Alexandru Lapusneanul

Este prima nuvela istorica romaneasca, o capodopera a speciei. A fost publicata in

primul numar al revistei Dacia Literara (184! si ilustrea"a doua dintre ideile formulate
de #. $o%alniceanu in articolul &ntroductie' inspiratia din istoria nationala si promovarea
unei literaturi ori%inale. Este o nuvela deoarece apartine %enului epic in pro"a, are o
constructie ri%uroasa, un conflict puternic, concentrat care implica un numar redus de
persona(e.
Este o nuvela istorica fiind inspirata dintr)o pa%ina de istorie nationala si anume
ultimii cinci ani din a doua domnie a lui Al. Lapusneanul. *e lan%a tema, persona(e si
subiect, nuvela reface atmosfera epocii punand in evidenta relatiile sociale, obiceiuri,
vestimentatie, limba( si comportament. +ursele de inspiratie sunt Letopisetul ,arii
#oldovei de -ri%ore .rec/e si apoi #iron 0ostin de la care autorul pastrea"a anumite
informatii, pe altele le modifica iar altele sunt total inventate. Astfel, de la -ri%ore
.rec/e pastrea"a informatii referitoare la a doua domnie si preia anumite replica folosite
de cronicari (motto)urile 1 si 4! modificand usor limba(ul pe care il adaptea"a epocii
pasoptiste. De la #iron 0ostin preia scena linsarii unui boier (1atiste 2eveli din timpul
domniei lui 2oda! dar o pune pe seama lui #otoc, considerand ca vicleanul boier merita
o soarta asa de cruda.
Autorul se distantea"a insa de realitatea din cronici prin apelul la fictiune (motto)
urile cap 3 si 4! si prin vi"iunea romantica asupra istoriei influentata de ideolo%ia
pasoptista, 5e%ru"ii pastrea"a din cronica lui .rec/e venirea lui Lapusneanul la tron cu
a(utor turcesc, solia trimisa de ,omsa, uciderea boierilor, arderea cetatilor #oldovei,
imbolnavirea si calu%arirea. #odifica unele date conform ideilor sale artistice dar
pastrea"a actiunea nuvelei in limitele verosimilului. De exemplu' #otoc nu mai traia la a
doua domnie a lui Al. Lapusneanul, fiind decapitat la Liov6 2everita si +pancioc fu%isera
si nu mai existau6 iar +troici nu a existat in realitate ci este inventat.
0a persona(e literare sunt create pentru a ilustra tipuri umane antitetice' #otoc,
lin%usitor si tradator in antite"a cu +pancioc si +troici, boieri cu dra%oste de tara.
,ema nuvelei este evocarea artistica a unei perioade "buciumate din istoria #oldovei
si anume lupta pentru impunerea autorit. Domnesti si consecinta detinerii puterii de catre
un domnitor tiran
*erspectiva narativa este in %eneral obiectiva desi naratorul se implica uneori
exprimandu)si direct sentimentele' marsavul boier, desantata cuvantare. 5aratiunea
este la persoana &&&)a, se desfasoara liniar, cronolo%ic iar secventele narrative se inalntuie.
&ncipitul si finalul se remarca prin sobrietate iar stilul lapidar se apropie de cel
cronicaresc.
+ubiectul nuvelei se structurea"a in 4 capitole care fixea"a momentele subiectului,
fiecare capitol avand cate un motto.
0apitolul 1, Daca voi nu ma vreti eu va vreu, contine expo"itiunea si intri%a,
pre"entand intoarcerea lui Lapusneanul in #oldova in 1784 cu a(utor turcesc pentru a lua
tronul ocupat de(a de +tefan ,omsa. La ,ecuci este intampinat de o solie de boieri trimisi
de domnitor pentru a)i cere sa renunte la tron. 9aspunsul lui Lapusneanul Daca voi:
constituie intri%a, dovedind /otararea acestuia de a domni cu orice pr;t peste vointa tarii
si a boierilor.
0apitolul 3, ai sa dai sama doamna, contine desfasurarea actiunii. 2enit la tron dupa
fu%a lui ,omsa, Lapusneanul se ra"buna pe boierii care il tradasera, ii ucide si le ia
averile, incendia"a cetatile considerate cuiburi de uneltitori, pastrand doar /atinul,
desfiintea"a arm. *amanteana starnind %roa"a printre oameni. Amenintata de vaduva unui
boier ucis ca va da sama, 9uxanda intervine pe lan%a sotul ei, cerandu)i sa incete"e.
Lapusneanul ii promite ca nu va mai ucide si ii va da si un leac de frica.
&n capitolul 4, 0apul lui #otoc vrem, se continua desfasurarea actiunii cu cateva
scene importante' *articiparea domnitorului la slu(ba de la #itropolie si discursul sau in
fata multimii. ,ot aici se afla si punctul culminant' uciderea celor 4< boieri si piramida
construita din capetele lor, tabloul oferit ca leac de frica dnei 9uxanda precum si linsarea
lui #otoc de multimea care ii cere capul.
&n capitolul 4, De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu, se afla de"nodamantul.
Dupa 4 ani de la masacrul boierilor, furios ca ii scapasera +pancioc si +troici,
Lapusneanul se retra%e la =otin unde se imbolnaveste de malaria. +periat de iminenta
mortii, cere sa fie calu%arit, sperand ca)si va rescumpara pacatele. &ntr)un moment de
luciditate isi da seama ca a pierdut tronul si ii ameninta pe toti cu moartea, mai ales pe
propriul fiu urmas la tron. Lapusneanul moare otravit de sotia sa, cu acordul tacit al
mitropolitului ,eofan, fiind lasat pe mainile lui +pancioc si +troici reveniti pe ascuns la
=otin.
0onflictul nuvelei este complex si puternic de factura sociala si se duce intre boieri si
domnitor6 intre dorinta lui Lapusneanul de a centrali"a puterea pentru a domni ca un
autocrat si dorinta boierilor de a o descentrali"a.
&n centrul nuvelei sta fi%ura lui Al. Lapusneanul, persona( principal si eponim, erou
romantic exceptional situat in momente exceptionale. El este tipul domnitorului crud si
despotic cu o psi/olo%ie complexa construit din lumini si umbre pe ba"a mai multor
antite"e. *ersona( rotund, el evoluea"a pe parcursul nuvelei, portretul nefiind dat in
intre%ime de la inceput, el completandu)se treptat pe parcursul intamplarilor. *rimul si
ultimul motto repre"inta o autocaracteri"are care evidentia"a principala sa trasatura'
dorinta de putere si cru"imea exa%erata. Este abil, casatorindu)se cu 9uxanda din ratiuni
politice, ca sa atra%a inimile si il averti"ea"a subtil pe #otoc' imi este trebuitor sa ma
usure"i de blestemurile norodului.
0a trasatura romantica, Lapusneanul stapaneste arta disimularii tinand in biserica o
desantata cuvantare prin care reuseste sa)i pacalaeasca pe boieri invitandu)i la palat sa ia
masa impreuna si apoi ii omoara. >ire diabolica, el este lipsit de credinta in Dumne"eu,
apropiindu)se de acesta doar din interes' presimtind ca va muri, se calu%areste sperand sa)
i fie iertate pacatele.
Aceasta ampla caracteri"are indirecta se completea"a cu portretul vestimentar
pre"entat de narator la venirea la #itropolie. Ar/aismele lexicale folosite a(uta la
refacerea culorii locale iar afirmatia era imbracat cu toata pompa domneasca
anticipea"a un scenario bine re%i"at.
0unoscator al psi/olo%iei umane, Lapusneanul intuieste ca nemultumirile poporului
se vor acuti"a. Dupa ce)i omoara pe ceilalti boieri, pe #otoc il salvea"a initial oferindu)i
ilu"ia ca)l va ierta, dar este cinic cand il obli%a sa priveasca tabloul macabru si apoi il
intreaba ce parere are. 0and multimea revoltata isi uneste cererile in dorinta capul lui
#otoc vrem, boierul isi pierde demnitatea, plan%e si cere sa se tra%a cu tunurile in ei.
9aspunsul lui Lapusneanul memorabil pana asta"i pune in evidenta diplomatia dar si
placerea unor "iceri' prosti dar multi. >orta exceptionala a persona(ului domina relatia
cu celelalte persona(e care sunt manipulate de acesta
9uxanda este un persona( secundar, romantic, construit in antite"a cu sotul ei. 1landa,
buna si supusa, ea este slaba si nu actionea"a din propria vointa nicicand ii cere sotului sa
nu mai ucida nici cand il otraveste. 0onform canoanelor medievale, Lapusneanul este
pentru ea bunul meu sot si vitea"ul meu domn
+ecundar este si #otoc, tipul boierului tradator, las, viclean si intri%ant care isi
urmareste propriile interese. 0aracterul lui este evidentiat c/iar de Lapusneanul la
inceputul nuvelei invec/it in rele:. Ai vandut pre despot, m)ai vandut si pre mine, vei
vinde si pre ,omsa. &mplicandu)se in naratiune, naratorul insa il caracteri"ea"a pe boier
surprin"andu)i reactiile. &n antite"a cu el sunt pre"entati +pancioc si +troici care
repre"inta boierimea tanara cu spiritul trea" capabili sa anticipe"e miscarile adversarilor.
+unt persona(e cu rol (ustitiar propunandu)i 9uxandei otrava (element romantic! pentru
uciderea sotului.
*entru prima data in literatura romana apare si persona(ul colectiv (element romantic!
si anume multimea enervata. *si/olo%ia acesteia este surprinsa cu finete in mod realist de
la nedumerire la cerinte personale, apoi la concreti"area unei sin%ure dorinte capul lui
#otoc. Abilitatea lui Lapusneanul domina si manipulea"a %loata oferindu)i trupul lui
#otoc care este sfasiat. +tarile psi/olo%ice ale multumii sunt surprinse %radat iar dupa
satisfacerea cererii, oamenii se imprastie linistiti unii c/iar stri%and sa traiasca 2oda
+tilul narativ se caracteri"ea"a prin conci"ie, sobrietate si claritate.
&n conclu"ie, nuvela Al .Lapusneanul ar fi devenit o scriere celebra ca si =amlet
daca literatura romana ar fi avut in a(utor presti%iul unei limbi universale(-. 0alinescu!.
Desi nu aduce in prim plan un model de patriotism ci un antimodel de conducator, nuvela
reconstituie culoarea locala, de epoca in aspectul ei documentar si da literaturii romane
un persona( care desi atestat istoric este literatuli"at prin puterea de fictiune a autorului.