Deconstructivismul

- ca si curent arhitectural, si-a bazat fundamentele teoretice pe scrierile lui J acques Derrida, porneste din filosofie
- in arhitectur a aprut n urma proclamrii morii Modernismului i clarificrilor poziiilor postmoderne din anii
1960 i 1970
- curentul deconstructivist nu a avut o via lung, desfurndu-se pe o perioad de aproximativ 30 de ani (1970-
2000), ns a fost extrem de prolific i a avut un impact foarte puternic n eliberarea formei arhitecturale
- doar o parte dintre arhitecii deconstructiviti, de altfel nu foarte numeroi, au adoptat scrierile destul de ermetice
ale lui J acques Derrida, restul inspirndu-se din alte surse. Dintre numele sonore i putem aminti pe: Peter Eisenman,
Zaha Hadid, Frank Gehry, Daniel Libeskind, Bernard Tschumi, Rem Koolhaas, Coop Himmelb(l)au
- pe lng scrierile lui Derrida, curentul arhitectural deconstructivist a avut i alte referine precum: constructivismul
rus, expresionismul arhitectural, pictura cubist (micarea) de la inceputul sec. al XX-lea
- deconstructivismul este definit pe scurt de ctre filosoful american Richard Rorty drept o splendid nehotrre
difuz. Termenul lui Derrida pare s fi fost iniial influenat de temenul de distrugere aparinand lui Heidegger i
aprut n scrierea acestuia Fiin i Timp.
- postmodernismul si deconstructivismul au in comun limbajul arhitecturii
- ideea de arbitrat, de haos - tema importanta a deconstructivismului
- deconstructivismul neaga, lucreaza cu absente, cu urme
- comun cu constructivismul este ideea de proces de arhitectura eveniment, de arh care refuza sa fie stil dar totusi
ajunge sa fie stil

Peter EISENMAN (1932):
- unul dintre cei mai importanti reprezentanti; este si teoretician si practician
- el ca arhitect a pornit de la modernism; facea parte din grupul "The New York Five"
- face o serie de experimente pornind de la doctrinele modernismului si proiectele sale se numesc
House 1, House 2, House 3; face cercetare teoretica prin arhitectura
- ideea lui este ca "putem gasi mai mult in arhitectura daca trecem de ceea ce este tare" si daca cautam "ceea ce este
secundar in arhitectura"; face o asociere cu muzica - daca scoatem linia melodica tare tot ramane un sunet de fond
interesant
- arhitectura ca sa fie arta are ceva in plus fata de ceea ce e tare, adica fata de forma, structura, functiune
- ca sa ajungi la ceea ce e secundar in arhitectura, el propune ca metoda - arbitrarul - si astfel iese in fata ceea ce e
secundar
- secundarul este scopul, arbitrarul e metoda, iar ce rezulta este forma slaba
Haus Frank (Cornwall, Conn., 1972-73)
- porneste de la casa pe plan patrat
- lucreaza cu ideea de urme, de absente - intr-un loc a fost un stalp dar a disparut, lucruri absolut arbitrare
Locuine sociale (Berlin, 1982-87)
- ilustrative pt ceea ce are deconstructivismul diferit fata de postmodernismul dinainte
- postmodernismul si deconstructivismul au in comun limbajul arhitecturii
- in timpul sapaturilor fundatiilor s-a gasit o urma de fundatie din secolul 18 care era un pic altfel si Eisenman
observa ca nu e continuitate in istorie si ca suprapunearea este arbitrara - in sec 18 era intr-o pozitie, in sec 19 se
realizeaza altceva la un unghi diferit, iar constructia lui contine in ea ambele directii arbitrare
- fiind in apropiere de zidul Berlinului pastreaza la parter, riguros, inaltimea zidului, dar e realizat din sticla - astfel
trivializeaza trimiterea la context
Wexner Center for the Visual Arts (Ohio State University, Columbus, OH, 1983-89)
- constructie aflata intr-un campus universitar
- explica teoretic cum lucreaza cu absente, cu urme
- in acel loc se afla un depozit de munitie si el il reconstruieste foarte vag, aproximativ
- e o combinatie de 3 grile diferite - grila statului Ohio cu organizare teritoriala riguroasa, grila orasului Columbus
care e putin diferita si grila campusului care si e este diferita - in final sunt trei sisteme logice care impreuna dau un
HAOS - alta tema importanta a deconstructivismului
- arhitectura ingheta tot in forme si formele arhitecturii deconstructiviste sunt foarte haotice
- se neaga functiunea unei scari - un stalp da fix in scara; un alt stalp ce imita ideea de stalp, el la baza dispare - e
negata ideea de structura
- nimic nu semnifica tare ceva, lucreaza cu lucruri ambigue, totdeauna o urma trimte la alta urma
- a fost un moment de mare libertate arhitecturala
Aronoff Center for Design and Art/DAAP Building (University of Cincinnati, OH, 1988-96)
- un exemplu clar al complexitatii si al formei care rezulta din arbitrar si din tot felul de decizii punctuale
- este o cladire semi-ingropata si care traieste in jurul spatiului interior - un mare hol cu o mare scara iluminata de
sus
- e o cladire total ineficienta dpdv energetic, dar este un sacrificiu al unei calitati functionale
- este foarte complicata si sunt harti la fiecare intersectie de coridoare - este un labirint
- este forma care este in proces - arhitectura este un proces
Convention Center (Columbus, OH, 1989-93)
- realizat cu arhitecti locali
- forme care par sa se darame si interioare arbitrare sunt specifice deconstructivismului

Bernard TSCHUMI (1944):
Parcul La Villette (Paris, 1983-1999)
- manifest al deconstructivismului; iar Derrida a participat la realizarea lui
- proiectul a castigat un concurs, fiind foarte interesant prin baza teoretica care explica aceasta nebunie
- se neaga conventiile - parcul conventional este negat, de aceea spatiile verzi sunt relativ putine in acest parc; e un
parc de activitati in care se intampla diverse lucruri, evenimente
- arh nu e un obiect, e eveniment
- ideea lui Tschumi a fost de a folosi 3 sisteme coerente - linii, pucte, suprafete - suprapuse arbitrar si dau haos
- cele 3 sisteme sunt
o grila care la intersectii, la noduri are mici constructii - cuburi de 10x10 m
un sistem de trasee / linii / traversari
un sistem de suprafete in care intra si cladirile existente - de explu o hala ce este un muzeu al stiintei si
diverse gradini tematice
- datele de tema in suprafete se explodeaza (spatiu inchis, deschis si verde cerute prin tema) si se recompun dupa o
grila
-sistemul punctelor - fiecare constructie porneste de la cub - e o variatiune pe tema cubului
- fiecare obiect e gol de sens functional, structural, e o cutie goala, e un eveniment in care tot timpul se intampla ceva
- cuburile se numesc folii - au numele de la constructiile din parcurile franceze secolului 18
- e speculata ideea de nebunie
- nu exista determinare functionala - intr-una din ele la un moment dat era o cafenea dar acel obiect de arhitectura nu
a fost facut ca sa fie cafenea
- se neaga ideea de limita si de relatie cu contextul - la limita nordica a parcului este o galerie care nu se termina in
niciune fel, ea doar se termina
- ultima folie nu mai are loc, e pusa cat se poate din ea
- se neaga ideea de centralitate, exista o axa N-S si una E-V dar intersectia e absolut arbitrara
- in centrul geometric nu se afla nimic, centrul e vid
- sistemul liniilor - liniile sunt in general trasee, cea mai importanta e cea N-S
- suprafetele sunt gradini tematice
- deconstructivismul neaga - de exemplu "gradina acrobatilor" neaga orizontalitatea - are un planseu oblic, este
destabilizata orizontalitatea
- unde se intampla sa se intersecteze cele 3 sisteme - unde trebuia sa fie o folie e si o constructie existante si galeria
N-S, iar ahitectul le lasa intamplator, construieste o parte din folie, nu intra cu ea in cladire dar intra cu ea in galerie
- orice constructie poarta numele altei constructii
COOP HIMMELBLAU - Wolf D. PRIX (1942), Helmut SWICZINSKY (1944):
- arh SF, utopica
- spuneau ca ei lucreaza ca un seismograf si alsa tot ce le vine din subconstient
Locuirea viitorului (1970)
Cabaret Roter Engel (Viena, 1980-81)
- o teava intra si destabilizeaza tot
Birou avocai, Falkestrasse (Viena, 1983-88)
- mansardare la Viena
- poate fi observata de la nivelul pietonilor
- exista energii care ies din oras si explodeaza in acoperis
- arhitectura trebuie sa urmeze teoria, o idee
- e ideea complexitatii, aceeasi complexitate si la nivel de detaliu si la nivel de oras - la toate scarile
- se observa aparitia calculatorului ca si instrument, folosit pt calculul structurilor
- ideea fractalilor este adusa in deconstructivism
- fractalii sunt functii matematice foarte clare lasate sa interactioneze liber - ele lucreaza impreuna si dau ceva foarte
imprevizibil
- la orice scara se aplica aceeasi lege
Daniel LIBESKIND (1946):
- arhitect care teoretizeaza foarte mult
- nu a facut niciodata locuinte
Muzeul evreiesc (Berlin, 1989-99)
- lucreaza cu urme, cu absente, cu semi-semnificatii si semnificatii clare
- traseul evreilor berlinezi exterminati in al Doilea Razb Mond
- steaua lui David franta
- distrugerea conventiilor - ferestre arbitrare
World Trade Center - proiect (New York, 2003)
Gnter BEHNISCH (1922):
Hysolar-Forschungsinstitut (Stuttgart, 1986-87)
- expresii violente care stau sa se darame
- o bara rosie care intra si rupe structura
Enric MIRALLES (1955-2000)
Extinderea Primriei (Utrecht, 2000)
- simuleaza recupearea unor ancadramente existente si existenta mai multor case
- desfacut totul putin haotic; un amestec de postmodernism simbolic si deconstructivism cu arbitrarul lui; scenografie
New Scottish Parliament (Edinburgh, 2004)

SCULPTURAL & DIGITAL
Frank O. GEHRY (1929) (Pritzker 1989):
- la Gehry se amesteca mai multe lucrusi dar deconstructivismul este in ideea sa a bazei arbitrare a oricarei culturi
- un artist si sculptor
- lucreaza cu materiale ordinare, cu realitatea ordinara, vrea sa cape de fardul culturii
- obiecte de mobilier din carton, asezat foarte scultural in forme artistice
Casa personal (Santa Monica, Ca., 1977-78)
- lucreaza cu elemente haotice
- porneste de la o casa de suburbie obisnuita si in jurul ei reconstituie o alta parte a casei intr-un mod complet haotic
si fara relatii clare structurale.
- casele lui sunt in miscare, neterminate, casa tot timpul in proces
Restaurant Fish Dance (Kobe, J ap., 1987)
- a avut la un moment dat teoria pestelui
- restaurant cu o sculptura in forma de peste
- interesant cand merge mai departe si arhitecturalizeaza ideea de peste
Pavilion temporar pt. American Center (de arh. Nasrine Seraji, Paris, 1992)
- realizat din aschii lemnoase
- este ideea manierei - sculpturi arhitecturale care par sa se demonteze
- arhitecta parizianca - a incercat sa fie in stilul lui Gehry
Cldire birouri - Nationale Nederlanden (Praga, 1992-96)
- se amesteca miscarea, procesul deconstructivist cu cea mai modernista miscare posibila
- silmbolizeaza pe Fred Astair si Ginger Rogers dansand - cultura tipic americana intr-o banca olandeza la Praga
- este o constructie foarte contextualista, este extraordinar de bine integrata
- este o cladire simbolica, formala, aproape iconica
Muzeul Guggenheim (Bilbao, 1991-97)
- este arhitectura apropae contemporana, digitala
- a determinat efectul Bilbao - imagine iconica a unei arhitecturi prin care se reface economia unei regiuni - efectul
de imagine al arhitecturii
- Guggenheim este o institutie care lucreaza cu arta moderna, in sistemul francizei
- este incadrata cladirea in toate sistemele de globalizare
- Gehry face referire la cladirea lu Frank Lloyd Wright - compozitie asemanatoare - un spatiu interior in jurul caruia
se invarte totul
- e o cladire in care se poate face comparatie intre arh secolului 20 si expresionism - total irational
- folosirea digitalizarii ca instrument - Gehry e un arhitect al secolului 20
- arhitectul lucreaza forma, el porneste de la forma nu gaseste forma
- el face sculpturi care sunt digitalizate de aparat - foloseste programul CATIA
- calculatorul a transformat formele lui Gehry - el fiind sculptorul - in elemente constructive construibile
- Gehry digitalizeaza forma
Vontz Center for Molecular Studies (University of Cincinnati, OH, 1997-99)
Muzeul muzicii contemporane - Experience Music Project (Seattle, 1999-2000)
- Seattle e un centru al rock-ului
- o cladire care face trimitere la muzica
- o arhitectura care reprezinta si simbolizeaza muzica ca si forma
- reprezentare simbolica prin panze

Zaha HADID (1950) (Pritzker 2004):
- a parcurs un drum destul de lung - sunt 3 faze
faza de inceput - in care a lucrat cu Rem Koolhas
prin anii 90 devine foarte sculpturala - sculptura foarte violenta,
azi realizeaza sculpturi si forme care emerg, nu sunt gasite - complexitate controlata in mii de parametrii
The Peak (Hong Kong, 1982)
Postul de pompieri al uzinei Vitra (Weil am Rhein, 1993-94)
Fritz HGER, Chilehaus (Hamburg, 1923-24) - expresionism - expresie violente
Masterplan Istanbul, 2006