About

Contact
Parteneri
Stay Connected
Search in site...
Wednesday, June 5th, 2013 | Posted by cristiannegrea
Arta miitar! rom"neasc! #$$$% Secoee &$'&$$ ( de Cristian )egrea
$oan de *nads, +rinci+ee ,aahiei 1150,edem cu to-ii modu .n care ni se induce +e
toate canaee ideea c! noi, rom"nii, suntem un +o+or /!r! trecut, /!r! istorie, a+!ru-i nu
se 0tie de unde +e acest teritoriu +rintr'un accident ne/ericit a istoriei, 0i dre+t
consecin-!, nu a1em ce c!uta .n 2uro+a, suntem doar ni0te toera-i care nu merit!
aceea0i dre+turi de care se bucur! restu cet!-enior euro+eni. Cumea, tocmai noi, care
am /ost aici, +e c"nd to-i 1ecinii no0tri, +rintre cei mai 1ehemen-i sus-in!tori ai acestor
te3e, au a+!rut din ste+ee asiatice .n 1remea .n care rom"nii se .nd"r4eau s!
su+ra1ie-uiasc! 1aurior migratoare. 5ar ce te +o-i a0te+ta din +artea ceor 1eni-i tocmai
+e aceste 1auri migratoare6 5in +!cate, este cu at"t mai u0or ca o +arte din rom"ni s!
/ie .ncina-i s! dea cre3are unor ast/e de teorii, cu c"t nici chiar rom"nii nu +rea cunosc
ade1!ru .n aceast! +ri1in-!. $ar conducerea statuui, +rin ministeru .n1!-!m"ntuui, nu
/ace absout nimic .n aceast! +ri1in-!, ba dim+otri1!, ciunte0te 0i siuie0te manuaee de
istorie /!c"ndu'e c"t mai de ne.n-ees +entru min-ie tinere, contribuind a cre0terea
ignoran-ei +e aceast! tem!. Cum s'ar +utea numi aceast! ac-iune, incom+eten-! sau
negi4en-! crimina!6 5ar nu eu sunt .n m!sur! s! m! +ronun- +e aceast! tem!, eu doar
.ncerc s! ar!t ade1!ru +e ba3a do1e3ior istorice. 5ar nu am cum s! e aduc +e toate .n
discu-ie, de aceea m! a+ec asu+ra unei teme a+roa+e deoc studiate .n manuae,
+artea de istorie miitar!.
Acest artico 1ine .n continuarea ceui intituat Arta miitar! rom"neasc! #$$% 7ngurii, care
a r"ndu s!u este continuarea ceui numit Arta miitar! rom"neasc! #$% 21u mediu
tim+uriu. Am .ncheiat acest artico ar!t"nd ade1!ru ce se des+rinde din studiu atent a
8esta 9ungarorum a ui Anonymus, ce descrie incusi1 +rimee con/icte miitate dintre
noi 0i unguri a 1enirea or .n C"m+ia Panonic!. Pe bun! dre+tate se 1or .ntreba unii,
cum am /ost noi ca+abii s! ob-inem unee succese notabie .m+otri1a acestui t!1!ug
maghiar care a trecut decenii .ntregi a+roa+e .ntreaga 2uro+! +rin /oc 0i sabie6 :ntr'
ade1!r, +are +arado;a, armatee occidentae .n1inse /!r! dre+t de a+e, /rancii,
germanii, trecu-i +e sub co+itee caior ungurior, iar a est, rom"nii . ucid +e Amo0 .n
<aramure0, <enumorut . bate +e =uhutum +e Cri0 iar a+oi e administrea3! o
.n/r"ngere ui =osu 0i >obosu care .i /ace s! /ug! dis+era-i +este =isa 0i chiar Ar+ad .0i
trimite .ntreaga armat! ca s!'i sa1e3e, dar >obosu e ucis. Cum e +osibi6
?!s+unsu nu este a0a di/ici +recum +are a +rima 1edere, am de31otat +u-in ideea .n
Arta miitar! rom"neasc! #$% 21u mediu tim+uriu c"nd am e;+icat succesee hunior
contra armateor $m+eriuui ?oman. @a /e, se +oate +une aceea0i .ntrebare, cum se
e;+ic! succesee im+ortante ae rom"nior contra turcior .n e1u mediu, .n tim+ ce toate
armatee occidentae erau b!tute /!r! dre+t de a+e .n ma4oritatea b!t!iior care .i
o+uneau semiunii, ca de e;em+u a )ico+oe .n 13AB6
?!s+unsu este modu de u+t!. 5ac! 1rei s! +rin3i 0oareci, te /aci +isic!. 8re0eaa
/ata! a romanior .m+otri1a hunior 0i a ator n!1!itori a /ost /a+tu c! ei au .ncercat s! e
im+un! acestora modu or de u+t!, ba3at +e o in/anterie soid! care st! ca un 3id .n
caea atacurior n!1anice, dar dis+erate, ae atacatorior. @e'a mers contra triburior
germanice sau de at! natur! +"n! a un +unct, dar uterior acest! tactic! nu a mai
/unc-ionat, era +rea static!. Ce3ar i'a su+us +e gaii ui ,ercingetori; +rintr'un asediu 0i o
b!t!ie static!, s!+area 0i .n!-area de /orti/ica-ii. :n /a-a atacurior u+t!torior tribai,
romanii /!ceau 3id din scuturie or mari, .i a0te+tau s! se a+ro+ie su/icient, a+oi +rimu
r"nd a31"rea sui-ee numite +ium care .i d!dea +este ca+, a+oi a1ansau .n 0iruri
str"nse, +e mai mute inii 0i des!1"r0eau 1ictoria. Piumu a1ea 1"r/u din o-e sub-ire
care se .ndoia du+! ce o1ea un obstaco, ast/e nu mai +utea /i aruncat .na+oi. 5ar hunii
nu u+tau .n modu romanior. )!1!eau asu+ra or, .i .m+ro0cau cu s!ge-i care in1ariabi
/!ceau 1ictime 0i e sub-iau r"ndurie, a+oi se retr!geau 0i re1eneau din nou. $n/anteria
roman! nu .i +utea urm!rii +e ace0ti c!!re-i, hunii re1eneau 0i atacau din /anc, .n ca3
c! nu reu0eau, se regru+au 0i atacau din nou +"n! g!seau un +unct sab. $n1ariabi,
b!t!ia era +ierdut!, un +unct sab era g!sit +"n! a urm!.
=otu0i, romanii au +ierdut 0i .m+otri1a triburior germanice, de e;em+u, ca 0i .n +!durea
=eutoburgic! .n anu A d. Ch. 5e ce6 Au /ost +rin0i .n ambuscad! .ntr'o +!dure +rin care
.naintau .ntr'un 0ir ung, /!r! s!'0i +oat! asigura /ancurie. <ai mut, germanii erau
organi3a-i .n triburi, nu a1eau o ca+ita!, un ora0 care s! +oat! /i cucerit. :n 5acia,
societatea era ce1a mai a1ansat!, era un stat, a1ea ca+ita! 0i un sistem de/ensi1 de
cet!-i. *dat! acestea cucerite, centru +uterii centrai3ate .n aceast! ca+ita! era cucerit.
5eceba a gre0it din acest +unct de 1edere, dac! nu 0i'ar /i concentrat toate /or-ee .n
a+!rarea com+e;uui de a Sarmisegetusa 0i ar /i !sat'o .n m"na du0manuui, .n tim+
ce cu toate /or-ee ar /i atacat 0i h!r-uit tru+ee romane, =raian nu ar /i +utut cuceri 5acia
niciodat!. 5ar societatea dacic! era .ntr'un stadiu de de31otare care im+ica .n mintea
ocuitorior ei ideea de stat con/undat! cu Sarmisegetusa, dac! c!dea ca+itaa, 0i statu
c!dea. Cu toate acestea, a /ost ne1oie de dou! r!3boaie s"ngeroase, iar romanii au
adus de 3ece ori mai mute tru+e ca 0i ,arus .n +!durea =eutoburgic! +entru a'i .n1inge
+e daci.
?om"nii au .n1!-at .n o+t sute de ani cum trebuie s! u+-i cu migratorii, c"nd trebuie s!
u+-i 0i c"nd nu, c"nd s! te /ere0ti din caea or 0i c"nd s!'i ataci .n a0a /e .nc"t s!'0i
ma;imi3e3e 0ansee de 1ictorie decisi1!. 5ar ei nu a1eau ca1aeria +uternic! 0i
abiit!-ior de mane1r! ae u+t!torior de ste+! .n c"m+ deschis, de aceea ei au su+init
acest nea4uns cu un at eement +rimordia .n ad4udecarea unei 1ictoriiC terenu. <aghiarii
0i ceia-i n!1!itori ca 0i t!tarii erau mai buni c!!re-i, mai numero0i 0i mai disci+ina-i .n
u+ta .n c"m+ deschis. 5e aceea rom"nii au +rimit u+ta doar atunci c"nd terenu e era
/a1orabi, de /a+t ei aegeau terenu +e care s! u+te, 0i o /!ceau /oarte bine, ca do1ad!
numeroasee or 1ictorii gen Posada.
,edem cum <enumorut a+!r! Cri0u 0i . .n1inge +e =uhutum +e o +o3i-ie /a1orabi!, de
trecere a r"uui, .n schimb +ierde cetatea S!tmaruui .n /a-a ui =osu 0i >obosu, un
asediu. 7terior, .i .n1inge +e ace0tia tot a Cri0, tot +e o +o3i-ie /a1orabi!, a+oi .i
urm!re0te +"n! a =isa, 0i +oate .i distrugea de tot dac! nu 1enea .n .nt"m+inarea or
armata ui Ar+ad. 8ad .i -ine +e oc 0i .i macin! +e unguri a trecerea =imi0uui +"n! ce
ace0tia .0i trec o +arte din oaste +rin a1a 0i' atac! +e /anc. 5in nou <enumorut .i re-ine
+e unguri a $o3!0e tim+ de trei 3ie +"n! ace0tia reu0esc s! se a+ro+ie de Diharea 0i s!
.ncea+! asediu, dar .n acest tim+ .i atac! continuu dins+re +!durea $g/on. Ce s! mai
3icem de Amo0 0i ai s!i, tota 3drobi-i de maramure0eni .n 3ona Cuhea, c"nd tat! ui
Ar+ad 0i'a g!sit s/"r0itu6
' See more atC htt+CEEFFF.3iaristionine.roE2013E0BE05Earta'miitara'romaneasca'iii'
secoee';i';ii'de'cristian'negreaEGsthash.c2;1JH04.d+u/
$at! unee din secretee 1ictoriior contra migratorior c"0tigate de rom"ni .n acea
+erioad! .ntunecat! a e1uui mediu tim+uriu. 2i u+tau doar atunci c"nd a1eau 0anse,
c"nd reu0eau s!'i +rind! +e n!1!itori +e teren +ro+ice, a+oi o1eau decisi1. C"nd nu
a1eau 0anse, se retr!geau din caea or, se ascundeau, a+oi negociau +ata unui tribut
ca s! /ie !sa-i .n +ace, deoarece ei 0tiau c! ace0ti migratori 1or +eca a0a cum au 1enit,
a0a s'a .nt"m+at cu ma4oritatea. 5e mute ori n!1!itorii se b!teau .ntre ei chiar +e
teritoriu nostru, iar rom"nii .i !sau s! se bat!, /!r! a inter1eni de +artea unora sau
atora. 2ra norma, s+re e;em+u, .n tim+u n!1!irior 1iIingior asu+ra Angiei, emisarii
enge3i .ncercau s!'i trimit! +e dane3i contra nor1egienior sau in1ers, doar ca s! +oat!
r!su/a ei u0ura-i. Ce ar /i trebuit s! /ac! rom"nii6 2ra .n bene/iciu or. Cu toate acestea,
am men-ionat .n +rimu artico unee m!rturii des+re rom"ni chiar .n tim+u hunior,
secou ,. C"ntecu )ibeungior ne +omene0te de ?amunI #?adu sau ?oman% a
,aahiei, iar r!s+unsu ui <enumorut adresat soior unguri care .i cereau +!m"ntu este
su/icient de e;+icit asu+ra continuit!-ii rom"nior .nc! din acea +erioad!. <ai aducem 0i
documentee bi3antine care descriu ambasada ui Priscus a curtea ui Attia, unde
acesta .i .nt"ne0te +e ausoni, de /a+t str!mo0ii o0enior din nordu -!rii, din Jara
*a0uui. ,oi merge .n continuarea ceor dou! articoe susmen-ionate, 1orbind des+re
e1enimentee miitare care i'au im+icat +e rom"ni .n +erioada imediat urm!toare, a /e
de necunoscut! +ubicuui arg, res+ecti1 secoee &$ 0i &$$. Pecenegi, u3i, cumani
)!1!irea +ecenegior +e teritoriie noastre s'a +rodus .n secou & 0i a a1ut ini-ia un
caracter deosebit de distructi1, cum s'a +utut do1edi +rin desco+eririe arheoogice a
unor a0e3!ri distruse +rin incendiere. * do1ad! c! rom"nii e'au o+us re3isten-! .nainte
de a se retrage .n mun-i sau ocuri greu accesibie, a /e cum au /!cut'o 0i cu ate oca3ii.
7terior s'a a4uns a con1ie-uire deoarece +ecenegii, a /e ca 0i a-ii, erau interesa-i mai
mut de teritoriie bogate ae bi3antinior de a sud de 5un!re, unde a1eau ce s!
4e/uiasc!, de a +o+ua-ia rom"neasc! mu-umindu'se s! acce+te un tribut .n +roduse
necesare traiuui. Ast/e, +rimu mare raid +eceneg a sud de 5un!re a a1ut oc a 102K,
a+oi acestea au urmat atee a /e de distrug!toare. :ntre 1032 0i 103B e;+edi-iie or de
4a/ s'au -inut an-, .n 103B 5obrogea /iind +ustiit! de trei ori, .n urma acestor de1ast!ri au
/ost +!r!site de/initi1 Ca+ida1a 0i 5er1ent. 7terior, +oten-iau or miitar 1a sc!dea
considerabi .n urma u+teor, uterior 0i a con/icteor cu u3ii 0i a+oi cumanii, ast/e
+ecenegii 0i u3ii dis+!r"nd din istorie. 5in tim+u +ecenegior ne'a r!mas o m!rturie a
cronicaruui $oan <auro+us cu +rie4u unei e;+edi-ii a oastei bi3antine a nord de 5un!re
contra acestora, e s+unea c! +ecenegii au 1enit .n 5acia +este cei ce s!!0uiser!
acoo, /a-! de care st!+"nitorii no0tri din 1echime #.m+!ra-ii romani 0i bi3antini% nu 0i'au
+recu+e-it gri4a, o at! do1ad! a continuit!-ii. Cumanii au dis+!rut .n secou &$$$, du+!
in1a3ia t!tar! din 12L2. 5ar +"n! atunci s'au intersectat deseori cu rom"nii, incusi1
miitar, du+! cum 1om 1edea mai de+arte. Ast/e, .n cea mai 1eche cronic! turc! numit!
*gu3ame sau Anaee hanuui *gu3, /resc! a istoriei +o+oareor turce din Asia Centra!
.n secoee ,$ ( &$, res+ecti1a cronic! scris! .ntr'un sti meta/oric, aminte0te ast/e
e1enimentee din secou &$C C"nd Mi+caH #+ersoni/icarea +o+oruui cuman% a crescut
mare 0i a de1enit 1oinic, -!rie 7rus #ru0ior% 7aI #rom"nior% <agar #maghiarior% 0i
DasHurd #bascur3ior% au de1enit du0mane 0i nu au dorit s! se su+un!. Atunci i'a o/erit
ui Mi+caH mut +o+or 0i mu-i osta0i 0i i'a +oruncit s! mearg! .n +!r-ie =en #5on6% 0i $ti
#,oga% 0i s! e aduc! sub ascutare. 5intr'o 3on! de+!rtat! geogra/ic, din Scandina1ia,
ne 1in ate do1e3i at"t des+re e;isten-a rom"nior, c"t 0i des+re ca+acitatea or
combati1!. Cronicie scandina1e 1orbesc de Jara ,ahior #DoIumannaand%. Saga ui
2ymund, a s/"ntuui rege *a/, Cercu umii, saga ui 2gi 0i 2smund, toate din iteratura
medie1a! tim+urie isande3! 1orbesc de aceast! -ar! a rom"nior 0i com+icatee rea-ii
cu tyrIir #turci, de /a+t +ecenegi%, 8ardariIe #cne3atee ruse0ti% 0i 9unaand #7ngaria%.
=rebuie amintit /a+tu c! +e "ng! noi trecea 1estitu drum de a 1aregi a greci, care
unea Scandina1ia cu Di3an-u. Cor!biie 1iIingior urcau +e r"urie ce se 1!rsau .n <area
Datic!, a+oi erau transbordate +e ,oga, 5on, chiar 0i +e )istru +"n! a <area )eagr!.
Ast/e au a4uns 1iIingii +"n! a Constantino+oe, era o 1reme c"nd garda .m+!ratuui era
constituit! din 1iIingi. 5es+re ca+acitatea miitar! a rom"nior ne 1ine o m!rturie tocmai
din insua 8otand, un morm"nt de a S4onhem, a unei c!+etenii +e nume ?odo/, .n
t!bi-ee runice de acoo /iind men-ionat /a+tu c! a /ost ucis de c!tre DaIumen #1ahi%. :n
articou D!t!ii uitate din istoria rom"nior. ?"u NaIa #1223% i'am men-ionat +e 1ahii
brodnici 0i booho1eni 0i u+tee a care au +artici+at, incusi1 cea din titu. 5e aceea nu
mia re1in asu+ra or, ci 1oi merge direct a +rimee u+te din secou &$ cu ungurii. Ote/an
ce S/"nt 0i =ransi1ania Am e;+us .n articou +recedent #Arta miitar! rom"neasc! #$$%
7ngurii% moti1ee care m! .ndre+t!-esc s! cred c! 1oi1odatu transi1an a /ost condus
+"n! .n e+oca ui Ote/an ce S/"nt de o dinastie 1oi1oda! rom"neasc!, cea a 8iue0tior,
iar mama acestui Ote/an ce S/"nt #AAK'103P%, Sarota, era de origine rom"n!, /iica ui
8eu ce D!tr"n, iar aceasta a a1ut un ro im+ortant .n deci3ia de cre0tinare a /iuui s!u
regee, .n +rea4ma anuui 1001. 5esigur, +rocesu de sedentari3are a ungurior a /ost
ce1a mai .ndeungat, ei amestec"ndu'se cu +o+ua-iie ocae sau .nrobite, a0a cum
men-ionea3! to-i cronicarii maghiari. 5in acea +erioad! statu maghiar se trans/orm!
dintr'o adun!tur! de triburi s!batice .ntr'un 1eritabi stat /euda, ba3at +e rea-ii de
1asaitate de ti+ /euda. 5ar .n articou +recedent m'am ocu+at mai mut de cronica ui
Anonymus, de aceea cred c! ar /i ree1ant s! amintesc .n treac!t ceea ce s+uneau ate
cronici des+re e;isten-a rom"nor a 1enirea ungurior. Simon de 8he3a #sec &$$$%C
Po+ua-ia ora0eor din Panonia, Pam/iia, 5ama-ia 0i Qrigia, ora0e care /useser! +ustiite
.n urma 4a/urior 0i asediior hunior, +!r!sindu'0i +!m"ntu nata, trecur! cu .n1oia ui
Attia .n A+uia, +e <area Adriatic!, Dahii #,ahii% care /useser! +!storii 0i coonii or,
r!m"m"nd de bun! 1oie .n Panonia. Acea0i Simion de 8he3aC 5u+! ce .ns! /ii ui Attia
au +ierit a+roa+e to-i .m+reun! cu +o+oru scitic .n r!3boiR Panonia a stat 3ece ani /!r!
rege, r!m"n"nd .n ea numai str!iniiC Sca1inii, 8recii, =eutonii, <essianii 0i ,achii care
.n tim+u 1ie-ii ui 2the #Attia% i'au ser1it acestuia ca robi. Aici termenu de str!in trebuie
.n-ees ca 0i str!in de neamu unguresc, des+re care .n conce+-ia medie1a! s'ar /i tras
din ce hunic. Simion de 8he3a mai /ace re/eririe a Secui des+re care am s+us .n
articou +recedent. 8eogra/u anonim .n 5escrierea 2uro+ei *rientae #130P%C 5es+re
rom"nii din PanoniaC )ot!m c! regatu 7ngariei odinioar! nu s'a numit 7ngaria, ci <esia
0i Panonia, iar Panonii ce ocuiau atunci .n Panonia to-i erau +!stori romani 0i a1eau .n
/runtea or 3ece regi +uternici .n .ntreaga <esie 0i Panonie. 5estr!m"ndu'se .ns!
im+eriu roman, ungurii ie0iser! din -ara Sci-ior 0i din regatu ce mare ce se a/! dincoo
de b!-ie <eotide #<area de A3o1% 0i s'au u+tat .n c"m+ia .ntins! dintre Sicambria 0i
Aba rega! cu numi-ii 3ece regi 0i .i st!+"nir!R 5es+re rom"nii din +eninsua Dacanic!C
)ot!m c! .ntre <acedonia, Achaia 0i Saonic tr!e0te un +o+or /oarte mare 0i r!s+"ndit
numit Da3i #,ahi% care 0i at! dat! au /ost +!stori ?omani 0i din +ricina +!m"ntuui
roditor 0i +in de +!0uni, tr!iau odinioar! .n 7ngaria, unde se a/au +!0unie romanior.
5ar a+oi, /iind i3goni-i de c!tre unguri, au /ugit .n acee +!r-i, ei au din be0ug br"n3!
mut! /oarte bun!, a+te 0i carne, mai +resus de ate na-iuni. Jara acestor Dachi, care e
mare 0i bogat!, a ocu+at'o a+roa+e toat! armata +rin-uui Caro, care e stabiit! .n
+!r-ie 8recieiR :n s/"r0it, ca s! nu o ungim +rea mut, Cronica ui )estor #cea mai
1eche cronic! ruseasc!, secou &%C@"ng! aceast! mare #marea 1areg!% ocuiesc 0i
1aregii +"n! s+re 2st c!tre -inutu ui Sem 0i tot "ng! aceast! mare ocuiesc s+re A+us,
+"n! .n -ara Angior 0i ,oohior #R% a+oi c"nd ,oohii #,ahii% atacar! +e Sa1ii de a
5un!re 0i se stabiir! .ntre ei 0i .i asu+rir!, ace0ti Sa1i +ecar! 0i se stabiir! +e ,istua 0i
se numir! @e0i. 5e aici deducem c! ?om"nii i'au aungat +e sa1ii stabii-i a 5un!rea de
Jos c!tre ,istua, unde s'a /ormat +o+oru +oone3. P"n! a urm!, istoria u+teor noastre
cu e0ii are o origine ce1a mai .nde+!rtat! .n tim+. <ai de+arte, des+re rom"ni 0i unguriC
Anii B3AB, B3AK, B3AP, BL00, BL01, BL02, BL03, BL0L, BL05, BL0B #anii PPP ( PAK%.
7ngurii trecur! +e "ng! Nie1, +e "ng! muntee ce se nume0te 0i a3i 7gors Noie 0i au
a4uns a )istru 0i'0i .ntinser! corturie, c!ci erau /!r! c!+!t"i cum sunt Poo1cii #neam
migrator turcic, .nrudit cu cumanii%. ,enind de a 2st ei mergeau gr!bi-i +rin mun-ii cei
.na-i, care s'au numit ungure0ti, 0i .nce+ur! s! se u+te cu ,oohii #,ahii% 0i cu Sa1ii ce
tr!iau acoo. C!ci acoo erau mai .nainte stabii-i Sa1ii, iar ,oohii su+useser! -ara
Sa1ior. 5u+! aceea 7ngurii aungar! +e ,oohi 0i uar! .n st!+"nire aceast! -ar! 0i se
a0e3ar! cu Sa1ii .m+reun! +e 0i'i su+user! 0i de atunci -ara se nume0te 7ngaria. ' See
more atC htt+CEEFFF.3iaristionine.roE2013E0BE05Earta'miitara'romaneasca'iii'secoee';i'
;ii'de'cristian'negreaEGsthash.c2;1JH04.d+u/
?!s+"ndirea rom"nior nord'dun!reni con/orm Cronicii ui )estor Cred c! e su/icient.
?e1enind a e+oca ui Ote/an ce S/"nt a 7ngariei, du+! cre0tinarea sa 7ngaria
de1enind regat a+ostoic, tendin-ee or e;+ansioniste .mbr!car! 4usti/icarea u+tei
.m+otri1a +!g"nior 0i schismaticior #de0i biserica cre0tin! s'a se+arat abia a 105L,
di/eren-ee e;istau mai aes sub as+ect +oitic%. Ast/e, +e a 1003'100L, Ote/an ce S/"nt
+orni a r!3boi contra 1oi1odatuui ui Ahtum, din neamu ui 8ad. *bser1!m c! de0i
8ad, 1oie1odu Danatuui, a /ost .n1ins /iind ne1oit s! acce+te +acea im+us! de
generaii ui Ar+ad, e nu a /ost .nde+!rtat de a conducerea 1oi1odatuui s!u, Ahtum /iind
un urma0 a s!u, +robabi /iu sau ne+ot #a+are .n ate cronici sub numee de 1aahu
*htum%. Prete;tu atacuui 'a constituit /a+tu c! Ahtum 1!muia trans+orturie de sare de
+e <ure0, /a+t care do1ede0te e;tinderea autorit!-ii ui Ahtum s+re nord, mai mut dec"t
st!+"nea 8ad, +oate 0i .n urma /a+tuui c! du+! moartea ui <enumorut, 1oi1odatu
acestuia a a4uns 1asa .ntr'un grad mai .nat regait!-ii ar+adiene. Amintesc /a+tu c!
<enumorut a murit /!r! urma0i +e inie b!rb!teasc!, deci 1oi1odatu s!u i'a re1enit /icei
sae c!s!torit! cu /iu ui Ar+ad, >uta #>otan%. Se +oate +resu+une c! Ahtum .0i mutase
grani-a +"n! a Cri0u Ab, at/e nu ar /i +utut controa trans+orturie de sare de +e
<ure0, ast/e s'ar +utea e;+ica incusi1 mutarea re0edin-ei a Cenad #<orisena%, +e
mau st"ng a <ure0uui. Aceast! cam+anie a o0tirii ui Ote/an ce S/"nt /ace +arte dintr'
un conte;t mai arg, ce a u+teor ungurior aia-i cu bi3antinii contra bugarior, a c!ror
+rim im+eriu c!3use du+! moartea -aruui Simeon #A2K%, dar /usese tem+orar 0i +ar-ia
re/!cut sub -aru Samue #AKB'101L%. :n mod sigur 8ad /usese 1asa bugarior, dar .n
urma .n/r"ngerii de c!tre o0tie ui Ar+ad de1enise 1asau ungurior. Aceast! 1asaitate a
+utut /i scuturat! +rintr'o aian-! cu bugarii .n urma cam+aniei -aruui Samue .n
5ama-ia #AAK% c"nd acesta s'a .ntors +rin Serbia, iar c"-i1a ani mai t"r3iu Ote/an ce
S/"nt s! .ncerce s! scoat! Danatu ui Ahtum de sub su3eranitatea bugar!, tocmai +rin
aceast! cam+anie. ?eatarea u+tei o g!sim .n @egenda S/"ntuui 8erard, te;t din
secou &$. Conduc!toru oastei ui Ahtum, Chanadin, acu3at c! dorea s!'0i ucid!
st!+"nu, /uge a unguri, de unde se .ntoarce .n /runtea o0tirii maghiare contra ui Ahtum.
5e aici constat!m /ie c! o +arte din eita miitar! b!n!-ean! nu agrea noua orientare
+oitic! a 1oie1oduui, /ie c! .n ca3u ui Chanadin #sau Csanad ori Sunad% 1orbim de un
s+ion a ungurior. )e amintim c! 0i .n ca3u ui 8eu .n 1oi1odatu =ransi1aniei, =uhutum
a trimis un s+ion s! iscodeasc! -ara ui 8eu. =ru+ee conduse de Chanadin au trecut
=isa, dar au /ost sur+rinse de atacu ui Ahtum, /iind ne1oite s! se retrag! s+re Soreg 0i
NuIuner #ocaitate dis+!rut! a 10 Im de <orisena%, du+! @egenda S/"ntuui 8erard
su/erind o .n/r"ngere. )e d!m seama de /a+tu c! atacu ui Chanadin a 1i3at centru de
+utere a ui Ahtum, cetatea de a <oriseana #nume rom"nesc +ro1enit de a <ure0ana%.
@u+ta a /ost deosebit de dur!, dur"nd .ntreaga 3i.@a c!derea serii, cee dou! armate .0i
a0ea3! tab!ra, ungurii +e deau *ros3anos, iar rom"nii +e C"m+u )egru. 7ngurii
decan0ea3! un +uternic atac de noa+te, +robabi 0i /a1ori3a-i de terenu .n +ant!, atac
care sur+rinde tota armata ui Ahtum care este .n1ins!, iar acesta ucis, se +are chiar de
Chanadin. Acesta a ocu+at cetatea <orisena #care +rime0te numee s!u Cenad% /iind
instaat comite .n ocu ui Ahtum 0i 1asa a regeui Ote/an ce S/"nt a 7ngariei. ' See
more atC htt+CEEFFF.3iaristionine.roE2013E0BE05Earta'miitara'romaneasca'iii'secoee';i'
;ii'de'cristian'negreaEGsthash.c2;1JH04.d+u/
About
Contact
Parteneri
Stay Connected
Search in site...
Wednesday, June 5th, 2013 | Posted by cristiannegrea
Arta miitar! rom"neasc! #$$$% Secoee &$'&$$ ( de Cristian )egrea
$oan de *nads, +rinci+ee ,aahiei 1150,edem cu to-ii modu .n care ni se induce +e
toate canaee ideea c! noi, rom"nii, suntem un +o+or /!r! trecut, /!r! istorie, a+!ru-i nu
se 0tie de unde +e acest teritoriu +rintr'un accident ne/ericit a istoriei, 0i dre+t
consecin-!, nu a1em ce c!uta .n 2uro+a, suntem doar ni0te toera-i care nu merit!
aceea0i dre+turi de care se bucur! restu cet!-enior euro+eni. Cumea, tocmai noi, care
am /ost aici, +e c"nd to-i 1ecinii no0tri, +rintre cei mai 1ehemen-i sus-in!tori ai acestor
te3e, au a+!rut din ste+ee asiatice .n 1remea .n care rom"nii se .nd"r4eau s!
su+ra1ie-uiasc! 1aurior migratoare. 5ar ce te +o-i a0te+ta din +artea ceor 1eni-i tocmai
+e aceste 1auri migratoare6 5in +!cate, este cu at"t mai u0or ca o +arte din rom"ni s!
/ie .ncina-i s! dea cre3are unor ast/e de teorii, cu c"t nici chiar rom"nii nu +rea cunosc
ade1!ru .n aceast! +ri1in-!. $ar conducerea statuui, +rin ministeru .n1!-!m"ntuui, nu
/ace absout nimic .n aceast! +ri1in-!, ba dim+otri1!, ciunte0te 0i siuie0te manuaee de
istorie /!c"ndu'e c"t mai de ne.n-ees +entru min-ie tinere, contribuind a cre0terea
ignoran-ei +e aceast! tem!. Cum s'ar +utea numi aceast! ac-iune, incom+eten-! sau
negi4en-! crimina!6 5ar nu eu sunt .n m!sur! s! m! +ronun- +e aceast! tem!, eu doar
.ncerc s! ar!t ade1!ru +e ba3a do1e3ior istorice. 5ar nu am cum s! e aduc +e toate .n
discu-ie, de aceea m! a+ec asu+ra unei teme a+roa+e deoc studiate .n manuae,
+artea de istorie miitar!.
Acest artico 1ine .n continuarea ceui intituat Arta miitar! rom"neasc! #$$% 7ngurii, care
a r"ndu s!u este continuarea ceui numit Arta miitar! rom"neasc! #$% 21u mediu
tim+uriu. Am .ncheiat acest artico ar!t"nd ade1!ru ce se des+rinde din studiu atent a
8esta 9ungarorum a ui Anonymus, ce descrie incusi1 +rimee con/icte miitate dintre
noi 0i unguri a 1enirea or .n C"m+ia Panonic!. Pe bun! dre+tate se 1or .ntreba unii,
cum am /ost noi ca+abii s! ob-inem unee succese notabie .m+otri1a acestui t!1!ug
maghiar care a trecut decenii .ntregi a+roa+e .ntreaga 2uro+! +rin /oc 0i sabie6 :ntr'
ade1!r, +are +arado;a, armatee occidentae .n1inse /!r! dre+t de a+e, /rancii,
germanii, trecu-i +e sub co+itee caior ungurior, iar a est, rom"nii . ucid +e Amo0 .n
<aramure0, <enumorut . bate +e =uhutum +e Cri0 iar a+oi e administrea3! o
.n/r"ngere ui =osu 0i >obosu care .i /ace s! /ug! dis+era-i +este =isa 0i chiar Ar+ad .0i
trimite .ntreaga armat! ca s!'i sa1e3e, dar >obosu e ucis. Cum e +osibi6
?!s+unsu nu este a0a di/ici +recum +are a +rima 1edere, am de31otat +u-in ideea .n
Arta miitar! rom"neasc! #$% 21u mediu tim+uriu c"nd am e;+icat succesee hunior
contra armateor $m+eriuui ?oman. @a /e, se +oate +une aceea0i .ntrebare, cum se
e;+ic! succesee im+ortante ae rom"nior contra turcior .n e1u mediu, .n tim+ ce toate
armatee occidentae erau b!tute /!r! dre+t de a+e .n ma4oritatea b!t!iior care .i
o+uneau semiunii, ca de e;em+u a )ico+oe .n 13AB6
?!s+unsu este modu de u+t!. 5ac! 1rei s! +rin3i 0oareci, te /aci +isic!. 8re0eaa
/ata! a romanior .m+otri1a hunior 0i a ator n!1!itori a /ost /a+tu c! ei au .ncercat s! e
im+un! acestora modu or de u+t!, ba3at +e o in/anterie soid! care st! ca un 3id .n
caea atacurior n!1anice, dar dis+erate, ae atacatorior. @e'a mers contra triburior
germanice sau de at! natur! +"n! a un +unct, dar uterior acest! tactic! nu a mai
/unc-ionat, era +rea static!. Ce3ar i'a su+us +e gaii ui ,ercingetori; +rintr'un asediu 0i o
b!t!ie static!, s!+area 0i .n!-area de /orti/ica-ii. :n /a-a atacurior u+t!torior tribai,
romanii /!ceau 3id din scuturie or mari, .i a0te+tau s! se a+ro+ie su/icient, a+oi +rimu
r"nd a31"rea sui-ee numite +ium care .i d!dea +este ca+, a+oi a1ansau .n 0iruri
str"nse, +e mai mute inii 0i des!1"r0eau 1ictoria. Piumu a1ea 1"r/u din o-e sub-ire
care se .ndoia du+! ce o1ea un obstaco, ast/e nu mai +utea /i aruncat .na+oi. 5ar hunii
nu u+tau .n modu romanior. )!1!eau asu+ra or, .i .m+ro0cau cu s!ge-i care in1ariabi
/!ceau 1ictime 0i e sub-iau r"ndurie, a+oi se retr!geau 0i re1eneau din nou. $n/anteria
roman! nu .i +utea urm!rii +e ace0ti c!!re-i, hunii re1eneau 0i atacau din /anc, .n ca3
c! nu reu0eau, se regru+au 0i atacau din nou +"n! g!seau un +unct sab. $n1ariabi,
b!t!ia era +ierdut!, un +unct sab era g!sit +"n! a urm!.
=otu0i, romanii au +ierdut 0i .m+otri1a triburior germanice, de e;em+u, ca 0i .n +!durea
=eutoburgic! .n anu A d. Ch. 5e ce6 Au /ost +rin0i .n ambuscad! .ntr'o +!dure +rin care
.naintau .ntr'un 0ir ung, /!r! s!'0i +oat! asigura /ancurie. <ai mut, germanii erau
organi3a-i .n triburi, nu a1eau o ca+ita!, un ora0 care s! +oat! /i cucerit. :n 5acia,
societatea era ce1a mai a1ansat!, era un stat, a1ea ca+ita! 0i un sistem de/ensi1 de
cet!-i. *dat! acestea cucerite, centru +uterii centrai3ate .n aceast! ca+ita! era cucerit.
5eceba a gre0it din acest +unct de 1edere, dac! nu 0i'ar /i concentrat toate /or-ee .n
a+!rarea com+e;uui de a Sarmisegetusa 0i ar /i !sat'o .n m"na du0manuui, .n tim+
ce cu toate /or-ee ar /i atacat 0i h!r-uit tru+ee romane, =raian nu ar /i +utut cuceri 5acia
niciodat!. 5ar societatea dacic! era .ntr'un stadiu de de31otare care im+ica .n mintea
ocuitorior ei ideea de stat con/undat! cu Sarmisegetusa, dac! c!dea ca+itaa, 0i statu
c!dea. Cu toate acestea, a /ost ne1oie de dou! r!3boaie s"ngeroase, iar romanii au
adus de 3ece ori mai mute tru+e ca 0i ,arus .n +!durea =eutoburgic! +entru a'i .n1inge
+e daci.
?om"nii au .n1!-at .n o+t sute de ani cum trebuie s! u+-i cu migratorii, c"nd trebuie s!
u+-i 0i c"nd nu, c"nd s! te /ere0ti din caea or 0i c"nd s!'i ataci .n a0a /e .nc"t s!'0i
ma;imi3e3e 0ansee de 1ictorie decisi1!. 5ar ei nu a1eau ca1aeria +uternic! 0i
abiit!-ior de mane1r! ae u+t!torior de ste+! .n c"m+ deschis, de aceea ei au su+init
acest nea4uns cu un at eement +rimordia .n ad4udecarea unei 1ictoriiC terenu. <aghiarii
0i ceia-i n!1!itori ca 0i t!tarii erau mai buni c!!re-i, mai numero0i 0i mai disci+ina-i .n
u+ta .n c"m+ deschis. 5e aceea rom"nii au +rimit u+ta doar atunci c"nd terenu e era
/a1orabi, de /a+t ei aegeau terenu +e care s! u+te, 0i o /!ceau /oarte bine, ca do1ad!
numeroasee or 1ictorii gen Posada.
,edem cum <enumorut a+!r! Cri0u 0i . .n1inge +e =uhutum +e o +o3i-ie /a1orabi!, de
trecere a r"uui, .n schimb +ierde cetatea S!tmaruui .n /a-a ui =osu 0i >obosu, un
asediu. 7terior, .i .n1inge +e ace0tia tot a Cri0, tot +e o +o3i-ie /a1orabi!, a+oi .i
urm!re0te +"n! a =isa, 0i +oate .i distrugea de tot dac! nu 1enea .n .nt"m+inarea or
armata ui Ar+ad. 8ad .i -ine +e oc 0i .i macin! +e unguri a trecerea =imi0uui +"n! ce
ace0tia .0i trec o +arte din oaste +rin a1a 0i' atac! +e /anc. 5in nou <enumorut .i re-ine
+e unguri a $o3!0e tim+ de trei 3ie +"n! ace0tia reu0esc s! se a+ro+ie de Diharea 0i s!
.ncea+! asediu, dar .n acest tim+ .i atac! continuu dins+re +!durea $g/on. Ce s! mai
3icem de Amo0 0i ai s!i, tota 3drobi-i de maramure0eni .n 3ona Cuhea, c"nd tat! ui
Ar+ad 0i'a g!sit s/"r0itu6
$at! unee din secretee 1ictoriior contra migratorior c"0tigate de rom"ni .n acea
+erioad! .ntunecat! a e1uui mediu tim+uriu. 2i u+tau doar atunci c"nd a1eau 0anse,
c"nd reu0eau s!'i +rind! +e n!1!itori +e teren +ro+ice, a+oi o1eau decisi1. C"nd nu
a1eau 0anse, se retr!geau din caea or, se ascundeau, a+oi negociau +ata unui tribut
ca s! /ie !sa-i .n +ace, deoarece ei 0tiau c! ace0ti migratori 1or +eca a0a cum au 1enit,
a0a s'a .nt"m+at cu ma4oritatea. 5e mute ori n!1!itorii se b!teau .ntre ei chiar +e
teritoriu nostru, iar rom"nii .i !sau s! se bat!, /!r! a inter1eni de +artea unora sau
atora. 2ra norma, s+re e;em+u, .n tim+u n!1!irior 1iIingior asu+ra Angiei, emisarii
enge3i .ncercau s!'i trimit! +e dane3i contra nor1egienior sau in1ers, doar ca s! +oat!
r!su/a ei u0ura-i. Ce ar /i trebuit s! /ac! rom"nii6 2ra .n bene/iciu or.
Cu toate acestea, am men-ionat .n +rimu artico unee m!rturii des+re rom"ni chiar .n
tim+u hunior, secou ,. C"ntecu )ibeungior ne +omene0te de ?amunI #?adu sau
?oman% a ,aahiei, iar r!s+unsu ui <enumorut adresat soior unguri care .i cereau
+!m"ntu este su/icient de e;+icit asu+ra continuit!-ii rom"nior .nc! din acea +erioad!.
<ai aducem 0i documentee bi3antine care descriu ambasada ui Priscus a curtea ui
Attia, unde acesta .i .nt"ne0te +e ausoni, de /a+t str!mo0ii o0enior din nordu -!rii, din
Jara *a0uui.
,oi merge .n continuarea ceor dou! articoe susmen-ionate, 1orbind des+re
e1enimentee miitare care i'au im+icat +e rom"ni .n +erioada imediat urm!toare, a /e
de necunoscut! +ubicuui arg, res+ecti1 secoee &$ 0i &$$.
Pecenegi, u3i, cumani
)!1!irea +ecenegior +e teritoriie noastre s'a +rodus .n secou & 0i a a1ut ini-ia un
caracter deosebit de distructi1, cum s'a +utut do1edi +rin desco+eririe arheoogice a
unor a0e3!ri distruse +rin incendiere. * do1ad! c! rom"nii e'au o+us re3isten-! .nainte
de a se retrage .n mun-i sau ocuri greu accesibie, a /e cum au /!cut'o 0i cu ate oca3ii.
7terior s'a a4uns a con1ie-uire deoarece +ecenegii, a /e ca 0i a-ii, erau interesa-i mai
mut de teritoriie bogate ae bi3antinior de a sud de 5un!re, unde a1eau ce s!
4e/uiasc!, de a +o+ua-ia rom"neasc! mu-umindu'se s! acce+te un tribut .n +roduse
necesare traiuui.
Ast/e, +rimu mare raid +eceneg a sud de 5un!re a a1ut oc a 102K, a+oi acestea au
urmat atee a /e de distrug!toare. :ntre 1032 0i 103B e;+edi-iie or de 4a/ s'au -inut an-,
.n 103B 5obrogea /iind +ustiit! de trei ori, .n urma acestor de1ast!ri au /ost +!r!site
de/initi1 Ca+ida1a 0i 5er1ent. 7terior, +oten-iau or miitar 1a sc!dea considerabi .n
urma u+teor, uterior 0i a con/icteor cu u3ii 0i a+oi cumanii, ast/e +ecenegii 0i u3ii
dis+!r"nd din istorie. 5in tim+u +ecenegior ne'a r!mas o m!rturie a cronicaruui $oan
<auro+us cu +rie4u unei e;+edi-ii a oastei bi3antine a nord de 5un!re contra acestora,
e s+unea c! +ecenegii au 1enit .n 5acia +este cei ce s!!0uiser! acoo, /a-! de care
st!+"nitorii no0tri din 1echime #.m+!ra-ii romani 0i bi3antini% nu 0i'au +recu+e-it gri4a, o
at! do1ad! a continuit!-ii. Cumanii au dis+!rut .n secou &$$$, du+! in1a3ia t!tar! din
12L2. 5ar +"n! atunci s'au intersectat deseori cu rom"nii, incusi1 miitar, du+! cum 1om
1edea mai de+arte.
Ast/e, .n cea mai 1eche cronic! turc! numit! *gu3ame sau Anaee hanuui *gu3,
/resc! a istoriei +o+oareor turce din Asia Centra! .n secoee ,$ ( &$, res+ecti1a cronic!
scris! .ntr'un sti meta/oric, aminte0te ast/e e1enimentee din secou &$C C"nd Mi+caH
#+ersoni/icarea +o+oruui cuman% a crescut mare 0i a de1enit 1oinic, -!rie 7rus #ru0ior%
7aI #rom"nior% <agar #maghiarior% 0i DasHurd #bascur3ior% au de1enit du0mane 0i nu
au dorit s! se su+un!. Atunci i'a o/erit ui Mi+caH mut +o+or 0i mu-i osta0i 0i i'a +oruncit
s! mearg! .n +!r-ie =en #5on6% 0i $ti #,oga% 0i s! e aduc! sub ascutare.
5intr'o 3on! de+!rtat! geogra/ic, din Scandina1ia, ne 1in ate do1e3i at"t des+re
e;isten-a rom"nior, c"t 0i des+re ca+acitatea or combati1!. Cronicie scandina1e
1orbesc de Jara ,ahior #DoIumannaand%. Saga ui 2ymund, a s/"ntuui rege *a/,
Cercu umii, saga ui 2gi 0i 2smund, toate din iteratura medie1a! tim+urie isande3!
1orbesc de aceast! -ar! a rom"nior 0i com+icatee rea-ii cu tyrIir #turci, de /a+t
+ecenegi%, 8ardariIe #cne3atee ruse0ti% 0i 9unaand #7ngaria%. =rebuie amintit /a+tu c!
+e "ng! noi trecea 1estitu drum de a 1aregi a greci, care unea Scandina1ia cu
Di3an-u. Cor!biie 1iIingior urcau +e r"urie ce se 1!rsau .n <area Datic!, a+oi erau
transbordate +e ,oga, 5on, chiar 0i +e )istru +"n! a <area )eagr!. Ast/e au a4uns
1iIingii +"n! a Constantino+oe, era o 1reme c"nd garda .m+!ratuui era constituit! din
1iIingi. 5es+re ca+acitatea miitar! a rom"nior ne 1ine o m!rturie tocmai din insua
8otand, un morm"nt de a S4onhem, a unei c!+etenii +e nume ?odo/, .n t!bi-ee runice
de acoo /iind men-ionat /a+tu c! a /ost ucis de c!tre DaIumen #1ahi%.
:n articou D!t!ii uitate din istoria rom"nior. ?"u NaIa #1223% i'am men-ionat +e 1ahii
brodnici 0i booho1eni 0i u+tee a care au +artici+at, incusi1 cea din titu. 5e aceea nu
mia re1in asu+ra or, ci 1oi merge direct a +rimee u+te din secou &$ cu ungurii.
Ote/an ce S/"nt 0i =ransi1ania
Am e;+us .n articou +recedent #Arta miitar! rom"neasc! #$$% 7ngurii% moti1ee care m!
.ndre+t!-esc s! cred c! 1oi1odatu transi1an a /ost condus +"n! .n e+oca ui Ote/an ce
S/"nt de o dinastie 1oi1oda! rom"neasc!, cea a 8iue0tior, iar mama acestui Ote/an ce
S/"nt #AAK'103P%, Sarota, era de origine rom"n!, /iica ui 8eu ce D!tr"n, iar aceasta a
a1ut un ro im+ortant .n deci3ia de cre0tinare a /iuui s!u regee, .n +rea4ma anuui 1001.
5esigur, +rocesu de sedentari3are a ungurior a /ost ce1a mai .ndeungat, ei
amestec"ndu'se cu +o+ua-iie ocae sau .nrobite, a0a cum men-ionea3! to-i cronicarii
maghiari. 5in acea +erioad! statu maghiar se trans/orm! dintr'o adun!tur! de triburi
s!batice .ntr'un 1eritabi stat /euda, ba3at +e rea-ii de 1asaitate de ti+ /euda.
5ar .n articou +recedent m'am ocu+at mai mut de cronica ui Anonymus, de aceea
cred c! ar /i ree1ant s! amintesc .n treac!t ceea ce s+uneau ate cronici des+re
e;isten-a rom"nor a 1enirea ungurior.
Simon de 8he3a #sec &$$$%C Po+ua-ia ora0eor din Panonia, Pam/iia, 5ama-ia 0i Qrigia,
ora0e care /useser! +ustiite .n urma 4a/urior 0i asediior hunior, +!r!sindu'0i +!m"ntu
nata, trecur! cu .n1oia ui Attia .n A+uia, +e <area Adriatic!, Dahii #,ahii% care
/useser! +!storii 0i coonii or, r!m"m"nd de bun! 1oie .n Panonia. Acea0i Simion de
8he3aC 5u+! ce .ns! /ii ui Attia au +ierit a+roa+e to-i .m+reun! cu +o+oru scitic .n
r!3boiR Panonia a stat 3ece ani /!r! rege, r!m"n"nd .n ea numai str!iniiC Sca1inii,
8recii, =eutonii, <essianii 0i ,achii care .n tim+u 1ie-ii ui 2the #Attia% i'au ser1it
acestuia ca robi. Aici termenu de str!in trebuie .n-ees ca 0i str!in de neamu unguresc,
des+re care .n conce+-ia medie1a! s'ar /i tras din ce hunic. Simion de 8he3a mai /ace
re/eririe a Secui des+re care am s+us .n articou +recedent.
8eogra/u anonim .n 5escrierea 2uro+ei *rientae #130P%C 5es+re rom"nii din PanoniaC
)ot!m c! regatu 7ngariei odinioar! nu s'a numit 7ngaria, ci <esia 0i Panonia, iar
Panonii ce ocuiau atunci .n Panonia to-i erau +!stori romani 0i a1eau .n /runtea or 3ece
regi +uternici .n .ntreaga <esie 0i Panonie. 5estr!m"ndu'se .ns! im+eriu roman, ungurii
ie0iser! din -ara Sci-ior 0i din regatu ce mare ce se a/! dincoo de b!-ie <eotide
#<area de A3o1% 0i s'au u+tat .n c"m+ia .ntins! dintre Sicambria 0i Aba rega! cu
numi-ii 3ece regi 0i .i st!+"nir!R 5es+re rom"nii din +eninsua Dacanic!C )ot!m c!
.ntre <acedonia, Achaia 0i Saonic tr!e0te un +o+or /oarte mare 0i r!s+"ndit numit Da3i
#,ahi% care 0i at! dat! au /ost +!stori ?omani 0i din +ricina +!m"ntuui roditor 0i +in de
+!0uni, tr!iau odinioar! .n 7ngaria, unde se a/au +!0unie romanior. 5ar a+oi, /iind
i3goni-i de c!tre unguri, au /ugit .n acee +!r-i, ei au din be0ug br"n3! mut! /oarte bun!,
a+te 0i carne, mai +resus de ate na-iuni. Jara acestor Dachi, care e mare 0i bogat!, a
ocu+at'o a+roa+e toat! armata +rin-uui Caro, care e stabiit! .n +!r-ie 8recieiR
:n s/"r0it, ca s! nu o ungim +rea mut, Cronica ui )estor #cea mai 1eche cronic!
ruseasc!, secou &%C@"ng! aceast! mare #marea 1areg!% ocuiesc 0i 1aregii +"n! s+re
2st c!tre -inutu ui Sem 0i tot "ng! aceast! mare ocuiesc s+re A+us, +"n! .n -ara
Angior 0i ,oohior #R% a+oi c"nd ,oohii #,ahii% atacar! +e Sa1ii de a 5un!re 0i se
stabiir! .ntre ei 0i .i asu+rir!, ace0ti Sa1i +ecar! 0i se stabiir! +e ,istua 0i se numir!
@e0i. 5e aici deducem c! ?om"nii i'au aungat +e sa1ii stabii-i a 5un!rea de Jos c!tre
,istua, unde s'a /ormat +o+oru +oone3. P"n! a urm!, istoria u+teor noastre cu e0ii
are o origine ce1a mai .nde+!rtat! .n tim+. <ai de+arte, des+re rom"ni 0i unguriC Anii
B3AB, B3AK, B3AP, BL00, BL01, BL02, BL03, BL0L, BL05, BL0B #anii PPP ( PAK%. 7ngurii
trecur! +e "ng! Nie1, +e "ng! muntee ce se nume0te 0i a3i 7gors Noie 0i au a4uns a
)istru 0i'0i .ntinser! corturie, c!ci erau /!r! c!+!t"i cum sunt Poo1cii #neam migrator
turcic, .nrudit cu cumanii%. ,enind de a 2st ei mergeau gr!bi-i +rin mun-ii cei .na-i, care
s'au numit ungure0ti, 0i .nce+ur! s! se u+te cu ,oohii #,ahii% 0i cu Sa1ii ce tr!iau
acoo. C!ci acoo erau mai .nainte stabii-i Sa1ii, iar ,oohii su+useser! -ara Sa1ior.
5u+! aceea 7ngurii aungar! +e ,oohi 0i uar! .n st!+"nire aceast! -ar! 0i se a0e3ar!
cu Sa1ii .m+reun! +e 0i'i su+user! 0i de atunci -ara se nume0te 7ngaria.
?!s+"ndirea rom"nior nord'dun!reni
con/orm Cronicii ui )estor
Cred c! e su/icient. ?e1enind a e+oca ui Ote/an ce S/"nt a 7ngariei, du+! cre0tinarea
sa 7ngaria de1enind regat a+ostoic, tendin-ee or e;+ansioniste .mbr!car! 4usti/icarea
u+tei .m+otri1a +!g"nior 0i schismaticior #de0i biserica cre0tin! s'a se+arat abia a
105L, di/eren-ee e;istau mai aes sub as+ect +oitic%. Ast/e, +e a 1003'100L, Ote/an ce
S/"nt +orni a r!3boi contra 1oi1odatuui ui Ahtum, din neamu ui 8ad. *bser1!m c!
de0i 8ad, 1oie1odu Danatuui, a /ost .n1ins /iind ne1oit s! acce+te +acea im+us! de
generaii ui Ar+ad, e nu a /ost .nde+!rtat de a conducerea 1oi1odatuui s!u, Ahtum /iind
un urma0 a s!u, +robabi /iu sau ne+ot #a+are .n ate cronici sub numee de 1aahu
*htum%. Prete;tu atacuui 'a constituit /a+tu c! Ahtum 1!muia trans+orturie de sare de
+e <ure0, /a+t care do1ede0te e;tinderea autorit!-ii ui Ahtum s+re nord, mai mut dec"t
st!+"nea 8ad, +oate 0i .n urma /a+tuui c! du+! moartea ui <enumorut, 1oi1odatu
acestuia a a4uns 1asa .ntr'un grad mai .nat regait!-ii ar+adiene. Amintesc /a+tu c!
<enumorut a murit /!r! urma0i +e inie b!rb!teasc!, deci 1oi1odatu s!u i'a re1enit /icei
sae c!s!torit! cu /iu ui Ar+ad, >uta #>otan%. Se +oate +resu+une c! Ahtum .0i mutase
grani-a +"n! a Cri0u Ab, at/e nu ar /i +utut controa trans+orturie de sare de +e
<ure0, ast/e s'ar +utea e;+ica incusi1 mutarea re0edin-ei a Cenad #<orisena%, +e
mau st"ng a <ure0uui. Aceast! cam+anie a o0tirii ui Ote/an ce S/"nt /ace +arte dintr'
un conte;t mai arg, ce a u+teor ungurior aia-i cu bi3antinii contra bugarior, a c!ror
+rim im+eriu c!3use du+! moartea -aruui Simeon #A2K%, dar /usese tem+orar 0i +ar-ia
re/!cut sub -aru Samue #AKB'101L%. :n mod sigur 8ad /usese 1asa bugarior, dar .n
urma .n/r"ngerii de c!tre o0tie ui Ar+ad de1enise 1asau ungurior. Aceast! 1asaitate a
+utut /i scuturat! +rintr'o aian-! cu bugarii .n urma cam+aniei -aruui Samue .n
5ama-ia #AAK% c"nd acesta s'a .ntors +rin Serbia, iar c"-i1a ani mai t"r3iu Ote/an ce
S/"nt s! .ncerce s! scoat! Danatu ui Ahtum de sub su3eranitatea bugar!, tocmai +rin
aceast! cam+anie.
?eatarea u+tei o g!sim .n @egenda S/"ntuui 8erard, te;t din secou &$. Conduc!toru
oastei ui Ahtum, Chanadin, acu3at c! dorea s!'0i ucid! st!+"nu, /uge a unguri, de
unde se .ntoarce .n /runtea o0tirii maghiare contra ui Ahtum. 5e aici constat!m /ie c! o
+arte din eita miitar! b!n!-ean! nu agrea noua orientare +oitic! a 1oie1oduui, /ie c! .n
ca3u ui Chanadin #sau Csanad ori Sunad% 1orbim de un s+ion a ungurior. )e amintim
c! 0i .n ca3u ui 8eu .n 1oi1odatu =ransi1aniei, =uhutum a trimis un s+ion s!
iscodeasc! -ara ui 8eu. =ru+ee conduse de Chanadin au trecut =isa, dar au /ost
sur+rinse de atacu ui Ahtum, /iind ne1oite s! se retrag! s+re Soreg 0i NuIuner
#ocaitate dis+!rut! a 10 Im de <orisena%, du+! @egenda S/"ntuui 8erard su/erind o
.n/r"ngere. )e d!m seama de /a+tu c! atacu ui Chanadin a 1i3at centru de +utere a
ui Ahtum, cetatea de a <oriseana #nume rom"nesc +ro1enit de a <ure0ana%. @u+ta a
/ost deosebit de dur!, dur"nd .ntreaga 3i.@a c!derea serii, cee dou! armate .0i a0ea3!
tab!ra, ungurii +e deau *ros3anos, iar rom"nii +e C"m+u )egru. 7ngurii decan0ea3!
un +uternic atac de noa+te, +robabi 0i /a1ori3a-i de terenu .n +ant!, atac care sur+rinde
tota armata ui Ahtum care este .n1ins!, iar acesta ucis, se +are chiar de Chanadin.
Acesta a ocu+at cetatea <orisena #care +rime0te numee s!u Cenad% /iind instaat
comite .n ocu ui Ahtum 0i 1asa a regeui Ote/an ce S/"nt a 7ngariei.
C"-i1a ani mai t"r3iu, Ote/an ce S/"nt +orne0te .m+otri1a 1oi1odatuui =ransi1aniei
condus de 8yua ce <ic #din /amiia 8iue0tior%. :n articou Arta miitar! rom"neasc! #$$%
7ngurii, am 1orbit des+re 1oi1odatu transi1!nean du+! uciderea ui 8eu de c!tre
=uhutum 0i cred c! am adus su/iciente argumente ca s! demonstre3 /a+tu c! acesta
era condus de o dinastie rom"neasc!. <ai mut, mama regeui Ote/an ce S/"nt, Sarota,
era /iica ui 8eua, iar 8eua ce <ic /iu /rateui s!u, deci +rin aian-! unchiu regeui
Ote/an, numit .nainte de cre0tinare ,a4I #+oate /i de a ,oicu%. )u a1em date des+re
mersu b!t!iei, 0tim doar c! 8eua ce <ic a /ost ca+turat .m+reun! cu cei doi /ii ai s!i 0i
.nchis +entru restu 1ie-ii .n 7ngaria. Acest e1eniment este consemnat 0i de Anonymus 0i
de Simion de 8he3a, +rimu numindu' 8yua, a doiea Jua. :n mod sigur, 0i de aceast!
dat! este im+us un 1oie1od /ide 0i 1asa ui Ote/an ce S/"nt. :ntrebarea r!m"ne, +utea /i
e ungur6 :ntr'un 1oi1odat rom"nesc6 S! nu uit!m, cu +u-in tim+ .n urm!, .n ocu ui
Ahtum r!m"ne Chanadin sau Sunad, dar ce 0tim des+re e6 2ra ungur6 Pu-in +robabi,
/usese conduc!toru armatei ui Ahtum, deci din nobiimea oca!, iar cu circa o sut! de
ani .nainte, +e tim+u ui 8ad, armata acestuia era /ormat! din 1aahi, sa1i 0i +ecenegi.
Atunci Ar+ad nu' schimbase +e 8ad, deci nu +utem crede c! s'a +etrecut o schimbare
ma4or! +"n! a Ahtum. Atunci, +utea Ote/an ce S/"nt s! +un! un ungur a conducerea
unui 1oi1odat rom"nesc6 Aceea0i argumente r!m"n 1aabie ca 0i .n ca3u ui =uhutum
0i 8eu, un 1oie1od ungur nu ar /i a1ut cum s! re3iste a acea 1reme. <ai t"r3iu, dar mut
mai t"r3iu, 1oi1odatu transi1an 1a /i condus 0i de unguri, dar o +arte din nobiimea care
s+ri4inea 1oie1odu se 1a /i maghiari3at .ntre tim+ +entru a1anta4e 0i +ri1iegii. Am dat
e;em+ee cu /amiiie nobiiare 5rag/y, =eeIi, Pa 0i atee.
7n as+ect mai +u-in cunoscut, /iu ui 8eua, Wa3u #,asie6%, era s! de1in! +rimu rege
rom"n a 7ngariei a moartea ui Ote/an ce S/"nt, du+! acesta care era rom"n du+!
mam!. Ce se .nt"m+ase6 Prin-u mo0tenitor 2meric, /iu ui Ote/an ce S/"nt, moare de o
moarte n!+ra3nic! tocmai c"nd regee dorea s!'i treac! treburie domniei, iar Ote/an ce
S/"nt a trimis du+! Wa3u .n .nchisoare +entru a' /ace +e e rege. 5ar regina 8i3ea,
sora regeui 9enric a $$'ea a Da1ariei 0i so-ia ui Ote/an ce S/"nt, +rinde de 1este 0i'
trimite a .nchisoarea de a )itra .nainte de 1estitoru regeui +e comitee Sebus care .i
scoate ochii 0i .i toarn! +umb to+it .n urechi ui Wa3u, /!c"ndu' ast/e inca+abi s!
domneasc!. Comitee Sebus /uge a+oi .n Doemia, iar a moartea regeui Ote/an este
aes rege /iu surorii 8i3eei, Petru #103P%, dar care este detronat .n 10L1. @'am numit +e
rege Ote/an ce S/"nt +entru a nu e;ista con/u3ii, de0i acesta a /ost sancti/icat mai t"r3iu,
abia .n 10P3.
)i se mai s+une c! du+! ce 'a .n1ins +e 8eua, Ote/an ce S/"nt 'a .n1ins 0i +e Nean,
ducee Sa1ior 0i Dugarior, dar nu +utem 0ti dac! acesta era rom"n sau nu. Cert este
c! 0i .n cronica ui Anonymus ne este amintit un duce Nean, dar se +rea +oate s! nu /ie
1orba de un nume, ci Nean s! /ie o deri1at! de a termenu de conduc!tor, cnea3. $deea
care r!m"ne esen-ia! este /a+tu c! 1oi1odatu transi1an re+re3enta o entitate +oitic!
0i miitar! im+ortant!, a s/"r0itu secouui & conduc!toru era .nscris .n actee 1remii cu
titu de rege. <ai mut, a ALK a+are e+isco+ia de Aba $uia, de+endent! de bi3antini,
deci orientarea 1oi1odatuui era e1ident!, din +unct de 1edere reigios schisma s'a
+etrecut mai bine de o sut! de ani mai t"r3iu #105L%.
5es+re cucerirea =ransi1aniei, +utem nota de a bun .nce+ut c! a /ost un +roces de
durat!, de mai bine de trei sute de ani, deoarece ungurii a acea 1reme nu a1eau
+oten-iau s! ocu+e teritorii at"t de 1aste. Cee 0a+te triburi, .m+reun! cu 0a+te triburi
cumane 0i unu Ia3ar nu a1eau o ast/e de +utin-!, de0i ambi-iie erau mari. Ast/e, ei au
asimiat oarecum /or-at, +rin robiri sau +ri1iegii date conduc!torior, du+! cum se
constat! at"t a Anonymus, c"t 0i a Simion de 8he3a, +o+ua-iie su+use +e teritoriu
c!rora s'au a0e3at, ucru care a mers +"n! a =isa, dar dincoo de ea a mers mai
com+icat. :n ciuda 1ictoriior contra ui <enumorut, Ahtum sau 8eua, utimee .n tim+u
ui Ote/an ce S/"nt, constat!m c! a .n +rima +arte a secouui &$ ungurii nu au +utut
organi3a a est de =isa dec"t un singur comitat, a Sonocuui, iar a s/"r0itu secouui
erau abia .nc! 0ase, Aba, 5ob"ca, Cu4, =urda, ="rna1a, 9unedoara. :n /runtea /iec!ruia
a0e3au c"te un comite ca 0e/ administrati1 a1"nd 0i 4urisdic-ie miitar!, .n caitate de
comandant a cet!-ii care ser1ea dre+t centru a comitatuui. 5ar cee 0a+te comitate
ungure0ti nu au +utut /i .nchegate +e de+in dec"t .n secou &$,, chiar 0i istoricii unguri
recunosc asta. @a at"t, a 0a+te comitate, s'a redus o+era de organi3are administrati1!
maghiar! .n =ransi1ania, asta +"n! .n a doua 4um!tate a secouui &$&, +"n! a
duaismu austro'ungar.
$ar /a+tu c! institu-ia 1oi1odatuui s'a +!strat neatins! at"ta 1reme ne d! o idee de
im+ortan-a /actoruui rom"n, incusi1 +e +an miitar. Practic, =ransi1ania 0i 7ngaria au
a1ut un +arcurs tota se+arat .n decursu istoriei, ba chiar antagonic, .n sensu c!
=ransi1ania a s+ri4init orice ini-iati1! .m+otri1a tendin-eor de centrai3are ae 7ngariei,
ucru care se 1ede 0i du+! cum au e1ouat istoric cee dou! entit!-i. Sugesti1 este /a+tu
c! du+! trans/ormarea 7ngariei .n +a0a"c .n urma .n/r"ngerii de a <ohacs #152B% de
armatee ui Soiman <agni/icu, =ransi1ania r!m"ne un +rinci+at autonom care
+artici+! incusi1 a r!3boiu de trei3eci de ani #1B1P'1BLP% a1"nd +ro+ria +oitic! e;tern!
+"n! a cucerirea ui de c!tre austrieci #1BAA%.
:n cadru acestei e1ou-ii distincte intr! 0i +erioada de +"n! a secou &$$$, c"nd ungurii
a4ung s! controe3e .ntreaga =ransi1anie, dar nu s! o st!+.neasc! +e de+in. Au a1ut
ne1oie de cooni3!rie sa0ior 0i secuior #secou &$$% 0i a 1210 de concursu ca1aerior
teutoni ca s!'0i e;tind! controu asu+ra estuui =ransi1aniei, -ara D"rsei de a sud'est.
=otu0i, g!sim momente de re1ot! 0i u+t! deschis! contra 7ngariei .nainte de e+isodu
Dogdan din Cuhea #135A%.
5ac! u+tee ungurior .m+otri1a ui Ahtum +ot /i datate a+ro;imati1 a .nce+utu secouui
&$, iar cee .m+otri1a ui 8eua .n 4uru anuui 102P, mai a1em re/eriri a r!scoae cu
caracter socia'economic 0i reigios, u+te .n 10LB 0i 10B0'10B3, .n urma c!rora
=ransi1ania .0i rec"0tig! inde+enden-a +ierdut! sub Ote/an ce S/"nt. ,oie1od a
=ransi1aniei este atunci 8yua a $,'ea #din /amiia 8iue0tenior, .n mod sigur%, care
+ro/it! de u+tee +entru tronu 7ngariei .ntre regii Petru 0i Samue Aba. <ai mut, .n
10BP are oc o mare in1a3ie +eceneg! .n =ransi1ania. 5u+! unee surse +ecenegii ar /i
/ost b!tu-i de Ote/an ce S/"nt c"nd au intrat +rin =ransi1ania c!tre 7ngaria ce1a mai
de1reme, iar cei ce au n!1!it .n 10BP ar /i /ost 73ii, +o+or care a a1ut doar o a+ari-ie
meteoric! +e teritoriie noastre, dis+!r"nd cur"nd .n urma n!1!irii cumanior. Cert este
/a+tu c!, du+! unee surse care 1or mai trebui con/irmate, 1aahii s! e /i dat o m"n! de
a4utor n!1!itorior din 10BP, s! e 3icem +ecenegi. * m"n! de a4utor .m+otri1a ungurior,
.nso-indu'i +e +ecenegi +"n! dincoo de =isa, dintre 1aahii ui 8eua a $,'ea
e1iden-iindu'se un conduc!tor numit *su. @a .ntoarcerea +ecenegior, regee ungur
Soomon, .nso-it de +rin-u @adisau, 1iitor rege, e'a ie0it .n cae a Chirae0, nu de+arte
de Distri-a, 0i i'a b!tut u"ndu'e +rada .na+oi. )u 0tim dac! 1aahii +omeni-i au +artici+at
a aceast! b!t!ie sau au +ecat .nainte de des/!0urarea ei.
)u este singura men-ionare a rom"nior u+t"nd a!turi de n!1!itorii asiatici, am 1orbit
des+re asta 0i .n articou D!t!ii uitate din istoria rom"nior. ?"u NaIa #1223%. 7terior
sunt men-iona-i uneori a!turi de cumani 0i chiar a!turi de t!tari, dar des+re asta .ntr'un
artico 1iitor.
7n at e;em+u, se men-ionea3! c! cetatea <edie0 a /ost smus! rom"nior schismatici,
deci uat! +rin /or-a armeor, ori .n tim+u regeui 8e3a $ #10KL'10KK% sau a regeui
@adisau ce S/"nt #10KK'10A5%. $+ote3a descris! de mine .n articou +recedent, c"nd
s+uneam c! =osu 0i >obosu au cucerit cetatea <edie0 dar nu au +!strat'o, /iind 1orba
doar de o e;+edi-ie de 4a/, este corect!.
:nc! dou! men-ion!ri ae secuior cu +rie4u unor b!t!ii, c"nd din nou au /ost ne1oi-i s!
mearg! .naintea ungurior. Pe a 112L, +e tim+u u+teor .ntre regee Ote/an a $$'ea 0i
cehi, atunci c"nd cehii au atacat arca0ii regeui ungur, +ecenegii 0i secuii au uat'o a
/ug! /!r! s! /i /ost r!ni-i. @a 11L1, .ntr'o u+t! dintre regee 8e3a a $$'ea 0i germani,
+ecenegii cei r!i 0i secuii cei sabi care, +otri1it obiceiuui, mergeau .n /runtea ceteor
ungure0ti, /ugir! cu to-ii deodat! ca 0i oie .n /a-a u+ior. 7terior, .n a doua 4um!tate a
secouui &$$, secuii sunt cooni3a-i .n estu =ransi1aniei, ca +rotec-ie contra cumanior.
7ngurii nu au +utut su+rima /orma de organi3are 1oi1oda! a =ransi1aniei, rom"nii
o+un"ndu'se sub di/erite /orme, nu rareori re3isten-a .mbr!c"nd /orma miitar!. )e'au
r!mas nume de 1oie1o3i ocai care nu au cum s! /ie maghiari, dar chiar +rin /a+tu c!
sunt +omeni-i, acest ucru denot! o autoritate regiona!, incusi1 sub as+ect +oitic 0i
miitar. Ast/e, a 11KB este +omenit un 1oie1od a =ransi1aniei 2usta-iu #@eustachius
FayFoda =ransia1iae%, iar mai de1reme, a 1103, recon/irmat 0i din ate dou!
documente din 1111 0i 1113, +e <ercurius Prince+s 7transi1anus #termenu de
=ransi1ania . 1a .nocui +e ce de 7transi1ania a mi4ocu secouui &$$%. Ast/e,
denumirea de +rinci+e dis+are din actee regae +entru 1oi1odatu =ransi1aniei 0i a+are
cea de 1oie1od, asta .nsemn"nd /a+tu c! aceast! organi3a-ie nu a +utut /i introdus! .n
=ransi1ania de regaitatea maghiar!, dar 0i /a+tu c! aceasta nu 0i'a +utut im+une
oamenii cum ar /i 1rut #+"n! +rin secou &$$$ .n =ransi1ania 0i secou &$, .n
<aramure0%. Printre comi-ii 0i 1oie1o3ii cu nume rom"nesc amintim +e )icoae, Petru,
=oma, Pau, 5ionisie. Pentru <aramure0 . amintesc +e )icoae ,oi1odae de
<armarusia 0i 7gocea #11AP%.
,ahiie sud'dun!rene
?om"nii de a sud de 5un!re au /ost organi3a-i +oitice0te 0i miitar cu mut! 1reme
.nainte de e+oca descris! .n acest artico, 1e3i Arta miitar! rom"neasc! #$% 21u mediu
tim+uriu. 5in +!cate, in1a3ia bugar! a ru+t .n dou! tru+u rom"nismuui, ast/e c!
rom"nii sud'dun!reni au /ost se+ara-i 0i .n mare +arte asimia-i de in1adatori, totu0i,
+"n! .n 3iua de a3i mai e;ist! rom"ni +e teritoriie Dugariei, Serbiei, 8reciei, chiar 0i
Croa-iei, su+ra1ie-uirea or du+! mai mut de o mie de ani de .m+i!ri care continu! 0i .n
3iua de ast!3i, este un ade1!rat miraco istoric. ,orbim aici de macedo'rom"ni, istro'
rom"ni sau arom"ni, e;isten-a 0i +ermanen-a or ne+ut"nd /i contestat! nici du+! mai
bine de un mieniu. 5in +!cate, chiar 0i .n ci+a .n care citi-i aceste r"nduri, ei sunt su+u0i
unui +roces de asimiare /or-at!, 0i din ne/ericire statu rom"n i'a uitat tota, de0i ar a1ea
+"rghiie necesare +entru a'i a4uta s!'0i +!stre3e identitatea cutura!, a0a cum a
.nce+ut cu rom"nii din Serbia, atunci c"nd a +us condi-ii acestei -!ri +entru accederea .n
7niunea 2uro+ean!. )u trebuie s!'i uit!m 0i s!'i !s!m, sunt rom"nii no0tri, ei trebuie s!
0tie 0i s! simt! s+ri4inu statuui rom"n, ar trebui s! u!m .n aceast! +ri1in-! e;em+u
ungurior. Ca s! dau un singur e;em+u des+re +ersonait!-ie arom"ne e su/icient s!'
amintesc +e 5imitrie Dointineanu. C"-i a-ii s'ar +utea +ierde dac! statu rom"n e 1a
.ntoarce s+atee6 5e aceea niciun e/ort nu este .n 3adar +entru +!strarea identit!-ii
cuturae a /ra-ior no0tri rom"ni de acoo, cumea, ei se simt mai rom"ni dec"t mu-i a-ii
care tr!iesc bine mersi .ntre grani-ee statuui nostru.
:n teritoriu 5obrogei de a3i, a1em m!rturii bi3antine des+re ni0te 4u+ani 5imitrie 0i
8heorghe care a .ncercat s! smug! teritoriu de sub tutea Di3an-uui +rin /or-a armeor
.n anu AL3, dar a e0uat. Ast/e de .ncerc!ri 1or continua, unee /iind .ncununate de
succes, .n /unc-ie 0i de c"t de +uternic era im+eriu a un moment sau atu. :n a doua
4um!tate a secouui & 3ona e cu+rins! de con/ictu .ntre bi3antini 0i bugari, bi3antinii .i
im+ic! 0i +e Iie1eni ca aia-i, care 1in 0i se stabiesc .ntre 5un!re 0i mun-ii Dacani, dar
du+! .n/r"ngerea bugarior se .ntorc .m+otri1a aia-ior bi3antini cu sco+u decarat de a
cuceri Constantino+oee. ?!3boiu dintre ru0ii Iie1eni 0i bi3antini este de durat!, sunt
men-iona-i indirect 0i ocuitorii,+"n! a urm! Iie1enii sunt ne1oi-i s! +ece. )u +utem s!
nu men-ion!m un comandant a /otei bi3antine de +e 5un!re +e nume =oma, +robabi
rom"n. Pe tim+u .n care bi3antinii ui $oan =3imisIes .0i im+uneau st!+"nirea .n 3ona
<acedoniei, unu dintre ideri #5a1id% a /ost ucis de 1ahii c!!tori .n AKB .ntre Pres+a 0i
Castoria, deci .n urma unei u+te cu 1ahii .n acea 3on!. 2ste una din numeroasee
re/eriri a 1ahi .n documentee bi3antine ae 1remii. <ai de+arte, .n anii 1000'1001,
thema #regiunea miitar!% organi3at! a gurie 5un!rii era condus! de 5amian 5obromir,
+atryIios 0i anthy+atos, des+re care se +resu+une c! ar /i rom"n sau arom"n.
Consemn!rie rom"nior sud'dun!reni .n documentee bi3antine de1in tot mai dese,
incusi1 des+re organi3area or +oitic!, miitar! 0i bisericeasc!. Ast/e, a AKB, sunt
+omeni-i ca /iind im+ica-i .ntr'o ac-iune contra comito+oior, du0manii bi3antinior. A+ar
ca 0i +!3itori ai drumurior ce str!b!teau mun-ii Dacani, .n 4uru anuui AP0 ei dis+uneau
.n thema 2adei de o organi3are distinct!, a1"nd +ro+riu or comandant miitar, rom"nu
)icui-!. 5e aici a +ornit autonomia <arii ,ahii thessaiote, consemnat! 1eacuri de'a
r"ndu .n i31oare. @a 1020 i s'a creat o e+isco+ie +ro+rie, recunosc"ndu'i'se etnicitatea
distinct! 0i regimu +ri1iegiat. Ace0ti rom"ni /ormau .n +rea4ma anuui 1000 o +"n3!
demogra/ic! a+roa+e continu!, din 3ona Pinduui 0i a =hessaiei, cu rami/ica-ii s+re 2+ir
sau Peninsua Cacidic! 0i cu +reungiri +este mun-ii Dacani #9aemus% +"n! a 5un!re,
Sa1a 0i 5ra1a. 2i s'au im+icat .n /r!m"nt!rie interne din im+eriu, +artici+"nd a
r!scoae decan0ate ca urmare a o+rim!rii /iscae 0i .nc!care a +ri1iegiior. Oi +este o
mie de ani, mai sunt su+ra1ie-uitori ai acestor rom"ni, de+inde de noi s! mai /ie .n
continuare.
' See more atC htt+CEEFFF.3iaristionine.roE2013E0BE05Earta'miitara'romaneasca'iii'
secoee';i';ii'de'cristian'negreaEGsthash.c2;1JH04.d+u/
9arta ,ahia <are, regee Caro +!trunde dins+re 8recia Qrancois PouHue1ie, medic,
istoric 0i c!!tor /rance3 .n 8recia a cum+!na secoeor &,$$$'&$&, s+uneaC de a
.nce+utu secouui &$, 2L genera-ii de rom"ni au ocu+at mun-ii $iriei, ai =raciei, o +arte
din <acedonia, 2+iru 0i Peo+one3u. P!storii ie0i-i din Ausonia au asistat a c!derea
im+eriuui grec #bi3antin%S ei au 1!3ut de/i"nd .n /a-a mun-ior or @atini, )orman3i,
Cataani, Qrance3iS .m+!ra-i, Ce3ari. 5ator!m unee 0tiri des+re organi3area miitar! a
rom"nior din acee 1remuri nu numai documenteor bi3antine, dar 0i scrierior unor
+ersona4e im+ortante, cum ar /i Ana Comnena, care descrie +erioada .n care tat! ei a
/ost .m+!rat a Di3an-uui #Ae;is $ Comnenu% .n ucrarea intituata Ae;iada. Ast/e, .n
mai mute surse, re/eritor a anu 105A a nord de 5un!re se /ace re/erire .n 1ecin!tatea
+ecenegior a e;isten-a unui neam a ge-ior. <ai de+arte, 1orbind de +o+ua-ia oca! de
a sud de 5un!re, care +utea aduna o oaste nu mic!, de3am!gi-i de /a+tu c! erau !sa-i
de bi3antini s! /ie 4e/ui-i de +ecenegi, mai mut, i s'au sus+endat +!-ie +entru a+!rarea
/rontierei, .n dis+erare s'au aiat cu +ecenegii contra bi3antinior. :m+!ratu a trimis a /a-a
ocuui +e 1estarhu )estor ca s!'i ini0teasc!, acesta /iind om de 1a3! din neamu iir.
)estor, +e a anu 10K2'10KL, constat! c! ocanicii nu erau deoc dis+u0i s! se su+un!
.m+!ratuui, ba chiar 'au aes +e unu de'a or +e nume =atos #=atu, rom"n din Siistra%.
Qie de team!, /ie /ie din cau3a originii comune cu r!scua-ii, )estor trece de +artea
acestora, +ornind .m+reun! s+re Constantino+o. 2i cereau s! e /ie +redat ministru
)ice+hor #3is 0i )iIi+horit3es din cau3a staturii sae scunde%, ce care a sus+endat +!-ie
0i a im+us mono+ou im+eria asu+ra gr"uui. :m+!ratu e re/u3! cererea, r!scua-ii ui
=atos 0i )estor se retrag s+re 5un!re de teama unei curse din +artea armatei bi3antine,
de1astea3! .m+reun! cu +ecenegii <acedonia 0i =racia. Ana Comnena aminte0te /a+tu
c! a 10PB mai e;istau .nc! dou! c!+etenii rebee .n 3ona dobrogean!, Sethsa1 0i
Sat3as #Sacea%, din care utimu este /oarte +robabi rom"n. Au urmat u+te cu 1ictorii 0i
.n/r"ngeri de ambee +!r-i, +"n! ce +ecenegii au /ost de/initi1 .n1in0i a @ebunion .n 10A1
0i au .ncetat s! mai aib! 1reun ro .n istorie. @a 10AL n!1!esc cumanii .n im+eriu
bi3antin, a!tur"ndu'se unui +retins /iu a .m+!ratuui ?oman a $,'ea 5iogene,
+retendent a tronu Di3an-uui, e1adat din .nchisoarea de a Chersones #1e3i @u+tee
interne sau caea s+re de3astru #<a3inIert%%. Ana Comnena s+une c! Pudi!, /runta0 a
1ahior, 'ar /i anun-at +e .m+!ratu Ae;is $ Comnen des+re .naintarea cumanior. 7nii
+resu+un c! acest Pudi! ar /i /ost un comandant a tru+eor de /rontier! bi3antine de a
5un!re, dar este mai +robabi s! /i /ost un 1oie1od a rom"nior de a nord de 5un!re
care ar /i /ost mai .n m!sur! s! urm!reasc! a1ansu cumanior s+re sud, c!tre 5un!re.
7tima 1ersiune este mut mai +robabi!, -in"nd cont de +osibiitatea rom"nior de
monitori3a teritoriie +e care tr!iau. Acest Pudi! 0i'a retras oamenii .n 3one greu
accesibie, .n mun-i 0i +!duri, a+oi cu cerceta0i c!!ri a urm!rit a1ansu cumanior,
anun-"ndu'i +e bi3antini de a+ro+ierea n!1!itorior. Pudi! este +oate +rintre +rimii
1oie1o3i rom"ni de a nord de 5un!re +omeni-i .n cronici. Ana Comnena .i +omene0te +e
rom"nii din Dacani care .i conduceau +e cumani +rin trec!torie mun-ior 9aemus s+re
Adriano+o, dar e;+edi-ia se termin! cu .n/r"ngerea cumanior 0i orbirea +retendentuui
a tronu bi3antin, a /e cum s'a +etrecut 0i cu +resu+usu s!u tat!, ?omanus 5iogene.
@a 11LP cumanii de1astea3! din nou sudu 5un!rii, .n/runt"ndu'se cu armata bi3antin!
condus! de .m+!ratu <anue $ Comnenu. Cronicarii bi3antini men-ionea3! c! a!turi de
cumani u+tau 0i sci-i #ace0tia nu +uteau /i atce1a dec"t rom"ni, a anu 11LP nu +utea /i
1orba nici de +ecenegi, nici de unguri, nici de ru0i%. Cumanii e'au cerut acestora s! se
anga4e3e +rimii .n u+t!, semn c! erau 1asai. 7nu dintre 0e/ii acestor sci-i a /ost
ca+turat, iar numee ui era @a3!r, /!r! .ndoia! rom"n. @a /e, tot rom"n era 0i Sota, om
bogat de origine iustr!, eiberat de bi3antini din m"inie cumanior. 7n at e1eniment
remarcabi +entru istoria noastr! miitar! . re+re3int! cam+ania ui <anue $ Comnenu
.m+otri1a ungurior din anu 11BB. :n tim+ ce o armat! im+eria! .nainta s+re 1est +e
mau dre+t a 5un!rii, o ata sub conducerea strateguui @eon numit 0i ,atat3es, care
cu+rindea o mare mu-ime de 1ahi, a .naintat +rin trec!torie din Car+a-i aduc"nd 1ictoria
decisi1!. ?om"nii au /ost aici /actoru determinant .n ob-inerea 1ictoriei bi3antine .n
11BB, o b!t!ie 0i o 1ictorie rom"neasc! tota necunoscut! .n istoria noastr!. P"n! a
urm!, rom"nii au trecut Car+a-ii .nainte de ungurii ui Caro ?obert de An4ou a 1330
c"nd au /ost 3drobi-i de armata ui Dasarab a Posada .n 1330. 5ar de aceast! dat!,
rom"nii au /ost 1ictorio0i, s+re deosebire de unguri un seco 0i 4um!tate mai t"r3iu. <ai
sunt mute de s+us, dar s+a-iu destinat unui artico este destu de redus. Oi mai a1em
a-i rom"ni des+re care s! 1orbim .n acea +erioad!. ?om"nii de a est de Car+a-i Acest
ca+ito este +ractic o continuare a ceor scrise .ntr'un at artico numit D!t!ii uitate din
istoria rom"nior. ?"u NaIa #1223%. Acoo 1orbeam de rom"nii booho1eni, bereadnici
sau brodnici 0i statee or constituite a est de Car+a-i +"n! a 5on .n secoee &$'&$$$. Aici
doar 1oi mai ad!uga unee men-ion!ri documentare +e care e'am omis .n articou mai
sus men-ionat care este destu de cu+rin3!tor .n as+ectee organi3!rii miitare a
rom"nior de a estu Car+a-ior. Am 1orbit acoo 0i des+re u+tee rom"nior .m+otri1a
tendin-eor noior statee ruse0ti ae Nie1uui, 9aiciuui sau atee, de cotro+ire, c"t 0i de
re3isten-! sau aian-! cu migratorii din est, o /orm! e;trem! de re3isten-! 0i ada+tare
/iind aian-a cu mongoii 0i +artici+area a!turi de ei a u+ta de a r"u NaIa. Am
men-ionat mai de1reme cronicie nordice des+re rom"ni 0i -ara or, incusi1 des+re
1iIingu ?odo/ ucis de DaIumen .n acest teritoriu. Adaug aici 0i un citat din cronica
+oone3uui Jan 5ugos3 care s+une des+re rom"nii din estu Car+a-ior 1aahii de aici au
+urtat u+te +rin 10K0 a!turi de ruteni 0i +ecenegi, s+ri4inind +e ,uiacesa1 de Poo-I
.m+otri1a regeui +oon Doresa1. 5eci, a acea 1reme, rom"nii de a estu Car+a-ior
a1eau o organi3are miitar! distinct! de cea a +ecenegior care se +resu+une c! erau
su3erani. 5e /a+t, du+! desco+eririe arheoogice, +ecenegii nu s'au stabiit niciodat! a
1est de Siret, chiar st!+"nirea or dintre )istru 0i Siret /iind tem+orar!, cu e;ce+-ia
Dugeacuui. @a /e 0i .n ca3u cumanior, +o+or mut mai r!3boinic ca 0i +redecesorii or
+ecenegi sau u3i. 5u+! cum s+uneam .ntr'un artico +recedent, ace0ti n!1!itori, du+!
+rimu 1a de1astator, +re/erau s! .ncase3e un tribut .n +roduse de a ocanicii rom"ni, ei
tin3"nd s! mearg! mai de+arte 0i s! 4e/uiasc! teritoriie bogate ae im+eriuui bi3antin.
5e mute ori, de bun! 1oie sau de ne1oie, rom"nii .i .nso-eau +e ace0ti migratori .n
e;+edi-iie or r!3boinice de 4a/. Aceast! simbio3! se .nscria .n strategia de su+ra1ie-uire
a eementuui rom"nesc 0i a a1ut, +arado;a, consecin-e bene/ice asu+ra de31ot!rii
artei miitare rom"ne0ti uterioare. Qa+tu c! rom"nii au u+tat mut .m+otri1a 0i a!turi de
ace0ti migratori i'a /!cut s! cunoasc! 0i s!'0i .nsu0easc! strategia 0i tactica acestora,
tota di/erit! de cea a armateor medie1ae ae occidentaior. * sim+! statistic! cred c!
este ree1ant!. :n e1u mediu, .n ma4oritatea ca3urior .n care armatee orientae se
ciocneau cu cee occidentae, 1ictoria era de +artea +rimeor. Daan-a s'a .ntors s+re
s/"r0itu e1uui mediu, c"nd tehnoogia a a4utat occidentu s! cucereasc! su+rema-ia .n
domeniu economic 0i tehnoogic, care s'a r!s/r"nt ine1itabi 0i .n domeniu miitar. 5ar
cine a dat *ccidentuui r!ga3u necesar +entru de31otarea acestor tehnoogii6 Q!r!
.ndoia!, +o+oaree din est, de a grani-a cu *rientu. Oi cum au +utut /ace asta aceste
+o+oare6 @u+t"nd tim+ de 1eacuri .m+otri1a e;+ansiunii. Cum au +utut s! re3iste tim+
de 1eacuri6 Cunosc"ndu'e tactica de u+t! 0i a+ic"nd'o. A0a au +utut rom"nii s! /ie
biruitori de nenum!rate ori .m+otri1a t!tarior sau turcior, .n1!-"nd de a ei. Se +are c! .n
3orii .ntuneca-i ai e1uui mediu, am .n1!-at u+t"nd .m+otri1a migratorior sau u+t"nd
a!turi de ei. $ndi/erent, ne'a +rins bine, do1ad! este /a+tu c! .nc! mai e;ist!m.
2;isten-a stateor rom"nior a est de Car+a-i, numi-i /ie booho1eni, brodnici sau
beradnici, este un /a+t mai +resus de orice .ndoia!. At/e nu s'ar /i +utut reai3a .ntr'un
tim+ at"t de scurt, de c"-i1a 3eci de ani, de a 135A de a Dogdan +"n! a s/"r0itu
secouui, a unui +uternic stat medie1a, <odo1a, ce se .ntindea +"n! a )istru 0i mare.
Q!r! e;isten-a unor organi3!ri +recedente de natur! +oitic! 0i miitar! acest ucru ar /i
/ost im+osibi. 5o1e3i e;ist!, dar mai trebuiesc cercetate. 2u 1! dau aici una des+re care
nu +rea s'a +omenit. :ntr'o biseric! de "ng! @1o1, acum .n 7craina dar .n e1u mediu .n
Poonia, e;ist! #sau e;ista% o icoan! d!ruit! de $oan ducee ,ahior a 1150, inscri+-ia de
a 1BPA, co+iat! du+! cea 1eche de a 1150, sun! a0aC :n anu de a 5omnu $sus
Christos 1150, .n cea mai a+ro+iat! S"mb!t! de a S/. $oan Dote3!toru, se odihne0te
nobiu domn $oan de *nads ducee ,aahiei. Se +resu+une c! acest duce $oan de
*nads s'ar /i re/ugiat .n Poonia .n urma n!1!irii barbarior. ' See more atC
htt+CEEFFF.3iaristionine.roE2013E0BE05Earta'miitara'romaneasca'iii'secoee';i';ii'de'
cristian'negreaEGsthash.c2;1JH04.d+u/
$oan de *nads, ducee ,aahiei Arunc"nd o +ri1ire com+arati1! asu+ra 1ecinior no0tri,
1edem c! nu suntem cu nimic mai .na+oia-i cu +ri1ire a constituirea stateor. Primu
cnea3 a <ora1iei <ari a+are .n a doiea s/ert a secouui $&, s"rbii .0i .ncheag! +rimu
organism stata .n +rima 4um!tate a secouui $& sub cnea3u ,astimir, +oone3ii .n a
doua 4um!tate a secouui $&, bugarii e1ouea3! de a hanat a -arat tot +e a mi4ocu
secouui $&, ru0ii Iie1eni a .nce+utu secouui $&, ungurii a .nce+utu secouui &$. )oi,
rom"nii, ne .nscriem .n e1ou-ia norma! a estuui euro+ean, +rimee state rom"ne0ti
/iind amintite a s/"r0itu secouui $&, deci e;istau cu c"-i1a 3eci de ani mai de1reme, ce
+u-in de a 4um!tatea secouui $&. 5eci, nu a1em niciun moti1 s! ne 4en!m de istoria
noastr!, se .nscrie +er/ect .n e1ou-ia genera! din estu 2uro+ei. )u am amintit .n acest
artico e1enimentee .nce+"nd cu 11P5 de a sud de 5un!re, deoarece acestea merit!
un ca+ito a+arte, destinat s+ecia im+eriuui rom"no'bugar a As!ne0tior. Acest artico
1a urma .n cur"nd. Cristian )egrea Dibiogra/ieC Anonymus )otarius, 8esta 9ungarorum
( Qa+tee ungurior, editura <entor, 2000 Ote/an Pascu, ,oi1odatu =ransi1aniei, 1o $,
editura 5acia, 1AK2 TTT, $storia miitar! a +o+oruui rom"n, 1o $, editura <iitar!, 1APL
$oan @u+a0, ?eait!-i istorice .n 1oi1odatu =ransi1aniei din sec &$$'&,$, Ducure0ti, 1A3P
,ictor <otogna, $storia 1eche a rom"nior de a origini +"n! .n 1eacu &$$$, editura
@ibr!riei 7ni1ersitar! $. C!r!ba0, /.a. Ote/an Pascu, Contribu-iuni documentare a istoria
rom"nior .n sec &$$$ 0i &$, 8. Po+a'@isseanu, $31oaree istoriei rom"nior, 1o $,, Cronica
ungurior de Simon de Ne3a, =i+. Duco1ina, Ducure0ti, 1A35 8. Po+a'@isseanu,
$31oaree istoriei rom"nior, 1o $$, 5escrierea 2uro+ei *rientae, de 8eogra/u Anonim,
Ducure0ti, 1A3L 8. Po+a'@isseanu, $31oaree istoriei rom"nior, 1o &$, Cronica +ictat!
1iene3!, Ducure0ti, 1A3K A.5. &eno+o, $storia rom"nior din 5acia =raian!, 1o $$,
Ducure0ti, 1A1L Petre *tu 0i a-ii, 100 de mari b!t!ii din istoria ?om"niei,
editura*ri3onturi, 200A ' See more atC htt+CEEFFF.3iaristionine.roE2013E0BE05Earta'
miitara'romaneasca'iii'secoee';i';ii'de'cristian'negreaEGsthash.c2;1JH04.d+u/