PLANUL DE MANAGEMENT

1



SPITALUL DE PSIHIATRIE MURGENI
J UDETUL VASLUI
Str. Dr. Eugen Mitrofaninr.1
E-mail: spital.murgeni@clicknet.ro
Telefon:0235/426.088
Fax:0235/426.470





PLANUL DE MANAGEMENT

1. PARTE GENERALA





1.1. lntroducere


Asigurarea sanatatii este considerata a fi un obiectiv esential al unui
sistem sanitar. Principalele scopuri sunt realizarea unui nivel ridicat de sanatate
s i distribuirea echitabila a serviciilor de asistenta medicala.Un sistem sanitar
ar trebui sa corespunda asteptarilor populatiei, ceea ce implica respectul pentru
individ ( autonomie si confidentialitate ) si orientarea catre pacient ( servicii
prompte si de calitate).
Aderarea Romaniei Ia Uniunea Europeana a facut ca starea de sanatate
si serviciile sanitare oferite Ia nivelul tarilor membre ale Uniunii Europene sa
devina cadru de referinta si pentru cetatenii din Romania.
Principiile asumate s i acceptate de toate guvernarile post 1990, sunt
in concordanta cu toate acordurile s i documentele internationale Ia care
Romania este semnatara: echitate, calitate, responsabilitate si centrarea pe
pacient / cetatean.


Echitatea

Accesul Ia ingrijiri de sanatate trebuie sa fie astfel construit incat sistemul
sa raspunda Ia nevoile oamenilor mai curand decat sa acorde acces in functie de
localizarea geografica, apartenenta culturala sau abilitatea de a plati.
lmbunatatirea echitatii accesului va imbunatati sanatatea prin
asigurarea ca oamenii stiu Ia ce servicii au dreptul, cum sa le obtina si ca
barierele financiare sau de alta natura i n calea primirii acestor servicii sunt
mult reduse , daca nu eliminate total.







2



Calitatea
Oamenii doresc sa stie ca serviciile si ingrijirile pe care le primesc se
bazeaza pe cea mai buna practica si ca indeplinesc standardele aprobate si
certificate. Imbunatat
,
irea calitat
,
ii in sistemul de sanatate necesita implementarea
ghidurilor international recunoscute bazate pe evidente, educatie continua si
angajamentul institutiilor medicale si a profesiilor medicale in acest demers.
Garantarea calitatii presupune ca deficientele sistemului sa fie identificate,
corectate si progresul in acest domeniu monitorizat. Nu este suficienta doar
stabilirea si atingerea standardelor. Doar dezvoltarea unei culturi a calitatii in tot
sistemul de sanatate poate asigura furnizarea unor servicii omogene, de inalta
calitate si integrate atat Ia nivel local, regional si national. Acest lucru implica o
abordare interdisciplinara si o evaluare continua a sistemului folosind tehnici
precum auditurile clinice. De asemenea, calitatea inseamna ca sistemul
informational trebuie sa aiba capacitatea de a asigura feedback profesionistilor
precum si consumatorilor in ceea ce priveste calitatea serviciului prestat si
primit. Calitatea este unul dintre principiile de baza care stau Ia fundamentul
strategiei de sanatate.


Responsabilizare
Responsabilizarea include responsabilitati financiare, organizationale si
profesionale. Ghidurile bazate pe dovezi, standardele profesionale mai inalte,
cerintele tot mai mari ale organizatiilor din sistemul de sanatate, precum si
asteptarile s i drepturile pacientilor sunt doar cateva din cerintele Ia care ar
trebui sa se raspunda intr-un sistem de sanatate modern.


Centrarea sistemului pe.cetatean
Sistemul de sanatate romanesc trebuie sa devina unul care ajuta oamenii
sa fie mai sanatosi. Un sistem care este corect , in care oamenii sa aiba
incredere si care este acolo cand e nevoie de el.
Un sistem de sanatate centrat pe om este un sistem al viitorului care va avea
structuri dinamice si integrate care se vor putea adapta diverselor si
schimbatoarelor nevoi de sanatate ale societatii in general si ale indivizilor in
particular. Aceste structuri vor imputernici oamenii pentru a participa activ in
luarea deciziilor in ce ceea priveste propria lor sanatate.
In concluzie obiectivul principal al sistemului sanitar il reprezinta imbunata-
tirea starii de sanatate a populatiei din Romania si accesul echitabil Ia servicii de
sanatate care ar trebui sa fie:
sigure (sa evite vatamarea pacientilor de catre serviciile medicale care ar
trebui sa ii ajute);
eficace (serviciile sa fie bazate pe cunostinte stiintifice pentru toti cei care ar
putea beneficia si sa se restranga furnizarea de servicii celor care cel mai
probabil nu vor avea un beneficiu, se evita astfel atat suprautilizarea cat si
subutilizarea);




3


prompte (sa reduca timpii de asteptare s i intarzierile atat pentru cei
care primesc cat si pentru cei care ofera servicii medicale);
eficiente (sa evite pierderile, inclusiv pierderi de echipament, idei si
energie).


1.2. Context international

'

Romania se situeaza pe locul doi ca si marime intre tarile Uniunii
Europene, avand o populatie de aproximativ 21.8 milioane locuitori s i o
suprafata de 238,000 km
2
.
Daca analizam global performanta sistemului sanitar romanesc in con -
textul international si tinand cont de conceptul de performanta al OMS, care
se axeaza in jurul a trei piloni fundamentali:1.ameliorarea sanatatii;
2.cresterea capacitatii de raspuns fata de asteptarile populatiei; 3.asigurarea
echitatii in ceea ce priveste contributia financiara- constatam ca Romania se
situeaza pe locul 99 Ia nivel mondial, dupa tari ca Albania (55), Slovacia (62),
Ungaria (66), Turcia (70), Estonia (77).
Din punct de vedere al starii de sanatate, populatia Romaniei prezinta
I
unii dintre cei mai defavorabili indicatori din intreaga zona europeana, nu
doar de Ia nivelul UE. Astfel, ei prezinta o usoara imbunatatire, speranta
medie de viata de 71,7 ani, continua sa fie printre cele mai scazute din
regiune. lndicatorii de mortalitate infantila si mortalitate materna, care au o
puternica corelare cu performanta sistemului de sanatate , plaseaza in conti -
nuare Romania pe ultimele locuri in Uniunea Europeana. Principalele cause
de deces in Romania sunt reprezentate de bolile aparatului cardiovascular,
urmate de tumori, boli digestive, leziuni traumatice, otraviri si boli ale aparatu-
tului respirator. De remarcat ca, spre deosebire de tendinta de reducere a
mortalitatii cauzate. de bolile cardiovasculare din vestul UE, in Romania se
inregistreaza o puternica tendinta de crestere a acesteia. In ceea ce priveste
decesele cauzate de afectiunile maligne, chiar daca frecventa acestora
este sub media UE, se remarca decesele evitabile precum cele in cazul
cancerului de col, aspect ce reprezinta un indicator direct al inadecvarii
sistemului sanitar Ia nevoile reale ale populatiei. Se poate astfel constata ca
in Romania modelele de morbiditate si mortalitate au suferit modificari
importante in ultimele decenii, in sensul cresterii prevalentei bolilor cronice si
a mortalitatii din aceste cauze, in contextul cresterii ponderii populatiei
varstnice, asociata cu actiunea multipla a factorilor de risc biologici, de mediu,
comportamentali si cu influenta conditiilor socio-economice si de asistenta
medicala. Analizele UE referitoare Ia decesele evitabile datorate sistemului
sanitar arata ca Romania ocupa primul loc in UE, atat Ia mortalitatea Ia femei
cat si Ia barbati; mai mult, daca tendinta in acest domeniu este de scadere
semnificativa in toate celelalte tari ale UE, in Romania aceasta este fie
redusa (Ia femei), fie stationara (Ia barbati).

;
.

4

1.3. Context national

'

1.3.1.Accesul Ia servicii de sanatate de baza


In ceea ce priveste accesul Ia servicii de sanatate de baza, Romania
prezinta unii dintre cei mai redusi indicatori, Ia aspecte precum numarul de
medici, farmacisti sau asistenti raportat Ia populatie, ca si numarul de con -
sultatii pe locuitor. Diferentele in ceea ce priveste accesul Ia servicii de
sanatate nu se refera insa doar Ia comparatiile cu alte tari, ci si Ia diferite
regiuni s i zone din Romania. Cea mai mare discrepanta se intalneste in
mediul rural, unde numarul personalului medical in general si al medicilor in
special este de cateva ori mai mic decat in urban, acelasi lucru fiind evident si
pentru diferite institutii medicale, de Ia farmacii Ia spitale si centre de
sanatate.
Sistemul sanitar raspunde in continuare ineficient problemelor majore
de sanatate ale romanilor, modelul actual punand. accentul pe asistenta
curativa si preponderent pe cea spitaliceasca, in defavoarea celei ambulatorii
si de asistenta primara. Cu jumatate din populatie care locuieste in mediul
rural, unde spitalele functionale sunt practic inexistente, se creaza probleme
majore in accesibilitatea Ia servicii de sanatate de baza.

1.3.2 Finantarea sistemului sanitar

'
Finantarea sistemului sanitar continua sa fie neadecvata si utilizata intr-
un mod ineficient.
In ciuda unei cresteri a ponderii cheltuielilor totale pentru sanatate din
PIB, nivelul de finant
,
are a sistemului de sanatate din Romania ramane scazut
in context european, mai ales avand in vedere lunga perioada de
subfinantare cronica si lipsa de investitii din sanatate. Pe langa subfinantare
se poate vorbi de o utilizare arbitrara a resurselor; alocarea resurselor intre
diferite regiuni, intre diferite tipuri de servicii de sanatate s i intre diferite
institutii de sanatate este ineficienta si inechitabila. Nu se realizeaza si nu se
utilizeaza studii de cost-eficienta pentru alocarea resurselor; alocarea
acestora nu se face in mod transparent nefiind bazata pe criterii clare si
constant utilizate. Aceasta situatie, coroborata cu lipsa unor criterii clare sii
coerente de performanta Ia nivelul institutiilor de sanatate face dificila imple-
mentarea unor sisteme de management eficiente care sa recompenseze
managerii eficienti.
Exista un acces redus, marcat de inechitati, Ia servicii sanitare de
calitate, principalele diferente fiind inregistrate intre
'
mediul rural si cel urban.
Rata bruta a mortalitatii a fost in mediul rural de aproape 2 ori mai mare decat
in mediul urban, atat din cauza unui grad mai mare de imbatranire a
populatiei, dar si datorita unor carente in asigurarea serviciilor de sanatate
necesare. Asigurarea populatiei din mediul rural cu medici este de peste 3
ori mai mica fata de rata medie asigurarii cu medici in mediul urban,


5

existand aproape 100 de localitati fara nici un medic. In acelasi timp, exista
importante diferente de acoperire regionala, zonele cel mai slab acoperite
cu personal medical in mediul rural fiind cele din Nord si Est.


1.3.3. Managementul resurselor umane


Managementul resurselor umane din sectorul sanitar este deficitar, in
conditiile in care comparativ cu tarile europene, nivelul asigurarii populatiei
din Romania cu medici si cadre medii sanitare este inferior mediilor europene.
In afara de distributia teritoriala neuniforma a personalului medical se
mai remarca s i insuficienta personalului de specialitate mai ales pentru
sectoarele preventive, medico-sociale, sanatate publica si managementul
ingrijirilor de sanatate, pondere inadecvata a personalului auxiliar,
concentrarea personalului medical in zonele urbane si in spitale. Alte
probleme se refera Ia lipsa sustinerii specialistilor tineri, slaba organizare a
procesului de formare continua si postuniversitara a medicilor, nivelul scazut
al salariilor si lipsa de legatura intre performanta medicala s i veniturile
realizate oficial etc. Toate aceste aspecte releva disfunctii majore Ia nivelul
procesului de planificare si formare a personalului medical, aspecte ce tin de
mai multe institutii care nu au politici coordonate coerente in domeniu.
Concomitent, modelul educational din sanatate are o performanta redusa, nici
una dintre institutiile medicale romanesti neaflandu-se in primele 500 din
lume, in nici unul dintre clasamentele importante existente.


1.3.4 lntegrarea serviciilor de sanatate


Alta problema o reprezinta lipsa de integrare a serviciilor de sanatate in
cadrul sistemului astfel incat sa se asigure continuitatea ingrijirilor. Sistemul
de sanatate din Romania functioneaza cu sectoare independente unul de
celalalt. Asistenta primara nu are legaturi functionale cu cea spitaliceasca, iar
cea de promovare a sanatatii de prevenire a imbolnavirilor cu cea curativa.
Modelul care presupune specializarea serviciilor s i absenta echipelor
interdisciplinare conduce si el Ia neincluderea pacientilor intr-o abordare
integrata. Nu este incurajata in nici un fel abordarea integrata a ingrijirilor, iar
acest lucru nu face decat sa fie in defavoarea pacientului. in acest context
serviciile de ingrijire de lunga durata, cele de ingrijire Ia domiciliu, ca si
serviciile sociale sunt slab dezvoltate, neexistand astfel, alternative viabile Ia
o parte din serviciile spitalicesti care ar putea fi astfel preluate de institutii mai
eficiente.


1.3.5. Managementul sistemului informational din sanatate


Managementul deficitar al informatiilor din sanatate, in conditiile
existentei mai multor sisteme paralele de informatii coordonate si controlate


6

de catre proprietari diferiti (Ministerul Sanatatii Publice si unitatile
subordonate, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, spitale, cabinete
particulare, institute de cercetare si invatamant, etc.), acompaniata de
absenta unor standarde (definitii, indicatori, codificari, nomenclatoare, etc.), a
condus Ia duplicarea raportarilor, Ia aparitia unor incoerente a datelor, Ia
pierderea sau chiar inaccesibilitatea unor informatii, cu impact major asupra
functionalitatii sistemului sanitar. Lipsa unui sistem functional al informatiilor
in sanatate face imposibila si existenta unui sistem viabil de asigurare a
calitatii serviciilor de sanatate Ia toate nivelurile asistentei de sanatate.

' '





1.3.6 Colaborarea intersectoriala

Colaborarea intersectoriala este inadecvata, relevata si de nivelul ridicat
al determinantilor de alta natura decat serviciile de sanatate care au impact
negativ asupra starii de sanatate a populatiei din Romania si pentru care nu
exista programe dezvoltate si actiuni eficiente.
Evaluarea impactului politicilor altor sectoare asupra starii de sanatate,
un instrument deosebit de util si insistent recomandat de catre organizatiile
internationale, nu este practicat in Romania, neexistand evaluatori
specializati, iar comunicarea cu alte sectoare fiind greoaie.


1.4. Misiunea unitatii

'
Spitalul de Psihiatrie Murgeni este situat in partea de est a judetului
Vaslui, la o distanta de 40 km de Spitalul Municipal Barlad si de 80 km de
Spitalul Judetean Vaslui, ocupa un loc strategic in zona , deoarece este
amplasat foarte aproape de granita cu Republica Moldova (6 km). Deserveste
atat populatia orasului Murgeni cat si populatia din restul judetului .
La 01.05.2002 a devenit Spital de monospecialitate si in prezent are o
capacitate de 141 de paturi, monoprofilat pe servicii de psihiatrie cu o sectie
de Psihiatrie cronici cu 105 paturi, compartiment psihiatrie acuti =10 paturi,
compartiment interne= 16 paturi, compartiment pediatrie= 10 paturi, laborator,
farmacie, ateliere de intretinere si reparatie a instalatiilor si utilajelor, bloc
alimentar, birouri, servicii.
Misiunea Spitalului de Psi hi at ri e Murgeni este de a oferi servicii
medicale in toate cele trei specialitati : psihiatrie (acuti si cronici) , interne si
pediatrie .


1.5. Scopul unitatii

Scopul unitatii sanitare este de a creste calitatea ingrijirilor si de a
eficientiza modul in care se realizeaza accesul Ia serviciile medicale oferite


7


pentru toate categoriile de cetateni, din mediul urban si rural, batrani, copii,
salariati, someri, persoane defavorizate social, persoane fara venituri sau cu
venituri modeste.
De asemenea, are scopul imbunatatirii raportului cost-eficienta, care se
reflecta asupra indicatorilor de performanta ai managementului intregii
activitati desfasurate in. cadrul spitalului.


'
2. PARTE SPECIALA


2.1. Descrierea situatiei actuale a spitalului


2.1.1.Tipul si profilul spitalului


Spitalul de Psihiatrie Murgeni este si ngurul spi tal de psi hi atri e
din judet avand o capacitate hoteliera de 141 de paturi .
Furnizarea serviciilor medicale se asigura in regim continuu, in acest
sens fiind organizata o linie de garda comuna pe spital .




2.1.2. Caracteristicile populatiei deservite





Barbati

'


Femei

Rural

Urban
1
-
4

Ani
5 14
Ani
15
-
44

Ani
45 64
Ani
>65
Ani
2009 46.10 53.90 60.31 39.69 14.63 5.04 25.35 27.44 27.55
2010 45.90 54.10 60.08 39.92 14.33 4.70 25.44 27.74 27.80
2011 45.61 54.39 60.10 39.90 14.62 4.40 25.80 27.09 28.09


Se observa o pondere mai mare a varstnicilor. Procesul de imbatranire
demografica se va accentua in urmatorii ani. Spitalul trebuie sa se adapteze
acestui fenomen din punct de vedere al asistentei medicale.





1_4 Ani
>65 Ani

14.61% 5_14 Ani

4.41%


'i} 15_44 Ani
25.82%
45_64 Ani
27.05%



8





Pacientii care se adreseaza spitalului sunt in proportie de 60,10% din
mediul rural si de 54,39/o de sex feminin.




2.1.3. Structura spitalului


Serviciile medicale spitalicesti de care beneficiaza consumatorii de
sanatate sunt asigurate prin 1 sectie si 3 compartimente distincte.

Nr.
Crt.

Nume Sectie/Compartiment

Nr. Paturi

1 SECTIA Psihiatrie cronici 115

Din care : comp. psihiatrie acuti 10
2
COMP. Medicina interna 16
3

COMP. Pediatrie
10
TOTAL PATURI 141




In cadrul spitalului mai functioneaza:

1.Farmacia
2.Sterilizare
3.Registratura medicala
4.Laborator Analize Medicale
5.Statistica medicala
6.Comp.Prevenire-Control lnfectii Nosocomiale
7.Aparat functional



9




2.1.4. Resursele umane

Comparativ an 2010 - an 2011 structura de personal este distribuita
astfel:

Spital 2010 Spital 2011
Categoria de personal
Numar
%
Numar
%
Medici 6 6.97% 8 8.88%
Alt personal superior sanitar 3 3.48% 4 4.44%
Personal mediu sanitar 26 30.23% 27 30%
Personal auxiliar sanitar 28 32.55%
28
31.11%
TESA
7
8.13%
7
7.77%
Muncitori 16 18.60% 16 17.77%
Total 86
100.00 %
90 100.00 %




2.1.5. Activitatea spitalului




Spitalul este monoprofilat prin caracterul sau de asistenta medicala de psihatrie,
fiind singurul spital de psihiatrie din judetul Vaslui, subordonat de la 1 iulie 2010
Consiliului Local Murgeni, finantat majoritar prin fonduri provenite de la Casa de
Asigurari de Sanatate Vaslui si o mica parte din fonduri proprii si de la autoritatea
locala. De asemeni unitatea deruleaza si Programe de sanatate finantate de MSP prin
DSP pentru Programul de Profilaxie in patologia psihiatrica si psihosociala.

Patologia specifica este cea a persoanelor cu afectiuni psihice cronice dar si
afectiuni medicale acute si de pediatrie.

In prezent pacientii care se adreseaza Spitalului de Psihiatrie Murgeni au la
dispozitie o gama de servicii constand in servicii medicale ce necesita internare
continua in sectiile de psihiatrie acuti, sectia de psihiatrie cronici, boli interne si
pediatrie, in urma evaluarii in compartimentul de primiri urgente.

Pacientii internati beneficiaza de consultatii asigurate de personal medical cu
inalta pregatire, de investigatiile de laborator necesare, de medicamente si materiale
sanitare necesare, de o alimentatie diversificata si regimuri dietetice.



10


Activitatea spitalului pe ultimii 3 ani

ANUL Bolnavi externati Numar consultatii in camera
de garda
2009 2529 4645
2010 2091 4025
2011 2261 4488

Indicatori de utilizare a serviciilor
Indicatori de utilizare a serviciilor n anul 2009

Durata medie de
spitalizare
Sectia Numar
pacienti
Realizat cnf. HG
1389/2010
Rata de
utilizare a
paturilor
Interne 1092 6 8 104,16%
Pediatrie 793 4 7 88,93%
Psihiatrie cronici 472 88 50 108,31%
Psihiatrie acuti 296 13 17 102,47%

Indicatori de utilizare a serviciilor n anul 2010

Durata medie de
spitalizare
Sectia Numar
pacienti
Realizat cnf. HG
1389/2010
Rata de
utilizare a
paturilor
Interne 820 6 8 81,64%
Pediatrie 634 4 7 78,63%
Psihiatrie cronici 437 77 50 112,05%
Psihiatrie acuti 200 14 17 80,82%

Indicatori de utilizare a serviciilor n anul 2011

Durata medie de
spitalizare
Sectia Numar
pacienti
realizat cnf. HG
1389/2010
Rata de
utilizare a
paturilor
Interne 822 6 8 86,30%
Pediatrie 680 5 7 88,40%
Psihiatrie cronici 666 62 50 107,12%
Psihiatrie acuti 223 20 17 123,84%

ICM 2010 : -
ICM 01.06-31.12.2011: 0,7570



11



2.1.6. Situatia dotarii



Platoul tehnic al spitalului este asigurat de laboratorul de analize medicale
cat si de farmacia cu circuit inchis.
Camera de garda este structurata din punct de vedere functional si dotata
conform normativelor in vigoare.
Laboratorul de analize medicale este dotat cu aparatura necesara .
intre 2009 si 2012 s-au modernizat pavilioanele cu paturi ale unitatii. Acest
proces de modernizare va continua.






2.1.7. Situatia financiara





Spitalul de Psihiatrie Murgeni este furnizor de servicii medicale in sistem
DRG (incepand cu data de 01.06.2011-in sectiile de acuti) si servicii medicale
efectuate in sectiile de cronici (prin tarif pe zi de spitalizare negociat cu Casa de
Asigurari de Sanatate Vaslui ).
Tariful pe caz ponderat (TCP) reprezinta valoarea de rambursare a unui
caz ponderat Ia nivel de spital. lndicele de complexitate a cazurilor (ICM)
reprezinta gradul de complexitate a unui caz rezolvat.
Avand in vedere ca serviciile medicale de spitalizare continua a
Spitalului Murgeni sunt decontate pe baza tarifului pe zi de spitalizare pentru
psihiatrie cronici si pe baza tarifului pe caz ponderat (DRG) , pentru serviciile
medicale psihiatrie acuti, pediatrie, medicina interna este necesar sa se
analizeze activitatea de inregistrare si codificare corecta a diagnosticelor
astfel incat sa se obtina o crestere a acestui indicator .

Venituri: Structura bugetului de venituri pe surse si tipuri de servicii
furnizate se prezinta astfel:


Sursa de venit %
2010
%
2011
Acuti non DRG 368250 16,87% 7,55%
DRG 0% 14,88%
Cronici 80.33% 74,27%
Actiuni de sanatate-D S P - B S 2,47% 3,05%
Program National-DSP-BS 0,18% 0,20%
Venituri proprii 0,15% 0,05%
TOTAL VENITURI 100,00 100,00




12



Se observa ponderea foarte mica a veniturilor proprii , lipsa
sponsorizarilor si a veniturilor de Ia bugetul local.


Cheltuieli: Structura bugetului de cheltuieli se prezinta astfel:


Denumire
cheltuieli
%
2010
%
2011
Denumire
cheltuieli
%
2010
%
2011
Cheltuieli de
personal
70 ,26% 58,21 % -medicamente si
materiale sanitare
6,51 % 8,24 %
Cheltuieli
materiale si
servicii, din
care:
29,74% 41,79 % Cheltuieli de capital 0 0

Finanarea Spitalului de Psihiatrie Murgeni este asigurat n proporie de
96,70 % prin contractul ncheiat cu CAS Vaslui i n proporie de 3,30 % din alte
venituri .
Proporia mare a finanrii din fondul de asigurri de sntate se explic
prin faptul c nu pot fi percepute taxe pacienilor pentru completarea sumei
decontate de CAS Vaslui a costului pe caz deoarece situaia economic a zonei
este una defavorizat.n plus n zona se nregistreaz o rat crescut a
somajului,un numr mare de beneficiari ai ajutorului social i populaie
mbtrnit.
Structura bugetului de cheltuieli 2011 = 58,21% cheltuieli de personal,
41,79 % cheltuieli materiale si servicii.
In cursul anului 2011-2012 ne-am propus reabilitarea si extinderea
pavilionului 2 Psihiatrie, studiu de fezabilitate pentru reabilitarea
compartimentului pediatrie. In 2012, ne propunem efectuarea unui studiu de
fezabilitate privind reabilitarea spatiului destinat compartimentului primiri
urgente, recompartimentarea lui pentru a fi redat compartimentului pediatrie
astfel incat circuitele din cele doua compartimente, pediatrie si interne sa fie
complet separate de psihiatrie. Spatiul ocupat de pediatrie va fi redat sectiei
psihiatrie .




Situatie arierate/datorii : Spitalul de psihiatrie Murgeni inregistreaza numai
datorii in termen legal si contractual de plata , astfel :

- la 31.12.2010 = 107.669 lei
- la 31.12.2011 = 130.080 lei




13



2.1.8.Analiza SWOT a spitalului


Puncte tari


Structura, resursele umane si dotarile existente metode si tehnici de
tratament moderne
Spital situat intr-o pozitie geografica buna
Personal bine pregatit

Spital de monospecialitate unic in judet
Adresabilitate mare


Puncte slabe


Lipsa unui sistem de control si monitorizare a calitatii
Cheltuieli administrative mari
Ponderea scazuta a veniturilor proprii
Reticenta unor angajati Ia schimbare
Personal medical insuficient
Lipsa sistemului de detectoare de fum si aparate aspersoare



Oportunitati


Sprijinul permanent din partea autoritatilor locale
Posibilitatea interactiunii cu operatori privati, prin externalizare sau asociere
Posibilitatea elaborarii unor proiecte pentru atragerea de fonduri structurale
Posibilitati de atragere de sponsori
Perspectiva contractelor cu casele private de asigurari de sanatate


Amenintari


.Intrarea spitalelor in procesul de acreditare, care necesita indeplinirea
standardelor de calitate
Cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitent cu
progresul si diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce
la cresterea asteptarilor acestora s i, implicit, la o crestere a cererii de
serviicii medicale complexe; sistemul de sanatate trebuie sa dispuna de
mecanisme care sa asigure directionarea resurselor financiare in virtutea
principiului eficientei
Libertatea de circulatie a persoanelor si a serviciilor da posibilitatea
utilizatorilor sa ia contact cu fumizori de servicii din diferite tari si sa isi modifice
asteptarile
Dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu concurential pentru sistemul
public



14

"



Libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca indue
riscul migrarii personalului de specialitate, mai ales a celui inalt calificat si
performant
Imbatranirea populatiei si migrarea fortei de munca tinere
Cresterea costurilor colaterale induse fie prin acoperirea tratamentului unor
boli rare, dar foarte grave, fie datorita politicilor practicate de unii distribuitori
de medicamente






2.1.9. ldentificarea problemelor critice


Lipsa unui program de asigurare s i de monitorizare a calitatii
serviciilor oferite de spital.
Piata serviciilor medicale impune cresterea respectului personalului
medical fata de sine, profesie s i pacient.
Personalul nu este pregatit pentru schimbare, nu exista programe de
formare in calitate, comunicare, munca in echipa, delegare etc.
imbunatatirea circuitelor functionale pentru prevenirea aparitiei infectiilor
nosocomiale.
Service-ul pentru aparatura din dotare prezinta mari disfunctionalitati.
Lipsa de preocupare pentru gasirea unor surse suplimentare de finantare.





2.1.10. Problema prioritara aleasa cu motivarea alegerii facute



Realizarea unui program de asigurare si de monitorizare a calitatii serviciilor
oferite de spital deoarece..desi resursele necesare sunt exprimate prin
costuri,
rezultatele obtinute sunt exprimate prin efecte asupra starii de
sanatate.











15





2.2 Plan de imbunatatire a activitatii spitalului



2.2.1.Scopul planului


Imbunatatirea calitatii serviciilor medicale furnizate pentru a raspunde
cat mai bine nevoilor specifice ale pacientilor, concomitent cu cresterea
satisfactiei personalului si a prestigiului spitalului.



2.2.1.1 Primele preocupari ale mangerului de spital sunt reducerea
risipei resurselor si asigurarea calitatii serviciilor oferite de spital,
in toate aspectele sale.

Cele mai multe plangeri si nemultumiri ale pacientilor nu sunt legate de actul
medical in sine, ci de lipsa de disciplina in asigurarea serviciului, de lipsa de
solicitudine a unor cadre medicale s i de comunicarea defectuoasa intre
personalul medical si pacient.


2.2.1.2 Trebuie sa actionam astfel incat sa convingem personalul
medical ca Ia fel de importanta ca asigurarea unui serviciu medical
corect, este si perceperea lui ca atare de catre pacient.

Este necesar ca toate prevederile legislatiei privind confidentialitatea si drep-
turile pacientului sa fie prevazute intr-un cod de conduita pentru personalul
spitalului si proceduri operationale, astfel incat acestea sa nu mai fie percepu-
te ca fiind aleatorii sau interpretabile.
De asemenea trebuie asigurate conditiile tehnice de asigurare a sigurantei
pacientului si elaborate proceduri in acest sens, care sa fie respectate cu
strictete.

Pentru
'
ca toate aceste deziderate sa poata fi realizate, este esential ca
personalul sa fie mobilizat s i motivat, ceea ce de asemenea impune o
preocupare sustinuta a managementului de Ia toate nivelele.



2.2.2. Obiectivele propuse


2.2.2.1.Cresterea gradului de satisfactie a pacientilor.
2.2.2.2.Cresterea sigurantei pacientilor.
2.2.2.3.Cresterea gradului de satisfactie a angajatilor.



16



2.2.3.Activitatile necesare pentru atingerea fiecarui obiectiv propus


2.2.3.1. Cresterea gradului de satisfactie a pacientilor se va realiza
prin:

2.2.3.1.1 imbunatatirea sistemului de primire s i cazare
infiintarea unei zone receptie Ia fiecare nivel, prin recompartimentarea
holurilor gestionand astfel intrarea si iesirea pacientilor.
Amenajarea unor spatii pentru intalnirea pacientilor cu vizitatorii pe fiecare
nivel sau sectie dupa caz.
Continuarea procesului de modernizare a spitalului prin imbunatatirea
conditiilor hoteliere conform tendintelor moderne de ambient.
' '


2.2.3.1.2 Asigurarea drepturilor pacientilor s i imbunatatirea comunicarii
personal medical-pacient.

Elaborarea unui cod de conduita pentru personalul spitalului
Elaborarea unor proceduri operationale pentru: asigurarea respectarii
prevederilor legale privind drepturile pacientului de catre intreg personalul
spitalului, asigurarea accesului Ia serviciile medicale fara discriminari legate
de mediul de rezidenta sau statutul social, asigurarea respectarii prevederilor
legale in vigoare referitoare Ia pastrarea secretului profesional, pastrarea
confidentialitatii datelor pacientilor internati, informatiilor si documentelor
referitoare Ia activitatea spitalului.



2.2.3.1.3 imbunatatirea sistemului de informare a pacientilor

Control permanent asupra faptului ca intreg personalul care desfasoara
activitate in sectii sa poarte ecuson inscriptionat cu numele si functia.
Organizarea activitatii de asigurare a ecusoanelor pentru vizitatori, ecusoa-
ne de o culoare distinct fata de cele ale angajarilor.
Asigurarea tuturor conditiilor privind informarea pacientilor Ia nivelul
fiecarei sectii: afisarea Ia loc vizibil, in fiecare sectie, a drepturilor pacientului.
Organizarea activitatii Registrul de reclamatii si sesizari " , prin stabilirea
locatiilor unde se vor afla s i desemnarea persoanelor care raspund de
asigurarea informarii si accesul pacientilor Ia acestea; prelucrarea si
difuzarea informatiilor din registru catre persoanele care trebuie sa ia masuri.
Solutionarea prompta a sugestiilor, sesizarilor si reclamatiilor referitoare Ia
activitatea sectiilor.



17




2.2.3.2. Masurarea gradului de satisfactie a pacientilor prin:
Elaborarea unui chestionar de satisfactie a pacientilor care sa acopere
toate aspectele de interes.
Organizarea activitatii de masurare a satisfactiei pacientilor, prin stabilirea
locatiilor unde se va desfasura, informarea pacientilor in legatura cu aceasta.
Elaborarea raportului privind gradul de satisfactie a pacientilor.
lnformarea permanenta a personalului despre gradul de satisfactie a
pacientilor si despre sugestiile si reclamatiile acestora.


2.2.3.3 Cresterea sigurantei pacientilor se va realiza prin:
lnstalarea Ia fiecare salon a unor sisteme de chemari pacient-personal.
Elaborarea unor proceduri operationale pentru activitatile de
prevenire a infectiilor nosocomiale in cadrul sectiilor si a laboratoarelor, in
conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sanatatii .

lntocmirea unui plan de igienizare a tuturor salilor



2.2.3.4. Cresterea gradului de satisfactie a personalului se va realiza prin:
Actualizarea fiselor de post pentru tot personalul avand in vedere
prevederile actelor normative in vigoare, astfel incat acestea sa descrie cat
mai real tipul si volumul activitatii pe care trebuie sa o desfasoare fiecare
persoana, pentru a se evita supra sau subincarcarea unor persoane, ceea ce
poate duce Ia deteriorarea climatului de munca.
Prelucrarea Ia nivelul sectiilor si a departamentelor a regulamentului de
organizare si functionare, a regulamentului intern al spitalului, asigurarea ca
acestea sunt respectate.
Elaborarea unor criterii de evaluare a performantelor profesionale ale
personalului, conform fisei postului.
Elaborarea unui plan de formare si perfectionare a personalului, care sa
acopere toate activitatile continute de fisa postului. Se va avea in vedere, pe
langa perfectionarea profesionala, instruirea in domenii ca: legislatie
specifica, calitate, acreditare, sistemul DRG, comunicare, siguranta si
satisfactia pacientului.
Elaborarea si aplicarea unor chestionare privind gradul de satisfactie al
angajatilor, care sa aiba in vedere motivarea personalului, starea de spirit in
echipa, elementele conflictuale latente sau deschise.
Analiza rezultatelor prelucrarii datelor din aceste chestionare, care va sta
Ia baza intocmirii unui plan de masuri pentru mobilizarea si motivarea
personalului.




2.2.4. incadrarea in timp - Graficul Gantt al desfasurarii activitatilor cu
termenul stabilit:
. . si



18




Amenajarea unor spatii de intalnire pacienti - vizitatorii - 3 ani
AmenajareaImbunatatirea serviciilor hoteliere - PERMANENT

E. laborare co d de conduilta pe mru personalul spitakJiu.i 2aniI
Elaborare procedurillor operatironale privind respectarea
drepturilor ;pacientului si s ecretului profesional - 2 ANI
Cont rol asupra faptutui ca lntreg personalulpoarta ecuson
PERMANENT
Organizarea activitalii de asigurare a ecus.oanelor penitru
viz1 tatori - 3 .ANI
Afisarea dr eptunlor pacientullui in fie care sectie 1 AN
Or ganizarea activ ita1i1i, Registrul de reclarnatiii si sesizari"-
PERMANENT
Solutionarea prompta a sugestiior,sesizarilor si reclamatiior
PERMANENT
Elaborarea unui chestionar privnd gradul de sa1isfactie a
p acientilor2 ani
Or gani:zarea activitatiii de masurare a gradului de satisfactie a
p acientior 2 .AJ'IJI
Elaborarea raportului privind gradull de satisfactie a pacientilor -
3 .ANI
lnformarea permanenta a personalului despre gradul de
satisfactie a pacientilor - PERMANENT
m lnstalarea Ia fiecar e salon a unor sist eme de chemari pacient-
personal- 3 .ANI
Elaborarea unor proceduri operationale pentru activitatile de
prevenire a infectiilor nosocomia:le - 2 .ANI
fntocmire plan de irgienizare a salilor si steriliizare a aparatelor r si
instrumentelo, r- PERMANENT
Actualizarea fiselor de post penlru tot personalul - 2 ani'
Prelucrarea la nivelul sectiilor a ROF si ROI 2 ani















0 3
ANI
Elaborarea unor criterii de eva'luarea
performantelor profesionale ale personalului- 2 ani
Elaborarea unui plan dre formare si perfectionare a personal1 ului
2 aniI
Elaborarea si aplicarea unor chestionare privind gradull de
sat.isfactie a angajatilor- PERMANENT

-
Analiza rezultatelor chestionarelor si eilalorarea unui1 plan de
masuri - PERMANENT





2.2.5.Resurse necesare

Resursele financiare,necesare acestui plan de activitati se vor asigura
de catre spital, in mod esalonat, din veniturile din servicii si din surse atrase
I -'



19


de Ia Consiliul Local si din sponsorizari. Resursele umane trebuiesc pregatite
si motivate sa sustina acest demers.


2.2.6. Responsabilitati


Pentru incadrarea in termenele prevazute in graficul Gantt este respon-
sabila Conducerea Spitalului, s efii de sectii, servicii si compartimente.


2.2.7.Rezultate asteptate


Imbunatatirea imaginii spitalului prin cresterea satisfactiei pacientilor,
cresterea sigurantei pacientilor si cresterea satisfactiei angajatilor.


2.2.8.Monitorizare

Pentru urmarirea realizarii obiectivelor, monitorizarea realizarii obiec-
tivelor si evaluarea rezultatelor se vor avea in vedere urmatorii indicatori : indi-
catori de management ai spitalului; numar de sugestii si reclamatii ale
pacientilor semnalate si rezolvate; numar de cursuri organizate; numar de
participari ale personalului Ia cursuri.


2.2.9.Evaluarea realizarii obiectivelor

Evaluarea se face Ia finalul fiecarui an, prin compararea rezultatelor
estimate cu cele realizate si prin stabilirea eventualelor masuri de inscriere in
termenele de realizare a activitatilor. La evaluare se au in vedere urmatoarele
elemente:
'

optimizarea indicatorilor de management- durata medie de spitalizare si
utilizare paturi;
cresterea adresabilitatii pacientilor- numar de cazuri externate;
imbunatatirea conditiilor hoteliere- gradul de satisfactie a pacientilor;
reducerea numarului de decese;
respectarea riguroasa a circuitelor functionale;
imbunatatirea gradului de satisfactie a pacientilor;
imbunatatirea gradului de satisfactie a personalului.





MANAGER,
Dr. OTEL LILICA