A fost odata ca niciodata o printesa.

Si avea aceasta printesa o gradina minunata la palatul unde locuia,cu tot felul de flori,unele mai frumoase decat
altele.Ea era foarte mandra de gradina sa.In fiecare dimineata isi saluta florile cu multa duiosie.
Intro zi,pe cand se plimba printesa in preajma padurii de langa palat, o raza de soare i-a atins parul si inima si a
induiosat-o, facand-o sa observe gingasia unui ghiocel ce abia rasarea. Pentru ca pana atunci nu mai observase asa
ceva, nu stia ce fel de fiinta avea in fata si ramase foarte incurcata inaintea clopotelului alb.
- Cine esti dragalasule,intreba cu mirare printesa?
- Eu?Pai eu sunt un ghiocel.Asa am auzit ca ma numesc copiii.

- Doamne,ce minunat esti,exclama printesa!
- Vreau sa te am in gradina mea!
-Pai,nu stiu daca pot sa plec de aici.
-Aici e casuta mea si aici sunt si fratiorii mei si eu as vrea sa raman cu ei.Daca vrei,vino tu la mine in fiecare dimineata
si ne vom intalni impreuna cu primele raze de soare si ne vom bucura si de roua diminetii.
-Asa voi face,spuse printesa.Esti cea mai frumoasa floare pe care am vazut-o pana in prezent!Eu te voi numi Floarea
primaverii.
Si de atunci,ghioceii sunt florile care aduc primavara.