Fondul Monetar Internaional (FMI) este o organizaie internaional cu 188 de state membre.

A fost constituit prin Tratatul de la

Bretton Woods din iulie 1944, avnd ca scop principal promovarea unei economii mondiale sntoase.
Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferina de la Bretton Woods pentru restructurarea relaiilor internaionale monetare i financiare.
Peste 40 de ri au participat la semnarea Acordului de la Bretton Woods care prevedea proceduri i reguli care s guverneze
economia mondial. Acest acord a condus la nfiinarea Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD,
cunoscut i sub numele de Banca Mondial) i Fondului Monetar Internaional. Aceste instituii sunt cunoscute drept gemenii
Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rat de schimb valutar stabil, avnd ca referin standard aurul, dolarul fiind
singura moned convertibil n aur.
FMI are ca scop principal promovarea cooperrii monetare internaionale, garantarea stabilitii financiare, facilitarea comerului
internaional, contribuirea la un nivel nalt de ocupare a forei de munc, la stabilitate economic i combaterea srciei.
Obiective principale
-promovarea cooperrii monetare internaionale i a stabilitii valutare
-stimularea creterii economice
-asigurarea unui nivel nalt de ocupare a forei de munc
-acordare de asisten financiar temporar pentru rile care se confrunt cu dezechilibre ale balanelor de pli
Resursele fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin plata unor cote n funcie de puterea economic a fiecrei
ri. Fiecare stat achita cota sa la Fond n proporie de 25% ntr-una dintre valutele acceptate pe plan internaional (dolarul
american, euro, yenul japonez sau lira sterlin) sau n DST, iar restul de 75% n moneda naional. Cotele sunt revizuite la fiecare
5 ani. n urma unei majorri cu 45% a cotei de subscriere ncepnd cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridic n prezent la
aproximativ 311 miliarde de dolari americani. Puterea de vot a fiecrei ri este proporional cu cota subscris.
FMI rspunde n faa guvernelor din rile membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar
i Monetar Internaional i Consiliul Director. n vrful structurii organizaionale se afl Consiliul Guvernatorilor, format din
guvernatorii bncilor centrale sau minitrii de finane din fiecare dintre cele 188 de state membre. Toi guvernatorii se ntlnesc o
dat pe an n cadrul ntlnirii Anuale a FMI i a Bncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri i conduce
activitile curente.
Misiunea Fondului Monetar International a plecat suparata din tara noastra. FMI nu a reusit sa gaseasca un numitor comun cu
guvernul pentru semnarea unui nou acord. Din aceasta cauza in ultimul moment, s-ar fi contramandat si conferinta de presa care
urma sa fie sustinuta ieri de premierul Iurie Leanca si seful misiunii FMI.
n ultimii zece ani, relaiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaional au trecut dintr-o extrem n alta. Dac fostul
preedinte al rii, Vladimir Voronin, declara c "FMI se poart ca o femeie uuratic, care pleac de la un brbat", atunci, la
sfritul anului 2009, premierul Vlad Filat spunea c Fondul Monetar este un colac de salvare pentru economia rii.

Din 2001 i pn n prezent, relaiile dintre FMI i Republica Moldova au fost ntrerupte de trei ori. Pentru prima dat s-a
ntmplat acum 10 ani. n timpul unei reunini a oamenilor de afaceri, preedintele de atunci al rii, Vladimir Voronin, a declarat
c Moldova nu are nevoie de niciun dolar din parte Fondului Monetar. "Aceast organizaie ne-a condus vreme de zece ani, i uite
unde am ajuns", a spus Voronin. Ulterior, ns, guvernarea comunist s-a rzgndit, iar FMI a acceptat s deblocheze finanrile.
n 2004 i 2009, ntre Guvern i creditor au aprut noi nenelegeri. Acum doi ani, misiunea Fondului Monetar a suspendat
negocierile cu Guvernul pe durata campaniei electorale. Delegaia a revenit la Chiinu la sfritul lui 2009, cnd a negociat un
nou memorandum deja cu Guvernul Filat. Atunci, premierul a recunoscut c, fr banii FMI, economia Republicii Moldova putea
intra n colaps. Fondul Monetar a mprumut Moldova pentru prima dat n 1993. De atunci, Guvernul a acumalat fa de FMI
datorii de peste 330 de milioane de dolari.