ANOREXIA SI BULIMIA NERVOASA LA

ADOLESCENTI

Debutul anorexiei nervoase si a bulimiei nervoase se situeaza incepand cu 11 ani pana la varsta
adulta.
Indivizii cu anorexie nervoasa si bulimie nervoasa au unele caracteristici comune.

Debutul acestor tulburari
se situeaza dupa o perioada de regim intens
persoanele afectate sunt, in majoritatea lor, femei (90% care vor sa fie zvelte, dar in acelasi
timp le place sa manance.
!mbele categorii au in comun
teama de obezitate si
o perceptie distorsionata cu privire la propriul aspect fizic si greutate.
Intre varstele de 11 si 1" ani, fetele devin tot mai constiente de greutate si incearca sa slabeasca
exact in perioada in care cresterea in greutate este normala datorita pubertatii.
#etele care se maturizeaza mai repede sunt supuse unui risc mai sporit de tulburari de nutritive
decat cele cu o maturizare mai lenta.
!norecticii nu se mentin la o greutate corporala normala, ei cantarind mai putin de $%% din cat ar
trebui.
ANOREXIA NERVOASA
&ipic pentru anorexia nervoasa este refuzul de a se mentine la o greutate minima acceptabila.
Indivizii afectati de aceasta tulburare au in mod constant o greutate cu cel putin 1%% sub cea
considerata normala.
'onform criteriilor de diagnostic 'I()10, greutatea minima inseamna un indice de masa corporala
(I(' egal sau mai mic de 1*,% +g,m- ) pentru adulti (pentru copii se vor consulta graficele
corespunzatoare varstei.
&eama profunda este principalul factor care ii motiveaza pe anorectici sa)si monitorizeze aportul de
.rana, in asa masura incat tulburarea le poate fi fatala.
&emandu)se sa nu se ingrase si avand o perceptie distorsionata in ceea ce priveste aspectul fizic si
proportiile lor, indivizii cu anorexie nervoasa
) pierd initial din greutate abtinandu)se de la alimentele .ipercalorice,
) pe parcurs, ajung la constrangeri mai dure, dieta lor limitandu)se la cateva alimente
.ipocalorice, cum ar fi telina.
Criteriile de diagnostic con!or" DSM#IV#TR$A%A &'''( sunt)
) mentinerea unei greutati sub $%% din cea normala,
) teama excesiva de a nu creste in greutate sau de a nu devein gras/
) perceptia distorsionata asupra formei corpului si
) absenta a trei cicluri menstruale consecutive (amenoree.
Adesea anorecticii au i"*resia ca sunt "ai *uternici daca isi *ot controla dorinta de a
"anca+
Alte caracteristici sunt)
) sentimentul de insuficienta,
) perfectionalismul,
) in.ibarea exprimarii emotiilor si a spontaneitatii,
) modul de gandire rigid si
) o nevoie puternica de a controla influentele din mediu.
) In mod inerent, conceptul de sine si stima de sine sunt practice sinonime cu imaginea fizica la
aceste persoane.
!norecticii considera0
) pierderea in greutate o realizare iar
) autoinfometarea ) tarie de caracter.

A,and o *erce*ti,e distorsionata cu *ri,ire la *ro*ortiile cor*ului lor
nu#si dau sea"a ca li se ,ad oasele sau ca
din cau-a "alnutritiei sunt ca niste sc.elete a"bulante+


Din *unct de ,edere !i-iologic, dieta lor saraca poate cauza si problem grave de sanatate.
1neori refuzul de a manca face necesara interventia medicala ) .ranirea prin tuburi de exemplu ,
pentru a se evita decesul.
Subti*uri de anore/ie ner,oasa
2xista doua tipuri de anorexie nervoasa0
1. subtipul restricti, ) cel mai cunoscut. In acest caz, indivizii afectati isi mentin un nivel
scazut de greutate prin regimuri severe, post sau exces de exercitii fizice si in general, nu
mananca exagerat pentru ca apoi sa vomite.
-. subtipul "ancat co"*ulsi,0*urgare ) mananca mai mult decat ar face de obicei, iar apoi
isi provoaca varsaturi sau iau laxative. 1nii dintre ei nu 34infuleca44in adevaratul sens al
cuvantului, dar c.iar si atunci cand consuma o cantitate redusa de alimente, se straduiesc sa
elimine din corp. De obicei activitatile de .iperfagie si eliminare se desfasoara regulat
(saptamanal.
Ciclul anorectic porneste de la teama de obezitate si de la o imagine distorsionata asupra corpului.
De aici, se ajunge la autoinfometare, care duce la preocuparea pentru mancare.
In cele din urma, anxietatea si depresia ajung sa fie prezente in fiecare faza a acestui ciclu.
%re,alenta si e,olutie
!proximativ 12 din populatie este diagnosticata cu anorexie nervoasa in cursul vietii si se
estimeaza ca acest procent este in crestere.
5erioada de debut ti*ica este intre 13 si 14 ani+
&ulburarea afecteaza in principal !e"eile,aproximativ 5'2 dintre ca-uri si este mai pronuntata la
adolescentele din familiile caucaziene (include si populatia 6omaniei din clasele medii si
superioare.
%rognosticul este mai bun in cazurile cu debut mai precoce.
) 5rocentul recuperarilor este mai mic, doar 10% dintre cei afectati revenindu)si complet si
%0% partial.
) !proximativ jumatate din fetele anorectice ajung mai tarziu bulimice.
) E,olutia anorexiei nervoase este imprevizibila. 7a unii indivizi, se manifesta un episod unic,
in vreme ce la altii se observa o evolutie cronica implicand fluctuatiile de greutate, recidive si
probleme de sanatate tot mai mari.
) 8capate de sub control, infometarea cronica si pierderea in greutate pot duce la o des.idratare
severa si dezec.ilibru electrolitic, caz in care se poate impune spitalizarea.
) Rata "ortalitatii la cei care necesita internare este ridicata (10 % din motive de suicid,
infometare, dezec.ilibru electrolitic sau alte complicatii medicale.
Co"orbiditatea
!norexia nervoasa se asociaza cu0
) depresia,
) iritabilitatea,
) anxietatea,
) izolarea sociala,
) insomnia,
) tulburari de personalitate.
BULIMIA NERVOASA
6i*er!agia este consumarea ( intr)un interval limitat de timp a unei cantitati de mancare mult mai
mare decat ar fi normal in imprejurari similare.
1n episod de .iperfagie include doua elemente 0
1 consumarea unei cantitati excesive de alimente intr)un interval de timp ( de ex doua ore/
- sentimental pierderii controlului , ca urmare a excesului alimentar.
Ciclul buli"ic ) principala trasatura a bulimiei nervoase ) consta in0 .i*er!agie ur"ata de
"etode co"*ensatorii "enite sa *re,ina ingrasarea+
%rintre criteriile de diagnostic se nu"ara)
) episoadele recurente de .iperfagie si
) folosirea in mod repetat a unor strategii de prevenire a luarii in greutate.
) &oate acestea trebuie sa se produca macar de doua ori , saptamana,
) timp de minim trei luni,
) in conditiile in care individul se apreciaza pe sine doar prin prisma greutatii si a proportiilor
fizice.
Subti*uri de buli"ie ner,oasa
2xista doua subtipuri de bulimie nervoasa, in functie de metodele compensatorii utilizate0
1( subti*ul cu *urgare
) varsaturi autoprovocate,
) laxative,
) diuretice,
) clisme
&( subti*ul cu non*urgare
) infometare,
) exercitii fizice in exces.
Din cauza sentimentelor de vinovatie si rusine asociate cu mancatul si eliminarea, bulimicii pot
ramane neobservati in timp.
9iperfagia are loc, de obicei, in intimidate, iar mancarea este consumata rapid.
Circu"stantele *reci*itante ale acestor e*isoade includ)
) sentimental de depresie,
) factori stresori de mediu,
) iritabilitate,
) tensiunea si foamea (cauzate de infometare.
:ulimicii adopta co"*orta"ente de co"*ensare pentru a reduce numarul de calorii din corp,
insa practica varsaturilor repetate are mai multe efecte secundare negative. In timp acizii, din
stomac pot deteriora esofagul si smaltul danturii. 8tudiile au mai aratat ca acest obicei ii face pe
oameni sa se simta mai infometati si sa ajunga mai greu la senzatia de satietate decat in mod
normal.
'onsecinta este ca, bulimicii intra intr)un cerc vicios, foame devine mai puternica si astfel creste
riscul repetarii episoadelor de .iperfagie ) purgare.
%re,alenta
De)a lungul vietii se situeaza intre 1% si "% , iar raportul dintre persoanele afectate de sex
masculin, si cele de sex feminin este de 1,10.
Debutul este mai tardiv decat la anorexia nervoasa situandu)se la sfarsitul adolescentei sau
inceputul varstei adulte.
&ulburarea devine adesea cronica, iar rata de recidi,a este ridicata.
(ajoritatea indiviziilor cu bulimie nervoasa au pierderi in greutate fluctuante, insa se mentin in
limitele normale pentru inaltimea lor.
&ulburarile de comportament alimentar tind sa apara ca reactive la doua momente de tranzitie
importante si stresante ale vietii/ inceputul adolescentei si inceputul varstei adulte.
Etiologia tulburarilor de co"*orta"ent ali"entar
'el mai probabil, etiologia este o interactiune complexa a unor factori biologici, psi.ologici si de
mediu ( factori de stress din cadrul familiei sau din randul celor de aceeasi varsta.
Debutul anorexiei este mai precoce decat al bulimiei iar studiile arata ca trasaturile de personalitate
si caracteristicile familiale par sa difere la persoanele de sex feminin afectate de aceste tulburari,
mai ales cand este vorba despre formele cel mai puternic contrastante, cum ar fi anorexia nervoasa
de tip restrictive si bulimia nervoasa de tip eliminatoriu.
In vreme ce indivizii cu anorexie de tip restrictiv tind sa fie mai rigizi, perfectionalisti si obsedati
de suplete, cei cu bulimie nervoasa de tip eliminatoriu tind sa fie mai prietenosi si mai sociabili.
5rintre ase"anarile dintre anore/ie si buli"ie se numara0
; Debutul dupa o dieta intensiva
; &eama de obezitate
; 5reocuparea pentru silueta si mancare
; 5erceptia distorsionata asupra formei corporale si a greutatii
6iscul aparitiei unei tulburari de comportament alimentar este de sase ori mai mare daca individual
are o ruda cu o astfel de patologie.
E/ista o legatura intre tulburarile de co"*orta"ent ali"entar si ni,elul sca-ut de serotonina+
8e pare ca in familiile bulimicilor exista un istoric de obezitate maternal.
Dinamica familiala poate juca un rol important in precipitarea si mentinerea tulburarilor de
comportament alimentar. (amele fetelor cu astfel de afectiuni tind sa fie perfectioniste si sa
urmeze la randul lor, diete.
8alvador, (inuc.in,6osman si :ac.er (19*$ au descris *atru caracteristici ale !a"iliilor
anorecticilor)
1. interdependenta membrilor,
-. atitudinea protectoare excesiva,
". rigiditatea si
<. negarea existentei unui conflict.
!ceste familii sunt vizibil preocupate de aspectul exterior si prin influenta pe care o au, impun un
control strict. Din cauza acestui mediu rigid si posesiv, fetele nu reusesc sa se dezvolte
independent, iar anorexia le ofera posibilitatea de a)si controla singure aportul de .rana , in acelasi
timp intarziindu)le maturizarea ( nu incep viata de adult, ceea ce le prelungeste dependenta.
In !a"iliile buli"ice exista mai multe cazuri de boala (depresie si abuz de substante decat in cele
normale.
#air, =elc., Doll, Davies, >4'onnor (19** au constatat ca, prin comparatie cu familiile de
anorectici, in care se evita confruntarile desc.ise, in familiile de bulimici ostilitatea, conflictul
parinti)copii si confruntarile sunt fatise. !ceste familii tind sa manifeste mai multe intentii de
agresivitate, invinovatindu)se reciproc si incercand sa se controleze.
8ondajele cu privire la modul in care isi percep oamenii aspectul fizic in raport cu o imagine
ideala, arata ca ne"ultu"irea legata de *ro*ria *ersoana a crescut considerabil in ulti"ii &7
de ani+
Inter,entie si trata"ent in ca-urile de anore/ie ner,oasa
!vand in vedere complicatiile fizice grave ce pot aparea, este foarte important ca, in cazurile
tulburarilor de comportament alimentar, sa se tina strans legatura cu medicul de familie care
asigura asistenta primara.
Obiecti,ele tera*eutice ur"arite sunt)
In anore/ie
1. cresterea in greutate,
-. rezolvarea problemelor legate de gandurile, comportamentele si relatiile interpersonale
inadaptive,
mentinerea greutatii obtinute,
". tratarea problemelor comorbide, cum ar fi anxietatea sau depresia.
In buli"ie)
1.
1. se trateaza simptomele de depresie,
-. se imbunatateste dispozitia si
". se reduce nevoia de implicare in episoade de .iperfagie.
Indivizii cu bulimie de tip eliminatoriu trebuie monitorizati pentru a le restriction accesul la
alimentele care incita la .iperfagie ( alimente .ipercalorice, cum sunt ing.etata , prajitura.
!norecticilor li se pot oferi recompense tangibile (acces la telefon, televizor, farduri atunci cand
mananca.
6I%ER8A9IA
9iperfagia este o tulburare a capacitatii de a controla episoadele de mancat compulsive, ce
cauzeaza o stare de detresa pronuntata. 8pre deosebire de bulimie si anorexie, in acest caz, excesul
alimentar nu este urmat de strategii compensatoare (varsaturile autoprovocate, laxative, infometare
sau exercitii in exces insa este insotit de aceleasi sentimente de vinovatie, stanjeneala, dezgust si
depresie.
2pisoadele frecvente de .iperfagie neinsotite de eliminare pot determina probleme de greutate,
inclusiv supraponderabilitate sau obezitate.
Debutul se situeaza , de obicei, la sfarsitul adolescentei sau la inceputul varstei adulte.
2ste adesea asociata cu depresia.


9!?!D&>I 8&27! '7!6!
asistent medical principal de pediatrie , psi.olog

:I:7I>@6!#I2
8272'&I?!0
7inda =ilms.urt ) 5s.i.opatologia copilului, 2d. 5olirom, -00*