Anul I, nr.

3
martie-aprilie 2007
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins
Liturghia
Noi preoþi în
salveazã omenirea
Un preot despre care unii
spun cã ceea ce face e curatã
Þara Fãgãraºului
nebunie. El crede cã, fãrã harul lui
Dumnezeu, aºa este. (pag.5)

Foamea de luminã
Societatea contemporanã
resimte o acutã foame de lu-
minã. V-aþi întrebat vreodatã
de ce simþiþi o stare de neliniºte
atunci când sunteþi înconjuraþi de
întuneric? (pag.2)

Nu te mai înþeleg,
Doamne!
Matei e supãrat cã Dum-
nezeu nu i-a ascultat rugã-
ciunea, deºi s-a rugat aºa cum
l-a învãþat bunica: din suflet.
(pag.7)
Editorial de Pr. Marius Corlean
La ce bun postul?
Perioada Postului Mare
este încãrcatã de o tensiune
sufleteascã aparte. Biseri-
cile sunt mult mai aglome-
rate decât în restul anului,
chiar ºi în timpul sãp-
tãmânii, nu numai duminica. Oamenii îºi
aduc aminte cã au un suflet ºi simt nevoia
sã se îngrijeascã puþin de acesta ºi astfel
dau nãvalã la Taina Spovedaniei. κi
împlinesc aºa o "îndatorire" (cã aºa-i bine
ºi aºa-i tradiþia...), fie de ochii lumii, ai
familiei, poate ºi ai conºtiinþei, sau pur ºi
simplu cã aºa s-au obiºnuit sã facã.
Sã zicem cã e bine ºi aºa, e bine cã
omul are încã acest imbold. Pentru cã
Dumnezeu lucreazã în Taina Spo-
vedaniei... Însã foarte mulþi, dupã aceastã
perioadã în care au auzit despre cât de bine
este sã fii bun, ce înseamnã postul, ce
înseamnã sã te pregãteºti sufleteºte, sã te
rogi, sã-þi cureþi sufletul etc. se întorc la
vechile apucãturi ºi obiceiuri mai puþin
creºtineºti. De ce oare? „Pentru cã s-a ter-
minat postul!", poate veni un rãspuns. ªi
de-acum gata, la distracþie!
Oare doar în post trebuie sã fim buni,
sã ne ferim de cele rele, sã ne îngrijim
sufletul? Înseamnã cã la sfârºitul postului
avem dezlegare la pãcate? Pãi atunci am o
întrebare simplã: LA CE BUN POSTUL,
dacã tot mã reapuc de relele pe care m-am
strãduit sã le îndepãrtez? Nu pare acesta
un fel de a fi ºi de a face al unor oameni
proºti? Adicã fac aºa un efort ºi apoi stric
pag. 3
tot ce am realizat?
Bunãtatea ºi dragostea sunt calitãþi
dupã care sã alergãm mereu, nu doar în
post. Viaþa noastrã este o cãlãtorie în care
sã ne strãduim sã lepãdãm din sufletele
noastre cât mai mult rãutatea. Strãdania
este a noastrã, dar ajutorul vine de la
Dumnezeu. Ca sã fie eficientã însã,
aceastã strãdanie trebuie sã fie permanen-
tã. Dacã nu, e ca ºi când ai semãna ceva ºi
doar peste un an îþi aduci aminte sã ºi
pliveºti. Oare se mai vãd rãsadurile de
buruieni? Se mai vede curãþenia sufletului
dupã un an de zile fãrã Spovedanie? (ªi ºi
aceea fãcutã în grabã, cã e aglomeraþie
mare...) La fel este ºi cu postul. Ceea ce
facem în post nu ne va ajuta la nimic, dacã
ceea ce am lucrat acum nu vom îngriji mai
departe.
2 Hranã pentru suflet martie-aprilie 2007 m
lucrul acesta. Învierea e dãruitã

Bucuraþi-vã, Hristos a înviat! de Dumnezeu tuturor, cãci El

face sã rãsarã soarele ºi peste cei
drepþi ºi peste cei nedrepþi. Toþi
Învierea Domnului este cea mai luminoasã ºi mai mãreaþã sãrbãtoare a creºtinilor am fost chemaþi sã ne bucurãm de
d
ortodocºi. ªi pe drept cuvânt, deoarece vedem pe Hristos, Soarele dreptãþii, dezlegând Înviere. Suntem îndemnaþi sã c
legãturile morþii, mutându-ne "de la moarte la viaþã ºi de pe pãmânt la cer". Acum iertãm toate pentru Înviere, dar ºi
toate s-au umplut de bucurie ºi toatã fãptura laudã Învierea lui Hristos. mai întâi suntem noi iertaþi de
Dumnezeu, care ne aºteaptã ca pe
Veniþi sã luaþi luminã! posibilitãþile ei, cãci dupã moarte fi necazurile ºi nedreptãþile pe niºte fii risipitori la Cina Învierii a
nu se ºtie ce va mai fi. Zic ei cã care le suportãm în aceastã viaþã,
Prin Învierea Domnului Hris- nimeni nu s-a întors de dincolo sã vine o vreme când lucrurile vor Sale, deºi suntem nevrednici de m
tos vedem rostul vieþii noastre; ne spunã ce e dupã moarte. Dar primi dreptatea lor. Rostul vieþii un asemenea dar. c
dacã Hristos a înviat ºi noi vom nu-L avem pe Domnul Hristos noastre se împlineºte în veºnicie, Aceasta este dragostea pe
care Dumnezeu ne-o aratã în o
învia. Nu moartea are ultimul care a înviat a treia zi, dupã cum când vom trãi, suflet ºi trup, în Hristos nouã, cãci "atât de mult a p
cuvânt, ci Învierea. Noi nu vom spune Scriptura? De aceea sun- comuniune cu Dumnezeu ºi cu iubit Dumnezeu lumea, cã pe a
dispãrea odatã cu moartea, pentru tem fãrã cuvânt de apãrare. semenii noºtri. Însuºi Fiul Sãu L-a dat ca oricine n
cã Dumnezeu ne-a fãcut pentru Credinþa noastrã este în Hris- crede în El sã nu piarã, ci sã aiba s
veºnicie ºi moartea nu mai este tos Cel Înviat, care a dat o atât de Credinþa, Nãdejdea viaþã veºnicã". În dragostea pe n
punctul terminus al vieþii noastre, mare demnitate omului încât l-a ºi Dragostea care vedem cã Dumnezeu o îm-
ci este uºa deschisã spre Împã- alcãtuit pentru viaþa veºnicã. Darurile Învierii sunt îmbelºu- plineºte cu prisosinþã faþã de noi
rãþia veºnicã a lui Dumnezeu. Aceasta este lumina la care ne gate pentru cei ce ºi-au curãþit sim- ne întemeiem ºi credinþa noastrã,
Unii considerã cã viaþa aceas- cheamã Domnul nostru, ca sã þirile ºi chiar pentru cei care n-au deoarece dacã Dumnezeu a fãcut a
ta trebuie trãitã cu toate ofertele ºi înþelegem cã oricare ºi oricâte ar reuºit sã împlineascã întru totul atât de mult pentru noi, jertfin-
du-ºi Unicul Fiu, avem m
Foamea de llu
ummiin
nãã convingerea cã niciodatã El
nu ne va pãrãsi, veghind la
S
V-aþi întrebat vreodatã de ce iubiþi mai mult
lumina decât întunericul? De ce sunteþi depen-
ochiul tãu este rãu ºi trupul tãu este bunul mers al vieþilor noas-
întunecat. Aºadar, ia seamã ca lumi- tre. ªi mai mult încã, vãzând
Î
denþi de luminã? De ce simþiþi o stare de neliniºte na din tine sã nu fie întuneric. Prin cã ºi-a þinut promisiunea ºi
atunci când sunteþi înconjuraþi de întuneric? urmare, dacã tot trupul tãu este lumi- L-a trimis pe Fiul Sãu în c
Noi, ca ºi oameni moderni, am devenit atât nat, neavând nici o parte întunecatã, lume, ca sã ne scoatã din n
de dependenþi de aceastã luminã materialã, încât luminat va fi în întregime ca atunci robia pãcatului ºi a morþii, a
nu concepem sã trãim nici mãcar o secundã în întune- când te lumineazã fãclia cu strãlucirea ei" (Luca nãdãjduim cã vom primi pânã in
ric. Când negura nopþii ne acoperã sub mantia sa 11,34-36). la cel mai mic amãnunt roa- în
întunecatã, instinctiv ne îndreptãm spre miraculosul Cu alte cuvinte, foamea de luminã pe care o resim- dele ºi darurile fãgãduinþelor m
întrerupãtor electric pentru a ne cufunda apoi într-o te societatea actualã trebuie hrãnitã nu cu acest surogat Sale. Bineînþeles, dacã mãcar te
baie de luminã. Dacã în timpul alergãrii cotidiene sau al luminii electrice, ci trebuie potenþatã lumina care vom vrea sã le primim ºi sã-I S
al plimbãrii de searã suntem surprinºi de cãderea este în noi ºi care este a lui Hristos. Dacã l-am pãstra mulþumim pentru ele. s
întunericului, pe uliþele satelor sau pe bulevardele pe Hristos lângã noi în fiecare clipã a vieþii, am avea Bucuraþi-vã ºi s
oraºelor, instinctiv aºteptãm apariþia unei miraculoasei luminã chiar dacã în jur ar fi întuneric material. Mã uit c
lumini. Dacã întunericul stãruie în jurul nostru, deo- mereu în jurul meu ºi vãd prea multe feþe întunecate. vã veseliþi!
datã devenim neliniºtiþi. Este fireascã aceastã stare, Întunecate pentru cã le este foame, o acutã foame de Dar dacã ºtim cã ne
a
aceastã neliniºte în întuneric ºi în acelaºi timp aceastã luminã. Suntem crispaþi pentru cã nu gãsim aceastã putem baza pe Dumnezeu, D
foame a noastrã de luminã? hranã. De aceea uitãm sã zâmbim, de aceea trecem pentru cã este Tatãl nostru, d
Rãspunsul este simplu. DA, e firesc sã tânjim dupã indiferenþi unul pe lângã altul, posomorâþi, cãci soarele dacã nãdãjduim în promisiu-
luminã de vreme ce Dumnezeu ne-a creat pe noi ca sã n-a rãsãrit ºi în sufletul nostru, deºi el strãluceºte sus pe nile Sale, ne cuprinde o stare is
fim fii ai luminii. Ne-a fãcut pe noi înºine luminã dupã cer. Poate cã este timpul sã lãsãm lumina sã rãzbatã ºi de liniºte ºi pace. Bucuria a
chipul Sãu care este luminã. din noi. Care luminã? „Veniþi de luaþi luminã!" auzim vine ca o cununã peste toate d
Dar, din pãcate, noi suntem cei care ne cufundãm în noaptea Învierii. Sãptãmâna Luminatã ne îndeamnã celelalte ºi dã un farmec c
zilnic în întuneric, deºi trãim într-un secol al luminii din nou sã pãstrãm aceastã luminã. S-o pãstrãm doar în aparte vieþii. Dacã Hristos a
materiale. Suntem luminaþi 24 de ore din 24, fie de aceastã sãptãmânã? Nu. Este un îndemn sã fim lumi- înviat ºi noi vom învia. p
lumina naturalã a astrelor cereºti, fie de lumina artifi- naþi ºi sã luminãm întregul an. De aceea bucuria Învierii m
cialã creatã de noi tocmai din dorinþa de a nu fi în Poate cã e timpul sã zâmbim mai mult celor din este neasemuitã ºi nici o altã p
întuneric. ªi, cu toate acestea, de multe ori avem jur, sã le dãm puþin din lumina ochiului nostru, ºi atun- bucurie nu o poate înlocui. ru
impresia cã întunericul ne învãluie chiar ºi în miezul ci cu siguranþã cã, luminând fiecare câte puþin, va fi Iar la bucuria noastrã se d
zilei. DE CE? Pentru cã nu avem neapãrat nevoie de o mai multã luminã în jurul nostru. Dar fii atent cã nu adaugã bucuria întregii na- a
luminã care sã vinã din exteriorul nostru, ci de una care poþi sã dai luminã dacã nu ai luminã! Iar lumina este turi, cãci de la cel mai fragil în
sã porneascã din interiorul nostru, care sã ne lumineze Hristos. Primeºte-L pe Hristos în sufletul tãu, pentru a-L fir de iarbã ºi pânã la cel mai o
ºi pe noi ºi pe cei din jur. Iatã ce ne spune Hristos: putea dãrui ºi celuilalt, alinându-i astfel foamea de luminã. falnic pom înflorit toate parcã c
„Ochiul tãu este luminãtorul trupului. Când ochiul tãu Veniþi deci nu doar sã luaþi luminã, ci ºi sã daþi strigã: "Hristos a înviat!". îm
este curat, ºi trupul tãu întreg e luminat; dar când luminã! Pr. Iosif Ciolan (Pr. Ciprian Bîlbã)
martie-aprilie 2007 Eveniment 3
Preoþi noi în Þara Fãgãraºului
Luna martie a fost luna instalãrii de noi preoþi în Protopopiatul Fãgãraº. Patru instalarea la Beclean a prins con-
parohii vacante ºi-au primit noii slujitori ai altarului, mai mult sau mai puþin tur providenþial, cu atât mai mult
cunoscuþi enoriaºilor lor, de la tineri absolvenþi la preoþi cu vechime ºi experienþã. cu cât doamna preoteasã Dorina
este fiicã a acestei localitãþi. La
V-i prezentãm pe scurt, urmând ca rubrica „Noi apostoli“ sã îi aducã în faþa dum- slujbã au participat un numãr
neavoastrã pe fiecare în parte. mare de preoþi din zonã în frunte
Voivodenii Mici De asemenea, o parte spe- instalat în Duminica a patra din cu pãrintele protopop Ioan Ciocan.
cialã a slujbei a fost depunerea Postul Paºtilor, a Sfântului Ioan
Proaspãt licenþiat al Facultã- jurãmântului. Prin binecuvântata Scãrarul. A venit din pãrþile „,Sfânta Treime“,
þii de Teologie "Andrei ªaguna" grijã a Înalt Prea Sfinþitului Caransebeºului, mai aproape de Fãgãraº
din Sibiu, promoþia 2006, ori- Laurenþiu, la jurãmânt participã locurile natale ale soþiei sale.
ginar din Sãsãuº, judeþul Sibiu, acum ºi soþia viitorului preot, Pentru pãrintele Marcel
La slujba de instalare au par-
noul preot al parohiei Voivode- întãrind actul de investire întru ticipat mulþi credincioºi ºi nu- Greavu, cea de a patra instalare a
nii Mici a fost hirotonit întru preoþie. În cazul de faþã i-a fost meroºi preoþi, în frunte cu Prea vieþii sale de slujire ca preot
preot ºi instalat în 4 martie, Du- alãturi pãrintelui Radu, soþia sa, Sfinþitul Visarion Rãºinãreanul. înseamnã o mult doritã revenire
minica a doua din Postul Paºtilor. doamna preoteasã Andreea, ori- acasã, în Þara Fãgãraºului.
Slujba oficiatã de Înalt Prea ginarã din Câmpulung Muscel, Beclean Licenþiat al Facultãþii de
Sfinþitul Laurenþiu Streza, absolventã a Facultãþii de Teologie „Andrei ªaguna“ din
Cu ocazia sãrbãtorii ,,Buna Sibiu, promoþia 1989, actual-
Mitropolitul Ardealului, a fost Psihologie din Sibiu. Vestire“, din 25 martie, credin- mente este doctorand în Drept
emoþionantã, întrucât instalarea La acest eveniment au par- cioºii parohiei Beclean au dublat bisericesc al aceleiaºi facultãþi.
a coincis cu hirotonia sa întru ticipat familia noului preot, dar bucuria praznicului prin întâm-
Prima sa parohie a fost în
preot. Întreaga suflare creºtinã a ºi un sobor de preoþi din zonã. pinarea noului preot paroh, Toderiþa, din 1990 pânã în 1993.
satului a fost impresionatã pro- Fostul paroh, pãrintele Adrian Rã- Gheorghe Ciºmaº. Apoi a fost preot la Lisa pânã în
fund de rugãciunile Înalt Prea duleþ, a primit distincþia de iconom. Licenþiat al Facultãþii de 2005.
Sfinþiei Sale, prin mijlocirea cã- Teologie ,,Andrei ªaguna“ din În acelaºi timp a funcþionat
rora s-a pogorât harul Sfântului Olteþ Sibiu, promoþia 1985, pãrintele ca profesor la Seminarul Teo-
Duh asupra diaconului de atunci, Pe pãrintele Ovidiu Bostan îl Gheorghe Ciºmaº a slujit în logic din Fãgãraº, fãcându-se
Radu Valentin Milãºan, la hiro- cunoaºteþi deja din numãrul tre- parohia Olteþ încã din 1986. remarcat prin talentul sãu de
tonirea sa întru preot. cut al revistei noastre. El a fost Pentru familia dânsului dascãl ºi dragostea sa faþã de
teologie ºi tinerii sãi ucenici.
Sfinþirea bisericii din Recea Începând cu anul 2005, pã-
rintele a slujit la biserica Sfântul
Comunitatea din Recea a trãit o zi de mare „Taina inimii ca descoperire a persoanei - intro- Evanghelist Luca din Sibiu.
bucurie în sâmbãta de 10 martie, când a avut loc ducere în psihoterapia ortodoxã“. Familia pãrintelui Marcel
sfinþirea altarului de jertfã al bisericii Pãrintele Cãtãlin este parohul acestei biserici Greavu se bucurã de sprijinul
„Acoperãmântul Maicii Domnului", pãstoritã de din 2001, timp în care în parohie au fost realizate doamnei preotese Nicoleta ºi de
pãrintele Cãtãlin Teulea. o serie de lucrãri: s-au refãcut acoperiºul ºi insta- binecuvântarea lui Dumnezeu
La slujba prezidatã de Înalt Prea Sfinþitul laþia electricã, s-a închis pridvorul bisericii, s-au revãrsatã în cei patru copii.
Laurenþiu Streza a participat un sobor mare de pus geamuri termopan în acord cu arhitectura Instalarea sa ca preot la bi-
preoþi din Þara Fãgãraºului, printre care pro- bisericii, s-a renovat exteriorul bisericii în terasit serica „Sfânta Treime“ din
topopii de Fãgãraº ºi Sibiu, pãrintele Ioan ºi s-a retencuit biserica la interior pregãtind-o Fãgãraº a avut loc cu prilejul
Ciocan ºi pãrintele Savu Popa, dar ºi pãrintele pentru picturã. Pentru întreaga sa activitate, Praznicului Floriilor. Intrarea
arhimandrit Ilarion Urs, stareþul mãnãstirii pãrintele Cãtãlin Teulea a primit gradul de Domnului în Ierusalim i-a adus
Brâncoveanu de la Sâmbãta, care este localnic al iconom. Preotul paroh a þinut sã le mulþumeascã pãrintelui Marcel Greavu
intrarea într-o bisericã încãrcatã
comunei Recea ºi un apropiat permanent al bi- recenilor care s-au implicat cu devotament în de semnificaþii adânci ale orto-
sericii din satul natal. toate aceste lucrãri, sub îndrumarea celor doi doxiei fãgãrãºene. Alãturi de
Cu acest prilej, prin binecuvântarea Înalt epitropi din aceastã perioadã, profesorul Ioan pãrintele Romul Poparad, preot
Prea Sfinþitului Laurenþiu, biserica a primit un al Motoc (1998-2002) ºi Nicolae Lungoci (din 2002). vrednic al aceleiaºi biserici,
doilea hram închinat tot Maicii Domnului, Buna La douã sãptãmâni de la marele eveniment pãrintele Marcel a fost întâmpi-
Vestire. Oamenii au rãmas plãcut impresionaþi din viaþa comunitãþii, la biserica „Adormirea nat de mulþime de credincioºi ºi
de slujba arhiereascã ºi de cuvântul de învãþãturã Maicii Domnului“ din Recea au început deja de alþi preoþi ai Þãrii Fãgãra-
al Mitropolitului. lucrãrile de picturã, realizate de o echipã de cinci ºului, în frunte cu pãrintele pro-
În aceasta atmosferã caldã de sãrbãtoare pictori, condusã de Sabin ºi Gabriela Drinceanu. topop Ioan Ciocan.
preotul paroh Cãtãlin Teulea a lansat cartea Natalia Corlean Pr. Cãtãlin Teulea
4 Chipuri pentru veºnicie martie-aprilie 2007 m

Protopopul Romul Zaharie în lumina „

adevãrului Ca unul care i-am
fost coleg de an la
teologie, pot spune cã
uºor sã conducã Protopopiatul Fã-
gãraºului atâþia ani într-un regim
de dictaturã interesat de ceea ce i
S
Cineva afirma, nu demult, cã a fãcut parte din rândul celor gândea, vorbea ºi fãcea fiecare
„nu trebuie sã moarã un om ca sã mai buni studenþi. În promoþia preot. Dar l-a condus cu înþelep- D
se poatã vorbi de el în istorie". noastrã alcãtuitã din 59 de stu- ciune ºi demnitate, încât nici un c
Iatã un adevãr incontestabil! Þa- denþi, au fost 12 studenþi de preot de sub jurisdicþia sa n-a d
ra Fãgãraºului a avut în decur- elitã, la acelaºi nivel, încât nu se avut de suferit în timpul respectiv. d
sul secolelor oameni de seamã, putea spune despre unul cã era Calitatea lui supremã de om
înfãptuitori de istorie ºi creatori mai bun decât ceilalþi, chiar bun, cu inimã aleasã, l-a ajutat s
de culturã, dar are ºi în prezent dacã nu aveau exact aceeaºi sã nu facã rãu nimãnui, ci nu- a
oameni de prestigiu, despre care medie. Între aceºtia se afla ºi între anii 1971-1997, când s-a mai bine. Dat fiind faptul cã a sã- p
se poate vorbi ca atare ºi astãzi Romul Zaharie. Acest prestigiu retras ca paroh la Biserica „Sf. vârºit "lucru de evanghelist" ºi a
ºi în viitor. Consider cã unul din- ºi l-a pãstrat ºi dupã examenul Treime" din Fãgãraº. cã "ºi-a fãcut slujba deplin" (II în
tre aceºtia este Protopopul Romul de capacitate preoþeascã, dat în Ca protopop al Fãgãraºului, o
Timotei 4-5), meritã în continua- lu
Zaharie, de curând pensionar. acelaºi an 1954. ºi-a pus în evidenþã capacitãþile re cinstire, preþuire ºi recunoºtinþã
sale de preot cult, de om din partea tuturor celor care i-au
Student de elitã Protopop timp de inteligent ºi înþelept ºi mai ales cunoscut personalitatea ºi omenia.
c
în
Pãrintele Romul s-a nãscut în
26 de ani acelea de om bun ºi modest. Dumnezeu sã-i dãruiascã d
Aceste însuºiri personale au sãnãtate, sã-i înmulþeascã anii M
5 aprilie 1931 la Boholþ, pãrinþii Dupã terminarea studiilor fãcut ca slujirea sa preoþeascã sã vieþii de pensionar, sã-i rãsplã- a
sãi, Ioan ºi Maria, fiind agricul- teologice s-a cãsãtorit în anul fie rodnicã ºi apreciatã atât de
tori. Primele 4 clase le-a fãcut la 1955 cu Maria Bucurenciu, din teascã bunãtatea inimii ºi toate fo
enoriaºii sãi, cât ºi de preoþii din s
ºcoala din satul natal, iar cursu- Avrig, absolventã a ªcolii facerile de bine, precum ºi sluji-
protopopiat ºi ierarhii noºtri. D
rile liceale la Liceul „Radu Ne- Normale din Sibiu. În acelaºi an rea sa preoþeascã, iar istoria Þã-
s
gru" din Fãgãraº. La încheierea a fost hirotonit preot ºi numit Înþelepciune rii Fãgãraºului sã-l consemneze a
acestora, în 1950, ºi-a luat baca- paroh în satul sãu natal, unde a ºi bunãtate ca om distins al acestei regiuni. c
laureatul. Având o educaþie reli- slujit cu râvnã tinereascã ºi tact Pr. Prof. Ioan Glãjar p
gioasã deosebitã încã din fami- pastoral timp de 16 ani. Aceste însuºiri l-au ajutat sã n
lie, dupã bacalaureat a urmat În temeiul capacitãþii ºi fie ziditor de suflete creºtine, Eratã
cursurile Institutului Teologic chiar într-un regim ateist ºi anti- În nr. trecut al publicaþiei, p.
activitãþii sale ca preot-paroh a 4, col. 3, r. 16-18, se va citi: m
Universitar din Sibiu, devenind fost numit protopop al Fãgã- creºtin, cum a fost regimul comu- „Apriorismul religios revelaþio- r
licenþiat în teologie în 1954. raºului, funcþie în care a activat nist din þara noastrã. Nu i-a fost nal sau ontologia religiei"
în 1965, când jire. Indiferent când îl solicitam sã slujim îm- c
In memoriam... Dumnezeu i-a preunã (nu slujea niciodatã fãrã acordul meu)
p
s
îndrumat paºii fãcea efortul sã rãspundã prezent spunând cã
Pãrintele Silvestru George Popoviciu spre parohia "oamenilor trebuie sã le faci rugãciuni atunci
n
c
În a doua sãptãmânã a Sfântului Post al Ohaba, din când le solicitã, pentru cã atunci au nevoie". s
Paºtilor a fost chemat de Domnul, dupã 75 de judeþul Braºov, unde a slujit pânã în 1968, A trecut la Domnul în 2 martie 2007, în u
ani de viaþã ºi 50 de ani de slujire la altar, când a fost chemat la slujire în satul vecin, urma unei intervenþii chirurgicale de urgenþã. z
pãrintele SILVESTRU GEORGE ªinca Veche. A pãstorit aici pânã în 2000, Trupul sãu a fost adus acasã, apoi condus de n
POPOVICIU. ªi-a început cãlãtoria pãmân- când a fost pensionat la cerere. un sobor de preoþi, de familie ºi de credincioºi în
teascã în satul Veseud din judeþul Sibiu la Dupã anul 2000 a continuat sã slujeascã ºi a fost depus în biserica "Sf. Ierarh Nicolae" fe
data de 2 decembrie 1931, fiind al doilea copil lui Dumnezeu ºi oamenilor în ªinca Nouã, din ªinca Nouã pânã în a doua duminicã a m
al pãrintelui Ioan ºi al doamnei preotese Maria. alãturi de mine, dar ºi în alte parohii din Postului Mare (4 martie), când a fost înmor- n
ªcoala primarã a urmat-o în Sibiu, la vecinãtate: Paltin, Poiana Mãrului, ªinca mântat, conform dorinþei sale, în cimitirul c
"ªcoala de Aplicaþii", apoi a urmat Liceul Veche, ªercãiþa, ªercaia, Veneþia de Sus ºi bisericuþei de lemn din ªinca Nouã. m
"Gheorghe Lazãr" ºi Institutul Teologic, Bucium, împãrtãºindu-ne tuturor Harul dum- Am pierdut cu toþii un duhovnic, un rugã-
absolvit în 1956. În acelaºi an s-a cãsãtorit cu nezeiesc, dar ºi experienþa ºi înþelepciunea sa. tor ºi un bun sfãtuitor, dar suntem încredinþaþi fo
tânãra învãþãtoare Olimpia Flucuº din ªinca A fost un om cu o culturã vastã, dar înzestrat cã Dumnezeu i-a dat bunã platã ostenelilor p
Nouã, repartizatã în Veseud. Au fost dãruiþi de Dumnezeu cu smerenie ºi foarte mult bun sale ºi primeºte rugãciunile pe care pãrintele
de Dumnezeu cu doi copii, Georgeta ºi Ioan. simþ. Iubea natura aºa cum a fost ea creatã de le face ºi acolo pentru noi, cei de aici. în
Tot în 1956 a fost hirotonit preot de cãtre Creator ºi admira mult zona ªincii Noi. Avea Cu Sfinþii odihneºte, Hristoase, sufletul fu
Prea Sfinþitul Scorobeþ ºi trimis în parohia un cult pentru ordine, punctualitate ºi respec- fratelui nostru, pãrintele Silvestru George! Amin. v
Hamba, din judeþul Sibiu. A slujit acolo pânã tarea promisiunilor, dar mai ales pentru slu- Pr. Sorin Suciu, ªinca Nouã ri
martie-aprilie 2007 Noi apostoli 5
„Liturghia salveazã omenirea“
Pe pãrintele Costel l-am cunoscut în noiembrie anul trecut, la
instalarea lui ca preot. Deschis ºi bine dispus, dar ºi un om hotãrât.
Se potriveºte perfect locului ºi ne confirmã faptul cã
Dumnezeu îºi alege în chip minunat oamenii. Ne-a plã-
cut în mod deosebit când am stat de vorbã sã aflãm
despre tradiþiile creºtine autentice primite din educaþia
de acasã, pãrinþii sãi fiind din pãrþile Moldovei.
Pãrinte, mi-am dorit demult anumitã mãsurã. Dumnezeu le-a
sã vã pun o întrebare: cum aþi fãcut însã la un moment dat o che-
avut curajul de a vã asuma ca mare: primul copil, o sorã de-a
parohie Paltinul, un sat cu mea mai mare, Anca, a murit de
atâtea probleme, care nu este leucemie la 5 ani. Ai mei,
încã închegat ca ºi comunitate, având resorturile spirituale la Numele: Pr. Costel Leca
o parohie de unde nu vã puteþi care sã se reîntoarcã, au rein- Data ºi locul naºterii: 23 mai
lua nici mãcar salariul? trat pe calea Bisericii… 1977, Roman, judeþul Neamþ
Am avut curaj pentru cã am Astfel, eu de la vârsta de Studii: ºcoala primarã în Braºov,
cunoscut regiunea cu mult timp doi ani sunt nelipsit de la bise- Seminarul Teologic "Simion
în urmã. Unul dintre colegii mei ricã. ªi aºa Dumnezeu a rân- ªtefan" - Alba-Iulia (1992-1997),
de facultate este din Poiana duit: am ajuns bãiat de altar Facultatea de Teologie "Andrei
Mãrului. Venind la el în vacanþe, mai întâi la biserica Sfinþii ªaguna"- Sibiu (1999-2003)
am cunoscut zona ºi mi-a plãcut Arhangheli, apoi la pãrintele
foarte mult. Am ºtiut mai apoi cã Corneliu Gârbacea de la bi-
Familia: cãsãtorit cu Mihaela ajutat cu foarte multe lucruri ºi ne
se construieºte biserica ºi când serica "Sfinþii Împãraþi Con- Parohia în care slujeºte: Paltin ajutã în continuare ºi la casa paro-
Dumnezeu a rânduit, am venit ca stantin ºi Elena", ambele în Bra- cu rare ocazii, când vin colegii pe hialã. Mulþumim ºi Consiliului
sã-mi depun dosarul. Chiar eu i-am ºov, pãrinþii mei fiind consilieri la noi în vizitã. Am cântat dupã local, care ne-a sprijinit mult.
ajutat pe oameni sã întocmeascã aici. Mai târziu, pãrintele Stelian facultate în corul comunitãþii Ce le transmiteþi enoriaºi-
cererea pentru înfiinþarea unei noi Manolache m-a ajutat cu sistema- elene din Braºov. lor dumneavoastrã?
parohii. Scoþându-se la concurs ºi tizarea subiectelor la Mica Biblie... Ce vã doriþi pentru perioa- În primul rând un îndemn la
neexistând contracandidat... Asta a contribuit în general la da urmãtoare? unitate! Sã fie lãsate rãutatea ºi
Nemaiavând altcinceva curaj, admiterea mea la facultate. Îmi doresc foarte mult sã ter- orgoliul deoparte, pentru cã nu
mai bine zis… (adaug eu, iar pã- Spuneþi-ne câteva cuvinte minãm ºcoala ºi sã finalizãm sunt deloc ale creºtinilor. Este
rintele zâmbeºte, dar mã aprobã) despre familie. mãcar o camerã în toamna aceas- important sã înþelegem cã dacã
Da… Eu am mai adus doi Pãrinþii mei având o evlavie ta la casa parohialã. Sper cã voi Domnul Hristos ne-a dat poruncã
colegi sã vadã satul, însã nefiind deosebitã, specific moldove- avea parte de înþelegerea credin- sã iubim pe cei ce ne urãsc ºi sã
prea multe facilitãþi, nici ºcoalã neascã, þin toate tradiþiile ºi toate cioºilor care sunt aºteptaþi sã dea facem bine celor ce ne fac rãu, ne
sau dispensar, bisericã neterminatã, posturile. Când eram mic stãteam ajutorul cuvenit, inclusiv la cãra- dã în jur ºi oameni care ne fac rãu,
numãr foarte mic de credin- cu mama pânã târziu ºi o ajutam tul pietrei pentru fundaþie, la ridi- pentru a-i iubi, pentru a-i ierta…
cioºi… Practic o familie nu poate la fiertul colivei, fãceam colãcei, cat. Este normal sã începem cu Aveþi un mesaj ºi pentru cei
sã se întreþinã. Referitor la curaj, mucenici… Fãrã excepþie, dumi- jertfa ºi dupã aceea sã culegem care ne citesc?
unii zic cã este curatã nebunie. Eu nica dimineaþa plecam cu toþii la roadele. De aceea nici eu nu îmi Acelaºi mesaj în esenþã: sã nu
zic cã este curatã nebunie când bisericã. Împlinind tradiþia creºti- iau salariul atât cât am capacitate uitãm cã douã porunci mari a dat
nu-i har ºi când Dumnezeu nu te nã, dimineaþa ne luam iertare unii Domnul Hristos: porunca iubirii,
înflãcãreazã din interior. Într-un de la alþii. sã jertfesc… Iar casa nu este a mea, detaliatã prin cuvintele iubiþi pe
fel este, pentru cã eu nici acum nu În ceea ce priveºte familia pe ci rãmâne a parohiei ºi sper ca vrãjmaºi, binecuvântaþi pe cei ce
mi-am luat nici un salariu ºi nici care am întemeiat-o acum, oamenii sã înþeleagã acest lucru, vã blestemã. Iar a doua poruncã
nu cred cã o sã iau curând, pentru Dumnezeu nu a rânduit copii, dar cã dacã mã ajutã pe mine nu o fac mare: „Luaþi, mâncaþi, Acesta
cã toþi banii îi investim ca sã ter- sperãm cât de curând; ºi noi pentru mine personal, ci fac un este Trupul Meu“, ºi „Beþi dintru
minãm biserica ºi casa parohialã. ducem mai departe tradiþiile pãs- bine comunitãþii. ªi de asemenea acesta toþi, Acesta este Sângele
Povestiþi-ne puþin, care a trate de la pãrinþi (ºi socrii mei sã terminãm la bisericã lucrurile Meu. Liturghia salveazã omeni-
fost traseul dumneavoastrã sunt tot din zona Moldovei). care au rãmas nefãcute. rea. Dacã nu ajungem sã par-
pânã a ajunge la preoþie? Ce vã place sã faceþi, în Un ajutor deosebit l-am ticipãm la Sfânta Liturghie ºi sã
Pãrinþii mei au venit în 1969 afarã de slujirea preoþeascã? simþit din partea domnului primar ne împãrtãºim des, nu ºtiu cum o
în Braºov; aveau o educaþie pro- Îmi place foarte mult sã cânt. din ªinca Nouã, Dumitru Flucuº, sã ne prezentãm în faþa lui Hristos
fund religioasã din familiile lor; Îmi place muzica popularã mult, care a depus tot efortul pentru a cu cãmaºa Botezului curatã.
venind însã aici, ca mai toþi tine- sã cânt pe voci. Nu mai am ºansa susþine plata iconostasului pe Interviu realizat de
rii, au uitat de Dumnezeu într-o sã cânt pe mai multe voci, decât care l-am montat de curând. Ne-a Pr. Marius Corlean
6 Viaþa în Hristos martie-aprilie 2007 m

Grâul, moartea ºi Învierea P

astfel pentru viaþa în nemurirea sufletului ºi viaþa fericitã din p
Grâul este una din materiile cel din Împãrãþia lui Împãrãþia lui Osiris ºi din Câmpiile lui Iaru c
mai des întrebuinþate în cultul nostru, Dumnezeu: "Ceea (la egipteni); cele 7 lumi superioare (swar- V
datoritã semnificaþiilor sale profunde, ce semeni nu dã ga), 7 lumi inferioare (patala) ºi 12 infernuri, n
euharistic-eshatologice: prescura este viaþã, dacã nu va fi în care va merge sufletul dupã moarte, în
o sumã a boabelor de grâu mãcinate, murit. ªi ceea ce funcþie de faptele sale (la indieni); credinþa
dãruitã prin împãrtãºanie tuturor ca semeni nu e trupul cã dupã moarte sufletele merg la Zamolxis
trup al lui Hristos; iar bobul de grâu, ce va sã fie, ci pentru a trãi fericite (la geto-daci), etc. Dar þi
prin capacitatea sa de renaºtere la grãunte gol, poate toate aceste credinþe nu au provenit dintr-o d
viaþã (moare în pãmânt ca apoi sã dea de grâu sau de motivaþie clarã, argumentatã printr-o g
Atunci când Mântuitorul experiere personalã, realã. Singurul care a
viaþã noii plante) este simbolul învierii. altceva din cele- n
le-a vorbit ucenicilor despre lalte (...) Se argumentat cu fapta ceea ce a afirmat prin n
cele ce aveau sã se întâmple (patimile, seamãnã trupul în stricãciune, înviazã în cuvânt este Mântuitorul Hristos, care S-a p
moartea, îngroparea, învierea ºi înãlþarea Sa nestricãciune (...) Se seamãnã trup firesc, înviat pe Sine, fãcându-se "începãturã a m
la cer), spre a fi înþeles de cei care Îl ascul- înviazã trup duhovnicesc." (1 Corinteni 15, învierii tuturor celor adormiþi" (1 Corinteni
tau s-a folosit de comparaþia cu bobul de 36-42). La întrebarea cum vor fi trupurile 15, 20).
S
grâu, care pentru a aduce roadã trebuie înviate ne rãspunde cã ele vor fi diferite de
aºezat în pãmânt. Întrucât aºezarea în cele îngropate, prin capacitãþile noi ale lor: Coliva din grâu - expresie M
e
pãmânt este similarã cu moartea, Hristos ceea ce era predispus stricãciunii va fi materialã a credinþei în a
spune cã bobul de grâu trebuie ca mai întâi nestricãcios; ceea ce era firesc ( = conform înviere p
sã moarã în acest fel, pentru ca dupã aceea firii cãzute) devine duhovnicesc: "omul din- s
Coliva este o ofrandã care se aduce pentru
sã se trezeascã la viaþã: „dacã grãuntele de tâi este din pãmânt, pãmântesc; omul cel de-al sufletele morþilor ºi se preparã din grâu fiert, fu
grâu, când cade în pãmânt, nu va muri, doilea este din cer" (1 Corinteni 15, 47). îndulcit, amestecat cu nuci pisate ºi cu S
rãmâne singur; iar dacã va muri, aduce r
roadã multã" (Ioan 12, 24). Moartea este singura cale diferite arome. Boabele de grâu sunt expre-
sia materialã a credinþei în înviere, iar dul- D
spre Înviere ciurile ºi aromele din compoziþia colivei R
Moartea - ceva de dorit? Singura modalitate prin care omul poate to
reprezintã virtuþile sfinþilor ºi dulceaþa vieþii
În acest fel moartea nu mai poate fi pri- ieºi din sfera existenþei pãmânteºti limitate veºnice pe care nãdãjduim sã o dobândeascã
vitã ca ceva negativ, ci trebuie înþeleasã ca (în cunoaºtere ºi înþelegere) ºi pãtimitoare cel care a murit. Moartea aduce ºi o trans-
ceva superior, vrednic de dorit, pentru cã are (supusã bolii ºi suferinþei) ºi de a intra în formare a trupului, o schimbare menitã sã-i
consecinþe benefice, deasupra vieþii de sfera vieþii cereºti (nelimitatã, înþelegãtoare facã posibilã viaþa nouã de dupã ea. Sfântul
dinainte de moarte. Sfântul Apostol Pavel ºi nestricãcioasã), este moartea. Acest lucru Apostol Pavel spune cã aºa cum bobul de
dezvoltã aceastã temã ºi prezintã efectele a fost înþeles încã din vechime de cãtre b
grâu, dupã ce moare în pãmânt, înviazã cu s
morþii: face posibilã învierea ºi schimbã majoritatea popoarelor ºi se poate deduce alt trup, la fel trupul nostru stricãcios dupã
trupul stricãcios în trup nestricãcios, pregãtit din cultul morþilor diferitelor religii: credinþa „
ce moare se îmbracã în trup nestricãcios ºi p
vieþii nu trebuie sã ne sperie nemuritor (1 Corinteni 15, 53).
Cele douã grãunþe ºi sã ne descurajeze, cãci
Moartea, naºtere pentru L
Într-o zi, un om ieºi pe grãuntele rãmas la vedere. În Dumnezeu vede suferinþa ºi p
ogor, la semãnat. Un schimb, fratele sãu de sub credinþa noastrã ºi ne va rãs- Înviere t
grãunte, rãmas pe vârful brazdã încolþi peste puþin plãti negreºit. Fiecare creºtin practicant ºtie cã drumul C
unui bulgãre de pãmânt, a timp ºi, din micul grãunte, Cu speranþã ºi rugãciune spre Înviere trece prin moarte, pentru cã a
început sã se laude cãtre ieºi din pãmânt un spic fru- putem trece peste orice obsta- moartea nu este doar încetarea existenþei B
altul, aflat adânc sub brazdã: mos ºi trainic. De-abia acum, col al vieþii. Însã cei a cãror pãmânteºti, ci ºi modul prin care trupurile c
- Vezi, frate, tu zaci acolo lumina ºi caldura soarelui îi inimã este plinã de ei înºiºi, stricãcioase se vor îmbrãca întru nestricãci-
une (la fel ca grâul), pentru a putea fi potri- s
luptându-te cu frigul pãmân- fãceau cu adevãrat bine. Cu în care nu mai este loc ºi pen-
tului ºi cu bezna, tânjind vremea, spicul deveni copt ºi tru Dumnezeu, adicã pentru vite cu Împãrãþia lui Dumnezeu, în a cãrei
dupã o razã de soare, dupã roada lui multã. frumuseþe îºi vor trãi veºnicia împlinitorii P
iubire, pentru speranþã ºi în- d
luminã ºi cãldurã. Eu, Astfel, speranþa ºi smere- credere, aceia sfârºesc, aseme- cuvintelor mântuitoare ale lui Hristos.
frãþioare, o duc mult mai nia celui de-al doilea i-au nea primului grãunte, în ghea- Sfinþii Martiri au înþeles acest lucru, iar noi V
bine, în timp ce tu te chinui. adus adevãrata viaþã, în timp rele pãsãrii negre - diavolul. îi sãrbãtorim în ziua în care ei au fost omo- d
Dar, în clipa aceea, o ce mândria l-a râþi, pentru cã aceasta este ziua în care ei a
cioarã a coborât pe neaºtep- costat scump pe "Dumnezeu stã împotriva celor s-au nãscut pentru Împãrãþia lui Dumnezeu.
tate din vãzduh ºi a înghiþit primul. Greutãþile mândri, iar celor smeriþi le dã har." Pr. Adrian-Gheorghe Magda p
martie-aprilie 2007 Fii tânãr cu Hristos! 7
dat bani ca sã-mi cumpãr ºi eu. Pe când mã
Nu Te mai înþeleg, Doamne! întorceam însã de la grãdiniþã, jucându-mã
cu ceilalþi copii, am pierdut banii pe care mi
- Nu e drept! Nu Te mai înþeleg! Se auzi cristaline izvorâte din ochiºorii sãi. Chipul i-ai dat. Cred cã mi-au cãzut din buzunar.
de afarã glasul nemulþumit al lui Matei. Buni- blând al bunicii i se dezvãlui dintr-o datã în "Nu-i nimic," mi-am spus, mã voi ruga lui
ca privi nedumeritã spre uºa de la intrare. Pa- faþa ochilor ºi sesizã uimirea din privirea ei. Dumnezeu, aºa cum m-ai învãþat tu, ºi El mã
ºii micuþului se auzeau apropiindu-se de uºã. - Nu e corect bunico! Suspinã el din nou. va ajuta sã-mi regãsesc banii. Mi-am adus
- Se pare cã e singur, gândi bunica. Dar Dumnezeu nu mã ascultã. M-am rugat sã aminte de ce mi-ai spus: cã, dacã mã rog din
atunci cu cine se ceartã? mã ajute dar nu m-a ajutat. De ce nu face suflet, Dumnezeu îmi va împlini rugã-
Uºa de la intrare se deschise uºor. Puþin ceea ce vreau eu? De ce nu-mi ascultã rugã- ciunea. M-am întors înapoi de trei ori pe
mai târziu îºi fãcu apariþia un cãpºor bãlai de ciunea? De ce nu mã înþelege? drumul pe care am venit de la grãdiniþã ºi
copil, cu privirea îndreptatã spre pãmânt, cu Bunica îl ridicã pe Matei în braþe, se mã rugam ca Dumnezeu sã mã ajute. Dar
ochiºorii albaºtri scãldaþi în lacrimi, abia aºezã pe fotoliul din faþa micului altar de Dumnezeu nu mi-a ascultat rugãciunea. De
potolindu-ºi un suspin prelung. Mâinile îi rugãciune pe care ea împreunã cu nepoþelul ce, bunico?
atârnau pe lângã corp ca ºi cum nu-i erau de ei îl amenajaserã în sufragerie ºi, cu glasul ei - Matei, spuse bunica, Dumnezeu ne
nici un folos. Privind absent în jurul sãu, fãrã blând, îl rugã sã-i spunã ce s-a întâmplat. împlineºte întotdeauna rugãciunile, dar nu
sã bage de seamã cã bunica îl privea - ªtii, începu copilul printre suspine, ieri aºa cum vrem noi, ci aºa cum ºtie El cã este
nedumeritã, izbucni încã o datã: te-am rugat sã-mi dai niºte bani, bunico, cãci mai bine pentru noi. Sã nu crezi cã
- Nu Te înþeleg! Nu Te mai înþeleg, Doamne! vroiam sã-mi cumpãr o prãjiturã de la Dumnezeu nu te-a auzit, dar sigur a avut
Drama copilului pãrea fãrã margini. cofetãria din colþ. De câte ori treceam pe motive ºtiute de El pentru care nu þi-a
Matei simþi o mânã caldã care i se acolo priveam cu poftã la prãjitura aceea cu împlinit rugãciunea acum. Dar, ca sã înþele-
aºternu peste creºtet, apoi a doua care îi friºcã ºi tare mult îmi doream sã gust ºi eu gi mai bine, hai sã-þi spun o poveste:
mângâie obrãjorii brãzdaþi de pârâiaºele din ea. Dimineaþã am fost fericit când mi-ai "În apele oceanului s-a scufundat odatã
un vapor. A scãpat cu viaþã un singur
Scurtã meditaþie: cãlãtor. Folosind o barcã de salvare
s-a lãsat în voia valurilor, în voia lui
Între fascinaþia cãsãtoriei ºi mirajul fericirii Dumnezeu. Nu putea ºti dacã vâs-
lind se depãrteazã sau se apropie de
Poate cã de multe ori, ca tineri aflaþi în noi ne destãinuim în faþa Lui sincer, lãsãm false- o posibilã insulã, pe care nu o vedea
cãutãri febrile pentru a ne gãsi perechea idealã, le preocupãri ºi avem toate puterile sufleteºti nicãieri. Într-un târziu, barca a ajuns
ne-am pus întrebarea: De ce Dumnezeu nu ne concentrate pe extirparea rãului din noi. la un þãrm. Era noapte. A tras barca
ascultã rugãciunile? Poate cã perechea ta îþi Important este sã fim concentraþi pe Împãrãþia la mal. Nu ºtia ce era: o insulã? Un
intersecteazã calea zi de zi, dar nu o vezi… Te-ai lãuntricã ºi, în funcþie de cât este de arzãtoare continent? Cu locuitori? Fãrã? Cu
întrebat însã vreodatã dacã nu cumva nu e dorinþa noastrã de curãþie sufleteascã, rugãciu- animale sãlbatice? Fãrã viaþã? Avea
momentul sã întâlneºti perechea potrivitã spre a nile noastre vor fi ascultate. în buzunar doar o cutie de chibrituri.
te preda celuilalt în integralitate, suflet ºi trup? Cãsãtoria nu este o loterie a vizelor, ci o lup- A fãcut un foc de vreascuri ºi ierburi,
Sufleteºte nu suntem suficient de copþi, ochii tã pentru câºtigarea unui "bilet" pentru rai, rezer- l-a întreþinut mereu pânã dimineaþa,
spirituali, ochii inimii noastre sunt prea fragezi vat pentru tine de cãtre Hristos încã de la primi- când la lumina zilei a constatat cã era
sã poatã suporta tãria ºi puritatea luminii divine rea Sfântului Botez ºi rãmâne la noi prin pãzirea pe o insulã nelocuitã. ªi-a construit
care învãluie familia unitã de dragul lui Hristos. curãþeniei inimii. Nu te lãsa înºelat de diavol, o colibã ºi … (va urma)
Viaþa de familie este o rãstignire continuã pe care încearcã sã falsifice lucrurile lui
altarul dãruirii lui Dumnezeu ºi chiar dacã Dumnezeu, hrãnindu-ne cu "gânduri bune 24 de copii duc mai departe
Dumnezeu ne zâmbeºte prin copiii pe care ni de rugãciune ºi post" nefundamentate pe
dãruieºte, lipsurile, greutãþile, necazurile ºi dialog sincer cu Dumnezeu. Cãci, dupã ce
Flacãra Ortodoxiei
ispitele inerente vieþii de familie creºtine, toate ne-am vãzut cãsãtoriþi, cãutãrile noastre se Faza regionalã a concursului "Flacãra
acestea alcãtuiesc cromatica unui tablou complet vor îndrepta spre cãutarea confortului ºi Ortodoxiei" s-a desfãºurat la Fãgãraº în
despre viaþã, a cãrei sursã de alimentare cu tãrie, bunãstãrii materiale cu orice preþ ºi con- 17 martie, la ªc.Gen.nr.5. Au participat
culoare, parfum ºi esenþã rãmâne Hristos. statãm cã nu am aflat împlinirea. Ba din 68 de elevi din clasele V-VII, de la ºcolile
Foarte multe mame aleargã pe la mãnãstiri ºi contrã! Mai ajungem ºi la nenorocirea generale 1, 2 ºi 5 din Fãgãraº, C.N.
preoþi spre a li se citi copiilor tot felul de slujbe, unui avort, sau poate la nenorocirea aven- „Doamna Stanca", Liceul Teoretic „I. C.
masluri etc. La necaz se activeazã faþa asceticã, turii extraconjugale prin care diavolul ne Drãguºanu" din Victoria, ªc. Gen. ªerca-
postitoare a omului dispus la dietã severã ºi promite cã ne va îndopa cu fericire. ia ºi ªc. Gen. Sâmbãta de Sus. Elevii au
rugãciuni îndelungate pentru a câºtiga ceva ce îºi Concluzia tristã dar adevãratã este cã fost însoþiþi de profesorii lor.
doreºte cu orice preþ. ªi totuºi de multe ori nu alimentându-ne cu false împliniri îl vom Pentru faza judeþeanã a concursului,
apare nici un rezultat… De ce? Pentru cã modul izgoni pe Dumnezeul minunilor din sânul care are va avea loc la Braºov, s-au califi-
în care bieþii oameni înþeleg lucrurile este total familiei, rãmânându-ne doar soluþia cerce- cat câte 8 elevi din fiecare clasã,
orizontal, neavând nimic din sinceritatea verti- tãrii bisericilor ºi mãnãstirilor, dar ale cãror Fãgãraºul fiind astfel reprezentat de 24 de
calã ce te pune în contact cu Dumnezeul tuturor uºi sã le deschidem cu cheia sinceritãþii ºi
împlinirilor celor bune. a hotãrârii de a pune început bun
mici apostoli. Prof. Veronica Pãtru
Dumnezeu ne poate rãspunde imediat, dacã pocãinþei. Pr. Ionuþ Ilea Scrie-ne! apostolat_in_tara_fagarasului@yahoo.com
8 Trecut ºi prezent ... martie-aprilie 2007

Biserica "Sfânta Treime" din Fãgãraº

Dupã ce în numãrul trecut v-am prezentat biserica „Sf. Nicolae", cti-
torie a domnitorului martir Constantin Brâncoveanu, rubrica de
numãrul acesta este dedicatã celei de-a doua biserici ca vechime din
Fãgãraº, care a luat naºtere tocmai pentru cã cea dintâi a fost luatã de
autoritãþi de la comunitatea ortodoxã ºi datã în folosinþa greco-catoli-
Pr. Romul
cilor. Dupã zeci de ani în care credincioºii ortodocºi din Fãgãraº Poparad Pr. Marcel
strãbãteau kilometri buni în fiecare duminicã ºi sãrbãtoare Greavu
pentru a participa la slujbe în bisericile din satele din
apropiere, ei au reuºit sã ridice o nouã bisericã orto-
doxã în oraº. Aºa a luat naºtere biserica „Sfânta Trei-
me" de pe strada Grecilor, azi Ion Codru Drãguºanu.
Zeci de ani fãrã din Transilvania.
bisericã Documente în Pr. Romul Zaharia
Dupã ce în 1723 biserica globul crucii din turn
brâncoveneascã a fost luatã cu
forþa ºi datã greco-catolicilor, În globul crucii din vârful
credincioºii ortodocºi s-au hotã-turnului, consiliul parohial a
depus în anul 1791 douã docu-
rât sã îºi construiascã altã bise-
ricã. A fost însã nevoie de câte-mente care îi menþioneazã pe
binefãcãtorii ºi donatorii ce au
va decenii pentru a duce la împli-
nire aceastã dorinþã arzãtoare. contribuit cu teren, materiale,
Abia dupã moartea Mariei muncã ºi donaþii pentru ridi-
Tereza, la venirea pe tron a lui carea ºi înzestrarea bisericii ºi a
Iosif al II-lea, credincioºii ºcolii, de amintit fiind ajutorul
ortodocºi reuºesc sã înceapã substanþial al companiei negus-
construirea lãcaºului de cult. Latorilor români ºi greci, în frunte
2 ianuarie 1782, tribunalul cu Enache Arpãºeanu. pictura muralã, biserica "Sfânta lemn pictat ºi sculptat, a fost
„Tabla Continuã" numãra 251 Documentele, descoperite Treime" realizeazã îmbinarea dãruit bisericii din Feldioara.
de familii ortodoxe în Fãgãraº, în anul 1856 cu prilejul refacerii influenþelor din Þara Româ- De-a lungul timpului lãcaºul
constatând cã parohia are teren, acoperiºului, aratã cã biserica a neascã cu tradiþia vechilor bise- de cult de pe strada Ion Codru
bani ºi posibilitãþi sã-ºi ridicefost ridicatã de meºterii zidari rici transilvãnene. Drãguºanu a fost pãstorit de
bisericã. Primind avizul favora- Johann Muller (biserica din mulþi preoþi vrednici, care s-au
bil, românii ortodocºi constru- 1783) si Jupân Martin din Bra- Iconostas realizat strãduit sã pãstreze pentru gene-
iesc mai întâi, în februarie ºov (turnul clopotniþã în 1791). la Patriarhie raþiile viitoare acest valoros mo-
1782, o capelã pe terenul dãruit Pictura din naos a fost rea- nument istoric. Actualii preoþi
de familia Borºoº, pe strada lizatã de zugravul Sava Budoi, În 1950-1951, sculptorii parohi sunt pãrintele Romul
numitã a Grecilor, pentru cã originar din Perºani, deosebit Iosif ºi Gheorghe Popa, împre- Poparad (din 1984) ºi pãrintele
acolo locuiau greci ortodocºi. de activ în zonã. Realizatã în unã cu pictorul Vasile Marcel Greavu, instalat în luna
tehnica tempera, ea nu a rezistat Gheorghe, au realizat un nou martie anul acesta; acesta
În 1783 clãdirea s-a zidit pâ-
nã la acoperiº, în timp ce turnulînsã la spãlare, în 1949 naosul iconostas în atelierele Patriarhei urmeazã pãrintelui Romul
s-a ridicat abia în 1791, dupã cefiind repictat de Iosif Vassu. Române din Bucureºti. O altã Zaharia (paroh între 1971-
Dieta din acel an a declarat ºi Aceastã picturã a fost restauratã inscripþie, pãstratã pe peretele 2007), care a fost ºi protopopul
Biserica Ortodoxã ca având între anii 2003-2004. arcului de triumf, spre sud, ne Fãgãraºului timp de 26 de ani.
drepturi egale cu celelalte religii Prin arhitectura, decorul ºi spune cã iconostasul vechi, din Pr. Rãzvan Timofte
Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Laurenþiu
Str. Ion Codru Drãguºanu Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean
nr. 6. Tel. 211790 (Bucium), Pr. Ionuþ Ilea (Ohaba), Pr. Adrian Magda (Victoria), Pr. Alexandru
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Stanciu (Ucea de Sus) Pr. Cãtãlin Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni)
Redactor ºef: Natalia Corlean Tehnoredactor: Natalia Corlean
Aºteptãm întrebãrile sau sugestiile dvs. la adresa redacþiei sau pe email la
Responsabil de ediþie: Pr. Marius Corlean apostolat_in_tara_fagarasului@yahoo.com