Alimentatia copilasilor dupa implinirea varstei de 1 an nu difera semnificativ fata de

alimentatia bebelusului din lunile 11-12, fiind considerata o trecere catre alimentatia
adultului prin adaugarea in meniul celor mici si a altor alimente pe masura maturarii
functiei digestive, respectiv renale, in paralel cu dezvoltarea abilitatilor psiho-motorii si a
dentitiei temporare.
Foarte important este de subliniat fapul ca ritmul de crestere dupa varsta de 1 an este
semnificativ incetinit fata de primul an de viata astfel incat si necesarul caloric este mai
redus. In medie copilasii cresc cu 200-250 g/luna, respectiv 10-12 cm pe an, pentru o
crestere armonioasa fiind nevoie de o alimentatie diversificata care sa includa toate
principiile nutritionale.
Alimentatia in primii ani de viata reprezinta o fundatie durabila pentru deprinderea
unor obiceiuri alimentare sanatoase si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce
urmeaza. a fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod
considerabil comportamentul alimentar al copiilor. !in pacate, s-a constatat in ultima
vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de "-# ani, parintii
nemaiacordand o asa mare importanta nutritiei, iar pana la aparitia problemelor de
greutate mai este doar un pas. !e aceea este foarte important sa-i invatati de mici sa
manance santatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa fiti un
e$emplu prin propriul comportament alimentar.
In principiu copilasii intre 1 si % ani au nevoie de 100 kcal /kg corp/zi & de e$emplu
pentru un copilas de 12 'g sunt necesare 12(('cal)zi* dupa cum au nevoie si de un aport
hidric in medie de 100 ml/kgcorp/zi. Acestea sunt niste valori orientative, nu trebuie sa
a+ungeti sa cantariti alimentele si sa calculati caloriile , atata timp cat un copil este activ,
se dezvolta bine din punct de vedere psihic si motor iar cresterea in inaltime si greutate
respecta curba corespunzatoare varstei si se$ului, inseamna ca necesarul ii este asigurat
si nu este nevoie sa-l indopati cu suplimente alimentare pentru a-i creste pofta de
mancare. a modul orientativ, portia unui copil mic reprezinta un sfert din cea a unui
adult.
Asa cum spuneam, trebuie sa e$iste un echilibru intre Proteine, Glucide & hidrati de
carbon* si Lipide & grasimi*, precum si un aport corespunzator de Fibre & articol detaliat*,
Vitamine & articol detaliat* si Minerale. -u e$ista un regim standard, apetitul si nevoile
energetice & numarul de calorii* fiind variabil astfel incat dieta trebuie adaptata fiecarui
copilas in parte, mai mult apetitul devine capricios la aceasta varsta, foarte multe din
alimentele care-i faceau placere le refuza si are nevoie in permanenta de ceva nou.
.roportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa fie una corespunzatoare pentru varsta
evitand atat carentele cat mai ales e$cesul.
1. PROT!"L
rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al
vietii,
ar trebui sa reprezinte 1(-1#/ din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand
",1 'cal,
in medie sunt necesare 1-1,2 g de proteine pentru #iecare $ilogram, +umatate
de origine animala, +umatate provenind din vegetale & cereale, legume, fructe*,
prin decompunere in organism elibereaza aminoacizi, e$ista %( de aminoacizi
dintre acestia 0 fiind esentiali & adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie
adusi direct din alimentatie*,
cele cu valoare biologica mare & de calitate* sunt proteinele de origine animala
& lapte, oua, carne*, acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu
este indicata copiilor,
a%carnea&
pui,gaina, curcan, peste , vita,iepure, ficat de pui 1 '0-(0 g )ilnic,
poate fi oferita la masa de pranz sau cina & daca este refuzata poate fi camuflata
sub forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte*,
carnea de porc,miel, oaie, vanatul sunt interzise copiilor mici, la fel mezelurile
si conservele de tip pate!!!!
*%ouale&
alimente indispensabile in regimul unui copil & recomandabil de 2-+ ori
/,aptamana*, de gaina, consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate
termic,pot fi oferite si oua de prepelita insa nu se recomanda ca acestea sa fie
consumate crude&celebrele cure de imunizare*,
dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie & mai ales la cei cu antecedente
de alergii* si albusul de ou,
c%lactatele&
laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa
depaseasca "00-500 ml/)i , se recomanda in continuare formulele de lapte praf
adaptate varstei deoarece chiar daca contin mai putine proteine decat laptele de
vaca sunt imbogatite cu fier si acizi grasi nesaturati e$trem de benefici
organismului,la cei alaptati ,e continua alaptarea, calitatile laptelui de mama
raman acelea,i ,i dupa -ar,ta de 1 an.
iaurt natural, branza de vaci, telemea de vaca,capra, urda, riccota,
mozarella&bulgari*, smantana,unt & consumat ca atare nu pra+it*,
se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt,
verdeata & le imita foarte bine pe cele e$istente in comert insa sunt mult mai
sanatoase si nu contin aditivi*,
150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci
branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate!!!
2. GL/0!1L 2 3idratii de car*on ,au )a3arurile%
au un important rol energetic si structural & creierul, inima, celulele sangvine,
muschii nu pot functiona in absenta lor*, cele mai importante fiind cele comple$e
de tipul amidonului din cereale & grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez*,
leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi lactoza, fructoza si galactoza, zaharul
nu trebuie sa depaseasca 1( g)zi,
ideal reprezinta #(-##/ din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizand ",1
'cal,
in medie sunt necesare 10-12 g pentru #iecare $ilogram, de mare utilitate fiind
hidratii de carbon cu absorbtie lenta & mentin un nivel constant al glicemiei* de
tipul celor care e$ista in cereale, legume, fructe,
painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina
integrala & painea neagra* in cantitate de 2 felii)zi, la fel ore)ul, gri,ul, pa,tele
& mai ales cele integrale*, de asemenea e$ista o mare varietate de cereale pe piata
ideale pentru micul de+un sau pentru o gustare mai consistenta,
cerealele ,u* #orma de #ulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un
produs lactat un mic de+un consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta
energie piticului pana la masa de pranz, de asemenea este benefic adaosul de
seminte&in, chia, canepa, dovleac crud, etc*, la piureul de fructe sau la produsele
lactate consumate ca si gustari & iaurt, branza de vaci*,
dulciurile & ciocolata, napolitane, sucuri, etc*- sunt usor asimilate, dau o senzatie
de bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate, foarte mare atentie la
sucurile de fructe din comert acestea continand o cantiatate foarte mare de zahar,
in general se recomanda pra+iturile de casa 2 chec, pra+itura cu fructe , cozonac,
branzoici etc. ciocolata nu tre*uie admini,trata ,u* -ar,ta de + ani.
#ructe& 1 in general nu e$ista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice
la care trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut& capsuni, fructe de
padure, etc*, o mare atentie trebuie acordata in continuare semintelor & alune,
nuci, migdale* in special datorita pericolului de inecare)aspiratie, pot fi servite
proaspete & piureuri, sucuri* sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte,
pra+ituri.
legumele 2 1 preparate sau crude trebuie neaparat sa e$iste in meniul zilnic al
copiilor, incercand o cat mai mare diversitate
+. L!P!1L & grasimile*
foarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si
dezvoltare dar mai ales in maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului,
precum si in absorbtia unor vitamine & vitaminele liposolubile2 3it A,!,4,5*,
asta pe langa rolul energetic, 1 gram de lipide furnizand 6,1 'cal,
trebuie sa reprezinte %(-%# / din ratia calorica
e$ista % categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate
a%gra,imile ,aturate&
provin din carne, lapte, ,mantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand
carnea grasa, slanina, untura, mezelurile,
se recomanda indepartarea grasimii vizibile &slanina*, respectiv a grasimii
subcutanate & pielea* de la carnea de pasare,
laptele, ,mantana trebuie sa aiba un continut mediu in grasimi, niciodata nu se
va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic,
untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si ! insa
consumat ca atare & pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata*
nu folosit la pra+eli.
u inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite in
alimentatia copiilor.
*%gra,imile monone,aturate&
uleiul de ma,line al carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca
parte din regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri)zi, poate fi adaugat
la prepararea salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de
acizi grasi esentiali & acizi grasi de care organismul are mare nevoie insa pe care
nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie *,
c%gra,imile poline,aturate&
pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand
datorita continutului mare de acizi grasi omega 3, este vorba despre pestele gras &
,omon, ,omn, ,ardine, ton, macrou* care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si
de 2-% ori pe saptamana, pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate
de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamine & !, A, grupul vitaminelor
7*. 8feriti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la suplimentele cu acizi
omega % e$itente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat,
uleiul de #loarea ,oarelui 1 poate fi utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar
fi sa optati pentru cel de masline, mancarea celor mici nu trebuie preparata prin
pra+ire, mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar,
!ezelurile,& articol detaliat*, a#umaturile, carnea tocata , *ran)a topita, margarina,
produ,ele de pati,erie 2 #oieta4e% nu-si +ustifica utilizarea in dieta unui copil de 1-% ani ,
fiind cu atat mai nocive cu cat procedeele de industrializare si de conservare sunt mai
comple$e.
Astfel, practic, meniul unui copil intre 1 si % ani se bazeaza pe # mese inegale & mic
de4un -20-25 %, gu,tarea 1 1 10-15%, pran)ul 1 30% , gu,tarea 2 1 10-15%, cina -2(-
2#/ care trebuie sa includa toate cele # grupe de alimente2
grupa I 2 lactate - pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi & untul, smantana*
grupa II 2 carne, pe,te, organe, oua 1 furnizeaza proteine de calitate fiind si o
sursa considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut
in vegetale
grupa III 2 grasimi de origine animala & carne, peste, unt,etc* si vegetala & ulei
masline, floarea soarelui* necesare pentru aportul de acizi grasi
grupa I3 2 cereale & grau, secara, porumb, orz, ovaz* pentru aportul de glucide la
care se adauga vitaminele , proteinele si procentul crescut de fibre alimentare
grupa3 2 #ructele & 1((-1#( g)zi* si legumele & 2((-%(( g)zi* 2 crude sau
preparate termic pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentare, daca
refuza legumele acestea pot fi camuflate sub forma de supe creme, piureuri,
rulade, budinci, etc.
Ideal ar fi ca toate aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui
copilas, distribuite in cadrul celor # mese. Foarte important este si modul in care-i serviti
mancarea9aceasta trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta, de
asemenea le face placere sa se serveasca, sa manance singuri & chiar daca nu prea reusesc*
si trebuie sa-i incura+ati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o bucurie pentru
ei, altfel riscati sa transformati totul intr-un eveniment neplacut cu refuzuri , plansete si
multa truda din partea dumneavoastra.
a un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fi$a , apetitul si preferintele lui vor
determina consumul zilnic. a aceasta varsta sunt interesati de alimentele fragmentate de
tipul soldateilor, e$perimenteaza lingurita, furculita, canita, trebuie incura+ati si a+utati
astfel incat spre varsta de % anisori dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca
singuri masa. Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de programul
zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea rolul parintilor este unul esential,
puterea e$emplului fiind deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca
obiceiuri alimentare sanatoase.
!intre alimentele interzise bebelusului & articol detaliat* se pot introduce treptat in
cantitati progresiv crescande 2 ,area & 1 g)zi crescand la 2 g)zi pana la varsta de % ani*,
)a3arul & ma$im 1( g)zi*, al*u,ul de ou, mierea de al*ine & la micul de+un pe o tartina
cu unt sau folosita la indulcirea ceaiului*, #ructele de padure & cu precautie la cei cu
antecedente alergice*.
In schimb ramane o interdictie clara pentru2
mezeluri, conserve de carne, peste, pate
carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie, vanat
margarina
ciocolata
condimente de tipul vegeta
laptele de vaca & macar pana la varsta de 2 ani*
.ractic2
a%mic de4un 2
2((-2#( ml lapte & formula adaptata varstei sau lapte de mama* eventual cu o felie
de paine cu unt, pasta de branza, unt : dulceata de casa, pate de casa,
lapte cu cereale&ideal brute*,
2((-2#( ml lapte&formula sau lapte de mama*: omleta & dintr-un ou* : o felie
paine,
*%gu,tarea 12
fructe proaspete & 1((-1#( g* 1 feliute sau piure de fructe cu seminte, cereale, nu
se recomanda sucurile de fructe intre mese,
iaurt natural & 1((-1#( g* cu fructe, cereale, seminte adaugate,
branza de vaci cu fructe )cereale)seminte,
c%pran)&
supa de legume, carne de pui, vita, perisoare & din pui, vita*, galuste de gris, paste
& taietei* 1 1((-1#(ml,nu se adauga paine la supa, aceasta aduce calorii
suplimentare si va duce la refuzul piureului,
carne& pui,gaina, curcan ,iepure vita, peste, ficat* 1 "(-;( g sau 1 oua fiert
incorporate in piureul de legume sau alt tip de garnitura & orez, paste, mamaliguta,
sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca, tarte, placinta cu carne, legume, etc*
1 1(( g , pot fi servite alaturi si bucatele de legume crude2rosie, castravete, ardei
gras pentru a incura+a si consumul de legume crude,
desert & optional*2 cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe,
chec , etc.
gu,tarea 2&
fructe proaspete & 1((-1#( g* 1 feliute sau piure de fructe cu cereale)seminte,
iaurt natural & 1((-1#( g* cu fructe, cereale adaugate,
branza de vaci cu fructe )cereale)seminte,
cina2
mamaliga cu branza si smantana 1 1((-12( g : lapte 2((ml
budinca de macaroane)orez:branza : 2(( ml lapte
cereale cu lapte)gris cu lapte : 2(( ml lapte
0ele mai #rec-ente gre,eli&
e$cesul de lapte&peste <((ml pe zi este considerat e$ces, dezavanta+ul ma+or fiind
refuzul altor alimente, necesarul de calorii fiind acoperit insa din punct de vedere
calitativ nu sunt asigurati nutrientii necesari*,
abandonarea produselor proaspete,
e$cesul de proteine& printr-un consum e$agerat de carne* si glucide & in special
bauturile dulci2carbogasoase)necarbogasoase*,
rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe, oferirea acestora intre mese,
folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste atat
de mici,
impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la
anore$ie psihogena &din ce in ce mai frecventa la varste mici*,
5#aturi practice&
respectati orarul meselor,
mesele ar trebui luate in familie, nu in fata televizorului sau in timpul unor
activitati & de e$emplu foarte multi copii mananca in timp ce se +oaca*,
portiile sa fie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive,
nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese si nici rontaieli pana la masa
urmatoare,
folosisti sistemul de recompensa & e$2 mergem la masa ca apoi sa putem merge
in parc la +oaca, etc*,
oferiti-i in familie e$emple de alimentatie sanatoasa.