Anda di halaman 1dari 10

Antropologia culturala este considerata a fi o disciplina tanara,care dupa unii autori nu

depaseste,ca si camp particular de cunoastere,mai mult de un secol.Antropologia culturala


face parte din stiintele sociale,nu insa intr-un mod lipsit de ambiguitate,presupunand inrudiri
si intersectari dintre cela mai diverse:cu sociologia,etnografia,folcloristica,filosofia,studiile
culturale.Antropologia culturala este diferita de la un spatiu national la altul si cunoaste chiar
si terminologii diferite.De exemplu,in Statele Unite,ea face parte dintr-un ansamblu de
discipline antropologice mai vast,care include antropologia culturala,alaturi de
arheologie,antropologie lingvistica,antropologie fizica si antropologie aplicata.
In traditia franceza,studiul culturilor este alocat la doua discipline,considerate insa intr-o
subordonare ierarhica:etnografia si etnologia.raditia engleza,pe de alta parte,aloca studiul
culturii !antropologiei sociale".In fine,in #ermania,studiul culturii vizeaza cu preponderenta
cultura populara,inteleasa ca expresie a !spiritului poporului" sau a natiunii.
$ert este ca antropologia culturala s-a inrudit cel mai mult cu arheologia si istoria.In ceea
ce priveste inrudirea cu istoria,unul dintre cei mai importanti antropologi englezi definea
antropologia chiar ca o istoriografie
%
.
Stiinta cu care antropologia se invecineaza pana la a confunda domeniile este
sociologia.$u toate acestea s-au incercat diverse separari ale celor doua stiinte plecand,fie de
la opozitii ale campurilor de interes,fie de la proiectele stiintifice,fie de la metodele pe care le
utilizeaza cele doua stiinte.
Sociologia este stiinta care se ocupa cu cu studiul societatilor moderne,in timp ce
antropologia se intereseaza de societatile arhaice,primitive.&ai mult,sociologia este vazuta ca
o stiinta care studiaza societatea din care sociologul face parte,in timp ce antropologia ar
studia intotdeauna alte societati.
$ele doua stiinte se diferentiaza si prin metodologia folosita:spre deosebire de de
sociologie,care utilizeaza metodele cantitative,prin care se reuseste evaluarea statistica a unor
populatii intinse,antropologia se defineste in mod esential prin practica cercetarii pe
teren.&etoda sa principala,metoda etnografica,prin care se realizeaza descrieri si interpretari
minutioase pe seama observatiei nemi'locite pe teren este o metoda calitativa,prin care
antropologii evalueaza deopotriva aspecte ce tin de viata comunitara ca intreg si altele ce tin
de individ si de felul in care acesta interiorizeaza normele comunitatii in viata sa de zi cu
zi.Daca sociologia,cel putin intr-o varianta !standard",urmareste regularitati
tipologice(indivizi depersonalizati),antropologia culturala este interesata de raportul dintre
cultura si personalitate,in sensul urmaririi unor cazuri individuale cu istoria lor personala,cu
%
$laude *evi-Strauss,Anthropologie structurale,+aris,+lon,%,-.,pg./0
%
traseul lor in viata,cu trairile de natura psihologica a unor anumita evenimente comunitare,ce
dau seama de coduri culturale precise,care ghideaza comportamentul.Asadar,in ceea ce
priveste metoda de cercetare,antropologia este strans legata de etnografie,care,in timp a
dobandit sensul de stiinta care !observa,analizeaza,descrie si clasifica particularitatile modului
de viata si ale formei de civilizatie a unei grupari etnice "
/
.
Asadar,se poate afirma ca,in general,antropologul isi verifica ipotezele in munca de
teren,prin intermediul careia el studiaza in amanunt un tip de cultura si a'unge la concretizarea
unor trasaturi specifice,a unor patterns.&etoda pe care o foloseste este aceea a observatiei
participative.$hiar daca o astfel de ancheta ridica probleme de acomodare,de integrare,chiar
de reflectare a culturii in care cercetatorul se introduce,este totusi singura capabila sa
descrie,sa sintetizeze si sa interpreteze realitatile observate fara teama de a cadea in in
fictional.
Antropologia practicata in societatea proprie tinde sa se orienteze spre acele grupuri,de
obicei,marginale,care sunt greu investigate prin ancheta sau sonda'ul de tip sociologic:grupuri
marginale din punct de vedere comportamental,economic,etnic:bande sau gang-uri
urbane,minoritati sociale de tip homeless,minoritati sexuale,dependenti de droguri,secte
religioase,grupuri ce practica activitati semilegale(de tipul economiei subterane sau
ascunse),minoritati etnice defavorizate etc..
Antropologia subliniaza caracterul !strain","indepartat" al grupurilor pe care le cerceteaza
si urmareste sa aduca in !centrul socialului" reprezentari ,conceptii,comportamente
considerate de simtul comun ca fiind !reziduale",deviante,atipice,incercand sa faca acest lucru
prin abordarea acestor viziuni din interior sau din punctul de vedere al grupului respectiv.
1 alta diferenta fata de sociologie tine de raportul pe care cele doua discipline il intretin
cu teoria in practica stiintifica.In timp ce in sociologie se porneste de la o problema
stiintifica,pentru care sociologul aduna materialul necesar prin tehnici de genul chestionarului
sau interviului ori prin apelul la statistici publice si interpreteza aceste date doar pentru a
clarifica sau rezolva problema teoretica propusa,in antropologie se pleaca nu de la o problema
(practica sau teretica) ,ci de la o situatie,un context de viata de care antropologul trebuie sa
dea seama in totalitate,ceea ce inseamna ca trebuie sa o inregistreze,sa o clarifice,sa o
compare cu alte date similare si sa o explice.&ai mult,munca antropologului presupune un
efort individual si privatiuni legate de cercetarea in teren cu care sociologii se intalnesc mai
rar.
/
2omulus 3ulcanescu,Dictionar de etnologie,4ucuresti,5d,Albatros,%,6,,pg,%%7
/
In ceea ce priveste istoria antropologiei culturale ca stiinta trebuie sa se tina seama de trei
puncte:ca dupa %,87 antropologia isi schimba metoda,discursul,devine profesionala si accede
in universitati,ca se impune o diferentiere intre studiul civilizatiilor prestatale si al marilor
civilizatii si ca antropologia devine din ce in ce mai mult o stiinta exagerat de
sincretica,tinzand spre o globalizare a discursului umanist.
9erodot,parinte al istoriei poate fi considerat si parinte al antropologiei culturale,caci
!Istoriile" sale pot fi apreciate si drept primele anchete efectuate pe teren cu scopul de a
realiza o panorama a umanitatii secolului al 3-lea.Antropologia evului mediu a fost,in
general,relationata religiei care urmarea sa pastreze umanitatea in niste limite stricte,fapt ce a
generat o modalitate complexa de descriere a lumii extra-europene.In 2enastere,europenii
devin tot mai constienti de diferentele existente si construiesc o adevarata grila de intelegere a
celuilalt,care are binecuvantarea 4isericii si incunviintarea statelor ce doresc exploatarea
noilor teritorii cucerite. Diversitatea metodelor descriptive aduse de misionari in secolul al
:3II-lea face posibila conturarea problematicii noii discipline.Dintre filosofii secolului al
:3III-lea,2ousseau si 3oltaire influenteaza substantial orientarea antropologiei ca stiinta a
omului.2ousseau este denumit !precursor genial ""..transfigureaza teza 4unului
Salbatic,busculeaza ideile primite in schema sa partial despre LOrigine de linegalite parmi
les hommes,reconstruieste bazele vietii in societate in Contract social,fiind de la sine de
inteles ca si acolo reia si dezvolta ideile exprimate inaintea lui".
8
2ousseau,in opera !Discurs asupra originii inegalitatii dintre oameni"din %66-,considera
ca starea naturala a omului este una idilica si,drept urmare,omul trebuie sa se elibereze de
orice contract social pentru a se putea reintoarce la starea in care era un !salbatic nobil".Sapte
ani mai tarziu,in opera !$ontract social"adopta o pozitie diferita si este de parere ca toate
societatile sint in'uste si corupte si,ca de fapt,societatea l-a viciat pe om.Dar,de data aceasta,el
nu mai propune iesirea din societate si reintoarcerea la starea naturala,pentru ca nici aceasta
nu mai era perfecta.2osseau propune gasirea unei modalitati de constituire a unei societati
care sa il poata innobila pe omul iesit din starea naturala.
3oltaire isi pune amprenta,in special,in domeniul istoriei culturale comparate prin lucrarea
!5ssai sur les moeurs",in care utilizeaza documente etnografice cu scopul sistematizarii
acestora.
*a inceputul secolului al :I:-lea datorita influentei unor ganditori precum $abanis,3olne;
etc. si datorita faptului ca se pun bazele unui discurs con'ugat,filosofic,moral,literar si istoric
se poate vorbi despre antropologie ca o stiinta moderna.
8
+oirier <ean,9istoire de l=ethnologie,+aris,+.U.>.,%,.?,pg.%0
8
In evolutia sa,antropologia culturala a fost influentata de numeroase curente precum
evolutionismul,difuzionismul etc..In secolul al :I:-lea,teoria evolutiei speciilor devine un fel
de ideologie comuna tuturor celor care studiau omul,societatea,cultura.,bazandu-se pe lucrarea
lui $harles Dar@in,"1riginea speciilor",prin care aduce o modificare importanta in problema
selectiei naturale.Intentia evolutionistilor era sa aseze fiecare popor pe o treapta de evolutie si
sa descopere origile institutiilor sociale.5i considerau ca,fiecare popor si fiecare institutie au
devenit din ce in ce mai complexe,trecand prin mai multe stadii de dezvoltare.+ornind de la
aceasta idee,se considera ca orice evolutie este un progres si astfel orice institutie era
superioara uneia primitive.Asadar,prima imagine moderna despre !societatile primitive" va fi
aceea a unor societati situate la un stadiu primar al dezvoltarii socio-culturale:primitivii sunt
vazuti ca !stramosi vii",fiind localizati la un stadiu fata de care civilizatiile reprezinta
distantari progresive si care,printr-o indrumare inteleapta,pot fi scosi din
primitivism.Asadar,destinul uman este unul singur:acela de a trece prin stadiile succesive ale
salbaticiei,barbariei si civilizatiei.
+ornind de la un asemenea mod de gandire,antropologia vremii poate fi definita in functie
de patru cercuri de interes:contactul personal al omului de stiinta cu societatile pe care le
studiaza,notiunea de supravietuire ca si notine cheie a demersului stiintific
antropologic,evolutia omului vazuta ca o trecere de la irational la rational,de la simplu la
complex si studierea omenirii ca un ansamblu,iar metoda care se impune este cea
comparatista.Acesta principii pot fi regasite in operele unor reprezentanti de seama ai
curentului:*e@is &organ,5d@ard a;lor,<ames >razer,<ohn &c*ennan.
&organ a ramas cunoscut prin opera sa !Ancient Societ;",in care concepe istoria
umanitatii in trei mari etape:salbaticia,barbaria si civilizatia,punand bazele evolutionismului
unilinear.&organ a fost printre primii care descopera importanta relatiilor de rudenie in
societatile primitive.
Un rol foarte important l-a avut si 5d@ard a;lor,primul profesor de antropologie
culturala la 1xford.5l este autorul schemei evolutive a religiei,pe care ;ler o defineste drept
credinta in spirite si pe care o considera un fenomen universal,conform careia originile religiei
sunt intelectuale,adica practicile si doctrinele religioase sunt fenomene culturale,produse ale
ratiunii umane si nu inventii supranaturale.
5volutionismului i se datoreaza structurarea campului de interes al disciplinei
antropologice,a marilor ramuri,teme si concepte precum religia,magia,tabuul,sisteme de
rudenie,functia si sistemul functional etc..
?
Difuzionismul apare ca o reactie impotriva exceselor metodologice si conceptuale ale
evolutionismului si,in special,contra ideii ca omul ar fi o fiinta inventiva.Difuzionistii
considera ca ideile si si trasaturile culturale migreaza,ca sunt transmise de pe un continent pe
altul.Asadar,ei considera ca o inventie este un fenomen unic ce se difuzeaza spre alte
societati.Difuzionismul a imbracat forme diferite in #ermania,Anglia,America,etc..$ert este
ca difuzionismul a marcat incetarea unei epoci in antropologie,aceea a reconstructiei ipotetice
a trecutului,dar in acelasi timp,difuzionismul nu a putut explica,cel putin din punct de vedere
teoretic inventiile individuale.
Scoala americana a dat insa constructia cea mai elaborata a difuzionismului,sub numele de
particularism istoric.$onform acestuia,fiecare cultura in parte reprezinta un intreg
complex,care este rezultatul unui proces istoric ce trebuie refacut,accentul cazand acum pe
particular,pe unicitatea culturilor.&ai mult,fiecare cultura este alcatuita din elemente
receptate,imprumutate din alte culturi,elemente care sunt adaptate nevoilor,particularitatilor
locale.Unul dintre cei mai importanti reprezentanti este >ranz 4oas,caruia ii aprtine meritul de
a pune problema legaturii dintre !primitivi" si moderni in termeni diferiti fata de
evolutionisti:primitivii nu mai sunt priviti ca !stramosii nostri contemporani",ci trebuie priviti
ca si egalii nostri si prin intermediul carora putem sa regandim prezentul culturilor moderne.
4oas are un rol foarte imporatnt in ceea ce priveste !stabilitatea si schimbarea culturala"
?
.4oas foloseste concepte precum !forma culturala","instinct","automatism","moduri de
comportament".5l considera ca actele noastre pot fi instinctuale,dar forma reactiilor este
culturala.1bisnuintele,actele determinate cultural,devin automatisme,ceea ce inseamna ca
determinarea lor specifica grupului nu mai este resimtita:"tot ce este acumulat in copilarie ca
deprindere ce nu variaza devine automatism"
-
.Iar stabilitatea unei culturi depinde de
stabilitatea automatismelor.
>unctionalismul este considerat,cu adevarat,primul curent modern al antropologiei
culturale,curent care opteaza pentru cercetarea societatilor concrete,vii,analizabile prin
observarea participativa.5i se indeparteaza de istorie si considera ca orice societate sau cultura
drept un organism viu si il studiaza ca atare.5i fac apel la analogia organicista,prin
intermediul careia fac o analogie intre societate si organismul viu,in sensul ca societatea este
vazuta ca un intreg in cadrul caruia fiecare institutie indeplineste o functie clara.1 astfel de
teorie a impus si o metoda noua de cercetare care sa faca legatura intre institutiile sociale,fiind
necesara si o buna cunoastere de teren.Aceasta cunoastere nu se putea face decat printr-o
?
>ranz 4oas,Anthropolog; and modern life,Dover +ublications,Ae@ BorC,%,0/,pg.%8/-%0.
-
Ibd.,pg.%?7
-
metoda participativa si,drept urmare,functionalistii pun bazele observatiei participative.Unul
dintre cei mai importanti reprezentanti ai functionalismului este &alino@sCi.Una dintre cele
mai importante opere ale sale este !1 teorie stiintifica a culturii",in care el isi dezvolta celebra
teorie privind nevoile,conform careia,cultura apare ca un instrument prin intermediul caruia se
satisfac nevoile psihologice ale oamenilor."Argonautii +acificului"este considerata o
adevarata capodopera a antropologiei,prin care &alino@sCi,studiind societatea trobriandeza
numita Cula,demonstreaza ca si populatiile primitive au cunoscut o ierarhizare sociala interna
si au stiut ce este prestigiul social.+rintre alti reprezentanti ai functionalismului sunt Alfred
2eginald 2adcliffe-4ro@n,5vans-+richard etc.
Un alt curent care a influentat antropologia a fost structuralismul,unul dintre cei mai
importanti reprezentanti fiind $laude *evi-Strauss,savantul francez care a dominat gandirea
sociala a anilor =07.Savantul considera ca antropologia urmareste sa construiasca modele
inconstiente ale fenomenelor colective spre deosebire de istorie care se multumeste cu
aspectul constient al fenomenelor sociale.5l modifica si analogia prin care se definea
societatea.+entru functionalisti,societatea era analoaga organismului viu,pentru antropologul
francez ea este analoaga lingvisticii.1 cultura functioneaza ca un limba',deci societatea este
un sistem de semne la fel ca orice limba',sistemul fiind inteles ca totalitatea elementelor
structurale,care se comporta astfel incat orice modificare antreneaza modificarea intregului
sistem.1rice societate este imaginata ca un sistem de comunicare sau ca o multitudine de
astfel de sisteme.In mod concret sunt identificate patru astfel de sisteme
ma'ore:ritualul,organizarea sociala,sistemul de rudenie si mitologia.
$u structuralismul lui *evi-Strauss,antropologia iese din autarhia disciplinara in care se
instalase o data cu functionalismul,si aceasta in doua sensuri:pe de o parte,sub aspectul
imprumuturilor din alte discipline,iar pe de alta parte sub aspectul impactului pe care
structuralismul il va avea asupra imaginarului stiintific si a celui general-cultural al epocii.
Dar ce inseamna cultura din perspectiva antropologiei culturaleD
$ultura a avut intelesuri diferite de-a lungul timpului.1 prima acceptiune se refera la
identitatea colectiva,cultura fiind sinonima cu societatea.Iluminismul a promovat insa o noua
conceptie,conform careia cultura era vazuta ca si civilizatie.Un alt sens este cel care este si
mai familiar si anume cel al culturii ca si realizare spirituala sau artistica,exemplara,cultura
fiind astfel capitalizata ca si bun al natiunii,element de patrimoniu,conferindu-i-se un caracter
solemn,daca nu sacru.
$ultura produce societatea culturala si ii confera unitatea externa facand-o diferita de alte
societati cu aceeasi cultura si interna prin circumscrierea unei clase de indivizi,definita prin
0
participarea lor comuna la modele culturale identice si prin comunicarea reciproca,gratie unui
limba' simbolic comun.1 societate culturala nu este insa o realitate statica,ci una dinamica.$a
orice societate sau chiar mai mult,ea !traieste",evolueaza,se dezvolta.
In !$ultural Anthropolog;",&arvin 9aris surprinde mai multe definitii date
culturii.$onform acestuia,cultura se refera la valorile,modul de comportare si de gandire
dobandit,insusit dintr-o societate umana.Atunci cand se vorbeste despre cultura
umana,antropologistii fac referire la modul de viata al unui grup,incluzand trasaturile lor,asa-
numitele !patterns
0
",modul repetitiv de gandire,de comportament si de simtire.
$ultura a fost de asemene comparata cu un computer,un !soft@are"
6
,care le indica oamenilor
cum sa se comporte in anumite circumstante.Aceasta definitie nu este insa suficienta,intrucat
relatiile dintre oameni sunt mult mai complexe.
&arvin 9arris defineste si societatea ca fiind un grup organizat de persoane care impart
acelasi pamant si care depind unii de ceilalti in vederea supravietuirii si bunastarii.Dar
&arvin 9arris merge mai departe,afirmand ca in aproape orice societate exista si grupuri a
caror mod de viata nu este impartasit de restul societatii.Aceste grupuri sunt denumite
subculturi.
$ert este ca,pentru &arvin 9arris,din interactiunea culturii cu societatea rezulta socio-
cultura,care este un sistem complex,in interiorul carora componentele celor doua parti
interactioneaza.
Antropologia,ca si celelate stiinta s-a dezvoltat odata cu mersul si evolutia
istorica.Antropologia clasica s-a ocupat cu precadere de domenii precum antropologia
sistemului parental si cea religioasa,iar al treilea domeniu,de avangarda este antropologia
urbana,care,in pofida contestarii ei se impune tot mai mult.
In ceea ce priveste antropologia sistemului parental,se afirma adesea ca sistemul de
rudenie este cheia de bolta a societatilor primitive,dar,de asemenea si pentru omul
modern,familia reprezinta celula de baza a societatii.In contextul sistemului de rudenie sunt
utilizati trei termeni:descendenta,definita ca un grup de oameni care se trag dintr-un stramos
comun cunoscut,clanul,inteles ca un grup de oameni care considera ca se trag dintr-un stamos
comun,dar care nu pot identifica toate verigile lantului,adica,de fapt stramosul este mitic si
tribul,care reuneste mai multe clanuri si se defineste prin intermediul teritoriului pe care
traieste.
0
&arvin 9arris,$ultural Anthropolog;,,9arper $ollins $ollege +ublishers,%,,-,Ae@ BorC,pg.6
6
Ibd.,pg 6
6
Domeniul antropologiei se ocupa cu religia,sacrul,profanul,miturile si riturile, vra'itoria si
samanismul.+roblema generala a fiecarei antropologii religioase consta in studierea
raporturilor dintre sacru si profan la nivelul fiecarei civilizatii.*imitele dintre sacru si profan
sunt foarte dificil de trasat,iar in prezent se vorbeste despre o desubstantializare a sacrului sub
presiunea dezvoltarii stiintifice,pe de o parte,iar pe alta parte,la o contra-ofensiva a
institutiilor sacre ce are drept scop apararea religiilor.
De cateva decenii,antropologii au inceput sa se intereseze tot mai mult de mediile
urbane,intai ca spatiu referential,apoi ca spatiu al memoriei colective.1rasul apare ca un
spatiu social specific in cadrul caruia se elaboreaza o cultura specifica.Antropologia urbana
incearca sa descrie comportamentul acelor actori sociali urbani,cosmopoliti,componenti ai
unor retele de socializare in cadrul carora sunt supusi unor multiple interactiuni,care definesc
in cele din urma diversitatea urbana,caci este absurd sa se creada in universalitatea noilor
spatii urbaneEele nu sunt altceva decat o succesiune de sub-culturi.
$u toate ca antropologia culturala a fost,prin traditie,o disciplina deschisa la imprumuturi
teoretice,ea a prezervat intr-o forma standard,de-a lungul intregii sale evolutii
moderne,canonul metodologic-epistemologic ce a stat la baza legitimarii ei pe scena stiintelor
sociale.Dar in momentul in care obiectele ei traditionale,omul primitiv si cel arhaic au inceput
sa dispara de pe scena istoriei,vechiul canon s-a dovedit din ce in ce mai inadecvat.Drept
urmare,ea a repus problema conditiilor de posibiliate ale cunoasterii antropologice scotand la
lumina limitele reprezentarii umane in general.
Antropologia culturala a incercat sa fie o stiinta riguroasa si sa dea,in acelasi
timp,raspunsuri generalizabile despre om si despre conditia sa culturala.A incercat sa
raspunda la intrebarile pe care si le-au pus si late discipline,dar,antropologia a incercat sa dea
niste raspunsuri care sa nu fie infirmate de cazul vreunei situatii particulare.
$a si in alte stiinte si in antropologie exista incertitudini.Unii afirma ca,odata cu
disparitia societatilor primitive,antropologia si-a incheiat misiunea.Altii insa considera ca
metodologia bazata pe munca in teren,precum si generalizarile pe care le produce
antropologia pot sa serveasca drept model si pentru alte discipline,stiinte sociale.
+lecand de la studiul umanitatilor indepartate,antropologia a incercat,practic sa
construiasca un tablou cat mai complet al umanitatii in genere.$ert este ca,meritul ei istoric a
fost acela de a demonstra ca a fi diferit nu inseamna a fi inferior si ca diferenta are drept
corelativ asemanarea dintre oameni.


.








4ibliografie
4oas, >ranz - Anthropology and Modern Life, Dover +ublications, %,0/
4onte, +ierreE &ichel Izard - Dictionar de etnologie si antropologie, +olirom, Iasi, %,,,
,
Fuper, Adam - Culture. The AnthropologistZs Account, 9arvard Universit; +ress, $ambridge
G *ondon,%,,,
*Hvi-Strauss, $laude - ace et histoire, DenIel, +aris, %,-/
&alino@sCi, 4ronisla@ ! "ne th#orie scientifi$ue de la culture, &aspHro, +aris, %,0.
2adcliffe-4ro@n, Alfred 2. - %tructura si functie in societatea primiti&a, +olirom, Iasi, /777
Sahlins, &arshall ! Criti$ue de la sociobiologie. Aspects anthropologi$ues, #allimard, +aris,
%,.7
%7