Ce reprezinta automutilarea?

De cele mai multe ori automutilarea reprezinta o modalitate disfunctionala de exprimare a unor
emotii profunde, extrem de dureroase si neplacute. Persoanele care se automutileaza nu gasesc
capacitatea de a-si regla si exprima emotiile intr-un mod adecvat, si recurg la acest
comportament deviat in cautarea unei modalitati de eliberare a unor trairi foarte puternice,
spune psihologul Mirela Tirlie.
Desigur ca acesta era si cazul fetei noastre recunostea ca trece printr-o perioada mai grea si ca
nu mai atunci cand este fericta se poate opri din acest comportament.
!utomutilarea apare de regula la persoanele cu tulburare de personalitate borderline dar poate fi
intalnita tranzitoriu si la adolescenti sau adulti cu probleme de identitate, in special pe fondul
consumului de droguri sau alcool. Mai este intalnita si in randul persoanelor in detentie, dar se
presupune ca in multe din aceste cazuri automutilarea are functii sau semnificatii suplimentare
"obtinerea de avanta#e, statut, etc.$, adauga Mirela Tirlie.
%ei care se automutileaza au un trecut destul de tulbure in sensul ca au suferit diferite abuzuri,
fizice sau emotionale, sunt impulsivi, nu isi pot controla furia, iar imaginea despre ei este una
care ii dezamageste & de aceea recurg la acest comportament.
%ele mai frecvente forme de atutomutilare sunt taieturile cu lama sau cutitul, adesea arsurile cu
tigara, dar mai rar sunt intalnite si alte practici. Persoanele nu intentioneaza sa se sinucida insa
exista in permanenta acest risc, fie deliberat in momente de activare puternica, fie accidental prin
aprecierea eronata a consecintelor propriilor acte. 'tatisticile arata ca suicidul complet survine
intre ( ) si *+) din randul persoanelor cu tulburare de personalitate borderline, spune Mirela
Tirlie.
Automutilarea se poate trata
,ara a#utorul ununi psiholog este dificil sa treci peste o problema de acest gen si cred ca modul in
care gandea fata din intamplarea de mai sus este total gresit & un psiholog este prea scump.
!utomutilarea este un comportament care indica tulburari emotionale serioase. Persoanele in
cauza au nevoie de a#utor de specialitate pentru a putea face acestei probleme. Psihoterapia este o
forma eficienta de tratament, unde persoanele invata cum sa isi exprime emotiile, cum sa-si
identifice si sa-si rezolve problemele fara a mai recurge la comportamente autodistructive,
incheie psihologul Mirela Tirlie. -oi cunoasteti astfel de cazuri.
1
Ce reprezinta automutilarea?
!utomutilerea reprezinta exprimarea agresivitatii intoarsa catre sine. %u cat nivelul de
agresivitate este mai mare cu atat poate aparea tendinta spre comportamente si atitudini de
automutilare. Prin automutilare trebuie sa intelegem mai multe actiuni pe care persoanele in
cauza le produc in relatie cu propria existenta, atat psihica cat si fizica. /esturile de automutilare
pot merge de la stari de infometare "cure drastice de slabire care conduc la scaderea in greutate
pana la modificari importante ale structurii corporale$ pana la actiuni ce distorsioneaza aspectul
fizic, prin lovituri ori rani cu obiecte taioase. Totodata, actiuni cu caracter de automutilare sunt
si cele de tatuare, piercing, tunsul zero "pentru femei$.
!utomutilarea, asa cum mentionam anterior, vine pe de o parte ca expresie a agresivitatii
intoarsa catre sine. Pe de alta parte este si o exprimare a starilor de protest, de revolta, de
furie acumulate de-a lungul timpului in conflicte interioare si care, ies la suprafata prin astfel de
actiuni. 0ste un strigat al suferintei interioare prin care persoanele respective spun celorlalti
1priviti-ma, exist si eu, sufar, acordati-mi atentie, am nevoie de voi etc1. 0ste un semnal de
alarma prin care, nestiind cum sa isi exprime suferinta, persoanele ce apeleaza la automutilare,
pun in act ceea ce nu pot pune in cuvinte. 2evoia de afectiune, de atentie si iubire pot fi tot atatea
cereri catre cei dragi pe care acestia le adreseaza prin gesturi disperate si extreme.
Cine apeleaza la o astfel de metoda de exprimare?
Tendinta spre automutilare este mai frecventa in randul tinerilor "in special adolescentilor$.
!cest aspect insa nu exclude celelalte categorii de varsta unde, putem intalni manifestari uneori
cu o amploare mult mai mare "amputarea unui picior, maini, deget$.
0ste important de mentionat ca, gesturile de automutilare pot fi de natura constienta, iar pe de
alta parte, pot fi actiuni inconstiente. %ele de natura constienta, de cele mai multe ori apar din
nevoia de a atrage atentia, de a impresiona, din teama de pierdere ori separare iar gravitatea
acestora este mai redusa. De obicei, acestea au caracter repetitiv si demonstrativ si apar fie in
momentele de depresie fie in momentele de furie isteriforma.
!utomutilarea venita prin actiuni inconstiente scapa intelegerii persoanei respective si are un
caracter de 1intamplare / asa a fost sa fie1. %azul accidentelor grave soldate cu traumatisme
mutilante "de exemplu pierderea membrelor, mutilarea fetei$, se dovedesc a fi astfel de actiuni
de automutilare inconstienta.
Cum se comporta o asfel de persoana?
%omportamentul este diferit de la persoana la persoana. 3nele persoane se pot manifesta retras si
2
inhibat social adoptand o atitudine de izolare sociala. !ltele, pot adopta o manifestare
demonstrativa si de supralicitare sociala "disponibilitate excesiva spre relationare$. %a si
caracteristica generala se evidentiaza pe de o parte starea de inhibitie depresiva sau 4 si starea de
revolta permanenta.
Cum putem ajuta?
Persoanele care se automutileaza pot fi a#utate prin sprijin afectiv. 'uferinta pe care o pun in #oc
astfel de persoane este coplesitoare si ingreuneaza foarte mult capacitatea de sustinere
emotionala din partea rudelor sau 4 si prietenilor apropiati. Pe de alta parte, in mod necesar si
obligatoriu, acestia trebuie indrumati catre ajutor de specialitate.
Se poate trata?
Tratamentul poate merge pe doua coordonate, in functie de intensitatea atitudinii de automutilare
si de gradul de avansare a manifestarilor. !stfel, in situatiile acute "cu intensitate si durata mare
in timp, intalnite de obicei in patologie$ este necesara interventia medicamentoasa de natura
psihiatrica si in completare tratamentul psihoterapeutic.
5n situatiile in care automutilarea vine ca manifestare simptomatica a unei tulburari emotionale,
interventia psihoterapeutica este necesara si de durata. %eea ce se acumuleaza in ani de zile este
imposibil de recuperat si solutionat in cateva luni.
!utomutilarea sau auto-lezarea este o conduita mai des intalnita decat ai dori sa crezi. 0ste
adevarat, foarte rar la copii cel mai des, debuteaza in adolescenta. 5nsa un studiu efectuat in
'tatele 3nite in *666 indica (7) din cazurile de automutilare ca avand cauze profunde,
inradacinate in copilarie.
Practica automutilarii indica un dezechilibru emotional intens. Persoanele care o practica detin o
agresivitate pe care nu stiu sa o exprime ori sa o gestioneze altfel decat manifestand-o asupra
propriei persoane. !utomutilarea nu este o gluma. 2u este o incercare de atragere a atentiei - sau
nu doar atat. Pretul este prea mare pentru aceasta durerea fizica si cicatricile uneori de nesters.
Actele de auto-vatamare exprima ceea ce ce cuvintele nu pot exprima: persoanele descriu un
sentiment coplesitor, asupra caruia nu au control, care creste in intensitate si atinge un prag la
care nu mai poate fi suportat. 'entimentul este perceput ca 1o durere interioara enorma1 sau ca
furie, frustrare, neputinta, 1furtuna interioara1, violenta, 1tensiune ingrozitoare1, frica, anxietate,
sau din contra, ca vid interior, ca amortire.
!desea, resimt acut si acum 1nevoia de a#utor1. Persoanele se gasesc in situatia urgenta, grava, in
3
care au nevoie de a#utor acum, in care sentimentul interior le otraveste, le tortureaza si ele
trebuie sa il indeparteze. 5ar singura metoda pe care o au la indemana este aceasta provocarea de
rani asupra propriului corp.
!stfel, durerea fizica muta pentru o vreme reflectorul de pe cea sufleteasca si adesea o intrece in
intensitate. 5ar starea de amortire, de vid interior, este condimentata. Persoana simte ceva, si asta
e perceput ca fiind mai acceptabil decat sa nu simta nimic chiar daca acest 1ceva1 are gust
ascutit de vanatai, piele arsa ori sange.
Da, este socant. Persoanele care se auto-lezeaza o pot face astfel se taie cu lama sau cu alte
obiecte ascutite, pe diverse parti ale corpului, in mod repetat. 'e zgarie pana la sange. 'cobesc o
rana de#a existenta. 5si ard pielea. 5si smulg fire de par. 'e dau cu capul de pereti. 'e lovesc, de
obicei cu pumnii.
Automutilarea exprima agresivitatea indreptata asupra propriei persoane. 0xprima
sentimente indezirabile social "de revolta, furie, impotrivire$ sau dureroase, atat de ascutite, incat
nu au corespondent verbal. %onduita de autovatamare reprezinta de fapt un mecanism de aparare
al psihicului avand de a face cu sarcini emotionale nemaintalnite, sau prea apasatoare si care
dureaza prea mult pentru a fi suportate, individul incearca sa le faca fata cumva. 8e face fata
facandu-si rau. De aceea, comportamentele autentice de automutilare indica o nevoie de a#utor.
5nsa, in prima faza, raman de prea multe ori nedetectate... ascunse in spatele bluzelor cu maneci
lungi.
Automutilarea la adolescenti
4
5n aceasta perioada izbucneste. %hiar de la varsta de *7, *9, *: ani. Pana si copii de ** ani au
raportat conduita de automutilare. Perioada pubertatii si a adolescentei este prin definitie
turbulenta se contureaza noi experiente si sentimente, pe care copilul nici nu le banuia. !desea,
el este coplesit. 'i psihicul lui este afectat de furtuna hormonala gandirea devine rigidia si
apare tendinta de a generaliza si de a vedea lucrurile ca fiind "pentru totdeauna" "1mereu o
sa imi fie asa de rau1, 1nu o sa am niciodata prieteni adevarati1$. nclinatia spre dramatizare si
spre izolare sunt autentice. 5n plus, stima de sine si sentimentul valorii personale sunt mult
diminuate. Toate acestea sunt specifice adolescentei si trebuie luate in serios.
2u te mira daca adolescentul tau va recurge la gesturi extreme
atunci cand circumstantele din viata lui capata culori mai putin
vesele neintelegerile cu parintii, la un loc cu despartirea de iubita,
cu probleme la scoala si cu o cearta intre cei mai buni prieteni.
!stfel de experiente, mai ales cumulate, sunt intens resimtite.
Capacitatea de a le privi ca tranzitorii si de a vedea "dincolo"
de ele, spre un viitor mai luminos, este redusa in perioada
adolescentei. 0i cauta un mod de a detine controlul - macar asupra
propriului corp, de a elibera presiunea, de a pedepsi ori de a se
autopedepsi. 3nii au probleme suplimentare mediu familial
tulburat sau violent; tulburari de alimentatie; episoade depresive.
5n acest caz, sau daca nu au deprins in familie, pana acum, strategii de a face fata emotiilor
negative puternice, adolescentii pot recurge la automutilare. Daca ai rabdare, citeste cateva
1testimoniale 1. Tinerii care isi zugravesc aici propriile experiente pornesc de la *: ani...
Automutilarea si endorfinele
3n motiv serios pentru care actele de auto-vatamare devin o obisnuinta sunt endorfinele pe
care le elibereaza. 0ndorfinele sunt acei hormoni produsi de creierul nostru, care au proprietati
analgezice, asemanatoare morfinei prin urmare, dimineaza durerea psi!ica si emotionala. De
asemenea, suspenda frica si intensifica perceptia - adica ceea ce adolescentului ii lipseste in
cazul vidului interior si al 1amortitii1. 0ndorfinele sunt cele care provoaca sentimentele
euforice si starile de relaxare sau de "bine". <ecompensa unui act de auomutilare este destul
de consistenta... ceea ce agraveaza conduita si efectele nocive ale acesteia, mai ales ca
adolescentul o tine ascunsa.
Automutilarea: factorii de risc in copilarie
5
Poate porni accidental: printr-o taietura intamplatoare sau
prin scobirea unei intepaturi de insecta. De multe ori,
persoanele care recurg la autovatamare au suferit in copilarie:
abuz fizic sau emotional, chiar viol; neglijare din partea parintilor,
alcoolismul ori depresia acestora sau alte traume, precum moartea
cuiva drag, abandon sau chiar eperienta unui accident de
masina! "n 1###, in $tatele %nite, autoarea cartii despre
autovatamare, &ealing the &urt 'ithin ()linand durerea din
interior*, a descoperit in urma unui sondaj ca +4, dintre
persoanele care isi recunosc automutilarea, afirma, de asemenea,
ca pe vremea cand erau copii au fost epuse la evenimente sau la
circumstante traumatizante!
Multe dintre persoane provin dintr-un mediu familial nefiresc, cu violenta, cu certuri sau 1razboi
civil1. %a si copii, nu le-au fost indeplinite nevoile afective, nu au primit suficienta
disponibilitate si caldura parentala, iar multi nu au deprins abilitatile sociale datorita carora sa se
descurce in interactiunile umane. "rin urmare, pe masura ce cresc, se adapteaza cu greu in
colectiv, fiind adesea umiliti, tac!inati, exclusi. #aca si parintii sau figurile de atasament le-
au inoculat o imagine de sine nefavorabila, ei vor adopta aceasta imagine neplacuta si o vor
uri. De aici pana la a se autopedepsi pentru ca sunt grasi, urati, prosti, incapabili, 1belele1, 1copii
nedoriti1, sau vinovati de nefericirea parintilor, este un pas mic.
Data fiind gandirea magica si egocentrismul copilului "1eu
sunt cauza pentru care tata sau mama sau altcineva pateste
ceva rau1$, daca aceasta este incura#ata de niste parinti la
randul lor neadaptati, copilul poate dezvolta o conduita
de vinovatie, care include autopedepsirea. De exemplu,
un baiat care se simte vinovat de moartea fratelui sau, il
poate provoca la bataie pe un copil mai mare si mai
puternic, tocmai pentru ca stie ca asa va suferi.
3nii copii au fost in permanenta descura#ati sau pedepsiti
pentru exprimarea sentimentelor negative, chiar daca
mediul familial era o sursa inepuizabila de asemenea
sentimente.
Acestia risca sa isi descarce mania asupra lor insile, in secret, atunci cand cuvintele si altfel
de acte nu sunt permise.
%and nu mediul familial se face vinovat, de vina pot fi tendintele, dezvoltate intr-un context sau
altul, spre perfectiune sau lipsa stimei de sine si a valorii personale. 3neori, persoanele sufera de
-
depresie sau chiar de tulburare bipolara.
8a copii de varsta prescolara, comportamentul de automutilare se intalneste rar. !tunci cand
exista, este mai degraba superficial si, spre deosebire de adolescenti, are loc 1in vazul lumii1, cu
scopul de atrage atentia de care se simt privati si de a manipula. 5nsa de regula, il dezvolta copiii
care sufera de autism, de anxietate cronica sau de retard mental sever.
Parintii si automutilarea copiilor: cum ii ajutam?
Daca descoperi ca adolescentul sau copilul tau recurge la
acte de auto.violenta, pastreaza.ti stapanirea de sine sine si
controleaza.ti emotiile, oricat de revoltata te.ai simti! /opilul o
face tocmai dn cauza emotiilor inconfortabile, asa ca nu are
nevoie de stres suplimentar! 0orbeste cu el calm, spune.i ca
iti dai seama ca el face asta! /hiar daca neaga, subliniaza.i
ca tu crezi ca negarea este neadevarata! /a il lasi sa se
gandeasca la asta si ca esti dispusa oricand sa vorbesti cu el
despre asta! /omunica.i si ofera.i sprijin emotional, suport, in
nici un caz o atitudine critica, socata sau prea
emotionata. "l vei face sa se simta si mai vinovat si sa se
ascunda in continuare! Tine minte ca sentimentele negative
alimenteaza comportamentul.
!rata-i in primul rand intelegere si acceptare a emotiior foarte puternice care il chinuie, nu critica
adusa comportamentului. Asigura-l ca nu va avea probleme, ca nu va fi pedepsit, nu esti
suparata pe el, dar ca nu este in regula si sanatos pentru el sa continue asa.
1asul urmator este sa verifici, obiectiv, cauzele probabile din mediul familial nesanatos! $i apoi
sa apelezi la ajutor profesionist! Automutilarea este modul invatat al copilului de a face fata
emotiilor si situatiilor de viata. Oricat ar fi de socant si dureros, el ii aduce alinare. 2l
trebuie dezvatat, iar asta dureaza si se face cu multa rabdare!!! )sa ca pe langa sprijin afectiv,
copilul are nevoie sa invete cum sa isi exprime sentimentele furtunoase intr-un mod
diferit! $imultan, sa deprinda noi conduite care pot inlocui auto-vatamarea, avand acelasi
efect benefic. %n terapeut specializat il va invata cum sa elibereze tensiunea pe alte cai! 0a
apela probabil la tehnici de respiratie si de relaare, la meditatie, eercitiu fizic, eprimarea prin
arta, muzica sau scris!

3
Automutilarea
verifica-ti sanatatea
sanatate a-z
ntroducere
!utomutilarea sau auto-lezarea defineste actiunea prin care o
persoana isi produce rani sau lovituri cu buna stiinta. !utomutilarea
este un mod de exprimare a unor emotii adanci sau a unor probleme
cu care se confrunta persoana.
Taierea pielii este probabil cea mai comuna forma de automutilare.
De obicei taieturile nu sunt adanci, dar in unele cazuri este necesara
interventia medicala pentru curatarea, coaserea sau pansarea ranii.
%ele mai frecvente locuri de taiere sunt incheietura mainii, partea
superioara a bratului, partea interioara a coapselor si toracele superior. %ele mai putin folosite
zone sunt fata, sanii, abdomenul si organele genitale. Deseori persoanele care se taie folosesc una
sau doua obiecte taioase cum ar fi cutitul, sticla sau lama. ,iecare persoana tinde sa aiba o
anumita zona preferata de taiere, cum ar fi antebratul.
8a fel de comuna este si arderea pielii "de obicei cu tigara$. 3nele persoane se pot de asemeni
autoleza prin zgariere sau lovire, uneori folosind un obiect. !lte forme de automutilare includ
ciupirea pielii, smulgerea parului, inghitirea de substante toxice, inghitirea de supradoze de
medicamente sau droguri sau ruperea oaselor in mod deliberat.
Alte cateva forme de comportament pot fi considerate ca tipuri de autolezare:
- folosirea gresita a medicamentelor
- ingestia crescuta de alcool
- fumatul
- infometarea sau mancatul compulsiv
- provocarea de varsaturi.
Desi exista o legatura intre automutilare si suicid, ma#oritatea nu isi risca viata. Ma#oritatea celor
care isi produc singuri leziuni, actiunile lor sunt doar o incercare de a face fata stresului si altor
dificultati; scopul lor nu este sa-si curme viata. Totusi, exista posibilitatea ca persoanele care se
automutileaza sa comita suicid deliberat sau accidental, ca rezultat al actiunilor lor.
!utomutilarea este mult mai frecventa la fete decat la baieti; deseori apare in adolescenta "cel
mai frecvent intre *9 si *( ani$, desi poate afecta si copii chiar de la varsta de ** ani. Teama de a
nu fi descoperiti, rusinea si #ena in fata celorlalti, face ca aceasta situatie sa fie un secret. Din
acest motiv este greu de stiut cati oameni se automutileaza.
+
3nele persoana isi produc leziuni o data sau de cateva ori, in timp ce altele o fac in mod regulat,
uneori pe tot parcursul vietii.
Cuprins articol
*. 5ntroducere
:. 'imptome
9. %auze
7. Diagnostic
=. Tratament
>. %omplicatii
SimptomeSus
Deseori automutilarea este un semn al altor probleme de sanatate cum ar depresia, stima de sine
scazuta, ura de sine, doliul sau alte tulburari emotionale profunde. 'emne ca cineva isi produce
leziuni sunt taieturi, vanatai sau arsuri de tigara ce nu pot fi explicate, la nivelul antebratului,
bratului, coapselor si toracelui.
Persoanele care se automutileaza isi ascund cu atentie ranile si cicatricile. De cele mai multe ori
isi produc leziuni in locuri care pot fi ascunse cu usurinta sub haine, astfel incat prietenii si
membrii familiei sa nu stie ca persoana se automutileaza in particular.
!lt semn ca o persoana isi produce leziuni, este insistenta in a-si pastra partile corpului acoperite
cu haine tot timpul, chiar si pe vreme foarte calda.
,amilia si prietenii ar trebui, de asemeni sa fie atenti la semne de depresie si stima de sine
scazuta. Persoana care se automutileaza poate simti rusine adanca si vinovatie sau poate fi
confuza si ingri#orata de propriul comportament.
CauzeSus
%auzele pentru care unii oameni se automutileaza pot fi multe si uneori, persoana nu stie de fapt
de ce face acest gest. Totusi, se considera ca ofera usurare pentru emotii si sentimente puternice.
Pentru unele persoane este o modalitate de a se descurca cu o anumita problema.
'e considera ca ma#oritatea persoanelor care se automutileaza au avut o copilarie si o adolescenta
dificile.
#esi nu este valabil in toate cazurile, automutilarea poate fi legata de
- abuz sexual, fizic sau emotional
- incredere in sine scazuta si ura de sine
- teama de a fi respins
- negli#area
- izolarea sau separarea de o persoana de referinta
#
- sentimente de vinovatie, anxietate, singuratate, doliu sau manie
- senzatii de amorteala sau gol interior sau senzatia ca nu este conectat cu lumea.
!utomutilarea este un semn de tulburare emotionala si nu este o modalitate de a atrage atentia.
Persoanele care se automutileaza deseori descriu senzatii de amorteala sau detasare de realitate,
ca si cum nu ar face parte din lume. 3nele persoane se pot rani pentru a se separa de realitate, dar
altele o fac pentru a se simti mai reali, conectati si vii.
#iagnosticSus
!utomutilarea se produce de obicei in secret, depinde de individ sa consulte medicul pentru a
primi a#utor.
0ste important ca automutilarea sa fie luata in serios, iar a#utorul si suportul oferit sa fie adecvat.
Medicul de familie va discuta istoricul automutilarii cu pacientul si va incerca sa gaseasca o
cauza ascunsa care poate fi tratata. Daca pacientul este de acord, medicul il poate indruma spre
un serviciu de sanatate mintala.
$ste probabil ca persoana sa aiba:
- o obsesie sau o dependenta de automutilare
- o senzatia intensa de tensiune inainte de provocarea ranii si un sentiment de usurare dupa
provocarea ranii
- nu are intentia adevarata de a comite suicid
- nu a avut simptome psihotice cum ar fi iluzii sau halucinatii.
%ratamentSus
? persoana care se automutileaza de obicei este profund tulburata si are nevoie de suport si ar
trebui sa caute a#utor profesionist.
Medicul de familie de obicei trimite pacientul la psihiatru pentru consult de specialitate. 0xista
psihoterapeuti specializati in automutilare, deci pacientul poate fi trimis la un terapeut care se
ocupa de abuz sau de tulburari de alimentatie.
Terapia cognitiv comportamentala "T%%$ este folosita pentru explorarea sentimentelor pe care
pacientul le incearca inainte de a se rani in incercarea de a gasi o alta cale sa-si exprime
sentimentele, emotiile si tensiunile. 'e exploreaza de asemeni si cauza increderii scazute in sine.
Psihanaliza poate fi folosita in explorarea unui abuz sexual, fizic sau emotional. De asemeni se
ofera sfaturi pentru evacuarea emotiilor negative si se discuta modalitati prin care pacientul sa fie
in siguranta daca va continua sa se automutileze.
Tratamentul de succes depinde de invatarea de catre pacient a unor noi cai de a se descurca cu
emotiile si sentimentele. ?amenii se automutileaza pentru diferite motive, deci recuperarea
implica si a#utorul pentru identificarea factorilor individuali care declanseaza comportamentul.
/rupurile de auto-a#utor pot fi de folos.
Spitalizarea este privita ca o ultima solutie, daca pacientul are risc mare de automutilari
severe sau suicid.
ComplicatiiSus
14
Pacientii care se automutileaza au risc de infectie a ranilor daca acestea nu sunt ingri#ite adecvat.
Taieturile se pot infecta daca persoana foloseste obiecte taioase nasterile sau murdare. 0ste de
asemeni important ca obiectele taietoare sa nu fie impartite cu alte persoane, pentru ca astfel se
pot transmite multe boli, inclusiv @5-4'5D!.
!cesti pacienti au risc de aparitie a unor cicatrici permanente din cauza taieturilor si a ranilor.
11