Anda di halaman 1dari 1

Caracterizarea Ecaterinei din Biserica Alba de Ion Druta

Prin lucrarea Biserica Alba, Ion Druta incearca sa destrame orice labirint sufletesc, sa
expuna destinele si indeletnicirile personajelor, pe care le evoca. Unul dintre aceste personaje
este Ecaterina cea Mica.
Ecaterina reprezinta femeia orfana din sat. Ea intruchipeaza valorile, necesare oricarui om
credincios si reprezinta simbolul puritatii si bunatatii.
Calitatile ei principale sunt bunatatea, simplitatea si daruirea de sine. Orice fapta a ei nu avea
nimic rau si orice vorba era spusa cu gindire si atentie. Avea in grija sase copii - copii orfani ca si
ea. Desi era orfana si saraca, avea un suflet mare, un suflet plin de demnitate si incredere. Prin
Ecaterina, autorul ne reprezinta si neamult nostru cu istoria lui.
Caracterizarea directa se face de catre autor. El o reprezinta ca o femeie crestina, care, pentru
a-si aduce Mintuitorul in suflet, a mers doua saptamini zi de zi: Statea in prag abatuta,
rusinata, necajita, si se tot muta de pe un picior pe altul, caci nu se putea hotari sa intre. Era
rusinata de cum arata si de cine era. Ii parea ca intrind, va murdari puritatea bisericii. Era o
femeie tipica satului, saraca si lipsita de orice privelegii, insa numai in biserica se putea simti ca
si toti ceilalti: Din sarmanele ei hainute curgeau zdrente, si numai basmaua, clatita mai nu de
mult in apele Ozanei, albea indaratnic, albea intruna, curatindu-i oarecum mindria si adeverindu-
i demnitatea.
Caracterizarea indirecta se evidentiaza prin faptele sale, prin vorba sa simpla si prin modul de
a gindi. Nu avea curajul sa intre in biserica, deoarece gindea, ca pacatele ei nu ii permit sa faca
asta. Era o femeie chibzuita, ce nu spunea orice si oricui: Cuvintele pe care urma sa le
rosteasca mai intii erau alese cu grija, apoi clatite in apele curate ale sufletului sau, apoi asezate
frumusel unul linga altul, cu o socoteala pe care o cunostea numai ea De asemenea, era o
femeie, ce avea puternicia de a oplosi citeva suflete si de a le oferi dragostea de a le fi maicuta:
I-am luat de suflet citi erau cu mine, le-am zis fiu si fiica, ei mi-au zis maicuta, si iaca asa
vietuim Pe linga frumusetea chipului, detinea si o frumusete uluitoare a sufletului, facindu-i
pe toti sa o indrageasca asa, cum era. Asta s-a intimplat si cu poslusnicul, care a fost atras de ea
si l-a rugat pe parinte sa fie slobozit sa plece cu aceasta femeie in lume.
Impreuna cu calitatile Ecaterinei, autorul ne reprezinta puritatea si angelicul bisericii. Ne
prezinta sprijinul moral al bisericii, pe care toti il cauta si miscarile sufletesti, aduse de credinta.
Ecaterina reprezinta dragostea si respectul, pastrarea cu sfintenie a valorilor, ce tin de cinste,
bunatate, demnitate, adevar si dreptate. Ea e cea care reprezinta neamul, pe Dumnezeu si casa
parinteasca.