Anda di halaman 1dari 21

SCENARIU DIDACTIC

Dirigintele prezinta povestea:


POVESTEA VRAJITOAREI SI A BAIATULUI ENCICLOPEDIE
Era un amurg de primavera. Pe o alee din parc, printre frunzele tinere, mergea Vlad, elev in
clasa a VI-a. In fata lui a aparut o vrajitoare Acesta, recunoscand-o caci a vazut-o de mai multe ori
plimbandu-se pe aleile parculuisi-a ridicat sapca si cand a trecut pe langa ea, i-a spus:
- una ziua, draga vrajitoare! Azi este ziua mea si ma intreb daca n-ai putea sa-mi indeplinesti o
dorinta
- "pune, ce doresti# Ii raspunse aceasta.
Prin capul lui Vlad treceau tot felul de ganduri: Patru la istroie! $rei la %omana! &aine lucrare
scrisa la geografie
- Vreau sa stiu totul! spuse Vlad cu voce 'otarata.
- $otul#! ( se mira vrajitoarea.
- Ei, se corecta Vlad. In orice caz, vreau sa stiu multe. Atata cat incape intr-o enciclopedie groasa.
- ine! spuse vrajitoarea si in mainile ei aparu o enciclopedie groasa. ) aseza pe capul lui Vlad,
ridica betisorul magicsi urma o bubuitura si un licar.
- Ai acum in cap o intreaga enciclopedie, spuse vrajitoarea, dar nimic in afara de aceasta
-*+imic in afara de aceasta#, -e-a vrut sa spuna#!!
.ar vrajitoarea disparu. Vlad ramase singur pe alee, in parc, printre frunze, stele si inserare
mandru ca acum are in cap o intreaga enciclopedie. .eci nu mai trebuie sa mearga la scoala!...se
gandea el Poseda mai multe cunostinte decat toate manualele la un loc..E'ei
.ar iata ca a doua zi de dimineata, la matematica, profesorul l-a scos la tabla pe Vlad sa
rezolve o problema simpla. A cercetat Vlad enciclopedia sa din cap: rezolvarea ecuatiilor de
gradul doi si trei, integrale, siruri algebrice, formule, formule!!!
- .ar aici trebuie rezolvi probelma, nu sa insiri formul! -onc'ise profesorul. Nota doi!
/a lucrarea scrisa la geografie, la care Vlad era sigur ca va lua nota ma0ima primeste
urmatoarea tema : <<Compara clima din zona Mangaliei cu clima din regiunea muntoasa Bucegi si
explica factorii care contribuie la aceste doua tipuri de clima>>.
A rasfoit Vlad enciclopedia sa mintala, a gasit cunostintele e0acte despre cele doua clime dar a
inteles ca si la aceasta meterie era INCAPABIL SA REZOLE SARCINA DA!A DE PRO"ESOR #
"i abia in acel moment Vlad a inteles c$vintele vra%itoarei:
&'si nimic in afara (e aceasta')*
"i de atunci, Vlad, in fiecare an, de ziua lui de nastere, merge pe aleele parcului unde a
intalnit-o pe acea vrajitoare pentru a o ruga .
Dirigintele provoaca elevii la $n e+erciti$ (e creativitate :
CE CREDE!I CA A R,-A!.O LAD PE RA/I!OARE SA II DEA IN LOC,L ENCICLOPEDIEI
PE CARE O CER,SE IN!I!IAL0 PEN!R, A "I SI EL ,N ELE "R,N!AS LA SCOALA1
2'3 1Elevii raspund liber!2
Dirigintele prop$ne 4 variante (e solicitari ale persona%$l$i la(0 variante ce vor constit$i
sarcini (e l$cr$ pentr$ elevi 5impartiti in cate 4 gr$pe6 :
PRES,P,NAND CA LAD A REIN!ALNI!.O PE RA/I!OARE0 SI LAD I.A CER,!:
A2 -3& "A I"I -%EA"-A &)$IVA$IA PE+$%3 I+VA$A%E#
2 -3& "A I+VE$E &AI E4I-IE+$ 1-E $%3-%I 5 $E6+I-I A% $%E3I "A AP/I-E A$3+-I
-A+. I+VA$A2 #
-2 -3& "A I"I I&3+A$A$EA"-A -APA-I$A$EA .E &E&)%A%E A -3+)"$I+$E/)% #
.2 -3& "A I"I E4I-IE+$I7E7E $I&P3/ PE+$%3 I+VA$A%E #
CE CREDE!EI CA I.A RASP,NS RA/I!OAREA 1 C,7 L.A A/,!A! 1
Pe marginea rasp$ns$rilor oferite (e elevi0 (irigintele vine c$ e+emple si completari (in
material$l 8 SECRE!ELE INA!ARII 9
I . SECRETELE UNEI MEMORII BUNE

&emoria nu poate fi dezvoltata si e0ersata asa cum se dezvolta si se
antreneaza musc'ii. 3n musc'i antrenat va putea ridica, in anumite limite,
orice greutate ( indiferent daca va fi vorba de 899 :g de fier sau de 899 de :g
secara.
In cazul memoriei, lucrurile stau altfel; majoritatea oamenilor memoreaza
bine faptele din cateva domenii ale stiintei, in timp ce memorarea faptelor din
alte domenii are loc cu dificultati serioase. E ca si cum musc'ii ar putea fi
antrenati, de e0emplu, numai pentru ridicarea fierului, fara insa a putea ridica
aceeasi greutate de secara sau ciment.
E -I3.A$, +3-I A"A#
De aceea0 sa n$ sp$i ::Am memorie sla;a#<< 'Pentr$ ca acest l$cr$
n$ este a(evarat*
<
Capacitatea ta de a memora depinde de o serie de *c=ei,
pe care, probabil, pana acum nu le-ai in consideratie in incercarea de a
desc'ide *portile, memoriei !!!
FALSUL MIT AL ELEVULUI: <<AM O MEMORIE SLABA>>


CHEILE UNEI MEMORII BUNE

C>EIA?* Concentrarea atentiei
7otto: &Antrenamentele sc$rte si (ese'c=eia marilor s$ccese)
C=eia pentru cea mai buna memorare a materialului de invatat este (iri%area ma+ima a
atentiei asupra materialului pe care dorim sa-l insusim! C$m1 Prin antrenament###
E+ercitii (e &antrenare, :

O;s: Daca practici $n sport0 stii ca (aca te antrenezi o sing$ra (ata este ineficient*
Deci0 repeta aceste e+ercitii (in can( in can(*
C>EIA @* Interes$l
7otto:)A.mi placea SA, A N,-mi placea materia'ACEAS!A E IN!REBAREA)
5S=aAespeare'can( era elev6
BBB I7I PLACE:666'
In majoritatea cazurilor, o concentrare mai in(el$ngata a atentiei este totusi imposibila
"traduieste-te ( intr-un fel, *in pofida vointei tale, ( ca timp de 89 minute
sa notezi cu foarte mare atentie ideile enuntate de profesor si de colegii
tai. .ar fa acest lucru tocmai in timpul unei lectii, la in obiect care nu te
intereseaza.
"tand in pat, inainte de a adormi, incearca sa-ti aduci aminte e0act ce ai
facut in cursul acelei zile, de e0emplu, de la ora 8=:>9 pana la 8?.
-oncentreaza-ti atenia si incearca sa enumeri amanuntit tot ce ai facut
in aceasta jumatate de ora.
Poti sa privesti timp de >-@ min cu atentie un anumit punct# 1de e0, la
clanta de la usa sau la priza de pe perete2. Poti# Incearca. .aca vei
reusi ( e minunat! .aca nu ( limiteaza, la inceput, durata privirii la 8 sau
A min. e0ersand, poti prelungi durata.
"a nu depasesti insa mai mult de 89-8@ min. cu acest
e0ercitiu se intampla la fel ca si medicamentele:o doza pre mare de
medicamente, nu ajuta, ci dauneaza!
daca nu manifesti IN!ERES.
Ai o;servat c$m arata $n pasionat filatelist care isi priveste al;$m$l sa$
claseaza in el tim;rele1 N$ ve(e0 n$ a$(e nimic (in ceea ce i se intampla in
%$r$l sa$0 fiin( c$ tot$l a;sor;it (e m$nca sa* Atentia ii este concentrate
e+cl$siv as$pra m$ncii sale*
Rez$ltatele acestei concentrari';azate pe interes s$nt ,I7I!OARE:
"ilatelistii tin minte e+act s$te (e serii variate0 (in cele mai (iferite state0 ale
tim;relor postale colectionate* !in minte c$loarea seriei si (ata0 (imensi$nea
si c=iar (esenele*
OARE A, INA!A! !OA!E ACES!EA IN 7OD SPECIAL PE DE ROS!1
N,# DAR LE RE!IN PER"EC!#
Povestea ;olovan$l$i &carat) (e ::REA,#<<
::.oi baieti carau, cu greu un pietroi. /-au rostogolit si l-au impins, putin cate putin pana pietroiul
a ajuns langa usa de la intrarea casei.
3sa s-a desc'is, iar in prag le-a aparut mama:
- -opii! striga ea, frangandu-si mainile disperata. In ce 'al sunteti! .e ce carati un asemenea pietroi#
Doar aceasta este o munca peste puterile voastre!
aietii incetara pntru o clipa sa mai impinge pietroiul, respirara greu si se uitara la mama lor.
- &ama, - zise baiatul ce mare ( mama, noi ne jucam! 7au asa! +e jucam! RE7 sa facem din acest
pietroi o coliba indiana de piatra. Intelegi, mama#<<
Morala: Placerea c$ care facem $n an$mit l$cr$ ne
mo;ilizeaza toate res$rsele noastre fizice si psi=ice pentr$
a.l ($ce la in(eplinire0 si aceasta c$ $n minim (e efort###
BBBN,.7I PLACE0 DAR !REB,IE:555'
!e rec$nosti'1

BB/ectiile care nu-mi plac le
pregatesc seara si le scriu in graba,
uneori, c'iar uit sa le scriu. "i in momen-
tul in care trebuie sa le invat, ma simt c'iar
bolnavaCC.
BB/a obiectele care imi plac, invat foarte repede.
Parca totul imi intra in cap de la sine. /a obiectele
care nu-mi plac, ma pregatesc astfel: citesc de peste 89
ori si nu-mi ramane in capCC.
BB-itesc lectiile care nu ma atrag fara placere
si invat fiindca trebuie sa stiu la ora. In
timpul invatarii ma gandesc:
.e ce trebuie sa fie atat de multe date
in aceasta carte#CC
Daca DA0 at$nci esti persona% al '
Povestii ;olovan$l$i &carat) (e ::!REB,IE# <<
Inc'ipuieste-ti cum ar fi arat povestea de mai sus daca baietilor, nu le-ar fi
fost necesar bolovanul in jocul lor si totusi li s-ar fi impus sa-l care, daca ar fi
!REB,I! sa-l aduca la locul stabilit#...
Ei ar fi dus poate lucrul pana la capat, dar ar fi fost mult mai obositi, iar
*munca, lor ar fi durat mai mult timp.
Morala: L$cr$rile imp$se se termina gre$0 c$ m$lt efort si c$
m$lt cons$m (e energie fizica si psi=ica*

ESTE MAI MULT DECAT DE O MORALA, ESTE O REALITATE TRISTA!!!
BBBS!ARNIREA IN!ERES,L,I
7otto: Placerea vine mancan( 5prover; romanesc6
Iata cateva metode de starnire a *placerii de a memora,pornind de la mestecarea! obiectului:
7eto(a &Altfel (ecat pana ac$m,
"ovestea <<Dilema #$!% profesorului de istorie>>
3n profesor de istorie, pentru a face orele sale mai atractive pentru elevi a facut
un sondaj in randul acestora prin care a dorit sa afle motivele pentru care le place sau
nu istoria. El a fost surprins sa constate ca motivul BBAcolo tot timp$l se vor;este (e
;ataliiCC se afla atat printre motivele placute, cat si printre cele neplacute aleobiectului
pe care il preda.
Morala: A%$ta.ti profesor$l (e istorie 5(ar si pe tine'60 intelegan($.i
materia si (in alte lat$ri pe care pana ac$n n$ le.ai l$at in seama*
4iecare obiect, fiecare ramura a stiintei prezinta, asa cum se spune, ,diferite laturi,.
.e e0emplu, la istorie pot fi gasite multe lucruri interesante care nu au legatura cu luptele!.
Istoria vorbeste despre obiceiurile oamenilor, despre jocurilesi distractiile lor, despre stiinta
si arta din timpurile lor si despre o multime de alte lucruri.
DECI, CE MAI ASTEPTI?
"A O LIS!A -3 )IE-$E/E &AI P3$I+ P/A-3$E .E $I+E, "I -A3$A CA! 7AI 7,L!E
ASPEC!E -A%E SE LEA-A DE IN!ERESELE !ALE!!!
7eto(a &In (oze mici0 (ar constante)
&nteresul este legat de concentrarea atentiei. Ele se influenteaza in asa masura incat folosind
antrenamentul de concentrare a atentiei poate fi starnit interesul c'iar pentru obiectul care ti-a creat
atatea probleme in eforturile tale de a-l invata.
'eteta simpla( dar cu un condiment absolut necesar) "*'+*,*'*-./. Mai ales la inceput!
/ntrenament de stimulare a intreresului prin concentrarea atentiei:
?*Alege un obiect care-ti creaza dificultati.
@*Propune-ti ca timp de 8 sapt sa acorzi cate8@ min zilnice de concentrare a atentiei pentru acest
obiect.
C*In tot acest timp de concentrare, poti sa te ocupi de activitati intelectuale variate 1e0: sa citesti,
sa te uiti la un desen sau in atlas, sa scrii2 dar $)A$E sa fie in sfera obiectului ales. "traduieste-
te ca atentia ta sa nu se indrepte in alta parte.
4*Pentru urmatoarea saptamana incerca sa prelungesti timpul pana la A9-A@ de min.
+3 3I$A "A 4A-I EDE%-I$II/E 7I/+I-! %E3"I$A $A .EPI+.E .E A-E"$ /3-%3!!!
C>EIA C* Intelelegerea
BBBC, IN!ELE-ERE'DESPRE ::IN!ELE-ERE<< '
Este f. greu sa memorezi ceva ce nu intelegi!!!
Incerca, de e0emplu, sa inveti pe de rost o strofa dintr-o poezie, intr-o limba straina pe care nu o
intelegi! -at timp crezi ca-ti va lua#
-el putin de @ ori mai mult decat ai invata o strofa dintr-o limba inteleasa de tine,in care orice vers
are un inteles pentru tine!!!
/a fel se prezinta problema memorarii teoremelor matematice, a legilor din domeniul
fizicii sau al c'imiei. /e memorezi mai repede si mai usor atunci cand fiecare cuvant
din *limba, acestor stiinte ( argumente, definitii, reguli ( este inteles de tine.
Daca vei sp$ne: &BINE0 DAR N, IN!ELE- SI'IAR N, IN!ELE-)
E$ iti voi rasp$n(e: &EI IN!ELE-E0 EI IN!ELE-E)'DACA:
-E+primi c$ c$vinte proprii ceea ce ai invatat, fara a te folosi de cuvinte *straine,, folosite de
profesor sau de carte. .eci, evita memorarea cuvintelor si a propozitiilor pe care nu le intelegi.
-um# +u ignorandu-le, ci consultand .ED-ul sau o &ica enciclopedie universala.
.e ce te temi asa de dictionar# +3 &3"-A!!! "i nici Enciclopedia!
- ei accepta ca rareori se intampla sa intelegi ceva &(intr.o (ata)' in marea majoritate a
cazurilor intelegerea cere !I7P0 RABDARE si 'INA!ARE !REP!A!A
In marea majoritate a a cazurilor, intelegerea necesita
munca sistematica, minutioasa, care insa este rasplatita din plin.
.eci, vei intelege daca vei porni de a notiuni de baza, in mod treptat.
Alta sol$tie n$ e+ista# !ine minte acest l$cr$###
. N$ vei ezita sa intre;i profesorii0 parintii0 colegii si'enciclope(iile'
(espre noti$nile pe care n$ le intelegi
C>EIA 4* Invatarea integrala si partiala
BBB!E>NICILE INA!ARII E"ICIEN!E
!e=nica &Actioneaza si memoreaza)
.aca vrei sa memorezi ceva bine si rapid, atunci nu ajunge numai sa citesti si sa repeti,
ci trebuie sa actionezi asupra materialului de memorat!!! -um# A"A:
?* Ia o coala alba de 'artie si trage cu creionul o linie care sa indice o margine in
partea dreapta
@* -iteste o data cu atentie intreg capitolul
C* -iteste inca o data capitolul, dar pe *bucati,, timp in care:
vei sublinia f. usor cu creionul in carte cele mai importante cuvinte 1in asa fel incat
sa se poata sterge usor dupa aceea2
vei lua atlasul si te vei uita unde se desfasoara actiunea despre care e vorba, sau
vei desena sau vei cauta fotografii despre continutul lectiei etc.
4* Pentru fiecare *bucata, din lectie, fa o scurta idee principala a acesteia; fiecare idee
principala trebuie conceputa astfel incat, citind-o, sa putem sa ne reamintim cu
usurinta continutul acestei bucati de lectie ; deci, foloseste un numar mic de cuvinte,
dar care sa *iti comunice ceva,
D* Pe marginea libera a 'artiei scrie cu pi0 rosu cele mai importante date, denumiri si
cifre; dar numai cele care trebuie retinute neaparat!!!
Din secretele te=nicii:
- in timpul efectuarii unor activitati 1sublinierea cuvintelor importante, alcatuirea planului etc.2 se
mareste gradul de concentrare al atentiei, fapt ce duce la o mai buna memorare.
- in timpul efectuarii unor activitati, de fapt concepi materialul din diferite ung'iuri, , fapt ce duce la o
mai buna memorare.
!e=nica &Pil$le (e timp)
&intea omeneasca opereaza e0treme de ciudat cand e vorba de memorare si de
timp. Astfel, e0periente psi'ologice au aratat ca:
E.eseori, abia ($pa ? zi0 @ sa$ C stapanim mai ;ine un material invatat decat imediat dupa
ce l-am invatat si asta c'iar si fara o repetare suplimentara in acest rastimp 1mai ales
cand invatam ceva care ne intereseaza2.
EIn sc'imb, ($pa 4 zile incepem sa $itam tot mai rapi(, poate mai mult decat
imediat dupa invatare 1desigur acest lucru se intampla daca nu mai repetam2
&Pil$le (e timp)'eficiente:
8. .aca ai primit o lectie de *memorat, pentru &IE%-3%I, este mai bines a pregatesti aceasta
lectie de /3+I, iar &A%$I si &IE%-3%I dimineata, inainte de a pleca la scoala, sa o mai
repeti foarte putin. ) vei sti mai bine decat daca ai fi pregatit-o &A%$I seara!!!
A. .aca ai o lectie pe care trebuie sa o pregatesti de pe o zi pe alta, atunci:
a2 pregateste-ti lectiile incepand c'iar cu lectia care trebuie *memorata,
b2 daca lectia e prea grea si nu-ti starneste interesul aplica metoda,foarfece,:
82 citeste lectia mai grea si alcatuieste planul acesteia inainte de a pregati celelalte lectii
A2 repeta lectia dupa planul alcatuit
>2 dupa ce ti-ai pregatit celelalte lectii, revin-o asupra lectiei mai grele si repet-o fara plan
>. %epeta pe scurt lectia invatata 1dupa plan2, dupa F zile, iar dupa F zile mai repet-o o data.
&Pil$lele (e timp) (e mai s$s s$nt garantii sig$re catre o &vin(ecare) (e $itare
si catre o retinere cat mai l$nga a informatiilor###

!e=nica &Pa$zele sc$rte si (ese')
"tudiile psi'ologice au demonstrat ca memoram incomparabil mai bine atunci cand in cursul
inavatarii face pa$ze sc$rte0 (e @.C min.
BBAceasta inseamna ca: acel fragment pe care vrei sa ti-l insusesti nu
trebuie sa-l citesti succesiv de doua ori, si imediat sa faci planul.
.e sfatuiesc ca intre prima si a doua citire sa faci o pauza de A-> minute;
si de asemenea intre a doua citire si alcatuirea planului.
BBEste bine ca in pauza scurta pe care o faci sa nu asculti radiou( sa nu te
certi( sa nu scrii o scrisoare de dragoste! pentru ca ele nu fac decat sa
te sustraga de la invatatura. -el mai bine e ca in timpul acestor pauze sa
privesti pe fereastra sau sa faci exercitii de gimnastica!
EE 4a pauza dupa ce citesti un fragment, dupa ce desenezi, dupa ce
rezolvi un e0ercitiu in intregime
PA,ZELE mai 7ARI 5in %$r (e ?E min6 e bine sa le faci dupa ce ai terminat la un obiect si
inainte de a trece la urmatorul!!!
!e=nica &!are0 Rar si Clar'F !are0 c$ ale tale c$vinte**)
Atunci cand inveti lectia, citeste-o cel putin o data cu voce tare, rar
si clar.
Apoi, dupa ce ai invatat-o dupa planul pe care l-ai facut,
repet-o cu voce tare, dar cu cuvintele tale 1nu cu cele din carte2
o data sau de doua ori. .aca nu ai conditii de repetare cu voce tare
repeta in soapta, pronuntand cuvintele astfel incat tu insuti sa le
auzi clar!
!e=nica &7emorarea contrariilor)
&emorarea 5 invatarea lectiilor poate fi usurata daca iti vei pregati, una dupa alta,
lectiile care contrasteaza intre ele.
.e e0: limba romana, matematica, istoria, fizica, geografia.
.aca orarul nu iti permite sa inveti pentru o anumita zi decat obiecte asemana-
toare, poti *desparti, aceste obiecte printr-o scurta lectura de placere sau prin rezolvarea
unui e0ercitiu la matematica.
!e=nica );$na (is pozitie';$na memorare)
-reierul nostru dispune de un *mecanism de aparare, care face ca, in general, sa
dispara mai rapid din memorie amintirile legate de sentimente neplacute, decat
amintirile placute. In sc'imb, amintirile placute sunt retinute mai mult timp si mai
bine. Impreuna cu amintirea dispozitiei placute, a atmosferei senine, ne ramane in
minte tot ce se leaga de aceasta.
Concl$zia1 ' Daca vrei sa memorei ceea ce ai i!vatat pe!tr" "! timp mai i!del"!#at,
i!cearca i! timp"l memorarii materiei sa $ii %i!e disp"s!!!
Sfat$ri (e ;$na (ispozitie pentr$ cei prost (isp$si':
&. 'a!deste(te la ceva $r"mos ce ti s(a i!tamplat la scoala )e*+ ca diri#i!tele te(a la"dat ca ai
l"at o nota ;$na etc*6
,- 'a!deste(te la ce vei $ace $r"mos d"pa pre#atirea lectiilor! )e*+ ca d"pa termi!area lectiilor
te vei $ita la $n film ;$n0 ca te vei intalni c$ prietenii0 ca vei manca ceva ;$n etc*6
.- Stai im%racat le/er i!tr(o camera %i!e aerisita!
0- Ai #ri/a, ca i!ai!te de a te ap"ca de i!vatat sa $ii odi1!it si $ara o stare de $oame, sa"
dimpotriva, de im%"i%are!
2- 3a "soare si rela*a!te e*ercitii $iice!
BBBE!APELE INA!ARII E"ICIEN!E
I* Citeste o (ata0 c$ voce tare lectia intreaga
II* "a o sc$rta pa$za (e @.C min$te
III* Citeste pentr$ a (o$a oara intreaga lectie0 s$;liniin( $sor0 c$ creion$l0 cele mai
importante c$vinte si foloseste.te (e celelalte materiale a$+iliare 5 (esene0 fotografii0
atlase etc*6
I* Alcat$ieste plan$l capitol$l$iG (ar n$ $ita (e pa$zele sc$rte (intre fragmente
* Repeta c$ voce tare contin$t$l lectiei pe fragmente0 la incep$t pe ;aza cartii sa$ a
plan$l$i0 iar apoi fara a%$tor$l lor*
I* "ara a te $ita in carte sa$ in plan0 repeta lectia intreaga c$ voce tareG (ar n$ $ita sa faci
acest l$cr$ mai tarzi$0 (e e+empl$0 ($pa ce ti.ai terminat temele pentr$ acasa
II* Daca n$ ai timp sa repeti lectia0 citeste inca o (ata intreg$l contin$t0 citeste inca o (ata
paln$l si amana repetarea pentr$ a (o$a zi (imineata0 inainte (e scoala
II. SECRETELE TIMPULUI
O ZI CA ORICARE ALTA
lectii multe, din ce in ce mai multe apoi mai trebuie
si o mana de ajutor acasa; acum tocmai a sunat Georgel
si trebuie sa discut cu el 1A9 de minute!2; o sa vina Ionel
sa imprumute o carte, o sa mai stea putin 1o jumatate
de ora!2; s-a ratacit pe undeva caietul de matematica,
trebuie sa-l gasesc18@ minute!2; la opt vreau sa
vizionez un film la $V; dupa amiaza m-as duce pana in
oras; am uitat ce tema am la romana trebuie sa ma
duc la George sa aflu 1F9 de minute!2
+3 A& $I&P "A-&I I+VAAA$$$ romana c'imie
fizica..geografiebiologieN, AAA7 !IIIIIII77PPP'
SI REZULTATE CA ORICARE ALTELE
in loc de H sau I primesc F sau @ nu inteleg lectia la matematica sau fizicacopiez in clasa
licrez pana in ultima clipa!E -RABES!I0 !E -RABES!I0 !E -RABES!I'
DAR SE POATE SI ALTFEL ???
DA# N$mai (aca iti planifici in mo(
a(ecvat0 a(ica
c$ pricepere0 timp$l propri$#
Acest lucru presupune:
a2sa vrei sa-l planifici
b2 sa stii sa-l planifici
7ANA-E7EN!,L !I7P,L,I PRES,P,NE:
O ;$na programare a activitatilor proprii
R en$ntarea la &tentatii)
- asirea celor mai ;$ne te=nici (e invatare
A ctivitati potrivite la timp$l potrivit
N ecesitatea organizarii spati$l$i (e l$cr$
I nvatarea a;ilitatii (e a (elega persoane pentr$ a face an$mite activitati
Z ile0 ore sa$ min$te (e somn0 o(i=na si rela+are
E vitarea ezitarilor (e a incepe o activitate mai p$tin plac$ta
?D RE-,LI DE A,R IN 7ANA-E7EN!,L !I7P,L,I
?* Sta;ilirea $n$i program zilnic* Programarea precisa a activitatilor c$rente ca: pregatirea
pentr$ l$crarea (e control0 pentr$ e+amen0 a $nor lectii importante0 recapit$larea materiei
$itate etc*
@* R$perea sarcinilor mari in ;$cati* ,tilizeaza te=nica elefant$l$i: HPot manca $sor $n
elefant0 (aca ia$ o im;$cat$ra in fiecare zi&*
C*"i+area (e termene realiste pentr$ orice fel (e pro;lema si respectarea lor* Respecta
termenele pentr$ ca m$nca respectiva sa iti oc$pe e+act timp$l alocat* !ermenele tre;$ie sa
c$prin(a c$ ?E.@EI mai m$lt timp (ecat timp$l pe care.l consi(eri necesar' pentr$ a n$ fi
presat'
4* Ren$ntarea la activitatile mai p$tin importante 5(esi plac$te#6 in favoarea celor mai
importante 5(esi $neori mai p$tin plac$te'6
D* Evitarea amanarii c=esti$nilor importante0 c=iar (aca s$nt neplac$te# Ele iti vor ;loca
mintea0 vor re($ce creativitatea si capacitatea (e m$nca* N$ vor (eveni nicio(ata mai plac$te
prin amanare#
J* "i+area (e ore precise can( n$ (oresti sa fii (eran%at# Ceret c$iva sa iti preia apel$rile
telefonice sa$ sa se oc$pe (e vizitatori* Sp$ne.le e+act can( te pot solicita (in no$*
K* Inceperea $nei activitati si terminarea* Daca o vei fractiona0 n$ vei mai l$cra coerent0 vei
pier(e imaginea (e ansam;l$ si spirit$l ei si va veti pier(e timp$l rel$an(.o (e fiecare (ata*
L*Analizarea intrer$perilor* L$area (e mas$ri pentr$ evitarea sa$ (imin$area efect$l$i lor#
M* ,tilizarea (e perioa(e (e timp precise 5intalniri0 convor;iri telefonice6 c$ colegii pentr$
(isc$tarea pro;lemelor (e r$tina* Astfel0 se vor evita intrer$perile reciproce*
?E* Selectivitate in activitati* Invata sa sp$ii HN$#&* O;isn$ieste.te sa iti p$i intre;area: HS$nt
persoana potrivita pentr$ a face acest l$cr$1&
??* Rezolvarea pro;lemelor care necesita capacitate intelect$ala ma+ima at$nci can( s$nteti
in cea mai ;$na forma* Rezolvarea $nor pro;leme mar$nte in moment$l in care va sca(e
capacitatea (e concentrare 5alternarea activitatilor intelect$ale c$ cele fizice'scoala N
o(i=na.invatareG invatare la istorie N pa$za (e spalat vase N invatare la matematica etc*6

?@* Notarea t$t$ror i(eilor intr.$n sing$r loc* Noteaza ime(iat ce ai $na0 altfel o vei pier(e#
Reciteste.le permanent si fa ceva ca ele sa se transforme in realitate#
?C* Deprin(erea (e a verifica in ce fel e folosit timp$l* De e+empl$0 o (ata pe saptamana0
intre;a.te (aca l.ai p$tea $tiliza mai ;ine si c$m*
?4* Evitarea perfectionism$l e+agerat* Acest l$cr$ va lasa mai m$lt timp pentr$ tre;$rile
importante*
?D* Organizarea spati$l$i (e l$cr$ si evitarea =artiilor si a activitatilor mar$nte in$tile 5ge:
asc$tirea (e creiaone0 ca$tarea (e caiete etc6 in timp$l invatarii

III.SECRETELE UNEI MINTI SCLIPITOARE
POVESTEA VRAJITOAREI SI A BAIATULUI ENCICLOPEDIE
Era un amurg de primavera. Pe o alee din parc, printre frunzele tinere, mergea Vlad, elev in
clasa a VI-a. In fata lui a aparut o vrajitoare Acesta, recunoscand-o caci a vazut-o de mai multe ori
plimbandu-se pe aleile parculuisi-a ridicat sapca si cand a trecut pe langa ea, i-a spus:
- una ziua, draga vrajitoare! Azi este ziua mea si ma intreb daca n-ai putea sa-mi indeplinesti o
dorinta
- "pune, ce doresti# Ii raspunse aceasta.
Prin capul lui Vlad treceau tot felul de ganduri: Patru la istroie! $rei la
%omana! &aine lucrare scrisa la geografie
- Vreau sa stiu totul! spuse Vlad cu voce 'otarata.
- $otul#! ( se mira vrajitoarea.
- Ei, se corecta Vlad. In orice caz, vreau sa stiu multe. Atata cat incape intr-o <
enciclopedie groasa.
- ine! spuse vrajitoarea si in mainile ei aparu o enciclopedie groasa. ) aseza pe
capul lui Vlad, ridica betisorul magicsi urma o bubuitura si un licar.
- Ai acum in cap o intreaga enciclopedie, spuse vrajitoarea, dar nimic in afara de
aceasta
-*+imic in afara de aceasta#, -e-a vrut sa spuna#!!
.ar vrajitoarea disparu. Vlad ramase singur pe alee, in parc,
printre frunze, stele si inserare mandru ca acum are in cap o
intreaga enciclopedie. .eci nu mai trebuie sa mearga la scoala!...se gandea
el Poseda mai multe cunostinte decat toate manualele la un loc..E'ei
.ar iata ca a doua zi de dimineata, la matematica, profesorul l-a scos la
tabla pe Vlad sa rezolve o problema simpla. A cercetat Vlad enciclopedia sa
din cap: rezolvarea ecuatiilor de gradul doi si trei, integrale, siruri algebrice,
formule, formule!!!
- .ar aici tre;$ie sa aplici o parte (in c$nostintele pe care le.ai e+p$s0 sa gan(esti0 sa
reflectezi! -onc'ise profesorul. Nota doi!
/a lucrarea scrisa la geografie, la care Vlad era sigur ca va lua nota ma0ima
primeste urmatoarea tema :
44Compara clima di! o!a Ma!#aliei c" clima di! re#i"!ea m"!toasa 5"ce#i si e*plica
$actorii care co!tri%"ie la aceste do"a tip"ri de clima66-
A rasfoit Vlad enciclopedia sa mintala, a gasit
cunostintele e0acte despre cele doua clime
(ar a inteles ca era INCAPABIL SA CO7PARE SA, SA S!ABILEASCA
CA,ZE SI EOPLICA!II intre c$nostinte'
si abia in acel moment Vlad a inteles c$vintele vra%itoarei:
&'si nimic in afara (e aceasta')*
El avea n$mai c$nostinte# Era n$mai o enciclope(ie pe picioare0 INCAPABIL INSA SA
-ANDEASCA0 SA EOPLICE CA,ZE0 SA CO7PARE0 SA REZOLE nici cea mai simpla
pro;lema.
"i de atunci, Vlad, in fiecare an, de ziua lui de nastere, merge pe aleele parcului unde a
intalnit-o pe acea vrajitoare pentru a o ruga sa-I dea cunostinte cat o enciclopedie foarte, foarte
mica, dar si ceva in plus decat aceasta adica sa fie capabil sa faca cone0iuni intre notiuni
O 7ORALA': C$nostintele pe care le ai tre;$ie sa fie &vii)0 sin $ &moarte) 0 neins$fletite0 asa
c$m s$nt paginile enciclope(iei sa$ man$al$l$i* Pentr$ rezolvarea $nei pro;leme0 a $nei
teme0 n$ s$nt s$ficiente n$mai c$nostintele (o;an(ite0 c=iar (aca ele s$nt foarte n$meroase#
!re;$ie sa stii sa operezi c$ aceste c$nostinte0 sa le $tilizezi0 sa le p$i in practica.
SI CA!EA S"A!,RI:
+u accepta parerea altuia *orbeste,, fara a reflecta, numai pentru ca cineva a spus asa. -'iar
daca acei *cineva, sunt foarte multi.! Gandeste-te ce stii despre aceasta tema si care este parerea
ta!
"ingur, nu poti sa cercetezi, sa cunosti, sa verfici tot. $rebuie deci sa imprumuti din e0perienta
altcuiva. .ar pe baza acestei e0periente, gandeste in mod independent!
.aca e posbil, incearca sa-ti pui singur intrebari. Incearca sa cauti cauzele diferitelor fenomene,
fapte, comportari ale oamenilor. Incearca sa vezi legaturile lor reciproce pentru a intelege lumea din
jurul tau!
-auta in permanenta sa traiesti ziua de A7I, invatand din e0perientele trecutului si proiectand
constient viitorul!
+u uita ca lumea este in sc'imbare si ca tu insuti esti in sc'imbare. .eci nu te rusina sa-ti sc'imbi
parerea. +u uita insa ca aceasta sc'imbare de conceptii trebuie sa aiba loc sub influenta unor
reflectii si argumente!
"crie un jurnal modernin care sa-ti notezi gandurile, reflectiile, descoperirile tale interioareF pe
diferite teme

IV.SECRETELE EXAMENULUIDE BAC
RECAPITULAREA MATERIEI
PAS,L?: ORIEN!AREA AS,PRA A CEEA CE S!II SI CE N, S!II
"a incepem cu afirmatia ca ::Bac.$l este0 (e fapt0 o verificare a ceea ce
stii<<'
Dar poti sa.mi sp$i ce a!"me stii si ce a!"me !" stii (in PRO-RA7ELE
7A!ERIILOR PEN!R, BAC1
Poti sa.mi sp$i care este #rad"l i! care 7stii) si cel i! care 7!" stii81
E*erciti" de ide!ti$icare a #rad"l"i de 7stii!ta 7 si 7!estii!ta8+
4a cateva zeci de fise de 'artie de marimea unui sfert de caiet. Pe fise scrie intrebari din
obiectul la care vrei sa te verifici. Atentie: pe o fisa, noteaza o singura intrebare!
Acum amesteca fisele, apoi trege, pe rand, cate una si raspunde la intrebari. .ar sincer!
.aca reusesti sa dai un raspuns bun la intrebarea pusa, noteaza un semn in forma de .
.aca raspunsul este mediocru noteaza un semn in forma de .
.aca raspunsul este foarte slab noteaza un semn in forma de .
-and ai raspuns la toate fisele, vei realize ce stii si ce nu stii!!!
PAS,L@: REALIZAREA PLAN,L,I DE RECAPI!,LARE SI APLICAREA L,I
Planul de recapitulare trebuie sa fie personalizat in asa fel incat sa fie realizabil! El este absolut
necesar pentru reusita la bac!!!
Aplica re#"lile 7de a"r8 ale or#a!iarii timp"l"i, alaturi de urmatoarele co!sideratii:
Incepe pregatirea e0amenului cu cel putin doua luni inainte de bac
Imparte aceste luni in saptamani si gandeste-te pentru fiecare din ele la ce
materii vrei sa recapitulezi
)bs: vei obtine mai bune rezultate daca in decursul unei saptamani vei
recapitula la doua obiecte care contrasteaza intre ele 1e0: matematica-
geografie; fizica-limba romana etc.2 si mai milt decat atat, unul este,indragit, de tine si celalalt
*neindragit,.
Planul de repetare sa fie alcatuit in asa fel incat materia unui obiect sa fie impartita in cateva parti
mari, care formeaza un singur intreg logc 1e0: unitati de invatare2. .e obicei o asemenea *parte, va
cuprinde cateva capitole.
Alcatuieste de fiecare data la inceputul saptamanii respective un plan ceva mai detaliat:
- -are este *partea mare, 1unitatea de invatare2 a obiectului pe care vrei sa o repeti#
- -e capitole din aceasta ai de gand sa repeti#
- -ate ore ai de gand sa aloci unui obiect si cate ore celuilalt#
- -are perioada din zi :dimineata, dupa-amiaza, seara #
-and incepi o unitate de invatare, acorda-ti timp pentru a o citi toata si apoi concentreaza-te pe
invatarea fiecarui capitol, facnd totodata si planul acestuia
Gandeste-te in fiecare dimineata:
- /a ce obiecte vei invata#
- -e capitole vei repeta#
- Intre ce ore vei invata#
- In ce fel vei invata#
- -are sunt cunostintele pe care nu le stapanesti bine#
... pur si simplu reflecteaza, fara a scrie nimic
+u uita in tot timpul repetarii de fisele cu intrebari. Ele te vor g'ida in a constientiza punctele tale
forte si pe cele mai slabe
+u uita ca cel mai bine este ca in primele > zile ale saptamanii sa inveti materia ,uitata, la un obiect
sau altul, iar in cele trei urmatoare ( sa repeti cele invatate 1nu sa le citesti din nou, ci doar sa le
repeti cu voce tare2, in ordinea in care ai invatat la obiectele respective in primele trei zile. .up ace ai
repetat, uita-te pe planurile capitolelor invatate si mai citeste-le o data.
+u repeta, daca nu intelegi! %oaga pe cineva competent sa-ti e0plice si noteaza-ti e0plicatiile date.
Abia apoi revin-o la recapitulare!
+u uita de pauzele din timpul lucrului:
daca lucrezi repede, cu incordare, fa pauze mai des 1e0: 89 min dupa fiecare J sau K de ora2
daca lucrezimai incet, fa pauze mai rar 1e0: 89 min dupa 8 ora2
spre sfarsitul lucrului in ziua respective, pauzele pot sa fi mai dese decat la inceput
fa o pauza mai lunga dupa un timp mai indelungat de munca
fa pauze scurte 18min sau A min2 dupa ce ai citit un fragment, dar inainte de repetarea lui din
memorie
in timpul pauzei: ridica-te de la masa de lucru, misca-te, respire adanca de cateva ori!
+u uita de $I&P!!! %ezerva-ti timp ca pe cat posibil ( 8 ora dimineata inainte de scoala si 8 ora
dupa ce-ti faci lectiile pentru ziua urmatoaresi dupa o scurta odi'na:
0timp pentru materiile care pot fi insusite prin memorare #ex) limba roman( istoria( geografia%
e mai indicat sa le repeti seara, ca o ultima activitate intelectuala pe ziua respective
nu repeta de la inceput materia programata, ci repeta acea parte a materiei care te intereseaza,
pentru a te *incalzi, 1@-8@ min2
apoi reia materia prevazuta pentru recapitulare pentru ziua respectiva
ma0im o ora
0timp pentru materiile care presupun eventual dificultati de intelegere integrala #ex) matem( fizica%
trebuie repetate in orele tale de ma0ima eficienta intelectuala 1*cand lucrezi cel mai bine,: ?-I,
8@-8H, 8?-8I2
nu repeta de la inceput materia programata, ci repeta problemele mai usoare pentru a te *incalzi,
apoi reia materia prevazuta pentru recapitulare pentru ziua respective in serii scurte de timp si
dese
daca randamentul tau ma0ima e seara e c'iar insicat sa repeti cele doua materii contrare,
pentru ca astfel se fac cone0iuni care ajuta memorarea
+u uita de $I&P3/ pentru /E-$II/E 7I/+I-E!!
e mai bine sa imbini pregatirea lectiilor la obiectul respectiv, cu recapitularea materiei, pentru bac,
la acelasi obiect. In acest mod se mareste unitatea de timp afectata obiectului respective!
restul lectiilor 1care nu constituie probe de bac2 e mai bine sa le pregatesti intr-o *unitate separate
de timp,, despartitamacar printr-o pauza de o jumate de ora de *unitatea de timp, in care inveti
pentru bac
ACTIVITATEA EFICIENTA A CREIERULUI
Ce sa faci ca o!a"is#$% si i"&e%ec&$% &a$ sa se af%e
i"&'o s&ae ca& #ai ($"a i"ai"&e )e e*a#e"e?
-u o zi inainte de e0amen, nu fa nimicsau mai bine zisnut e incarca cu nici o activitate
intelectuala ci: fa o e0cursie, fa un sport in aer liber, o plimbare, o seara la cinematograf etc.
Evita in aceste zile orice cearta sau discutii care sa te indispuna.
In seara zilei care precede e0amenul, rezerva-ti o ora 1nu mai mult2 pentru revederea
conspectelor 1 a planului2 la obiectul la care ai dimineata e0amen. +u repeta nimic! -iteste numai
conspectele, oprindu-te numai apupra celor mai importante puncte si apupra cellor pe care *simti, ca
nu le stapanesti indeajuns
In ziua e0amenului trebuie sa fii odi'nit, dupa un somn bun. 4a cateva e0ercitii de gimnastica,
c'iar daca nu obisnuiesti sa faci gimnastica in fiecare zi.
In ziua e0amenului mergi pana la scoala pe jos, plecand mai devreme de acasa. In sc'imb nu
veni prea devreme 1cu 8 ora sau doua inaintea e0amenului2 pentru ca te vei *molipsi, de tensiunea
emotionala din jur. -u un sfert de ora inainte este sufficient pentru a intra in atmosfera unei usoare
emotii
.aca ordine in sustinerea oralului depinde de tine,incearca sa raspunzi printre primii. Asteptarea
este obositoare din punct de vedere nervos
Ia cu tine conspectele, cartile si caietele din care ai invatat pentru e0amen. +u pentru a copiaci
pentru sentimental sigurantei
-onsuma inainte de e0amen cateva dulciuri!
.upa e0amen, pana seara te rela0ezi cum vrei tuiar a doua zi de dimineata incepi sa inveti
la e0amenul urmator