Tehnologie Afaceri Referate Didactica Legislatie Familie

Acasa tehnologie tehnica mecanica

ASCUTIREA SI CONTROLUL BURGHIELOR ELICOIDALE
ASCUTIREA SI CONTROLUL BURGHIELOR ELICOIDALE

ASCUTIREA SI CONTROLUL
BURGHIELOR ELICOIDALE
1. SCOPUL LUCRARII
Cunoasterea metodelor de ascutire a burghielor elicoidale;
Insusirea problemelor teoretice si practice pe care le implica
cunoasterea si folosirea utilajului pentruascutire a burghielor;
Cunoasterea si folosirea aparaturii necesare pentru controlul
elementelor geometrice si constructive ale burghielor elicoidale
2. NOTIUNI DE BAZA
La unburghiu elicoidal conformSTAS 571-82, STAS
1370-74 si fig.1
se definesc urmatorii parametrii geometrici :

Fig.1. Geometria burghiului elicoidal.
- unghiul de degajare normal,
masurat inplanul ,,N-N, intre planul
de baza axial care trece prinpunctul
M considerat si planul tangent la fata
de degajare inacel punct .
Incazul determinarii uzuale
a unghiul de degajare se poate folosi
urmatoarea relatie simplificata,
conformfigurii 1 :

(1)
unde : - reprezinta unghiul de inclinare a canalelor elicoidale;
- reprezinta unghiul de atac (2 unghiul la varful burghiului);
- diametrul cercului pe care se afla punctul consoderat M;
- diametrul exterior al burghiului.
In cazul determinarii precise a unghiul de degajare se va folosi relatia urmatoare, conformfigurii 1 :
Proiecte
vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si
scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere
peste ordin
Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum i de ce se
intampla? Roata anotimpurilor
Brose - proiect
Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si
micro proiecte
Lucrari de diploma
vezi toate lucrarile de diploma
PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA -
SUPURATIILE LOJ ELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE
ODONTOGENA
Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului
Razboi Mondial
Lucrare de diploma managementul firmei diagnosticul si
evaluarea firmei
PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA
MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC
Lucrari licenta
vezi toate lucrarile de licenta
Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de
selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in
concordanta cu cerintele handbalul
Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune -
politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17).
prevalenta economicului asupra juridicului
LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii
unui sistemde management al relatiilor cu clientii in cadrul
unei societati comerciale
LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in
Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru
un oras cu 200.000 de locuitori
Lucrari doctorat
vezi toate lucrarile de doctorat
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor
rutiere produse intre autovehicul si pieton
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si
hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE
DOCTORAT
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE -
Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul
ameliorarii intr-o linie materna de porcine
Proiecte de atestat
vezi toate proiectele de atestat
Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine
de confectii
ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE
PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii
instalatiilor electrice interioare
Gr upul pi ston
Presiunea l a peri feri a capul ui
Cal cul ul procesul ui de
compri mare
PISTOL PENTRU VOPSIT SG 80A
INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE SI
MASURI DE SIGURANTA
Bi l antul ter mi c al motorul ui
Masi ni de danturat cu cuti t
pi eptene
ROLUL MATERIALULUI METALIC DE
ADAOS LA SUDARE
Cuplaje electromagnetice
feromet-general.ro
Placute Vidia, Scule Aschietoare, Ridicatoare electrohidraulice REH
(2)
Dinrelatiile anterioare se constata ca valorile maxime ale unghiului de degajare se gasesc la diametrul exterior al burghiului
valorile acestuia fiind cuprinse intre 18s30s.
- unghiul de degajare longitudinal, masurat in planul ,,X-X, este egal cu unghiul elicei canalelor inpunctul
M ( = ).
- unghiul de inclinare a canalelor elicoidale, este unghiul format intre axa burghiului si desfasurata muchiei
elicoidale a fatetei, valoarea sa diferind de la unpunct la altul de pe tais.
Acesta afirmatie se observa inrelatia 3 , conformfig.2 :
; ; (3)
; ;

- unghiul de asezare normal, masurat inplanul ,,N-N normal la taisul aparent inpunctul considerat.
- unghiul de asezare longitudinal definit ca unghiul dintre planul tangent la fata de asezare inpunctul M si
directia miscarii principale inacel punct.
Acest unghi are valori intre 6s10s inpunctele periferice ale muchiei si ia valori crescatoare catre partea centrala a
burghiului ajungand la 25s30s .
- unghiul de inclinare a taisului transversal este definit ca unghiul format intre proiectia tangentei la taisul
transversal si proiectia tangentei la taisul principal pe un plan perpendicular pe axa burghiului ( =50s56s) .
Elemente constructive ale burghielor elicoidale (fig.2) sunt inprincipal urmatoarele :
- partea aschietoare l
0
care contine taisurile principale, fetele de asezare principale, fetele de degajare;
- partea activa l
1
, contine taisurile secundare, fetele de asezare secundare saufatetele f si rezerva de reascutire; este
prevazuta cudoua canale elicoidale pentru dirijarea si evacuarea aschiilor;
- gatul burghiului l
2
;
- coada burghiului l
4
care poate fi cilindrica sauconica;
- capatul de evacuare sauantrenare l;
- miezul saupartea centrala a burghiului situata la baza canalelor de evacuare d
0
, pe lungimea acestora.
1.3. ASCUTIREA BURGHIELOR ELICOIDALE
1.3.1. Metode de ascutire a burghielor elicoidale .
Ascutirea se executa pe suprafata de asezare a burghiului, pe masini de ascutit
speciale saupe masini de ascutit universale cudispozitive care permit obtinerea unor unghiuri de asezare variabile cu
diametrul burghiului. Cele mai uzuale metode de ascutire sunt : ascutirea conica, ascutirea elicoidala, ascutirea cilindro-
eliptica si ascutirea dubluplana .
Lucrul mecani c, puterea si
momentul motor
Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

a) Ascutirea conica (fig.3)- este ascutirea la care suprafata de asezare a burghiului face parte dinsuprafata laterala
a conului dezaxat fata de axa burghiului cu distanta k.
Ascutirea se realizeaza imprimand burghiului o miscare oscilatorie in jurul axei conului imaginar tangent la suprafata
frontala a corpului abraziv .
Fig.3. Ascutirea conica a burghielor elicoidale.
Unghiul de asezare obtinut va avea
expresia :
(4)
Aceasta ascutire mai poarta denumirea de ascutirea Bancroft- Washborne-Stock .
b) Ascutirea elicoidala - in acest caz suprafata elicoidala a burghiului este elicoida cu pasul p. Acest tip de
ascutire se face pe masini de ascutit speciale si este recomandata incazul burghielor folosite la prelucrarea materialelor cu
duritate mica.
c)Ascutirea cilindro-eliptica consta in generarea fiecarei suprafete de asezare dupa doi cilindri eliptici
intersectati pe axa burghiului, formand in zona taisului transversal un varf piramidal autocentrant.
d) Ascutirea dublu plana consta in realizarea a doua suprafete plane pentrufiecare fata de asezare a
burghiului si se remarca prin simplitatea cinematica a dispozitivelor utilizate, dar nurealizeaza o geometrie corespunzatoare,
fiind utilizata la burghie cudiametre mici .
3.2. Ascutirea burghiului. Insusiri teoretice si practice.
Ascutirea burghiului se executa, conformmetodei de ascutire conica, cu ajutorul dispozitivului dinfigura 4.


Fig.4.Dispozitiv folosit la ascutirea conica a
burghielor elicoidale.
Elementele componente principale sunt
urmatoarele: 1 surub fixare, 2 rigla
gradata, 3 prisma, 4 opritor, 5 suport.
Etapele ce vor trebui parcurse
pentrurealizarea ascutirii conice a
burghielor elicoidale sunt urmatoarele :
I. Pentru pozitionarea corecta a
burghiului indispozitiv se aduce piatra
abraziva in contact cu suprafata A a
prismei 3. Motorul masinii este oprit si
reperele 0-0 de pe dispozitiv sunt in
pozitia dinfigura.
II. Se deplaseaza sania transversala a masinii de ascutit cux=0,8D+(0,10,5) mm. Marimea (0,10,5) mmreprezinta
grosimea stratului de material ce va fi indepartat la ascutire si se stabileste in functie de uzura burghiului.
III. Se deplaseaza prisma 3 pe rigla gradata 2 cumarimea k=do/2+(0.030.05)D si se blocheaza cuajutorul
suruburilor pe suportul 5. Deplasarea se face spre dreapta reperului 0-0 pentru burghie cu elicea spre dreapta.
IV. Se aseaza burghiul pe prisma 3 cu un tais inpozitie verticala si fata de asezare incontact cu piatra abraziva si se
fixeaza cuopritorul 4 ce se afla in contact cu coada burghiului.
V. Se retrage masa masinii cu 2-3 mmpentru a se evita lovirea pietrei cu burghiul si se fixeaza aceasta cu surubul 1.
VI. Se porneste motorul masinii, se apropie incet si se ascute burghiul, dand dispozitivului o miscare I injurul axei
conului de ascutire si o miscare de avans de patrundere II de 0,010,02 mmla fiecare cursa dubla a masinii I, pana la cota
x = 0,8 D.
VII. Se opreste motorul, se retrage masa masinii cu23 mm, se roteste burghiul cu 180s, coada ramanand incontact
cu opritorul 4 si se retrage surubul 1.
VIII. Se porneste motorul masinii si se ascute cealalta fata de asezare pana se ajunge la cota x = 0,8 D, dupa care
se opreste motorul .
2.3 .Controlul elementelor geometrice si constructive ale burghiului
Masurarea acestor elemente se face cu ajutorul dispozitivului
prezentat in figura 5, precum si cu ajutorul instrumentelor de
masura: comparator, micrometru, subler, raportor universal,
luneta pentru verificarea simetriei taisurilor.
a. Controlul unghiului de asezare se face inmai multe puncte ale taisurilor
burghiului conformschemei dinfig.1, b, cuajutorul dispozitivului din fig.5, in urmatoarele etape:
- se fixeaza burghiul insuportul 1, care permite fixarea si rotirea cu unghiul dorit. Supotul este fixat pe placa de
baza 2 cusuruburile 3.
- se aseaza axa comparatorului 8 inprelungirea axei burghiului. Pentru aceasta se foloseste piulita 7 care permite
deplasarea in planorizontal a saniei 6 (sagetile H).
- se plaseaza varful comparatorului la primul diametrula care se masoara unghiul a prinrealizarea unei deplasari
egale cu R
M
(dupa sagetile H), masurata pe tamburul micrometric 5. Varful comparatorului trebuie sa fie in
contact cufata de asezare, cat mai aproape de tais.
- Se roteste burghiul cu unghiul (fig. 5) si se citeste pe cadranul comparatorului deplasarea axiala h
(fig.6) care este una dincatetele triunghiului curbiliniuMCD. Cealalta cateta a triunghiului se calculeaza cu
relatia:
(5)
-
-
Fig.5. Dispozitiv folosit
la controlul burghielor
elicoidale.
Fig.6. Pozitiile comparatorului la masurarea unghiurilor
x
si .
- Se determina unghiul de asezare longitudinal curelatia:
(6)
- Pentru determinarea valorilor unghiului de asezare la celelalte diametre
se procedeaza in mod similar si se noteaza rezultatele intr-untabel.1
B. Masurarea unghiului de atac se face cu precizie suficienta dand
comparatorului ( fig.6) o deplasare pe directia perpendiculara la
axa burghiului si citind deplasarea a palpatorului de-a lungul axei
burghiului. Se determina unghiul curelatia:
(7)
Unghiul la varful burghiului se poate masura si direct folosind
raportorul universal.
C. Masurarea unghiului de inclinare a canalului elicoidal
se face pe dispozitivul de control folosind unmicroscop (fig.7) cu
ajutorul caruia se vizeaza una dintre fatetele burghiului astfel:
- se vizeaza cucentrul crucii reticulare un punct F de pe taisul secundar
al burghiului;
- se deplaseaza microscopul pe directia axei burghiului cu distanta l
1
si
se roteste burghiul cu unghiul pana cand se vizeaza dinnou taisul
secundar (B se suprapune cuA, centrul crucii reticulare).
- se determina unghiul cu relatia:
Unghiul de inclinare se poate masura si cuajutorul unui comparator
asezand varful acestuia pe fata de degajare la diametrul la care trebuie
determinata valoarea unghiului . Se pune la zero cadranul
comparatorului, se deplaseaza comparatorul paralel cuunghiul pana
ce varful comparatorului atinge din noufata de degajare si acul revine la
zero. Unghiul
M
se determina cuaceeasi relatie ca mai sus
introducand diametrul D
M
la care s-a efectuat masuratoarea.
Fig.6. Determinarea unghiului , pozitia I si a fatetei dintelui, pozitia II.
D. Determinarea unghiului de degajare se face princalcul
cuajutorul relatiei prezentate anterior, folosind valorile unghiurilor ,
si valorile diametrului pentrucare s-a masurat unghiul de asezare.
C. Masurarea unghiului de
inclinare a taisului transversal se
face folosind microscopul in pozitia II.
F. Controlul conicitatii inverse
a burghiului. Coniocitatea inversa a
fetelor, relizata in scopul obtinerii unui
unghi de atac secundar si micsorarii frecarii
fetelor pe suprafata gaurii prelucrate se determina cu formula:
(10)
incare:
D
1
reprezinta diametrul burghiului la varf;
D
2
reprezinta diametrul burghiului la coada;
L reprezinta distanta intre sectiunile la care s-aumasurat diametrele D
1
si D
2
.
Diametrele D
1
si D
2
se masoara cumicrometrul iar distanta L cu sublerul.
Ingrosarea sau conicitatea directa a miezului, realizata in scopul obtinerii unui tais transversal cat mai mic la varful burghiului
si a unui miez rezistent spre coada acestuia, se determina cuajutorul relatiei:
(11)
Incare:
d
1
reprezinta grosimea miezului la coada burghiului;
d
2
reprezinta grosimea miezului la varful burghiului;
Diametrele d
1
si d
2
se masoara cucompasul de grosime cuindicator inmm.
G. Controlul fatetei burghiului. Fateta dintelui 1 se masoara cu ajutorul microscopului (fig.6) fixat in pozitia I. Celelalte
dimensiuni: l
0
, l
1
, l
2
, l
3
(fig.2) se masoara cu sublerul.
H. Controlul simetriei taisurilor se face cumicroscopul (fig.6) fixat inpozitia I, deplasat axial in zona taisurilor principale.
5.CONTINUTUL REFERATULUI SI PRELUCRAREA REZULTATELOR
Laboratorul Lucrarea nr.13
ASCUTIREA BURGHIELOR ELICOIDALE
Student
Anul
Gr.
1.Se trec valorile masurate si calculate ale elementelor , h, tg si in tabelul urmator:
Tabelul1.
D
M
[mm] 5 10 15 20 25 30

h[mm]
tg

1. Se trec datele initiale ale burghiului ce urmeaza a se ascutii in tabelul urmator:

Datele initiale ale burghiului
D= 2= d
0
=
2. Se vor scrie parametrii de reglare a dispozitivului de ascutire conica si rezultatele controlului in urmatorul table:
Parametrii de reglare ai dispozitivului
x= k=

min
=
max
=
min
=
max
=
D= d
0
= f= 2=
= = K= K
1
=
D
1
= D
2
= d
1
= d
2
=
l
0
= l
1
= l
2
= l
3
=
3. Cu valorile obtinute la masurarea unghiurilor de asezare si de degajare ale burghiului se vor trasa curbele de variatie ale
functiilor: (D) si (D), conform fig.
4. Pe baza rezultatelor obtinute se vor trage concluzii asupra modului in care s-a facut ascutirea atat in ceea ce priveste precuzia
valorilor obtinute cat si in privinta variatiei parametrilor respective.
.com
Copyright 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.