Goethe Dunrea-de la izvoare la gurile de vrsare- I. Bazinul hidrografic al Dunrii Dunrea
este cel de al doilea mare fluviu din Europa, dup Volga, nsumnd un numr de 2857 km lungime dintre care 2588 252f59c km navigabili, ntre ulina !i "lm# $luviu se formea% la &onauesc'ingen prin unirea rurilor (riegac' !i (rege, care i%vorsc din )un*ii +durea ,eagr- ba%inul su are o suprafa* de 8.7#/// kmp# +rintre afluen*ii &unrii se numr ruri precum 0nn, &rava, 1isa !i +rutul, cursuri interna*ionale de ap la rndul lor# &atorit traseului su, &unrea poate fi denumit fluviul celor %ece ri: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina dar i a celor patru capitale: iena, Bratislava, Budapesta, Belgrad! &unrea "lungime # $%& 'm( "supra)aa ba*inului +idrogra)ic , $-. &&& 'm#( "debitul de intrare /n 0elt: 1 23& m24( "distribuia debitului pe cele trei brae: C+ilia 3$5, Sulina -65, S)! G+eorg+e #25( "0elta 0unrii este situat /n Romnia 7i Ucraina( "Supra)aa total: %-.$ 'm# din care: $#5 " 2 %%1 'm# /n Romnia i -$5 " .2# 'm# /n Ucraina! II. REGI!"!I #!RIDI$ IN%ERN&'I(N&" &" D!N)RII * *.8Apa 2 repre%int un element indispensabil e2isten*ei vie*ii pe planet, o resurs natural regenerabil, vulnerabil !i limitat, materie prim pentru activit*i productive, surs de energie 7i cale de transport, )iind un )actor determinant /n meninerea ec+ilibrului ecologic, pentru e9istena vieii 7i /n)ptuirea tuturor activitilor umane! 3 4 8Aceast resurs rar, esenial pentru via, trebuie considerat un te*aur natural care )ace parte din mo7tenirea comun a omenirii:! 5eglementrile interna*ionale privind protec*ia &unrii au aprut relativ tr%iu n raport cu situa*ia altor ape continentale# +entru o perioad ndelungat regimul 6uridic interna*ional al &unrii s7a referit e2clusiv la libertatea de naviga*ie, la utili%area economico7te'nic a apelor !i la pescuit# 1 www.lexnavigator.net 2 Mircea Duu Dreptul mediului, Tratat, Editura ECONOMC!, "O#. 2$$%, pg.2&1' % Daniela Marine(cu Tratat de Dreptul Mediului, Editura )## *EC+, 2$$%, pg.121 1rebuie apreciat c att cursul &unrii 8 , ba%inul 'idrografic ct i debitul su sunt de e2cepie# &eoarece strbate un spaiu att de vast s7a infiinat Comisia ;nternaional pentru <rotecia =luviului 0unrea 3 ! 9ceast :omisie are ca scop asigurarea utili%rii durabile !i accesul ec'itabil la resursele de ap de7a lungul ba%inului fluviului, activitatea :omisiei avnd ca punct de pornire Convenia privind protecia )luviului 0unrea, care este un important instrument pentru cooperare !i administrarea apelor transfrontiere n ba%inul &unrii ; # "n moment important n ceea ce prive!te activitatea de protec*ie a &unrii este repre%entat de semnarea 0eclaraiei privind cooperarea statelor dunrene /n materie de gospodrire 7i protecie a apelor )luviale contra polurii, la .3 decembrie .985, n cadrul :onferin*ei de la (ucure!ti# &up .99/, s7au intensificat preocuprile riveranilor n materia cooperrii n vederea protec*iei fluviului contra polurii, att la nivel bilateral ct !i multilateral, situa*ie concreti%at prin nc'eierea mai multor conven*ii !i acorduri- printre acestea, Convenia privind cooperarea pentru protecia 7i utili*area durabil a )luviului 0unrea . ocup un rol c'eie# III. $adru +uridic interna,ional actual :adrul 6uridic interna*ional al protec*iei &unrii mpotriva polurii transfrontaliere este repre%entat n pre%ent de trei categorii de norme interna*ionale< regulile !i principiile privind polurile transfrontaliere, reglementrile specifice vi%nd cursurile de ap !i lacurile interna*ionale !i, respectiv, reglementrile n domeniu reglementate de ctre statele riverane n cadrul cooperrii bilaterale !i %onale# *. -rincipiile privind polurile transfrontalie )a6oritatea acestor principii !i au originea n &reptul interna*ional cutumiar# 5egula fundamental a fost proclamat prin &eclara*ia de la tock'olm privind mediul uman =.972> !i prevede c statele trebuie s procede%e de o a!a manier nct, activit*ile e2ercitate n limitele 6urisdic*iei lor s nu cau%e%e pagube mediului altor state# 9ceast regul a fost preluat !i proclamat ulterior de te2tele adoptate n .992 la :onven*ia de la 5io de ?aneiro asupra mediului !i de%voltrii# 9lte principii !i reguli au fost enun*ate n cadrul :onven*iei de la Espoo =.99.> privind evaluarea impactului asupra mediului n conte2t transfrontalier# 5egulile privind responsabilitatea poluatorilor, ndatorirea de a informa de urgen* statele susceptibile s fie afectate de orice eveniment putnd s cau%e%e brusc efecte pre6udiciabile mediului lor, regula aplicrii egale a legisla*iei na*ionale, indiferent care ar fi locul de producere a atingerilor aduse mediului, fac parte tot din categoria principiilor privind polurile transfrontaliere# .. Regele/entrile specifice viznd cursurile de ap 0i lacurile interna,ionale &e%voltarea acestei categorii de reglementri s7a produs prin intermediul a dou conven*ii cadru< :onven*ia de la @elsinki =.992> privind protec*ia !i utili%area cursurilor de ap transfrontaliere !i a lacurilor interna*ionale !i :onven*ia asupra dreptului referitor la utili%area cursurilor de ap !i n alte scopuri dect naviga*ia =,eA Bork, .997># , Crearea cur(ului unic de ap- Marea Neagr- . Dun-re . /in . Main . Marea Nordului a determinat apariia unor premi(e noi ale cooperarii internaionale 0n ceea ce prive1te utili2area 3luviului pentru navigatie, a determinat pro4leme (uplimentare pentru poluarea tran(3rontaliera a apelor (ale (i a (porit intere(ul comunitatii internationale pentru ga(irea unor (olutii optime. 5 www.icpdr.org ; Romnia a de inut n anul 2007 preedinia Comisiei Internaionale pentru Protecia Fluviului Dunrea. Romnia este ineresat n a protea cursul de ap al !luviului" avnd n vedere lun#imea pe care acesta traversea$ teritoriul rii dar i !aptul c %ra ele de vrsare ale Dunrii n &area 'ea#r !ormea$ unul dintre cele mai rare i !rumoase (a%itate umede" anume Delta Dunrii. & 6emnat- la 6o3ia. la 27 iunie 177, :onven*ia de la >elsin'i repre%int reglementarea cadru interna*ional n materie- conform prevederilor sale s7a e2plicat !i reglementat no*iunea de ape transfrontaliere !i impact transfrontalier# Efectul pre6udiciabil al impactului transfrontalier poate Clua numeroase forme< atentate la sntatea omului, florei, faunei, solului, aerului, peisa6ului !i monumentelor istorice, ale altor construc*ii ori interac*iunea dintre ace!ti factori poate nsemna de asemenea, o atingere adus patrimoniului cultural !i condi*iilor socio7economice re%ultate din modificarea acestor factori4# :onform obiectivului principal al conven*iei, statele participante trebuie s ia Ctoate msurile adecvate pentru a preveni, controla !i reduce orice impact transfrontalier4- pr*ile trebuie s se g'ide%e n special dup principiul precau*iei, principiul poluatorul plte!te !i principiul respectrii drepturilor genera*iilor viitoare- pr*ile riverane trebuie s coopere%e s ia msurile necesare !i s utili%e%e instrumentele de promovare ale obiectivului principal al conven*iei# :onven*ia de la @elsinki a creat astfel un cadru 6uridic general stimulator pentru elaborarea de acorduri ntre riveranii unor cursuri de ap interna*ionale n domeniul prevenirii !i diminurii polurii transfrontaliere# :onven*ia de la ,eA Bork !i7a propus< Cs permit s se utili%e%e, s se pun n valoare, s se consacre, s se gestione%e !i s se prote6e%e cursurile interna*ionale de ap precum !i s promove%e utili%area optim !i durabil n beneficiul genera*iilor actuale !i viitoare4# +rincipiile generale ale acestor conven*ii sunt< utili%area !i participarea ec'itabil !i re%onabil, obliga*ia de a nu cau%a pagube semnificative, acordarea unei aten*ii speciale satisfacerii unor nevoi esen*iale n cadrul re%olvrii conflictelor etc# 1. $onven,ia pentru protec,ia Dunrii :onven*iile interna*ionale particulare referitoare la anumite cursuri de ap sau lacuri interna*ionale preiau !i particulari%ea% principiile !i regulile generale la conte2tul geografico7 politico7strategico7ecologice# :onven*ia de la ofia =.998> privind protec*ia !i conservarea durabil a fluviului &unrea s7a nc'eiat ntre cele %ece state dunrene !i :omunitatea European- are un caracter integrator la nivel subregional# :a !i n ca%ul celorlalte conven*ii interna*ionale n domeniu, !i aici se ntlnesc att norme cuprin%nd msuri concrete de cooperare pentru prevenirea !i combaterea polurii transfrontaliere ct !i norme de ordin institu*ional# unt stabilite obiectivele fundamentale ale cooperrii statelor dunrene n materie, principiile de ba% ale msurilor privind protec*ia fluviului etc# +revederile de con*inut ale conven*iei vi%ea% att protec*ia fluviului mpotriva polurii =prin prevenire, control !i reducere a impactului transfrontalier>, ct !i gospodrirea durabil n vederea unei de%voltri stabile !i ecologice adecvate# 2. <e regle/entri privind protec,ia Dunrii /potriva poluri Dntre statele riverane s7au nc'eiat o serie de documente bilaterale avnd drept scop prevenirea !i combaterea polurii apelor fluviului# 9stfel de documente sunt< =.99.> :onven*ia dintre 5omnia !i 5epublica )oldova- =.99.> :onven*ia dintre 5omnia !i (ulgaria- =.993> 9cordul dintre Eermania !i 5omnia- =.993> :onven*ia dintre 5omnia !i lovacia- =.998> :onven*ia dintre 5omnia !i 0ugoslavia privind e2ploatarea !i ntre*inerea sistemelor 'idroenergetice !i de naviga*ie F +or*ile de $ier 0 G !i F +or*ile de $ier 00 G# 0nciden*a prevederilor din dreptul comunitar al mediului este ntr7o continu cre!tere# tatele membre ale :omunit*ii Europene au asimilat de6a n dreptul intern normele comunitare n materie iar statele aspirante sunt n plin proces de armoni%are !i asimilare raportat la acestea- reglementrile 6uridice comunitare =repre%entate prin cca 2/ de directive referitoare la ap> constituie un reper important n mod deosebit pentru fi2area obiectivelor de calitate a apei !i a reglementrii deversrilor de ap# "n numr foarte mare de conven*ii, protocoale mondiale 6 , protocoale regionale 7i *onale -& au inciden* n ceea ce prive!te protec*ia &unrii# III. 3iua Dunrii Dn fiecare an, pe 29 iunie, la propunerea *rilor dunrene !i sub auspiciile :omisiei 0nterna*ionale pentru +rotec*ia $luviului &unrea =0:+&5 cu sediul la Viena>, serbm Hiua 0nternaional a &unrii 8 # 9ceast %i marc'ea% semnarea :onven*iei privind cooperarea pentru protec*ia !i utili%area durabil a fluviului &unrea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie .998, la ofia =(ulgaria># )anifestrile dedicate Hilei &unrii se desf!oar n toate statele dunrene, pentru a marca dorin*a comun a acestora de a7!i uni for*ele n spri6inul prote6rii acestui fluviu unic n Europa# Dn 5omnia, Hiua &unrii a fost marcat, de fiecare dat, de numeroase evenimente care au fost organi%ate sub sloganul I=ii activ pentru 0unreI, care repre%int o adaptare a sloganului transmis de 0:+&5, care pune n vrea s pun n eviden importan*a prote6rii rurilor din importantul ba%in dunrean# 9ctivit*ile organi%ate cu prile6ul srbtoririi Hilei &unrii acord o importan* special con!tienti%rii !i participrii popula*iei la eforturile de conservare a fluviului &unrea# copul acestor manifestri este acela de a implica cet*enii *rilor dunrene n multiple activit*i independente sau comune, desf!urate pe plan local, na*ional !i regional# 9utorit*ile guvernamentale centrale !i locale, municipalit*ile, organi%a*iile neguvernamentale, asocia*iile, !colile !i grdini*ele, comunit*ile !tiin*ifice !i institu*iile religioase sunt ncura6ate s se implice n organi%area !i desf!urarea acestor activit*i, oca%ie deosebit pentru promovarea imaginii 5omniei n lume, a eforturilor pe care *ara noastr le ntreprinde n vederea conservrii fluviului &unrea, precum !i a activit*ilor de informare !i con!tienti%are# I4. Despre 5cartea Dunrii al6astre7 Comisia ;nternaional pentru <rotecia =luviului 0unrea =0:+&5> a lansat n *rile dunrene proiectul educativ n domeniul protec*iei apelor I0anube Bo94 =Icartea 0unrii albastreI, n versiune romneasc># 9cest proiect este conceput ca un instrument =kit> pentru u%ul profesorilor !i elevilor, n procesul de educa*ie a copiilor de !coal general# ICartea 0unrii albastre4 are un rol deosebit pentru informarea !i educarea copiilor privind apartenen*a la valorile i tradi*iile spa*iului dunrean, precum !i con!tienti%area acestora n ceea ce prive!te necesitatea prote6rii !i conservrii ecosistemului acvatic al acestui ba%in 'idrografic# Proiectul - Cartea Dunrii albastre Jiga 9mericana a +rofesionistilor in :omunicare a premiat proiectul spri6init la nivel international de Erupul :oca7:ola K Lcartea &unarii albastreL =L1'e &anube bo2L># 9cesta a avut cel mai bun material de comunicare din toate cele .#25; de proiecte inscrise in competitie# LCaietul elevuluiL a primit argint pentru grafica, creativitate, relevanta si claritatea mesa6ului# LCaietul elevuluiL face parte dintr7un set de materiale educative, folosit in 22 de scoli 8 AAA#danubedaM#org din localitati dunarene din 5omnia# El pre%inta informatii despre &unare, poluare si protectia mediului# 1otodata, contine 6ocuri si activitati prin intermediul carora elevii pot intelege mai usor subiectele studiate# 9laturi de caiet, setul educational cuprinde un manual al profesorului, un :&75N) interactiv, o 'arta a ba%inului dunarean si un pac'et de carti de 6oc cu plante si animale dunarene# 9ceste materiale sunt traduse si adaptate dupa o versiune internationala, folosita in celelalte 8 tari in care este implementat proiectul =9ustria, Eermania, "ngaria si erbia># :ele 8 tari nu au insa si un LCaiet al elevuluiL, acesta fiind o ?inventie romaneascaL, un supliment auto'ton pentru setul educativ# &espre L0anube bo9L si Lcartea &unarii albastre L<roiectul ?0anube bo9L a aparut ca urmare a unui parteneriat inc'eiat intre :omisia 0nternationala pentru +rotectia $luviului &unarea si Erupul :oca7:ola# +arteneriatul isi propunea< sa atraga atentia publicului asupra elementelor unice de flora si fauna ale fluviului &unarea- sa arate valoarea economica si culturala a &unarii- sa pre%inte problemele de protectia mediului de pe cursul &unarii# +e ba%a acestor obiective a fost initiat, in 2//;, proiectul L0anube bo9L# 9cesta urmareste sa educe elevii din localitatile riverane fluviului in spiritul protectiei mediului# 0n pre%ent, proiectul este implementat in 5 tari< 9ustria, Eermania, "ngaria, erbia si 5omania# 0n tara noastra, proiectul se desfasoara sub numele LCartea 0unarii albastreL# El a fost lansat pe 29 iulie 2//8, de %iua &unarii si este implementat in 22 de scoli din localitati dunarene# &e el beneficia%a 5// de elevi din clasele 07V000# LCartea 0unarii albastreL este spri6init de :oca7:ola @(: 5omania si este implementat cu a6utorul )inisterului Educatiei, :ercetarii si 1ineretului# +arteneri ai proiectului sunt 9sociatia )ai )ult Verde, 9sociatia alvati &unarea si &elta si )inisterului )ediului si &e%voltarii &urabile# 4. !nivers deltaic i protecia naturii n Delta Dunrii &unrea crea%, la vrsarea n )area ,eagr un spa iu deltaic cu trei superbe brae# "n prim bra este Chilia# 9cesta are o lungime de .2/ km i este cel mai viguros deoarece preia 58O din debitul &unrii# 9vnd multe ramifica*ii !i ostroave nregistrea% cea mai mare adncime739m# (ra*ul :'ilia este folosit pentru naviga*ie, cele mai importante porturi fiind 0smail !i Vlcov# Sulina, al doilea bra este folosit n special pentru naviga*ie deoarece au fost fcute ample lucrari de adncire !i corectre unor meandre# Dn urma acestor lucrri care au avut loc ntre .8;2 !i .9/2, lungimea bra*ului a sc%ut de la 93 de km la ;8 km, iar volumul de ap scurs s7a dublat =.8O n pre%ent>, adncimea minim fiind de 7 m, iar cea ma2im de .8 m# 9l treilea bra, Sfntul Gheorghe, este cel mai vec'i i transport 28O din volum de ap !i aluviuni# :ea mai mare adncime pe acest bra* este de 2; m# Pi acest bra a suferit transformri prin tierea unui numr de !ase meandre, lungimea sa scurtndu7 se la 7/ km# Este de apreciat c &elta &unrii a devenit re%erva*ie a biosferei deoarece n compara*ie cu alte delte ale Europei !i c'iar ale 1errei, a pstrat o biodiversitate ridicat, adic o multitudine de specii dintr7o mare diversitate de unit*i sistematice# Dn aceiai manier, &elta &unrii impresionea% prin faptul c deine o densitatea ridicat pentru multe dintre specii care sunt rare iQsau lipsesc din alte %one ale continentului# 9vnd n vedere importana acestui spaiu unic prin po%ionarea sa, statul romn, ncepnd cu anul .99., a demarat un amplu program de inventariere a florei !i faunei din teritoriul 5e%ervaiei (iosfera &elta &unrii# copul acestei ample ac*iuni este cunoa!terea unei importante componente a patrimoniului natural ntr7o re%erva*ie a biosferei !i eviden*ierea speciilor care au nevoie de msuri de protec*ie !iQsau conservare# :a urmare, acest imens pu%%le, repre%entat de &unre i de delta sa, este un 'abitat care g%duie!te o mare varietate de comunit*i de plante !i animale al cror numr a fost apreciat la 3/ tipuri de ecosisteme i 78/5 specii anumale i vegetale# 9vnd n vedere caracterul de unicat al &eltei &unrii s7au accentuat preocuparile privind prote6area mediului ncon6urator, utili%area raional a resurselor dar i pstrarea ec'ilibrului su ecologic# Dn privina deltei, cercetrile te'nico7stiinifice au pus n eviden dou relaii fundamentale din punct de vedere ecologic# 9ceste relaii afectea% o suprafa ce depete cu mult limitele geografice proprii, anume < a.- po%iia c'eie pentru ecologia faunei piscicole din Junca &unrii i %ona litoral a )rii ,egre- 6.- po%iia c'eie n viaa avifaunei migratoare din Europa, delta situndu7se la ncruciarea principalelor trasee de migrare a psrilor# 444. $e este specific Deltei Dunrii8
Dn cadrul continentului european, &elta &unrii i7a pstrat biotopul natural# 9ceast %on are o nsemntate special att sub aspect ornitologic dar i al )actorilor mor)ologici i climatici care au calificat7o ca fiind o re%ervaie deosebit de important# :a urmare, aceste caracteristici au fcut ca delta s fie considerat rar i original n comparaie alte importante %one turistice din ar dar i din lume, ntraga activitate de cercetare i e2ploatare economic a acestei %one urmnd s se fac cu respectarea ec'ilibrului su ecologic# Dn acest sens, s7a fcut delimitarea n cadrul teritoriului deltei a trei mari re%ervaii naturale, care se ntind pe o %ecime din suprafata deltei, cuprin%nd )ormaiuni geologice i geogra)ice, asociaii vegetale caracteristice, dar i re)ugii i locuri de ciubrit pentru pasarile migratoare# 5e%ervaiile naturale, n suprafata de 8.5// 'a, au fost delimitate n cele trei biotopuri diferite ale deltei i au fost introduse n cadrul programului internaional de studii Omul i biosfera de pe lnga !NE9$(, n sensul recunoaterii importanei tiinifice a re%ervaiilor naturale romnesti, dar i a bogiei i varietii elementelor de )lor i )aun # 444. Regi/ul +uridic intern i internaional al Deltei Dunrii +olitica de mediu a "niunii Europene, asa cum a fost stabilit prin 1ratatul :E, are ca scop asigurarea sustenabilitii activitii de protecie a mediului, prin includerea acesteia n politicile sectoriale ale "niunii Europene# &in punctul de vedere al dreptului interna*ional, &elta &unrii are un triplu regim de protec*ie !i conservare, stabilit prin conven*ii !i aran6amente# 28 :onven*ia privind cursurile de ap transfrontiere =art# 2#5#c>- +rotocolul privind apa !i sntatea =art# 5#d># 25 :onven*ia privind &unrea =art# 2#5># 2; +rotocolul privind apa !i sntatea =art# 56># 27 :onven*ia privind &unrea =art# 7#2 !i ane2a nr 0, partea a 27a>- :onven*ia privind protec*ia 5inului =art# 8#'># 28 :onven*ia privind &unrea =art# 2#8>- :onven*ia N," =art# 8># .5 interna*ionale aferente, respectiv< statutul de re%erva*ie a biosferei, de obiectiv al patrimoniului natural mondial !i calitatea de %on umed de importan* interna*ional# $iecare dintre aceste statute !i toate mpreun stabilesc pentru statele implicate, pe lng obliga*ii directe !i concrete de prote6are, conservare !i utili%are durabil a acestei %one !i a resurselor sale, !i unele n raport cu statele care au interese n aceast privin*, mai ales ca arie natural parta6at, precum< obliga*ia de a nu afecta %ona aferent suveranit*ii altui stat, de consultare, informare !i cooperare# Dn decembrie .993, +arlamentul 5omniei a adoptat "egea nr. :., modificat !i completat prin "egea 2;2<.==*, privind nfiin*area 5e%erva*iei (iosferei &elta &unrii# 9ceast lege stabileste atribu*iile principale de func*ionare ale 9dministra*iei 5e%erva*iei (iosferei &elta &unrii =95(&&>, institu*ie public aflat n subordinea autorit*ii centrale pentru protec*ia mediului# Dn anul .998, prin >otrrea de Guvern nr. .2:? a fost adoptat tatutul 5e%erva*iei (iosferei &elta &unrii, au fost delimitate %onele strict prote6ate si stabilit componen*a :onsiliului Ptiintific al 5(&&, 'otrre modificat !i completat prin >otrrea de Guvern 1@A< .==. !i >otBrrea de Guvern *;*;< .==@ Dn acela!i timp, n .999 la :omitetul )9(",E:N, a fost nscris re%erva*ia biosferei transfrontier C&elta &unrii4, recunoscndu7se astfel caracterul acesteia de resurs natural de importan* interna*ional, parta6at teritorial ntre 5omnia !i "craina# Nrdinul nr# 2/9Q.2#/9#2/.2 al ministrului agriculturii !i de%voltrii rurale pentru nominali%area punctelor de debarcare !i a centrelor de prim vn%are de pe teritoriul 5e%erva*iei (iosferei L&elta &unriiL pe anul 2/.2# Nrdinul nr# 578Q8#/8#2/.3 al ministrului mediului !i sc'imbrilor climatice pentru modificarea alin# =5> al art# 5 din Nrdinul nr# 8// din .9 martie 2/.3 al ministrului mediului !i sc'imbrilor climatice privind stabilirea perioadelor !i %onelor de pro'ibi*ie a pescuitului, precum !i a %onelor de protec*ie a resurselor acvatice vii n anul 2/.3# Nrdinul 8//Q.9#/3#2/.3 al ministrului mediului !i sc'imbrilor climatice privind stabilirea perioadelor !i %onelor de pro'ibi*ie a pescuitului, precum !i a %onelor de protec*ie a resurselor acvatice vii n anul 2/.3# VVVVV $onvenia privind cooperarea pentru protecia i utilizarea dura6il a fluviului Dunrea C
A. Scopul i obiecti!ele Con!entiei +rincipalul scop al :onven*iei este asigurarea protec*iei apei ./ !i resurselor ecologice, dar !i utili%area lor durabil n ba%inul 'idrografic al &unrii# e aprecia% c acest scop se va reali%a printr7o gospodrire durabil !i ec'itabil a apelor, prin conservarea, mbunt*irea !i utili%area ra*ional a apelor de suprafa* !i a celor subterane din ba%inul 'idrografic# Este necesar ca pr*ile contractante s depun toate eforturile pentru controlul pericolelor provocate de accidente cu substan*e periculoase pentru ap, inunda*ii !i ng'e* pe fluviul &unrea, trebuind s contribuie la reducerea ncrcrilor poluante ale )rii ,egre din surse situate n ba%inul 'idrografic# Dn aceiai msur, pr*ile contractante, trebuie s stabileasc care sunt priorit*ile adecvate urmnd s ntreasc, s armoni%e%e !i s coordone%e msurile adoptate !i cele planificate a fi luate la nivel na*ional !i interna*ional n ntreg ba%inul &unrii, avnd ca obiectiv de%voltarea durabil !i protec*ia mediului fluviului &unrea# +e de alt parte, pre%entul obiectiv face referire la efortul de asigurare a unei utili%ri durabile a resurselor de ap, pentru alimentare cu ap potabil, industrial !i pentru iriga*ii, dar !i pentru conservarea !i reconstruc*ia ecosistemelor i meninerea cerin*elor din domeniul snt*ii publice# 7 Locul i data adoptrii: adoptat de )) dintre statele situate n *a$inul Dunrii +,ustria" *ul#aria" Croaia" Repu%lica Ce(" -ermania" .n#aria" Repu%lica &oldova" Romnia" Repu%lica /lovac" /lovenia i .craina0" precum i Comisia 1uropean" la /o!ia" 22 iunie )223. .lterior" Convenia a !ost semnat de *osnia i 4er$e#ovina" precum i de /er%ia" ratificat de Romnia prin 5e#ea nr. )36)2278 999.icpdr.or#6icpdr:pa#es 1$ ;%iectivele i criteriile calitii apei sunt reali$ate" de re#ul" n mod individual" i sunt adaptate" n special" la condiiile predominante din ecosistem ale resurselor de ap i ale utili$rii lor. ,st!el" n cadrul acestei convenii" prilor contractante le sunt adresate doar directive de ordin #eneral. +5E9)("J +r*ile contractante, pornind de la dorin*a ferm de a intensifica colaborarea lor privind gospodrirea apelor n domeniul protec*iei !i utili%rii apei, preocupate de apari*ia !i e2isten*a unor amenin*ri, genernd efecte nefavorabile, pe termen scurt sau lung, de sc'imbrile intervenite n starea cursurilor de ap din ba%inul &unrii, ce influen*ea% mediul ncon6urtor, economiile !i bunstarea statelor dunrene, accentund nevoia urgent de ntrire a msurilor na*ionale !i interna*ionale de prevenire, control !i reducere semnificativ a impactului transfrontier cau%at de substan*ele periculoase !i de nutrien*ii evacua*i n mediul acvatic din ba%inul &unrii, acordnd, totodat, o aten*ie deosebit )rii ,egre, apreciind msurile de6a adoptate prin ini*iativele na*ionale ale *rilor dunrene, cele convenite la nivel bilateral !i multilateral al cooperrii lor, precum !i eforturile de6a ntreprinse n procesul :##:#E# de ctre :omisia Economic a ,a*iunilor "nite pentru Europa !i de :omunitatea European, avnd ca obiectiv promovarea colaborrii la nivel bilateral !i multilateral pentru prevenirea !i controlul polurii transfrontiere, gospodrirea durabil a apelor, utili%area ra*ional !i conservarea resurselor de ap, referindu7se n mod special la :onven*ia privind protec*ia !i utili%area cursurilor de ap transfrontiere !i lacurilor interna*ionale din .7 martie .992, precum !i la colaborarea bilateral !i multilateral, e2istent ntre statele dunrene, care va fi continuat !i luat n considerare n cooperarea tuturor statelor dunrene, referindu7se, totodat, la :onven*ia privind protec*ia )rii ,egre mpotriva polurii din 2. aprilie .992, strduindu7se s reali%e%e o mbunt*ire de durat !i o protec*ie a fluviului &unrea !i a apelor din ba%inul su 'idrografic, n special n conte2t transfrontier !i pentru o gospodrire durabil a apei, lund n considerare interesele statelor dunrene n domeniul utili%rii apei !i, n acela!i timp, contribuind la protec*ia mediului marin al )rii ,egre, au convenit< &rt. .D (6iective 0i principii ale cooperrii E*F+r*ile contractante vor depune eforturi pentru reali%area scopurilor unei gospodriri durabile !i ec'itabile a apelor, inclusiv pentru conservarea, mbunt*irea !i utili%area ra*ional a apelor de suprafa* !i a celor subterane din ba%inul 'idrografic, n msura n care acestea sunt posibile# &e asemenea, pr*ile contractante vor depune toate eforturile pentru controlul pericolelor provocate de accidente cu substan*e periculoase pentru ap, inunda*ii !i ng'e* pe fluviul &unrea# Dn plus, ele vor ncerca s contribuie la reducerea ncrcrilor poluante ale )rii ,egre din surse situate n ba%inul 'idrografic# -&R%E& IID $ooperarea /ultilateral &rt. ;D -revenirea? controlul 0i reducerea i/pactului transfrontier E*F+r*ile contractante vor de%volta, adopta !i aplica msuri legislative, administrative !i te'nice adecvate, vor asigura premisele interne !i ba%ele necesare pentru protec*ia eficient a calit*ii apei !i utili%area durabil a apei, reali%nd astfel prevenirea, controlul !i reducerea impactului transfrontier# E.FDn acest scop, pr*ile contractante vor lua, separat sau n comun, msurile indicate mai 6os< aFnregistrea% condi*ia resurselor naturale de ap din ba%inul 'idrografic al fluviului &unrea, aplicnd parametrii cantitativi !i calitativi stabili*i de comun acord, inclusiv metodologiile adecvate- 6Fadopt norme legale prin care se vor stabili cerin*ele de ndeplinit, inclusiv limitele de timp care trebuie respectate la evacurile de ape u%ate- cFadopt norme legale pentru manipularea substan*elor periculoase pentru ap- dFadopt norme legale pentru reducerea introducerii de nutrien*i sau substan*e periculoase din surse difu%e, n special din aplicarea nutrien*ilor, a substan*elor de protec*ie a plantelor !i pesticidelor n agricultur- eFn scopul armoni%rii acestor reglementri la un nalt nivel de protec*ie, precum !i pentru implementarea armoni%at a msurilor corespun%toare, pr*ile contractante vor lua n considerare re%ultatele !i propunerile :omisiei interna*ionale- fFpr*ile contractante vor coopera !i vor lua msuri adecvate pentru evitarea efectelor transfrontiere nefavorabile produse de de!euri !i substan*e periculoase, n special de cele provenind din transport# &rt. @D suri speciale pentru protec,ia resurselor de ap +r*ile contractante vor lua msuri adecvate pentru prevenirea sau reducerea impacturilor transfrontiere, pentru o utili%are durabil a resurselor de ap, precum !i pentru conservarea resurselor ecologice, n special prin< aFidentificarea resurselor de ap subteran, care vor trebui s fie prote6ate pe termen lung, precum !i a %onelor de protec*ie pentru asigurarea alimentrii cu ap potabil, e2istente !i viitoare- 6Fprevenirea polurii resurselor de ap subteran, n special a celor re%ervate pentru alimentarea cu ap potabil pe termen lung, n particular cea cau%at de nitra*i, substan*e pentru protec*ia plantelor !i pesticide, precum !i de alte substan*e periculoase- cFminimali%area riscurilor polurilor accidentale prin msuri de prevenire !i control- dFluarea n considerare a posibilelor influen*e asupra calit*ii apei re%ultate din activit*ile planificate !i msurile aplicate, n conformitate cu art# 3 paragraful =2>- eFevaluarea importan*ei diferitelor elemente ale biotopului pentru ecologia riveran !i propunerea de msuri pentru mbunt*irea condi*iilor ecologice litorale !i acvatice# &rt. *;D $ercetare 0i dezvoltare E*F+entru a promova *elurile pre%entei conven*ii, pr*ile contractante vor elabora programe de cercetare !tiin*ific sau te'nic complementare sau comune !i, n conformitate cu o procedur care va trebui s fie reglementat de ctre :omisia interna*ional, vor transmite comisiei< &rt. *AD &sisten,a /utual E*FDn interesul ntririi cooperrii !i pentru facilitarea ndeplinirii obliga*iilor acestei conven*ii, n special n ca%ul apari*iei unor situa*ii critice ale condi*iilor riverane, pr*ile contractante vor asigura asisten*a mutual la cererea celorlalte pr*i contractante# &rt. *CD -revederi cu caracter tranzitoriu privind Declara,ia de la Bucure0ti 9ctivit*ile care se reali%ea% de pr*ile contractante n cadrul &eclara*iei privind cooperarea statelor dunrene n domeniul gospodririi apei &unrii, n special pentru protec*ia &unrii mpotriva polurii, semnat la .3 decembrie .985 =&eclara*ia de la (ucure!ti>, prin intermediul grupurilor de lucru pentru calitatea apei, inunda*ii, progno%a acestora !i balan*a apelor, sunt transferate n cadrul acestei conven*ii# RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR 444.
Glora si fauna Deltei Dunrii "nul din motivele pentru care &elta &unrii a devenit re*ervaie a bios)erei este acela c, n compara*ie cu alte delte ale Europei !i c'iar ale 1errei, a pstrat o biodiversitate mai ridicat, prin aceasta ntelegndu7se un numr mare de specii dintr"o mare diversitate de uniti sistematice# )ai mult dect att, &elta &unrii frapea% prin densitatea ridicat la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte %one ale continentului# :'iar i aa, din cau%a efectelor activit*ilor antropice din ultimile decenii !i efectivele acestor specii ca !i 'abitatele lor au fost grav afectate# Dncepnd cu anul .99. s7a demarat inventarierea )lorei 7i )aunei din teritoriul RB00 -- ! 9ceast ac iune are dou obiective ma6ore< a#7cunoa!terea unei importante componente a patrimoniului natural ntr7o re%erva*ie a biosferei !i b#7eviden*ierea speciilor ce necesit msuri de protec*ie !iQsau conservare# )o%aicul de 'abitate de%voltate n 5(&& este cel mai variat din 5omnia !i g%duie!te o mare diversitate de comunit*i de plante !i animale al cror numr a fost apreciat la< 7 3/ tipuri de ecosisteme, 7 78/5 specii, din care< bacteria 2/9, c'romista 2./, fungi .85 , plantae 2383, proto%ore 829, animalia 8/29, amp'ibia ./, reptilia.2, aves 38., mammalia 58# 9ceste specii, fie ele anim ale sau vegetale repre%int o banc natural de gene cu valoare inestimabil pentru patrimoniul natural mondial! 11 Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii ocup o supra!a de apro<imativ =.000 de >m2 i cuprinde Delta Dunarii" Comple<ul la#unar Ra$elm ? /inoe" Dunrea maritim pn la Cotul Pisicii" /ectorul Isaccea ? @ulcea cu $ona inunda%il" litoralul &rii 'e#re de la *ra ul C(ilia la Capul &idia" apele maritime interioare i marea teritorial . $(N$"!3II I. (a%inul dunrean cuprinde un mare numr de *ri riverane !i o popula*ie total de circa 25/ milioane de locuitori, fapt care generea% presiune asupra mediului fluvial# tatele riverane au, n general, o economie insuficient de%voltat !i nu acord aten*ia cuvenit problemelor protec*iei mediului- din punctul de vedere al industriei, agriculturii !i te'nologiei, cel mai de%voltat este ba%inul superior, urmat de ba%inul mi6lociu !i de ba%inul inferior# :ooperarea statelor dunrene este influen*at de raportarea la procesul de integrare european, n conte2tul n care *rile riverane sunt membre ale "niunii Europene =Eermania, 9ustria, 5epublica :e', "ngaria, 5omnia, (ulgaria># II. :onservarea conditiilor naturale si a monumentelor culturale si istorice se nscrie ntre preocuparile de ba%a ale statului nostru< I@ste necesar sa luam masuri riguroase pentru combatarea no9elor industriale, pre/nt/mpinarea poluarii apei si aerului, protectia padurilor, lacurilor, rurilor, muntilor, a lacurilor considerate monumente ale naturii#4 +ornindu7se de la caracterul de unicat al &eltei &unarii s7au accentuat preocuparile privind prote6area mediului ncon6urator, utili%area rationala a resurselor si pastrarea ec'ilibrului sau ecologic# Dn privinta deltei, cercetarile te'nico7stiintifice au pus n evidenta doua relatii fundamentale din punct de vedere ecologic, relatii care afectea%a un areal ce depasestecu mult limitele geografice proprii, si anume< 7 po%itia c'eie pentru ecologia faunei piscicole din Junca &unarii si %ona litorala a )arii ,egre- 7 po%itia c'eie n viata avifaunei migratoare din Europa, delta aflndu7se la ncrucisarea principalelor trasee de migrare a pasarilor# Dn cadrul continentului European, &elta &unarii si pastrea%a, n mare masura, biotopul natural avnd astfel o nsemnatate e2ceptionala sub raport ornitologic si al factorilor morfologici si climatici care au facut din ea o nsemnata re%ervatie, cu multe specii de animale si vegetale rare# 9ceste caracteristici au facut ca delta sa fie considerata absolutul originala n comparatie cu toate %onele turistice de prim rang ale tarii noastre# &ar e2istenta deltei ca mediu natural inedit, respective ca %ona turistica de mare atractie, este n dependenta de mentinerea n cadrul sau a unui ec'ilibru natural ntre toti factorii care7l compun, ec'ilibru ce se va mentine numai ntr7o prote6are 6udicioasa a tuturor acestor factori# 0nterventia e2cesiva asupra unuia sau altuia dintre ei poate duce n mod inevitabil la sc'imbari structurale importante, ireversibile, cu urmari directe pentru flora si fauna si ndeosebi pentru pasarile migratoare aflate n sistemul cailor de pasa6, n care acest tinut este integrat de mii de ani# Dn final, toate aceste modificari ar putea periclita ec'ilibrul ecologic si implicit potentialul turistic al &eltei &unarii# VVV &elta &unarii constituie< 7 resursa de stuf =trestie > pentru combinatele de celulo%a si 'artie- 7 %ona pentru vanat si pescuit- 7 loc de recreere pentru turisti- 7 %ona de interes stiintific# III. Dn anul 2///, datorit strii favorabile de conservare n care se afl sistemele ecologice !i speciile din &elta &unrii, :onsiliul Europei a acordat &iploma European acestei re%erva*ii, diplom rennoit n anul 2//5# 9dpostind o mare varietate de specii de plante !i animale, precum !i asocia*ii !i comunit*i deosebit de interesante !i valoroase, &elta &unrii a rmas una din cele mai bine conservate delte la nivel european, fiind declarat sit ,atura 2/// att ca 9rie pecial de :onservare ct !i ca 9rie de +rotec*ie pecial 9vifaunistic# &obndirea de7a lungul timpului de distinc*ii !i premii, recunoa!teri !i desemnri interna*ionale a impus responsabilit*i n protec*ia 'abitatului natural !i a diversit*ii biologice din &elta &unrii, luarea de msuri pentru refacerea ecosistemlor deltei modificate de interven*ia ira*ional a omului# &in pcate, nainte de anul .99/, att n &elta &unrii ct !i n ntreaga *ar, nu a e2istat un managmenet real al %onelor prote6ate datorit legisla*iei deficitare !i a lipsei unor institu*ii adecvate# I4. Nbiectivele pe care ni le7am fi2at odat cu nfiin*area 9dministra*iei 5e%erva*iei (iosferei &elta &unrii, se ba%ea% pe principiul unei de%voltri durabile al crei scop principal este renaturarea deltei, prin nlturarea efectelor de%astruoase ale trecutului# Dn paralel s7au fcut eforturi pentru conservarea ecosistemului deltaic cu ntregul lui poten*ial faunistic !i floristic, spre a putea oferi iubitorilor de natur nu doar un turism ecologic, ci !i posibilitatea de a se bucura 7 acum !i n viitor 7 de binefacerile naturii# 4. $ragilitatea !i dinamica activ a sistemului deltaic a strnit de mult vreme interesul oamenilor de !tiin*# pe de alt parte, toate ac*iunile pe care 95(&& trebuie s le derule%e pentru o administrare ra*ional, ecologic, care s asigure att conservarea biodiversit*ii ct !i de%voltarea durabil, necesit un fundament !tiin*ific# c'iar dac lucrri de cercetare s7au mai derulat !i n perioadele anterioare, primul program complet de cercetare !tiin*ific dedicat e2clusiv cunoa!terii strii actuale a ecosistemelor deltaice a fost nceput dup .99/ !i continu !i n pre%ent# +rincipalele proiecte au fost a2ate pe inventarierea biodiversit*ii e2istente, utili%area durabil a resurselor naturale, impactul activit*ilor economice asupra ecosistemelor naturale, refacerea =reconstruc*ia> ecologic, con!tienti%area public !i educa*ia ecologic, 'idrologia !i 'idromorfologia, etc# &elta &unrii este locul ales de natur !i de oameni, unde to*i factorii implica*i ncearc s n*eleag !i s nve*e cum s foloseasc resursele naturate !i n acela!i timp s le pstre%e pentru viitor# 1oate eforturile 95(&& se concentrea% pe implementarea unor msuri de conservare !i protec*ie care s fac din &elta &unrii un paradis al plantelor, psrilor, pe!tilor !i binen*eles al oamenilor# 4I. Honele umede din 5omania HN,EJE ")E&E au fost definite ca fiind ntinderile de balti, mlastini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv ntinderi de apa marina a caror adncime la reflu2 nu depaseste sase metri# Ele sunt %one n care saturatia cu apa este factorul determinant al naturii solului, precum si al tipurilor de comunitati vegetale si animale care traiesc n sol ai la suprafata solului# Jimitele unei %one umede sunt date n perioada de primavara dupa topirea g'etii# Honele umede sunt un compromis ntre mediul acvatic si cel al uscatului pe ntreaga perioada a anului K limitele lor se modifica, n perioada verii pre%entnd caracteristici terestre, iar n perioadele cu precipitatii abundente apele cstiga teren n fata uscatului# HN,E ")E&E &0, 5N)9,09 +ana in pre%ent, in tara noastra au fost desemnate doar doua situri 5amsar< 5e%ervatia (iosferei S&elta &unariiS =n .99.> si (alta )ica a (railei =n 2//.># 0)+N519,19 HN,EJN5 ")E&E < 7 unt veritabile filtre naturale, functionnd ca o adevarata statie de depoluare a apei- 7 :onstituie resurse importante de apa si au un rol important n circuitul apei n natura- 7 Nfera 'abitat pentru un mare numar de specii, n special de pasari si pesti, inclusiv specii rare- 7 +ot constitui resurse valoroase de biomasa vegetala, peRte, c'erestea, etc- 7 +ot mbunatati aspectul peisagistic al %onei si pot constitui %one pentru recreere- 7 +ot oferi oportunitati pentru activitati stiintifice, pescuit, vnatoare, etc# 4II. 2 februarie 7 Hiua )ondial a Honelor "mede :onven*ia asupra %onelor umede de importan* interna*ional, n special ca 'abitat al psrilor acvatice, semnat la 5amsar, n 0ran, n .97., a stabilit data de 2 februarie ca Hi )ondial a Honelor "mede, documentul fiind ratificat de 5omnia prin Jegea 5Q.99.# &ocumentul se inscrie printre primele mari conventii referitoare la conservarea patrimoniului natural# Honele umede au fost definite ca fiind intinderile de balti, mlastini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv intinderi de apa marina a caror adancime la reflu2 nu depaseste sase metri# Nbiectivul declarat al :onventiei a fost acela de a conserva %onele umede, fauna si flora care servesc ca 'abitat al pasarilor acvatice, iar pe de alta parte constituie cele mai importante resurse de valoare economica, naturala, stiintifica si recreativa, a caror pierdere ar fi ireparabila# 9legerea acestor %one, conform :onventiei, se ba%ea%a pe rolul international din punct de vedere ecologic, botanic, %oologic, limnologic, 'idrologic, tinand seama de importanta lor internationala pentru pasarile acvatice in toate anotimpurile# :onventia stabileste pentru statele parti, in primul rand, cerinta de a elabora si aplica planurile de amena6are, astfel incat sa se favori%e%e conservarea acestor %one prin crearea de re%ervatii si utili%area rationala a re%ervelor lor# +ana in pre%ent au fost inscrise pe lista "niunii 0nternationale pentru :onservarea ,aturii si a 5esurselor ,aturale peste 3// %one umede# 0n 5omania e2ista 89 de %one umede, fiind identificate, de asemenea, 88 de %one de importanta avifaunistica, cu o suprafata totala ce repre%inta trei la suta din suprafata tarii# +e teritoriul romanesc sunt 52 de ecoregiuni cu o varietate mare de ecosisteme# 0n reali%area anga6amentelor internationale si pentru constituirea unui regim adecvat de protectia si conservarea &eltei &unarii a fost adoptata Jegea 82Q.993 privind constituirea 5e%ervatiei (iosferei &elta &unarii# +reluand elementele din :onventia de la 5amsar si ",E:N, Jegea defineste 5e%ervatia (iosferei &elta &unarii ca %ona umeda de importanta internationala, biogeografica, ecologica si estetica cu valoare de patrimoniu natural mondial supusa unui regim de protectie si conservare ba%at pe promovarea de%voltarii economice in corelare cu capacitatea de suport a mediului si a re%ervelor sale naturale# +entru protectia si conservarea acestor resurse naturale, guvernul roman promovea%a asigurarea calitatii de patrimoniu natural a %onei umede de interes local, precum si promovarea unei de%voltari in corelare cu capacitatea de suportabilitate a acestor resurse naturale# 0n 5omania, %onele incluse in :onvenaia de la 5amsar sunt 5e%ervaaia (iosferei &elta &unarii si (alta )ica a (railei# 0n acest an, Hiua )ondiala a Honelor "mede se sarbatoreste sub devi%a L$ara %one umede nu e2ista apaL, prile6 de a atrage atentia asupra faptului ca utili%area durabila si conservarea %onelor umede trebuie sa fie parte integranta a oricarei solutii pentru reducerea cri%ei mondiale a apei potabile, se arata in mesa6ul ministrului mediului, +etru Jificiu# &e altfel, N," a decis ca anul 3//3 sa fie declarat 9nul 0nternational al 9pelor &ulci# 'ttps<QQngo#roQaaQimagesQblank#gif RRRRRRRRRRRRRRRRR :ooperarea statelor dunarene este influentata de raportarea la procesul de integrare europeana, n conte2tul n care unele tari riverane sunt de6a membre ale "niunii Europene =Eermania, 9ustria, 5epublica :e'a, "ngaria,5omnia, (ulgaria># RRRRRRRRRRRRRRRRRR 1otodata trebuie avute n considerare starile conflictuale traditionale, inclusiv cele de natura ecologica dintre statele riverane precum situatia dintre "ngaria si lovacia n ceea ce priveste proiectul 'idroenergetic FEabcikovo7,agMmarosG sau cea dintre 5omnia si (ulgaria n privinta poluarii atmosferice si respectiv centralei atomoelectrice de la Toslodui# Evenimente regionale precum conflictul din 0ugoslavia =martie 7 iunie .999>, precum si cele doua accidente ecologice din 5omnia =6udetul )aramures- ianuarie, respectiv martie 2///> au determinat o poluare accidentala a &unarii si aparitia unor probleme n derularea cooperarii statelor dunarene n privinta protectiei fluviului# 1rebuie preci%at ca toate tarile ba%inului poluea%a fluviul si ca efectele acestei poluari sunt resimtite de toate nsa statele situate n aval sufera mai intens din cau%a acestui fenomen- n plus, poluarea afluentilor se adauga poluarii &unarii# 9ectiunea II Evolutia regle/entarilor internationale privind -rotectia Dunarii /potriva poluarii 5eglementarile internationale privind protectia &unarii au aparut relativ tr%iu n raport cu situatia altor ape continentale# +entru o perioada ndelungata regimul 6uridic international al &unarii s7a referit e2clusiv la libertatea de navigatie, la utili%area economico7 te'nica a apelor si la pescuit# Aratatul austro"turc din .;.; a stabilit prin continutul sau, pentru prima data, regimul 6uridic al &unarii# Aratatul de la <aris din .85; a declarat &unare fluviu international, a creat :omisia Europeana a &unarii si a consacrat principiu libertatii de navigatie pe &unare- acest principiu a fost preluat si de%voltat ulterior de alte documente internationale =:onventia de la +aris .92., :onventia privind regimul de navigatie pe &unare 7 (elgrad .988># Aratatele de pace de la Saint Germain =./ septembrie .9.9> si Arianon =8 iunie .99/> au preva%ut reguli pentru utili%area cailor de apa si au creat :omisia 1e'nica +ermanenta a 5egimului 9pelor 8 # Dn perioada dintre cele doua ra%boaie mondiale, statele membre ale comisiei 9ustria, "ngaria, :e'oslovacia, 0ugoslavia si 5omnia> au nc'eiat un numar de sapte conventii bilaterale- conventiile contineau principii referitoare la utili%area apelor limitrofe si protectia mpotriva inundatiilor- instituiau cte o comisie mi2ta# Dn timpul celui de al 007lea ra%boi mondial, comisia si7a ncetat activitatea iar conventiile bilaterale au fost abrogate# Conventia privind regimul navigatiei pe 0unare BBelgrad -6%$C nu cuprinde dispo%itii referitoare la oprirea sau diminuarea poluarii apelor &unarii- :omisia &unarii a ncetat totusi sa7si e2tinda preocuparile referitoare la protectia mediului adoptnd re%olutii privind protectia fluviului cu 'idrocarburi si problemele 'idrologice#Dn anul .9;. a avut loc prima activitate n domeniu a comisiei, pe ba%a 'otarrii cu caracter de recomandare, a celei de a U0U7a sesiuni a sa si a vi%at depo%itarea deseurilor de petrol provenite de la nave- documentul inter%icea navelor sa deverse%e, RRRRRRRRRRRRRRRRR 8 tatutul :omisiei, stabilit printr7o :onventie semnata n .932 la +aris, i conferea acesteia si initiativa de a nc'eia conventii competente vi%nd reglementarea diferendelor, discutarea rapoartelor anuale, reali%area sc'imbului de informatii etc# )05:E9 &"V" 7 &5E+1 0,1E5,9V0N,9J 9J )E&0"J"0, 159191, E&01"59 E:N,N)0:W, 2//8 sub orice forma, deseuri de petrol sau alte produse si cerea ca acestea sa fie depo%itate n containere fi2e sau plutitoare, preva%ute de statele riverane &ispo%itiile conventiilor bilaterale /nc+eiate /ntre statele riverane au suplinit lipsa reglementarilor 6uridice internationale n materia opririi si respectiv diminuarii poluarii apelor- n acest sens s7a facut aplicarea conventiilor referitoare la utili%area energiei 'idraulice =romno7iugoslave, romno7bulgare, ce'oslovaco7ungare> precum si a celor peste 2/ de conventii din domeniul regimului apelor limitrofe# ,ormele generale de protectie si gestiunea apelor continentale preva%ute n documentele unor organi%atii internationale precum N," si :omisia Economica a N," pentru Europa =:EEQN,"> s7au aplicat si se aplica si n ceea ce priveste protectia &unarii mpotriva poluarii# "n moment important n ceea ce priveste activitatea de protectie a &unarii este repre%entat de semnarea 0eclaratiei privind cooperarea statelor dunarene /n materie de gospodarire si protectie a apelor )luviale contra poluarii, la .3 decembrie .985, n cadrul :onferintei de la (ucuresti# &upa .99/, s7au intensificat preocuparile riveranilor n materia cooperarii n vederea protectiei fluviului contra poluarii, att la nivel bilateral ct si multilateral, situatie concreti%ata prin nc'eierea mai multor conventii si acorduri- printre acestea, :onventia privind cooperarea pentru protectia si utili%area durabila a fluviului &unarea =ofia, 29 iunie .998> ocupa un rol c'eie# 9ectiunea III $adru +uridic international actual :adrul 6uridic international al protectiei &unarii mpotriva poluarii transfrontaliere este repre%entat n pre%ent de trei categorii de norme internationale< regulile si principiile privind poluarile transfrontaliere, reglementarile specifice vi%nd cursurile de apa si lacurile internationale si, respectiv, reglementarile n domeniu reglementate de catre statele riverane n cadrul cooperarii bilaterale si %onale# *. -rincipiile privind poluarile transfrontaliere. )a6oritatea acestor principii si au originea n &reptul international cutumiar# 5egula fundamentala a fost proclamata prin 0eclaratia de la Stoc'+olm privind mediul uman =.972> si prevede ca statele trebuie sa procede%e de o asa maniera nct, activitatile e2ercitate n limitele 6urisdictiei lor sa nu cau%e%e pagube mediului altor state# 9ceasta regula a fost preluata si proclamata ulterior de te2tele adoptate n .992 la Conventia de la Rio de Daneiro asupra mediului si de%voltarii# 9lte principii si reguli au fost enuntate n cadrul Conventiei de la @spoo =.99.> privind evaluarea impactului asupra mediului n conte2t transfrontalier# 5egulile privind responsabilitatea poluatorilor, ndatorirea de a informa de urgenta statele susceptibile sa fie afectate de orice eveniment putnd sa cau%e%e brusc efecte pre6udiciabile mediului lor, regula aplicarii egale a legislatiei nationale, indiferent care ar fi locul de producere a atingerilor aduse mediului, fac parte tot din categoria principiilor privind poluarile transfrontaliere# .. Regele/entarile specifice viznd cursurile de apa si lacurile internationale &e%voltarea acestei categorii de reglementari s7a produs prin intermediul a doua conventii cadru< :onventia de la @elsinki =.992> privind protectia si utili%area cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale si :onventia asupra dreptului referitor la utili%area cursurilor de apa si n alte scopuri dect navigatia =,eA Bork, .997># Conventia de la >elsin'i repre%inta reglementarea cadru internationala n materie- conform prevederilor sale s7a e2plicat si reglementat notiunea de ape transfrontaliere si impact transfrontalier# Efectul pre6udiciabil al impactului transfrontalier poate Llua numeroase forme< atentate la sanatatea omului, florei, faunei, solului, aerului, peisa6ului si monumentelor istorice, ale altor constructii ori interactiunea dintre acesti factori poate nsemna de asemenea, o atingere adusa patrimoniului cultural si conditiilor socio7economice re%ultate din modificarea acestor factoriL# :onform obiectivului principal al conventiei, statele participante trebuie sa ia Ltoate masurile adecvate pentru a preveni, controla si reduce orice impact transfrontalierL- partile trebuie sa se g'ide%e n special dupa principiul precautiei, principiul poluatorul plateste si principiul respectarii drepturilor generatiilor viitoare- partile riverane trebuie sa coopere%e sa ia masurile necesare si sa utili%e%e instrumentele de promovare ale obiectivului principal al conventiei# :onventia de la @elsinki a creat astfel un cadru 6uridic general stimulator pentru elaborarea de acorduri ntre riveranii unor cursuri de apa internationale n domeniul prevenirii si diminuarii poluarii transfrontaliere# Conventia de la EeF Gor' si7a propus< Lsa permita sa se utili%e%e, sa se puna n valoare, sa se consacre, sa se gestione%e si sa se prote6e%e cursurile internationale de apa precum si sa promove%e utili%area optima si durabila n beneficiul generatiilor actuale si viitoareL# +rincipiile generale ale acestor conventii sunt< utili%area si participarea ec'itabila si re%onabila, obligatia de a nu cau%a pagube semnificative, acordarea unei atentii speciale satisfacerii unor nevoi esentiale n cadrul re%olvarii conflictelor etc# 1. $onventia pentru protectia Dunarii. :onventiile internationale particulare referitoare la anumite cursuri de apa sau lacuri internationale preiau si particulari%ea%a principiile si regulile generale la conte2tul geografico7politico7strategico7ecologice# :onventia de la ofia =.998> privind protectia si conservarea durabila a fluviului &unarea s7a nc'eiat ntre cele %ece state dunarene si :omunitatea Europeana- are un caracter integrator la nivel subregional# :a si n ca%ul celorlalte conventii internationale n domeniu, si aici se ntlnesc att norme cuprin%nd masuri concrete de cooperare pentru prevenirea si combaterea poluarii transfrontaliere ct si norme de ordin institutional# unt stabilite obiectivele fundamentale ale cooperarii statelor dunarene n materie, principiile de ba%a ale masurilor privind protectia fluviului etc# +revederile de continut ale conventiei vi%ea%a att protectia fluviului mpotriva poluarii =prin prevenire, control si reducere a impactului transfrontalier>, ct si gospodarirea durabila n vederea unei de%voltari stabile si ecologice adecvate# 2. <e regle/entari privind protectia Dunarii /potriva poluarii Dntre statele riverane s7au nc'eiat o serie de documente bilaterale avnd drept scop prevenirea si combaterea poluarii apelor fluviului# 9stfel de documente sunt< =.99.> :onventia dintre 5omnia si 5epublica )oldova- =.99.> :onventia dintre 5omnia si (ulgaria- =.993> 9cordul dintre Eermania si 5omnia- =.993> :onventia dintre 5omnia si lovacia- =.998> :onventia dintre 5omnia si 0ugoslavia privind e2ploatarea si ntretinerea sistemelor 'idroenergetice si de navigatie F +ortile de $ier 0 G si F +ortile de $ier 00 G# 0ncidenta prevederilor din dreptul comunitar al mediului este ntr7o continua crestere# tatele membre ale :omunitatii Europene au asimilat de6a n dreptul intern normele comunitare n materie iar statele aspirante sunt n plin proces de armoni%are si asimilare raportat la acestea- reglementarile 6uridice comunitare =repre%entate prin cca 2/ de directive referitoare la apa> constituie un reper important n mod deosebit pentru fi2area obiectivelor de calitate a apei si a reglementarii deversarilor de apa# "n numar foarte mare de conventii, protocoale mondiale 6 , protocoale regionale si *onale -& au incidenta n ceea ce priveste protectia &unarii# RRRRRRRRRRRRRRRRRR 9 $onventii. -rotocoale /ondialeD X .97/ 59)95 7 :onventie referitoare la Hone umede de importanta internationala- X .972 +950 7 :onventie pentru +rote6area $ondului ,atural si :ultural al +lanetei- X .973 Y9@0,E1N, 7 :onventie privind :omertul 0nternational al peciilor n +ericol- X .973 JN,&59 7 :onventia 0nternationala pentru +revenirea +oluarii generata de ,ave =)95+NJ>- X .979 (N,, 7 :onventia pentru :onservarea peciilor )igratoare de 9nimalele albatice- X .998 (9EJ 7 :onventia pentru :ontrolul 1ransporturilor 1ransfrontiere ale &eseurilor +ericuloase- X .992 50N 7 :onventia pentru &iversitate (iologica# emnata de "E si alte 8/ de tari, inclusiv toate tarile riverane &unarii, are ca scop conservarea diversitatii biologice prin utili%area durabila a resurselor naturale- X .992 ,EY BN5T 7 :onventia :adru referitoare la c'imbarile de :lima- X .998 7 :onventia ,atiunilor "nite referitoare la "tili%arile e2terioare ,avigatiei pe :ursurile navigabile internationale# *= $onventii. -rotocoale regionale si zonaleD X .95/ +950 - :onventia 0nternationala pentru +rote6area +asarilor- X .97; (95:EJN,9 7 :onventia 7 +rotocol mpotriva poluarii )arii )editareene- X .97; (95:EJN,9 7 +rotocol despre depo%itarea gunoaielor- X .989 91E,9 7 +rotocol despre sursele terestre de poluare- X .982 EE,EV9 7 +rotocol pentru peciile deosebite prote6ate- X .995 )9&50& 7 +rotocol mpotriva poluarii re%ultate ca urmare a e2plorariiQe2ploatarii- X .979 (E5,9 7 :onventia despre conservarea 'abitatelor naturale si a animalelor salbatice din Europa- X .99. E+NN 7 :onventia despre evaluarea impactului asupra mediului ncon6urator n conte2t transfrontalier- X .992 @EJ0,T0 7 :onventia 7 +rotocol despre utili%area apelor transfrontaliere si a lacurilor internationale- X .992 @EJ0,T0 7 :onventia despre efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale- X .993 N&E9 7 &eclaratia referitoare la +rotectia )arii ,egre# 9doptata n .993, ea e2prima principiile, telurile, prioritatile si actiunile ce trebuie ntreprinse pentru a reabilita si prote6a )area ,eagra- X .998 N$09 7 :onventia referitoare la colaborarea pentru protectia si utili%area durabila a fluviului &unarea# &ocumentele cu caracter programator au la rndul lor un rol din ce n ce mai important n definirea si aplicarea cadrului 6uridic al protectiei ba%inului &unarii mpotriva poluarii# &in aceasta categorie fac parte< X .998 &eclaratia privind mediul n ba%inul &unarii X .995 +lanul strategic de actiune pentru ba%inul fluviului &unarea X .997 +rogramul de studiu pentru ba%inul dunarean :urtea 0nternationala de ?ustitie de la @aga a fost c'emata pentru prima data sa solutione%e un litigiu international de mediu n aceasta speta, n aprilie .993 ca urmare a acordului partilor# olutia .2 pronuntata la 25 septembrie .997 este ambigua< tratatul din .977 ramne n vigoare, dar cele doua parti sunt considerate n culpa pentru ca actionasera unilateral- se face apel la cele doua parti sa negocie%e cu buna credinta# ,egocierile dintre parti au fost reluate, s7a a6uns la punerea la punct a proiectului si la solutionarea celor mai importante probleme ecologice nsa datorita unor probleme de natura politica guvernul de la (udapesta nu a mai respectat acordurile# )ai mult, "ngaria a trebuit sa c'eltuiasca importante sume de bani n vederea distrugerii bara6ului pe 6umatate construit, a denuntat acordul nc'eiat si se afla n situatia de a fi pasibila sa i plateasca lovaciei despagubiri# e iau n discutie fie relansarea negocierilor partilor, fie adresarea unui nou apel la :urtea 0nternationala de ?ustitie#