CAIET DE SARCINI NR.

5
SANTURI SI RIGOLE

CUPRINS
CAP.I. GENERALITATI
1.
OBIECT
2. PREVEDERI GENERALE

SI

DOMENIU

DE

APLICARE

CAP.II. TIPURI PRINCIPALE DE LUCRARI DE COLECTARE SI EVACUARE A APELOR

PLUVIALE
MATERIALELE UTILIZATE
CAP.III. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
BETOANELOR
7.
8.
9.

CIMENTURI
AGREGATE
APA
ADITIVI
OTEL BETON
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA
BETOANE
COFRAJE
ZIDARIE DIN PIATRA

CAPIV. LUCRARI DE COLECTARE SI EVACUARE A APELOR PLUVIALE

1.
2.

PEREURI
AMENAJAREA SANTURILOR SI RIGOLELQR

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

1.

RECEPTIA PRELIMINARA

2.

RECEPTIA FINALA

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

1. CIMENTURI
1.1 La prepararea betoanelor hidrotehnice utilizate Ia Iucrarile de aparare care, conform
precizrilor STAS 61 02-86, sunt in contact permanent sau periodic cu apa, se va utiliza unul
din urmtoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditilor tehnice de calitate,
conform prevederilor standardelor respective precum si a normativului NE 012-99 si a
Instruciunilor PE 713-90:
a. Ciment hidrotehnic:
fara adaosuri: H I - conform SR 3011/96 cu adaosuri: H II/A-S; H II/B-S; H Ill/A
conform SR 3011/96

b. Ciment rezistent Ia sulfati:

fara adaosuri: SR I - conform SR 3011/96 cu adaosun: SR Il/A-S; SR lI/A-P; SR ll/B-S;
SR Il/A conform SR 301 1/96
1.2.
de calitate.

Cimentul se Iivreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat

1.3. Cind cimentul expediat de furnizor este preluat de a baza de aprovizionare,

aceasta este obligata ca Ia livrarea ctre utilizator sa elibereze un certificat de calitate in care
se va meniona:
- tipul de ciment si fabrica productoare
- data sosirii in depozit
- numrul certificatului de calitate eliberat de productor
- numrul avizului de utilizare dat de Iaborator
Daca antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment este
necesar a obine aprobarea beneficiarului in acest scop. In acest caz, fiecare tip de ciment va
fi utilizat pe poriuni distincte ale lucrrii indicate si aprobate de ctre diriginte.
1.4. Condiiile tehnice de recepie, Iivrare si control a cimenturilor trebuie sa
corespunda prevederilor standardelor si a normativelor specifice (SR 3011-96, C 170-87 si NE
012-99).
1.5. In timpul transportului de Ia fabrica Ia staia de betoane (sau depozit intermediar)
a manipulrii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificri cu corpuri strine
(pamant, crbune, substane organice, vor hidratat, cenua de termocentrala, etc.).
1.6. Depozitarea se va face in celule tip siloz corespunztoare din punct de vedere aI
proteciei mpotriva conditilor meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a asigura recunoaterea si
controlul acestuia.
1.7. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 60 de zile de Ia data expedierii
de ctre productor pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor
fara adaos.
Cimentul rmas in depozit timp mai ndelungat nu va putea fi intrebuintat dect dup

verificarea strii de conservare si a rezistentelor mecanice.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare Iimitelor prescrise mrcii
respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunztor noii mrci.
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua, fiind interzis a fi utilizat Ia
prepararea betoanelor.
1.8. Laboratorul antierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:
-intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de Ia fabrica fumizare;
-intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinrilor efectuate in
Iaborator.
2. AGREGATE
2.1. Pentru prepararea betoanelor Se vor utiliza urmtoarele sorturi de agregate
(conform STAS 1667-76):
a.
Provenite din sfrmarea naturala a rocilor:
- nisip natural 0-7 sau 0-5 mm
- pietri 7-71 sau 5-63 mm
- piatra mare 71-125 sau 63-125 mm
- balast pentru betoane 0-31; 0-71; 0-40 sau 0-63 mm
b. Provenite din sfrmarea artificiala a rocilor:
- nisip de concasare
0-7 sau 0-5 mm
- piatra sparta
7-71 sau 5-63 mm
- piatra sparta mare
71-125 sau 63-125 mm
2.2. Agregatele trebuie sa provin din roci stabile, adica nealterabile Ia aer, apa sau
inghet (STAS 9864-74).
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
2.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduc Ia efecte duntoare asupra
Iiantului utilizat Ia prepararea betoanelor si mortarelor.
2.4. Granulozitatea agregatelor trebuie sa fie continua (STAS 1667-76).
2.5. Agregatele nu trebuie sa contina impuritati (resturi animale sau vegetale, pcura,
uleiuri, particule de argila, sulfai, sulfuri, crbune - 0,5 %, mica - 1 %, pari levigabile).
2.6. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor Ia staia de
betoane se va face numai dup ce analizele de laborator au artat ca acestea sunt
corespunztoare.
2.7. La staia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat
pe sorturi Si pstrate in conditii care sa Ie fereasca de imprastiere, impurificare sau
amestecare cu alte sorturi.
2.8. Laboratorul antierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de Ia furnizor;
-intr-un registru (registrul pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate
in laborator.
2.9. Metodele de verifcare si ncercare se fac conform STAS 4606-80 Si STAS 544070.

3.APA
3.1. Apa utilizata Ia prepararea betoanelor trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice
menionate in STAS 790-84. Nu se admite utilizarea apei de mare sau a apelor minerale.
3.2. Verificarea calitatii apei se face Ia nceperea Iucrarilor si se repeta ori de cate an se
observa ca se schimba caracteristisile apei.
3.3. Se interzice utilizarea Ia prepararea betoanelor a apei de mare sau a apei cu
sruri minerale. In timpul utilizrii pe antier se va cuta ca apa sa nu se polueze, materialele
organice, uleiuri, argile, etc.
4. ADITIVI
4.1.

La prepararea betoanelor pentru Iucrarile de aprare se pot utiliza:

- un aditiv antrenor de aer;

- aditiv reductor de apa pentru imbunatatirea lucrabilitatii;
- in anumite cazuri aditivi acceleratori sau ntrzietori de priza.
Toti aditivii propui a se folosi Ia prepararea betoanelor vor fi aprobate de ctre
beneficiar pe baza ncercrilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compoziiei
betonului.
4.2. Fiecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de
productor.
4.3. Depozitarea Si pstrarea aditivilor se va face in ambalaj original si in ncperi
uscate (ferite de umiditate).
5. OTEL BETON
5.1. Armaturile pentru betoane vor trebui sa respecte condiiile din STAS
438/1 - 89, in vederea asigurrii calitatii Iucrarilor.
5.2. La Iivrare, otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de productor.
5.3. OteIuI beton se va depozita si pstra in condiii prin care sa se evite favorizarea
corodrii si murdririi cu pamant sau alte materiale.
6. CONTROLUL
BETOANELOR

CALITATII

MATERIALELOR

INAINTE

DE

PREPARAREA

6.1. Materialele destinate preparrii betoanelor pentru lucrrile de aprare sunt

supuse Ia ncercri preliminare de informare si Ia ncercri pentru stabilirea reetei a caror
natura si frecventa sunt date in tabelul nr.1.
Tabelul nr.1
Materialul
Actiunea, procesul
De verificare sau
caracteristicile ce se
verifica

Agregate

2
Examinarea datelor
nscrise in certificatul de
calitate sau certificatul de
garanie
Parte levigabila

Humus

Corpuri strine:
-argila in buc.
-argila aderenta
-coninut crbune si mica
Granulozitatea sorturilor

Frecventa minima
La aproviz.
nainte de
Materialelor in
utilizarea
depozit de
materialului
rezerva staii de
betoane

Metodele de
Determinare
Conform
STAS

3
La fiecare lot
aprovizionat

O proba Ia max.
500 mc pentru
fiecare sursa

0 proba pe
sch.pt. fiecare
1667-76
centrala de
betonare

1667-76

La schimbarea
sursei
sursei
In cazul in care
se observa
prezenta lor
0 proba Ia
max. 500 mc
pt. fiecare sort

1667-76

Ori de cate ori

apar factori de
impurificare (pt.
fiecare staie de
beton)
0 proba pe sch.
si Sort si ori de
cate ori apar

1667-76

1667-76

si fiecare sursa

Aspectul si forma
granulelor
Echivalentul de nisip

0 proba Ia max.
500 mc pt.
fiecare sort Si
sursa
0 proba Ia
max.500 mc pt.
fiecare sursa

Aciunea, procesul
De verificare sau
caracteristicile ce se
verifica

2
Umiditatea

3
La fiecare lot
aprovizionat

Examinarea dateIor
nscrise in certificatul de
calitate sau certificatul de
garanie
Stabilitatea

La fiecare lot
aprovizionat

Cimentul

Materialul

Tipul de priza

Rezistente mecanice Ia 2
zile

factori care pot

modifica
granulozitatea
(pt. fiecare
centrala de
beton)
1667-76
1667-76

Frecventa minima
La aproviz.
nainte de
Materialelor in
utilizarea
depozit de
materialului
rezerva staii de
betoane

0 determinare
Ia fiecare lot
aproviz. dar nu
mai putin de o
determ. Ia lOOt
pe o proba
medie
0 determinare
Ia fiecare lot
aproviz. dar nu
mai putin de o
determ. Ia lOOt
pe o proba
medie
0 proba Ia 100t
sau Ia fiecare
siloz in care s-a
depozitat Iotul
aprovizionat

4
0 proba pe sch.
si sort si ori de
cate se observa
a schimbare
data de
condiiile
meteorologice

Metodele de
Determinare
Conform
STAS

5
1667-76

SR 196/3-96

SR 196/3-96

SR 196/1-95

Rezistente mecanice Ia 28
zile

Aditivi

Prelevare de contraprobe
care se pstreaz min. 45
zile (pstrate in cutii
metalice sau pungi de
polietilena sigilate).
Examinarea datelor
nscrise in certificatul de
calitate
Densitatea soluiei

Apa

Compoziia chimica

Otel

Confruntarea datelor
nscrise in certificatul de
calitate

7.
7.1.

0 proba Ia 100t
sau Ia fiecare
siloz in care s-a
depozitat Iotul
aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat

SR 196/1-95

SR 3011-96

La fiecare lot
aprovizionat
O proba la
fiecare satja
prelevata
O proba la
nceperea
lucrrilor pentru
fiecare sursa

2386-79
790-84

La fiecare lot
aprovizionat

BETOANE
lncercari preliminare

In vederea stabilirii compozitei betonului ce urmeaz a fi utilizat La execuia Iucrarilor

hidrotehnice de aprare, antreprenorul va Iua masuri ca prin Iaboratorul propriu sau un alt
Iaborator de specialitate sa fie efectuate ncercrile preliminare necesare. Dotarea
laboratorului va fi asigurata corespunztor determinrilor ce trebuie etectuate, atat Ia
nceperea lucrrilor, cat si pe parcursul execuiei.
Din ncercrile preliminare trebuie sa rezulte variaiile admisibile ale compozitei, care sa
permit adaptarea ei Ia condiiile antierului pstrnd caractenisticile betonului in ceea ce
priveste lucrabilitate, coninutul de aer si rezistentele mecanice artate in tabelele de mai jos.
DETERMINAREA
VALOAREA
CARACTERISTISII
Lucrabilitatea
- prin metoda tasrii
I ... 5
- prin metoda radului de corn actane
126-145
Densitatea a arenta kh/mc
240040
Coninutul de aer oclus % vol.
3-5 % 5479-88

INCERCAREA
SE EFECTUEAZA
1759-88

CARACTERISTISILE BETONULUI PROASPAT

Betoanele hidrotehnice trebuie sa ndeplineasc condiii de impermeabilitate conform
STAS 351 9-76, stabilite pe epruvete cu inaltimea de 200 mm.

Raportul dintre presiunea apei in mH2O si grosimea construciei sau a Gradul

de
zonei exterioare care asigura impermeabilitatea in cazul construciilor impermeabilitate
masive (gradient de presiune) in m.
la 90 zile
5
P4
De la 5.1 la 8
P6
De la8.1 la12
P8
12
P12
Aceste grade de impermeabilitate se vor stabili si Ia alte vrste (20,60 sau 180 zile), in
baza cerinei proiectantului, pentru cazurile cu termene scurte de execuie, utilizarea betonului
armat prefabricat, turnarea betonului Ia temperaturi sczute, lucrri cu volum mic.
Betonul hidrotehnice ntrit trebuie sa aib rezistenta Ia inghet-dezghet, exprimata in
grade de gelivitate conform STAS 3518-89.
7.2. Compoziia betonului
Compoziia betonului hidrotehnic va fi astfel alctuita incat in condiiile unui dozaj minim
de ciment cu materialele indicate in acest capitol sa asigure realizarea caracteristicilor
necesare in ceea ce priveste lucrabilitatea, densitatea sI rezistentele mecanice ale betonului
intarit indicate Ia art.13.1.
Stabilirea compozitiei betonului se va face:
- Ia intrarea in functiune a statiei de betoane
- Ia schimbarea tipului de ciment sau agregate
- ori de cate ori se aprecieza ca este necesara reexaminarea compoxitiei utilizate
La stabilirea compoziiei betonului se vor respecta prevederile din proiect si ale caietului
de sarcini speciale referitor Ia:
- marca (clasa) betonului
- tipul de ciment
- natura agregatelor
Compoziia betonului depinde de dozajul de ciment in funcie de clasa betonului,
raportul A/C (apa-ciment) si de granulozitatea agregatelor.
7.3. Prepararea betonului
Prepararea betonului se face in staia de betoane.
Prin staia de betoane se intelege orice unitate sau instalaie care produce Si livreaz
beton fiind dotata cu una sau mai multe centrale de beton.
Distanta maxima intre staia de betoane si punctul de Iucru va corespunde unui timp de
transport aI betonului de maximum 45 - 60 minute
Staia de betoane trebuie sa dispun de:
- depozite de agregate, avnd compartimente amenajate pe o platforma betonata,
amenajata cu scurgerea apelor
-silozuri de ciment, marcate, avnd capacitatea corelata cu capacitatea de producie a
staiei
-instalaii pentru splarea agregatului
-centrala de beton in buna stare de funcionare
-buncare de descrcare a betonului preparat
-dotri care sa asigure splarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport
-Iaborator amenajat si dotat corespunztor
-dotri privind protectia muncii si PSI
Antreprenorul va prezenta Comisiei de atestare, numita pentru a verifica ndeplinirea
conditilor prevzute mai sus, Iista reglajelor de efectuat Ia centrala de beton, care va controla
in special:
-venificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice

-funcionarea eficace a dispozitivelor de obtinere (deschidere inchidere) a agregatelor si

cimentului
-starea malaxoarelor, in special uzura paletilor
-automatismul funcionarii
Toate aceste verificri se vor face fara a prepara beton.

7.4.

Experimentarea preparrii betonului in staie

nainte de nceperea lucrrilor antreprenorul este obligat sa fac aceasta experimentare

pentru a verifica, folosind mijloacele antierului, ca reeta betonului stabilita in laborator
permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sansini.
Incercarile trebuie repetate pana Ia obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:
- Iucrabilitatea
-continutul in aer
-omogenitatea betonului
-rezistenta Ia compresiune si Ia ncovoiere
In cazul centralelor de beton cu doua malaxoare, ncercarea de verificare a omogenitatii
se va face pentru ambele malaxoare.
Cu ocazia acestor verificri se va stabili si durata minima de malaxare, care sa asigure
o buna omogenizare a betonului.
Probele pentru verificare se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor
determina caractenisticile artate Ia stabilirea compozitiei betonului.
7.5.

Prepararea propriu-zisa a betonului

-Centrala de beton trebuie sa fie de tip discotinuu de dozare si malaxare cu funcionare

automata cu urmtoarele caracteristici:
a)
Precizia cantitatilor citite sau nregistrate:
-pe sorturi
5%
- pe agregatul total
2%
-ciment
3%
- apa de amestecare
I%
- apa totala
3%
- aditivi
5%
b.
nregistrarea cntririlor
c.
Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare
(in special pe antiere mari)
d.
Dozarea aditivilor - idem, dozarea apei
Mijloacele de dozare vor fi verificate saptamanal prin procedee operative, procedanduse in cazul abaterilor amintite mai sus conform Normativului NE 012-99.
- Amestecarea betonului se va face utiliznd betoniere cu amestec forat sau cu cdere
libera.
Ordinea introducerii materialelor componente in betoniera, ca si durata de
amestecare se vor face conform prevederilor crtii tehnice a utilajului respectiv. Durata de
amestecare se va majora dupa caz pentru:
-utilizarea de aditivi sau adaosuri
- perioade de timp friguros
-utilizare de agregate cu granule mai mari de 31 mm
-betoane cu Iucrabilitate redusa (tasare sub 5 cm)
La terminarea schimbului sau Ia ntreruperea preparrii betonului mai mult de a ora se
va spala in mod obligatoriu toba betonierei cu jet puternic de apa.
-Transportul betonului se va face cu autoagitatoare (Ia betoane cu tasarea peste 5 cm)
si cu autobasculante cu bena, amenajate corespunztor (Ia betoane cu tasarea max. 5 cm).
Mijloacele de transport vor fi etane pentru a nu se permite pierderea Iaptelui de
ciment.
7.6.

Masuri speciale in cazul condiiilor meteorologice nefavorabile

Lucrrile de punere in opera a betonului vor fi ntrerupte cnd:

- temperatura aerului scade sub +5

-ploua intens, fapt ce poate conduce Ia degradarea suprafeei betonate
- Ia temperaturi exterioare peste 3O~C si umiditatea aerului sub 40% se vor Iua masuri
de rcire a apei si protejare a suprafeei de beton
Atunci cnd temperatura aerului este peste +20 C si umiditatea relativa sub 50 % se vor
Iua masuri pentru meninerea umiditatii suprafeei betonului.
In perioadele de timp friguros se poate prevedea utilizarea de acceleratorii
de priza si/sau de ntrire, numai cu avizul unui Iaborator de specialitate si sub controlul
competent aI antierului.
7.7. Controlul betonului pus in opera
Controlul betonului pus in opera se face in conformitate cu prevederile STAS 1275-88 si
1759-88, menionate mai jos:
Aciunea sau procedeul de
verificare
Examinarea documentului de
transport
Lucrabilitate
Temperatura (pt. intervalul
5oC si 25oC)
Determinarea rezistentei la
compresiune pe epruvete
cubice
- la 7 zile
- la 28 zile
Determinarea rezistentei la
ncovoiere
pe
epruvete
prismatice la 28 zile

Frecventa minima

Prevederea

La fiecare transport
La fiecare schimb
La fiecare 2 ore

1759/88

3 epruvete cubice/la max 300

mc beton

1275/88

2 epruvete prismatice/la max

300 mc beton

1275/88

Rezultatele ncercrilor pe cuburi sau prisme Ia 28 zile vor fi analizate in doua grupate
lunar si pe tronsoane de Iucrare.
ncercrile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaz conform
reglementarilor in vigoare.

Interpretarea rezultatelor se face statistic pe baza formulelor si tabelelor din

Normativ NE 012 99.
8.

COFRAJE

8.1. Cofrajele si susinerile lor trebuie sa fie astfel alctuite nct sa ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a. sa asigure obinerea formei, dimensiunilor si gradului de fnisare prevzute in
proiect pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se nscrierea in abaterile
admisibile (pentru Iungimea elementelor de cofraj 4 mm, pentru Iatime 3 mm);
b. sa fie etane astfel nct sa nu permit pierderea Iaptelui de ciment;
c. sa fie stabile si rezistente sub aciunea incarcarilor ce apar in procesul de execuie.
Rezultatele ncercrilor pe cuburi sau prisme Ia 28 zile vor fi analizate in doua etape, grupate
lunar si pe tronsoane de lucrare. Incercarile prin metode nedistructive sau pe carote se
efectueaza conform reglementarilor in vigoare. lnterpretarea rezultatelor se face statistic pe
baza formulelor si tabelelor din Normativ NE 012 - 99.

8.2. Cofrajele se pot confectiona din: Iemn sau produse pe baza de Iemn, metal
sau produse pe baza de polimeri.
8.3. Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje acestea se ung cu agenti de
decofrare pe fetele care vin in contact cu betonul.
CAPITOLUL IV
LUCRARI DE COLECTARE SI EVACUARE A APELOR PLUVIALE
1.

Pereuri

1.1 Pereu din dale de beton

Dalele de beton se pot turna pe loc sau se monteaz dup confecionarea lor Ia un
atelier de prefabricate. In mod obligatoriu, sub dale se va realiza filtru invers.
DaIeIe din beton simplu monolit turnat pe loc se aseaza pe un pat drenant bine
compactat si nivelat, de 5-10 cm grosime (conform proiectului).
Dozajul de ciment al betonului din dale se va stabili astfel incat sa I se imbunatateasca
impermeabilitatea si rezistentele Ia inghet si uzura.
Grosimea dalelor se va lua intre 0,10 in ne-armate.
La dalele turnate pe loc se vor prevedea rosturi de construcie.
DaIeIe prefabricate se vor verifica si Ia solicitrile date de transportul si manipularea lor
Ia punerea in opera.
1.2

Pereu uscat

Peste terenul bine nivelat se aterne un strat de nisip gruntos si aspru in grosime de 5.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afnat, de aceeai calitate, in care se
aseaza pietrele sau bobovanii. Grosimea initial a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se
implant vertical in stratul de nisip afnat, unele Ing altele, btndu-se deasupra si lateral cu
ciocanul, asttel incat fiecare piatra s fine bine strns de pietrele vecine. Pietrele se aseaz
cu rosturile tesute.
Pentru a se asigura pereul se procedeaz Ia o prima batere cu maiul pe uscat pentru
aezarea pietrelor.
Se aterne apoi un strat de nisip de 1 1,5 cm grosime, pentru mpnare care se bate
din nou cu maiul pna Ia refuz.
Suprafaa teoretic a taluzului, refacerea fcndu-se prin scoaterea pietrei si reglarea
stratului de nisip sub aceasta.
2 Amenajarea santurilor si rigolelor
2.1 Prescripii generate de amenajare
2.1.1
Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor sunt cele indicate in proiectul de
execuie, stabilite de Ia caz Ia caz in funcie de relief, debit si viteza apei, natura terenului,
mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie
respectate ntocmai de ctre Antreprenor.
2.1.2
Extrem de important este s se respecte cotele si pantele proiectate. Panta
longitudinal minima va fi:
0,25% in teren natural; 0,1 % in cazul santurilor si rigolelor pereate.
2.1.3
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor
depaseste panta maxima admis pentru evitarea eroziunii pmntului.

2.1.4

Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date mai

jos.
Denumirea principalelor tipuri de
pamnturi
Pmnturi
coezive
cu
compresibilitate mare
Pmnturi
coezive
cu
compresibilitate redus:
- nisipuri prafoase si argiloase
- nisipuri argiloase nisipoase
- argile prafoase nisipoase
Pmnturi necoezive grociere:
- pietris 2-20mm
- bolovanis 20-200mm
- blocuri > 200mm

Panta maxima admis %

0,5

1
2
3
0.5
1
2

2.1.5

Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date

mai jos.
Tipul protejrii santului rigolei sau casiului
Panta maxima admis %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de
maximum 5 cm grosime, betonul fiind:
- clasa C 6/7,5
- clasa C 8/10
Pereu zidit din piatr brut negeliv cu mortar de
ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa
C8/10 pe pat de beton
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatr
brut cu mortar de ciment sau din elemente
prefabricate cu amenajare corespunztoare Ia
piciorul taluzului

10
12
15
67

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari dect cele indicate
in tabelul de mai sus, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile
indicate in tabel.
2.1.6 Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmtoarele situaii:

Ia ramblee cu inaltimea 3 5,0 m iar in cazul curbelor convertite si

suprainltate;

Ia ramblee peste 5,00 in.

2.1.7 Santurile de gard se recomanda s fie pereate, indiferent de pant. Amplasarea
santurilor de garda se va face Ia distanta minima de 5,00 mn de muchia taluzului debleului, iar
cnd este Ia piciorul rambleului Ia distanta minima de 1,50 2,00 in, banda de teren dintre
piciorul rambleului si santul de gard va avea pante de 2% spre sant.
2.1.8 Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevzut in proiectul de

executie. Acolo ins unde se constat pe parcursul execuiei Iucrrilor a neconcordant intre
prevederile proiectului si realitatea dup teren privind natura pmntului si panta de scurgere
situaia va fi semnalata Consultantului Iucrrii care va decide o eventual modificare a solutiei
de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
2.2

Rigole prefabricate

Ltimea sapturii va fi egala cu latimea elementului majorat cu 0,20 m.

Fundul spturii este adus cu grij Ia cotele prevzute in proiect si este compactat,
dac este nevoie, ca sa ating 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul unei sapaturi mai adinci fata de cota prescris, antreprenorul trebuie s
compenseze diferena de cot prin creterea grosimii fundaiei rigolei. Cnd Iucrarile sunt
montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Consultantul stabilete condiiile de depozitare provizoriii
de refolosire sau de evacuare a pamatului rezultat din sapaturi.
Rigolele prefabricate sunt pe o fundaie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de execuie stabilesc natura si dimensiunile
fundaiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat s
asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui sa aib mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M
50.
Rigolele prefabricate sunt puse urmrind cotele, aliniamentelor declivittile stabilite prin
detaliile de execuie.
Tolerantele admise Ia montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fat de
cotele precizate in pofilele transversale corespunztoare si in profilul in lung.
CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
ART.25. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARII
Recepia Ia terminarea lucrrilor se efectueaz atunci cnd toate Iucrarile prevzute in
documentaie sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini si a narativului pentru verificarea calitatii si recepia
lucrrilor C 56-85.
Comisia de recepie examineaz Iucrarile fata de prevederile proiectului privind
condiiile tehnice si de calitate ale execuiei, precum si constatrile consemnate in cursul
execuiei de ctre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).
In urma acestei recepii se ncheie procesul verbal de recepie Ia terminarea lucrrilor in
conform cu HGR 273/94.

ART.26. RECEPTIA FINALA

Recepia finala va avea loc dup expirarea perioadei de garantie Si se va face in
condiiile respectrii prevederilor legate in vigoare HGR 273/94, precum si a prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.