DETERMINAREA INTENSITATII FLUXURILOR

RADIATIVE DIN ATMOSFERA

In atmosfera se individualizeaza numeroase fluxuri de energie radianta a
caror sursa primara este Soarele.Acestea pot fi exprimate in unitati de masura
energetice sau calorice,insa in meteorologie se utilizeaza, aproape exclusiv,
cele calorice.
Unitatile de masura calorice sunt atat caloria cat si kilocalorie;
1 cal=4,1!1"
#nergia radianta emisa de Soare catre suprafata $amantului, sufera la
traversarea atmosferei acestuia o serie de modificari calitative si cantitative,astfel
incat apare su% forma unor fluxuri radiative distincte.&a randul ei,suprafata
terestra, reflecta o parte din radiatiile solare incidente si a%soar%e o alta,emitand
in consecinta un flux de radiatii cu lungimi mari de unda.Acesta este a%sor%it in
proportii varia%ile de atmosfera,care incalzindu'se,emite la randul sau radiatii de
unda lunga in toate directiile.
$entru determinarea intensitatii fluxurilor radiative ce traverseaza atmosfera
intr'un sens sau altul se folosesc cele mai diverse metode,istrumente si aparate
radiometrice (actimetrice).
*adiatiile (fluxurile radiative) se clasifica astfel+
- *adiatia solara directa;
- *adiatia difuza;
- *adiatia glo%ala;
- *adiatia reflectata;
- *adiatia terestra;
- *adiatia atmosferei
- *adiatia efectiva.
1
$rintre metodele de determinare a intensitatii radiatiei prin mi,locirea
efectelor sale termice se numara+
- -etoda calorimetrica . se %azeaza pe efectul de incalzire a unui corp
masiv cu suprafata neagra,supus actiunii unui flux radiativ oarecare;
- -etoda termometrica . se %azeaza pe faptul ca pierderile de caldura
suferite de receptorul instrumentului radiometric,expus timp indelungat actiunii
radiatiei,sporesc parallel cu cresterea temperaturii lui,diminuand astfel
aceasta crestere;
- -etoda cu curent de apa . principiul care sta la %aza ei rezida in
masurarea diferentei de temperatura a receptorului cu regim stationar;
- -etoda compensarii . caonsta in masurarea intensitatii radiatiei cu
a,utorul a doua receptoare a%solute identice cu suprafata si coeficientul de
a%sor%tie.
2
RADIATIA SOLARA DIRECTA
-I/&0A1# SI -#203# 3# -ASU*A*#
*adiatia solara directa reprezinta acea parte a radiatiilor emise de Soare,care
a,unge nomodificata la suprafata terestra, su% forma unui fascicol de raze
paralele.
Intensitatea radiatiei solare directe se determina cu a,utorul diverselor tipuri de
pir4eliometre si radiometre(actiometre).1ele dintai masoara intensitatea fluxului
radiativ,direct in cal5cm si sunt considerate instrumente a%solute,iar cele din
urma,in alte unitati de masura( transformate ulterior in cal5cm ) si sunt
considerate instrumente relative. $rintre ele se numara+
a) pir4eliometrul calorimetric tip -ic4elson;
%) pir4eliometrul cu compensatie electrica tip Angstrom;
c) radiometrul %imetallic tip -ic4elson;
d) radiometrul *2'6" etc.
a) Pirheliometrul calorimetric tip Michelo!
A fost imaginat de -ic4elson in 171" si reprezinta unul dintre cele mai
vec4i tipuri de pir4eliometre. #l este alcatuit dintr'un tu% metallic (1) de forma
literei U prin care circula un current de apa.
Inegrit pe partea sa interioara in care patrund razele solare,tu%ul
pir4eliometrului prezinta si o serie de diafragme.Acestea sunt menite sa
micsoreze suprafata orificiului de patrundere a radiatiilor,facandu'le sa cada su%
forma unui flux radiativ perpendicular pe fundul tu%ului pir4eliometric.
In interiorul tu%ului se gasesc extremitatile unor conducatori de platina (a,%)
conectati in circuitul unui termometru electric.
$entru evitarea influentelor termice ale mediului incon,urator,tu%ul
pir4eliometric este introdu printr'un tu% 3e8ar (9) (in vid),iar acesta,la randul sau
este introdus in alt tu% (:) cu rol termoizolator.
;iind inegrit,odata expus razelor solare directe, tu%ul pir4eliometric se
comporta asemena unui corp negru care a%soar%e in totalitate radiatiile ce cad
pe el.
1antitatea de caldura (<) a%sor%ita de el intr'un minut se determina cu
a,utorul unei relatii calorimetrice simple+
<=mc (t . t ),unde+m . cantitatea de apa care curge prin tu% intr'un minut; c
. constanta; t . temperature initiala a apei din tu%; t . temperature finala a apei
din tu%.
#vident,cantitaea de caldura (<) este rezultatul transformarii radiatiei de
intensitate (I) ce cade pe suprafata diafragmei (s).3eci
3
$ir4eliometrul calorimetric -ic4elson este un instrument a%solut, prin
mi,locirea caruia intensitatea radiatiei solare directe se determina in cal5cm !min.
") Pirheliometrul cu compe!atie electrica tip A!#trom
Se compune dintr'un tu% metallic (1) cu diametrul de 16'46mm si lungimea de
1""'19"mm,in interiorul caruia se gasesc :'4 diafragme,destinate limitarii
fascicolului de raze solare directe ce patrund pana la piesa receptoare a
instrumentului.$atrunderea fascicolelor de raze solare directe in interior se face
prin doua fante dreptung4iulare de 9:x6mm(9).
$iesa receptoare a acestui pir4eliometru este formata din doua lame identice
de manganin(-=) lungi de 9"mm,late de 9mm si groase de ","9 mm.$e
suprafetele dinspre Soare acestea sunt acoperite cu un strat de platina si negru
de fum gros de ","1mm.
$entru instalarea pir4eliometrului pe trepied(6), in pozitia corecta de
functionare, este necesar ca tu%ul sau metalic sa fie intors in directia Soarelui
pana cand fascicolul de raze care trece prin orificiul vizorului(:) cade exact in
centrul firelor reticulare de pe vizorul(4).
3upa ce orientarea pir4eliometrului fata de Soare a fost facuta,una dintre cele
doua lame de manganin se expune radiatiilor solare directe prin deplasarea intr'
un sens sau altul a carligului () care actioneaza ecranul special,instalat
dedesu%tul capacului metalic in care sunt practicate fantele dreptung4iulare de
patrundere a luminii.3iferenta de temperature dintre lamele genereaza un current
t4ermoelectric,care face sa devieze acul galvanometrului(>).
c) Ra$iometrul "imetallic tip Michelo!
1onstruit de ?.A. -ic4elson inca din anul 17"6,radiometrul %imetallic a
capatat o larga raspandire datorita simplitatii,porta%ilitatii si inertiei termice mici a
receptorului sau.#l este frecvent utilizat in expeditii si ca aparat de control.
*adiometrul -ic4elson are drept piesa receptoare lama %imetalica (1) de ","@
mm grosime, 9 mm latime si 1: mm lungime,o%tinuta prin lamnarea la cald a
unei placute de fier si a uneia din invar.$e partea de fier,lama este acoperita cu
negru de fum im%i%at c alcool.
Supusa actiunii radiatiilor solare,lama inegrita se incalzeste, cur%andu'se din
cauza dilatarii suferite,in directia invarului.$entru ca aceasta cur%are sa fie usor
vizi%ila, unul din capetele lamei este fixat la extremitatea %arei paralelipipedice
de alama(9) care se roteste pe axul (:) prins de garnitura in forma de U a
corpului (4). &a capatul opul al lamei %imetalice este fixat un ac usor de
aluminiu(6) cu profil in forma de U care ii confera o mai mare rigiditate.
1apetele verticale ale acului prezinta la extremitatea acestuia o %ifurcare (A)
de care se prind partile terminale ale unui fir de cuart(@) cu diametrul de 9'4
4
microni.acesta se proiecteaza pe fondul unei mci oglinzi() care usureaza
o%servarea cur%arii lamei %imetalice.
-area precizie a radiometrului -ic4elson face ca el sa fie larg utilizat ca
etalon pentru ompararea celorlalte instrumente radiometrice.
$entru ca datele o%tinute in urma determinarilor instrumentale sa fie
reale,este a%solute necesar sa se pastreze starea naturala a platformei.
$rotectia instrumentelor si aparatelor impotriva deteriorarilor mecanice se
asigura prin impre,muirea platformei cu un gard de plasa de sarma avand
oc4iurile de1"x1"cm si inaltimea de 9m.aceasta se intinde pe cadre metalice
fixate la randul lor pe tevi de metal,cimentate in sol.
Aceste aparate tre%uie intretinute cu gri,a,sterse de praf(cu atentie,pentru a nu
se deregla).Aparatele se duc la verificat si cali%rat din 4 in 4 ani la unde primesc
%uletine de functionare.
Aceste aparate se gasesc,de o%icei,in linia A a platformei meteorologice
dotate cu instalatii radiometrice.
5