Filiala Cluj-Napoca a Fundaiei nvmntului Preuniversitar al Cooperaiei Meteugreti

Spiru aret!
"iceul #e$nologic %C&C'M SP()% *)&#! municipiul Cluj-Napoca
Str+ *l+ ,+ ,oevod- nr+ ..*- cod /00/12- tel34a56 072/-/8/997- /8/9:/- ./89/;
&-mail6 infoharetiana@yahoo.com- <e=page6 cj+ucecom+org

ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL
*nali>atorul vi>ual- ca si ceilalti anali>atori ai organismului- este un sistem 4unctional unitar-
care din punct de vedere mor4ologic si 4unctional cuprinde trei segmente6
-un segment peri4eric sau receptor- care primeste e5citatiile e5terioare speci4ice?
-un segment de conducere @caile nervoaseA care conduc in4lu5ul nervos de la segmental peri4eric
catre scoarta cere=rala+
8+
SEGMENTUL PERIFERI
Segmentul peri4eric consta din glo=ul ocular si ane5ele sale+ Blo=ul ocular este o 4ormatiune
aproape s4erica- situata in partea anterioara a or=itei- cu diametru antero-posterior de apro5imativ
7.-72 mm- cel transversal de 7/-. mm- iar cel vertical numai de 71-: mm+ Ceose=im un a5
antero-posterior- un ecuator si merdiane+ Polul anterior corespunde centrului corneei- iar cel
posterior se a4la pe sclera- corespun>ator >onei dintre papila si macula+ "inia care uneste cei 7
poli este a5ul optic al glo=ului ocular+ "inia vi>uala este linia care uneste o=iectul privit si
macula- trecind prin centrul optic al oc$iului+ %ng$iul dintre a5ul optic si linia vi>uala are .
grade si este numit ung$i al4a+ @4ig+7+8A+
Fig+7+8 *5ul optic al glo=ului ocular- linia vi>uala si un g$iul al4a
&cuatorul este circum4erinta cea mai mare de pe supra4ata glo=ului- in planul perpendicular pe
a5ul antero-posterior+ &l imparte glo=ul ocular in doua jumatati- numite emis4ere+
Meridianele sint cur=ele care trec prin am=ii poli ai a5ului antero-posterior- unul 4iind vertical si
altul ori>ontal+
Masa glo=ului ocular varia>a intre : si :-. g- volumul este de 2-. cm? consistenta 4erma este data
de catre tunicele glo=ului puse in tensiune de catre continutul intraocular+ *5ul glo=ului ocular
4ormea>a cu a5ul or=itar un ung$i de apro5imativ 1.+ Prin intermediul peretilor or=itei glo=ul
ocular este in vecinatate in sus cu sinusul 4rontal- in jos cu sinusul ma5ilar- intern cu celule
etmoidale si lateral cu 4osa temporala si pterigo-ma5ilara+ 10
Blo=ul ocular este 4ormat din trei straturi suprapuse care 4ormea>a peretele lui si din medii
transparente cuprinse in interiorul lui+
Cele trei straturi sunt6
- stratul 4i=ros
- stratul vascular
- stratul nervos @retinaA+

8+ (n interiorul glo=ului ocular sint cuprinse umoarea apoasa- cristalinul si corpul vitros-
care alcatuiesc mediile transparente si care- impreuna cu cornea- repre>inta sistemul optic al
oc$iului+
STRATUL FI!ROS
7+ Stratul 4i=ros sau e5tern are rolul de a 4orma un invelis protector glo=ului ocular+
&l este 4ormat din doua portiuni distincte6 sclera si cornea+
Sc"era alcatuieste cea mai mare parte a invelisului e5terior al oc$iului- circa .32+ &ste 4ormata
dintr-un tesut 4i=ros dens- este dura si ine5tensi=ila la adult+ *re o culoare al=a-side4ie si nu poate
4i stra=atuta de ra>ele luminoase+ Brosimea ei este in medie de 8mm+ Pe ea se insera musc$ii
drepti si o=lici? este invelita in capsula lui #enon si este per4orata de mai multe vase sangvine+ "a
nivelul polului sau posterior sclera pre>inta un canal conic- stra=atut de 4i=re sclerale- care
4ormea>a o lama cri=rata- prin care ies 4i=rele nervului optic+
orneea este partea anterioara a stratului 4i=ros+ Pe linga rolul sau protector- datorita
transparentei lasa sa intre ra>ele luminoase in interior- avind un rol optic insemnat+
Brosimea sa varia>a ast4el6 la peri4eric este de 8mm- iar spre centru se su=tia>a pina la 0-2 mm+
Corneea are 4orma unei calote s4erice+ Ciametrul ori>ontal este mai mare @88 mmA decit cel
vertical+ )a>a de cur=ura 4iind mai mica decit cea a sclerei - determina o =om=are mai accentuate
a corneei pe supra4ata glo=ului ocular+ #ransparenta ei se datoreste dispo>itei regulate a lamelor
sale si continutului redus in apa+
(nervatia corneei este aproape in e5clusivitate sen>itiva- repre>entata de terminatiile nervilor
ciliari lungi si scurti+
,asculari>atia corneei este a=senta+ Nutritia ei este asigurata prin im=i=itie din trei surse6 vasele
lim=ului sclero-cornean- umoarea apoasa prin intermediul endoteliului cornean- 4iltrul lacrimal
prin intermediul epiteliului cornean+
Dona de trecere dintre cornee si sclera- cu structura si 4unctie particulare- se numeste lim=ul
sclero-cornean+
STRATUL VASULAR
*l doilea strat ocular este stratul vascular- numit si uvee- situate su= sclera+ &ste intens
vasculari>at- =ogat in celule pigmentare de culoare inc$isa+
%veea este compusa din trei parti anatomice si 4unctionale distincte6 irisul- corpul ciliar si
coroida+
(risul 4ormea>a partea anterioara a uveei- este situat inapoia corneei si inaintea cristalinului-
delimitand ast4el camera anterioara+ *re 4orma unui dia4ragm- preva>ut cu un ori4iciu mic in
centru- pupila+ Pe supra4ata lui anterioara se vad proeminente radiare tra=eculate- printre care se
vad depresiuni de di4erite dimensiuni numite cripte iriene+ *ceste neregularitati constituie relie4ul
irisului+ Cia4ragmul irian do>ea>a cantitatea de lumina care patrunde in oc$i prin re4le5ul
4otomotor pupilar- corectea>a de4ectele dioptriilor oculare si au un rol meta=olic prin sc$im=urile
di4u>ionale cu umoarea apoasa+ Coroida se intinde de la punctual de intrare a nervului optic pina
la serrata!+ &ste un strat =ogat vasculari>at si intens pigmentat- 4ormind ast4el ecranul opac al
oc$iului- avind un rol insemnat in mentinerea tonusului ocular @4ig 7+7A
Fig+ 7+7 Structura glo=ului ocular

STRATUL NERVOS
)etina alcatuieste stratul intern- tunica nervoasa a glo=ului ocular- 4iind situate intre coroida si
corpul vitros+ &a captuseste interiorul glo=ului ocular de la papila pina la ori4iciul popular + &a
este o mem=rana 4oarte su=tire- per4ect transparenta- in vivo! de culoare ro>+ &a este aplicata in
po>itia sa normala pe coroida prin presiunea e5ercitata de corpul vitros+- 4iind aderenta de
coroida numai in apropierea peri4eriei sale si 4iind 4i5ate la nivelul marginii papilei nervului
optic+ )etina poate 4i divi>ata in retina vi>uala - pars optica! si retina oar=a - pars caeca!-
limita intre acestea 4iind data de o >ona 4estonata- preucatoriala- numita ora serrata!
)etina normala este transparenta+ Culoarea rosie-portocalie a 4uncului de oc$i este data de
coroida su=iacenta care contine o mare cantitate de vase sangvine si celule pigmentare+
Cin punct de vedere anatomo- 4unctional retina se continua in nervul optic+
Structura $istologica a retinei- plasarea di4eritelor straturi cu celule speciali>ate permit
receptionarea e5citatiilor luminoase si transmiterea lor catre centrul cortical vi>ual+
*paratul de sustinere a retinei este 4ormat dintr-un tesut glial+ )egiuni retiniene cu structura
speciala sint 4ovea centrala si ora serrata+
ONTINUTUL GLO!ULUI OULAR
(ntre 4ata posterioara a corneei si 4ata posterioara a irisului se a4la camera anterioara+ Camera
posterioara este spatial cuprins intre 4ata posterioara a irisului- corpul ciliar si 4ata anterioara a
cristalinului+
*m=ele camere sint umplute de umoarea apoasa- un lic$id transparent- secretat de corpul ciliar si
4ata anterioara a cristalinului+
Cristalinul este o lentila =iconve5a si este situate intre iris si corpul vitros+ &ste mentinut in
poi>tia sa printr-un sistem de 4i=re- >onula Dinn+
Cristalinul este un mediu re4rigent- 4iind complet transparent+ Prin proprietatea de a-si modi4ica
ra>a de cur=ura a supra4etelor sale contri=uie la procesul de acomodatie+
*re grosimea de . mm si diametrul de 9 mm- cu 4ata posterioara mai conve5a decit cea
anterioara- lipsit de vase sangvine+
Corpul vitros este o su=stanta gelatinoasa- care ocupa tot spatial cuprins intre 4ata posterioara a
cristalinului si peretele glo=ului ocular+ ,olumul vitros repre>inta sase >ecimi din volumul
glo=ului ocular+
Masa vitroasa este o su=stanta an$ista- coloidala- cu rare celule migratoare+ Su=stanta vitrosului
contine 9;-2E apa+ ,itrosul optic este omogen+
Corpul vitros in totalitatea sa are un rol insemnat in de>voltarea si mentinerea 4ormei glo=uluui
ocular+
SEGMENTUL INTERME#IAR #E ON#UERE AL ANALIZATORULUI VIZUAL
Caile optice leaga retina de centrul cortical al vederii situate in lo=ul occipital+ Caile optice
stra=at or=ita si endocraniul dinainte inapoi pina in jurul sci>urii calacarine+
Segmentul intermediar se compune din mai multe parti6
Ne$%" o&tic
Face parte din nervii cranieni- perec$ea a doua+ &ste alcatuit din cilindracsii celulelor
ganglionare retiniene- care traversea>a lama circuita a sclerei- or=ita- canalul optic si apoi
patrund in cavitatea craniana+
Nervii optici se termina in ung$iurile anterioare ale unei lame nervoase numita c$iasma+
Nervul optic este invelit de trei straturi meningeale care se continua inainte cu sclera iar inapoi
cu periostul canalului optic- pia si ara$noida- acestea continuindu- se inapoi cu meningele
cere=rale iar inainte la papila 4ormea>a un 4und de sac+
Nervul optic are o lungime de / cm iar traiectul lui poate 4i impartit in / portiuni6 intrasclerala-
intraor=itara- intracaniculara si intracraniana
(n sectorul anterior al portiunii or=itrare la apro5imativ 8. mm de polul posterior al glo=ului
ocular- patrund in nerv artera si vena centrala a retinei+ Stra=atindu-l a5ial- ele ajung in glo=ul
ocular la nivelul 4undului e5cavatiei 4i>iologice a papilei+
Fi=rele nervoase- in numar de .00 000 F ;00 000 pentru 4iecare nerv- lipsite de teaca lui
Sc$<ann dar mielini>ate in a4ara lamei cri=i4orme- sint separate in 4ascicule prin septuri plecate
din pia perineurala+
(n interiorul nervului 4i=rele au o topogra4ie determinata+ Fasciculul papilo-macular- continind
4i=rele care culeg impulsuri provenite din regiunea maculara - tind pe masura ce se apropie de
c$iasma - sa ocupe o po>itie centrala in cordonul nervos+
(n cavitatea craniana- dupa un scurt traiect 4i=rele nervului optic dintr-o parte se incrucisea>a
partial cu cele din partea opusa- 4ormind c$iasma optica+ &a se gaseste situata in etajul superior al
endocrinului-deasupra $ipo4i>ei+ Fi=rele nervoase provenite din jumatatea temporala a 4iecarei
retine trec direct prin c$iasma si de aici in =andeleta optica din partea opusa @4ig+ 7+1+A+
Ce la c$iasma pornesc =andelete optice care inconjoara penduculii cere=rali si se termina in
corpii geniculati+
Gandelete optice sint doua cordoane al=e- cu traiect ancorat posterior- cu o lungime de 7-1 cm- ce
continua de la ung$iurile posterioare ale c$iasmei pina la corpii geniculati e5terni+ Fiecare
=andeleta se imparte in doua 4ascicule6 unul intern- altul e5tern+ Primul- mai mic si continand
4i=re pupilare- se termina in corpii geniculati e5terni unde cilindracsii celulelor ganglionare
4ormea>a sinapse cu neuronii geniculo-corticale+
or&ii 'enic%"ati e(terni )a% "atera"i
8+ Sint situatii su= pulvinar in continuarea =andeletelor optice+ Contin un numar mare de
celule cu care se pun in contact 4i=rele nervului optic+ Corpii geniculati laterali au o structura
lamelara6 lamele al=e mielnice alternea>a cu lamele cenusii+
Ra*iatii"e o&tice a"e "%i Gratio"et
)adiatiile optice ale lui Bratiolet repre>inta 4i=rele neuronilor din corpii geniculati e5terni- 4iind
complet inglo=ate in su=stanta al=a a lo=ului temporo-ocipital+ *ceste 4i=re mielini>ate pleaca de
la =a>a corpului geniculat e5tern si se grupea>a in a4ara si deasupra acestuia- merg- dupa ce au
trecut prin partea posterioara si a capsulei interne- spre aria striata a lo=ului occipital si se
termina in jurul sci>urii calcarine+ Fasciculele radiatiilor optice sint mai voluminoase decit cele
din =andeletele optice deoarece cuprind si un numar de 4i=re centri4uge+ (n traiectul lor 4i=rele
vor traversa cimpul HernicIe- segmentul retrolenticular al capsulei interne si centrul oval al
lo=ului occipital+
#erminare radiatiilor optice se 4ace prin trei 4ascicule6
- 4asciculul superior se termina pe =u>a superioara a sci>urii calcarine si contine 4i=re provenite
din cadranele superioare ale retinei?
- 4asciculul in4erior se termina pe =u>a in4erioara a sci>urii calcarine- continind 4i=rele din
cadranele in4erioare ale retinei?
- 4asciculul posterior se termina pe e5tremitatea posterioara a sci>urii calcarine- continind 4i=rele
maculare+

SEGMENTUL ENTRAL
Segmentul central sau cere=ral al anali>atorului vi>ual este situat in scoarta cere=rala a lo=ului
occipital- aria 8: Grodmann+ *ici are loc trans4ormarea e5citatiei luminoase in sen>atia vi>uala+
"a nivelul sci>urii calcarine din lo=ul occipital e5ista o adevarata retina corticala+
Gu>a superioara a sci>urii valcarine este in raport cu jumatatea superioara a celor doua retine- iar
=u>a sa in4erioara primeste impulsurile de la cadranele in4erioare retiniene+ Fi=rele maculare se
proiectea>a la nivelul polului posterior occipital+ "a nivelul corte5ului occipital regiunea
maculara ocupa o supra4ata mult mai mare decit la nivelul retinei+ *st4el se poate considera ca
vederea este o 4unctie asa de comple5a incit la reali>area ei participa creierul in totalitatea lui+
Scoarta lo=ului occipital are o structura di4erentiala cu toate cele 2 straturi corticale+ )eceptia se
4ace pe straturile granulare+
*riile occipitale 4unctionale Grodmann sint ariile- 8:- 8;- 89+ *ria striata 8: sau aria vi>uala se
gaseste pe sci>ura calcarina si =u>ele sale+ Supra4ata ariei atinge 7/-10 cm+ *ceasta arie este
sediul receptiei sen>atiilor vi>uale si repre>inta domeniul perceptiior vi>uale elementare+ 7
*ria peristriata 8; inconjoara aria 8:- iar aria 89 inconjoara pe cea 8;- reali>andu-se ast4el o
interrelatie intre ele+ *ria 8; are rol motor si intervine in motiliratea oculara si in localitatea
o=iectelor+ *ria 89 are 4unctie vi>uogno>ica+
ORNEEA + ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Corneea este partea anterioara a stratului 4i=ros+ Pe linga rolul sau protector- are rol optic
insemnat datorita transparentei sale- lasind sa intre ra>ele luminoase in interiorul oc$iului+
Corneea este constituita in mare parte din lame de tesut 4i=ros- asemanatoare cu cele ale sclerei-
insa cornea este transparenta datorita6 dispo>itiei regulate a 4i=relor care o compun? cantitatii
constante a lic$idelor interstiale+
Corneea are 4orma unei calote s4erice+ Ciametrul ori>ontal este mai mare @88 mmA decit cel
vertical @80 mmA+ Brosimea se varia>a6 la peri4erie este de 8 mm- iar spre centru se su=tia>a pina
la 0-2 mm+
Fata anterioara- conve5a- are o 4orma elipsoida datorita 4aptului ca sclera depaseste marginea
corneei- atit in partea superioara cit si in cea in4erioara+ Fata posterioara este concava- 4ormea>a
peretele anterior al camerei anterioare si este in contact permanent cu umoarea apoasa+
istologic se compune din cinci straturi6
aA &piteliul anterior strati4icat pavimentos- compus din celule epiteliale turtite la supra4ata-
poligonale mai in pro4un>ime si cilindrice la =a>a+ "a marginea corneei epiteliul anterior se
continua cu epiteliul conjunctivitei?
=A Mem=rana limitata anterioara @Go<manA- o mem=rana re>istenta- su=tire- omogena- 4ara
structura- stra=atuta de numeroase 4i=re nervoase+
cA #esutul propriu al corneei- sau parenc$inul cornean- constiutuit din tesut conjunctiv dispus in
lame paralele- unice intre ele printr-un ciment transparent+ (ntre lame se gasesc spatii cu celule
rami4icate 4i5e?
dA Mem=rana limitata posterioara @CescemetA- o mem=rana 4oarte elastica- su=tire si 4ara
structura?
eA &piteliul posterior- sau endotoliul- este un strat de celule latite- care separa cornea de camera
anterioara+
(n stare normala cornea este complet lipsita de vase sangvine+ Neavand vase- cornea se $raneste
4ie din vasele a4late la nivelul lim=ului- 4ie din umoarea apoasa+
(nervatia sen>itiva a corneei este 4oarte =ogata+ Nervii corneeni provin din nervii ciliari care- la
rindul lor- sint ramuri ale o4talmicului+ Sint 4i=re amielnice dispuse in mai multe straturi+
"im=ul sclero-cornean este o >ona de trecere intre cornee si sclera- cu structura si 4unctie
particulare+ Straturile anterioare si mai putin cele posterioare ale sclerei se prelungesc inainte+
"ame sclerale posterioare se intend la mem=rane lui Cescement + Jonctiunea aceasta este usor
proeminenta se numeste inelul lui Sc$<al=e+ (ntre inelul lui Sc<al=e si o proeminenta sclerala
situate in dreptul ung$iului camerular- numit pintene scleral- se gaseste tra=ecul sclero-cornean+
#ra=ecul sclero-cornean are 4orma triung$iulara- este un =urette inelar larg- in legatura directa cu
camera anterioara- iar anterior cu canalul Sc$lemm+ Canalul Sc$elmm este un canal circular+ Cin
canalul Sc$elmm pleaca o serie de canicule numite vene apoase- care stra=at partea anterioara a
sclerei si se varsa in venele episclerale+ Prin sistemul tra=ecular- canalul Sc$lemm si venele
apoase- circula umoarea apoasa din camera anterioara spre venele episclerale+

SLERA + ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Sclera alcatuieste cea mai mare parte a invelisului e5terior al oc$iului- cca cinci sesimi+ &ste
4ormata dintr-un tesut 4i=ros dens- este dura si ine5tensi=ila la adult+ Fi=rele conjumctive au un
aranjament neregulat- printre ele se gaseste si o 4ina reta de 4i=re elastice+
*re o culoare al=a-side4ie sin u poate 4i stra=atuta de ra>ele luminoase+ Culoarea sclerei la copil
este al=astruie- la =atrani usor gal=uie+ Brosimea ei varia>a cu regiunea6 peste 8 mm in jurul
papilei- 2380 mm la nivelul lim=ului- 1380 mm la locul de insertie a musc$ilor drepti+
Sclera are doua doua 4ete6 4ata e5terna- conve5a- pe care se insera musc$ii drepti si cei o=lici-
vine in contactcu capsula lui #enon+ Supra4ata mai ales in jurul insertiei musc$ilor drepti+ Prin
intermediul episclerei vine in contact cu conjunctivita de la 4undurile de sac de lim=? 4ata interna-
concava- este =runa su rugoasa- adera de coroida si poarta numele de lamina 4usca+
Sclera este stra=atuta de o serie de ori4icii- prin cae trec vase siervi- care ies sau patrund in
interiorul oc$iului+ 'ri4iciul de iesire al nervului optic este situate la / mm intern de polul
posterior al oc$iului+ "a acest nivel sclera su=tiata este per4orate de numeroase ori4icii 4oarte
mici 4ormand lama circuita @lamina cri=oasaA prin care trec 4i=rele nervului optic+
Ce jur imprejurul lamei ciuruite se gasesc ori4icii prin care trec arterele ciliare posterioare scurte
si lungi- precum si nervii cilari+ Putin inapoia ecuatorului se gaesesc / ori4icii prin care ies din
interiorul oc$iului cele / vene vorticoase+ *nterior- in jurul corneei se mai gasesc citeva ori4cii
mici prin care trec arterele ciliare anterioare+ Sclera este 4oarte putin vasculari>ata+
*nterior sclera se continua cu cornea- >ona de limita intre ele purtind numele de lim=ul sclero-
cornean- >ona inclara semitransparenta cu o latime de apro5imativ 7 mm+ "a acest nivel lamele
sclerale super4iciale se supapun peste lameele corneene pro4unde+
Sclera- prin structura si re>istenta sa- mentine 4orma glo=ului ocular- are un rol protector si
serveste de aponevro>a pentru inseriile musculaturii e5trinseci si intriseci a glo=ului ocular+ Prin
rigiditatea sa 4ata de presiunea continutului glo=ului ocular+ Prin rigiditatea sa 4ata de presiunea
continutului glo=ului ocular contri=uie la reglarea tensiunii intraoculare+
Cin punct de vedere structural slera este 4ormata din tesut 4i=rod dens constituit din 4ascicule de
4i=re colagene dispuse in toate directiile+ Su=stanta 4undamentala este redusa si contine putine
mucpoli>a$aride+
Sclera este mai putin $idratata decit cornea- ceea ce- impreuna cu structura sa mai putin
organi>ata- ii asigura un aspect opac+,asculari>atia sclerei este saraca- provenita din vasele
lim=ice anterioare- vasele tecilor nervului optic si vasele episclerale e5terne+ (nervatia sclerei este
asigurata de nervii ciliari scurti si lungi+
UVEEA + ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
*l doilea strat ocular este stratul vascular- numit si uvee- situate su= sclera+ &ste intens
vasculari>at- =ogat in celulele pigmentare de culoare inc$isa+
%veea este compusa din trei parti anatomice si 4unctionale distincte6 irsiul- corpul ciliar si
coroida+
(risul 4ormea>a partea anterioara a uveei- este situat inapoia corneei si inaintea cristalinului-
delimitand ast4el camera anterioara+ *re 4orma unui dia4ragm preva>ut cu un or4iciu mic in
centru- pupila+ Pe 4ata lui anterioara la 7-1 mm de marginea pupilara- circular- se deose=este o
linie numita miul cercarterial irian- care imparte aceasta 4ata in doua >one6 una peri4erica mai
larga- numita >ona ciliara- si una mai ingusta centrala->ona pupilara+
Dona ciliara pre>inta un relie4 radiar- datorita numeroaselor vase iriene care merg de la peri4erie
spre centru+ Dona pupilara este mai neteda+ (rsiul este 4elurit colorat- datorita cantitatii de celule
cromato4ore a4late in stroma iriana care varia>a de la individ la individ si cu virsta+ Marginea
peri4erica a irisului se continua cu corpul ciliar+
(n structura irisului distingem 1 straturi6
&ndoteliul irian anterior 4ormat dintr-un singur strat de celule epiteliale- epiteliale- lipsite de
pigment- care se continua cu endoteliul cornean+ "a nivelul crptelor iriene endoteliul lipseste-
lasind stroma in contacg direct cu umoarea apoasa+
Stroma iriana- alcatuita dintr-un tesut conjunctiv la5 in care se gasesc 4i=re elastice- 4ivrele
musculare netede- vase sangvine- nervi si celule cu pigment+ Fi=rele musculare ase>ate
concentric 4ormea>a s4incterul pupilar situate la 8 F 8-. mm de la marginea pupilara+
&piteliul posterior este 4ormat din doua rinduri de celule+ Primul rind este 4ormat din celule mio-
epiteliale- care alcatuiesc dilatorul pupilei+ )indul al doilea este 4ormat din celule cu=ice pline cu
pigment melanic- care repre>inta continuarea epiteliului pigmentar al retinei+ Stratul pigmentar la
marginea pupilei este ras4rint inainte- 4ormind tivul pigmentar al pupilei+
Prin contractarea si rela5area musc$ilor irieni se produc modi4icari in diametrul pupilei+
Corpul ciliar repre>inta partea mijlocie a tractului uveal si se intinde de la radacina irisului pana
la ora serrata- avind o largime de 2-: mm+ Caca se 4ace o sectiune sagitala a oc$iului- corpul
ciliar apare de 4orma triug$iulara- avind o 4ata iriana anterioara- una e5terna scerala si una
posterioara in raport cu corpul vitros+
Segmentul anterior pre>inta cca :0-;0 creste radiare- numite procese ciliare- separate intre ele
prin niste santuri mici+ Procesele ciliare sint 4ormate din g$emuri vasculare anastomo>ate intre
ele+ ,asele sint cuprinse intr-un tesut conjunctiv in care se a4la si numeroase celule pigmentare+
&piteliul care le acopera este 4ormat din doua rinduri de celule- cel e5tern din celule cu=ice-
pigmentare cel intern cu celule cilindrice cu granulatii mitocondriale numeroase+
(n partea sa anterioara- corpul ciliar contine numeroase 4i=re musculare netede- care in totalitate
alcatuiesc musc$iul ciliar+ Ceose=im 4i=re radiare @musc$iul lui Hallace F GrucIeA si 4i=re
circulare circulare @musc$iul lui )ouget-MullerA+ Musc$iul ciliar se insera anterior- printr-un
tendon- pe 4ata posteriora a corneei- aproape de lim=ul sclero-cornean- iar posterior el se
continua in corpul ciliar si tesutul coroidian+
Prin contractia musc$iului ciliar se reali>ea>s actul de acomodatie a cristalinului- Corpul ciliar-
pe linga rolul pe care il are in acomodatie- mai are si rolul de a secreta umoarea apoasa- lic$id
endocular care asigura nutritia unor straturi oculare si asigura tensiunea intravasculara+
Coroida se intinde de la punctual de intrare a nervului optic pina la ora serrata- captusind ast4el
jumatatea posterioara a sclerei+ &ste un strat =ogat vasculari>at si intens pigmentat- 4ormind
ast4el ecranul opac al oc$iului- avind un rol insemnat in mentinerea tonusului ocular si in nutritia
celulelor retiniene+
Coroida este 4ormata din mai multe straturi+ Primul strat este cel supracoroidan- sau lamina
4usca- alcatuit dintr-un tesut conjunctiv- usor pigmentat- aderent de sclera+
*l doilea strat este stratul vaselor coroidiene- 4ormat dintr-o =ogata retea de artere si vene- in
oc$iurile careia se gasesc un tesut 4i=roelastic si numeroase celule pigmentare+ *rterele sint
situate intr-un plan mai pro4ound si provin din arterele ciliare scurte posterioare+ ,enele sint mai
super4iciale si se unesc in patru trunc$iuri mari numite vene vorticoase- care per4orea>a sclera
inapoia ecuatorului si se varsa in vena o4talmica+ Celulele pigmentare sint cromato=lasti si
cromato4ore- cu prelungiri protoplasmatice care se anastomea>a intre ele+
Stratul de vase capilare este 4ormat dintr-un singur rind de capilare+ )eteaua capilara este mult
mai =ogata si 4ina in jurul maculei- la peri4erie devenind mai larga+
Coroida este separate de epiteliul pigmentar al retinei printr-o lama =a>ala si vitreana- numita la
GrucI- care contine celule cromato4ore+
*rterele uveei provin din trei surse di4erite @ 4ig8/+8A+
aA ciliarele scurte posterioare- in numar de :-;- per4orea>a sclera in jurul nervului optic mergind
in spatial supracoroidian- vasculari>ea>a partea posterioara a uveei pina la ora serrata?
=A ciliarele posterioare lungi- una na>ala si una temporala- care- dupa per4orarea sclerei in
apropierea nervului optic- in spatial supracoroidian- ajungand in corpul ciliar unde are loc
anastomo>a ramurilor ascdente cu cele descedente+ *nastomo>ele a4late la radacina irisului
4ormea>a marele cerc arterial irian?
cA cilarele anterioare provenite din arterele musculare- ajungind in corpul ciliar- se anastomea>a
cu ramurile din marele cerc alterial irian+ Cin marele cerc arterial irian se desprind artere
colaterale care dau ramurile posterioare sau ciliare- care merg la ora serrata anastomo>indu-se cu
ramurile arterelor ciliare posterioare si ramurile iriene care merg radiar prin iris spre marginea
pupilei- 4ormind aici micul cerc arterial irian+

Fig 8/+8 ,asculari>atia uveei
,enele irisului si ale corpului ciliar se varsa in cea mai mare parte in venele coroidiene si o parte
mai micain venele musculare+ ,enele coroidiene- dupa con4luarea lor 4ormea>a cele patru vene
vorticoase care- la rindul lor- se varsa in vena o4tlmica+
,ase lim4atice adevarate nu se gasesc in uvee+ "im4a din iris si din corpul ciliar- prin spatiile
lacumnar- se varsa in camera anterioara+ (n coroida - lim4a- de-a lungul spatiilor perivasculare-
ajunge in spatial ssupracorodian si de aici prin interediul venelor vorticoase in circulatia venoasa+
Nervii tunicii vasculare a oc$iului provin din nervii ciliari- care in mare parte provin din
ganglionul o4talmic @ciliarii scurtiA- iar cateva ramuri direct din na>al @ciliarii lungiA+ Fi=rele
nervoase 4ormea>a ple5uri in coroida- in corpul ciliar si iris+
PUPILA + ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Pupila este un ori4iciu circular situate in centrul dia4ragmului irian+ (n conditii normale pupila are
urmatoarele caracteristici6
- este de culoare neagra la e5amenul direct si portocalie la e5amenul o4talmoscopic?
- are o 4orma rotunda- regulata?
- po>itia sa este apro5imativ centrala @usor deplasata in jos sis pre nas 4ata de a5a oc$iuluiA?
- cele doua pupile sint sensi=il egale- putind e5ista o mica di4erenta @ani>ocrieA 4i>iologica?

Ciametrul pupilei varia>a in stare normala intre 7 si . mm in raport cu virsta @mi mare la copii-
mai mic la virstniciA si cu lumino>itatea la care este e5pus oc$iul- sau in raport cu anumite stari
4unctionale ale oc$iului+
Cin punct de vedere 4unctional pupila are doua propietati 4undametale6 este optic per4ect
transparenta si are posi=ilitatea de a-si modi4ica continuu- anatomico-re4le5- diametrul in raport
cu necesitatile vi>uale+ Modi4icarea dimensiunilor ori4icului pupilar repre>inta 4enomenul
4unctional essential al pupilei +
Pupila sta su= dependenta a doi musc$i antagonisti- s4incterul pupilar sdi dilatorul pupilar-
inervati de sistemul neuro-vegetativ- primul de parasimpatic si al doilea de simpatico @4ig 8.+8A
,ariatiile acestea sint re4le5e normale si persista atita vereme cit e5ista o stare de ec$ili=ru intre
musc$ii si nrvii constrictori pe de o parte- si musc$ii si nervii dilatatori ai irisului pe de alta parte+
Prin actiunea lor se conditionea>a dimensiunile pupilei con4orm nevoileor organismului+
*ceste doua sisteme antagoniste urmea>a legea inervatiei reciproce a lui S$errington- adica
e5citatia unuia in$i=a actiunea celuilalt+ (n stare normala domina actiunea de iridoconstrictie a
parasimpaticului- simpaticul avind rolul de a mentine tonusul musc$iului dilatator si de in$i=are
centrala a centrului constrictor pupilar+
8+ *cest joc pupilar permanent se gaseste su= dependenta e5citatiilor luminoase ale scoartei
cere=rale- a ec$ili=rului neuro- vegetative- a modi4icarilor en>imo-uumoare determinate de
4actori e5terni sau interni sia 4actorilor vi>uali sen>itivi si psi$osen>oriali+
RISTALINUL + ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Cristalinul are 4orma unei lentile =iconve5e- per4ect transparenta si elastica- cu masa de 7 -7-. g-
cu diametrul de 9-80 mm- situate in plan 4rontal intre iris si corpul vitros- intr-o sco=itura a
vitrosului numita 4ossa patellaris+ &ste suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de 4i=re radiare
4oarte 4ine ce 4ormea>a >onula lui Dinn sau ligamentului suspensor @4ig 82+8A+
Donula lui Dinn este un inel mem=rani4orm- 4ormat dintr-o serie de 4i=re ce se intend intre 4ata
interna a corpului ciiar si ecuatorul cristalinian- respective partile adicente peri4erice ale
cristalinului+ &l are rolul de a mentine cristalinul in po>itia sa normala si de a-( transmite
impulsurile musc$iului ciliar+
Donala este compusa din 4i=re >onulare principale si 4i=re au5iliare+ Fi=rele principale sint
dispuse pe mai multe straturi6 unele leaga or=icularul ciliar de capsula posterioara si de cea
anterioara- altele se inserea>a pe procesele ciliare pe care le leaga de capsula posterioara si de
ecuatorul cristalinian+ Fi=rele au5iliare leaga intre ele di4eritele portiuni ale corpului ciliar+
Fig 82+8 po>itia cristalinului
Cristalinul are doua 4ete6 una anterioara- alta posterioara+ Fata anterioara are ra>a de cur=ura de
80 mm- 4ata posterioara are ra>a de cur=ura 2 mm- ast4el incit supra4ata anterioara a cristalinului
este mai putin =om=ata decit cea posterioara+ Ciametrul antero-posterior al acestuia este de
apro5imativ /-. F . mm- lungimea sa variind prin proprietatea cristalinului de a-si modi4ica ra>a
de cur=ura a supra4etelor- in raport cu acomodatia+
Cristalinul se compune din apa @20EA- proteine @1. EA- din care unele solu=ile @al4a-- =eta-- si
gamma-cristalinA- altele insolu=ile @al=uminoidulA- grasimi- glutation- 4ermenti- vitamine etc+
(ndicele de re4tactie varia>a cu starea de acomodatie si cu varsta? in medie el este de 8-/7+
Puterea de re4ractie a cristalinului este apro5imativ 77 C+
Cristalinul este constituit din urmatoarele straturi 6
Capsula cristalinului sau cristaloida? o mem=rane de invelis transparenta- 4oarte elastica- su=tire-
4ormata din doua parti6 una anterioara si alta posterioara care se unesc la nivelul ecuatorului+ @4ig-
82+7A+
Fig 82+7+ Structura cristalinului
&piteliul cristalian anterior 4ormat dintr-un singur rind de celule cu=ice- dispuse su= capsula
anterioara- depasind cu putin ecuatorul cristalinian+ "a nivelul ecuatorului celulele epiteliale se
trans4orma in 4i=re cristaliniene+
Fi=rele cristaliniene- care iau nastere din celule epiteliului anterior- au 4orma $e5agonala + Fi=rele
tinere sint ingramadite spre centrul lentilei+ Fi=rele sint dispuse in straturi concentrice +
#erminatiile anterioare ale 4i=relor4ormea>a pe supra4ata nucleului cristalinian o sutura in 4orma
de K drept- denumita sutura cristaliniana anterioara- iar terminatiile posterioare 4ormea>a o sutura
su= 4orma unui K inversat+ Cupa nastere cristalinul continua sa se de>volte- 4ara sa se produca o
distensie a
capsulei ci o condensare alentilei- care progrsiv produce o scadere a elasticitatii cristalinului si
totodata o diminuare treptata- cu varsta a amplitudinii de acomodatie+
*comodatia este proprietatea oc$iului de a vedea clar un o=iect- la orice distanta intre in4init si
oc$i+ *comodatia se =va>ea>a pe modi4icarile de cur=ura ale 4etelor cristalinului mai accentuate
pe 4ata anterioara@ su= actiunea contractiei sau rela5arii muscc$iului ciliarA- care au ca re>ultat
sc$im=area re4ractiei oculare in sensul ca ori de und ear veni ra>ele de lumina- ele isi 4ormea>a
4ocarul pe retina+
Cristalinul nu are nervi si este avascular+ Nutritia sa este asigurata de catre umoarea apoasa+- prin
intermediul capsulei- datorita unui 4enomen de di4i>une si osmo>a+ 'rice tul=urare a
meta=olismului cristalinian duce la degenerescenta 4i=relor si opaci4icerea lor+
RETINA + ANATOMIE #I FIZIOLOGIE
)etina- stratul receptive pentru lumina al glo=ului ocular- repre>ita o portiune e5teriori>ata a
sistemului nervos central+
)etina alcatuieste stratul intern- tunica nervoasa a glo=ului ocular- 4iind situate intre coroida si
corpul vitros+ &a captuseste interiorul glo=ului ocular de la papilla pina la ori4iciul pupilar+ &ste o
mem=rane 4oarte su=tire- per4ect transparenta in vivo- de culoare ro>- datorita purpurei vi>uale
din =astonase+
Cin punct de vedere structural si 4unctional- retina poate 4i impartatita in doua >one6
aA+ pars optica- care acopera tot polul posterior si merge pina la ora serrata- >ona in care retina are
o structura omple5a si proprietati 4otoreceptoare?
=A+ pars caeca- care se intinde de la ora serrata pana la ori4iciul pupilar? este mult mai simpla in
ceea ce priveste structura $istological- 4iind 4ormata doar din elemente nedi4erentiate+
Privind raportul retinei cu coroida si corpul vitros este de remarcat ca 4oita e5terna a retinei-
epiteliul pigmentar- adera intim de coroida- in timp ce celelalte straturi sint usor detasa=ile-
ne4ind mentinute in contact cu coroida decit prin tensiunea intraoculara si corpul vitros+ Privind
4ata interna- ea este in contact pe intreaga ei supra4ata cu corpul vitros- ne4iind insa deloc
aderenta de mem=rane $ialoida a corpului vitros+
Fac e5ceptie de la aceasta numai doua >one- unde retina este 4i5ate de tesutul suacient- si anume
marginea papilei si ora serrata- si intr-o oarecare masura- si macula+
Brosimea retinei vi>uale este de 1.0 in regiunea papilei- reducandu-se la 8000 la ora serrata+ L L
Cin punct de vedere $istologic retina este alcatuita din 80 straturi @4ig 8:+8A6
&piteliul pigmentar- 4ormat dintr-un strat unic- de celule poliendrice+ (n celule pigmentare
retiniene- pigmentul respective- melanina- asemanatoare ca structura c$imica cu pigmetul
coroidian- se gaseste su= 4orma de cristale+ Branulele pigmentare sint dispuse in prelungirile
celulelor- intr-un strat protector deasupra nucleului celulei+
Conurile si =astonasele @elemente receptoareA- de dimensiuni varia=ile dupa sediu- sint 4ormate
dinr-o e5pansiune e5terna @conul si =astonasulA si dintr-o portiune@corpul cellularA care contine
nucleul situate in stratul granular e5tern+ Conurile si =astonasele sint inegal reparti>ate in retina6
in 4ovea centrala nu sint decat conuri- pe cind la peri4eria retinei acestea dispar complet+
)aminind numai =astonase+ Gastonasele incep sa apara in jurul 4oveei- mergind spre peri4erie ele
se inmultesc- pe cind conurile scad progresiv+
Fig+ 8:+8 Structura retinei
Conurile la om- in numar de 1 000 000 F : 000 000- contin o su=stanta 4otosensi=ila- iodospina+
Gastonasele sint in numar mai mare decit conurile- in jurul de 8.0 000 000+ Segmentul e5tern al
conurilor si =astonaselor pre>inta la microscopul electronic sute de placi proteinolipidice+ Prin
portiunea lor mioida- atit conurile cit si =astonasele se scurtea>a la lumina si se alungesc la
intuneric+
Mem=rana limitanta e5terna separa >ona nucleilor de restul celulei conurilor si =astonaselor-
4iind dependenta de 4i=rele lui Muller- din aparatul de sustinere al retinei +
Stratul granulos e5tern este >ona retiniana care adaposteste corpul cellular al conurilor si
=astonaselor? contineucleii+ (n stratul granulos e5tern se mai gasesc si elemnte ale aparatului de
sustinere al retinei- e5pansiunile 4i=relor lui Muller+
Celule cu =astonasele au un corp cellular 4oarte mic- cu nucleu =ogat in cromatina- avind un
nucleol+
Stratul ple5i4orm e5tern care urmea>a este 4ormat dintr-o impin>ire de 4ilamente
protoplasmatice- cu striatii verticale+ (ntregul strat este traversat de 4ilamente ale aparatului de
sustinere+
Stratul granulos intern contine cel de-al doilea neuron F celula =ipolara- - precum si numeroase
celule de asociatie- impreuna cu elementele aparatului de sustinere+ (n a4ara de celulele =ipolare-
in stratul granulos intern mai sint numerosi neuroni de asociatie cu rol de intarire 4unctionala a
di4eritelor parti din retina+ *cesti neuroni de asociatie sunt6 celule ori>ontale- celule amacrine si
spongio=lasti+
Stratul ple5i4orm intern este si el o aglomeratie de 4ilamente- care sint pelungirile
protoplasmatice descendente ale celulelor ganglionare precum si prelungirile celulelor de
asociatie si 4i=rele laterale ale celulelor lui Muller+
Stratul de celule ganglionare contine cel de-al treilea neuron- care transmite in4lu5ul nervos
primit de la celulele =ipolare spre centru+ Corpulcelular este voluminous- contine un nucleu
s4eric cu un nucleol inconjurat de protaplasma cu aspect tigroid si neuro4i=rile+
Stratul de 4i=re optice contine cilinda5onii 4ara teci mielinice a celulelor ganglionare-4i=re
centri4uge- precum si elemnte ale aparatului de sustinere+ Fi=rele se dispun in 4asciculele si se
dirijea>a temporal- ocolind in arc 4ovea spre a converge spre papilla+
"imitanta interna separa stratul de 4i=re optice de vitros+ &ste o mem=rane su=tire- considerate a
4i dependenta de 4i=rele lui Muller- re>ultind din sudura placutelor lor =a>ale+
*paratul de sustinere+ Celule retiniene si sistemul de 4i=irlo care sta=ilesc contactul intre ele sint
mentinute in po>itie printr-un aparat de sustinere comple5- compus din 4i=rele lui Muller- celule
paianjen si microglie+
Fi=rele lui Muller dint elemnte microgliale- care traversea>a toata grosimea retinei + Celule
paianjen sint situate in straturile interne ale retinei+ &lementele microgliale sint ce celule
nervologice rotunde cu numeroase rami4icatii? ele se gasesc in straturile de celule ganglionare si
de 4i=ros optice+ Sint considerate ca elemnte reticulo$istiocitare+
)egiuni retiniene cu structura speciala sint6
Fovea centrala- unde retina se rduce a numai doua straturi6 epiteliul pigmentar si stratul de celule
vi>uale+ (n 4ovee sunt numai conuri- ele 4iind 4oarte lungi si su=tiri+ Spre marginea 4oveei apare
cite un =astonas+ *ici stratul granulos e5tern este 4oarte de>voltat+ "a marginea 4oveei toate
straturile interne retiniene se ingroasa mult+
'ra serrata constituie o >ona de tran>itie intre retina vi>uala si cea oar=a+ *ici neuronii retinieni
sint atro4iati- iar celulele de sustinere- mai de>voltate- iau progresiv caracterul celulelor
epiteliului ciliar cu care se continua+
)etina oar=a cuprinde retina ciliara- 4ormata din doua straturi epiteliale? stratul intern compus din
celule cu=ice clare- si stratul e5tern din celule cu=ice cu pigment+
Nutritia retinei+ Straturile interne pina la cel ple5i4orm e5tern sint irrigate de ramurile arterei
centrale a retinei+ Nutritia straturilor e5terne este asigurata de vasele coroidei din coriocapilare+
&5aminarea retinei se reali>ea>a in cadrul e5aminarii 4undului de oc$i- prin o4talmoscopie si
=iomicroscopie+
&5plorarea 4undului de oc$i- prin o4talmoscopie incepe prin e5aminarea papilei nervului optic- a
maculei- apoi a vaselor si a cimpului retinian pina la peri4erie+
Giomicroscopia 4undului de oc$i se 4ace prin ase>area inaintea oc$iului de e5aminat a unei
lentile conve5e- montata pe =iomicroscop+
#ul=urarile 4unctionale ale retinei se e5aminea>a prin determinare acuitatii vi>uale si mai ales a
cimpului vi>ual+
Pentru a pune in evidenta tul=urarile circulatorii intraoculare- in ultimul timp se utili>ea>a
angiogra4ia 4luoresceinica+ #ensiunea arterei o4talmice se masoara cu ajutorul
o4talmodinamometrului+
#ul=urarile retiniene de conducere nervoasa se studia>a cu ajutoru electroretinogra4iei @&)BA+
NERVUL OPTI + ANATOMIE SI FIZIOLOGI
Nevul optic 4ace parte din nervii cranieni- perec$ea a doua+ &ste alcatuit din cilindra5onii
celulelor ganglionare retiniene- care traversea>a lama ciuruite a sclerei- or=ita- canalul optic si
apoi patrund in cavitatea craniana+
Nervul optic- 4iind ontogenic o comisura al=a- este invelit de trei teci meningiale6 dura care
continua inainte cu sclera si inapoi cu periostul cnalului optic- pia si ara$noida care se continua
inainte cu sclera si inapoi cu periostul canalului optic- pia si ara$noida care se continua inapoi cu
memnigele cerere=rale- iar inainte 4ormea>a un 4und de sac+ @4ig+8;+8A
Fi=rele nervoase- in numar ;00 000 - 8 700 000 pentru 4iecare nerv- lipsite de teaca lui Sc$<ann-
dar mielini>ate- in a4ara lamei ciuruite sint separate in 4ascicule prin seturi plecate din pia
neurala+
(n sectorul anterior al segmentului or=itar- la apro5imativ 80 mm de polul posterior al glo=ului
ocular- patrund in nerv artera si vena centrala a retinei+
Fig 8;+8 Structura nervului optic
Fig 8;+7 ,asculari>atia nervului optic
Stra=atandu-l a5ial- ele ajung in glo=ul ocular la nivelul 4undului e5cavatiei 4i>iologice a papilei@
4ig 8;+7A
Portiunea intracanaliculara a nervului- scurta de ; mm- adera prin tecile meningiale de perete
canalicular si este in contact cu artera o4talmica- ce patrunde in or=ita prin canalul optic+
Portiunea intracraniana a nervului optic de /-8: mm+
(n interiorul nervului 4i=rele au o topogra4ie determinate+ Fasciculul papilo-macular- continind
4i=rele care culeg impulsurile provenite din regiunea maculara- tind- pe masura ce se apropie de
c$iasma? sa ocupe o po>itie centrala in corodonul nervos+
Nervii optici se termina in ung$iurile anterioare ale unei lame nervoase numita c$iasma+


PLEOAPELE + ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Pleoapele sint 4ormatiuni cutanaeomusculomem=ranoase- mo=ile- care inc$id inainte or=ita si
protejea>a ast4el partea anterioara a glo=ului ocular+ Circumscriu intre marginile lor li=ere 4anta
palpe=rala- limitata inauntru si in a4ara prin ele doua cantusuri- numite si ung$iul palpe=ral intern
si palpe=ral e5tern+
Cesc$iderea 4antei palpe=rale varia>a ca marime la di4erite virste+ "a adult- la privirea inainte
pleoapa superioara acopera circa 7 mm din marginea superioara a corneei- pe cind cea in4erioara
se opreste la marginea in4erioara a corneei @4ig+ :+8A+
Marginea li=era a pleoapelor este divi>ata in doua portiuni- la unirea 832 interne cu .32 e5terne-
prin papila lacrimala in vir4ul careia este situat punctual lacrimal+ Partea e5terna pre>inta o >ona
anterioara cutanata- unde sint implantati cilii preva>uti cu glande se=acee @glandele lui DeissA si
sudoripare @glandele lui MollA si o >ona posterioara care se continua cu conjunctiva pe care se
a4la ori4iciile de desc$idere ale glandelor tarsale se=acee ale lui Mei=omius+ Dona de democratie
pre>inta o linie mai pigmentata- linia intermarginala la nivelul careia pleoapa poate 4i clivata
c$irurgical in doua portiuni6 una musculocutanata- situate anterior- si alta tarsoconjunctivala
situata posterior+
Fig+:+8 Pleoapele si 4anta palpe=rala @colectia pro4+ dr+ Fr+ FodorA+
Partea interna sau lacrimala a pleoapei- care contine in grosimea sa canaliculii lacrimali-
delimitea>a un spatiu eliptic- lacul lacrimal- ocupat in partea interna de carancula lacrimala si in
a4ara acesteia de cuta semilunara @pleoapa a treia sau mem=rana nictitanta a verte=ratelor
in4ererioareA+
(n structura pleoapelor @ 4ig:+7A deose=im mai multe straturi distincte+
Fig :+7 Structura pleoapei
Stratul tegumentar este su=tire- cu cute 4ine- transversale si numeroase celule cromato4ore care
e5plica pigmentarea mai pronuntata a pielii pleoapelor +
#esutul celular su=cutanat este la5- 4avori>and producerea edemelor palpe=rale+
Stratul muscular este alcatuit din doi musc$i striati @or=icularul pleoapelor si ridicatorul pleoapei
superioareA si dintr-un musc$i neted musc$iul capsulotarsalA+
'r=iculatorul pleoapelor este un musc$i circular pre>entind o portiune palpe=rala si alta or=itara+
Portiunea palpe=rala acopera planul 4i=roelastic al pleopaelor- inserindu-se pe ligamentul
palpe=ral e5tern si palpe=ral intern+ *re o contractie sla=a- determinind clipirea re4le5a+
Portiunea or=itara 4ormea>a o elipsa in jurul or=itei- inserata pe tendoanele directe ale
ligamentului palpe=ral intern- contractia sa 4iind mai puternica- cu rol in mimica voluntara+ Cin
4i=rele musculare se desprind mai multe 4ascicule cu oarecare autonomie- care alcatuiesc
musc$iul lui )iolan ale carui 4i=re inconjoara canalele e5cretoare ale glandelor lui Mei=omius- si
musc$iul lui orner care se intinde pe partea posterioara a tendonului re4lectat al ligamentului
palpe=ral intern- pe partea posterioara a sacului lacrimal si a conductelor lacrimale contri=uind la
e5cretia lacrimilor+
)idicatorul pleoapei superioare porneste de la nivelul inelului tendinos al lui Dinn situate la
vir4ul or=itei- se indreapta inainte pe deasupra musc$iului drept superior- traversea>a ligamentele
largi pe su= re=ordul or=itar- isi sc$im=a directia in sens 4rontal si se insera pe 4ata pro4unda a
pielii pleoapei si pe 4ata anterioara a tarsului+
Musc$iul capsulotarsal al lui Muler este 4ormat de 4i=re netede ce se insera pe marginea or=itara
a tarsului- contractia acestuia determinind marimea 4antei palpe=rale+ Sc$eletul 4i=roelastic al
pleoapei este constituit din 4ascicule conjunctivite dense re>istente+ #arsul pleoapei superioare
este mai de>voltat si are o 4orma semilunara cu conveitatea in sus- iar cel al pleoapei in4erioare-
mai mic- este de 4orma dreptung$iulara+ &5tremitatile celor doua tarsuri sint unite na>al si
temporal de ligamentul e5ern si intern+
Conjunctivita aderenta de tars este mai la5a la nivelul 4undurilor de sac+
(n structura pleoapei sint numeroase glande+ *mintim ast4el glandele se=acee ale lui Mei=omius
situate in grosimea tarsului- glandele se=acee ale lui Deiss si sudoripare ale lui Moll situate la
nivelul radacinii 4olicului pilos- la cae se adauga glandele situate in structura conjunctivitei+
,asculari>atia pleoapei este =ogata- repre>entata de arterele palpe=rale superioare si in4erioare
provenite din artera 4aciala si o4talmica+ &le 4ormea>a- prin anastomo>oare la nivelul marginii
superioare a tarsului - alta la nivelul marginii sale in4erioare+ Pleoapa in4erioara are o singura
arcada vasculara in apropierea marginii sale ciliare+ *ceasta asculari>atie =ogata e5plica
patologia in4lamatorie a pleoapei- =una cicatri>are a plagilor precum si vitalitatea lam=ourilor- in
pastilele cutanate+ ,enele pleoapelor 4ormaea>a de asemenea doua retele venoase care se varsa in
venele o4talmice temporale superi4iciale si 4aciale+
"im4aticele pleoapei sint colectate de ganglionii preauriculari- parotidieni si su=manditi=ulari
(nervatia pleoapei este asigurata6 sen>itiv de catre nervul trigement prin nervul o4talmic cu
ramurile sale na>al- lacrimal si 4rontal pentru pleoapa in4erioara? motor- de catre nervul 4acilal
care inervea>a musc$iul or=icular si de nervul oculo-motor comun care inevea>a musc$iul
ridicator al pleoapei superioare+ (nervatia simpatico a pleoapei interesea>a vasele si musc$ii
nete>i ai lui Muler+
Pleopaele au rol de a proteja glo=ul ocular 4iind animate de miscari spontane de clipit 70-10
ori3min+ Clipitul mai poate 4i declansat si re4le5 su= actiunea unei iritatii pe ramurile trigeminale
de la nivelul pleoapei sau corneei- sau poate 4i declansat sen>orial prin e5citatie auditiva sau
vi>uala+
OR!ITA + ANATOMIE
8+ 'r=itele sint doua cavitati osoase situate de o parte si de alta a 4oselor naMale- intre
neurocraniu si viscerocraniu+ @4ig ;+8A+ &le adapostesc6 glo=ul ocular si capsula sa @#enonA-
musc$ii oculari cu 4asciile lor- musc$iul or=itar Muller- corpul adipos al or=itei- artera
o4talmica cu ramurile ei- venele or=itei @ care nu pre>inta valve- ceea ce 4avori>ea>a
propagarea in4ectiilor la sinusul cavernosA- lim4aticele or=itei- nervii cranieni (- ((- (((- (,-
,a- ,=- ,( si cei vegetative @4ig+;+7A
Fiecare or=ita repre>inta o piramida patrulatera cu =a>a anterioara- vir4ul posterior- patru
pereti si patru margini+ *5ul or=itei este o=lic dinainte inapoi si din a4ara inauntru?
prelungite inapoi - cele doua a5e s-ar intilni la nivelul seii turcesti+
Ga>a sau desc$iderea or=itei este rotunjita si 4ormata de marginea supraor=itara a osului 4rontal -
procesul >igomatic al osului 4rontal- procesul 4rontal a >igomaticului- marginea in4raor=itoara a
ma5ilarului- create lacrimala anterioara+ Poate 4i usor e5plorata su= piele+ Marginea superioara
este mai proeminenta decit cea in4erioara- conturul median ete mai proeminent decit cel lateral+
Fig+ ;+8 Peretele osos al or=itei @colectia pro4+ dr+ Fr FodorA
Fig ;+7 Continutul or=itei @colectia pro4 dr+ Fr+ FodorA+
Ce aceea- cimpul vi>ual este mai intins in jos si lateral- glo=ul ocular este sla= protejat in jos si
lateral+ ,ir4ul este repre>entat de e5termitatea mediala a 4isurii or=itare superioare @prin care- la
nivelul inelului Dinn trec6 ramura superioara si in4erioara a oculo F motorului- nervul a=ducen si
nervul na>o-ciliarA+ Medial de aceasta se gaseste ori4iciul or=itar al canalului optic artera
o4talmicaA+
Peretele superior @tavanulA este concav- este 4ormat de partea or=itara a osului 4rontal si aripa
mica a s4enoidului+ Pe acest perete se gaseste lateral 4osa glandei lacrimale+
Peretele in4erioar @podeauaA este 4ormat din 4ata or=itara a ma5ilarului 4ata de or=itara a
>igometricului- procesul or=itar al platinului+ Pre>inta santul si canalul su=or=itar- care se
desc$ide pe 4ata anterioara a ma5iliarului- prin gaura su=or=itara+ Santul si canalul contin artera
si nervul su=or=itar+ Peretele in4erior este su=tire si intra in raport cu sinu5ul ma5iliar- ceea ce
e5plica nevralgiile su=or=itale in ca> de sinu>ita ma5ilara+
Peretele lateral este o=lic- indreptat inapoi si medial+ &ste 4ormat din 4ata or=itara a
>igomaticului- 4ata or=itara a aripii mari a s4enoidului- 4ata mediala a procesului >igomatic al
4rontalului+ Pe acest perete se gaseste ori4icuiul >igomatico-or=itar+
Peretele medial raspunde cavitatii na>ale+ (n constitutia lui intra6 lama or=itara a etmoidului- osul
lacrimal- procesul 4rontal al ma5ilarului si 4ata laterala a corpului s4enoidului+Pe acest perete se
gaseste 4osa sacului lacrimal- delimitata de creasta lacrimala anterioara a ma5ilarului si creasta
lacrimala posterioara a osului lacrimal+ Fosa sacului lacrimal se continua cu santul lacrimal si
apoi canalul na>o-lacrimal care se desc$ide in meatul na>al in4erior+
Marginea supero-laterala pre>inta sutura s4eno-4rontala- iar in partea ei ceai mai posterioara se
o=serva 4isura or=itara superioara- prin care- in a4ara inelului Dinn- trec6 tro$learul- 4rontalul si
lacrimalul+
Marginea supero-mediala pre>inta suturile 4ronto-ma5ilare- 4ronto-lacrimala si 4ronto-etmoidala+
Pre>inta ori4iciul etmoidal anterior si ori4iciul etmoidar posterior+
Marginea in4ero-laterala este ocupata in cea mai mare parte de 4isura or=itara in4erioara- prin care
nervul ma5ilar intra in or=ita+ *nterior este 4ormata de procesul 4rontal al osului >igomatic+
Marginea in4ero-mediala este rotunjita+ Pre>inta sutura lacrimo-ma5ilara si etmoido-ma5ilara+
'r=ita este captusita de periost- putin ad$erent de peretii or=itei+ Spre vir4ul or=itei- in jurul
gaurii optice- 4i=rele periostului se continua cu 4i=rele durei-mater din teaca nervului optic+ "a
nivelul marginilor or=itei periostul or=itara se continua cu cel al oaselor 4etei- =a>a 4iind
acoperita cu 4ormatiuni moi6 septul si pleoapele+
Comunicarile or=itei sint6
- cu neuro-craniul prin canalul otic- 4isura or=itara superioara @4anta s4enoidalaA- oridiciul
etmoidal anterior si ori4iciul etmoidal posterior?
- cu 4osa in4ratemporala prin 4isaura or=itara in4erioara si canalul >igomatic
- cu 4ata! prin santul si canalul su=or=ital- respective canalul >igomatic?
- cu cavitatea na>ala prin canalul na>o-lacrimal?
- cu 4osa pterigo-palatina- prin 4isura or=itara in4erioara+

APARATUL LARIMAL + ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
*paratul lacrimal asigura producerea- raspandirea pe supra4ata corneo-conjunctivala si drenajul
lacrimilor spre cavitatea na>ala+ &ste alcatuit dintr-un aparat secretor si un aparat e5cretor+
*paratul secretor6 este alcatuit din glanda lacrimala principala si glandele lacrimale accesorii6
- glanda lacrimala principala 4ormata din glanda lacrimala or=itara- situate in ung$iul supero-
e5tern al or=itei in loja lacrimala- si din glanda lacrimala palpe=rala- cele doua glande 4iind
separate printr-un teridon al ridicatorului pleoapei superioare si din6
- glandele lacrimale accesorii situate in structura pleoapei si a conjunctivitei+

Secretia lacrimala este indispensa=ila mentinerii luciului si transparentei corneei- cit si integritatii
supra4etei conjunctivale+ &a este alcatuita dintr-o secretie permanenta de =a>a!- care 4ormea>a
4ilmul lacrimal! re>ultat din secretia glandelor lacrimale accesorii si dintr-o secretie intermitenta
denumita re4le5a! produsa de glanda lacrimala principala+
Sectia de =a>a este produsa de trei 4eluri de glande6
Blandele secretoase de munca repre>entate de glandele enle situate in grosimea conjunctivitei
tarsele si glandele Man> situate in regiunea lim=ica- care produc stratul cel mai intern al 4ilmului
lacrimal- =ogat in poli>a$aride+
Blandele lacrimale apoase repre>entate de glandele tu=uloacinoase- Nrause- situate in 4undurile
de sac conjunctivale si glandele Hol4ring situate la margiea superioara a tarsului care alcatuiesc
stratul mijlociu al 4ilmului lacrimal+
Blandelee se=acee repre>entate de glandele Mei=omius situate in tars- glandele Deiss situate in
marginea palpe=rala si glandele Moll @glande sudoripare ane5ate cililorA care alcatuiesc stratul
cel mai e5tern al 4ilmului lacrimal+
Secretia re4le5a este intermitenta si se o=tine prin e5citarea glandei lacrimale principale- 4ormata
din glanda lacrimala or=itala- situate in ung$iul supero-e5tern al or=itei in loja lacrimala- si d4in
glanda lacrimala palpe=rala- cele doua glande 4iind separate prin tendonul ridicatorului pleoapei
superioare+
Secretia lacrimala repre>inta un lic$id alcain incolor- alcatuit din 9;E apa si 7E su=stante solide
@electroliti6 NaO- NO- Cl-- C'-A si gluco>a- uree- aci>i aminati si proteine- gammaglolu=ile @ig*
si (gBA- li>o>im si lactotrans4erina+
"acrimile au un rol optic- asigurand transparenta si integritatea corneei prin mentinerea sta=litatii
4ilmului lacrimal- un rol mecanic 4avori>and alunecarea pleoapelor in miscarea de clipit si
indepartarea impunatatilor de pe supra4ata corneei- un rol respirator prin umectarea pituitarei si
prin aceasta a aerului inspirit- un rol =actericid datorita continutului in li>o>im- si un rol in
mimica+
*paratul e5cretor
&ste alcatuit din punctele si canaliculele lacrimale situate in structura marginii li=ere a pleoapei-
in treimea interna pentru 4iecare pleoapa e5istand un punct si un canalicul lacrimal+
Cele doua canalicule se unesc intr-o portiune comuna sau se desc$id separate in secul lacrimal-
care se continua cu canalul lacrimo-na>al ce se desc$ide in meatul in4erior+ Sacul lacrimal este
situat in loja sacului lacrimal din ung$iul palpe=ral intern @4ig 9+8A+
&vacuarea lacrimilor se 4ace printr-un mecanism de a=sortie la nivelul mucoasei conjunctivale-
canaliculelor si sacului- cit si printr-un mecanism de drenaj activ al lacrimilor prin pompaj ca
urmare a miscarilor de clipit si contractiei musc$iului or=icular si a musc$iului orner+
ONUNTIVA + ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Conujunctivita este o mem=rana- mucoasa- su=tire si transparenta- care acopera 4ata posterioara a
pleoapelor @conjunctivita palpe=rala superioara si in4erioaraA si 4ata anterioara a sclerei
@conjunctivita =ul=araA + *ceste doua parti se reunesc la nivelul 4undurilor de sac superior si
in4erior+ (n regiunea ung$iului intern se gasesc doua 4ormatiuni6 pliul semilunar orientat cu
concavitatea catre cornee- vrstig$iul celei de a treia pleoape a vete=ratelor in4erioare- si
caruncula lacrimala care este o mica proeminenta 4ormata din glande si 4oliculi pilosi+
Mucoasa conjunctivala este constituita dintr-un epiteliu =i- sau pluristrati4icat- printre celule
epiteliale gasindu-se melanocite si celule calici4orme- mucipare si un derm 4ormat din doua
straturi6 adenoid super4icial- =ogat in lim4ocite- si pro4ound- 4i=ros+
Conjunctivita contine numeroase glande6
- municipare- care sint invaginatii ale epiteliului conjunctival @glandele enle si glandele Man>A
- lacrimale apoase @glandele Nrausse si glandele Hol4ringA

Mucusul- lacrimile- secretiile se=acee ale glandelor Mei=omius si Deiss- precum 5i secretiile
sudoripare ale glandelor Moll @ultimile trei tipuri de glande gasindu-se la nivelul pleoapelorA
4ormea>a un 4ilm protector pe supra4ata conjunctivitei si a corneei+
,asculari>atia este data de ramuri din arterele palpe=rale pentru conjunctiva =ul=ara- iar in
ecinatatea lim=ului de arterele ciliare anterioare+ ,enele sint tri=utara venei o4talmice+
"im4aticele drenea>a in ganglionii preauriculari si parottidieni @vasele lim4atice ale jumatatii
e5terneA sis pre ganglionii su=mandi=ulari @jumatea interna A+ (nervatia sen>itiva a conjunctivitei
este asigurata de ramura o4talmica a trigemenului+
Functia esentiala a conjunctivitei este cea de protectie+ &piteliul si secretiile sale reali>ea>a o
protectie mecanica + Polinuclearele din dermul conjunctival precujm si celule epiteliale au
4unctie 4agocitara+ Stratul adenoid participa la raspunsul imun cellular si umoral cu sinte>a de
anticorpi- mai ales (g*- mai putin (g B- ig &- rar (g M+ "acrimile sint =ogate in proteine
=acteriostatice si =acteriolitice6 li>o>im- latotrasn4erina- =eta F li>ina + Flora =acteriana
comensala in$i=a de>voltarea celei patogene+ Conjunctiva are o sla=a aparare antivirala
constituind poarta de intrare pentru in4ectiile aerogene+ Ce o=icei trecerea virusului este
asimptotica- 4oarte rar aparind atingeri speci4ice ale oc$iului+
ANATOMIA SISTEMULUI OULO+MOTOR
Motilitatea glo=ului ocular este asigurata de doi musc$i o=lici si patru musc$i drepti+
Musc$ii drepti isi au originea in vir4ul or=itei- la nivelul 4ormatiunii tendinoase a lui Dinn6
- musc$iul drept intern este cel mai puternic musc$i dintre oculomotori? are directie ori>ontala-
mergind intre glo=ul ocular si peretele intern al or=itei+ (nsertia sclerala se 4ace la .-. mm de
lim=+ &ste inervat de oculo-motorul comul+ ,asculari>atia este repre>entata de ramura musculara
in4erioara a artereio4talmice?
- musc$iul drept e5tern isi are originea de la inelul tendinos al lui Dinn- cu un traiect ori>ontal
spre glo=ul ocular- inserindu-se la 2-9 mm de lim=ul sclero Fcorneean+ &ste inervat de oculo F
motorul e5tern @perec$ea a ,( FaA
- musc$iul drept in4erior- cu origine la nivelul inelului tendinos al ui Dinn- are un traiect in jos si
e5tern- intre glo=ul ocular si planseul or=itei- inserindu-se inaintea ecuatorului la 2-. mm de
lim=ul sclero-cornePn+ (nervatia este asigurata de oculo-motorul comun- iar vasculari>atia de
ramura musculara in4erioara din artera o4talmica si artera in4raor=itara+
- Musc$iul drept superior isi are originea pe tendonul Dinn- la acelasi nivel cu musc$iul ridicator
al pleoapei superioare+ #raiectul este supero-e5tern- intre glo= si musc$iul ridicator al pleoapei
superioare+ Se insera la :-: mm de lim=ul sclero-cornean pe meridianul orei 87+ (nervatia este
asigurata de un ram din nervul oculo-motor comun- iar vasculari>atia este reali>ata prin ramul
muscular in4erior din artera o4talmica+

Musc$ii o=lici sint6
- o=licul superior @o=licul mareA isi are originea la nivelul tendonului Dinn deasupra originii
musc$iului drept intern+ Cirectia 4asciculelor musculare esteorienta spre ungiul supero F intern al
or=itei+ (n apropierea marginii or=itare musc$iul devine tendinos si patrunde intr-un inel 4i=ros-
tro$lea+ "a iesirea din tro$lee isi pastrea>a structura tendinooasa- dar cu traiectul orientat
posterior si e5tern+ (nsertia musc$iului o=lic mare se 4ace inapoia ecuatorului in cadranul supero-
e5tern- la 8/ mm de lim=ajul sclero-cornean (nervatia este asigurata de nervul patetic sau
tro$lear @perec$ea a (,-aA+ asculari>atia se reli>eaa prin raul muscular superior din artera
o4talmica?
- o=licul in4erior @'=licul mieA- insertia pro5imala se 4ace intr-o drepresiune situate pe planseul
or=itar aproape de marginea or=itara+ Cirectia 4asciculelor musculare este postero-e5terna si
superioara- trecind pe su= musc$iul drept in4erior + Se insera in cadranul in4ero- e5tern al
glo=ului ocular- inapoia ecuatorului- la 8: mm de lim=ul sclero-cornean + (nervatia este reali>ata
de ramul pentru musc$iul o=lic mic din nervuloculo-motor comun @ perec$ea a ((( FaA- iar
vasculari>atia de ramura musculara a arterei o4talmice@4ig+ 88+8A

Fig 88+8 Sc$ema Narc$e>

Materia"e *e c%r)
Numai cursan ii loga i de la speciali>area Tehnician O&tometri)t An I pot accesa materialele de
curs+