Curs 9 Timpul esofagian

Portiunea superioara a esofagului ( cca 2-3cm) formeaza sfincterul esofagian superior, acolo unde
actioneaza muschiul crisofaringian. Portiunea terminala a esofagului (cca 7cm), unde se afla un muschi
striat, actioneaza ca si un sfincter sfincterul esofagian inferior sau sfincterul gasteroesofagian sau
sfincterul cardia, care este un sfincter sla, dar cu o tonicitate suficienta incat sa creeze o poarta relati!
inchisa pentru continutul stomacal ce ar !rea sa se intoarca in partea inferioara a stomacului.
"onicitatea relati! scazuta a cordiei faciliteaza !ehicularea fara proleme a olului alimentar prin unde
peristaltice din partea superioara pana in partea inferioara a esofagului si apoi prin cordia pana in stomac.
#olurile alimentare din esofag sunt purtate prin unde peristaltice prin stomac.
$a fel seintampla si in cazul ingurgitarii apei daca este luata su forma unei inghitiri. %aca esteturnata in
ca!itatea ucala, se scurge prin esofag, in !irtutea gra!itatiei.
%aca se face o sectionare a esofagului, undele peristaltice se deplaseaza depasind sectiunea si a&ung in
partea inferioara a esofagului, ceea ce inseamna ca undele peristaltice ce se deruleaza la ni!elul
esofagului sunt controlate prin sistemul ner!os !egetati! e'trinsec (impulsuri parasimpatice inegale).
%aca esofagul este dener!at, atunci apare relati! rapid paralizia esogafului, paralizie se ce instaleaza
definiti! in partea superioara si temporar in partea sa inferioara.
Partea superioara este alcatuita din musculatura striata ce este dependenta de stimulul ner!os stomatic ce
asigura si rolul nutriti! pentru musculatura striata si este temporara pentru musculatura partii inferioare ce
este neteda pt ca lipsa ener!atiei e'trinseci este suplinita de sistemul ner!os ner!os !egetati! a tuului
digesti! prin ple'urile ner!oase (issener si )!erad.
*olul sfincterului esofagian superior este de a impiedica interdigesti!e cand este contractat intrarea
aerului in esofag pt a impiedica fenomenul de aerofaringie si de a impiedica re!enirea alimentelor din
esofag in faringe dupa ce timpul faringian s-a finalizat.
Reglarea deglutitiei
-este un mecanism comple'.
Primul timp al deglutitiei este !oluntar si portiunea refle'a de control a deglutitiei incepe odata cu
e'citarea receptorilor din istmul uco-faringian (al gatului) ce se face prin proiectia !oluntara a sali!ei la
acest ni!el. %aca nu este suficienta sali!a in ca!itatea ucala, deglutitia nu se poate realiza.
+data ce declansarea refle'ului de deglutitie, de la acest ni!el si de la ni!elul receptorilor din mucuoasa
faringiana si esofagiana sunt conduse ascendent impulsuri la centrul deglutitei prin fire senziti!e ale
glosofaringianului (,-), higemenului (.) , de unde impulsurile sunt transmise eferent prin fire motorii
ale ale hipoglosului (-,,), trigementului (.) in ale !agului (-) la musculatura faringiana, esofagiana
pentru realizarea miscarilor peristaltice.
,nformatiile comenzi motorii de la mucleul dorsal al !agului poate a&unge prin fire motorii !agale si la
ni!elul stomacului unde sa determine o rela'are a musculaturii peretilor stomacali astfel incat olurile
alimentare ce a&unge prin cardia in stomac sa poata fi depozitate aici in lumenul stomacului fara ca
presiunea intrastomacala sa creasca semnificati! si functia normala a stomcului sa se deruleze
corespunzator.
FIZIOLOGIA STOMACULUI
/tomacul este un organ contor si adesea fiziologii identifica ca cel mai simplu stomac aparut cu tuul
digesti! al celenteratelor ca un singur orificiu uco-anal.
,n conformitate cu aceste principii de aza a e!olutiei, apar o serie de modificari a acestei parti a tuului
digesti! care sa asigure pentru stomac indeplinirea acestor functii.
$a lipitoare, stomacul este pre!azut cu di!erticuli ce maresc suprafata de depozitare si digerare. ,n
depozite, sunt stocate alimente prin enzime digestice cu 0 de conser!ant.
$a gasteropodele !egetariene, intalnim fenomenul de compartimentare a stomacului si de marire a
!olumului pentru depozitarea hranei. $a insecte si unii crustacei, la ni!elul stomacului se afla o serie de
organe ane'e-hipetopancreasul sau si!erticuli stomacali enzimastocatori ce pun la dispozitia stomacului
enzime pentru digerare.
$a !erterate, ciclostomii nu au stomac.
$a pestii rapitori, stomacul este relati! !oluminos pentru inghitirea prazii secreta pepsina si 1Cl.
$a amfiieni, inatlnim un stomac !oluminos unde se secreta mucus si pepsina.
$a crocodili si pasari, intalnim stocamul icameral alcatuit dintr-o portiune musculoasa numita pipota si
o portiune glandulara ce secreta sucul stomacal necesar procesului de digerare. $a pasari, in stomac este
produs un suc gastric ogat in enzime glicolitice si mai putin proteolitice.
$a cele rapitoare, stomacul miscular-pipota este sla dez!oltata, iar in cel glandular se secreta un suc
gastric ogat in pepsina si enzime proteolitice.
$a ieri!ore, stomacul este tetracameral, alcatuit din 2
- 3oios (omasum)
- *umen (urduf)
- *ectulum (ciur)
- )omasum (inchegator)
$a cari!ore, inclusi! primatele si omul a!em un stomac unicameral.
Miscarile stomacului
/unt comple'e si au drept scop pe de o parte incarcarea stomacului cu alimente, amestecarea alimentelor
cu sucul gastric si !ehicularea continutului stomacal din farni' spre pilor, in !ederea e!acuarii
continutului stomacal su forma de esantioane de 3-4ml in duoden.
0. Miscarile tonice la ni!elul stomacului au drept scop2
- )mestecarea continutului stomacal, cu sucurile produse de glandele stomacale, a
olurilor alimentare sosite pe calea esofagiana.
- "ransformarea alimentelor in pasta semifluida5 chim gastric.
)mestecarea stomacala este asolut necesara pentru realizarea procesului de digerare.
,n conditii de repaus alimentar, !olumul stomacului nu depaseste 46ml. ,n timpul hranirii, !olumul
stomacului poate creste pana la 0-2l. Cand sosesc alimentele din esofag in stomac, se realizeaza o crestere
a !olumului stomacal treptate, fara o crestere semnificati!a a presiunii intrastomacale.
)cest lucru se realizeaza prin fenomenul de rela'are recepti!a a musculaturii stomacale.
,n peretii stomacali se afla fire musculare netede cu dispunere longitudinala, olica si circulara.
*ela'area recepti!a presupune o rearan&are a frirelor musculare, un fel de alunecare a frirelor
musculare stomacale, unele peste altele.
$a realizarea rela'arii recepti!e a musculaturii stomacale, participa si inhiitia relfe'a a tonicitatii
musculare stomacale prin declansarea refle'ului de deglutitie, cand olurile alimentare trec prin istmul
gatului.
2. Miscarile peristalice la ni!elul stomacului isi au originea in portiunea superioara dinspre forni',
spre cardia pilor. )re rolul de 2
- ) aduce alimentele dinspre forni' spre pilor
- )mestecare a continutului stomacal.
Pe masura ce alimentele sunt aduse de la forni' spre canalul pilorului, are loc o crestere a presiunii in
centrul pilor, corelata cu o scadere a acestei presiuni la ni!elul corpului stomacului si forni'ului.
*ezultatul diferentei de presiune il reprezinta regurgitarea alimentelor din centrul pilor spre corpul
stomacului si spre forni' si prin aceasta regurgitare se asigura cea mai una amestecare a alimentelor cu
sucul gastric.
7ndele peristaltice de la fundul stomacului spre centrul pilor, trimit esantioane de 3-4ml de chim gastric
din stomac in duoden. Cantitatile sunt mici deoarece capacitatea intestinala sa nu fie depasita si pt a fi
timp suficient pentru neutralizarea chimului acid spre a nu periclita functionarea normala a enzimelor,
functionalitatea si integritatea mucoasei duodenale in primul rand si intestinale in sens general.8u se
realizeaza trecerea de esantionare din stomac in dudoden cu fiecare unda peristaltica ce a&unge la
sfincterul pilor. %oar 94: din unde se finalizeaza in !irtutea fenomenului amintit (depasirea capacitatii
intestinale si periclitarea mucoasei gastrice).
Controlul mobilitatii gastrice
/e realizeaza pe cale ner!oasa 2a) e'trinseca; ) intrinseca; si c)umorala.
Pe cale ner!oasa e'trinseca !egetati!a parasimpatica se intensifica moilitaea gastrica.
)utomatismul stomacal depinde de prezenta intramulara a ple'urilor, dar si de proprietatea intrinseca a
musculaturii netede de a se contracta si in asenta iner!atiei.
,n cazul controlului umoral, moilitatea gastrica este supusa actiunii unor histohormoni (gastrina,
secretina, pancreozimina) sau sustante chimice (adrenalina5efect depresor-incetinire; acetilcolina5 efect
stimulator-acti!are.
!acuarea gastrica
+data ce stomacul si-a indeplinit rolul fiziologic, chimul gastric este !ehiculat din stomac in intestinul
sutire prin esantioane de ma'imum 3-4ml, pentru a nu supraincarca functional intestinul si pentru a crea
timp sufiecient prentru neutralizarea chimului gastirc care daca nu s-ar realiza, ar pertura functia
intestinului si structural si functional.
(ecanismele responsaile sunt mecanisme comple'e ce iau nastere fie la ni!elul stomacului, fie a
intestinului si in consecinta au roluri diferite.
(ecanismele de la ni!elul stomacului a&uta la grairea e!acuarii chimului din stomac spre intestin. Cele
ce iau nastere la ni!elul intestinului micsoareaza !iteza de e!acuare a chimului dinspre stomac spre
intestin, astfel incat echilirul ce se staileste intre cele doua tipuri de mecanisme sa asigure o !iteza
optima de e!acuare gastrica pentru ca functiile intestinului sutire sa fie indeplinite cu ma'im de
eficienta.
Prezenta alimentelor in ca!itatea stomacala determina e'citarea prereceptorilor din peretii stomacali si
este e'citat sistemul mienteric, ple'urile (eissner si )nerach care e'cita in ansamlu sistemul
mienteric al stomacului, rezultand o intensificare a moilitatii stomacale, o stimulare a pompei pilorice, o
inhiitie a sfincterului pilor, conditii ce asigura o e!acuare mai rapida a continutului stomacal spre
intestinul sutire.
0. Mecanisme stomacale . Prezenta alimentelor in centrul pilor determina o e'citare a mucoasei
acestuia si din aceasta mucoasa sunt elierati unii histohormoni-gastrina care pe cale sang!ina !a
determina o diminuare a secretiei de suc gastric in portiunea forni'ului si o intensificare a
moilitatii in ansamlu a peretilor stomacali. )stfel este asigurata o !iteza crescuta de e!acuare a
continutului stomacal spre intestinul sutire.
2. Mecanisme intestinale - sunt implicate in atenuarea !itezei de e!acuare gastrica si realizeaza
echilirul functional intre mecanismele stomacale si intestinale, astfel incat functionarea
intestinului sa fie optima; la ni!elul intestinului se deruleaza cele mai importante fenomene de
digerare si de asortie a nutrientilor rezultati in procesul de digerare.
)ceste mecanisme sunt ner!oase si umorale.
"R#OAS-(ecanismele ner!oase se asociaza pentru a constitui refle'ul enterogastric (ia nastere
la ni!elul intestinului si se finalizeaza la ni!elul stomacului). )cest refle' este declansat datorita unei
aciditati crescute a chimului sosit in duoden, p1 su <. %atorita osmolaritatii ridicate a compozitiei
sosite din stomac in duoden, datorita prezentei in chimul partial digerat in stomac si sosit in duoden a
produsilor de digestie ai lipidelor, proteinelor determina si refle'ul e'tragastru. )cest refle' este
anihilat cand aciditatea chimului sosit in dudoden este neutralizata si osmolaritatea lichidelor a&unse
in duoden re!ine la !aloarea normala.
,mpulsurile sunt preluate prin fire ner!oase senziti!e si conduse ascendent la nucleul dorsal al
!agului (-) si la centrul simpatic din madu!a spinarii de unde impulsurile eferente simpatice si
parasimpatice sosite la stomac determina o diminuare a acti!itatii pompei pilorice, a moilitatii
musculaturii stomacale si o crestere a tonicitatii sfincterului pilor, ceea ce duce la diminuarea
e!acuarii chimului gastric din stomac spre duoden. Prezenta alimentelor in duoden ce induc factorilor
responsaili de diminuare a refle'ului anterogastric, determina si a'citatia sistemului mienteric a
intestinului ce !a influenta in sens poziti! tonicitatea musculaturii sfincterului pilor astfel incat si prin
aceasta se micsoreaza !iteza de e!acuare gastrica.
Umorale sunt comple'e si au acelasi scop de incetinire a !itezei de e!acuare gastrica.
Prezenta lipidelor partial hidrolizate in chimul gastric sosit in duoden determina elierarea din
mucoasa duodenala a unui comple' de polipeptide- hormonul numit enterogastron- care pe cale
sang!ina !or determina o diminuare a acti!itatii pompei pilorice si o crestere a tonicitatii musculaturii
sfincterului pilor, e!enimente ce incetinesc e!acuarea gastrica.
"ot prezenta lipidelor partial hidrolizate in chimul gastric din dudoden care a&unge in &e&un determina
elierarea din mucoasa &u&enala a unei sustante numita c$olecisto%inina ce determina o inhiare a
moilitatii gastrice ( este incetinita e!acuarea gastrica) si o stimulare a acti!itatii pancreasului ce !a
eliera in intestin o cantitate mare de suc pancreatic penteru neutralizarea aciditatii chimului.
Prezenta produsilor partiali si a hidratilor de caron determina elierarea din mucoasa duodenului si
&e&unului a unui peptid care pe cale sang!ina determina o scadere a moilitatii musculaturii stomacale
si o stimulare a acti!itatii secretorii a pancreasului.
(ecanismele stomacale si intestinale se afla intr-un echoliru rezultate din intentia stomacului de a
scapa cat mai repede de continutul sau si de interesul intestinului ca esantioanele de chim gastric sa
fie prelucrate corespunzator si elierati nutrientii din alimentele respecti!e.
#oma este mecanismul prin care continutul stomacal este indepartate prin esofag si ca!itatea ucala
la e'terior. .oma este un mecanism de aparare a organismului impotri!a unor factori agresi!i ce
e'ista in alimente. /i a'cesul de alcool duce la !oma. *efle'ul de !oma este declansat si datorita unor
afectiuni a aproape tuturor organelor interne (e'2 in infarctul miocardic, in inflamarea apendciului, in
e'citarea receptorilor pentru echiliru).
Refle&ul de !oma se realizeaza astfel2
- )re loc o contractie a musculaturii centrului pilor
- /e rela'eaza musculatura corpului stomacului, forni'ului, cardiei, sfincterului esofagului
superior, ridicarea laringelui si fizarea lui in aza limii si posiilitatea de elierare a
continutului stomacal.
- Participa si diafragma si musculatura adominala. Contractia diafragmei si a musculaturii
adominale reprezinta cele mai importante etape
*efle'ul incepe cu o inspiratie profunda, dupa care respiratia este oprita si se declanseaza mecanismul.
Contractia diafragmei si a muschilor adominali este foarte mare si !oma poate tasni si pana la 2 m.
Centrul !omei se afla in regiunea dorso-laterala a formatiunii reticulate, in ul. =l este influentat de
factorii encefalici.
'igestia gastrica
%igestia alimentelor in lumenul stomacal se realizeaza prin sucul gastric ce este produs de cele 36 de
milioane de glande gastrosecretoare din mucoasa gastrica. )ceste glande au o lungime de 4mm cel mult,
un diametru de 6.0 mm si in functie de locul pe care-l ocupa, produc enzime, 1Cl sau alte produse.
)ceste glande au forma tuulara simpla sau ramificata. Cand sunt simple, sunt alcatuite din 2
Colul (gatul) glandei
Corpul glandei
Portiunea fundica a glandei
,n peretii acestor glande se afla diferite tipuri de celule 2
Celule principale- secreta pepsina
Celule endocrine secreta histohormoni-gastrina
Celule parietale( acidofile sau o'ifile) sau marginale-secreta 1Cl
Celule mucoase-secreta un mucus protector pentru mucoasa gastrica
Celule nediferentiate functional-cand celulele specializate functional si-au indeplinit roulu
functional, acestea !ireaza spre unul sau altul din tipurile de celule , specializandu-se automat.
7n organism mai sataos secreta ma'im 3.4l suc gastric ce are o puternica tenta acida din cauza 1Cl, p1-
ul !ariaza intre 0-0.4, densitatea 0.662-0.oo6, contine 9>: 12+, i.44-2: sustante anorganice si
organice. %intre sustantele anorganice predomina 8a
?
, @
?
. Cea mai importanta sustanta anorganica a
sucului gastric este 1Cl.
/ustante organice2 mucina si enzimele sucului gastric
1Cl este produs in niste celule specializate functional, numite celule acidofileAmarginaleAparietaleAo'ifile
care au in interior o structura apro'imati! egala cu un canalicul al reticului endoplasmatic in care se
sintetizeaza 1Cl. Celulele au un ogat aga& de mitocondrii ce asigura energia necesara, producand 1cl
ce se realizeaza prin intense transporturi transmemranare de 8a, @, 1, Cl.
/inteza 1Cl presupune mai multe etape la ni!el celular2
0. ,onul de Cl este secretat acti! in interiorul acestor canaliculi ai celulei o'ifile. )cest lucru creeaza
un potential negati! de -<6 la -76 m!. )cest potential la randul sau determina tra!ersarea de catre
ionul @
?
incarcat poziti! a memranei canaliculilor. )&uns la acest ni!el se comina cu ionul Cl
B
si formeaza clorura de potasiu @Cl.
2. %in 12+ (apa) in procesul de metaolizare, mai ales o'idata prin descompunerea ei se formeaza
ioni 1
?
a&unsi in canaliculi se comina cu Cl
-
si rezulta 1cl cu o concentratie de 096 m(Al 5C
solutie izotona cu Ph50.
3. )pa este transportata din citoplasma celulei o'ifile in canaliculi pentru a regla concentratia @Cl la
07 (Al si a 1Cl la 096 m(Al.
<. C+2 format in diferite procese metaolice in citoplasma celulei o'ifile sau adus din e'terior in
celule se comina cu 12o su actiunea anhidrazei caronice si rezulta 12C+3 (acid caronic ce se
descompune in ioni 1C+3(ioni caronati) si ioni 1
?
. ,oul de @
?
a&unge in interiorul celulei o'ifile
prin intermediul sistemului de transport acti! al pompei de 8a si @.
)stfel se produce 1Cl care are urmatoarele roluri2
)re un puternic efect actericid.
%e stimulare a secretiei pepsinogenului si transformarea lui in pepsina
)sortie a unor nutrienti.
Componenta organica a sucului gastric este reprezentata prin enzime si mucina, produse de glande
gastrice.
Pepsina este secretata din glandele stomacala su forma inacti!a de pepsionogen, dar asupra lui
actioneaza 1Cl si-l transforma in pepsina. Ph-ul la care actioneaza pepsina este acid de pana la 3-3si ce!a.
Pepsina actioneaza asupra proteinelor gloulae rupand legaturile peptidice din interiorul lor si le
transforma in alumoze si peptare ce au structura lantului peptidic catenara. Pepsina poate coagula laptele
si sa eliereze acizii nucleici din nucleo-proteine.
$afermentul este tot o peptidaza ce actioneaza in sensul transformarii cazeinogenului soluil din lapte in
cazeina insoluile in prezenta Ca
2?
. )poi cazeina este supusa actiunii pepsinei. $afermentul este acti!at
de pepsina. )ctioneaza la un p1 de <.4.
$ipaza gastrica actioneaza asupra lipidelor emulsionate din lapte la un p1 de apro'imati! 4, astfel incat
este functionala la puiul de mamifer, unde p1-ul este mai ridicat. $a un adult in stomac, se afla triutiraza
ce actioneaza asupra triutilinei-grasime din unt.
Delatinaza lichefiaza gelatina din tesutul con&uncti!.
3actorul intrinsec Castle este produs de celule o'ofile si este suportant pentru asortia !itaminei #02 la
ni!elul intestinului sutire, alcatuind un comple' cu !itamina #02 si o prote&eaza impotri!a enzimelor
intestinale si ii asigura asortia la ni!elul celulelor eritrocite intestinale