaza abdomenul acut medical de cel
chirurgical
c) Antialgicele se pot administra inainte de elucidarea etiologie
durerii
d) Examinarile morfologice nu trebuie sa intarzie managementul
terapeutic daca acesta este urgent
e) La copil, este indicata realizarea unor examinari complementare
chiar daca examenul clinic este normal

183. Din anamneza reiese ca semnele asociate durerii
abdominale la adult sunt:
a)Febra
b)Varsaturi
c)Aparare musculara
d)Semne functionale urinare
e)Cicatrici abdominale


184. CT abdominal se indica in durere abdominala atunci cand
suspicionam:
a) Afectiune biliopancreatica
b) Apendicita acuta
c) Pneumoperitoneu
d)Sigmoidita diverticulara
e) Afectiune ginecologica

185. Din anamneza reiese ca semnele asociate durerii
abdominale la copilsunt:
a) Sindrom ocluziv
b) Sindrom viral
c) Sindrom respirator
d) Semne urinare
e) Pozitie antalgica

186. Durerea in colecistita acuta este localizata:
a) Epigastru
b) Hipocondrul drept
c) Hipocondrul stang
d) Fosa iliaca dreapta
e) Fosa iliaca stanga

187. Diabetul zaharat de tip 1 al persoanelor de rasa neagra de
origine africana subsahariana (bush diabetes) este caracterizat :
a) Debut cetozic ce necesita tratament cu insulina
b) Mutatia genei HNf1
c) Absenta anticorpilor anti-GAD65 si IA2
d) Debut tardiv si progresiv ca in DZ tip 2
e) Evolutie catre insulino independenta, dar apare rapid epuizarea
rezervelor pancreatice



188.Obiectivele tratamentului cetoacidozei diabetice sunt, cu
exceptia:
a) Restaurarea volemiei
b) Eliminarea excesului de apa
c) Tratarea factorului declansator
d) Administrare de glucoza 33%
e) Corectarea carentei insulinice

189. Diabetul endocrin se poate intalni in:
a) Nanismul hipofizar
b) Acromegalie
c) Mixedem
d) Boala Addison
e) Boala Conn

190. Biologic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:
a) pH arterial >7,4
b) Corpi cetonici urinari prezenti
c) Glicemie plasmatica >1,50 g/dl
d) pH arterial <7,30
e) Hemoglobina <11 g/dl

191. Rehidratarea hidroelectrolitica in cetoacidoza diabetica se
face in felul urmator:
a) 10 l la 24 de ore
b) 1 l in cursul primei ore
c) Cu ser glucozat 5%, cand glicemia este >2,50 g/l
d) 6 l la 24 de ore
e) Se va administra bicarbonat dac pH-ul este mai mare de 7,1

192. Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste tratamentul
comei hiperosmolare:
a) Nu necesita tratament cu insulina rapida, fiind suficienta
administrarea de insulina bazala subcutanat
b) Rehidratarea se va face exclusiv pe cale orala, in functie de
toleranta digestiva a pacientului
c) Kaliemia se va corecta dupa restaurarea condtiilor
hemodinamice si reluarea diurezei
d) Se administreaza numai insulina rapida subcutanat, de la inceput
e) In total se vor administra intre 6-10 litri de solutii perfuzabile in
primele 24 de ore de tratament

193. Factorii favorizanti ai acidozei lactice legata de administrarea
de methformin:
a) Insuficienta renala
b) Insuficienta hepatica
c) Infectii
d) Patologie cardio - vasculara
e) Hipoxie

194. In stadiul neoproloferativ al retinopatiei diabetice apar:
a) Zone de ischemie
b) Dilatare capilara
c) Microanevrisme
d) Dezlipire de retina
e) Hemoragii

195. Stadiile evolutive ale retinopatiei diabetice sunt:
a) Retinopatia diabetica neproliferativa
b) Retinopatia hipertensiva
c) Retinopatia diabetica preproliferativa si proliferativa
d) Retinopatia pigmentara
e) Retinopatia diabetica proliferativa complicata

196. Tratamentul retinopatiei diabetice consta in :
a) Controlul bun al glicemiei
b) Controlul bun al tensiunii arteriale
c) Controlul bun al greutatii corporale
d) Fotocoagulare cu laser in retinopatia diabetica preproliferativa
cu risc de agravare rapida si proliferativa
e) nu este recomandata vitrectomie in caz de hemoragii
intravitreene

197. Prima etapa a nefropatiei diabetice se caracterizeaza prin:
a) Tensiune arteriala crescuta
b) Tensiune arteriala normala
c) Microalbuminurie crescuta
d) Microalbuminurie normala
e) Filtrat glomerular scazut

198. Nefropatia diabetica patenta se caracterizeaza prin:
a) Glomeruloscleroza Kimmelstiel si Wilson
b) Tensiune arteriala crescuta
c) Microalbuminurie
d) Macroalbuminurie
e) Tensiune arteriala normala

199. Polineuropatia diabetica are urmatoarele caracteristici :
a) Afectare bilaterala si simetrica
b) Disparitia reactiilor pilomotorii
c) Afectare unilaterala
d) Debuteaza cu parestezii si dizestezii predominant nocturne
e) Areflexie osteotendinoasa frecventa

200.Macroangiopatia diabetica cuprinde:
a) Arteriopatia membrelor inferioare
b) Accidentele vasculare cerebrale
c) Retinopatia diabetica
d) Nefropatia diabetic
e) Insuficienta coronariana

201. Complicatiile pe termen lung ale diabetului zaharat sunt:
a) Microangiopatia diabetica
b) Acidoza lactica
c) Tulburarile trofice
d) Cetoacidoza diabetica
e) Complicatiile oculare

202.Osteoartropatia diabetica este caracterizata de :
a) Succede in general un mal perforant plantar ale carui leziuni au
dobandit caracter tenebrant cu suprainfectie locala
b) Are ca si consecinta remanierea osteoarticulara cu deformarea
piciorului
c) Tendinta de recidiva daca tulburarile de statica ale piciorului nu
sunt corectate
d) Leziune in general indolora datorita neuropatiei
e) Distrugere articulara si osoasa

203. Complicatiile oculare ale diabetului zaharat sunt :
a) Glaucom cronic
b) Cataracta
c) Conjuctivita
d) Ulcerul corneean
e) Keratita

204. Infectiile urinare in diabetul zaharat se pot manifesta prin:
a) Cistita
b) Pielonefrita acuta
c) Glomerulonefrita acuta
d) Sindrom nefrotic
e) Insuficienta renala acuta

205. Terapia in diabetul zaharat consta in:
a) Schimbarea stilului de viata
b) Insulina
c) Antidiabetice orale
d) Constientizarea riscului, creearea compliantei
e) Dieta nu este recomandata

206. Diabetul zaharat este:
a) Boala metabolica caracterizata prin valori crescute ale glicemiei
b) Boala metabolica caracterizata prin valori scazute ale glicemiei
c) Rezultatul defectului de secretie si/sau de actiune a insulinei
d) Rezultatul excesului de secretie si/sau de actiune a insulinei
e) Are consecinte atat pe termen scurt , cat si pe termen lung

207. Efectele secundare ale tratamentului cu insulina in diabetul
zaharat de tip 1 sunt :
a) Hipoglicemie
b) Lipodistrofii hipertrofice
c) Castig in greutate in caz de supradozare
d) Tulbarari gastrointestinal
e) Varsaturi

208. Efectele diabetului asupra sarcinii sunt :
a) Avort
b) Retard de maturare
c) Scaderea fiziologica a HbA1c
d) Cresterea nevoii de insulina la sfarsitul sarcinii
e) Hipertensiune gravidica si preeclampsie

209. Prima etapa a schemei terapeutice a diabetului zaharat de tip
2,este caracterizata de :
a) Dietoterapie si activitate fizica adaptate fiecarui pacient
b) Regim moderat hipocaloric
c) Regim moderat hipercaloric
d) Reducerea aportului de grasimi saturate
e) Cresterea aportullui de grasimi saturate


210. Urmatoarele afirmatii cu privire la managementul piciorului cu
risc sunt adevarate :
a) Toti diabetici trebuie sa beneficieze de un examen anual al
picioarelor
b) Toti diabetici trebuie sa beneficieze de cel putin 2 examene
anual ale picioarelor
c) Investigarea unei neuropatii periferice, prin monofilament
d) Indentificarea arteriopatiei si determinarea indicelor de
presiune sistolica(IPS)
e) Indentificarea arteriopatiei si determinarea indicelor de
presiune diastolica

211. Obiectivele LDL-colesterolui in diabetul zaharat consta in:
a) < 1, 9 g/l fara alt factor de risc aditional, fara microangiopatie
b) < 1,9 g/l plus un factor de risc aditional, fara microangiopatie
c) < 1,6 g/l la pacientii care prezinta cel mult un factor risc
additional
d) < 1,6 g/l la pacientii fara alt factor de risc aditional
e) < 1,3 g/l la pacientii cu un factor de risc aditional

212. Nefropatia diabetica incipienta se caracterizeaza prin:
a) Microalbuminurie anormala cuprinsa ntre 30 mg/24 ore si 299
mg/24 ore (sau 30 mg si 299 mg/g creatinina)
b) Macroalbuminurie (albumina mai mare de 300 mg/24 ore sau
mai mare de 300 mg/g creatinina)
c) Tensiune arteriala normala
d) Filtrare glomerulara normala
e) Sindrom edematos

213. Fotocoagularea panretiniana:
a) Reprezinta coagularea intregii suprafete retiniene
b) Are indicatie in retinopatia proliferativa
c) Este indicata in dezlipirea de retina
d) Este contraindicata in sarcina
e) Este indicata in hemoragii intravitreene
214. Complicatiile microangiopatice sunt determinate de:
a) Distensia peretelui capilarelor
b) Ruptura peretelui capilar
c) Scaderea presiunii intracapilare
d) Tromboza capilarelor
e) Scaderea porozitatii membranei bazale

215. Infectiile la pacientul diabetic:
a) Micozele pot fi cutanate, bucale, genitale
b) Pielonefritele sunt frecvent asimptomatice
c) Sunt rar tratate cu antibiotic deoarece poate creste glicemia
d) Pot evolua pana la osteoliza
e) Complica leziunile trofice ale membrelor inferioare

216. Absorbtia insulinei poate fi influentata de:
a) Lipodistrofiile hipertrofice
b) Profunzimea la care se face injectia(adancime)
c) Ora la care se face injectia
d) Doza
e) Cantitatea de glucide ingerate

217. Despre tratamentul diabetului zaharat tip 2 sunt incorecte
afirmatiile:
a) Prima etapa este reprezentata de regimul igienodietetic
b) Daca HbAlc ramane peste 7% in ciuda masurilor dietetice si a
biterapiei (metformin si sulfamide) se impune initierea
insulinoterapiei
c) Daca HbAlc ramane peste 6,5% in ciuda masurilor dietetice si
biterapiei (metformin si sulfamide) se impune initierea
insulinoterapiei
d) Daca HbAlc ramane peste 6,5% in ciuda masurilor dietetice si a
monoterapiei initiale se impune initierea biterapiei (asociere de
metformin si sulfamide)
e) Metforminul este indicat in insuficienta renala

218. Regimul igienodietetic in diabetul zaharat tip 2 este:
a) Prima linie terapeutica
b) Hipercaloric hipoglucidic
c) Regim moderat hipocaloric
d) Daca este ineficient dupa 3-6 luni (HbA1c peste 6%) se trece la
methformin
e) Suprimarea bauturilor alcoolice nu este recomandata

219. HbAlc:
a) La o persoana nediabetica are valori intre 6% i 7%
b) Determinarea se face prin metoda cea mai specifica (HPLC) sau
cea mai rapida imunologic (DCA2000)
c) Reflecta echilibrul glicemic din ultima luna
d) Reflecta echilibrul glicemic din ultimele 2-3 luni
e) Cel mai bun indicator pentru riscul de complicatii

220. Efectele sarcinii asupra diabetului sunt:
a) Ameliorarea retinopatiei
b) Scaderea fiziologica a HbAlc
c) Cresterea necesarului de insulina la sfarsitul sarcinii
d) Macrosomia fetala
e) Agravarea nefropatiei

221. In arteriopatia membrelor inferioare:
a) Aparitia gangrenei distale duce de multe ori la amputatie
b) Chirurgia de revascularizatie este mai putin eficienta fata de
nediabetici
c) Leziunile sunt frecvent unice
d) Predomina la nivel proximal
e) Neuropatia este frecvent asociata

222. Complicatiile cardiovasculare ale obezitatii sunt:
a. HTA, AVC
b. Evenimente coronariene, hipertrofie ventriculara
c. Insuficienta cardiaca, boli trombembolice
d. Osteoporoza, limfedem
e. Insulinorezitenta, hipersudoratie

223. Complicatiile respiratorii ale obezitatii sunt, cu exceptia:
a. Sindrom metabolic
b. Sindrom restrictiv
c. Sindrom de apnee in somn, dispnee de efort
d. Hipoventilatie alveolara, astm
e. Sindrom de sevraj

224. Complicatiile digestive ale obezitatii sunt:
a. Litiaze biliare
b. Hepatobiliare, steatoza hepatica, NASH
c. Disovulatie, hipofertilitate
d. Hernie hiatala, reflux gastro-esofagian
e. Hipogonadism masculin

225. Dintre complicatiile endocrine ale obezitatii fac parte
urmatoarele:
a. Sindrom metabolic, hipertrigliceridemie, hipoHDL-emie
b. Diabet de tip II, insulinorezistenta
c. Disovulatie, hipofertilitate
d. Sforait nocturn, cefalee matinala, astenie la trezire
e. Hipersudoratie, limfedem
226. Complicatiile cutanate care pot fi intalnite la un pacient obez
sunt:
a. Nicturie
b. Gonartroza, lombalgii
c. Micoze ale pliurilor, maceratii, hipersudoratie
d. Acanthosis nigricans
e. Limfedem

227. Complicatii ale obezitatii sunt urmatoarele:
a. Psihosociale, atat la femei cat si la barbati
b. Risc operator la ambele sexe
c. Anumite tipuri de cancere, atat la femei(endometru, ovar, san, col
uterin) cat si la barbati(prostata, colon, rinichi)
d. Hemoragii diverticulare favorizate de consumul de aspirina sau
AINS
e. Hiperplazie nodulara focala a ficatului

228. In tratamentul medicamentos al obezitatii se pot utiliza
urmatoarele preparate:
a. Xenical(orlistat)
b. Amfetaminele
c. Sibutral(sibutramina)
d. Simpaticomimenticele
e. Agonisti serotoninergici

229. Examinarile complementare la un pacient cu obezitate cuprind
urmatoarele:
a. Glicemie a jeun, bilant lipidic, creatinina, uricemie, transaminaze,
gama-GT, hemoleucograma, ionograma sanguina
b. ECG de repaus, teste de efort ECG
c. Poligrafie ventilatorie nocturna de depistare, teste de
functionalitate respiratorie, gazometrie arteriala
d. CT cu substnta de contrast, RMN
e. Radioiodocaptarea(RIC) cu I123/I131, scintigrafia cu technetiu 99

230. Contraindicatiile chirurgiei bariatrice la un pacient obez sunt:
a. Tulburari cognitive/mentale severe
b. Tulburari severe si instabile ale comportamentului alimentar,
dependenta de alcool si substante psihoactive licite si ilicite
c. Afectiuni care pun in pericol prognosticul vital pe termen scurt si
mediu, contraindicatii la anestezia generala
d. IMC peste 40Kg/mp, iar pacientul prezinta si intoleranta
alimentara
e. O capacitate buna a pacientului de a participa la o supraveghere
medicala pe parcursul vietii

231. Pacientii obezi pot prezenta urmatoarele modificari:
a. Sforait nocturn, cefalee matinala, astenie la trezire
b. Hipersomnolenta diurna, dificultati de concentrare, apnee
simtita sau semnalata de catre partener/partenera
c. Nicturie, dificultati erectile
d. Raspunsurile corecte sunt A si C
e. Raspunsul corect este B

232. Pentru explorarea unei anomalii lipidice, se dozeaza
urmatoarele:
A. Colesterolul total(Ct)
B. HDLc
C. Trigliceridele(TG)
D. Proteinemie
E. Toate variantele de mai sus sunt corecte

233. Hipercolesterolemia pura este definita prin urmatoarele:
A. LDLc >1.6g/l calculat sau masurat
B. TG < 1.5g/l
C. LDLc >2.6 g/l calculat sau masurat
D. TG > 1.5 g/l
E. LDLc >1.6 g/l si TG > 1.6 g/l

234. Manifestarile clinice ale hipercolesterolemiei sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. Xantom tendinos(care indica hipercolesterolemie severa)
B. Arc cornean
C. Xantelasma
D. Xantomatoza eruptiva
E. Semne de pancreatita acuta




235. In cazul hipertrigliceridemiei pure se observa urmatoarele
modificari de laborator:
A. TG > 1.5g/l
B. LDLc <1.6g/l
C. TG < 2g.l
D. HDLc < 0.4g/l
E. Niciuna dintre variante nu este corecta

236. Referitor la clasificarea Frederickson, sunt corecte
urmatoarele:
A. Bazata pe electroforeza lipoproteinelor(chilomicroni, VLDL, IDL,
LDL si HDL)
B. Clasificarea este aceeasi pentru dislepidemiile primare si
secundare
C. In practica, electroforeza nu este absolut necesara pentru
clasificarea unei anomalii lipidice(bilantul lipidic si contextul
clinic sunt de multe ori suficiente pentru clasificarea unei
dislepidemii)
D. In practica, electroforeza este absolut necesara pentru clasificarea
unei anomalii lipidice(bilantul lipidic si contextul clinic sunt de
multe ori insuficiente pentru clasificarea unei dislepidemii)
E. Clasificarea este diferita pentru dislepidemiile primare si
secundare

237. Cele mai frecvente dislipoproteinemii intalnite sunt:
A. Dislipoproteinemie de tip I si tip III
B. Dislipoproteinemie de tip I si tip V
C. Dislipoproteinemie de tip IIA
D. Dislipoproteinemie de tip IIB
E. Dislipoproteinemie de tip IV

238. In cazul dislipoproteinemiei de tip IIA urmatoarele afirmatii
sunt corecte, cu exceptia:
A. Cresterea LDL
B. Hipercolesterolemie pura
C. Origine monogenica 20%(majoritar mutatii ale receptorului de
LDL) => hipercolesterolemie familiala si forme poligenice sau
secundare 80% => hipercolesterolemii mai putin severe si
nefamiliale
D. Dislipidemie mixta
E. Origine monogenica 80%(majoritar mutatii ale receptorului de
LDL) => hipercolesterolemie familiala si forme poligenice sau
secundare 20% => hipercolesterolemii mai putin severe si
nefamiliale

239. Urmatoarele afirmatii despre dislipoproteinemia de tip IIB
sunt false:
A. Cresterea LDL si VLDL
B. Dislipidemie mixta
C. Forme secundare frecvente associate cu sindrom metabolic si
diabetic
D. In general este diagnosticata in copilarie iar riscul de pancreatita
acuta este important
E. Hipertrigliciridemie pura cu hipoHDLemie unde cresterea
trigliceridelor depinde de grasimi

240. Spre deosebire de dislipoproteinemia de tip V, in cea de tip IV
apar urmatoarele modificari:
a) Cresterea VLDL, hipertrigliceridemie pura cu
hipoHDLemie
b) Forme secundare frecvente in special alcool, obezitate,
diabet, sindrom metabolic
c) Creserea chilomicronilor, hipertrigliceridemie pura severa
d) Contrar hipertrigliceridemiei de tipul V, cresterea
trigliceridelor depinde de grasimi
e) Dislipidemie mixta severa, unde profilul electroforezei
lipoproteinelor este foarte particular cu cresterea IDL

241. Cele mai rare dislipoproteinemii intalnite sunt:
a) Dislipoproteinemia de tip IIA
b) Dislipoproteinemia de tip V
c) Dislipoproteinemia de tip IIB
d) Dislipoproteinemia de tip IV
e) Dislipoproteinemia de tip I si III

242. Factorii de risc ce trebuie luati in considerare in alegerea
obiectivului terapeutic in functie de valorile LDL-colesterolului
sunt:
a) HDL colesterol < 0.40g/l; factor protector HDL colesterol
>0.60g/l, varsta, tabagism actual sau intrerupt de mai
putin de 3 ani
b) Hipertensiune arteriala tratata/netratata, diabet zaharat
tratat/netratat
c) Antecedente familiale de boala coronariana precoce
d) HDL colesterol > 0.40g/l; factor protector colesterol <
0.60g/l, varsta, tabagism actual sau intrerupt de mai putin
de 3 ani
e) Indice de masa corporal intre 18.5 24.3 Kg/m2,
circumferinta taliei > 80cm la femei si > 0.94cm la barbati

243. Cele 3 categorii de pacienti dislipidemici cu risc ridicat sunt:
a. Pacient in preventie secundara(coronaropatie,
arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare, accident
vascular cerebral ischemic)
b. Pacient diabetic(cu proteinurie > 300mg/24h sau
clearance-ul creatininei < 60ml/min si microalbuminuria
>30mg/24h)
c. Pacient cu un risc > 20% de aface un eveniment
coronarian in urmatorii 10 ani(calculat pornind de la o
ecuatie de risc de tip Framingham)
d. Pacientii fumatori, cu hipertensiune arteriala in varsta de:
50 de ani sau peste 50 de ani pentru barbati si femei de 60
de ani sau peste 60 de ani
e. Toti pacientii care au fost internati in spital cel putin o
data indiferent de ce boli au suferit sau sufera

244. Principiile de baza ale tratamentului dislipidemiilor cuprinde
urmatoarele:
a) Obiectivul numarul 1: LDLc< 1g/l
b) Masuri igieno-dietetice si activitate fizica
c) Tratament medicamentos cu fibrati la toti pacientii cu
dislipidemii
d) Tratament medicamentos daca obiectivul terapeutic nu
este atins prin regulile igieno-dietetice(evaluare a 3 luni)
e) Tratament medicamentos daca obiectivul terapeutic nu este
atins prin regulile igieno-dietetice(evaluare la 6 si 12 luni)

245. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate in ceea ce
priveste folosirea fibratilor in tratamentul dislipidemiilor:
a) Fibratii sunt utilizati ca tratament la toti pacientii cu
dislipidemii
b) Fibratii sunt utilizati ca tratament doar la pacientii cu
hipercolesterolemie
c) Fibratii sunt utilizati ca tratament la pacientii cu
hipertrigliceridemie severa si izolata(>4g/l)
d) Fibratii sunt utilizati ca tratament la pacientii cu
dislipidemii care au intoleranta la statine
e) Asocierea fibratilor cu alte preparate medicamentoase
utilizate in tratamentul dislipidemiilor se poate utiliza
doar cu avizul unui medic specialist

246. Pentru monitorizarea eficientei si tolerantei tratamentului
medicamentos al dislipidemiilor trebuie efectuate urmatoarele:
a. Transaminaze si bilant lipidic sistematice: 1-3 luni
de la debutul tratamentului
b. CPK numai in caz de simptomatologie
evocatoare(mialgii, crampe)
c. CPK, context favorizand toleranta scazuta(pacient
in varsta, insuficienta renala...etc.)
d. Transaminaze si bilant lipidic: din 6 in 6 luni
e. CPK la toti pacientii cu dislipidemie aflati sub
tratament medicamentos