Anda di halaman 1dari 6

George Balandier- Antropologia politica

I.Construirea antropologiei politice.


Antropologia politica se defineste ca proiect (ncearca sa fondeze o stiinta a politicului) si ca
specialitate a cercetarii antropologice (se ocupa cu analiza sistemelor politice proprii societatilor
primitve/arhaice).
1. Semnificatia antropologiei politice- ca disciplina ce ncearca sa do!ndeasca statut stiintific" se
impune ca mod de cunoastere sau recunoastere a formelor 1#$1#%&&$s politice diferite.
'ontes(uieu se afla printre primii fondatori ai antropologiei politice prin clasarea societatilor n
functie de traditii. Antropologia a ncercat sa determine succesiunile culturale pe aza criteriilor
tehnico-economice a elementelor de civilizatie si a formelor strucuturilor politice. Studieaza
societati )arhaice)" n care statul nu este clar constituit sau prezinta configuratii deoseite.
Scopurile antropologiei politice* a) o determinare a politicului care nu l leagp nici de singurele
societati istorice" nici de e+istenta aparatului statal, ) elucidarea proceselor de formare si
transformare a sistemelor politice cu a-utorul unei cercetari paralele cu cea a istoricului, c)un
studiu comparativ care sa perceapa diferitele e+presii ale realitatii politice nu n limitele unei
istorii anume" ci n toata ntinderea ei istorica si georgrafica.
&. .laorarea antropologiei politice. a) /recursorii* Aristotel (prin cautarea cauzelor care produc
degradarea guvernelor instaurate)" 'achiavelli (prin distinctia facuta n /rincipele ntre doua
tipuri de guvernare- repulica si principat- prefigureaza sociologia lui 0eer- sultanism si
patrimonialism)" 'ontes(uieu (Spiritul legilor este prima ncercare de inventariere si clasificare
a tipurilor de societati)" 'ar+ si .ngels (schita de antropologie economica si politica" si
elaoreaza teoriile pornind de la documentatie e+otica- descrieri ale calatorilor" opere ale
etnografilor), ) /rimii antropologi* 1enr2 'aine (Ancient 3a%" 1#41)" 3.1. 'organ (Ancient
Societ2" 1#55), c) Antropologii politici* 0.C 'ac3oad" 6.1. 3o%ie- trateaza rolul factorilor
interni si e+terni ai formarii statului" Sir 7ames 8. 9razer- studieaza raportul magie-religie-
regalitate, ma-oritatea studiilor sunt facute pe societatile africane,
$. 'etode si tendinte ale antropologiei politice* a) demersul genetic- pune prolema originii si
evolutiei" poate fi comparativ, ) demersul functionalist- identifica institutiile politice n
societatile primitive dupa functiile asumate" permite definirea relatiilor politice, c) demersul
tipologic- vizeaza determinarea tipurilor de sisteme politice" organizarea si clasificarea lor, d)
demersul terminologic- elaorarea categoriilor fundamentale (sarcina foarte dificila" pentru
elaorarea conceptelor de cele mai multe ori este nevoie de apel la lingvistica), e) demersul
structuralist- politicul este vazut su aspectul relatiilor formale" care e+plica raporturile de putere
instaurate ntre indivizi/grupuri, f) demersul dinamist- sesizeaza dinamica structurilor si sistemul
relatiilor ce le constituie(continuare a celui structuralist).
II. :omeniul politicului
At!t antropologia politica" c!t si filosofia politica vor sa studieze esenta politicului" iar relatia
dintre ele este amigua. Antropologii moderni opun caracterul stiintific al cercetarii lor"
caracterului normativ al filosofiei politice.
1.'a+imalisti si minimalisti. Informatia etnografica dezvaluie o mare varietate de forme politice
primitive" asadar este necesara clasificarea si tipologia lor. :ar nainte de acest demers" este
nevoie de descoperirea si delimitarea domeniului politicului. Aici apar doua taere* a)
ma+imalistii- cei care sustin ca nu e+ista societate fara guverare, viziunea lui Aristotel cu omul
ca animal politic si anterioritatea statului fata de individ, ) minimalistii- se arata sceptici fata de
aceasta aordare, 0. C. 'ac3eod analizeaza popare pe care le considera lipsite de organizare
politica" traind n anarhie. Cel mai adesea" aceasta aordare nu e+prima dec!t asenta institutiilor
politice comparaile cu cele care e+ista n statul modern. .ste nevoie nsa de stailirea unui prag
de la care sa e+iste politicul. 'a-oritatea autorilor considera ca acesta ncepe" acolo unde se
sf!rsesc relatiile de rudenie.
&. Confruntarea metodelor. :efiniri diferite ale politicului* a) definirea prin modurile de
organizare spatiala- criteriu teritorial* domeniul politic ca sistem de organizare ce opereaza n
cadrul unui teritoriu delimitat, ) definirea prin functii- functia de conservare" de decizie" de
organizare a treurilor pulice, 8. Almond defineste sistemul politic ca ndeplinind functii de
integrare si adaptare" prin recurgerea/amenintarea cu recurgerea legitima la constr!ngere fizica,
c) definire prin modalitatile actiunii politice- actiunea sociala este actiune politica atunci c!nd
ncearca sa controleze/inlfluenteze deciziile privind treurile pulice, '.8. Smith opune actiunea
politica celei administrative( prima se refera la decizii" iar cea de-a doua la e+ecutie si
organizare" prima este putere" cea de-a doua autoritate), guvernarea unei societati implica
ntotdeauna aceasta forma dula de actiune, d) definirea prin caracteristicile formale- metoda
comparativa care -ustifica cercetarea antropologica impune apelul la unitati si procese astracte,
cercetarile structuraliste (nivel nalt de formalizare si astractizare) nu sunt aproape deloc
consacrate asupra sistemului politic" sunt adecvate mai mult )sistemului ideilor), e) evaluarea-
acest inventar arata ca delimitarile ram!n imprecise/contestaile cu efect asupra dificultatii
definirii politicului,
$. /utere politica si necesitate. /uterea este capacitatea de a produce efecte asupra
persoanelor/lucrurilor sau capacitatea de a actiona efectiv asupra persoanelor/lucrurilor
recurg!nd la mi-loace ce varieaza ntre persuasim si coercitie, /uterea este recunoscuta n orice
societate" indiferent c!t de rudimentara este" pentru ca nu e+ista nici o societate n care regulile sa
fie respectate automat. /uterea apare ca urmare a depasirii sferei de rudenie" pentru a limita
efectele competitiei aparute ntre indivizi" puterea este vazuta ca necesitate" ca disimetrie
(e+istenta inegalitatilor o face posiila)" ca sacralitate" ca amiguitate (puterea tinde sa se
dezvolte ca raport de dominatie" dar consimtam!ntul care o legitimeaza tinde sa-i reduca
autoritatea).
;. 6elatii si forme politice. :efinirea relatiilor politice independent de formele de guvernare pe
care le organizeaza* sunt relatiile prin care persoane/grupuri e+ercita putere sau autoritate pentru
mentinerea ordinii sociale ntr-un cadru teritorial. 'a+ 0eer porneste de la relatia
fundamentala" aceea de comanda-supunere" pentru investigatia politicului.
III. 6udenie si putere
/entru ma-oritatea autorilor" categoria rudeniei o e+clude pe cea a politicului" una evoca
structurile de reciprocitate iar cealalta structurile de suordonare. Antropologia politica dezvaluie
legaturile ntre cele doua sisteme si le analizeaza raporturile.
1. 6udenie si ligna-e. Societatile ligna-ere sunt cele n care functiile si institutiile politice sunt
mai putin diferentiate. Criterii pentru determinarea domeniului politic* 1) 3inga-ele se azeaza pe
oamenii care sunt legati uniliniar de un stramos unic, n functie de numarul de generatii si
e+tinderea lor varieaza numarul de segmente care l compun. :in acest motiv grupurile ligna-ere
se numesc segmentare. Semnificatia politica a acestor grupuri este derivata din faptul ca folosesc
simoluri comune" rolul politic fiind determinat de ordonarea generala a segmentelor ligna-ere.
&) principiul descendentei si principiul teritorial- '8 Smith considera relatiile e+terne ale unui
ligna- (fie ele de razoi sau schimuri matrimoniale) ca fiind relatii politice" iar pe cele interne ca
relatii administrative azate pe ierarhie. <n societatile segmentare" legea care determina pozitiile
politice este structura genealogica.
&. :inamica ligna-era. Se ocupa cu studiul conditiilor necesare e+presiei vietii politice" a cailor si
mi-loacelor ei. A) conditii- societatile ligna-ere nu sunt egalitare" clanurile si ligna-ele nefiind
echivalente, dinamica ligna-era rezulta din inegalitatile ce tin de diferentele de rang. Societatile
fac din dezechiliru si confruntare un factor producator de coeziune sociala si de ordine" folosind
ca instrument politicul. =) manifestarile si mi-loacele- n societatile segmentare" viata politica
difuza se manifesta mai mult prin situatii politice dec!t prin institutii politice (luarea deciziilor
determina aparitia oamenilor cu rang superior" antagonismele pun n evidenta mediatorii si
detinatorii puterii). 6aporturile de putere (superioritate numerica si potential militar) determina
relatiile dintre clanuri si ligna-e. 6angul unul ligna- depinde de $ factori* capacitatea sa
economica" calitatea sa de centru integrator al activitatilor economice desfasurate de vecini"
pozitia sa n retelele de aliante.
$. Aspecte ale puterii segmentare. >ipologia sistemelor segmentare ram!ne o prolema delicata
din doua categorii de motive* instailitatea lor fundamentala (puterea ram!ne difuza" institutii
politice schimatoare" aliante precare) si variantele pe care le prezinta uneori un acelasi
ansamlu etnic. 7. 'iddletan si :. >ait construiesc $ modele de clasificare* 1) societati cu
geneaologie unitara si ligna-e integrate ntr-un singur sistem piramidal, &) societati formate din
mici grupuri de descendenta devenite interdependente, $) societati constituite din ligna-e asociate
care nu se pot situa n acelasi cadru genealogic.
I?. Stratificare sociala si putere
@u e+ista societate fara putere politica (nteleasa ca forta de ordine prin e+celenta) si nici putere
fara ierarhii si fara raporturi inegale instaurate ntre indivizi si grupuri sociale.
1.Ardine si suordonare. .+ista dezateri nesolutionare n antropologia politica pe aza ierarhiei-
unele teorii sustin ca manifestarea raporturilor de ierarhie si dominatie se gasesc n natura" iar
altele sustin ca stratificarea sociala este nradacinata n cultura. .+ista o multitudine de
stratificari si ierarhii" care face dificila reducerea la un numar limitat de tipuri. .ste legitim nsa"
sa se restr!nga aplicarea conceptului de stratificare la societatile care satsfac cel putin doua
conditii* 1) inegalitatile dominante se formuleaza pe alte criterii dec!t cele de v!rsta" se+"
rudenie" descendenta, &) rupturile ntre grupuri ierarhizate se produc la scara societatii gloale
sau a unitatii politice nationale.
&. 9orme ale stratificarii sociale si putere politica. @otiunea de statut este definita ca pozitia
personala a unui individ fata de ceilalti" n cadrul unui grup, ea permite aprecierea distantei
sociale e+istente ntre persoane pentru ca determina ierarhiile. @otiunea de rol este definita ca
statutul n termeni de actiune" aspectul dinamic al acestuia. Aficiu (sau functie cu titlu) este un
termen generic" rol si status fiind pentru el cazuri particulare. Aficiu desemneaza distinctia ntre
functia detinuta si persoana care o detine pentru o vreme, conoteaza notiunile de
rang/ordin/stare,
$. 9eudalism si raporturi de dependenta. 9eudalismul e un regim politic" o maniera de a defini
rolurile de guvernanti si guvernati. .lementul specific este legatura interpersonala- relatii de
protectie pe de o parte si fidelitate si aservire pe de alta parte.
?I. Aspecte ale statului traditional.
Interpretarile statului care l identificau cu orice organizare politica autonoma sunt n regres" n
vreme ce analiza fenomenului politic nu se mai confunda cu teoria statului.
1./unerea n discutie a conceptului de stat. Statul este identificat cu mi-loacele ce permit crearea
si mentinerea ordinii n limitele unui spatiu determinat. Criteriile de identificare a formei statale*
caracterul sau totalizant" autonomia si puterea sa de dominatie. 7uristii i-au restr!ns
ntreuintarea" definindu-l ca fenomen -uridic- ca sistemul normelor -uridice n vigoare.
Interpretarea lor este eronata" ntruc!t nu cuprinde si nivelul politic. <ntre aceste doua interpretari
(una la+ista si una restrictiva) se gasesc interpretarile comune ce caracterizeaza statul prin 1)
teritoriu, &) consimtam!ntul populatiei ce traieste ntre respectivele granite, $) e+istenta de
structuri organice mai mult sau mai putin comple+e care constituie aza unitatii politice.
/rolema cu aceste interpretari este ca nu sunt specifice" aord!nd o acceptiune prea toleranta.
:e aceea" 7. 9reund introduce conceptul de rationalitate statala- ce i permite sa opuna creatiile
politice instinctive (triurile" cetatile) si strucuturile politice improvizate provenite din cuceriri"
statului" care este opera ratiunii. /entru /roudhon" statul deriva din viata sociala" i ram!ne
acesteia e+terior si realizeaza acapararea fortei colective. ?iata sociala si statul centralizat se
gasesc n mod necesar n raport de contradictie radicala. ?iata sociala implica schimuri care
implica reciprocitate" n timp ce statul implica autoritate si constr!ngere ce implica
nereciprocitate.
&. Incertitudini ale antropologiei politice. e+aminarea criteriilor cel mai des utilizate n definirea
statului* a) legatura teritoriala- fondarea statului implica o capacitate de a concepe o unitate ce
largeste limitele rudeniei si a nvecinarii spatiale, rudenia e nlocuita cu proprietatea ca aza a
organizarii sociale. 3ucrarile antropologice pun n evidenta $ caracteristici ale acestui proces*
numarul de oameni ca determinant as stergeii rudeniei" organizarea spatiului n scopuri politice"
aparitia ideii de proprietate care intra n concurenta cu relatiile personale,
) Segmentar si centralizat- su vechea forma statul si putea asigura puterea mult mai ine la
centru" fata de periferii. Instrumentele de care dispune puterea centralizata pentru a se mentine
depind mult de dezvoltarea tehnica si a mi-loacelor de informare (multe imperii africane au
disparut din cauza spatiului mult prea vast). Apozitia segmentar- centralizat nu e+ista legat doar
de teritoriu" se refera chiar la organizarea statala" a carei tendinta unitara o comate. A. Southal
distinge ntre stat unitar (complet dezvoltat) si stat segmentar" statul unitar realiz!ndu-se foarte
rar. sase caracteristici ale statului segmentar* 1) suveranitate teritoriala limitata- se estompreaza
pe masura ce se aplica regiunilor mai departate de centru, &) guvernarea centralizata coe+ista cu
puteri locale asupra carora nu e+ercita dec!t un control relativ, $) centrul dispune de o
administratie specializata, ;) autoritatea centrala nu are monopolul asolut al utilizarii legitime a
fortei, B) relatii de tip piramidal, 4) autoritatile suordonate au cu at!t mai multe posiilitati de
schimare cu c!t ocupa o pozitie mai periferica.
c) rationalitatea statului traditional- statul rezulta din lenta rationalizare a structurilor politice
e+istente" pe care o evidentieaza o vointa unitara" o administratie competenta" o tendinta de
organizare a ansamlului vietii colective. 6ationalitatea astfel definita e+ista n cazuri rare de stat
traditional, ea devine mai accentuata n cazul )despotismului oriental) - acolo unde e+ista
proprietate irocratica" capitalim irocratic" aristocratie rurala irocratica- acolo unde statul
devine mai puternic dec!t societatea.
d) Caracteristicile statului traditional- statul traditional privit ca o mare familie" personalizarea
raporturilor sociale si politice, instailitatea- fragilitatea azei teritoriale" rivalitatea politica
pentru putere si a reeliunilor lipsite de eficienta revolutionara. Statul traditional nu se poate
defini printr-un model sociologic ce l-ar opune radical statului modern, n masura n care e stat el
se conformeaza caracteristicilor comune. @u treuie ignorat de catre antropologie anumite
aspecte* statul traditional permite unei minoritati sa e+ercite o dominatie duraila" luptele pentru
putere (care reprezinta forma de politica pe care o cunoaste statul traditional) contriuie mai mult
la ntarirea dominatiei dec!t la slaiciunea ei (aspecte puternic accentuate n despotismul
oriental). >rasaturi distinctive ale statului traditional* locul important acordat empirismului" se
formeaza de la unitati politice pree+istente" pastreaza un caracter difuz care l diferentieaza de
statul modern centralizat" ram!ne amenintat de segmentarea teritoriala" corespunde tipului de
)patrimonialism) definit de 0eer (suveranul detine puterea pe aza unor atriute personale"
actioneaza printr-un mandat primit din cer/ zei n numele traditiei.
$. Ipoteze asupra originii statului. 6. 3inton- & mi-loace de construire a statului* asocierea
voluntara si dominatia impusa printr-o putere superioara, S. @adel sustine de asemenea ca
factorul de cucerire este necesar pentru formarea statului. 3o%ie vede doua conditii care treuie
a fi mplinite pentru constituirea statului* e+istenta unor raporturi sociale e+terioare rudeniei si
e+istenta unor grupuri/asociatii care sa permita n cadrul lor sa se desfasoare raporturi de
inegalitate.
?II. >raditie si modernitate
1.9actori si aspecte ale schimarii politice. >ransformarea sistemelor politice traditionale se
raporteaza n general la colonizare/dependenta" colonizarea apar!nd drept un factor
modernizator. Coloniile africane prezinta B caracteristici ce pot fi aplicate si altor societati n curs
de modernizare* denaturarea unitatilor politice traditionale" degradarea prin depolitizare"
distrugerea sistemelor traditionale de limitare a puterii" incompatiilitatea celor sisteme de putere
si autoritate" desacralizarea partiala a puterii. :inamica tranfsormarii sociale si dinamica
modernizarii politice a fost analizata de catre :. Apter foarte elocvent. .l sustine ca rezultatul
modernizarii este aparitia de noi roluri sociale" celor traditionale li se adauga cele adaptative
(transformare partiala a primelor) si cele novatoare" toate fiind n incompatiilitate. .+ista trei
forme de stratificare sociala n societatile n curs de modernizare* sistemul castelor" al claselor si
al ierarhiilor. Cele $ tipuri de roluri se gasesc n fiecare din cele $ forme de stratificare" rezult!nd
conflice" a caror linie de rezolvare treuie gasita pe plan politic.
&. :inamica traditionalismului si modernitatii. @otiunea de traditionalism este definita imprecis
de catre antropologi" fiind definita mai ales prin respectarea normelor imemoriale" pe care mitul
sau ideologia dominanta le afirma si le -ustifica. >raditionalismul fundamental asigura protectia
valorilor" organizarii sociale si culturale din trecut. >raditionalismul formal coe+ista cu cel
precedent- din mostenirea trecutului sunt pastrate doar anumite mi-loace" functiile si scopurile
schim!ndu-se. >raditionalismul de rezistenta a servit" n perioada de dominatie coloniala" drept
ecran protector" prezent!nd disimularea reactiilor de refuz, /seudo-traditionalismul dupa
perioada coloniala- traditia manipulata devine mi-locul prin care se da sens noilor realitati sau
prin care se e+prima o revendicare. >reuie luat n considerare" de asemenea" ca structurile
politice rezultate n urma formarii statelor nu pot fi interpretate n perioada de tranzitie" dec!t
recurg!nd la vechiul lima-. Sugestii pentru studiul modernizarii*
a) comunitatea sateasca este unitatea de cercetarea cea mai pertinenta" pentru ca ea constituie
c!mpul de confruntare ntre traditie si modernitate, ) partidul politic" instrument modernizator"
av!nd n vedere ca n societatile traditionale n curs de modernizare" partidul ndeplineste functii
multiple* orienteaza economia nationala" organizeaza suprematia politicului" participa la
schimare, este mi-loc de modernizare pentru ca are avanta-ul" spre deoseire de autoritatile
administrative" de a avea un contact direct cu comunitatea, c) ideologia" ca e+presie a
modernitatii- ideologia are o functie stimulata n perioadele modernizatoare (n cazul societatilor
traditionale" ideologia apare odata cu epoca moderna" pe ruinele mitului ce garanta vechea
ordine), ideologiile se prezinta n doua versiuni* una minutioasa destinata elitelor politice si
intelectuale pentru difuzarea n e+terior si una simplificata pentru taranime si clasele mai putin
educate, ideologiile modernizatoare se caracterizeaza prin instailitate- nu sunt semnificative
dec!t o perioada de timp scurta.
<ncheiere. /erspective ale antropologiei politice.
Antropologia politica se prezinta ca un proiect n curs de realizare dec!t ca un domeniu
constituit. .a a dus la decentrare pentru ca a universalizat reflectia (p!na si la grupurile cu putere
minimala). :etine eficienta critica fata de antropologie- disciplina mama. .a necesita luarea n
considerare a dinamicii interne a societatilor traditionale" pentru ca opereaza pe o realitate
esential dinamica.