Anda di halaman 1dari 120

246 PTotos.

NIC'ODIM MANDITA
Prin apropierea acelui loc, intr-o cetlte olrectre se afla un
dascll, intru a clrei minte, diavolul cel ucigitor de oameni semi-
nase neghina indoirii despre fecioria Preasfintei Ndscltoare de
Dumnezeu, clci iEi ziceain mintea lui: Cum poate sI fie MaicI gi
Fecioarl? Si se silea slrmanul dascdl si scoati aceastd" drdceascd
gdndire din mintea sa, dar nu izbutea.
Auzind ci pustnicul cel mai sus zis avea darul lui Dumnezeu
;i
intelepciunea omeneascd, s-a dus la dinsul, pentru ca savadd", de
l-ar putea izbdvi cumva de hula aceeape cure o aveain mintea lui.
lar cdnd era aproape de chilia Avvei Eghidie ca la trei stadii
(ca din dumnezeiescul dar), a iegit Cuviosul intru int0mpinarea lui,
pentru cd a cunoscut venirea dascdlului qi gdndul inimii lui.
Cind s-au apropiat unul de altul, dascdlirl heretisindu-l (salu-
tdnduJ) pe sfintul, i-a f.dcut metanie pind,la pilmint, insd cuvio-
sul, drept rlspuns, lovind cu toiagul intr-o piatrd, a zis cu mare
glas:
,,Fecioard
mai inainte de naEtere". Si indatd (o! preaslZvitl mi-
nune!) a rdsdtit dintr-acea piatrd" un crin foarte frumos la vedere,
iat la miros cu neasemdnatd bund mireasmd. Atunci lovind a
dolua oard"in piatrd, a zis:
,,Fecioafi.
in naqtere".
$i
a rdsdrit un
alt crin asemenea celui de mai iuainte. Apoi, lovind a treia oard"
cu toiagul in piatri gi zicOnd:
,,$i
dupd na$tere fecioafi" a, rdmus",
indatil a rdsdrit alt crin asemenea preaminunat. DupI care Cuvio-
sul s-a intors la chilia sa, nemaivorbind nicidecum alt cuvint.
inspdim0ntdndu-se dascllul de o facere de minuni cn acelsta,
s-aizbdvit de ispitl. Si a propovlduit tuturor minunea, pentru ca
sI se prosllveascd Preacurata" Eecioatd, Maica lui Dumnezeu.
Pentru ale cdrei rugdciuni, o, de am dobindi gi noi impilrdJia
Cerului! Amin (M. M. D.4r d. Ncamt).
MINUNILE MAICII DO}TNUIUI
FACUTE CELOR BOLNAVI
M.INUNEA 279
Bogatul a scipat de boali,
numaj dupl ce a intors satul rdpit
Odinioarl un om bogat aluat cu sila un sat cure erlinchinat
Maicii Domnului. Episcopul Genomenului, Domos, de multe ori
i-a adus aminte.bogatului, sI iasl din sat, dar el nu asculta.
Dupd ^ceea" l-a, apucat prj acel bogat hrdpdret niste friguri,
care-l torturau groaznic. Zdcdnd el aqa pe pat, unde-l scuturau fri-
gurile, i s-a ariltat intr-o noapte Maica Dompului, avind in minl
un ciocan de fier. Cu acel ciocan l-a lovit in frunte
;i
l-a vitlmat.
Bogatul, cunoscindu-gi pdcatul sIu, a dat inapoi satul acela
Episcoplrlui Domos
Ei
pe lingd sat i-a mai dat gi alte multe
daruri. Astf'el, dupl ce ainapoiat ceea. ce a rdpit, bogatul s-a flcut
sdndtos, prin rugdciunile Maicii Domnului. Dar urmele loviturii
rlin frunte s-a cunoscut pafid la moarte (x. ti0).
24s
Protos' NIC)DIM MANDIT4-
MINITNEA 28O
Copilul bubos s-a vindecat
prin Maica Domnului
Un copil, care se chema Adam, era stricat
ff
faq de bube'
Bubele acelea rispindeau
in
iur
un miros a91 de urifincit
la
Ecoald
copiii nu puteau sd stea pe lingI dap$,O:::1,b=Ut"t
avea
multd evlavie cdtre Maica Domnului. Mergind la gcoalI, el intra
mai intai in Sfnnia Biseric6. Acolo se iuga Maicii Domnului,
zicind:,,BucutI-te
cee&t ce qti plini de bucurie,
Domnul este cu
tine". Aga fdcea el in toate zilele'
,
:^
i"t;-d ;; Lprc pnrandu-i-se copilului cil a bilt,t to'c
,
a venit
fu Uir"ti.e
p*tt" a asculta sluiba Utreniei. Aiungind aici, t aflat
"9u
io.uiute. Oupn obiceiul lui a ingenunchiot
in tinda bisericii
;i;;
rugat Ivtaicii Precistei, inainte Icoanei
Pi
C" acolo' Cflnd se
iculZ deja rugdciune vdzu u;ile bisericii deschise
qi induntru bise-
ricii lumind.mate.indatdintrl
in bisericd si se roage' Acolo vizu
peMai caPreci sta,i nso,ti ti deomul l i medefeci oare' EaEedeape
untronstrl l uci t.YdzAndbl i efa;ul veni ti nbi seri cl pentruase
;diir;"re
cele de folos, ii ziie
,,Fiule!
Pentru ce nu te ingriieEti
."?fi vindeci boala capului tiu?" Copilul-a rdspuns
"Doamna
mea, mult s_au ostenit pirinlii mei, rudeniile
Ei
prie.tenii mei sI
md vindec e, dar toate ingriiirile, doctorii gi doctoriile, nu m-au
1rirrd..ut,,.
preasfinta
Doamnfl ii zise: ,,Md
cunoEti tu pe mine,
'
cine sunt?" Copilul i-a rdspuns: ,,Nu
te cunosc' Stdpand!" Doamna
i_a zis iarIEi: ,"Eu
sunt Maica lui Iisus Hristos. Pentru cI ai buni
ob$nuinfn
L te fuga, am venit aici ca sd te vindec". Acestea zi-
c2nd ii flcu semn t"a t" uptopie' Apoi, punindu-qi m0na pe
gapll
ili;;-;il
"i"
Nu-.fe raittui
9i
a[ niuiui
;i_
al Sfintului Duh: Si
fie srnrto, .upui tru,
;i
niciodate sd nu-l mai doaril pdnil la
moarte,
pentru evlavia ce o ai cdtre mine"'
Oupi'aceea Maica Domnului, cu fecioarele care o insoleau, s-a
ind,llaila ceruri. Copilul Ad am
-a
rd;,'ras acolo in bisericd, slnitos'
oupe ce a termin at;coa|a, s-a dy1 la minIstire
Ei
s-a flcut monah.
acoto a sluiit Flcltoarei lui de bine, cu trup
9i
suflet in toate zi'
tete viegii rit.. Oupe trecerea"din viala aceasta, sufletul lui a fost
dus de ingeri in ceruri, unde pururea preamdregte.
pe Domnul
Dumnezeu Iisus llristos qi pe Maica Sa Preacuratd dimpreund
cu
o$tile ingeregti
qi cu toli Sfinlii in vecii vecikrr. Amin (x. 151).
.
MTNUNTLE MAICI
.
MINUNEA 281
Cregtinul hagiu vindecat de Maica Precista
Un creEtin din cetatea Monaco fusese la Ierusalim. Pe c2nd se
intorcea de acolo lz casa sa, se imbolntrvi. Se ariltd" la doctori, lui
doctorii, dar totul fuin zadat in acel timp, un om oarecare, cres-
tin evlavios, l-a invilat si meargd gi sd se inchine Maicii Precis-
tei, inaintea lcoanei Preasfin$ei Sale de la Gali
Ei
se folosi. Din
acel ceas bolnawl incepu sd se roage Maicii Precistei cu multe
lacrimi. in acea clipivilzu pe Maica Precista stind Ldngd dinsul.
Ea
finea
intr-o m0nI pe Pruncul Hristos Dumnezeu0mul; iar in
cealaltd m?rnd o fdclie aprinsl. Ea indatil-l binecfvintl gi bol-
navul se vindecl de boala sa. Bolnavul vdzlndu-se vindecat, s-a
dus in cetltea Galilor, mulgumind mereu Maicii Precistei pentru
vindecare gi pentru sdndtatea ce i-a dat-o (x. 152).
MINUNEA 282
Maica Precista vindeci un morar de lincezie
in satul Lublin, din
lara
Niderlandei, erl un morar, care cd-
zuse in lincezie. Bietul om se ua fi cdutat el gi prin babe gi prin
doctori, dar zadarnic; de boala lui nu putea nicidecum scdpa.
Nemaiav0nd nici o nddeide de izbilvne prin oameni, alergl la
$u-
torul lui Dumnezeu qi al Maicii Precistei. El incepu sI se roage
zilnic Maicii Precistei sI-l aiute in acea nevoie a se mintui, din
acea suferinld. Mai ales s-a rugat la praznicul Adormirii Maicii
Domnului. intr-o noapte, p" .a-id se .irga, i s-a atiltat Maica Pre-
cista, insofiti de multe fecioare gi'ia zis:
,,!i-am
auzit suspinurile
tale cele grele gi pl0ngerile amare. Pentru aceel am venit sd-!i
dau aiutor. Poruncefte la ai tili, sd te ducl la bisericl la Altarul
meu". Morarul fdcind a;a cum l-a invlfat Maica Precista, s-a vin-
decat de aceaboald, devenind iarlsi sdndtos'(x. 153).
MINUNEA 283
NLaiea Precista izbiveqte pe un copil viitor Episcop,
de o groaznicd vedenie
Esihin, Episcopul Domnului, lavArsta de 12 ani, fu trimis de
plrintii lui la invdfdturtr, in
lura
Saxoniei. Ajung0nd acolo, s-a
imbolnlvit foarte greu. in acel vreme, L avtrt o vedenie in care
i s-a plrut cd cineva l-a rupt si l-a aruncat intr-un cuptor de foc,
250
Protos. NICODIM
MANDTTA
unde a inceput ,a urdA- Lolo fiind, avdztttniEte
uEi foarte stram-
te. Frin acele u;i tGil f*rte repede
"f^t1!:!:3*::*J:::i
;f;'Ei;;;;'.
j"'"i"ii"f
r"Tt! frumos' Acolo vrzu.
pe Maica
Preci stagezdndpetronul ei i mpl ri tesc.Eal -adoi eni tgi l -agoni t'
;;;;;;i.iooute
nu rostise cu gura sa cintateaingerilor:
"Bu-
curl-te ceel ce eqti plinl de bucurii,
Domnul este cu tine"'
Copilul se rugi giflg[a"i
Maicii Precistei' cI-Ei va aduce amin-
te, intotdeuu.u
A"'barira,
in rugeciunile
sale' Astfel, cu aiutorul
Preasfinliei
Sale, ,-u -a"tuit {e acea groazylcivedenie
s'i de
boala ce o ^vev utup.u i"i' T1di1d
9
"nF
plinl de credinlI
9i
fapte bune, cu timpul a fost ales Bpiscop
(x' 155)'
MINUNEA
284 t
Necinstitorul
s[rbitoarii
ttilznit"'
Apoi vindecat;e
Maica Domnului
prin Sfdntul
Ipolit
Un creEtin uluratic' anume
!"-tto,
plecd cu plugul in
larinl
in
sirbltoarea
sfintei tvtaria Magdalena,-
la a ciltei bisericl
se prdz-
nuia hramul. Aiuns u.oro ,
"
iptcat deartt, zicind diferite vorbe
;;;;;.'P"
ci;d a;;;l
ryu,
iu.multr indtrrltnicie-
qi obrdznicie'
un fulger
puternic s-a coboiat din cer si l-a trisnit. Trdsnetul
ia
ars; plugul, boii si; P;rt* Pi
p"ttu
l'a'arc trdsnetul
p2nd la vine
si oase. Necredinciosul
Petru, in acea gteaboald qi suferinfI'
I P9'
i"J; ;;-ffi; i;;i;;tb
sfintei tnalin Magdalena,
u.:ilt:t sdrbd-
toare o necinstis"
.u
"tuiuf
lui' Acolo,
prin ruglctlill"
fdcute de
preotii
bisericii
inaintea lui Dumnezeu
si a Sfintei Maria Magda-
;fit;iliioiori
ro."r ce ardeain trupul lui,.dar ta, silniltatea
lui cea dinainte ,o,
"u
;i"
revenit. Atunci, cei de apro?pe
ai lui
*u ,tztuit, sIJ ducd la biserica
Preasfintei
Ndscltoarei
de Dumne-
zeu si pururea Fecioarei
Maria, in care se fdceau multe minuni'
in noaptea ." u
"t-uidupe
ce l-au dus pe dinsul-in bisericd'
i
;^;;{tului
Maica Precista, impreuni
cu sfantul lpolit' Dinsa'
;;t;i
l.iarhului
Ipo-lit, s[-l tlmdduiascd
pe Petru'
9upa
porun-
ia Maicii Domnului,'Sfdntul
Ipolit l-a tdmlduit indatd
(x' 155)'
MINUNEA
285
Maica Domnului
a vindecat
pe Episcopul
care se ruga Di'
Radvod, Episcopul
Trachetenului'
totdeauna
se ruga Matcii
Precistei, mai
pe'urmI imbolnlvindu-se
greu' i s-a ardtat lul
tvtaica Preasf0nil
qi l-a tlmlduit de boala sa (x' 157)'
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 25r
MINUNEA 286
Maica Precista se ruga lui Hristos-
sI ia boHle de pe oameni
in cetatea Svesion din Franfa, un copil de 11 ani era,
linut
de
o boaltr grea. Bl se ducea adeseori la bisericl impreunl cu. pirin-
fii
lui, unde se ruga Domnului gi Maicii Lui, ca sI capete vindecare.
intr-o zi de silrbdtoare, pe cind se ruga impreunl cu clerul s,i
tot poporul, bliatul a strigat:
,,Am
vdzut pe Maica Precista rugin-
du-se Fiului Ei iubit, Iisus Hristos Dumnezeu-Ornul, casdiabolile
de pe oameni", pentru cilin aceavreme erau multe boli in lume.
Hristos ascultind-o, a rlspuns:
,,Maica
Mea, fie voiaTa" (x. 158).
MINUNEA 287
Maica Precista vindeci de boall pe un paqi turcesc
Corcatus, pagd turcesc, era cuprins de o boald grea. Ascultind
sfatul bun al unui Preot cregtin, s-a inchinat Maircii Precistei,
inaintea Icoanei Ei de la biserica Lavrei. Dupd ruglciunea flcuttr
cu credinf il, pa;a s-a vindecat de boala, pe care doctorii acelei
vremi, n-au putut-o vindeca. incredinldndu-se de sdndtatel cure
venise dupd rugiciunea fdcutil, cunoscu clci cu adevilrat, Maica
Precista l-a vindecat (x. 159).
l
MINUNEA 288
Mairca Domnului vindeci o fecioarl de boala ciumei
O fecioardcreqtini, care se numea Colomba, din cetatea'Medio-
lanului, o lovise boala ciumei. Biatafecioartr"zdcea pe patul ei gi era
gata sd" moard- in acel timp i s-a ariltat ei Maica Precista si a uns-o
cu untdelemn din-cer. Atunci, indatd, s-a vindecbt de boala ciumei,
sculindu-se din patul zdceri qi flclndu-se deplin sinltoasi (x. 150).
MINUNEA 289
Maica Domnului scapi de moarte
pe Dpiscopul Teodor otrivit de vriimasi
Nigte oameni rii, vrind a-l omori pe Sf0ntul Teodor, Episcopul
cetltii Anastasi, i-au dat otrzvd,.indatd dupl ce abdut otrtYr, s-a
imbolndvit greu. Eta gata, gata sd moard. El avea in mare cinste
pe Maica Precista, care ii erat ctitorl qi bunl ocrotitoare.
Ydzindu-lin aceamare primejdie, pe t'r'l ce se ruga eiin toatil
I
252
vrema, Maica Precista i s-a atdtat
9i
l-a izblvit din acea primei-
die de moarte (x. 162).
MINUNEA 29O
Pentru un
Pdcat
al neascultlrii,
Preacurata nu L luat
Pe Preot
la cer
in cetatea Paterbona, din
lara
Coloniei, era un.Preot anume
petru.
Acest preot aveain foarte mare evlavie
pe Maica Domnului.
Odinioard s-a imbolndvit
greu. Era aproape
gata sd moard'
Atunci i s-a artiat Maica Preacuratd si ia zis:
,,Ai
si mai rdmai
incd in trup qi sI vieluiegti pe p5mant". Maica PteasfdntL nu l-a
luat cu sine la cer, dupd cum dorea el, pentru cd avea in sine un
pdcat al neascultlrii
(x. 164).
MINUNEA 291
Maica Domnului ariltindu-se in slavd cereascd
izbivegte de nebunie si converteste
pe un tiltar
un tltar era cuprins de lingoare
9i
avea crize foatte mari. oda-
td adormind toli .ei ce efau cu ddnsul, el a fugit in pustii
9i
1uT-
blat nebun trei zile. A patra zi
;i-a
venit in fire
;i
a"vilzut o lumi-
nA mare, sus pe munte. Suind el pe muntele acela, a vilzut un
impdtat minunat
;ezind
intr-un scaun de aur, izt de-a dreapta
lui a vdzut-o pe Precista, inconiurati de lumind nespusd, qezdnd
in scaun tot de aur. Si era locul'acela plin de ingeri, iar fefele lor
strdluceau ca steleld. indati a trimis impdratul o slugd de l-a
irnbrlcat cu o haind (cd erugol)
Ei
l-a dus La.impiltatul, c,rtre i'a zls:
,,Eu
sunt Dumnezeut creqtinesp.implratul
qi
-Dumnezeul
cel de
veci,,. Dupn Lcee'un osta;, cAide pe un czlalb,l-alttat
pe din-
sul gi l-a ius in oastea tdtarilor. Acolo l-a insofit tr,ei zile; apoi nu
l-a mai vilzut. Tdtarul acela a cdutilt intre poporul sdu doi preoli
crestinesti,
Ei
dupd porunca lui Hristos, invdfand de la dinEii
credinta crestineascd, s-au botezatdimpreund
cu mai mulli tiltari
qi aqa au petrecut viald' sfdntd (x. 200).
MINUNEA 292
Un orb chemind numele Maicii Domnului
igi recapitlvederea
si rusineazil
pe evrei
in vremea lui Bonifatie, papa Romei, c'te L cerut de la Foca
impiratul, o capigte pngnneisi1 ce se chema Panteon si au inchi
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 253
nat-o in cinstea Precistei, a fost in Roma o mare cearti intre
creqtini si intre evrei, despre intrupa;ea Domnului nostru Iisus
llristos. Evreii ziceau cd nu poate fi un lucru ca acesta", ca" o
tecioafi, sd nascI, iar crestinii stlruiau in credinfa lor.
Era in vremea Lceel un orb din nastere, c re cu multl infelep-
ciune combitea pe evrei, sustin2.nd intruparea lui Hristos din
Preacurata si pururea Fecioara' Maria, Ndscl toatea de Dumnezeu.
Evreii neputind sI-i stea impotrivd, au inceput a ride de orb,
zicindu-i:
,,Dacd"
Hristosul tilu ar fi Dumnezeu, ti-ar da
li tie
vede-
rea, orbulet" La crre orbul le-a rdspuns:
,,Asteptati
panl in trei
zile, si veti vedea prin mine, puterea lui Dumnezeu".
Peste trei zile, la praznicul Preasfintei Ndscdtoare de Dumne-
zeu, s-au adunat in Bisericd; soborul bisericesc in frunte cu papa
Bonifatie, drept-credinciosii crestini din Roma, deasemeni si un
numdr mare de evrei, cu care urma sd se discute despre intrupa-
rea Domnului nostru lisus Hristos. Din porunca lui Bonifatie, in
bisericd era,prezent qi orbul acelz. Dupd ce ainceput Sfinta Litur-
ghie, orbul acela s-a rugat cu credintd Maicii Domnului, dupi care
a incheiat cu cuvintele:
,,Bucurd-te
Preasf0ntd Ndscdtoare de Dum-
nezeu si Pururea Fecioard Marie!" in acel moment i s-au deschis
ochii orbului si vedea. Crestinii vdzind aceastd mate minune, au
inceput a striga cu glas marei,,slavd tie Dumnezeul nostru, slavd
tie", iar evreii, au crez\t;i ei in Hristos. Pufini dintre ei care au
rdmas in necredintd, ingrozindu-se au fugit din Roma 6. zo2).
MTNUNEA 293
O fecioarl vdtdmatd" de farmece, se vindeci
rugindu-s e la lcoana Maicii Domnului
Yarvara, fiind fermecatd de niste oameni rii, nu puteau doc-
torii in nici un chip sI o vindece. Odinioarl aflindu-se in satul
Rostoc, i s-a ardtat ei o fecioard, de mare cinste, si i-a zis:
,,Du-te
la catedrala din Mdgura, acolo vei afla iconna Precistei tinind pe
I{ristos in brate, cu ajutorul ei vei dobindi sdndtatea", apoia dis-
pdrut. Yarvara" fdcdnd a;a cum i s-a poruncit, adicd, rugindu-se
Maicii lui.Dumnezeu cu credintd,, s-a vindecat de aceaboald,lx. z5g).
MI NUNEA 294
Cu ajutorul Maicii Domhului s-au izblvit de ciuml
Odinioarl, pe timpul Sfintului Grigorie cel Mare, in Roma a
bintuit ciuma. De ziua Sfintelor Pasti, Sfintul a poruncit sd se
254
ui qi sr se facd tiliil'l:*'i^*::
#,i:ffiffi;
ilil-u..r,u,
pe unde se purta.icoana
precistei,
- - - - r i - - , , kr r nr r r at si
qr r
l i r t -
#'l;il i'#;
" ".t',io
u, p e ntru c1'9
9
aT: nif s
-
au o-llll*il
:l 3l;
ff
;-;ffi;"#Hifi
;{dhi.l'l"ii-::":"1'""'^Y,1':lXi:
ffit.ii#:ffi;
# ;; ilil; ; n1 co
l
ingere sc' cart t
l'1":ll.
i'i1l"lJ'il;;;.,Ju;ui*in"'inure'imprrd'ii'i:,',tl:''^?,',:::1
,,Veseleste-te,
Aliluiai CA39ela.2"'u::,l-ai
purtat Aliluia'
Aliluia'
MINUNILE MAICII DOMNULUI 255
MINUNEA 297
lilaica Domnului vindecd mina taiatL de iconoclasti,
a Sfintului loan Damaschin
Se vede in via{a Sfintului Ioan Damaschin, pe care a scris-o
prea infeleptul loan, Patriarhul Antiohiei, cum cd in vremea lui,
Leon Isaurul era mare prigonitor al icoanelor in Constantinopol
gi pe mulli drept-credincio;i a muncit impdratul cel uritor de
Hristos, cu multe feluri de munci. instiintindu-se de alceastaloan
Damaschin, pe care il avea impdratul Saracinilor ca intOiul sfet-
nic, scria in fiecare zi scrisori si le trimetea la Constantinopol,
drept-credinciogilor, in care ardta, cu mirturii vrednice de crezut,
cum cd toti care nu se inchind Sfintelor icoane sunt eretici qi flrd
de Dumnezeu si de impdrdfia lui Hristos, strdini. Auzind impd-
ratul despre acestea, a cerut si-i dea una dintre scrisorile lui
Ioan, pe clre L ardtat-o dascllilor, intrebdndu-i dacd" poate cine-
va dintre dinsii sI imite chipul scrisorii.
S-a aflat un om foarte iscusit in scrierea frumoasd, cure s-a"
filgdduit impiratului, cd va face o copie Ltat de asemdndtoare,
incOt nici Ioan nu va mai putea-o cunoaste pe cea scrisd de el.
Acestuia a poruncit impdratul cel viclean, de a scris cdtre dinsul
o scrisoare, ca si cum ar fi de la.Ioan, in care zicea acestea:
,,im-
pdrate, intru mulli ani sd trliesti, inchiniciunea ce^ cuviincioasi
implrdfiei tale aduc eu robul tdu Ion din Damasc qi i1i udt ca sd,
gtii, cI cetatea noastrd este in vremea LceLStl sllbdnogitl, pen-
tru cd lipsesc cei mai mulli ostaqi ai Agarenilor, fiind plecali la
rdzboi. Si daci vei trimite putind daste, cu inlesnire o iei,
$i
ifi
voi ajuta si eu, pe c2;t pot, la o apucare c aceasta pentru cd in
miinile mele este toatil cetatel".
Acestea scriindule vicleanul impdrat, a fdcut qi altd scrisoare
cu mina lui, cltre stlpinitorul Agarenilot, zicind acestea:
,,Ptea-
iubite si de bun neam, Voievodule, al cetdlii Damascului, bucu-
rd-te! Stii cd nu este nici un lucru mai fericit, maildudat,
Ei
lui Dum-
nezeu pllcut, decit dragostea; ca sd" pdzeascl cineva tocmelile de
pace, penttu ace sta. nu vreau sI stric prietenia, pe care o am cu
bunul tdu neam, cu toate cd, un prieten al tIu adevdrat, md in-
deamni si mI cheamd" pe mine la aceasta, si imi trimite scrisori
de multe ori, ca si vin asupra ta cu rdzboi. Iar pentru incredin-
A inviat
precum a zis: Aliluia" ' (x' 265)
MI NUNEA
295
Nizor tilharul
atras la poclinti
printr-o minune
filcuth, in biserica
Maicii Domnulur
intr-un ostrov ce se chema Pafos, un arap" tilhar de mare' ce
se chema Nizor, , ;;; Jia dintr-o bisericd i Precistei'
ce se afla
in acel ostrov, o piatrd'frumoasd
si s-o ducd la Crit' sd o inchine
idolilor.
Cu voia lui Dumne zerr, Lceea
piatrd a crescut aqa de mare'
incit, nu incipea sA iuse' pe usi'- lar acel atap miniindu-se'
a
poruncit de au tdial-o in bucIli
qi au dus-o in corabie'
Pietrele
ffi;;;
au fost duse in.corabie
s-au fdcut asa de grele, incat au
.rrfuttAut
corabia
qi s-au inecat cu totii in mare
(x' 274)'
MI NUNEA
295
O fecioari
iucind
s-a indrdcit'
salvati
intr-o biiericd
a Maicii Domnului
in tataBrabanfiei,
intr-o betate' ce se chema Mihlim'
o fecioa-
,n
"'ii*i
iuira ui.-. in zluaduminicii
qi ostenindu-se
s-a intors
acasil.lztd"insd',
,i i iittu'in
ea duhul cel rdu qi aqa a muncit-o
tarc,incdt
oamenii
au ciutat sd o lege'
A doua zi de dimin eatd, au du;-o in Biserica Precistei'
in care
de multe ori se f.iceau minuni. in aceea bisericd,
un copil mic,
insemnindu-o
p. Loioard' cu Sfinta Cruce' a ie;it dintr-insa
;;ili cel rdu, ?r.andu-r"
in chip de vierme
prros. Dupd ce a
i"ri,
p. gurd din fecioara Lceeu' copilul luind viermele cu in-
dr dznea| d", ace| aapi er i t di nai nt eat ut uf or oameni l or . Maj na
copi l ul ui ,pri nati ngereade^vi ermel eacel n' s-afl cutnengri l ;Lar
dacd, au stropit-o
cu apd sfinlitl s-a fdcut iar cum a fost mai
inainte
(x.277).
256
Protos' NIC)DIM
MANDTT4-
- . -
larevta
ifi trimifuna
din scrisori,
pentru ca sI cunoqti
adevlra-
t apr i et eni epecar eoameuci t r et i ne, Ei vi cl e; ugul ' Ei r i ul ni '
rai al aceluia c re L scris-d"'
Acest edoul scr i sor i l e. at r i mi speunser val sl u, cel cunume-
le Leu, dar care on u tototinp de
;arpe'
la cel viclean
9i
barbar'
ire,vazandu-le
s-a mdniat,gi ttt"tnattO
pe Ioan' i.le-aaliltallar
Ioan inleleganO
vicien ia impnratului,
spunea adevdrul'.
nu numai
cd nu le_a scris, .i
"i.i
in mintea lui nu le-a gindit niciodati.
Iar
barbarulfiindbiruitdeminie,r,-acfezlt' dezvinovlfirealuiloan,
ni ci sor ocnui - adat , casi l at at eadevl r ul ' ci apor unci t sl - i t ai e
mi nal ui .S-atdi atdreaptaLceel ,caremustrapecei ceurl scpe
Oo-rrul,
qi in loc sd seiopseascil
iu cernealtr eamai inainte' s-a
vopsit cu al sIu singe,
;i
dupd cl au tdiat'o' au spinzurat-o
in
ta{g, ,"sd o vadd tolioamenii'
Oupe ce a trecut ziua' a trimis Ioan
mijiocitor, rugdndu_se
tiranului
ca sI-i detmdna
ca s-o ingroape,
casd- i mai usur ezedur er eal ui , i ar acel at pr i mi t ; i i - adat - o'
Ioan luindu-ope
dinsa
Ei
intrdnd in casa sa' a cilzttt la pIm2nt'
cufal ai ni osi nai nteasfi ntei i coaneaMai ci i Domnul ui ,zi ci nd
acesteaculacrimiqicucredin!*,,s6paniPreasfintdMaicd' ceea
ce ai niscut
pe Dumnezeul
meu, pentru dumnezeieqtile
icoane
dreapta mea s-a ,Ziut. Cottoqti bi-ne pricina pentru c re s-L nebu-
nit Leon; apuci dar, inainte, ca o giabnicd ce eEti'.gi-mi
vindeci
mdna mez; dreapia'celui
inalt, Caie s-a intrupat din Tine, multe
puteri face prin milloclrea
Ta; aE1.Ei agum'
pe dreapta mea aceas-
tasl ovi ndece,pentfurugl ci uni l etal e,pentrucasdpoati ' scri e
dul ci gi i nt ocmi t eci nt l r i , caf esecuvi nsi seaduce! i e, NI Scd-
toare de oumnezeu
Ei
celui ce s-a niscut din tine
9i
totodattr,
aittdtoare sd se facl dreptei credinfe"-
Acestea zicind loan cu lacrimi, a ddormit' qi a v-dzut Icoana
'
p"ru* necioarei, care ii zise lui, cu privire blind* ,,vezi,
sdndtoa-
sI s_a fncut miiata, qi sI nir-1i pese mai mult pentru aceasta, ci
fI-o pe dinsa tt"tti. a scriitoiuiui degrabl, dupl.cym
te'ai fdgd'
duit mie acum,,. Deqteptindu-se
gi viiind mdna lui vindecati
9i
iipite.tu locul ei, (o! preamarea ra purere
preacuratd!) s-a bucurat cu
duhul pentruDumnezeuqi pentruMai cal ui ,ci ci afi l ctl tcudi n-
sul mlrire cel puterni ;s. f oa:tA noaptea a cintat veselindu'se,
adu-
cind mullumire lui Dumnezeu,
;izicind:
"Mina
Ta cea dteaptd'
MINUNIIE MAICII DOMNUTAI 257
Doamne, s-a prosldvit intru tilrie,,,
,,Dteapta Ta a vindecat pe
dreapta mea cea. tiliatd,, si pentru aceasta, va sfdrdma pe vrnjmagii
care nu cinstesc preacinstitd,lcoana
Ta, gi a aceleia ce te-a" nrscut
pe Tine, si prin mdna mea
ya
zdrobi pe necinstitorii de lcoane,
cei potrivnici mulqimii slavdi tale,,.
A petrecut astfel toatd noaptei, veselindu-se qi cdntihd laude
pururea Fecioarei Maria, Maicii lui Dumnezeu.lar cand s-a ficut
ziur
Ei
au vdzut vecinii lucrul cel minunnt, au vestit in toatd"
cetatea".Insd oarecare oameni urdtori de Hristos au zavistqit, si
ducindu-se au spus strpOnitorului, cum cd nu s-a tdiat mdna lui
Ioan, ci oarecdrui rob al lui, dh.ndu-i arginti nenumirati.
Iar stdpinitorul a poruncit ca sI vind Ioan, sd, vadd, miinile
lui,
;i
venind i-a ardtat mdna cea tdiatd., c re avea.un sefiln rosu
imprejur, pe care l-a iconomisit strpina
preasfintr,
pentru ne-
mincinoasa mdrturie a tiliefii. r-a zis barbarul:
,,care doctor te-a
vindecat gi ce fel de doctorii ii pus?" rar roan cu mare si strilu-
cit glas s-a fdcut propovlduitor
minunii, zicindi,,Domnul, meu
m-a vindecat, Dgctorul cel Atotputernic, clre are deopotrivl pute_
rea, dupl voire". Iar stdpdnitorul a rlspuns:
,,lattd-md,, omuie, ci
dupr cum se vede esti nevinovat; nu ai gregit la pricina
aceztstl,
si cu nedreptate te-am osindit. Sr ai dar cinstea cea dint2ii, ca sd.
fii intiiul meu sfetnic,
Ei
md frgzduiesc tie, ca sr nu fac nimic
fdrd' d,.e sfatul gi u.oia ta" .Iar Ioan a cdzut la picioarele lui, rugdn-
du-se'sr-l ierte sr se ducd si slujeascd,Fdc{toarei de bine, d-upi
cum I-a poruncifl
gi dupe ce s-a pricit mult, stipinitorul s-a invoit si ia dat voie
si iertare sr se ducd unde voiegie. Ioan multumindu-i, s-a dus si
imprrgind srracilor Lverel sa si slobozind, pe robii sri, s-a dus la
mdnrstirea sfintului Sava, unde fdcindu,se cilLugilr,'a inttat in
ascultare launbdtrin aspru, carc i-a poruncit sa-!i taie desrvir-
git voja lui, dupl rdnduiala viefuirii clluglregti, ca sd nu facd
niciodatd nimic, filrd, de invoire si blagoslovenie
9i
sd nu cinte
nicideculn vreun Tropar. Dar intr-una din zile, un fuate al mdnr-
stirii, a rugat pe Ioan ca sd-i alcdtuiascd, vreun Tropar de umilin.
1I,
potri\rit pentru vremea moflii, ca sd ia pulind mdngiiere, pfl_
tru cx adormise fratele sru cel dupd trup. Ioan se temea sr nu se
supere bdtrinul sru; insd s-a biruit de multa rugrminte a fratelui,
258
Protos. NICODIM
MANDITA
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 259
Intru acest chip vieluind Sfintul, intr-o petrecere imbundtrtitr si
preaminunatd, si multe scrieri asupra luptdtorilor de Icoane scri-
ind,
Ei
canoane preafrumoase gi dulci la cintarc alcltuind, cum
;i
alte cuvinte lapraznice, spre lauda si mlrirea
preasfintei
NIs-
cdtoaie de Dumnezeu, s-a. odihnit intru Domnul, clruia i se cu-
vine slava si stlpinirea,in veci, Amin (M. M. D. 10, d. Neamt).
MTNUNEA 298
Bitrinul bolnav, insinitosit de Maica Dornnului,
- era ca un tinlr
Pe vremea cind Britania era drept-credincioasl, se afla intr-o
chinovie un preacuvios Monah, care avea multd, evlavie cdtre
Preasf0nta FecioarI. Asa de mult o cinstea el, cd dacd" s-ar fi
intimplat sd" audd. numai de numele ei cel prealdudat, adicd" d,acd,
ar fi zis cineva
,,Maril",
ori
,,Ndscdtoare de Dumnezeu,,, sau chear
el singur citind undeva asemenea cuvinte, iEi pleca genunchii si
filcea inchinlciune pind,la pdmdnt, Aqa a flcut si fdiea acel cre-
dincios gi imbuntdtit monah, prieten al
preasfintei
Fecioare,
Maica lui Dumnezeu, in toatd, viala lui.
Ajungind la adinci bdtraneti, s,a inbolnlvir. El sllbise aga de
mult, cI nu putea sd se mai ridice din asternutul sdu. Egumenul,
vdzindu-l LSa, i-L dat de ascultare un ucenic, ca sd-i gdteascd cele
spre trebuintd,. Odatd. s-a intamplat cd, ucenicul nu era acasd; iar
bdtrOnul avea nevoie sd se scoale din pat. Fdcindu-gi obignuita
lui ruglciune, a, incercat de mai multe ori si se ridice, dar n-a
putut. Atunci indreptindu-si ochii cdtre lcoana
preasfi
ntei, a
ldcrimat gi a zis cdtre ddnsa cu credintd":
,,preadulcea mea Std-
pan!, ajutil-mi mie!" Si indatd (o! grabnicd auzire!) s-a aflat in fala
lui impdrlteasa a toaie, care i-a zis:
,,pentru
multa ta evlavie si
pentru dragostea pe care o ai pentru mine, iatd,, iti adaug incd
30 de ani de viagd,in acelstd" lume, siti ddruiebc sd ai putere ca
pe timpul cind eraitindr, de 30 de tni. Aceasta o fac cd-mi place
vietuirea ta si pentru cd cinstesti asa de mult numele meu,{.
Aceasta zicind Preasfinta,-s-a indltat la ceruri. Monahul, din
acel ceas, s-a fdcut sdnitos si puternic cu trupul. Toti frafii vdzin-
du-l merg2nd cu veselie si auzind de minuneafdcutd cu dinsul,
s-au spdimintat si au prins multd cvlrrr ic cdtre el, monahul cel
,.i *riird *parul
uffiToute
sunt desertdciuni
cele omene$ti"'";
il canta cu pr"urru,iJt'liJt,
i"
9."re
timp sos!{
!1':i*1 !:::::::
"1"#fi;i;i;i;;;
feaumilitoare
cintare, s-a scirbit
ei
a izgo-
;,ip?'ilar,rr:;;il
un n.ur.ultitor.
Iar el cdzind
la picioarele
bdt r i nul ui , i qi cer eai er t ur e, dat acel ani ci decumnusepl eca'
insipentrumultatugl*in' "aproiestoqilor' s-ai"qup.l:tltiarlqi
ca sd_l primeascl, n,rioai sI se invoiasci sd curele ieqitorile
qi si
sl ui eascl pec[l ugl ri .Iarel apri mi t,cunosci ndfol osul ascul ti ri i '
Bdtr'nul
vazaniu-t
pe ddnsul cd ascultd"
l'a primit iarlqi'
poruncindu-i
sd pdrzeascdtdcerea,
precum afdcut
Ei
mai inainte'
Dupd puline ,ile, iiimatPrcasiinta'
brtr0nului
in to*1:
1'i?!;
or-i, ,ieirtru
ce ai inchis un izvor minunat ca Lcesta, care varsa
afard., clr zrtatl9"l.;;6;tJUt
piraie'Ie apila odihnei sufletelor'
mai mult decit ,"i-i" iiz:roritiu
dumnezeiascd
minune, din pia-
tf6 i" ptttie? Lasd izvorul ca sd adape toatl lumea-'^sd
acopere
mdrile ere;urilor
9i
sd le mute. spre dulceala
mlnulatd'
Acesta
are sdcovarqeasc
d' a|illtacea
prooroceascd
a lui David,
9i
Psalti
rea, cintdnO .atttAtinoi,
Domnului,
qi cintlri
p.line.de. minunatd
dulceatl, *ui pr"tot- iecdt cintarea
iui Moise
Ei
a Mariamei'
Bald
de asemdn ur"u niiit i tui cea dulce cdntdtoare 9i
qrinunatd'
an
sd se soco teasclu''
lu'Ilr netrebnic,
cintdri|e
cele f'ilrd de folos
al el ui orfeus.Acestavacdntacdl tarcaceaduhovni ceasci qi ce-
r eascl . Acest avaur macOnt dr i l ecel eher uvi mi cegt i . Acest ava
croi drept, Oogm.i"-credinlei
qi va da la iveald tdn'rdtirea
qi
strambarea
a tot eresul"'
Cind s-a O"Et"plui
batranul,
cure L avut vedenia aceasta'
si i
s-au descop"rit
."i"
"At
ii'te, n' zis cltre Sfdntul acestea:
"O!
fiule
al ascultirii lui ttristosideschide
gwltu; nu in pi1d".' ci in adevir'
nu in ghicituri, .i-in
'Oogrne'
Gr*dieste
p?
:o:" Pth"1
Sfint le-a
scris in inima d;i;;
itt
yunt"t"'sinaiului cel al vedeniilor
qi
al descoperirilor
ruiou^nezeu,
fiindcd, te-ai smerit
pe sineEi
pi ni i nsfi rqi t;u.u-dar,sui e-te-i nmuntel ebi seri ci i ' Ei propovi -
duieste, uinevestinJ
Ierusalimului;
intru trrie inallr
glasul tdu'
.e pi.*fftite lucruri mi s-au grdit mie' pentru tine' de la Maica
lui Dumnezeu,
qi md inrtd, pehine
pentfu cite ti-am,
greqit, ci
din necunoqtinta
lnea te-am impiedicat"'
Atunci Ioan fdcind inceput iintarilor
celor ca mierea curgd-
toare,lumina
biiericile
atdt de muit' inc't oricine Luze' cuvin-
260
MIN ANITE MAICII DOMN ULUI 261
nu putea si vorbeascd qi sd se miste. Dimineafa, ridicindu-l pe
el, l-au dus la bolnifa acelei biserici, pentru ca sil-l ingroape, cind
i;i va da sufletul. Nimeni nu credea cdva mai trili mdcar un ceas.
Pentru Lcee
,
nici doctor n-au adus.
A doua zi,incepdnd sI vorbeascd pu{in, a zis unui prieten al
lui, ca sd ia dintr-o pungl a lui in care se aflau cigiva bani
Ei
sI-i
dea unui Preot, sd slujeascd"lalcoana Preasfintei Fecioare Maria,
ce se afla in biserica Sfintului Tit. Dupd Liturghie, l-au dus gi pe
elin acea SfintI BisericI, unde l-au llsat toatd. ziua, zilcdnd ina-
intea Sfintei lcoane. Dupd aceel, flcindu-se seard" si venind Ecle-
siarhul si incuie usile bisericii, dupd obicei (ca sd nu intre cineva
sd fure Sfintele vase), l-au ridicat pe el qi l-au scos, ldsindu-l afard".
Acolo, afatd" de bisericd, a zdcut el toatd no pte
,
rugindu-se
Preasfintei cu lacrimi si cu credintd", ca sd-l facd" sindtos.
Pe la miezul noplii, adormind pufin, avdz:trtin vedenie pe Prea-
sfinta FecioarI, care i-a" zis:
,,SlIveqte
pe Dumnezeu, cdci iatd, te-ai
fdcut sdndtos". Atunci, deqteptindu-se, indatd s-a ridicat desdvir-
;it
sdndtos si umbla, ca qi cum n-ar fi avut niciodatdvreobotld,.
PdnI dimine ta, intr-una s-a rugat, sldvind pe Dumnezeu, si mul-
lumind
Preamilostivei Maicii Lui. Dimine ata, v dzindu-l Eclesiarhul
s-a splimintat gi vesti aceastl minune Mitropolitului. Ierarhul,
auzind Lcestea., a chemat pe cei czre l-au dus pe ostas in bisericl,
abia viu, ca sd mdrturiseascl pricina.
incredinlOndu-se de cele auzite de la dingii, despre tot ade-
vdrul, a scris aceasd, minune, casd"rdrnind spre aducere aminte,
pentru generatiile viitoare. Apoi, a poruncit sI scoatl Sfinta
Icoand,, fdcind procesiune in jurul cetdfii. Atunci s-a adunat popor
nrult, urmind de aproape pe cel vindecat, care propovlduia cu
mare glas, minunea pururea Fecioarei Maria. Atunci s-a slujit
Litie, care a durat trei zile.
Dar nu numai minunea aceasta a sdvirEit cea pururea Feri-
citI, ci gi altele nenumdrate,pe care le gtiu toate satele gi oragele
Ilandacului. Si nu numai cu cei diniuntru cetlfii face minuni, ci
;i
cu cei dinafafi,, pentru ca oricare bolnav ar merge la Sfinta
Icoand,, si rugindu-se cu credinlI inaintea ei, ar chema in ajutor
pe Preasf0nta Nlscltoare de Dumnezeu, se vindecl de orice boall
ar fi cuprins, mergind acasd sdnltos. Pentru ale cdrei ruglciuni,
i#T:' ;'i":: 5'1ffi ffi;il'i. ii
o,un"a;
cu posturi' ru grciuni,
privegheri
si cu alte faceri de bine'
pini cind s-a odihnit
intru
Iisus Hristor,
ootiui
nostru' cdtda
i se cuvine
slava
si stdpi'
r,ir.u in veci. Amin
(M' M' D' 33'
d' Neamt)'
MINUNEA
299
MaicaDomnului
vindecd
pe un-ostaq
cilztrtde
la oPtsPrezece
stinieni
in cetatea
Cretei
este o lcoanl
filcdtoarc
de minuni
a Ptet-
sfintei Nlscltoarei
O" Outn"ezeu'
in Mitropolia
Sfintului
if"^:"*
iir.^iiti"
"*a
sfante
rcoanl s-au ficut mari minuni'
nu numal
ln
vremea
cea de U.*"ft'
J'iiin 'ou* zilele'
pihr.in ziua de astilzl
Multe minuni
i,,,a '" 'f'oirqesc.d"Pi
tt"Oinlu
fiecdruia'
Pe mulli
czre zdceanO"
*uiti *"*t in
!9ii
i-a vindecat'
pe- sldb[nogi
ia
ridicat,
pe ologi
i u-iat"t
sI umble
9i
alte multe feluri de boli a
tdmlduit.
Foarte
#I,;;;uni
iau'fAcut
cu acea Sfdntdlcaan*",
cdreiai
se zice: ,,Dou*"o
cea din miilocul
bisericii
lui Tit"' Pe
acea Sfintd
l.ou"a
o 'lofcu
Htanie
(procesiune)
in z\ta a trela a fie-
cdrei sdptlmini,
adicd' Martez'urnind-o
Protopopul Ei
Protopsal-
tul cetdlii, cum
qi toti preofii: tY
lot
poporul si mai ales' mulflme
mare de f'emei.
U,r.'iriOu-re
ia biserica
Sfantului
Marcu,
fac slui-
b[ cu mult[
""I"#,;;ii
tut" tt d3c
;i
sluiesc
la m1i multe bi-
serici, dupd
cum
"tit
"ia"Ouit
dupl cel mai mare' Din aceasta
poate sr inleleag
iiii"u'",cdte
minuni
sivirqe;te
Dumnezeu
cel
Atotputernic
prtn i'"utti
Sfdnti lcoanil'
ct ocazia acestor
pro-
cesiuni! Din cele multe, si spunem
o minune care s-L flcut acum
de curind,
in vremurile
mai apropiate'
in anul l5gg,;^il;
t"i upiiti"'
intr-o noapte t cdzut un ostaq
de
pe zidurile
nisericii
Sfaritului
Petru' unde flcea de pazd" dtupf
;;rr"d;id"
,lonirita-i"
toate cetdlile
cretei. ostaEul
acela
(pe care.
il chema loan) aveamare
evlavie cdtte Preasfinta 9i-se
ducea de
mul t eor i desei ncr , i nai nbi ser i canr ai suszi sd, asf i nt ul ui Ti t '
ilp;;;pa
de la sluiba ceaimpilrdteascd'
Intr-o noapte'
;ilI1fi
dupr obic ei' de-a lungu]
zidurilor'
a
cilzut dela
inilflme
Je 1g stinieni
(circa 20 de metri). Jos,
unde a
cdzrtt,fiind
numai
pitt'" aspre
qi. col'turoase'
i s-au' zdrobit
toate
oasele, incat
era'o
il;;fi;ivetiEte
pentru cei cel vedeau'
cdci
262 Protos. NICODIM MANDITA
sd dea Domnul sd ne invrednicim si noi de fericirea cea cereascd.
Amin (M. M. D.67, d. Neaml).
MINUNEA 3OO
Preasfinta Nlscitoare de Dumnezeu, prin
Sfdnta sa Icoand a risipit boala ciumei
iu anrrl 510 dupl nasterea lui Hristos, a fost o mare boatl de
ciumi gi lingoare (tifos), in Roma. Din aceastd cauzd., mureau in
fiecare zi, cite 2000 de oameni. in acea vreme, tiind Papd al Ro-
mei, Marele Grigorie Dialogul, a poruncit sd se scoatl prin ora;,
Icoana Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu qi pururea Fecioarei
Miria, cea zugrdvitl de Sf2ntul Apostol si Evanghelist Luca, sd
fasilLitanie qi ruglciune-cdtre Domnul, ca sI ihceteze moartea.
Dupd ce s-a dus Arhiereul, insotit de popor cu Sfinta lcoand,
rugindu-se Maicii mult milostive
Ei
cu totul indluratd., ca. sd im-
blinzeascd" pe Stdpinul, sd inceteze urgia gi dreapta lui m0nie,
priveau cu totii, cd pe unde treceau, pierea mirosul greu al vdz-
duhului
;i
se pierde\ c un nor pe clre l-ar goni un vint puter-
nic, rdmindnd in urml vizduhul linigtit, curat
Ei
strdlucitor.
DupI ce au inconjurat to til cetetea qi au sdv2rqit rugdciunile,
Sf0ntul Grigorie avdznt pe un inger stdnd sus pe turnul care se
zice al lui Adrian qi al lui Crischentie, cI g1q1ge4 o sabie insinge-
rutd., dupd care a pus-o in teacI. Au infeles cd pentru rugi.ciunile
Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu, Lincetat minia Stdpinului
gi urgia.
De atunci, turnul acela nu se mai numeste al lui Adrian sau
Crischentie, ci al Voievodului Mihail, intru a clrui cinste s-a zidit
cu multd cheltuiald
Ei
o bisericd, spre aducere aminte a acelei
faceri de minuni a Maicii lui Dumnezeu. Pentru ale cirei rugl-
ciuni sd ne izbdvim si noi de moartea cea veEnicl a muncii. Amin
(M. M. D. 45. d. Neamt).
MINUNEA
301
Maica Precista a depdrtat ciuma
dintre ciluglrii credinciosi
intr-o mdndstire din
finutul
Halilului, din
lan
ruseascl, s-a
ivit o ciuml mare, foarte gtoaznicd,, de care au murit foarte
mulfi cllugdri. in acea vreme, Ieromonahul Filaret, carg mai pe
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 263
urml a fost Egumen in mlnlstire, a vdzut pe Maica Precista in
ajunul praznicului N agterii lui Hristos, imbr ilcatd" intr-un ve gmint
prefios. Asa maiestuos invesmintatd", a vilzut-o intrdnd pe poar-
ta mlnlstirii
;i
a mers la biserica ce avea hramul BuneiYestiri.
Maica Preacurata luind infdliqarea Egumenului, a zis cltre Fila-
ret:
,,De
acum inainte nu va mai fi ciumi intre voi. Numai soco-
tifi bine ^ceLStL1' s.d v-|_lndreplagi .viala ciluglreascl". Aceste
. cuvinte grlind Maica Precista, s-a dus prin Ugile impdrdte;ti.
Ieromonahul Filaret a spus despre ceea ce x vdzut. Ciuma a
contenit atunci indatil. in mdndstire n-a mai fost boala ciumei
dupd nceet, cilci a dispdrut cu totul (x.29r).
MINUNEA 3O2
Prin rugiciune cdtre Maica Domnului,
qi-a scipat soful de boall
Un morar care se chema loan, din satul GlidinL, era cuprins
de o boald foarte grea.Era in agonia morfii. Trdgea slrmanul sd
moatil. Femeia sa. Ana, negtiind ce si-i mai facd", a alergat inain:
tea Icoanei Maicii Precistei. Acolo cdzdnd cu fata la pilmint, s-a
rugat Maiqii Preacurate, sd-i dea sdndtate bdrbatului ei. Ea a fdgd-
duit cd de se va insdndtosi soful ei, va merge cu el la mindstirea
cea ma,re
-
Lavra Pecersca
-
vor citi Paraclisul gi vor da milostenii
la sdraci, numai si se insinItogeascI...". In acel chip rugindu-se
femeia Lceea, bolnawl s-a tlmlduit si s-a flcut sdnltos (x.317).
MINUNEA
303
Maica Domnului vindeci pe o femeie
ce suferea de zgdrcirea miinii si piciorului
O femeie care se chema Ecaterina. din satul Azov. LveL o
mind
Ei
un picior zgdrcit. Doctorii s-au ostenit mult cu ea, dar in
nici un chip n-au putut sI o tlmIduiascl. Mama ei, Agata, vdzind
cd doctorii nu pot nicicum sI o vindece, a luat:o si a mers cu din-
sa la mdnlstirea Pecersca. Acolo s:a rugat Domnului Dumnezeu
gi Maicii Precistei sI o timflduiasci. la slrbltoarea Pogoririi
Duhului Sfint, a pus-o in car, gi s-a dus cu ea inaintea portii MI-
ndstirii Pecersca, unde se afla biserica Sfintei Treimi,
9i
a llsat-o
acolo. Mama sa s-a dus in mdndstire gi a rugat pe Ieromonahul
Paisie, ca sd" ia pe fata ei qi sd o duci la biserica Sfintei Treimi,
264 PTotos. NICODIM MANDTTA
ca sd o ddruiascl pe ea lui Dumnezeu. Aceasta a
;i
fdcut-o, pre-
cum s-a figiduit. Dupi Lceea fiIama" ei, lrgata, a vrut sd, meargd",
sI o duci pe e in biserici, la vecernie, dupd porunca eclesi-
arhului. insl cind se intoarce la locul unde a llsat pe fiica ei, o
gdseqte sdnltoasd.
in timpul cind Agata, maml ei, a zdbovit prin mlndstire, Eca-
terina, fiica ei, sta in car
Ei
se ruga Maicii Precistei. Atunci s-a
ardtat ei Maica Precista, imbrdcati intr-un veqmint luminos.
Maica Preacurat'd a luat-o de mina dreaptd", aridicat-o;i a pus-o
pe picioare. in acel timp, ea. s-L ficut perf'ect sinitoasd. (x.323).
MI NUNEA 3O4
Maica Precista vindecl o femeie surdo-mutI
O femeie care se chema Tatiana, din cetatea Dimocului, era
surdi
Ei
mutd. Rudele si prietenele ei cele mai apropiate, au dus-o
la Mdnlstirea Pecersca, pentru a se ruga Maicii Precista, ca sd o
vindece.
Egumenul i-a dat voie sI petreacd" acolo qi sI se roage. intr-o
noapte, in timp ce se odihnea, i s-a ardtat Maica Precista gi i-a
zis:
,,Scoald-te,
mergi la bisericl si di laudd lui Dumnezeu". Aces-
tea zicind, s-a flcut nev dzutd.. T atiana scu lOndu-s e indatd, a atzit
foarte bine qi a inceput a vorbi, dind slavl lui Dumnezeu cu glas
mare. Dupd aceea, femeia vindecatd a mers la biserica Precistei
;i
a mullumit Preasfinliei Sale, pentru aceastil minunatl facere
de bine (x.325).
MINUNEA 305
Maiea PreciSta vindeci
vn cilzac de o boali foarte grea
Un cazac zaporoj, care se chema Marco Ianuriov, din cetatea
Corsunului, era cuprins de o boald grea. Doctorii nu puteau in
hici un chip sI-l vindece. Ydzind ci sllbeqte tot mereu, igi a;tep-
tL mo rte^ din clipl in clipd. Atunci s-a ldsat cu totul in seama
Maicii Precistei, cilreia se ruga fierbinte ca sdl vindece. El filgd-
dui cI va sluii din acea clipd la mdndstirea Pecersca, qi va face
orice i se va porunci, numai sI-l timiduiascl de boala sa, care-l
tortura groaznic. Fdcdnd aceastd, flgdduinld, indatd s-a tdmdduit
de boala sa, insindtogindu-se.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 265
Pejte doui slptimini, s-a dus la mlndstirea Pecersca, a mullu-
mit Implrltesei ceresti pentru vindecarea sa de boalI, si a
implinit flglduinla sa (x.
el4).
MINUNEA
306
Orbul si-a cipitatvederea prin Maica Precista
Mare dar de la Dumnezeu este vederea ochilor,
Ei
mare neferi-
cire este pierderea vederii.
Alexandrev Solnischi, s-a imbolnlvit de ochi. DupI ciwa timp
a pierdut definitiv vederea ochilor. Ani de zile s-a necdiit, tril-
gind, cind pe unul, cind pe altul dupd el, spre a-l povltui la felu-
ritele lui trebuinte. intr-o zi a praznicului Adormirii Maicii Dom-
nului, a mers la bisericd in mi.nlstirea Pecersca. Acolo s-a rugat
Maicii Precistei, inaintea Icoanei Ei, cerOnd si-i dea vederea.
Maica Domnului !a ascultat gi implinit cererea. Din clipa aceea
qi-a recdpdt^t vederea" ca mai inainte
6. 335).
MINUNEA
3O7
Nlaica Domnului vindecl
mina rupti a cazacului zaporciean
Un cazac din Zaporoii, care se chema Onesim Palinciuc, din
cetatel Omelnic, a pornit cu oaste multl dinZzporoii, av0nd in
frunte pe atamanul Sulim, impotriva cetdtrt turcesti, anume Lzov.
Ei s-au imbarcat pe cziace
Ei
au pornit pe mare, inconjurind
cgtatea, pe care au bdtut-o foarte tare. Turciiisi apdrarr cetltea,
eroic, trdgind, cf tunurile qi cu puqtile asupra lor. in acea vreme
Onisim a fost lovit de gloanfe peste mind, pe care iau zdrobit-o
qi mutat-o din incheieturi, incOt, avind dureri mari, nu mai avea,
speranlI de vindecare.
Onesim, vlzdndu-se astfel rdnit, s-a inchinat Maicii Precistei,
pe care a rvgat-o sd,-i tdmdduiascl mina. El se fdgddui cI va lu-
cra la Mdnlstirea Pecersca, orice i se va porunci, numai sd i se
asculte si implineascd ruglciunea. DupI aceastil flglduintd,
incdlecind pe cal, s-a indreptat spre Omelnic. Mergind pe cale,
cu aiutorul Maicii Domnului, mdna lui Onesim s-a fdcut sinl-
toasd, ca si mai inainte. Dupd aceea cazacul a mers la mdnd"-
stirea Pecersca, mullumind Maicii lui Dumnezeu qi implinindu-
si figdduintl (x.326).
266 Protos. NICODIM MANDITA
MINUNEA
308
Maica Domnului fiind rugatl, vindecl un orb din nagtere
Un bdrbat oarecare cu numele Dideu, ce se nlscuse orb din
pintecele rnaicii sale, era foarte cinstitor de Dumnezeu
Ei
cu fap-
te bune.
$i
atit de mult iubea biserica, incit niciodatd nu lipsea
de la Utrenie gi Vecernie, cum gi la alte adunlri, pentru invillil-
tura ce se fdcea. Din multa cercetute, s-a ficut foarte invdlat,
pentru cd era din fire foarte priceput gi asculit la minte, Ajutut
fiind de dumnezeiescul dar. De multe ori se confrunta cu ereticii
gi cu Iudeii, apdrind dreapta credinfi gi tofi erau biruili de din-
sul. neputind sd-i stea cineva impotrivd.
intro zi, purtind o preainfeleaptil discufie cq ei, spre apdra-
rea si lauda pururea Fecioarei Matia, Ndscltoarea de Dumnezeu,
necredinciogii Iudei au rdmas cu totul ruginafi. Dar neputind
sd-i stea impotrivl, l-au ocdrit, zicind:,,Nu te ru;inezi, orbule
Ei
necunoscltorule, sd" crezi gi sd slujeqti Aceleia, care nu poate str
te lumineze? Dacd" este cu adevdrat Ndscltoare de Dumnezeu, de
ce n-a voit si te vindece ca si nu fii orb, cilci ai cdtre Dinsa o evla-
vie aga de mare?" lat acela a rdspuns lor:
,,in
cutare zivoi da rIs-
puns voud la intrebarea aceastl". Dupd care duc2.ndu-se la casa
Ini, a dat multe milostenii si s-a rugat cu post, trei.zile gi trei nopfi,
vdrs0nd lacrimi qi avdnd credinfd.cdffe Dumnezeu cel Atotpu-
ternic
;i
cdtre sllvita implrlteasd,Maria,Maica lui Iisus Hristos,
cerind sd-l lumineze spre mustrarea ereticilor gi a necredin-
cio;ilor Iudei. Apoi, in ziua ceahotdritd", adundnd pe tofi ereticii,
pe Iudei
Ei
pe mulli din creqtini, intr-o mare qi frumoasl bise-
ricd,, a stat inaintea Icoanei Maicii lui Dumnezeu. zicind Lcelsta
in auzul tuturor:
,,StdpinI
si Doamnl a. toatd" zidirea, pururea Fecioari, dupd
cum te-ai invrednicit de ai nlscut filrd, de striclciune pe Dum-
hezeul tuturor, lucru negrdit qi intrutot minunat, care nu s-a mai
auzit niciodatd asemenea, sdv0rgeEte gi cu mine o micl facere de
minune; ddruieEte-mi lumina ochilor mei. Darul acesta nu-l cer
pentru indeminarea mea
-
cdci dupl cum pind in acest ceas afir
purtat cu mulgumire lipsa Lce sta, aq fi putut ribda pAnd la
sfdrsit, fiind aiutat de darul tIu
-
ci pentru ca si creadd cei ce
stau de fafi, cum cI S-a nlscut cu ad,evilrat, Fiul gi Cuvintul lui
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 267
Dumnezeu din fiinga tL cea, Prcaqtrat4 in chip negrlit, cum nu-
mai el a stiut, ca sI se intoarctr lumea la credinfa cea drept-mlri
toare gi sI se'propoveduiascl minunile tale".
Acestea zicind, cu neindoittr credinll (o! minunile tale, Sgpana!)
s-au deschis ochii celui ce mai inainte era orb gi a primit lumina
cea mult doriti.
$i
toli au sllvit pe Dumnezeu Cel ce face, prin
Preacutata Maica Lui, asemenea minuni. Si nu mul{i eretici gi
Iudei s-au boteztt in ziua Lceea, pe care luindu-i in casa sa, cel
ce mai-nainte L fost orb, a fdcut un ospl{ mare qi masi la silraci
qi strlini, mullumind fdciltoarei de bine din toatl inima sa.
Aceasttr dragoste qi recunoqtinlil, fald de Preasfinta Ndsltoare de
Dumnezeu, el a purtat-o in toate zilele vie,tii, cu sfin,tenie pilzind
poruncile Domnului. Apropiindu-i-se sfdrsitul, s-a mutat la viala
cea neimbdtrinitoare si intru tot fericittr, pe care, sI dea Bunul
Dumnezeu sd o dobindim qi noi tofi, cu darul qi iubirea Sa de
oameni. Amin (M. M. D. 61,'d. Neamt).
MINUNEA 3O9
Un creqtin pedepsit pentru o.mici huli,
miluit gi vindecat de Maica lui Dumnezeu
Un om slrac de bunlt{ile ptrminteqti, insl bogat cu prisos-
in1tr in fapte bune, mergind pe drum, din neluare aminte, s-a
poticnit, lovindu-se cu piciorul de o piatrl, care descull fiind, l-a
durut foarte tare. Ydicdrindu-se de dureri ca un om, a zis ciltre
piatrd cuvintele acestea:
,,Obstescul
vrljmag te-a pus aicea in
drum, si nu om". insl indatil ce a zis hula LceLStL,l-a pedepsit
Preabunul Dumnezeu intr-un chip minunat, dupi cum are obis-
nuinptr totdeauna, ca sd munceascl lume, pentru a-i ferici din-
colo VeEnic.
I s-a plrut slracului aceluia, cum cI i-a viltsat cineva o cIl-
dare cu ap[ clocotitl pe capul lui gi i-a luat o asa durere, incit
a rilmas orb
Ei
in nesimfire. Ridicindu-l niEte trecitori, l-au dus
la casa sa, gi a zilcut la pat multl vreme, fiind
1eapiln
de la
mijloc in
ios,
iar cealaltd" prte a trupului, rinit gi putrezit in aga
chip, incit nu putea cineva sI se apropie de el, numai rudeniile
lui care-l ingrijeau.
A zdcut el multl vreme chinuindu-se, insl nicidecum nu se
plingea, nici a zis vreun cuvdnt greu sau ffud de cuviintl cltre
268 Protos._ NICODIM MANDITA
Domnul, ci pururea mullumea, il lIuda, il mlrea, zicind in sine:
,,Pe
care-l iubeEte Domnul, il gi pedepselte" gi altele asemenea,
avind mare rdbdare qi suferinfl multl. Postea, priveghea, se
ruga pentru cei ce-l miluiau si-i slufeau lui.
I
Domnul vdzind minunata lui rlbdare, a hotdrit sI-l vindece
si vindecarea lui a fost in acest chip: La privegherea Sfintelor
Pasti, ducindu-se la biserici rudele lui, el a rilmas singur acasd
gi auzind hoaca ce prevestea bucuria invierii lui Hristos, a plecat
capul acel sdrac, sldvind si el pe Dumnezeu dupl cum putea.
$i
aga rugdndu-se a vilzut inaintea lui o femeie frumoasd, care i-a
zis lui:
,,Pentru
faptele tale bune, si pentru rilbdarca ta cea multtr,
Domnul s-a milostivit
;i
te-a auzit pe tine. Spune rudeniilor tale
sd te ducd la biserica Nlscdtoarei de Dumnezeu si sil te aseze
inaintea Icoanei Ei
Ei
acolo
,
fdcind ruglciune, vei vedea dum-
nezeiescul ajutor".
Aga fdcdnd bolnavul a primit cu Darul lui Dumnezeu desd-
v0rgitd sdndtate si s-a intors la casa sa, mergind singur pe pi-
cioarele lui, bucurindu-se, veselindu-se s,i mullumind Domnului
si pururea Fecioarei Maria, Maicii Lui, pentru ale cdrei rugdciu-
ni sI ne invrednicim si noi de fericirea cereascd". Amin
1ll.
M. D.
58, d. Neaml).
Drinunite tt THyJ#*"'.ttli Dumnezeu
in biserica Sa cea din Neoriu
Pe vremea bine-credinciogilor impilratj, Mihail si leodora, a
fost in
larigrad
un Patriciu, cu numele Antonie, care aveain casa
sa o biserici frumoasd si sllvitd, ziditn inffu cinstea Preasfiptei
Nlscdtoarei de Dumnezeu, intr-un loc ce se numea Neoriu. Pe
aceastd" biserici, imptrragii cei luptitori de icoane, au dezgolit-o
de toatd podoaba si bunlcuviinga, dupl cum au flcut gi cu cele-
lalte biserici: au scos toate icoanele, qi numai cruci inchipuiau pe
ziduri
;i
pe lemne,
Ei
li se inchinau. Dar cind a strllucit din nou
dreapta credinti, Patriciul iariEi a impodobit biserica aceea sr
aur qi cu icoane,
Ei
dedesubtul ei a zidit o micl sclldltoare, spre
mdngdierea gi vindecare celor neputinciosi, inchinatd. tot Prca-
sfintei Fecioare. Cit timp a,trdlt acest Patriciu, purta griil de bise-
rica aceea, cheltuind oricit era nevoie pentru trebuinfl gi intre-
MINANIIE MAICII DOMNUTUI 269
linerea
ei. Si aqa, sus se slvdr;ea totdeauna preamtrrirea lui Dum-
nezeu, iar dedesubt, in sclldltoarel Lceel.se fIceau minuni cu
darul lui Dunurezeu, pentru ruglciunile pururea Fecioarei Matia,
s,i mulfi bolnavi ce se chinuiau.de felurite boli, se vindecau.
Dar dupi ce a rlposat Antonie F4triciul, seildtrtoarea a rdmas
fdrd.purtare de grijd, pentru,cl nepolii lui'nu avean posibilitate
si cheltuiascl pentru aducerea apei necesare, de aceel mulli au
inceput str ia din marmurile ei. Biserica a rilmas in se-ama unui
Preot evlavios, care sluiea cu toatd osirdia slptimina lui,.prin
care Preasfdntafdcea multe minuni,
Ei
cXtre care poporul avdnd
mare-evlavie, ii dlniiau
foate
cele spre trebuin{d.
Dtrpl o vreme, vrind implratul Romano sI zideasci in pnla-
tul sIu o casd frumoasi, cduta marmufi, gi i s-a spus cd in sclldi-
toLrea" cea amintitd" mai sus, sunt marmuri preafrumoase, dupl
cum le poftea. Cugeta sI strice scdldltoarea ca sd le ia, d;ar Prca-
sfdnta Nlscdtoare de Duninezeu care locuia in biserica aceea,
n-a trecut cu vederea nici a ldsat sI-i surpe caEa ei, ci s-a arilat
fioaptea" in vedenie lui NeStor (care era zidar, qi ii ddduse voie imptr-
ratul sI strice sctrldtrtoarea), si ii zise lui:
,,Pizeste-te,
sd nu indrdz-
nesti ca sI scofi vreo piatrd din casa mea cea din Neoriu. Iar
dacd,vliindrdzni, vei lua o mare pagubl".
Acestea le-a vestit Nestor impdratului, care fiind evlavios qi im-
bunItlfit, a zis acestea:
.,,Nu
vreau ca sd" am
iudecatd
qi vraibd cu
Pteasfinta Nlscdtoare de Dumnezet, ci mai ales si casa ei, de a
doua oard o voi inoi, oricit Lr cere trebuinta". A poruncit de a pre:
flcut sctrlditoarea mai mare, aducdnd multd apd, gi s-au spdlat
intr-insa implrafii; Romano, Hristofol
;i
Constantin. Dindu-i gi hri-
sov ca sd, aibd biserica aceea ata+ia galbeni venit pe fiecare an din
cilmdrile imp{rItegti. Bdcea iafi;i minuni nenumlrate Niscltoa-
rea de Dumnezeu, dupi cum qi mai-nainte, dintre carc sd" scriem
una spre incredinlarea altora qi spre nemincinoasa adeverire.
O oarecare femeie bogatd,, ayea o boald. cumplit[ cici se um-
flase tot.trupul ei atit,incdt s-a umplut de rlni foarte respingi-
toare si rdu mirositolre,
Ei
simtea o durere neasemdnatl; chel-
tuind la doctori to'itil avulia.ei, nimic nu s-a folosit. Auzind apoi
de minunile pe care le ficea Preasfinta Nlscltoare de Dumnezeu
in Neoriu, s-a dus acolo si a rlmas mai multe zile, dai nu a vin-
J
:::-
270 Protos. NICODIM MANDTTA
decat-o, cd Domnul voieste sd avem rdbdare multd, gi pentru
aceea uneori nu ne ascultd indatd, cind cerem ceva de la dinsul,
pind, ce nu se aratd" rdbdarea
Ei
ingdduirea noastrf. Dar dupi ce
avdzut cd nu s-a fblosit, s-a dus la biserica cea din Vlaherne, gi cI-
zdndlapdmint se ruga cu lacrimi, zicdnd, acestea:
,,Miluieste-md
pe mine, Maica lui Hristos Dumnezeu, cd, altd, nddejde nu am, ticd-
loasa, numai pe al tIu ajutor, si cltre tine am scIpare". Acestea
le-a rostit de mai multe ori, rugOndu-se, si a noua zi a vilzut in
_vis
o femeie cu bunicuviintl si cinstitd, care ii zicea ei:
,,Qe
ai, o
femeie, de nu te linistesti nicidecum, ci strigi supdrindu-ml pe
mine?" Iar ea a rd.spuns:
,,$tiu,
StIpana.mea, cd pentru noi pdcd-
togii S-a intrupat din tine Fiul lui Dumnezeu, si S-a fdcut om, pen-
tru aceasta am alergat cdtre tine, eu nefericita, eL sd md miluiesti
;i
si mI vindeci pe mine". Stdpana i-a zis:,,Du-te in casa mea din
Neoriu si acolo vei afla vindecarea".
Dupd ce s-a degteptat bolnava, multumind lui Dumnezerr) s-a
dus iardsi in biserica cea zisd. si se ruga Fecioarei, ca sd impli-
neascd milostivirea ei pe care i-a flglduit-o. Adormind, z vdzut
de asemenea pe Stlpina cu un bdrbat evlavios si ii zicea lui:
,,Rupe
umfldtura bolnavei acesteia". Iar acela a lovit cu toiagul
siu pdntecele ei, si atunci s-a desteptat femeia, qi a vdzut, cum cd
vedenia a fost ad,evdratd,, pentru cd din pdntetele ei curgea atita
puroi si putreziciune rlu mirositoare, incit toti se minunau.
A intrat in scllddtoare si s-a spdlat si aqa a rdmas complet sd-
ndtoasd, sllvind si multumind impdrltesei celei atotputernice,
pentru ale cdrei rugdciuni s-a invrednicit fericirii celei ceresti
(M. M. D. 4, d. Ncarnt).
MI NUNEA
31 1
illlaica Domnului vindeci pe o fecioari
indricitl, prin Sfdnta Sa Icoani
,
in Anglia, trdia un oln anume Roger, c re Lvea o fatd,,in care
intrase duhul cel rdu, muncind-o cumplit. El a adus pe fiica lui
la o cetate ce se chema lpsis, unde era Sfinta lcoand" a Maicii
Domnului. inaintea acelei Sfinte Icoane cdzdnd, Roger a adus pe
fata lui. in acel moment a inceput duhul cel necurat a o munci
groaznic, dar fiind silit de Maica Domnului, a iesit dintr-insa si
s-a tlmdduit fecioara aceea (x. 231).
MINUNIIE MAICII DOMNALUI 271
MI NUNEA 312
Cu aiutorul Maicii Domnului
si-a reciphtat vederea pierdutd
Gheorghe, feciorul lui Simon, nepotul lui Africat, domnul
Yarcaiilor, dobindind mare mild de la Maica" Precista gi de la
preacuviosul Teodosie, a dlruit mdnastirii Pecersca uh lanq de
aur ce cintdrea 100 grivne. El aldsat o scrisoare intr-acest chip:
,,Eu
Gheorghe fiul lui Simon, slugd a Maicii Precistei, care am
primit mare mill de la Sfinlia Sa, pentru rugdciunile Preacuvio-
sului Teodosie, am fost ascultat qi aintlt, cdci trei ani n-am vilzut
nimic; iar c?;nd mi s-a ardtat Pteacurata si mia zis cd" voi vedea,
am vdzut. Pentru zceda las aceastd carte (scrisoare) in urma mea,
neamului meu, ca sd nu se depirteze nimenea dela casa (biseri
ca) Maicii Preacurate (x.3Lz).
MINUNEA 3 T 3
'
Doud femei indrdcite, vindecate prin citirea
Paraclisului Maicii Domnului
Odinioari, din Rusia cea albd, au fost aduse doui femei indrd-
cite, una se chema Maria, iar cealaltd Efimia. Ele au fost duse la
peqtera Preacuviosului Antonie
Ei
le-au legat cu un lant de un
stdlp. Fiind citit Paraclisul Maicii Domnului de cltre Preoti, cu
ajutorul Preacuratei, s-au vindecat de nebunie, din ceasul acela,
si au scdpat de duhul cel rdu, acele doud sdrmane femei (x.337).
MI NUNEA 314
Un indricit vindecat la Pecersca,
de citre Nlaica Domnului
Un om, ce se chema [oan, din satul Zornovicetz, era cuprins
de duhul cel riu. in ziua de Adormirea Maicii Domnului a fost
adus la Minlstirea Pecersca qi ,st2nd acolo asculta Sfanta [i-
tprghie. Dar iir momentul cind Preotul a zis:
,,Mai
ales pentru
Preasfinta, cvtata, preabinecpvdntnta, mdrita, Stdpina noastrd,
de Dumnezeu Ndscitoare gi pururea Fecioa,ra Mnritr", iar satana
a rdspuns:
,,VrednicI
egti cu adevdrat cI te fericim...",
9i
celelalte,
in acel ceas, duhul cel rdu a Ltuncat jos pe Ioan si a inceput a
striga prin gura lui, in toatd biserica:
,,Preasfintd
Fecioard nu md
reYr' r
272 Protos. NICODIM MANDITA
mai munci, cd eu voi iegi din el, qi mai mult nu-l voi mai suptrra
de acum inainte". Duhul cel rdu plecind din el, loan a rimas
zdcind jos, ca un mort. DupI pulin timp s-a sculat singur, fiind
deplin strnItos, ddnd mulpmire din toatl inirira gi ltrudind pe
Preasfinta Nlscdtoare de.Dumnezerr, care a f.lant aceastd. mare
mili cu el. DupI Lceel a mai trlit mulli ani, in sdnltate tru=
pe-ascl gi mul,tumire sufleteascd., avind nellrmuitd dragoste
cltre Preasfdnta Nlscltoare de Dumnezeu (x.
338).
MINUNEA 315
Maica Domnulqj vindeci p un crestin
ce avea dureri de cap gi de picioare
Un om ce se numea Timotei Nelepcovibi, din Gorodigte, era
foarte bolnav de cap, avind dureri gi la picioare. Avdnd mare
evlavie qi dragoste cdtre Maica Domnului, s-a fugat ei pentru
vindecarea deboald", postind zece vineri. in cea din urmd vinere
de post, avind mare durere de cap, r adormit pufin..Atunci i s-a
ardtat in vis Maica Precista, care atingindu-se de capul lui, i-a
poruncit sI meargd Ia mlnlstire Cupiatici, unde se afla o icoanl
a Ei, fdciltoare de minuni,
Ei
sd se spovedeascl. Degteptdndu-se
din somn, n-a mai simfit nici o durere. A doua zi, plin de bucu-
rie, a. mers la mlnlstirea Cupiatici, s-a spovedit
Ei
a povestit cu
mare cdldurd sufleteascd, tuturor oamenilor
;i
Cdluglrilor, des-
pre minunatavindecare diruitd de Maica Milostivirii, dupl care
fericit s-a intors la casa lui
G. laz).
MINUNEA 316
Chemind pe Maica Domnului in aiutor o femeie
naste ftrd" nici o durere
O femeie ce se numeaMaria Mihailova, fiind inslrcinatl, iqi
agtepta ziua c?rnd trebuia sI nascd. Sosind clipa acee
,
:avea
rdureri
atit de mari, incit neput0nd si nasctr, igi agtepta moartea.
Dar alergind la ajutorul Maicii Domnului nostru Iisus Hristos,
;i
rugdndu-se Ei cu credinfI, i s'a fdglduit ctr de-i va aiuta sI nascl,
i se va dlrui sluiirii Ei, intr-o mlnlstire, punind chezaq pentru
z;ceasta Icoana cea fdcdtoare de minuni a Preasfintei. din mlnds-
tirea Cupiatici. Dupd aceastd, rugdciune gi flglduintn, ea a nis-
cut flrd dureri. DupI aceea, ridicindu-se din sldbiciunea eea
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 273
fireascl, lu0nd pruncul in brate, a mers la ml"nlstirea Cupia-
ticilor, inchinindu-se Icoanei Maicii Domnului,
-si
slujind in toatd
viala ei acelei mlnlstiri (x.
348).
MINUNEA 317
Nlaica Domnului vindecd pe un boier bolnav,
prin apa sfintiti datL de Guviosul Chiril
. Un boier, pe nume Roman Alexandrovici, trdind departe de
mlnlstirea Cuviosului Chiril, nu l-a vilzut niciodatl, ci numai a
auzit de el. Fiind cuprins de o boali foarte grel, avea. frici cum-
plitd de moarte, insl avea mare credintl sievlavie cltre Maica
lui Dumnezeu. intr-o zi, pe cind se ruga el ca sI-i uqureze botla,
i s-a ardtrtPreacurata Fecioarl insolitl de Cuviosul Chiril, si s-a
adresat bolnavului, zicdndu-i:
,,Trimite
la acest staret, ca sI-fi dea
apd sfinflti, qi gustOnd din eate:vei face sIndtos".
indatd, dupd vedenia aceea, bolnavul a trimis pe cineva la Cu-
viosul Chiril cu ruglmintea ca sd-i dea apl sfinfitd. Aducindu-i
apa sfinfiti, gi gustind din ea,in ceasul acda s-a fdcut slndtos.
Dupd aceea- sculdndu-se din pat,,s-a dus grabnic la acea mdnd-
stire, unde vdzdnd pe Cuviosul, l.a cunoscut cum cI el este cel ce
s-a ariltat in vedenie impreunl cu Preacurata Ndscdtoarc de Dum-
ruezev. Cilzind la picioarele lui, i-a dat multumire (v. St !, iulie).
MINUNITE MAICII DOMNUTUI
rAcurn c,!l cnl MoRTr
MINUNEA
318
Illalca pururea Fecioari,
ptezentd, la mormintele crestinilon curafi
in cetateaVovoniei, era o fecioarl cate Lvelmultd evlavie la
Maica Domnului. Ea fdcea tot ce putea pentru a fi bine pldcutl
Maicii Preacurate
intr-o noapte s-a inchis in odaia sa
Ei
se ruga. Mai tdrziu a des,
chis fereastra dinspre cimitir. Privind intr-acolo, vdzu o femeie
de foarte mare cinste, stdnd lingd, mormintul unui t2rndr crestin,
care de curdnd fusese inmormintat acolo. Pe mormint stltea o
porumbild albd" ca zdpada. Femeia acee? inconjuratil de foane
multl lume, luI porumbila si o puse la capul sdu...
Fecioara intrebl pe ace femeie de mare cinste;
,,Doamnd,
rogu-nlI tie, spune-mi cine egti?" Doamna ii rlspunse:
,,Eu
sunt
Maica lui Iisus Hristos, gi am venit aici sI iau sufletul acestui
tinerel, care L fost mucenic. Afld cd Eu sunt milostivd cdtre toti
copii si tinerii, care-qi apfud, zesftel lor duhovniceascd. Eu sunt
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 275
ocrotitoarea celor ce invafd cu dor Dumnezeiestile invd.tlturi
care lumineazd" si mdntuiesc sufletele, si a celor ce se pdstremd,
curafi gi sufdr muceniceste luptdnd impotriva intunericului,
superstitiilor, petrecerilor plgdnesti si impotriva duhurilor rele,..
To[i aceia care d,obindesc invl[dttlr:d, Ddmnezeiasci, o
lin
gi o
folosesc spre lauda lui Dumne zein, aceia vor dobin di mare piatd
de la Dumnezeu" (x. 165).
MI NUNEA
319
Crestinul mort nespovedit,
cerea Preot si se spovedeascl
Doi domni francezi au fdcut rdzboi intre dOnqii. Ei s-au bdtut
vreo doi-trei ani pentru domnia frantuzeascd, lds0nd in urma lor
sumedenie de cadavre omenesti. Odinioarl, merg0nd niste oa-
meni prin acel cimp unde s-au dat luptele, au vdz;trt o grdmadd"
mare de oase de oameni. Din mijlocul acelor oameni, ei au auzit
un glas foarte inspdimintdtor, care se ruga cu glas tare, Domnu-
lui nostru Iisus'Hristos gi Maicii Precistei. Oamenii auzind, acel
glas, s-au apropiat de grlmada de oase: Acolo aflard o cdpdt?rnd,
de om mort, care a zis cdtre d0nEii:
,,Eu
sunt crestin. intotdeau-
na m-a;m ostenit cu dreaptd socoteald a vietui crestineste . Dat ca
om vietuitor in lume, am gresit si eu, aminind pocdinta si spo-
vedania' de pe o zi pe alta. Si astfel mi s-a int0mplat de am murit
aici in oaste, nespovedit de pdcatele mele. Pentru aceeaMaicalui
Dumnezeu, md apilrd" pe mine de muncile iadului. Ea imi
fine
acum limba mea cea neputrezitd", ca sd-mi pot spovedi pdcatele
mele si sd fiu slobozit de legdtura lor. Chemafi
preotul
ca sd-mi
asculte mdrturisirea si sd-mi dea dezlegare de pdcatele mele.
Oamenii auzind acestea s-au cutremurat si mergind au che-
matindatd" un preot. Venind, a ascultat spoledania pdcatelor lui,
dupl care d0ndu-i d.ezlegare, nu s-a mai nuzit acel glas ce se
auzea de la acea. cdpdldnd,, a cdrei limbl era neputrezitd"
1x. rcey.
MINUNEA
32O
Diaconul aiutat de Maica Domnului si se pociiascd
in cetatea Verdunului, din Franta, era un diacon care se nu-
mea Adelman. Acesta odinioard adormind, si nemaimiscind
multd vrefiie,'se credea de cei din
iurul
lui, a ii mort cu ad,evdrat.
276 Protos. NICODIM MANDITA
DupI ce l-au pregltit pentru inmormOntare,l-au ridicat de pe pat
si l-au pus in sicriu.
Atunci diaconul a inceput a se misca...gi indatl s-a sculat si a
stat in picioare in mijlocul celor adunali in casl. El a spus cI a
vilzut in viala viitoare, felurite lucruri de mingiiere qi de
muncL El a mai spus cI: Maica Domnului s-a rugat pentru din-
sul, ca Dumnezeu sd-l mai lase in lume, sI se pocliascd"
1x.
t611.
,
MINUNEA
321
Maica Precista vdzatd,lingd patul
unei viduve ce zdceagreu
Maria de Egeea, avdzutpe Maica Precista, ltngd o viduvl foarte
evlavioasd, care zdcea pe patul suferintei. DupI'ce a murit vdduva
aceea, a vdzut pe Maica Precista, dimpreunl cu multe fecioare,
care av format doud coruri. Fecioarele ldudau pe Dumnezet cin-
tind Psalmi,ldngd. trupul ei mort (x. 169).
MINUNEA 322
Ostasul mort in rlzboi si-a pistrat graiul,
pdnL ce si-a spovedit pilcatele
Un t2nlr ostas, care se numea Danitel, fiind bun crestin, lluda
si fericea cu multl evlavie pe Preasfinta Nlscltoare de Dumne-
-zeu
si pururea Fecioara Mzria. Dupd c?;wa timp, tindrul fu luat
in rlzboi. Acolo i s-a tdiat capul. Desi decapitat, cu ajutorul Maicii
Domnului, sia pdstrat graiul, pind, ce si-a spovedit toate pdcatele
inaintea unui Preot duhovnic, care le-a si dezlegat de ele (x. 170).
MINUNEA
323
Un copilandru este readus la viati
de Maica Domnului, pentru a face pociintd
in
\aru
Angliei, era un tinerel, foarte- slobod la petreceri anti-
cregtinesti si la vietuirea stricatl; insl respectdnd o pravill spre
Maica Domnului, in toate zilele zicea cu evlavie cdntarca ingeri
lor, in cinstea si preamlrirea Ei.
Dupd o vreme s-a imbclnlvit greu si a murit. Apoi dupi o in-
delungatd vreme ainviat si a strigat citre o femeie, ce se afla in
apropiere de el:
,,CheamI
preotul aici cdt mai curind". C0nd Pre-
otul a venit, copiiancirui a inceput a zice inaintea tuturor oame-
MINUNIIE MAICII DOMNALUI 277
nilor, aceste cuvinte:
,,Am
fost rdpit
;i
dus inaintea judecllii
lui
llristos
;i
duhurile rele mI pdrau pentru trei lucruri, adicl pen-
tru trei pdcnte:
a) Pdcatul dintii, cd.n-am dat Preotului nimic din bunurile mele.
b) Al doile a pdcat este, cI am vinat prin pdduri care nu erau
ale mele.
c) Al treileapdcat este, cd ducindu-mdlavinnt, cllcam si stri-
cam griul oamenilor sdraci.
MI NUNEA 324
Maica Domnului poafih grijl de un prunc
ce a supt un an la pieptul mamei moarti
La 15 ani dupd indl[nrea la ceruri a Domnului nostru Iisus
Ilristos, pe timpul cind iudeii au ucis cu pietre pe Arhidiaconul
Stefan, intdiul mucenic, gi au gonit pe tofi Apostolii din Ierusalim,
cum si pe alfii care propovdduiZu pe Flristos, era un ucenic din-
tre cei'70, Maxim cu numele, c re era in ceata Martei si a Mariei,
dupd cum Apostolul Petru ii poruncise, ca sd nu se despartd de
ddnsele. Fiindcd fratele lor (Laztu), fugise la Cipru de frica ludei-
lor, ca sd nu-l ucidi, iar surorile lui rdmlseserd in lerusalim cu
Preasfdnta Fecioard., pdnd, la mutarea ei. Apoi au vindut toate
lucrurile lor, au dat banii slracilor, si petreceau apostoleste.
Dar ludeii, vdzdnd, cd propovdduiau cu indrdzneald numele lui
Hristos, le-au pus intr-o luntre ce nu avea vdntrele, nici lopeli,
pentru ca sd se inece, gi.au slobozit luntrea ca sd se ducd unde
o va goni vdntul. Iar in luntte era,Matia, Matta, Maximila, slujni
ca lor si Maxim cel zis mai sus, qi un alt oarecare, Kalidonie cu
numele, c re s-a nlscut orb, pe care Domnul l-a vindecat. Acesti
cinci se rugau lui Dumnezeu sd-i povltuiascl intr-un loc unde va
voi darul lui. A cdrui putere si ajutor i-a dus intr-o
'eparhie
a,
Galiei, cu mullime de oameni, ce se nume'a Marsilia. Iesind din
luntrc gi sldvind pe Dumnezeu, s-au dus in tirg, crezind cI poate
le va da. cineva milostenie. Dar oamenii cetdfii aceleia, ca niste
inchindtori
de idoli, nu s-au milostivit spre ei. in cetatea Lceea
era un domnitor ce nu avea fiu, ca,re L vdzut in noaptea aceea,
in vedenie, o femeie, care ii zicealui:,,Tu dornri odihnindu-te pe
pat
cu sofia ta, nemilostivule, situl de toate bundtifile gi robii
adevdratului
Dumnezeu mor de foame. Scul0ndu-te du-te in tdrg
278 Protos. NICODIM MANDITA
de dimineali, gi ia pe cei cinci striini gi ii odihnegte pe ei in casa
ta.lar de nu mtr vei asculta pe mine; vei lua moarte grea qi grouz-
nicd". Acestea vilziidu-le domnitorul
;i
solia lui, s-au infricogat
gi i-au luat in casa sa; dindu-le lor de toate ce le trebuia.
DupI pufine zile, auzind invtr!trtura Mariei care propovdduia
pe Hristos ndevilrat, povestind facerile. de minuni pe carc le-a
slvirgit, i-at zis ei:
,,Dacil
Hristos pe care il propoviduie;ti Dum-
nezeu Atotputernic, imi va da un fiu, de care am dorire, gi eu mI
flglduiesc cd, mil voi face cre$tin,
;i
voi pierde to,ti idolii" . Ea a
rlspuns:
,,Nu
numai darul acesta poate Stlpinul Hristos sd
,til
dea, ci
Ei
altl cerere ce vei cere, numai crede intr-insul filrd in-
doire,
;i
vei cunoaste puterea Lui".
Dupd pu,tine zile'sofia fui a zilmislit prirnc
;i
indatl s-au
botezat tofi cei ai pal4tului.
$i
atita evlavie a ariltat domnitorul
qi dor de credinfd,,incit a vrut sd se ducl la Ierusalim, ca sI se
inchine Sfintelor Locuri. Iar femeia [ui, ca o evlavioasi ce era,
l-a rugat cu lacrimi ca sI o ia gi pe dinsa, care filrd, voie a primit
sd meargl cu dinsul, ca sd nu oamlrascd.pe ea. A llsat epitrop
in locul sIu pe Maria, d0ndu-i ei in scris stlpOnire, sd surpe toate
capftile idolilor,
;i
sd zideascd biserici, pi orice va voi sil.facd",
ftud de impiedicare, difldu-i cheile cetltii si toate avuliile lui in
miinile. ei. Apoi a intrat in corabie cu solia lui, gi ot alli oare-
cate, c sI le slujeascl.
Dupd ce au inotat o zi cu corabia, s-a st0rnit un vint potrivnic,
gi au stat multl vreme la un liman, pind ce a suflat un vdnt po-
trivit,
Ei
atunci iariqi au inotat. in timpul acestei cdlltorii a venit
wemea femeii si nascd si a ndscut un prunc parte bdrbilteascd,,
cu multii durere gi apoi indatl
Eia
dat sufletul sIu, pentru care
boierul aCela s-a intristat foarte, instr evlavia lui nicidecum nu s-a
impufinat, ca str cirteasc[ impotriva lui Dumnezeu gi sii se intoar-
cI inapoi. Numai dupl ce a plins destul, a zis cortrbierilor sd-l
ducl la un ostrov pustiu, care eta" acolo aproape.
$i
aga au scos
pe cea. morrtd" gi au pus-o intr-o peqteri cu pruncul impreunl, gi
icoperindu-o pe dinsa, a zis cuvintele acestea:
,,Preasfinti
NIscd-
toare de Dumnezeu, Maica slrmanilor si ajutorul celor deznddilj-
duifi, dupi cum ai nlscut pe Dumnezeu in chip minuna! ala
pdzeEte si pruncul Lcesta, gi cllluzeEte-l pe dinsul cum voiegti.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 279
Aqa zicdnd au intrat in corabie, gi in puline zile at ajuns in
hotarele lerusali{nului; si ieqind din corabie s-au dus pe uscat in
Sfinta cetate, si acolo cu voia lui Dumnezeu Lr aflatpe Apostolul
Petru qi iau vestit cele flcute. Iar Apostolul i-a zis lui:
,,Pace
tie
fiule care ai crezut in propoviduirea cea mintuitoare, iar pentru
solia ta, si pentru fiul tdu, si nu te intristezi, c[ Donmul poate
sI schimbe jalea ta intru veselie qi bucurie.
Ducindu-se amindoi, i-a ardtat toate locurile pe unde a um-
blat Domnul gi a ficut minunile, adicl Cina cea de'Taind, grldina
Ghetsimani, Golgota, si muntele Mislinilor de pe care s-a indllat
la ceruri.
$i
l-a invdfat pe d6.nsul din destul, toate tainele dumneze-
ieEtii economii
;i
ale credinfei. Si dupd ce a
fezut
acolo mai bine
de un an,la petrecut Apostolul
ii
s-a rugat pentru el, care cu voia
Atotputernicului Dumnezeu, in pufine zile a aiuns in ostrowl acela
pustiu, unde llsase pe cea moartd cu pruncul. Si ducdndu-se in pey
tetd, avdzut pruncul cI sugea la cea- moattd, cate era intreagl si
nestricati, dupd cum a llsat-o, pentru care s-L inspdimOntat gi a
zis acestea, cu lacrimi cdtre Domnul:
,,Dumnezeule
Atotputernice,
prin Darul Tdu, care a hrdnit pe pruncul acesta atfutaweme, cred cd
poti sI inviezi qi pe maica l:ui, ca sI se intoarcd, jalea mea, intru
indoitd bucurie, dupl mai-naintea zicerea lui Petru, Apostolul
TIu, A;a, mult milostive, Stipine, ascultl pe nevrednicul tiu rob,
pentru rugiciunile pururea Fecioarei Maicii Tale gi ale roabei
Tale Maria, care m-a luminat
Ei
la cunogtinla Ta m-a povlfuit".
Aga a zis cu lacrimi gi cu credinfl si indatd", (o! minune!) s-a scu-
lat moafta ca din somn, si suspinlnd, a zis:,,O! Preadulcea mea
StIpand, binecuvflntat este numele TIu, care m-ai acopgrit, si ai
hrlnit atitea zile pe fiul meu". Atunci a povestit birbatului ei,
zieind:
,,SI
sti cd, to te Sfintele locuri, pe care
fi
le-a ariltat
Sfdntul Petru, qi eu le-am vilzut,la care mI povltuia lngerul lui
Dumnezeu".
$i
a{a le-au spus toate numele sfintelor locuri. Iar
acela mai mult s-a insplimintat qi, intrind in corabie, s-au dus
in
fara
lgr
Ei,
inchinindu-se Sfintei Marii, ce-a ca;re le-a descope-
rit lor adevdrata credinfd, iau spus toate cele petrecute. Si toli
cet{tenii s-au botezat, gi au sflrdmat pe toli idolii, gi au zidit
Sfinte biserici si alte multe lucruri bune au slvirs,it, intru slava
Tatdlui, si a Fiului si a Sfintului Duh. (M. M .D. 2, d. Ncamo.
280 Protos. NICODIM I,IANDfTA
MI NUNEA 325
Un boier din Roma salvat de la inec
de cdtre Nlaica Domnului
in pdrtile Romei vechi era un boier,
iudecltor
al unei cetilli,
bogat in bunltdlile cele plminte;ti, insl cu sufletul slrac, lipit
si robit de voile trupului. insl avea cdtre Preasfinta multd evla-
vie qi impdrfea multd milostenie la silraci, cum si tuturor celor
ce aveau trebuinfd.
Odatd a plecat de acasd., pentru a se intilni cu mai mulli bo-
ieri, pentru a pleca cu tofii cdldri, intr-o plimbare afatd' din cetate.
Boierul acesta mzi avea qi un alt obicei bun. Totdeauna cind tre-
buia sI se ducd undeva, inaintg de a pleca de atasd", stdtea inain-
tea icoanei Preasfintei, rugOndu-se citva timp, zicind inchinl-
ciunea ingerului, cum
;i
alte rugdciuni pe care le mai
9tia,
cerdnd
sd-l acopere cu darul ei qi sIJ pdzeascd de cursele diavolului.^AEa
a ficut gi in ziua cind t plecat cu prietenii lui la plimbare. insl
vicleanul il vrlimiguia pentru multa evlavie pe care o avet cdtre
Preanevinovltl qi cluta vreme potrivitl sI-l omoare.
C0nd trecea peste un rdu, L inftLt diavolul in calul boierului
gi l-a sdlbnticit aga de tare, inc2ll-a aruncat in cel mai adinc loc
al apelor. Iar tovardgii lui, vdzind cd" s'a inecat in riu, s-au intris-
tat de molrtel lui.
$i
plOngdndu-l ca pe un prieten, s-au intors
inapoi ca sd vesteascd rudeniilor lui trista intdmplare, ca sd puni
sd i se cdnte prohodul, socotind cd de bund seami a murit, dupd
cum, chiar cu ochii lor au vdzut. insd ajutdtoaret cea de obgte a
creqtinilor, grabnica ajutdtoare gi mijlocitoLre a pdcltoqilor, nu
l-a lisat pierzdrii, ci cu milostivirea Ei cea de Maici, l-a izbdvit din
moartea cea trupeascd qi sufleteasci. Boierul indatd ce a cdzutin
rdu, a chemat pe StIpina, zicdnd:,,Preasf0ntI Nlscdtoare de Dum-
nezeu, ajutd-md!" Cind a ajuns in adinc a vilzvt-o aici stind de
'
fald,, si apucindu-l de perii capului l-a scos afaril, ducindul intr-o
clipl in casa lui si zicindu-i:
,,latil
ai scdpat cu viafl; de-acum sI
nu mai greqegti, ci mullumind lui Dumnezeu, Fdcltorul de bine,
fi lucruri vrednice de pocdinld", ca sd te mintuieEti".
Casnicii lui vlzinduJ pe dinsul plin de apd, gi mai mult mort,
de fricd, incit nici nu stia unde se gdseste, s-au infricofat foarte.
Dupi o bucatl de timp, venind prietenii lui cu care ^u cdldtorit
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 281
impreuni, vdzdndu-L, cu bucurie s-au insplimintat. Venindu-;i in
sine gi povestindu-le cu de-amlnuntul toate, cu tofii au sllvit si
lludat pe StIpinL cel preaminunatd. Iar Arhiereul vremii de
atunci, adundnd pe tofi drept-credincioEii crestini, a sdvdrsit un
praznic de bucurie, intru mullumire Doamnei noastre.
$i
boierul
acela, nu s-a mai intors la calea cea mai dinainte, ci ducindu-se
intr-o mlnlstire a Preasfintei Nd.scdtoarei de Dumnezeu, s-a im-
brdcat in chipul cel ingeresc, fdcindu-se monah, slufind bisericii
cu vietuire imbunltdtitl si pllcutd lui Dumnezeu. Si ^sL s-a invred-
nicit de lmpdrdlia Cerurilor, pe care sd dea Bunul Dumnezeu si
o dobindim qi noi plcdtogii. Amin (M. M. D. 28, d. Neaml).
MINUNEA 326
Un tinir fiind ucis de zavistnicii ludei,
b fost inviat de Maica Domnului
intr-o biserici ozrecate, cre$tinii cintau o recare stihuri gi
laude in cinstea pururea Fecioarei Mafia.
$i
intre altele, au ros-
tit o cintare, al cirei sfdrgit este aga:
,,Rusineze-se
pdgOnii evrei".
intr-o zi, adundndu-se drept-credincioqii crestini in biserici,
au chemat pe un tdndr cucernic, care erl inzestrat cu glas dulce
la cdntate, qi i-au zis sI cante cu mare glas, acea clntare de lau-
dI. in timp ce cinta, s-a intimplat de a trecut pe lingd bisericd,
niqte iudei, care auzind cuvintele acelea pe care le cinta tA.ndrul,
spre osindirea si rusinea lor, s-au miniat foarte tare qi s-au sfd-
tuit ca sd.l ucidd, cdnd vor afla vreme potrivitd. Peste pufine zile,
folosind o recare pricind mestequgitd",l-au luat la via lor si acolo
l-au omorit, aruncdndu-l intr-un loc ascuns. Dupd ce au plecat
ucigagii, a venit Stdpina cea preaputernicd, si inviindu-l pe din-
sul, i-a poruncit ca sd cinte ffud, fricd" laudele Ei.
Acela multumindu-i, s-a dus iarlgi in Bisericd, si cinta in fiecare
zi, cu si mai dulce glas. Atunci ucigasii ludei, vilzdndu-l pe dinsul,
s-au insplimdntat si l-au intrebat in taind, de a fost el acela., pe
care ei l-au omordt
Ei
cum ainviat? El le-a spus lor, cum cd pururea
Fecionrh, Maica lui lisus, l-a inviat, pentru ca sI-i cdnte laude Ei.
Din facerea acelei
'minuni,
au crezul in Preasfinta, nu numai
ucigaqii aceia, ci, si rudeniile gi prietenii lor, cum
Ei
mulf al1ii,
care s-au botezat in numele Tatllui si al Fiului si al Sf2.ntului
Duh, Cdruia I se cuvine slava in veci. Amin
1ll.
M. D. 44, d. Ncamt).
Protos. NICODIM MANDITA
MINUNEA 327
" Maica Domnului inviazl o femeie,
"
pentru a-gi spovedi plcatul ascuns
Era o femeie mdritatd cu blrbat, insd, atit de imbunltd$tn dr
viala gi aEa de cinstitoare de Dumnezeu, incit trdia la casa eL ca
intr-o mdndstire. Totdeauna se ducea la bisericl, da milostenie,
postea si alte fapte bune fdcea. Numai un plcat a flcut pe care
Oiciodatl nu l-a mlrturisit niminui, ticiloasa.
$i
de multe ori ar
fi vrut sd-l spunl duhovnicului
Ei
se ducea inadins pentru arceas-
ta, insd dupd ce-gi mdrturisea celelalte pdcate, se rusina si nu-l
spunea. insi de multe ori sta ea inaintea Icoanei Preasfintei de
Dumnezeu Niscdtoarei, plingdnd nemingiiatd si.se ruga milos-
tivirii ei sI-i ierte greseala sa.
Mai pe urmd a murit femeia aceeq fdrd sI-;i fi mdrturisitfdrd-
delegea sa la oameni. Si n-au ingropat-o pind a
lreia
zi, pentru cd
agteptau pe o fiici a ei care era plecatd, de acasd. intr-un alt oraq.
Cind ii cinta prohodul in bisericl, a inviat cea moartd
Ei
a gezut
in sicriu, zicind acestea:
,,Mare
este puterea. ta', pururea Preafe-
ricitd, Stdpdnd".
Apoi zicind sd-i aducd" pe duhovnic a mdrturisit lui pdcatul cel
ascuns, dupd care a zisin auzul tuturor:
,,Eu,
ticdloasa si nepricepu-
ta, fiindu-mi rusine, n-am mirturisit un picat pe care il flcusem;
am pl2ns insd, amar in fiecare.zi cu multd. zdrob,re de inimd, gi
rn:?.r[ rugat pururea Fecioarei Ndscdtoarei de Dumnezeu sd, facd
miltr-cu mine si nu fiu muncitl vegnic pentru ffuddelegea Lceea,.
indatd ce a iegit din trup tictrlosul'meu suflet, ca niqte lupi tur-
bali m-au rdpit diavoli rizind de picatul meu cel ascuns
Ei
bucurindu-se, clci socoteau cilau sd mi stIpineascil.lar dacd.au
ajuns cu mine in munca iadului, unde intunericul era nepltruns
gi chinuirea neasemdnatd,, iatd. cI a venit Mijlocitoarea celor ce se
ppcliesc si Implrtrteasa ingerilor, care strllucea mai mult decit
soarele
Ei
a gonit'tot intunericul locului aceluia cu nemdrginita
lumintr a Dumnezeirii ei. Atunci oclrdnd pe spurcafii dlavoli ctr
m-au luat fdrd" de porunca
Domnului, m-a luat din miinile 1or,
zicind:,,SI o ducem la DreptulJudecdtor
;i
orice va hotiri milos-
tivirea Lui se va face". Apoi a zis ctrtre mine:
,,Nu
te teme fiicI,
eu sunt ajutdtoarc tie".
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 283
lar dacd, am ajuns la Stdp0nul Hristos, L-am vilzut gezind pe
scaunul Slavei Lui, foarte necljit asupra mea gi porynit spre minie,
ca sil md, trimitl in munca cea veEnicI. Atunci Stipana mea cex
mult lIudatil,i-azis lui cu multtr smerenie:
,,MI
cuceresc s,i rog buni-
tAteLTL, Preamilostivul meu Fiu gi Dumnezeule mult indurate, pen-
tru milostivirile indurlrilor Tale gi pentru singele cel preascump
pe care L-ai vdrsat pentru pIctrtoqi, iartl, pe acest suflet ticllos,
ci qtii c2;td evlavie are ciltre mine gi cite lacrimi a vlrsat inaintea
Icoanei mele, plingindu-si flrldelegea"sa".Iar Domnul ia rlspuns:
,,Preaiubita
MeaMaicd,, qtii cum ctr nimeni nu poate sI se mintu-
iascd flril de taina mtrrturisirii cea m0ntuitoate pe care nepricepu-
ta. aceastl a defilknato, iar acum nu este cu putinfd sd o iert, cI in
iad nu este pocIin@".La care Stlpina i-a rispuns:
,,Adevlrat
este,
Fiul meu cel Preadulce, nimeni nu poate sI se mintuiascl fIrI
de mtrrturisire, insi Tu eqti acela ce stdpanegti viata
$i
moartea
gi
Tie
toate
{i
sunt cu putin,ti. Rogu-md dar Tie, adu-fi aminte de
.multele faceri de bine pe care le-a sdv0rgit ticiloasa qi mai aleS
dorirea cea infocattr, dragostea qi credin+a cea mare pe care o ne
cltre mine
Ei
aratd, citre dinsa milostivirea cea nemlrginitil care
cov2rseste toate f.iltildelegile". Atunci El ia rtrspuns:
,,Pentru
ca si
nu te supir, O! Maica Mea, poruncesc si se intoarctr sufletul in
trupul ei, ct sI-qi mdrturiseascl ptrcatul ei gi apoi sI aibtr iertare".
Aceste ztcind StIpanul m-a dus ingerul meu
Ei
am inviat dupl
cum vedefi gi peste pufin iartrgi am sd mor. De aceea vI rog pe
voi, pe toate rudeniile gi prietenii mei gi pe tine, preaiubita rnea
fiicl, llsafi lacrimile ci din Lceste nici un folos nu am. Liturghii
insd, cit de multe sn dali
;i
milostenii sI facefi pentru mine
;i
vl pilzili pentru dragostea lui Dumnezeu in viafa voastrd, ca sil
nu grqifi nimic si vI mlrturisifi cu de-amlnuntul si deplin toate
pdcatele". Acestea zicdnd, s-a odihnit i4 Domnul.
lar dacil ar intreba cineva pentru ce in partea a doua a cfutji
Mdntuirea PtrcItoEilor se scrie laCap. T cum ctr trei femei s-au mun-
cit pentru aceeagi pricintr, adicd, cum ctr fiecare a slvdrEit acelaqi
p'dcat si fiihdcn nu s-au mlrturisit, de aceea s-au muncit, pentru
ce n-au dobindit iertare si acestea, ca ce ardtatd" mai sus, mai
ales cI acestea erau monahii in mdnlstire-si au flcut mai multe
fapte'bune decdt aceea c re L trlit in lume tu bdrbat,la aceastd
.284
intrebdre vd dau-rdspuns, cI judecllile
lui Durnnezeu sunt nepl-
trunse si nu suntem noi vrednici sI infelegem judecitile
Lui. Eu
dupi cum le-am aflat scrise in cdrlile iele tiplrite greceste le scriu
Ei
nu adaug de la mine nirnic, dupl cum la
cuvait inainte v-am
spus. Si toate cate le-am scris pdnd aici, cum gi cele pe care le voi
mai scrie pindla'sfirsit, sunt in multe alte cilrli tiplrite gi astfel
pe deplin mIrturisite ca adevdrate. SI stiti cd femeia cea mai sus
zisl nu s-a mAntuit prin posturi, prin milostenii s-au prin alte fap-
te bune pe care le avea, pentru cI orice facerc de bine ar sivirgi
cineva cind se afld,in vreun pdc4t de moarte nemirturisit, nu se
m0ntuieste, precum at pdtjt monahiile cele mai sus ardtate, iar
spre aceea s-a milostivit Marele Dumnezeu numai pentru multa
dragoste
;i
evlavie pe clte o Lvea, cdtte Preaeuruta, Maica Lui.
Din acestea dar si cunoastem cdt de mult folos capltd, acela
clre are evlavie cdtre Ddnsa qi dupl cuviin{d o cinsteste si se
inchinl Ei gi se roagi in fiecare zi;
Ei
chiar din minunea,'cel'cure
trmeazd,, a clericului celui desfrinat gi inviat din morti, pentru
multa evlavie pe care o Lvea cdtre
pteasfdnta
de Dumnezeu
Ndscitoare, fiecare poate sd se incredinfeze. Asbultagi-o gi sllvifi
pe Domnul. Amin (M. M. D. r54, d. Neaml).
MINUNEA
328
Clericul desfrinat ce s-a inecat,
inviat de Maica Domnului
Era un cleric foarte evlavios cdtre pururea Fecioa ta Maria,
care se ruga mult cltre Dinsa, zi.cind ruglciunile pe care le stia,
dar mai ales icoasele Acatistului, pe care le citea in fiecarc zi, cu
multd umilinld si evlavie. insd ca fiecare om care are trup supus
ispitirii, n cdzut ticllosul in intindciunea curviei.
lntr-o zi a mers sd-gi implineascl pofta lui,
;i
pe cind se in-
toriea la chilia sa, trecind peste un pod, igi citeaiinduiala cea-
surilor, cum gi alte rugdciuni cltre Preasf0nta.lar pe cdnd se ruga
din lucrarea diavolului, sau din oarecare pricind, a cilzttt podul
qi inecdndu-se clericul in riu, diavolii iau rrpit sufletul lui ca
sI-l ducl in munca iadului.
insd StIpOnL ce^ niult milostivdindatil s-a rflat acolo si.nu
i-au ldsat, ci le-a poruncit lor sI-l ducl la Dfeptul
Judecltor
pen-
tru ca sd hotdrasci dupd a Sa voie. L-au dus cumplilii scriitori
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 285
(diavolii cc scriu pdcatele oamenilor) inaintea Stdp0nului qi iau ard-
tlt tolte flrddelegile lui, iar mai ales pd.catul, fdcut de curind, al
curviei, pentru care zicezu cI dupd dreptate nu se cuvine s'i se
facd, mlld, cu sufletul lui, ci sd-l dea lor pe dingul, fiindc'i a murit
nemdrturisit, in picat de ntoarte.
Atunci folositoarea cea'de obgte si ajutdtoarea noastrd a pdcd-
togilor, Preamilostiva Stdpflnd, a zis:,,Scris este in-Dumnezeiasca
Scripturd:
,,In
ceea ce te voi afla,in Lceea te voi judeca". Si acesta,
in ceasul in care s-a sfhrsit, isi citea Pravila lui si se ruga cdtre-Mine,
zicind inchindciunea ingerului, dupl cum avea obiceiul totdea-
vnl, ca un rob cucernic al Meu ce erL. Cu dreptate dar, nu avefi
parte la sufletul acesta, ci este al Meu, f.dtd" de vreo impotrivire'l:
Atunci a poruncitJudecdtorul unui inger si aducd tcolo de fald
limba clericului. Ducdndu-se acolo in rdu-,a scos limba mortului
1i
aducind-o la judecntd s-a glsit scris pe dinsa:
,,Bueurd-te,
Cega
ce e;ti plind de dar, Marie". Aturici a zis Domnul acelui suflet:
,,in-
toarce-te in trupul tIu
;i
pocdieqte-te indeajuns, cici nu are demo-
nul nici o stdpdnire asupra ta, pentru evlavia cate ai awt-o cdtre
Mtica Mea, care este mdntuirea neamului vostru, pe c te trebuie
s'i o cinsti.ti pe c2it puteli. Propovlduieste daE indrdznearlaEi cer-
m re, pe care o Lre citre Mine, cum gi biruinla gi puterea Ei asu-
pra diavolilor". Si LsL s-a izbdvit clericul acela de moartel trupu-
lui, cum gi de cea mai grozavd, a sufletului, cici ingerul scofind
trupul lui din fundul apei,l-a insufleflt.pe dinsul, dupd care s-a
dus in ceruri. Lcelainviind, s-a lepldat'fle lume gi de toate desfd-
tirile cele trupesti, fdc0ndn-se monah intr-o mdndstire de obgte;
unde cu dumnezeiasca
putere a sdvirsit mari qi multe fapte bune.
Vedep dxr, cdt ajutor afld" cel care are mlre evlavie citre Std-
p?lna cea mult ldudatd s,i vd sflrguifi toti bdrbalii si toate fbmeile
ca s[ o zugrlvifi pe Dinsa nu numai pe pereti, pe scinduri gi pe
vgqminte, ci si induntrul inimilor voastre; mai ales, dupd cit pu!e{i;
cdci pe citd dragoste si evlavie va Lvea cineva cdtfe Ea, pe atdtu
aiutor qi spiijin va'cilpilta de la Dinsa, la infricoqata
;i
Dreapta
Judecatd,'lL
clre Divan nu poate sd ne ajute
,
nici tatd., nici mamd,
nici fiici, nici rudenii, nici bogdfie, nici altceva din cele ce sunt
aici, decit Stdpana cea Preamilostivd, pentru ale cdrei ruglciuni
;i
cu ale tuturor Sfinfikrr, si he izbdvim din fbcul cel vesnic. Amin
(M. M. D" 55, d. Ncanrt).
Protos. NICODIM MANDTTA
286 PTotos, NICODIM MANDTTA
MINUNEA
329
Nlaica Domnului salveazd pe femeia evlavioasd
din nlpistuirea uciderii de prunc
O femeie oarecare imbunltltitd, cu fricl de Dumnezeu si cu
mare evlavie cltre Preasfinta, avea d"e saf pe un bdrbat,necre-
dincios gi nelegiuit. Care trdind in firddelege cu altd femeie, pe
cea legitimd a sa, o ura si o vrdjmdsuia (dupd cum fac unii ca acestia)
Ei
nici cele mai de trebuin+d ale ei nu i le da.
Fiindcd el nu aducea cele trebuitoare in casd, ci lipsea cu zilere
ca sd-;i facd voile lui cele rele, sdrmana femeie neavind cu ce trdi, a
luat un copil al unui om bogat pentru ca sdl aldpteze. insd, intr-o
noapte, pe c0nd ea dormea, sotul ei care o uri de moarte
;i
voia
sd o piardd", a intrat pe furiE in casd si orbit fiind de diavolul,
sau mai bine zis voirea lui cea tea", a omorit copilul, socotind in
mintea lui, cd judecata
o va glsi vinovatd si o va condamna la
moarte pe sotia.sa. Fdcind Lceasta. a fugit, furigindu-de biniqor.
Iar dimineala, cind femeia a gdsit pruncul mort, a inceput a
pl0nge si a se tingui, negtiind cum s-a intimplat pricina. Si adu-
nindu-se tofi vecinii, a venit
9i
tatdl copilului iare, pldngdnd,
pentru cd,l-a aflat mort asa deodatd, n-a crez:ut ce a spus femeia,
ci socotind cd"'eal-a omordt, a tras-o la judecatd., pentru ca sd fie
condamnatd" la moarte c o ucigasd.
Iar ad,evdratul ucigas, fdtdrnicindu-se inaintea lumii, spunea
minciuni, zicind cd sofia lui este o desfrdnatd gi se fdcea cd este
foarte supdrat pe dOnsa! Si asa nevinovata aceel a fost condam-
natd,,la, moarte cu nedreptate. Pe cind o ducea la locul osindei,
pentru cd n-a avut nefericita pe pdmint nici un ajutor sau apdrd-
tor la o nevoie c aceea,, si mijloce ascd. la
iudecdtor
pentru
ddnsa, a chemat puterea
Ei
ajutorul cel de sus, zicdnd:
,,preasllvitd
;i
Atotputernicl Stdpdnd si Doamnd" a toatd, zidirea! Aiutd-mi mie
ticlloasei, in acelstn ndpdstuire qi induplecd pe Dreptul
Judecltor,
ca sI nu-i lase sI mI omoare cu nedreptahe,,.
Aga zicind din addncul inimii (o! grabnic ajuror qi sprijin!), indatd,
s-a ardtat inaintea oamenilor o femeie cu chip preaincuviintat si
cinstit, forte frumoasd la fatd. si strdlucitd, avind. un prunc in
brate, c re a zis cdtreJudecltor, asa:
,,Asteaptd
putin ca Fiul Meu
sd, facd" aceastd, judecatd".
Atunci, Dumnezeiescul
prunc
le-a zis
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 287
lor:
,,Nu
judecali dupd fald,, ci dupd dreptate, ca sd nu luali de la
Dreptul
Judecltor,
veEnici pedeapsfl Pentru ee, o, necunoscdto-
rilor, afi osindit f.ird dovezi, pe cea nevinovatd? Aga poruncesc
legile? Aduce-ti aici pruncul cel ucis, ca sd" f.ac Eu dreptate uciga-
sului". Auzind cd iese atitain\elepciune din gura unui Prunc, toti
cei ce stdteau de fatd s-au inspdimintat
;i
aducind pe pruncul
cel mort, a zis cdtre ddnsul Fiul Cel ceresc:
,,in
numele Domnului,
ridicl-te
Ei
ne spune noui, cine te-a ucis?" Atunci, pruncul cel mort
inviind, a vorbit clar
;i
a zis ucigzqului pe nume, arltindu-l cu
degetul, spre infricogarea celor de fa1d.
DupI Lceel, femeia cea care se ardtase cu Pruncul in brate,
indltdndu-se la ceruri,
iudecltorii
au poruncit siJ lege pe ucigaq
de coada unui cal, gi sI-l tirascd. prin toatd cetatea. T0r0ndul ast-
fel pe toate strdzile cetdgii, in cele din urmd sia dat sufletul, ticdlo-
sul. Iar nevinovata femeie fiind liberatd, L mulfumit pururea Fe-
cioarei Stdpinei noastre, duc0ndu-se intr-o mdnlstire, unde trdind
cu viall imbunltdfiti, s-a sdvirgit intru Hristos lisus Domnul
nostru. Cdruia I se cuvine slavl in veci. Amin (M. M. D. 37, d. Ncamt).
MINUNEA 33O
Copilul'iudeului omorit de tatll sdu,
a fost inviat de Maica lui Dumnezeu
O evreicd ourecute, fiind inslr cinatd,si aproape sI nascd, avea
mare durere si multl muncI, dupl cum se intdmpli de multe ori
femeilor. Si oricite feluri de doctorii iau
fdcut Ei
iau dat, nimic
nu i-au ajutat. Nefiind cu putinfd sd nascd pruncul, muncindu-se
cumplit, agtepta din ceas in ceas ca sI-qi dea sufletul, nefericita.
Atunci o femeie crestinl care s-a int2.mplat acolo, i-a zis:
,,Da,cd"
voiesti sI te uqurezi, cheamd" pe Preasf0nta Ndscdtoare de Dum-
nezerr, cd nu pofi sd g[seqti alt ajutor" . Bolnava, avind mari dureri,
cu smeriti qi domoall vorbire, a zis acestea. cu lacrimi:
,,Binecu-
vdntatd" Marie, pururea Fecioarilu, cea cu totul pingiritd, degi
sunt nevrednicl sI te chem pe tine, pentru cd md trag din nea-
nrul acela care a ucis pe Fiul Tdu, aud insi cil mila si milostivirea
Ta se dd in dar, in fiecare zi, celor pdcdtoqi. Md rog,
fie,
izbdveg-
te-md din aceastd primejdie qi fngdduiesc a primi Dumnezeiescul
Botez, impreunl cu pruncul pe care il voi naqte".
Protos. NICODIM MANDITA
Acestea zicdnd, a ntrscut indatd. un copil, parte bdrbdteasctr gi
in scurti vreme duptr ce s-a sculat din pat, s-abotezat irnpreunl
cu copilul. Bdrbatul ei in acel timp nu era acasil, fiind plecat de-
pafte intr-un oras. Yenind
Ei
auzind de cele petrecute in lipsa lui,
s-a miniat foafte si a omorit pruncul. Iar vecinii care s-au adu-
nat lL grozilvia Lceea, vrind sIJ prindtr gi sI-l dncd la judecatd.,
el a fugit. Fiind urmirit de-aproupe, L fugit evreul pinl ce s-a
ostenit qivilzind in drum o bisericd, qi in ea avilzlttt o icoani a
Preasfintei Fecioare gi cu darul lui Dumnezeu luminindu-se cu
inima, ca si scape a grilit Lcestea:,,O, Stiipind, mtre este milostivi-
rcaTal cI acoperi gi ptrzegti pe un nemilostiv pdg2rl, care a omo-
r2;t pe fiul sIu, dar acum std in ca;sa. ta. si nu se deschide pdmdn-
tul ca sI-l inghitd. Fiindcd Ltat de mare este brlndtateaTa, milu-
ieqte-ml pe mine, duptr cum prealnduratul TIu Fiul a miluit pe
Pavel prigonitorul si iarti toate'filrildelegile mele, cilci cred cd"
negrlit gi fdrtr de stricdciune.ai nlscut pe Iisus, pe care il mlrturi-
sesc Dumnezeu si om, a Cd.rui mill este nemlsurattr gi iubirea de
oameni este neasemilnatd!" Acestea zicind gi rugindu-se el cu
lacrimi, l-au ajuns cregtinii
9i
prinzindu-l l-au legat. EL a zis cdtre
ei:
,,MI
rog voud, pentru Domnul, ducefi-mi la un preot ca sI pri-
mesc Sfintul Botez si iau de martor pe Dum4ezeu, cd aceasta nu
o zic de fr'ca mortii sau fiindcl mi tem; doresc numai sI mor cu o
moarte cuviincioasl, dupd ce mI voi lumina cu Sfdntul Botgz".
implinind ei aceastd, dorintd a lui, dupi ce s-a botezat,l-au dat
judecdfii
Ei
fiind osindit la moarte, l-au inchis pind a doua zi,
cind trebuia sd-l omoare. lar femeia lui pldngea cu amar de moar-
tea copilului. insd pe c2nd il
{inea
pe genunchii ei si suspina ne-
mdngiiatd,,vdzu (o! minune!) cI copilul ainviat. DupI care atzind
cd, bdrbatll slu s-a botezat, iar pentru ucidere vor si-l omoare,
luind pruncul, a aLergat in grabl la judecatfl.
$i
vizlnd tofi copi-
r lul, au sllvit pe Dumnezeu, liberind pe ucigasul. Care fiind acolo
de fagil si ciutind pruncul la git, unde
Etia
cI-i dase lo-vitura cu
cutitul, a glsit tana care din iconomia.Preasfintei se cunostea
foarte bine. Si au vilzlt-o tofi cei ce erau de fald si astfel s-a pro-
poviduit Lceastd, dumnezeiascd minune. Dar cu aceasta, iubi,tilor,
itnplrlteasa cea preamilostivd, n-a sfirqit facerile de bine aie ei,
cdci o altl minune a urmat minunii. Copilului i s-a dat dnr, de
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 289
vorbea bine gi cla1 ca un om de 2O de ani' Deschizindu-gi gura
lui a zis:
,,MLicL
milostivirii gi a tofin mingiietea, Maria cea
inainte de naqtere
Ei
dupl na$tere fecioaril si Maica lui Dumne-
zerr, m-z. inviat pentfu intoarcerea la ctedin+a cea dteaptil a
ptrrin[lor mei, si spre mustrarel necredinciogilor iudei, care nu
cred in intruparea lui Dumnezeu".
Acestea auzindu-le cei ce erau de falil,.au llcrimat de bucurie,
sllvind pe Domnul gi pe sttrpana. lar tatdl copilului a slujit toatl
viala Preasfintei, scriind multe cuvinte asupra necredincioqilor
iudei qi spre lauda Maicii lui Dumnezeu
Ei
mulli s-au intors la
dreaptacredin!tr printr-insul. Asemenea qi copilul acela crescind,
a filcuit mult-e fapte bune cu mare dragoste de Dumnezeu ca
9i
tatll qi Maica sa.lar cind s-au mutat din aceastd vialil, s-au dus
in implrdlia cea CereascI, pe care sI dea bunul Dumnezeu sd o
dobdndim Amin (M. M. D. 32, d. Neaml)
MINUNEA 331
Maica Domnului salveazil sufletul unei fecioare
pentru a cilrei frumusefe, doi tineri mor in duel
in gara Aragonului era o fec7oatil, antime Alexandra; c re Lve
foafte mure evlavie cdtre Maica Preasttatd, totdeauna indlldnd
ruglciuni citre dinsa.in aceeaqi vreme gi in aceeasi cetate viefu-
iau
Ei
doi tineri, care se ttdgeatt din pdrinli foarte de cinste, care
indrlgiserd, foafte tare pe acea fecioarl, pentru frumuselea ei
deosebitil Din aceastd catrzd", ei au inceput sI se pizmuiascl unul
pe altul, care mai apoi s-a transformat in urd de moarte. Nevrind
si se ietragl nici unul din ei, pentru a pune capilt rivalitdlii, s-au
piovocat reciproc la duel. in ziua si ora stabilitd, fiind pregdti,ti,
s au intilnit pe un cimp la Poedinoc. Fiind cdlilri pe cai iu1i,
9i
inarmali cu sulite, la semnalul dat, s-au indreptat unul spre altul
in goana'cailor, gi in acelaEi timp impungindu-se, at cdznt amdn-
doimorli de pe caii lor, rIpugi de propriul lor dor de rlzbunare.
Rudele acelor tinefi vilzdnd ce s-a intimplat, au prins pe Ale-
xandr.a gi au supus-o la grele munci, dupl care L-au tdiat
Ei
capul
li
i l-au aruncat intr-un pu!, ca si cum ea ar fi fost vinovatl de
ioanea acelor.doi tineri. Dar ea nefiind vinovattr, Maica Dom-
nului a L'i:ut grijl de sufletul ei, clci dupn 208 zile, a trimis la
acel puf pe un om cu duh dumnezeiesc, care a strigat cu glas tare:
290
'
Protos. NICODIM MANDITA
,,Alexandro".
La. Lceastl strigare ingerii au scos capul la supra-
fala apei, si a rdspuns cu glas, la chemarea omului lui Dumnezeu.
Fiind scos afard, capul, ea, a cerut sI i se aduc[
preot
sI se spove-
deascl. Dupi ce s-a spovedit, oamenii au intrebat-o pe dinsa des-
pre cele ce i s-au intampht dupi moarte. Iar eale-a rispuns urmi-
toarele:
,,DupI
ce mi s-atdiat capul; duhurile cele rele au nlvllit
asupra mea, vrdnd sI mi rlpeasci
;i
insplim2ntdndu-md, foarte.
Dar Maica Preacutttd", pe clre am iubit-o din toatd fiinta mea,
m-a izbdvit de tcea spaimd gi primejdie
;i
m-a
finut
vie pnnl in
ceasul de acum, pentru ca sE md spovedesc gi sd primesc dezle-
gare de pdcatele mele". Acestea zicdrid_Ltilcut.
punirrd
capul la
trupul ei, dupd doud, zile, ati ingropat-o cu mare cinste, partici
pOnd multime de popor (x. 197).
MINUNE A 332
Cuviosul Atanasie inviind, a indemnatla pociinti
si dragoste ciltre Nlaica Domnului.
Cuviosul Atanasie, cdluglrul de la Pecersca, dupd ce a murit a
fost
linut
doud zile neingropat, iar a doua zi egumenul
policrat,
dimpreunl cu tofi fralii,.au mers sd-ifacd. prohodirea de inmor-
mOntare. Cind au venit, l-au _aflat pe Atanasie plingdnd gi l-au
intrebat cum a inviat si ce a vilzut acolo; iat el a zis numai aces-
te cuvinte:
,,Gfijifi-vd
de moarte", apoi rugindu,se ei multd weme,
a inceput a le zlce iard;i:
,,Ascultati de cei mai mari si in toate
zilele pocditi-vd de pdcatele voastre gi vd rugali lui Hristos M0n-
tuitorul nostru qi Preacuratei Maicii tui
Ei
preacuviosilor pdrinli
Antonie
Ei
Teodosie, cL sd sfirgili viata voastrd bine, cdci,prea-
curatl Fecioard totdeauna se roagi cu dinadinsul, pentru locul
Lcesta, si pentru cei ce locuiesc aiii". Acestea zicdndls-a inchis in
peqterl si acolo a viefuit incd 20 de ani, plOngind si rugindu-se
lui Dumnezeu si Preacuratei Maicii Lui, pentru indreptarea gi
iertarea pdcatelcr lui. Dupd aceea., repausind in pace, iru mutut
,
cdtre Domnul (x.
315).
MINUNEA
333
Maica Domnului ainviat pe cel^ce o iubea
Un om din localitatea Cremenetz, pe nume Nicolae, avea mate
evlavie
Ei
iubea din toatd inima pe Maica lui Dumnezeu.
pentru
aceastd dragoste Sfintd, Maica lui Dumnezeu L fdcut cu el o mare
MINUNILE MAICII DOMNATUI
291
minune. cu rinduiala lui Dumnezeu rcpauzand mai inainte de
prdznuftea Adormirii Maicii Domnului, a fost adus la Biserica
becerscii, unde i se priznuia hramul. Seara in-aiunul praznibu-
lui, cintd.ndu-se prohodul Maicii.Domnului, eran de tVld mitro-
politul Kiewlui, voreschil, Episcopii Isachie voschievschi
9i
Awa-
mie Stagonschie, deasemeni mulli preoli
Ei
foarte mult popor. In
acel timp, omul acela care in toatd.vlala lui s-a
rygat
Maicii Prca=
cufate, Cu darul Ei a revenitlaviagil. Deschizindu-;i ochii, avdzlttt
.
pe Mitropolit impreuni cu Episcopii gi Preofii, inconjurafi de mul-
fimea
poporului, deasemeni lum2nlrile
;i
candelele,arudnd. Dand
cu totii slav[ lui Dumnezeu gi laudl Maicii Domnului, s-au bucu-
rat nespus de mult, pentru m tea minune ce s-a fIcut. Ca drept
multumire s-i recunostintl, Nicolae a rdmas la mlnlstirea Pecer-
sca, unde a slujit painti sfirEitul vietii lui (x. lzs).
MINUNEA 334
Mortul inviat prin rug[ciune
9i
fnglduinp
,
ftcutd cdtre Maica Domnului
Nicolai Scareki
Joanir,
ce se afla sub steagul odrivului, odini-
oard, plimb0ndu-se in ceata" lui pe sub Vela grecesc' pe marginea
apei ce se chema Ros, a cdzut de pe
lirm 9i
s-a inecat. Tolardqii
lui mergind in cetate aa af.lat nigte pescari, cate urcdndu-se in
luntre, l-at cdutat timp de doud ceasuri. DupI multl cilutate,
prinzandu-l cu o scull pesclreascd de o coastl, l-au scos la supra-
.
ia1d. Atunci tovarlgii lui au inceput sd se foage Maicii Domnului,
si-l intoarcd din centa. celor'morti,i ceat1 celor vii. Iar de le ya
.
asculta gi implini rugdciunea lor, au filgdduit
-ci
vor merge de
'acolo
pe
ios,
pAnilla Pecersca, urtde inchinindu-se, vor rdmflne
. sI sluieascd acolo toatd.viala 1or. Astfel, dupdfdgilduinla
9i
rugd-'
ciunea 1or, mortul Nicolae ainviat
9i
sculflndu-se a inceput a vorbi
gi a se stringe larana ce i se flcuse in coaste. A doua zi au ple-
cat cu to,tii la mlnistirea Pecersca, pentrtr a mullumi Ma.icii Prea-
*curate
gi a-gi implini filgilduinla lor (x. szs).
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 293
tat copil qi nu a fost ars de focul ce atotmistuitor, ci
Eedea
in foc
ca
;i
cum ar fi stat in roul, odihnindu-se.
De aceasta auzind maica lui, a alergat cu lacrimi la cuptor,
socotind cLl va gisi preflcut in cenugl insl ducindu-se impre-
unI cu altii carc se adunaserd" acolo, at vilzut pe copil stdnd in
mijlocul flicirilor, nimic suferind, lncit nici imbrlctrmintea nici
.
perii capului siu nu au fpst atingi.-
Dupi ce l-au scos afarI, fiind toli insptrimintafi
ti
infricogali,
au strigat intr-un glas, cd se cuvine sI fie aruncat in cuptor tatil lui,
ca sil moarl cu o asemenea moarte.
$i
aqa s-a qi ftrcut; ctrci legdn-
du-l pe dinsul si aruncindu-l inluntru, indatd a fost mistuit, ticllo-
sul. Iar copilul tiind intrebat cum de ardrnas nevdtirmal a rdspuns:
,,Femeia
Lceel care este in Biseriea unde am mdncat piinea, si
line
un prunc in bralele ei, gedea aproupe de mine qi mtr acope-
rea cu haina Ei qi nicidecum nu s-a apropiat vilpuia" de mine ".
Atunci au lnteles cI Preasfi.nta a fost aceel cate l-a acoperit,
pentru cI primise darul Sfintei impertA.$anii. Iar evreica cunoscind
credinfa cea adevdratd", s-a nlscut a doua oarl impreunl cu prun-
cul ei, botez2ndu-se in Numele Sfintei Treimi. De asemenea qi alli
mulli iudei care au fost acolo si au crezut in Domnul nostru Iisus
Hristos, Ctrruia se cuvine slavi ih veci. Amin (M.M.D.
38, d. Ncamt).
,MINUNEA
336
O mariri incredintindu-gi copilul spre paid Maicii
Domlului, ea il pizegte nevdthmat de foc
O femeie ourecute ce aveamulttr dragoste gi evlavie ctrtre pu-
rurea l'ecioara Matia, silracil fiind de bogblia cea trupeascd insd
bogatd, de cea sufleteascl,'avea un copil mic de un an. Si*intr-o
zi, vrind sI se ducl cu de mincare la blrbatul stru care lucra in
|afind,,
neavdnd eL pe nimeni in casl cu cine sI lase pruncul, s-a
rugat Maicii lui Dumnezeu, zicdnd:
,,Stipina
mea, sub acoplrd-
mintul qi paza ta las pe fiul meu, cI n-am pe altcineva ca sil-l
pdzeascd, decit numai darul Tilu, ceea ce eqti Maica sirmanilor".
Astfel rugindu-se cu credinftr, s-a dus la slujba ei, iar dacd" a, ple-
c t, s-a intlmplat de aluat foc o casl a unui vecin gi de acolo s,a
intins vilpaia qi la casa ei. Auzind ei' din
{arind";
au alergat in
grabd", plingind pentru mourtea" copilului lor.
$i
a,jungind acasd"
au aflat toati locuinta'ftrcutl cenusl, afafi, de zidilrie
9i
par-
MAICA DOMNUTUI
SAwEAZAPB CEr DrN PRrMqJDrr
.
MINUNEA
335
'
Nlatca Domnului salveazd din foc pe copilul de evreu
ce s-a impirtisit cu dumnezeiestile Taine
in^ prrfile Risdritului era un iudeu'care avea un copil de
$apte
ani. Intr-una din zile,luindu-se cu alti copii'ai cre;tinilor (curh se
intimpln adeseori), filrd, sd, bage de seami, a. i\trat intr-o bisericd
'
gi a primit cinstitul Trup si Singe al Domnurui, dupr cum a vilzut
;i
pe ceilalgi copii cd" au fIcut, clci
preotul
n-a
$iut;
a" $ezut cil
e un copil_de crestin gi l-a imprrt?igit. Iar duptr ce a luat gi anafo-
ra, ducindu-se acasl a spus pirintilor
sdi.
Atunci tatill sdu, ca un vrrjmas al lui Hristos ce erl, wdnd sr
spele ocara fdcutd" de pruncul siu, dupd cum socotea el, ca un
/
rdtilcit al legii lui Moise, a aptcat pe nevinovatul copil si l-a arun-
cat intr-un cuptor cu foc, mai adilugind incr
Ei
multe lemne, ca
mai degrab sd. udd,.lnsd cel ce a pdzit neatinqi pe cei trei tineri
in mijlocul cuptorului haldeilor, a acoperit si pe-abel binecuvin-
,
294 Protos. NICODIM MANDITA
doseall. Femeia socotind cum cI copilul a Lrs, plingea nemin-
gdiatil, zicdnd:,,O! Preafericitl Stipinilu am dat cu credinfd pe
fiul meu sub acoperdmintul
$i
aiutorul TIu; cum nu l-ai pilzit
neviltilmat, Maicd" a milostirii, ci l-ai lIsat de a pietit?"
insl cdutindu-l pe el l-a aflat viu
Ei
mult s-au insplimintat
pentru cd nici un lemn sau hainl din casI, nu a rdmas nears.
$i
tofi cei de f*|il au sldvit pe Dumnezeu, multumind pururea Fecioa-.
rei Maria, Maica slrmanilor care-i acoperd,, ii plzegte
Eii
izbl-
veqte din multe primejdii pe cei ce se roagl ei
1tvt.l,t.
q.60, d. Neaml).
MINUNEA 337
Salvat de Maica Domnului din noianul mirii
Povesteste Vichentie in caftea,,Oglinda Istofiilor", cum cd mer-
gind nigte inchinitori pe mare la Ierusalim, s-a stricat corabia gi
a intrat a;a de multd apd iniuntru, incit oamenii nu dovedeau
str o mai scoatl. Stdpanul corabiei vilzind primeidia, a slobozit o
barcd, si a intrat in ea cu un epiicop qi cu alqi oameni mai de
vazd, ca sI scape de primejdie; insl in graba lor cea mare, unul
dintre ei a cilzut in noian
Ei
s-a afundat.
$i
dacd s:a umplut barca
de oameni, a zis episcopul cltre cei rImaEi in corabie:
,,Iertafi-ne
pe noi, fralilor, qi vedeli primeidia, cI noi nu putem sd vI aiutIm;
mdrturisi{i-vI insl unii la algii pdcatele voastre, ca si primiti ier-
tare de la Domrtul". Fdcind astfel, pe cind iEi luau iertare unul
de la altul, corabia s-a afundat
Si
toti s-au inecat.
Episcopul qi cei ce se dflau impreunl cu el, i-au plins pe ei,'
rugdndu-se lui Dumnezeu cL si ageze'sufletele lor in loc de odih-
nd. Apoi, uitindu-se db o parte gi de alta a mdrii, au vlzut cum
iegea-cite o borumbifl din valuri si se suia, zburind cltre hll-
timea cerului; atunci au infeles cil acelea erau sufletele fragilor
care s-au inecat.
$i
dacl mai inainte s-au bucurat de salvare,
vlzind acestea s-au intristat cd, n-a:u murit gi ei.
DupI mai multe ceasuri, ajungind
Ei
ei la uscat, nu mai ayeau
nici o nldeide sI mai intdlneascl pe tovariful lor care clzuse in
mare, cind au intrat ei in barcI, cind deodatil insplimintin-
du-se, l-au vdzut pe el viu
Ei
slnitos. Plini de uimire, l-au intrebat
ei cum a scdpat cu viafd? lar acela a rlspuns:
,,Dupi
ce am cdzut
in addnc, arn, chemat in ajutor pe pururea Fecioara Niscltoarea
de Dumnezeu cu credintl neindoielnicl qi indatd aiutdtotba cea
MINUNIIE MAIC'II DOMNUTUI
grabnicil a celor ce sunt in primejdii, s-a aflat inaintea mea
Ei
intr-un minutrn-a scos la matginea mirii, slnltos gi nevitimat".
Ei auzind acestea, au mullumit Preasfintei Ndsctrtoarei de Dum-
nezerr, propovdduind pretutindenea minunea cea flcutd intru
slava Dumnezeului nostru, Care S-a ntrscut dintr-insa in chip ne-
grlit: Amin (M. M. D, 62, d. Neamt).
MINUNEA 338
Malca Domnului a izbdvit copilul,din apele rdului
In pIrlile Lombardiei era un bilrbat creqtin care conviefuia cu
solia sa intro minunattr infelegere. Ei slvirgeau multe fapte bune
si aveau multii evlavie cilttePreasfinta Nlscitoare de Dumnezeu
Ei
pururea Fecioara Maria. Din multa dragostea pe care o aveau
cltre Maica Domnului, au cheltuit multi bani qi au zugrilvit pe un
perete al casei lor, Icoana Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu,
foafte frumoasl qi prea minunattr. Ori de cite ori treceau pe dina-
intea Sfintei Icoane; in oricare zi sau ceas, se inchinau ziclnd
inchindciunel ce ingereascl. Preacurata, pentru a lor bunl obig-
nuinfl le trimetea darul ei, toute cele buhe, cum
Ei
toativeselia.
Astfel, ei petreceau cu aga fapte bune';i etarr LEa de liniEtifi,
necert0ndu-se unul cu altul si nici cu vecinii lor, incit tofi i-au
numit paciniii,,,oamenii pilcii",,,oamenii lui Dumnezeu".
Aceqti doi soli avenvun prunc de trei ani. Acest prunc vdzind
pe tatdl slu gi pe maica sa, cil stiiteau de multe ori inaintea Sfin-
tei Icoane
Ei
se rugau cu crrdinfl gi evlavie, altat gi el obignu-
in+L L face a;a. De cite ori trecea pe acolo se inchina, urmind.-,
pe plrinfii lui. Cind pruncul a inceput a vorbi, il invilla inchi-
nlciunea ingerului. Astfel, prunctil o zicea ori de cite ori trecea
pe lingl Sfinta Icoaril si se ruga, nu din evlavie, ci din obignu-
in1l.
$i
ca un prunc ce erl,vilzind pe Sfinta Nlsctrtoare de Dum-
nezeu, stand pe un scaun (dupdcum erazugrdvittr), socotea cd.aceea
ar fi fost Doamna casei; pentru aceastt se temea gi se inchina Ei,
dupi cum vedea pe plrin.tii lui ficdnd.
intr-una din zile,
iucindu-se
cu alf copii la
flrmurile
riului,
.
din lucrarea urdtorului de bine a cilnrtin apil, iar ceilalli copii
au mers de au vestit maicii lui. cI s-a inecat fiul ei. Atunci a aler-
glt eL pl2ngind, cu tofi vecinii gi ajungindla riu, pentru cd" era
foafie adinc, s-au dezbrdcat toti oamenii si s-au dil la fund,
295
296 Protos. NICODIM MANDITA
clutdnd cu sarguinltr dar nu l-au aflfi.lar femeia uitindu-se in
altd,parte, mai in
ios,
a vdzutpe copil stind deasupra apei, in mij-
locul r0ului, ca;i cum ar fi qezut pe un scaun preaminunat. intre-
bindu-l:
,,Fiul
meu cum te afli?" el i-a rlspuns, zic0;nd
,,Bine,
mai-
ca mea, cdci Doamna md. tine si nu md tem". lar femeia de bucu-
rie n-a in{eles despre cine a zis. Ridicindu-l oamenii, l-au dat maicii
lui, care bucurindu-se s-a dus la casa ei, unde tocmai sosise si
blrbatul snu.
$i
auzind el de intimplare,l-a intrebat sd-i spunl
cum a scilpat. Iar pruncul a rlspuns aga:
,,Dupi
ce am cdzut in
td:.;., a. alergat Doamna casei noastre (si a Lrdtart cu degetul lcoana
Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu) care m-a rdpit din apd, si m-a
finut
deasupta, pdnd, ce m-au luat oamenii".
Auzind icestea cei ce stdteau de fald,, mult s-au minunat, mai
ales c2nd auvdzut pe prunc cd"arztd. cu degetul lcoanaqicdzind
la pdmint s-au inchinat. Si au sldvit darul ei, fdcdnd toatd noap-
tea priveghere. Cdci oricine il intreba pe copil de acea intim-
plare, el rdspundea clar; cind era vorba de altceva, zicea cuvin-
tele strimbe gi ingdnate, ca tofi copii mici, care lucru se minunau
tofi cei ce Luzeav acestea.
Asadar, toti aceia caie cinstesc Sfintele lcoane cu evlavie, ca
gi pruncul acela., se izblvesc din tot felul de primeidii vremelnice
gi se invrednicesc de bucuria qi veselia cea netdlcuitd,, pe care sI
dea Dumnezeu sd o dobindim noi tofi, intru lisus Hristos Dom-
nul nostru, cdruia i se cuvine slavd in veci. Amin (M. M. D. 30, d. Neamt).
MI NUNEA
339
rilaica
Domnului a izbdvit de legituri vremelnice
si vesnice pe iudeul care L crezat in Hristos
Un iudeu negutdtor, foarte bogat si de neam, trece pe un drum
din
finuturile
L<lmbardiei. Pe acelail atactrd hotii, jefuindu-l de
,tot
ce avea gi ducindul in robie. [eg0nduJ cu lanfuri de fier, l-au
aruncat intr-o inchisoare intunecoasl, nlddjduind cd, vor mai scoa-
te de la el qi alli bani, iar dacd nu, in cele din urmd sl-l omoare.
Vizindu-se rob, acest ticllos iudeu, sq tinguia cu amar, gin-
dindu-se in multe feluri cum ar putea. scdpa din acea nevoie.
indatd isi aduse aminte cd,Fecioara Maria, care face multe min-
uni la crestini, ar putea sd-l izbdveascd qi pe dOnsul, dacd, va che-
ma-o cu credintd. Imediat s-a umilit din toatl inima si a zis aceste
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 297
cuvinte, cu lacrimi:
,,Doamnl
qi Impirdteasa cerului qi a plmin-
tului! AratI milele tale qi spre mine ticllosul, ca si se facd min-
unat darul tiu, dupd cum de multe ori nenumlrate semne qi mi
nuni ai fdcut, precum am auzit la creqtini; cd, pe mulli indricifi
iai vindecat, fel de fel de boli ai tdmdduit
Ei
pe robi cu prea-
sllvire i-ai slobozit. Milostiveqte-te qi spre mine cel nevrednic qi
nu-ti aduce aminte de rdutatea strdmosilor mei, ci ca o Maicd, a
milei, dupd cum crestinii te propovdduiesc, aiutl-mi la o nevoie ca
aceasta qi mi izblveEte pe mine, ca
Ei
eu sd cred in Unul-Ndscut
Fiul si Dumnezeul Tiu si sd propovdduiesc minunile TLle".
Dupi ce s-a rugat el astfel, adormind pufin, a vdzut o implrd-
teasd preasldvitd, strdlucind mai mult decdt soarele si inconjuratl
de ingeri. Acei ingeri strilucitori, dupl porunca Ei, i-au scos lan-
furile
cu care era incitugat. El de mare bucurie, deqteptindu-se,
vizu, nu in vedenie ca mai-nainte, ci de fald., cu ochii, pe Doamna
noastrl intru slavi qi strilucire multl, cdtre care a zis:
,,Spune-mi,
Stdp2;nn, numele Tdl, ceea ce ai fdcut cu mine ttita"bundtate, c
sd cunosc pe Fdcdtoarel mel de bine". Ea i-a rlspunsr
,,Eu
sunt
Maria, pe cffe ai chemat-o si te-am ascultat. Deqi neamul iudaic
este vrdimag Mie qi Fiului meu, ca unii ce nu cred in intruparea
lui mintuitoare. Dar deoarece cu credintl qi cu lacrimi ai strigat,
ca un Dumnezeu milostiv qi nepomenitor de rIu, S-a milostivit
spre tine
;i
a poruncit ca" sd te mOntuiesc din doud primejdii: a
trupului qi a sufletului".
Acestea zicind, a poruncit ingerilor de l-au dus intr-o pripas-
tie adincd si infricogatd, foarte, in care erau nenumdrate suflete
ce se munceau cu negrdit chin, de unde ieqea un miros greu, de
nesuferit. Ydzind Iudeul acestea, de fricd a cdztt la pdmint, inr
Stlpina i-a zis:
,,Munca
aceasta este a vreilor celor necredinciogi,
care nu cred in iconomia cea in trup a Stdpdnului si a Fiului Meu,
Hristos Dumnezeu. Apoi ducdndu-l intr-un munte inilt, a vdztt
un loc frumos, plin de veselie, din care ieqea o bund qi dulce mireas-
mI, in c re ert o mullime de popor ce cdnta neincetat, veselin-
du-se. Si mirindu-se iudeul de o frumusefe nemaivdzttd" ca Lceea
i-a zis Stlpina:
,,Aceasta
este soarta sufletelor pe care le-a izbdvit
Fiul lui Dumnezeu cu Singele lui cel preascump si preacurat. Din
aceste doud locuri pe care ti le-am atdtat, alege-1i care-fi place".
Ll
298 Protos. NICODIM MANDfTA
Acestea zicAndimpfuIteasaatoate, s-ainll+at la ceruri. Iar Iudeul
acela, afldndu-se in afard, de inchisoare, a dat laudl StIpinei, Fdci-
toarei de bine.
$i
s-a botezatindatd",lepldindu-se de bogdlie gi dd
rudeniile lui.
$i
flcOndu-se monah, a slujit din inimd Fdciltoarei
de bine, care l-a izbilvit si l-a povlfu it cdtte credinfa cea adevilratd".
$i
aga s-a invrednicit de cereasca fericire. Amin (M. M. D. 31, d. Neaml).
MINUNEA 34O
Prin aiutorul Maicii Domnului s-au izbivit de furtuni
in cartea,,Oglinda istoriilor" se povestegte'de cltre Vichentie,
cI un Egumen fdcdtor de fapte bune, cilliltorcainsofit de mai mul{i
oameni, cu o corabie pe mare. intr-o noapte a venit o aEa de mare
furtunl, inc2t aqteptau cu tolii moartea. Toli cre{eau cd au sd se
inece in scurtl weme. Pentru potolirea furtunii, unii strigau pe ma-
rele fdcdtor de minuni Nicolae, allii pe Sfantul Apostol Andrei, algii
pe alli sfinfi, care
;i
la cine avea mai multd evlavie. Egumenul
vdzind cd n-a chemat nimeni pe implrdtetsl ce atotputernicd",
care sdpane;te cerul, pdmintul si marea, le-a zis lor:
,,Ce
faceTi
o, fralilor! Chemali pe robi, ia( p*e impdrdteasl cure poate mai
mult dec2t toti Sfintii, a-ti ldsat-o?" Atunci toti au strigat intr-un
glas citre Ddnsa, cu lacrimi rugindu-se, ca si-i izbdveascd de inec.
De asemenea gi Egumenul care era bolnav de tulburarea valuri-
lor si nu mdncase de trei zile, s.a sculat-cu mare greutate gi Lprea-
indllat pe Preasf0nta Fecioud,, zicOrnd:.,,Mare este numele Sfintei
Treimi! Preasf0ntd Ndscltoare de Dumnezeq aiutil-ne noul!"
Atunci indatil au vdzut l?Satary o mare gi prealuminoasl ficlie
cpre lumindnd toatd cornbia a izgonitintunericul nopfii, a imblin-
zit valurile cele furioase gi s-a flcut cu minune, liniqte peste toatl
marel. DupI aceea., cind s-a filcut ziud, s-au aflat tocmai lalima-
nul unde dorea sI aiungi intru mdrirea Stipdnului Hristos
Ei
a
pururea Fecioarei Matia,Maica Sa, Doamna noastri (M.M.D.63, d. N.).
MINUNEA 341
Doi copii au rimas vii sub dirimituri
proteiali de Maica Domnului
in anul 1507 de la patima cea m0ntuitoare a Domnului nos-
trf Iisus Hristos, in luna mai, s-a produs in Creta un mare cutre-
mur. in acel timp s-au surpat multe case qi nenumlrate prlvdlii,
MINUNILE MAICII DOMNALUI 299
inluntrul ganfului, adicd in cetatea cea inare. in tirgul cel mai
dinafarl, era o.prlvdlie de cizmilrie, p*e3tcirei zid en zugrilvitil
Ereuflr*a
FecioarI, la cnte avea evlavie cizmarii care lucrau acolo.
in fiecare seard, inainte de a" pleca de la atelierele lor de cizmd'
r.ie, ii aprindeal
luminlri ;i
o timdiau, apoi se duceau,pe la case-
[9
lor lisind.acolo doi copilfucenici)
pe care ii incuiau induntru
ca sd, pilzeascd prdvdlia. in noaptel cind s-a intampht cutremu-
rul a alergat meEterul sI deschidil, ca sI scoati copiii. Ydzind cd'
toatd prdvllia este ddrdmatil, a socotit cil de bunl seamtr au fost
omoriti de dfudrrilturi. Apucindu-se sd" dezgroape trupurile lor,
pe c2.nd sdpa, i&a$ztt-pe-dinqii vorbind dedesubtu-l pielrelor. Sco-
!2ndu-i
la luminl intr-un chip indeminatic, i-a intrebat pe dinEii
cum s-a fdcut de au scdpat cu viald? Atunci ei au rlspus asa:
,,Cand
am_simfit cutremurul, aqr pliqs
_lggintea
Sfintei Icoane aceleia si
ng-am rugat Niscitoarei de Dumnezeu sd ne ajute. Aga rugdn-
du-ne
ryldzutcI
a ieEit din lcoand un acoperdni-nt.care.s:a-a;e-
zat deasuprl.n-olstrd. DupI Lceel, in{atd cdzdnd pietrele gi lem-
qgle peste acoperlmintul acela, am rI"mas acolo qf de noi nu $a
apropiat nimic.
L{,",gsl,gtt"
arltindu-nis e intocmai cutn-e1.a'zu:
grlvitd, zicea cdtre noi sd
qu
n temem. EJ, a
.-:4t_n.';s--c,u-
gOi'BgnI
!n
ceasul in c.arq ne-afi dezgrop?t".
Acestea auzindu-le cei ce erau de fafI, au-slf,git.pe PreasfinJa
fecioard.
qi au,propoviduit
ln -toatd
cet?Ie?.
4iltu4pa. "1Qeasta.
P:eastrllucitul gi preainleleptul ascet, Ieronim Donal ducele Cretei
(un mare invtrfat in limbile latinegti gi grecegti) scriind-o, a poruncit
de s-a zidit in locul acela o Bisericd; iar aceea Sfantn lcoanI a rdmas
ffacel Sfaqt Locag, pntru cd zidul pe
-carg
era nrgrdvitd Prea-
sfinta nu s-a ddr0;mat. Apoi au pus de s-a fdcut cu megtegug alt
zld lingi, peretele acela. Pictura acelei Sfinte Icoane nu s-a stri
bat, ci r rilmas dupi cum a fost mai dinainte
Ei*a4a
se afl[
;i
in
ViUA
dS zstfui, cdgj se slrbdtore;te prnznic in cinste4 Pfeasfintei
ig fiecare an, in noul zile
4le;-lu41l,"ma!,
in aducerea aminte a
acestei facefi de minuni.
Ei-q,erica.
aceea-se
"
nurne+te.
-Uoaugqafgglrti".
Acolo s e gls e s c
atirnate chipurile cu minunile cele preasllvite gi de mult pre1.
Dar nu numai aceastd, minune. ci si altele nenumlrate au
sIvirqit, qi in fiecare zi. slvirqeqte'impdr dtexsa cea Atotputernicl.
!e
mulli naufuagiali de mari furtuni pe mare, i-a scos de la inec,
plnenlmilrati oameni tdiati si rrniti, de moarte i-a izbdvit, pe
bglnavi si pe slrbdnogi i-a iidiiat si din felurite gi nenumrrate
primejdii, pe multr lume a mintuit, dupr cum se poate vedea in
Diserica.cea mai sus zisr, in care sunt zugrrvite ioate minunile
pe care le-a sdv0rEit intru slava Dumnezeufui nostru care S-a nrs-
cut dintr-insa negrrit, cdruia I se cuvine toatr cinstea si inchind-
ciunea, acum qi pururea
Ei
in vecii vecilor. Amin
or.
u. b. 66, d. N.).
Rugrciune a ciltie""UtilYilt?l?rr"^rdin
robie si inec
_
in Potleasi, Ia Hodorov, tdtafii au prins pe Simeon al lui
Mihail gi l-au v0ndut turcilor. Trei ani a suferit in aceagrea robie,
cu obezile in picioare, trdgend la catarg pe mare.
odinioard qia adus aminte de sfOnta icoanr a Maicii Domnu-
lui, inaintea cdreia s-au fdcut multe minuni. in acel necazgreu al
lui,.s-a rugat Maicii Domnului, sd-i vinr in ajutor si sr-l izidveas-
cr de acea m^re nevoie
Ei
suferinfr. El fdgddui de mai multe ori,
:r
d9 va scdpa din acea robie grea, se va duce si se inchine la
locul Ei cel sfdnt. intr-o noapte, obezile de la mOini. si de la pi
cioare s-au rupt singure, si el a srrit in mare. Fiind in pericol de
l-tg
itg^.u' iardqi s-a rugat Maicii
precistei,
de a-i veni in ajutor.
Maica sfdntr Preacuratr l-x auzit si l-a ascultat. cu ajutorul'prea-
sfinflei Sale, a inotat pind,la Galata,lingd
lnigraA,
Je unOe a
iesit gi a venit la mosia sa (x. l9).
MINUNEA
343
Maica Precista a scdpat fecioara de invinuirea
de farmece si de moarte
un preot din Zvitnita ce se chema roan zinchevici avea o fatd,
infizl,d', ce se chema Domnina
,
care fiind socotitoare in casa unei
foamne,
a fost pusr in legituri, fiind acuzatr de farmece gi fiind
invinuiti
Ei
de alte fapte, Ltarna, asupra ei judecatr
de moarte.
Preotul mai sus pomenit,
s-a rugat cu credinli gi evlavie o goapre
intreagr Maicii Domnului pentru fiica lui, s-o izbdveascn de legz-
[.a,qi.
de moarte,
Etiind
cr este nevinovatd. El a frcut frgrduln-
ld',
cd. de-i va fi ascultatd rugrciunea, ori el personal, ori prin altci
neva, va trimite un dar de mare preg la mdnrstirea
pecerscri,
in
MINUNILE MAICII DOMN UTUI 301
cinstea Icoanei fdcdtozre de minuni a Maicii Domnului, ce se afld
aici. A doua zi a sluiit si Sfinta Liturghie cu multl evlavie, pome-
nind cu lacrimi pe fiica lui cea nevinovatd. Din acel moment, cu
ajutorul Maicii Freacurate
,
fiica lui a scipat din leglturi gi din
primejdia de moarte, cdci s-a dovedit nevinovifia ei
6. :ts;.
MINUNEA 344
Episcopul rugindu-se citre lcoana Maicii Domnului
. L scipat un om de la moarte
Bogoslov Bocisa Radoslovici, Episcopul Kievului, a venit odatil
la un oraE, ce se chema Ciornogorod. Acolo avind mogiile episco-
pale, afrcut ni$te garlfuri mari. in acea weme fiind de fafd, s-a rupt
un mal, care cdz?rnd a acoperit un om cu gase coli de pdmint. Epis-
copul vdzind acea primejdie mare, s-a rugat Maicii Domnului,
amintindu-gi de lcoana cea filcdtoare de minuni de la Pecersca, si
linI
pe acel om viu qi nevdtdmat, pand ce va fi scos de sub plmin-
tul surpat: Pentru Lcea mare binefacere
,
el a fdgdduit cd va merge
pe jos pinilla Pecersca, pentru a mulpmi lui Dumnezeu si Maicii
Preciste, si va da milostenii la sdraci. Atunci, pentru ruglciunile
Episcopufui, omul acela a trlii nevdtlmat sub pdmintul cdzut dea'
supra lui, timp de citeva ceasuri, pdnd ce oamenii Lau dezgro-
pat. in adevilr, cind au ajuns la el,l-au glsit viu gi sdndtos. Dupd
Lceea, Episcopul a venit pe jos pdndh Mlnlstirea Pecersca. Acolo
gia implinit fdgiduinl4filcutd citre Maica lui Dumhezeu (x.327).
MINUNEA 345
Maica Domnului scapi pe creqtinul evlavios
de ucigagul ascuns in biserici
Un bun cre$tin, Ioan din Matelic, avea multd evlavie cdtre
Preasfinta Niscltoare de Dumnezeu
;i
pururea Fecioara Maria.
Un om o recate, vrdjmaq de moarte al lui, voia cu orice pref sd-l
ucidX. Stiind bine pe unde dvea sd, treacd, s-a ascuns dupl cetate,
intr-o bisericl a Maicii Domnului, stiind cd" loan avet sd treacd
pe acolo. in timp ce se afla ascuns aici, IcoanaMaicii Preacurate
a inceput a vorbi citre dinsul, ca gi cgm ar fi fost vie, rostind cu-
vinte de ingrozire, inc0t ucigaqul atit de cumplit s-a insplimin-
tq!, cd" s-a prlbuqit cu fap Ia pilmint ca un mort. In acel timp,
Ioan a trecut pe aici, fdrd, nlci o primejdie, mergind
.in
drumul
302 Protos. NICODIM MANDITA
lui, ajutat qipdzit de mila
Ei
dragostea Maicii lui Dumnezeu, ciltre
care el ayey fi\Lre evlavie (x.
3s9).
MI NUNEA
346
Prin rugiciuni ciltre Maica Domnului au sedpat
de o
iivini
care omora oameni
intr-o pesterl din marea cetate a Romei vechi, era o gadiqrdperi-
culoasi ce omora oameni cu veninul sIu. AtUnsj, Lton al_ireilea,
Papd al Romei, impreund cu mulli clerici si popor,
Lt{ggt
litie la
Bi$erica Maicii Precistei, lg praznicul ndormirii Nascaibarei-de
Dumnezeu. Cu ajutorul lui Dumnezeu si rugiciunile
preanriatei
Maicii Sale, au scdpat de.aceajivind ucigltoare de oameni
6.37s).
MINUNEA
347
Rugdndu-se Maicii
preacurate,
'
s-a salvat din tini si moarte
Gavriil Ostagefschi, fiind in oastea leseascd, pe cOnd se.blteau
leEii cu sfezii, calul lui s.a impotmolit intr-un loc mldstinos. Ne-
maiputOnd sd iasl gi sd fugd de aici, sfezii l-au impresurat, gi se
preglteau sd-l omoare.
YfiLndu-se in Lcea mare primejdie, el
s-a rugat Maicii Domnului sd-i vinzi intr-ajutor, strigfind cu glas
mare:'
,,Prpasfdntd Ndscdtoare de DumRezeu, ajuti,mi, cd-!i voi fi
$lygd .in,veci".
Atunci, calul indatd, a sdrit din tind", salvbndu-si
stdpinul din miinile duqmanilor sdi. Vd4indu-se scdpat, el sia
implinit fdgdduinga fd"cutd" cdtre Maica Domnului (x.394).
MI NUNEA
348
Priznuindu-se,,Adormirea Maicii Domnului,,
aincetatboala ciumei in Tarigrad
in_ zilele domniei lui Iustinian impiratul grecesc,
_4r
fost in
Igftgl4=a--tLale.trrolimd.
de-ciumd. in primele trei luni, mureau
14Jg "6",0Q8
.dypd ^cee& ajungind chiirr la
10.000 de oameni-pe
zi. In LceL vreme au murit oameni de toate stlrile: pmte bdr-
biteascd si femeiascd,, bdtrini si tineri, precum si bogati sl de
cinste, cit gi scdpdtati gi siraci. Moartea nu a crutat si nu a oco-
lit pe nimeni. Si atit de numerosi erau morfii, inc0t, nu avea nici
cine sd-i ingroape. in_gqga vre[ne s-a descoperit de la Dumnezeu,
unui om evlavios, c3..pd se
lind
de acum inainte, praznicul
MIN ANIIE "MAICII DOMNUTUI. 303
"Adg{mr,{L
!4a!-c-tt D-qmnului" ;i*vor'
sclpaie*eiU{LI. FIcdnd ei
dupl porunca aceasta, L conteritboala ciumei.
g.4o4).
MINUNEA 349
Vrdnd si steargi ehipul Yenerei, a fost viltdmat de diavolul,
vindecat cu darul Maicii Preacurate
in cetatea Amasiei, un om evlavios vrea sI-;i facl din casa lui
bisericl in cinstea Maicii Domnului, dar in acea casil era zugrilvitd,
Venera, zeila pdgineasci, desfrinata cea mare. Pg-cAnd zugravul
s:3=?Pv9at si gtAfgI acql chip spurcAl, pentru ca sd, zugtdveascd'
in locul lui un-atrchip Sfint,
{uhul
cel rdu, care locuia in acea zu-
greye alI
aprinzlrogrqde
d e*m;;a;Apu stit asupri maiiili lui,
vitim2ndu-lfoarte rdn, ca si cum ar fi fost arsd cu f.lacdrd de foc.
At0t de tare il durea, si atit de mult i s-a umflat mina,incit a tre-
buit sI inceteze de a'mai lucra. Dtrpd ce mina zugravului a fost
uns.d de Preoli, cp-u-nldelemn sfingit, s-a vindecat, fdcindu-se sd.nd-
toas[ ca gi mai inainte. Astfel, cu darul gi ajutorul Maicii Domnu-
lq-i, gi-a continuat lucrul, fdrd. sd, mai fie viltdmat cu ceva
1x.
2qs).
MINUNEA 35O
lllergind lavdniltoate;in z,i de sdrbitoare,
a fost pedepsit, salvat de Maica Domnului
in
lara
Spaniei, in cetatea Andora, un preot, in zita Dumne-
zeirii (Sfnna Treime), s-a dus la vinat. Ydzind o gddioard (iivinl)
intrind intr-o gauril sdb plmint,
Ei-a
i?;r0;t mina ca sI o scoati
pe aceea, dar ea a pierit. Preotul vrind si o prindd", a intrat cu
totul in gaurd"
Ei
acolo indatd a inceput a se'vdiha tare
;i
apl2inge,
zicdnd:
,,Vai,
in foc sunt, Preasfintd Nlscltoare de Dumnezeu,
airrtd-mil" Tovarigii lui insplimlntali, au fugit, neputind sd-i
vind in ajutor.
Peste citeva zile, acel preot despre care s-L vorbit, a venit iir
biserica Preacuratei Fecioare, numitd Tavdalma, ca sd aduci mul-
fumire
impdrItesei Cere;ti, clci Sfingia sa I-a scipat pe el din
acea nevoie mare. Acest preot le-a povestit oanienilor despre cele
intimplate cu el, gi le-a amintit tuturor, ca sil prlznuiascl s,i sI
cinsteasci Sfintele Sirbltori, mergind la bisericl
Ei
ascultdnd
SfarfJiturghie, cala oice nevoie sd fie si ei ascultafi,
Ei
ajutagi
de PtfEacurata FecioarI, Ndscdtoarca de Dumnezeu (x. 280).
304 PTotos. NICODIM MANDITA
MIh UNIIE MAICII DOMNUIUI 305
oarecand la rdzboi impotriva Polo4ilor, dupi cum a proorocit
Qgyiosul-Ante.nie
al Pecerscli, au fost biruili la riul Altei. Oqtile
lor au fost risipite, multi cdzind rdpugi de moarte, rd.nifi sau duqi
in robie. Printre cei rlnifi gi dugi in robie, se afla si Simeon, fiul
lui African, domnul Varejilor. Aflindu-se in aceamare primejdie,
a privit spre cer
;i.
a vlzut in aerplutind o biseilel minunatd,
care is-a mai aritat si altildatd", pe cind cilldtoreape mare. incura-
jindu-se de acextd minunat2i vedere, a qtrigat
rygindu-ge: ,,Doam-
11e- .izbdve;te-md
de aceastd. moarte amard, pentru ruglciunile
M-aicii Tale gi ale Cuvioqilor Plrinfi Antonie si Teodosie de la Pe-
cersca". Rostind Lceustd. ruglciune, cu voia lui Dumnezet a scd-
pat din legdturi, s-a vindecat de rlni gi rlpit din mijlocul dusma-
nilor.
Mergand la Pecersca a adus multumire Maicii Domnului, si
ia poles_tit Cuviosului Anlonle cele intimplate cu el, gi despre
biserica ce i s-a ardttt de doud ori in vlzduh.
Quviosul
ia prog-
rocit cd el va fi acela care va zidi in mdnistirea"P-.cpf,sca o biseri
c/gg$eali,!n
-ci1-s1ea
Maicii Domnului, proorocie care s-a impli
nit mai tirziu, intocmai (x. 303, si v. sf. l0 iulie).
o r".,ou"#iTH[?t'i;f" u,u*,.,l
cheami intr-aiutor pe Maica Domnului si scapi
in cetatea Vovoniei,
linutul
Coloniei, ffdia, o fecioard,, anume
Athenda care s-a ficut cdluglritl. Diavolul insd o supdra cu multe
Lslite. intr-una din zile necuratul s-a ardtat fecioarei, ip.qhip.Ul
qqUi tan4r voinic gi frumos, cnre i-a zis: sI iasi din mlnlstire gi
sd" mexgd" la lume, spre a se dezmierda in poftele lumesti. Ea
insd a chemat in aiutor pe Maica Precista, cAntind din inimd cin-
tVryea ingereascl:
,,Btrcurd,-te
ceea ce e;ti plind de dar, Marie,
Domnul este cu tine". Zicind, Lcestel, duhul cel rIu a fugit in-
datd, de la dinsa.
(x.
387).
MINUNEA
355
Spini, ciulini si curse sunt cei rii pentru credinciosi,
dar Maica Domnului ii salveazd
A fost in Alexandria un om oarecare, iubitor de Hristos
,
foarte
cucernic gi milostiv, care primea pe striini spllindu-le picioa-
relg. El avea gi femeia foarte smeritd, care posteain toate zilele
MINUNEA
35 T
O imagine a
iudecilrii
sufletelor in care Maica
preasfinti,
se aratd si Maici a Milostivirii
Un cllugdr evlavios, numit Leon, aufuut
lr
vis o imagine a infri
cosatei judecdti.
lngerii trlmbitau qi popoarele se adunau intr-un
cimp mare. In acel cimp se aflau dpu{ scdri ma1i, ce se inlllau
de la pdmdnt pand la Cer. O scard erirogie, iar alia albd,.
pe
scara
cga rosie, in capul ei, sta Hristos cu fatd, minioasd. C0[ 6ameni
mergeau de se suiau pe ace scard" spre Ceq cddeau pe pdmint.
Unii cideau de pe a treia spifd, Ll;gii de pe a, p^ffa spi1e, allii de
la
iumdtate,
iar allii de pe spifa cea mai de sus. Atunci mulli oa-
meni merserd' la scara cea albd., la. carc s-a ardtat Maica
precista
gi
aEa
pe acea. scard, s-au suit toti la cer, primindu-i pe
dinsii im_
pdrdteasa Cereasci, Maica lui Hristos, implratul Slavei
6.'29;)
MI NUNEA
352
Lepddind cilugiria a fost luat de draci si cilugirii
nelucrltori primejduifi, sclpali de
priacurata
_Ieronim,
postelnicul
cel mare al craiului unguresc, s-a frcut
cdlugdr, dar dupr aceel lepidind cdlugdria a iesit din minrstire.
In vremea cind acesta a murit, fiind noapte, nigte cd.lugdri oare-
care din acea milndstire, st0nd pe marginia unui riu din apropie-
re, se zdboveau cheltuind vremea in vbrbe desarte. in acel timp,
dintr-odatr
,
se auzird, p.e ape un sunet deosebit, la care ei intre-
bard:
,,Cine
este acolo?" si li s-a rdspuns cu glas omenesc:
,,Drvci
sur.rtem si ducem la iad sufletul lui Ieronilq, postelnicul cel rdu,
c re era, mare slujitor al craiului unguresC, clci a lepddat cdfu-
gdr!ai,'. Dupd Lceea, diavqlii vrdnd si ingface gi pe cllugdrii de pe
Dalul
apei, ce petreceau
pierzind y,reme4 in dege-rt, s-au speriat
foarte tare, si au strigat
-cu
glas mare,
,,preasfbntd Fecioard si
Maicd' a lui Dumnezeu, Marie, aittd-ne noud". Atunci diavolii le-
au zis lor:,,Ati apuclt de a[ chemat ?n ajutor pe
preacurata,
cdci
,
de nu, voiam sd
-vd
ineclm si pe voi, cdci v-am aflat treji, d,ar
vorbind cuvinte fdrd de treabd, (desarre),, (x. 294).
MINUNEA
353
Chemind in aiutor pe Dumnezeu si pe
preacu
rata Maich,
-
scapi din legituri si se vindecd de rlni
Oarecind trei voievozi, anume: lzaslav, domnul Kietlui,
sviatoslav al cernigol'nlui si vsevolod al
pereaslar,ului
mer[ancl
]
306
PTotos. NICODIM MANDTTA
si o fiicl de qase arni.La o vreme oarecare, acel om iubitor de Hris-
tos, a plecat la Constantinopol, cd era negufitor, llsdndu-s,i feme-
ia si fiica si o slugd acasd,. Iar cind mergea spre corabie, i-a zis
lui femeia:
,,Cui
ne lagi pe noi, stlp2ne?" Si rlspunzind birbatul,
i-a zis ei:
,,Stdpdnei
loastre, Niscdtoarei de Dumnezev".
-intr-o
zi, s[.femeia Lcee la lucru, avind" gi pe copild l0ngd dOn-
sa.
I4f
s-t-Uga, invdlatd, fiind de diavolul, a voit sI ucidd pe femeie
gi pe copild, sd, ia ayeret lor gi si fugI. Lu0nd culitul pe ascuns,
mergea spre casd, unde era stdpina sa,
Ei
dupd ce a aiuns laouqd,
l-a cuprins.orbirea ochiloJ in mijlocul ugii
Ei
nu putea sI intre, nici
sd se intoarcd.
$i
multd vreme s-a trudit, silindu-se sd intre, insi
n-a putut, gi a inceput a striga pe,_stlpina sa, zicdnd:,,Vino aici".
Iar ea se mixa, cum sta el in miilocul usii si nu venea, ci o striga
pe ea,;i-i zicea lui:
,,Vino
tu aici, mai bine"; cI ftt-gtia.ci este orb
Ei
cd, de a'ceea era oprit.
$i
a inceput sluga a
iura
pe stlpana sa
ca sd vinl aproape de el, ktr ea se jura cI nu va merge la dinsul.
Sluga a zis:
,,Lasd
mdcat pe copild sd vini". insd ea nici aceasta
n-a voit sd o facd", ciii zicea:,,De voieqti si vii, vino tu". Sluga, vd-
zind cd" nu poate sd" facd nimic, s-a lovit pe sine cu culitul
;i
str[-
pungindu-se, a cdzut Iar stlp2na lui, vdzdnd ceea ce se flcuse,
a strigat cu glas mare gi au venit vecinii. Au venit si de la mai
marele cetltii si aflmd" pe slugd, incl viu fiind, gi s-au ingtiinfat
de la dinsul despre toate. Au prosldvit pe NIscItoLreL de Dum-
nezeu, care L flcut o minune ca Lceea, de a izbdvit pe mamd qi
pe fiica ei. Dumnezeului nostru slavd
@rol.
25 mai).
MINUNEA 356
Cuviosul Teodor fiind otrlvit, este salvat
de Maica Domnului
Cuviosul Teodor fiind urit de oamenii de casl ai episcopiei,
care luau cu nedreptate din averile bisericii, tau
gtrd.vit pe el.
Din ateastd cauzd. a zdcut cuviosul trei zile fdrd, glas gi sta nemiE-
c
l_ca,
un mort;.din care ctuzd in cetate incepuse a strlbate ves-
tea despre moartea lui. Dar dupi trei zile i s-a ariltat Preasfinta
Stipina-noastrl de Dumnezeu Nlscltoarea, qi ia spus pricina
\olii1ui,
ce-i venise din o.lrava cea datd. in taind,
;i
i-a spus gi pe
\
ce ii ddduserd otrlva; apoi scolind din basmaua ce o tinea
MINUNIIE MAICN DOMNUIUI 307
cd nu vei mai pdtimi de acum nici un rIu". Mincdnd cuviosul
boabele acelea qia venit in simfiri, gi s-a simlit cu totul sEndtos;
apoi scul2ndu-se, amullumit lui Hristos Dumnezeu,
9i
Preacula-
fei Maicii Lui. Iar pe acei vrljmaEi rdi, nu i-a mustrat, nici nu a
spus cuiva despre ei; ci a fLcut ruglciune cltre Dumnezeu, ca sd
nu le socoteascl lor aceasta ca pdcat (v. St. 22 aprilie).
MINUNEA 357
Maica Domnului salveazd din robia turcilor
pe cei doi fii ai unei mameviduvl
Pe vremea cind turcii ocupau Asia Micd, in cetutel Elatia, din
Eparhia Asianilor, viefuiau doi tineri sofi. AceEtia, de frica tur-
cilor si-au plrlsit
\aralor
gi s-au stabilit in cetatea Hrisopoli, din
laruMacedoniei.
Aici solul imbolnlvidu-se, a murit, dupl ce mai
intii a devenit tatd a doi copii, ldsind in urmd o sofie indureratl,
instrdinatd gi slracd gi doi copii mici, lipsifi de sprijin
Ei
de pro-
tecfie. Pe parcursul anilor ce au urmat, a trebuit si sufere din gru
urmdrile strlindttrfii, care se manifesta din greu, printt'o totald"
izolare fald de cei din
iur,
fiind ft^ta+i ca venetici. Neavind nici
o rudenie alor, Cdtre care sd-qi tdnguiascl soarta lor, ei giau pus
toatd nddeidea in aiutorul lui Dumnezeu si a Maicii Preacurate,
cdtre care se rugau adeseori cu lacrimi. Copiii flc0ndu-se mdri
gori gi infebgand cele ce se intimpld, adeseori pldngeau pentru
durerea mamei lor
Ei
pentru sdrdcia in care se zbdteau.
Nu.dupI mult timp, la durerea lor cea mare, s-a mai addugat
o alta gi mai cumplitd. in vremea Lceea a venit poruncd de la
implratul turcilor, sd adune copii, dupd obiceiul lor spurcat, pe
care, din fii ai lui Dumnezeu, ii transformau in fii qi vase nle dia-
volului. intre aceqti copii au fost luali gi cei doi copii ai sdrmanei
viduve gi duqi la Amira, care i-a- inchis in temnifd. Dupd aceasta,
slrmana femeie pldngea gi mai indureratl, pentru luarea copii
lor
Ei
pentru viduvia, strdiniltatea gi slrlcia ei. Si altl mingiiere
nrr LveL, slrmana de ea, firl numai nddeidea spre Maica indure-
rafilor qi a orfanilo4 Cea care L suferit mai mult decit orice ma-
mI de.pe pIm0nt, Preasfdnta Ndscltoare de Dumnezeu qi pururea
Fecioara Maria. Pe Ea de multe ori o ruga cu lacrimi fierbinfi, sd
facd, milil cu fiii ei, ca sd-i izbdveascd din mdinile plginilor qi sd
nu piarl sufletul lor, afl2ndu-se in arrrard robie.
:]t&FP.
ni, trei boabe, i-a d,at lui, zicind:
,,Min0ncd-le
pe aces[ea,
308 . Pr"t"".NfCODM
De vreme ce nemangiiate mamd se ruga, cu multd evlavie gi
credinfd si fiindcd ruglciunea ei era plinl de smerenie, a auzit-o
Stlp0na Cea atotputernicd", ca o milostivd gi induratl
;i
a izbdvit
din leglturi pe fiii ei iubiti, intr-un chip minunat ca" acesta: Prea-
curata s-a ariltat noaptea copiilor in chipul mamei lor, acolo unde
erau inchiqi gi le-a zis lor:
,,SculativI,
iubitii mei fii, simi urmafi
mie". Atunci copiii inspiimintandu-se si fiind uimiti, s-au sculat
si cu bucurie au urmat ei. Apoi, prin cuvintul Preasfintei NdscI-
toarei de Dumnezeu, s-au deschis singure ugile temnifei qi au ieqit;
dupd. aceea ih pufind vreme au ajuns la ceasul Utreniei, in ceta-
tea Neapoli, unde era o mdnilstire inchinatd Preasfintei Fecioare,
Nlscltoarei de Dumnezeu gi a poruncit copiilor sd, rilmind"in ace-
ea mdndstire, zicindt-le:
,,Aici
s[ vd tundeti si sd imbrdcati chipul
monahicesc, fiii mei, sd vI supuneti egumenului si la toatn frdti-
mea, cdci eu iardsi voi veni la voi, ca sd,vdd daci sporili in faptele
cele bune, monahiceEti". Acestea zicdnd, sia luat ziua bunl de la
ddnEii si s-a dus. Iar copiii, dupd terminarea Utreniei, s-au inchi
nat egumenului, si iau vestit lui toatd intdrnplarea lor. Egume-
nul, ca un cunoscdtor a inteles, cd o putere dumnezeiascd i-a mdn-
tuit pe dinEii
Ei
sllvind pe Atotputernicul Dumnezeu, a dat pe
copii in grija unui bdtrin imbundtlfit,.ca sd-i invefe sfin$ta carte
;i
toatd rinduiala si petrecerea monahiceascd. Si dupn pufind
vreme, ia flcut paraclisieri, ca sd sluieascd bisericii, fiindcl s-au
ardtat plini de rivnd. gi cuviogie.
$i
atdta sirguinll puneau,.inc0t,
tofi pdrintii mdndstirii se minunau de d2.nEii, dar mai ales pen-
tru faptele bune cele mari pe care le fdceau. Si toli fralii ii lnu-
dau pe dinqii, bucurOndu-se de sporirea ce o aveau in nevoinlele
pustnicesti. Mai ales Filotei, unul din cei doi frati, care se sdrguia
totdeauna si se silea ca sd cov2rseascl pe tofi frafii in ascultare
si smerenie.
Mama cea indurerltd,, nv stia nimic despre salvarea fiilor ei
iubifi. DupI ce a trecut pulind vreme, a primit un indemn bun in
gindul sdu, ca lepddindu-se de lume si de tulburdrile ei, si mear-
gd,Ia o mdnlstire de fer-ioare si sd. se cIlugIreascI. in apropiere
de mlndstirea in care fii ei s-au cllugdrit, era" o mlnlstire de fe-
mei condusi de acelas egumen care i-a primit pe ei. Spre aceastl
mdnistire a fuidreptat Dumnezeu paqii acestei mame, unde fiind
MTNANNE MATCTT DO
primitl s-a cdlugdrit, punlndu-i-se numele Evdochia. insl egme-
nul nu
;tia
cI Evdochia eta m mL copiilor, nici dinsa nu cunos-
tea minunea, pe c re a flcut-o Maica Domnului cu copiii ei. Copiii
petreceau in mdnlstirea in carc i-a adus Ndscltoarea" de Dumne-
zeuMaria si le-a poruncit sI rilmind intr-insa gi unde rdmdndnd,
slujeau in biserica Domnului cu multl osdrdie; iar ealn cealaltd,
mdnlstire de fecioare, sporind intoatd, ascultarea, sluiea ffud,pre-
getnre la, toate surorile. Sosind o zi in c?re eta w ptaznic vestit
al mlnlstirii, s-au dus toate monahiile la mlnlstirea de bdrbtli,
;i
erau impreund cu ele s,i minunata Evdochia. Apoi, dupl bund-
voinfa lui Dumnezerr, s-a intOmplat cd, dupd. Dumnezeiasca Litur-
ghie, s-au strigat cei doi frafi unul pe altul pe nume, pentru oare-
care slujbi a bisericii, ca niqte paraclisieri ce erau amdndoi. Iar
mam lor stdnd in narticd (pridvor), gi auzind dulcele nume al lui
Filotei, fiul ei, i s-a rupt inima; qi intrind in bisericl, s-a uitat cu
dinadinsul la fefele lor, si i-a cunoscut cd, ei sunt fiii ei. Apoi de
mare bucurie a le;inat, si dupd multl vreme venindu-si in fire,
ia imbrd{igat pe d2ryii cu lacrimi, gi fIrI de safiu ii slruta. Dupi
aceasta i-a,intrebat pe ddnqii: cum si cOnd s-au izbdvit din robie?
lar ei au rdspuns, zicind:,,Poate ne ispiteqti pe noi, preaiubita noas-
ffd, mamd? Au nu esti tu, cea c te ne-ai scos pe noi din miinile
ismailitenilor, gi ne-ai adus aici? Si ne-ai poruncit si rdminem
intr-aceastd minlstire, pind vei veni iardqi sI ne vezi?" Atunci fe-
meia s-a minunat si inpelegind minunea, vilrsa lacrimi, prosld-
vind pe Dumnezeu, multumind implrltesei celei atotputernice,
preamilostivei Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, care a sdvir-
qit cu dinqii o minune infricosatd ca Lceasta si nu a trecut cu
vederea rugdciunea
;i
lacrimile ei. Aceastl minune s-a aluzit apoi
in toatd, mlnlstirea si se bucurau toli fratii de dinsii.
Evdochia a rilmas in mIn-Istirea sa, slujind lui Dumnezeu cu
mai multi sdrguinfd decit inainte
Ei
mulpmind Flcitoarei sale
de bine, crre i-a implinit dorinfa
;i
a izbdvit pe fiii ei din pilgind-
tate.
$i
aga nevoindu-se bine
Ei
cu plicere de Dumnezeu, s-a dus
la Cel dorit fv. Sf. 21 oct.).
r
MTNUMLE MArcrr DoMNUrur in apAnAREA
cnrAploR cRE$TrNE, BrsBRrcrLoR
gr uAnirsTrRrloR
MINUNEA
358
IcoanaMarcriDon;;tftTJ"#""3;'l:-*lsaracinilor
Nimic nu se intampll in lumea Lceusta filrd, voia lui Dumne-
zeu! Odinioarl, domnul saraciniloi cu voinfa lui Leon, imptrratul
grecesc, mergea in
larigrad
pe poarta ce se chema Bosforiozl.
Cand au ajuns ltpoarta cet?ifii, tovarlsii lui au putut intra lniun-
tru, dar domnul saracinilor a fost oprit, clci calul lui n-a wut
nicicum sI intre pe poaftil. Atunci clutind el in sus, avdz;ut dea-
supra porlii Icoana Maicii Preacurate qi a priceput cI aceea l-a
oprit nedindu-i voie sI intre in cetate, intrucit adeseori cdnd se
vorbea cd"Maica Precista apdra cetatea. de ddnsul, el hulea numele
Ei. Domnul saracinilor a fost nevoit a se ?ntoarce inapoi (x. 178).
MINUNILE MAICII DOMNAIUI _ 3I
I
MINUNEA 359
Maica Domnului salveazl cetatea i arigrad
odinioaru,
n"
.l,iot#ff':""""";:;'iH. a
tangradurui ei
dildeau rilzboi sdl cucereascl, deodatd s-avdzut ieqind pe portile
cetdlii si indrept0ndu-se spre ei, o Doamnl ce nvelinfiligare de
impilr7;teasi. Pergii au socotit ctr aceea este implrilteasa gi merge
sI-i roage sd,facd pace cu ei. Dar aceaDoamnl a fost Precista, care
apdrafarigradul de wlimagi. DupI LceeaMaica Precista s-a fdcut
nevilzatd., iar intre perqi a inttat atita tulburare,incit au inceput
a se bdte intre ei, inc?rt, mulli au pierit, iar cei rimagi in viafi au
fugit cu multl rusine si frici, din imprejurimile cetllii (x. 179).
MINUNEA 360
.
Icoana Maicii Preacurate pvrtatd pe ziduri,
apilra" cbtatea Novgorodului de dugmani
Cipdva cetatea Suzdalului s-a sculat cu rdzboi asupra Novgo-
rodului, amindoul cet[.tile fiind sub stlpdnirea impiratului de
la Moscova. in acel timp Ilie, Episcopul Novgorodului, s-a rugat
lui Dumnezeu inaintea Icoanei lui Hristos, ca sd-i Lpere pe dnnqii
de dugmani:El a auzit ttunci un glas care i-a zis:
,,Du-te
in biseri
ca Domnului Dumnezeului nostru din ulila Ilieqi, sd iei de acolo
icoana Preacuratei Fecioare Maria gi s-o duci pe zidurile cetdfii,
funpotriva dugmanilor.
$i
aEa prin ea vi veli apdra". Episcopul au-
zind aceste cuvinte a trimis pe diaconul slu, si-i aducl acealcoa-
nil aPleacuratei Fecioare, dar icoanan-a wut sI se dea lui s-o ia.
Yilzlnd aceasta Ilie Episcopul Novgorodului, a mers dinsul impre-
unl cu tot soborul la lcoana aceea a Preasfintei Nlscitoarci de
Dumnezeu si cilzdnd inaintea ei, s-a rugat Stdpanei noastre, zi-
cind:
,,O,
preamilostivl Daamnd", Fecioartr de Dumnezeu NiscI-
toure, tu es,ti nildeidea, scdparca
Ei
aplrarea cetiltji noastre,
zidul, acoperimintul gi limanul tuturor cregtinilor. Drept acee)
qi noi plcltoqii spfe tine nldijduim, toagd-te, Doamnl, Fiului TIu
gi Dumnezeului nostru, pgntru cetatel noastrtr si nu ne da in
minawljmagilor no;tri, pentru pilcatele noastre, ci ascultd plin-
gercL qi suspinarea robilor tdi
;i
scapl-ne, precum oare-cind Fiul
tiltJ i-L crutat pe niniviteni, pentru poclinfa lor, aqijderea gi aici,
312
Protos. NICODIM MANDTTA
StApand, aratd-ti mila Ta". Astfel rugindu-se Sfintul, a inceput a
cinta Paraclisul Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu qi pe cind
clericii cdntau condacul dupd a gasea pesni:
,,Ceex
ce eEti folosi
toare neinfruntatl cregtinilor...", indati cinstita icoand t Preacu-
ratei Ndscltoarei de Dumnezeu, singurl de sine s-a migcat; iar po-
porul vilzind acea strdind minune, tofi intr-un glas au strigat:
,,Doamne
miluieste!" Apoi Preasfinlitul Arhiepiscop luind in m0ini
acea cinstitd. icoand., cu dragoste a sirutat-o
Ei
mergOnd cu tot
poporul, cintdri de rugdciune sdvlrqind, au indllat-o pe zidurile
cetdlii qi a pus-o impotri\a luptdtorilor. Fiind al
;aselea
ceas din
zi, potrivnicii mai t^re ^n dat ndvald, asupra cetdtji, aruncOnd asu-
pra ei ploaie de sIgeli. Atunci cinstita icoand a Preasfintei Nisci-
toarei de Dumnezeu,indatd, si-a schimbatfata dinspre potrivnici
e
Ei
a intors-o spre cetate. Aceasti migcare era un sefirn de preamare
milostivire a Stipinei noastre, pe cme a ardtat-o popoarelor
celor ce se primeiduiau de impresurdtori. Privind Arhiepiscopul
spre sfinta lcoand, a vdzut lacrimi curgind <lin ochii ei,.ca un
izvor al. Raiului. Luind felonul s[u qi adundnd intr-insul lacrimi-
le ce picau de la ea, a zis:
,,O,
minune preasldvitd! Cum din lemn
uscat picurd lacrimi! latA,,impdrdtetsd, ne ardli noud semn de
incredin{are, cdci cu lacrimi te rogi Fiului Tdu qi Dumnezeului
nostru, pentru scdparca cetdfii".
$i
tot poporul vdzind ci pl0n-
gea lcoana Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu, z strigat cdtre
Dumnezeu cu lacrimi si cu suspinuri. Atunci, deodatd a cdznt
frici asupra potrivnicilor, gi i-a acopefit intunericul gi minia lui
Dumnezeu ia tulburat pe ei, s,i au inceput unul pe altul sI se ucidl.
iar cetlfeniivdzind o tulburare ca Lceea au cdmt asupra lor, au
deschis porlile cetdlii gi iegind inarmali, s-au repezit asupra
vrdjmaEilor, pe unii tiindu-i, iar pe allii robindu-i gi aga au biruit
toate taberele vriimaqilor, cu aiutorul Preasfintei Niscltoarei de
Dumnezeu. Din acea vreme, Arhiereul lui Dumnezeu, Ilie, a age-
zut praznic luminos, pentru a se ptdznui acel preaminunat semn
al Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu, in marea cetate a Novgo-
rodului, gi a numit zfiia aceea, pe de o parte, zi de izbdvire, clci
cu ruglciunile Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezerr, a trimis
Dumnezeu izbdvire cetlfii, iar pe de altd, parte, zi de pedepsire,
pentru cd fratji cei de o credintd si de un neam s-au sculat la
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 313
rdzboi intre ei, cei vinovafi primindu-gi rdsplata propriei lor rIu-
tAF. Si aga din vremea ^ceea, prin ocirmuirea bunului lor pIs-
tor duhovnicesc, marea cetate a Novgorodului, a petrecut in pace
gi liniEte adincd (v. sf. 7 scpt).
MINUNEA 367
Icoana lui Hristos, vesmintul Precistei si lemmrl Crucii,
aphrh Tarigradul de pergi si titari
in vremea lui Eraclie, impdratul grecesc, Sarvar, voievodul per-
qilor qi hanul tiltafilor, au venit cu ottile pe mare
Ei
pe uscat pini
sub zidurile
,Tarigradului Ei
inconiurindu-I, se luptau sd-l cuce-
reascd.ln acea vreme to.ti oamenii s-au rugat Maicii Precistei. Cle-
ricii s,i poporul lu2nd icoana lui Hristos, cea nef.dcutl de mdnd"
omeneascl, ve;mintul Precistei qi lemnul cel de via[d fdcdtor al
Crucii Domnului, au flcut litanie pe zidurile cetdfii rugdndu-se
lui Dumnezeu sI le ajute. Atunci Precista prin icoana st de la
biserica din Vlaherna a scornit, in mare valuri nlvalnice incOt s-
au inecat toate coribiile plginilor. Tot atunci, cu aiutorul Sfinliei
Sale, ogtile grecesti care se aflnu lingd biserica Sa ce se chema
Peghia, au ucis mulli tdtari ce se aflau pe uscat. Grecii vdzind
z;ceasta au inceput a se imbdrbdta gi astfel au biruit pe tdtari.
Hanul s-a speriat atdt de mult, cd nu stia ce sd mai facd. Astfel,
cu aiutorul Maicii Domnului au fost izgonili (x. 125).
MINUNEA 362
Prin ruglciuni cu lacrimi citre Maica Domnului,
Moscova gi toatd Rusia scapi de turci si tltari
in anul 1451, prin voia lui Dumnezeu, pentru pdcatele oame-
nilor, au nivilit agarenii cei fdrd. de Dumnezeu, asupra pdmin-
tului Rusiei. Un fiu al impdratului saracinilor,. inso{it de mulfi
tdtari, aintrat pe plmdntul Rusiei, arzind satele pe unde treceau
si apropiindu-se de cetatea" Moscovei, au inconiurat-o din toate pdr-
tile, vrind si o cucereascl. Atunci fericitul Mitropolit lona, cu tot
clerul slu, luind cinstitele Cruci gi Sfintele lcoane, au inconjurat
zidurile cetdlii cu cintare de ruglciune, vdrsind multe lacrimi
din ochi in rugdciunea cdtre Dumnezeu, pentru cetate qi pentru
popor. in acel timp, cdutind spre un monah, anume Antonie, care
era staret la mindstirea Ciudova, bdrbat cucernic, pe care il
314
PTotos. NICODIM MANDTTA
cunostea Sfantul, gi gtia viala lui imbunltdfiti, Mitropolitul Iona
i-a zis:,,Fiule si frate, Antonie, roagd" pe milostiwl Dumnezeu gi pe
Preacurata Nlscdtoare de Dumnezeu, pentru izbdvirea cetlfii
Ei
toati credincioasa cregtinltate, de agarenii cei fdrd" de Dumnezeu".
Antonie i-a zis:
,,Prea
mare, arhiereule, mul,tumim lui Dunrnezeu
si Preacuratei Maicii Lui, ajutdtoarea noastrd" cea tare
;i
grabnicl,
cdci a. auzit rugdciunile tale
Ei
a rugat pe Fiul slu, pe Domnul nos-
tru Iisus Hristos, ca sI fie mintuitd cetate aceasta;i toatl credin-
cioasa crestindtate pentru tine. Iar acegti agateni, cu nevdzutl
putere vor fi biruili qi degrabd izgonifi, numai eu singur voi fi
rdnit de ei,
;i
voi muri, cici judecdfile lui Dumnezeu au poruncit".
Acestea zicdnd Antonie, iatd deodatd. a zburat o sdgeatd" de la
tdtari, qi a rdnit pe acel staref, Antonie, care bolind pu1in, a mu-
rii gi a fost ingropat cu cinste de Preasfinlitul Mitropolit Iona gi
de tot soborul. Dupi Lceea venind praznicul
,,punerii
cinstitului
vesmdnt al Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu", ce se prdznu-
iegte pe ziua de doud iulie, pdginii au fost cuprinsi deodati de
mare fricd gi cutremur, din care cauzd au fugit de la cetate, fiind
izgonili de puterea cea nevdzutl a lui Dumnezeu. Iar Sfantul Mi-
tropolit a poruncit, ca degrabd sI se zideascd in curtea sa o bise-
ricl numiti
,,Punerea
Yegmdntului Preasfintei Nlscdtoarei de
Dumnezeu", intru pomenirea izbdvirii de agareni, cu rugdciunile
Maicii lui Dumnezeu, cdci inff-acea zi s-a liberat cetate de im-
presurarea barbarilor
1v.
sf. 31 martic).
MINUNEA 363
Maica Domnului izbiveste cetatea Ustiog de pieire,
pentru rugiciunile Sfintului Procopie
Fericitul Procopie se trlgea cu neamul din nemfi. Fiind negu-
fltor
bogat, a venit cu multl marfd, in marea cetate a Novgorodu-
lui. Ydzind el toatd, rinduiala Bisericii Rlsiritului,
Ei
cunoscind
'ci
credinfa ortodoxd este bund, a iubit-o foarte mult
;i
dorind
si o invefe desdvdrgit gi sI o primeascd pe dinsa, cillota" un bdr-
bat insuflat de Dumnezeu, c re sdJ invefe qi si-l lumineze prin
Sfintul Botez. Auzind de Cuviosul Pdrinte Yarlaam, care ridicase
o mlnlstire in apropiere de Hotin, cI este bilrbat iscusit si plin
de duhovniceascd intelepciune, a mers la ddnsul; gi invdfindu-se
din destul dreapta credinfl crestinfl, a primit Sfflntul Botez. Apoi
MINANIIE MAICII DOMNULUI 315
qi-a inrpirgit toitd Lvere sa slracilor, dind qi mlndstirii aceleia
o parte oarecare qi astf'el singur s-a flcut sdrac de bunZ voie pen-
tru dragostea lui Hristos. El a trecut cu vederea nu numai lumea
cu poftele ei, ci si pe dinsul, pentru cL a lepddat viata nebu-
neascl, ficindu-se inaintea oamenilor ca un om fdrd" de minte gi
nepriceput, avind mintea sa adincitdin cugetarea cdtre Dumne-
zeu. Acei care il
Etiau
pe dOnsul, il fericeau, vdzdndu-i petrecerea
lui, zicind astfel:
,,Acest
om, este mare inaintea lui Dumnezeu,
deoarece venind aici din alte pdrli si fiind de altd" credinfd, s-a
intors la dreapta credin{d, multa lui avbre a implrfit-o la s[raci,
iubind sdrd"cia qi s-a fdcut nebun pentru flristos".
De multe ori, auzind fericitul Procopie niste cuvinte ca aces-
tea, se mihnea foarte mult, si nesuferind sI fie liludat de oameni,
a plecat de acolo in pirlile rlsdritului, primind multe suplrdri
de la cei neintelegltori. Venind in cetatea Ustiog, a vietuit intr-insa,
umblOnd ziua prin cetate se prefdcea a fi nebun, pentru clre eta
batjocorit de mul,ti qi chinuit cu bdtdi, mai ales de copiii cei ne-
pricepu!i.
Noaptea mergOnd el la'biserici, se ruga Domnului cu lacrimi
pentru cetate, pentru oameni,
Ei
pentru slujitorii sdi, zictnd:
,,Doamne,
nu le socoti lor pdcatul acesta". CAnd avea nevoie sI se
odihneascl de osteneali, se arunca pe gunoaie si muidlrii; iar
iarna pdtimea de ger
Ei
de zdpadd, irltr-o haind" groasd si rupfl,
fiind pe jtmdtate gol. Yara rdbda zdduful
Ei
arEi[a soarelui, gi
primea foarte pulind hrand, de la oamenii cei temltori de Dum-
nezeu;i aceasta nu in toate zilele. De la cei bogafi si flcitori de
nedreptate, niciodatl nu voia si ia nimic,
;i
adeseori petrecea
multe zile f.dtd, hrand. Ducind o viatd, ca aceasta., s-a ftrcut mu-
cenic de bunl voie, chinuindu-se cu forrnea gi cu setea si riltd-
cind, umbla gol, ludnd ocIri, bltdi
$i
batiocuri. El, cel ce nu-i era
toatl lumea vrednicl, umbla prin ulilele cetlfii, lipsit, necliit gi
chinuit. Haina ruptd ce o LveL, o purta aruncatd, pe umdr, avind,
spatele gol, gata spre bItIi, incit si la d2nsul se implinea scrip-
tura:
,,Spatele
meu l-am dat spre b[tAi, qi fdlcile mele spre lovire
cu palmele; iar fala mea nu am intors-o de la rusinea scuiplri
lor". Pentru o viali cL aceasta", s-a sdldqluit intr-insul darul lui
Dumnezeu, si i s-a dat lui darul proorociei, ca mai inainte sd
316
PTotos. NICODIM MANDITA
vadi gi sI spund, cele ce vor sd fie, precum va ardta cuvintul ce
ne stI inainte. Dupd Lceel el a inceput a locui intr-un foisor,
lingil soborniceasca bisericd a Preasfintei Niscitoarei de Dum-
nezeu, rugindu-se totdeauna cu lacrimi, gi cu multe ing'enuncheri,
cer0nd cele folositolre cetltii. Rugdciunea llui era bine primitl
inaintea lui Dumnezeu, fiind puternicl a indepdrta de la oameni
dreapta minie a lui Dumnezeu, precum vom vedea din cele ce
ttmeazil,
Odatd pentru inmullirea pdcatelor omeneqti, a voit Dumnezeu
sd, piardd, cetatea Ustiogufui, cu fulgere
;i
cu pietre cilzute din nor,
precum altd" datd a ucis cu pietre din nori, pe oamenii din Amo-
reia, care se impotriveau lui Isus Navi. Cre;tinii,cei plcItogi, care
nu se pocliesc si care se tdvilesc ?n fdridelegi spurcate, ca in no-
roitil tinei, sunt potrivnici lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, por-
nindu-L pe Dinsul spre'minie qi rdspldtire gi spre care Domnul,
ca spre vrdjmagi se inarmeazil;i-i pierde. Aga s-a inarmat Dreptul
Rlspldtitor asupra cetlfii Ustiogului, care l-a miniat pe El.
A llsat sd vind asupra ei pedeapsa sipieruarea, pe care Sf0n-
tul Procopie, mai inainte a vestit-o, indemn0ndu-i la pociinfd,
precum oarecOnd Proorocul Iona pe niniviteni.
intr-o zi de Duminici, fiind adunat mult popor in Sfinta Bise-
ricI, Sf0.ntul Procopie a inceput a indemna pe popor spre pocd-
intd., zicind:
,,Fratilor,
pociifi-vi de pdcatele voastre
Ei
milostivi,ti
pe Dumnezeu spre voi, prin post qi rugiciuni; cdci de nu vi veti
pocli, toqi veli pieri prin grindind si foc, pentru cd minia lui
Dumnezeu va veni asupfa voastrd". Dar ei nu s-au uitat la cele
zise de dinsul, ci grdiau intre ei:
,,Acest
om este filrd" de minte,
fiindcd niciodatd nu grliegte ceva cu pricepere". DupI cintarea
Dumnezeieqtii Liturghii, Sfantul stdta in pridvor qi pldngea ne-
mingiiat, tinguindu-se ziua gi noaptea; iar oamenii care veneau
la bisericl, vdzindu-l plingind neincetat, ii ziceau:
,,De
ce pldngi
nebunule? Care este necazul inimii tlle?" Fericitul le rdspundea
lor:
,,Frafilor,
priveghiali gi vd, rugali, ca sI nu cddbti in ispitI".
Dar ei nu socoteau intru nimic cuvintele lui. A treia zi iegind el
din pridvor, s-a dus prin cetate, propovlduind tuturor oamenilor
cu multe lacrimi si strig0ndu-le c[ se apropie pedeapsa lui Durn-
nezeu, zicind:
,,Poclili-vl
oamenilor, plingeli pentru greqelile
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 3r 7
voastre gi vi rugafi, cd" doar igi va intoarce Dumnezeu dreapta Sa
mOnie gi nu va pierde cetatel pentru inmullirea-fdrddelegilor, ca
pe Sodoma qi Gomorl". Dar oamenii cei impietrifi la inimI, nu
luau aminte la propovlduirea lui, ci mai ales il batiocoreau ca pe
un om f.drd de minte. Dar Sfintul era rdbddtor qi *ugltor
fierbinte cdtre Dumnezeu, ardtindu.se pe sine chip de'poclinfd
pentru toti, si milostivind pe Dumnezeu prin neincetate rugd-
ciuni cu lacrimi, ziua si noaptea.
in Duminica viitoate,la amizzd,, a venit peste cetate un nor
intunecos, incdt s-a intunecat lumina zilei, fdcindu-se ca o noapte
intunecoasd", iar poporul vdzind neobiqnuita intunecare a zilei,
nu se pricepea ce este, si ziceau in sines,i:
,,Ce
va sd fie a;ceLStL?"
Apoi s-au ridicat nori mari cu fulgere neincetate din patru pdrfi,
ndvdlind asupra cetdfii. Erau tunete LsL de infricctgate, incit nu
se Luzet om cu om vorbind. Pdmdntul se cutremura de infricosa-
tul zgomot al tunetelor, iar din fulgere s-a fdcut o arsild mare.
Atunci poporul a cunoscut, cI vine pierzarea sa, prin mdnia lui
Dumnezeu care s-a. pogordt asupra cetdfii, aducindu-si aminte de
proorocia si propgvdduirea fericitului Procopie. Atunci tofi au
alergat la Sfintele Biserici, dar mai ales in biserica cea soborni-
ceasci a Preasfintei Ndscltoare de Dumnezeu, unde sdvirqeau
rugiciuni cu lacrimi. La acea Bisericd alergind qi SfAntul Procopie,
a cdzut inaintea Icoanei Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu,
vdrsind multe lacrimi si rugindu-se, ca sd fie miilocitoare cltre
Fiul sdu si Dumnezeu, pentru oamenii care Lt gregit si au atras
mO;nia lui Dumnezeu asupra lor. Rug0ndu-se cdtre Dumnezeu, ca
proorocul Moise de demult, striga:
,,lattd,
Doamne, acestui popor
pdcatele lor, iar de nu,
Eterge-md
din cartea Tain care m-ai scris".
Fdcindu-se de Sfintul Procopie si de tot poporul, ruglciune lun-
gd qi cu plingere, citre Dumnezeu qi cdtre Preasfinta, Ndscdtoare
de Dumnezeu, s-a ardtat din icoana Preasfintei Niscdtoarei de
Dunrnezeu o minune preamdritd.. Din chipul ei a ieqit mir ce cur-
gel c din izvor. Din acel mir s-au umplut vasele liisericegti,
;i
in
ceasul acela s-a schimbat vdzduhul. Norii cei infricosati, cu ful-
gerele qi cu tunetele, s-au dus in locuri pustii, ca la doudzeci de
stadii depdrtare de cetate si acolo plouind pietre mari si infri-
coqate, au stdrimat multe pdduri
;i
le-au ars, iar din oameni si
318 Protos. NICODIM MANDITA
dobitoace pe nimeni n-a ucis, prin Lpnrarea Preasfintei NAscA-
toarei de Dumnezeu
Ei
cu ruglciunile Sfintului Procopie. Pietrele
aceleq ce din minia lui Dumnezev Lu cdzut pe acele locuri pustii,
se vid gi pdnd acum, spre incredintarea gi infricogarea neamului
celui mai de pe urmI, ca pdcltoEii sI se intoarcdla pocdinld,.lar
din mirul acela ce a curs din chipul Preasfintei Niscdtoare de Dum-
nezeu, se ungea poporul pentru binecuvintare. Cei ce erau bol-
navi gi pdtimeau de vreo boald, oarecare, aceia cigtigau vinde-
care qi sdndtate. Atunci s-a fdcut bucurie mare in aceastd, cetate
ce s-a izbdvit de pierzare si pentru mirul cel tlmlduitor ce s-a
primit din darul Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu.
Iar Sfintul Procopie vietuind ani mulli qi vdzdndu-qi maina-
inte sfirsitul sdu, s-a dus noaptel la mdndstireh'sfantului Arhan-
ghel Mihail si l0ngI acea mdndstire s-a mutat citre Domnul, ne-
gtiind nimeni de sfdrgitul lui. Moartea Sfintului a fost la 8 iulie,
in ziua pomenirii celui de un numO cu el, pldcutul lui Dumnezeu,
Sfdntul marele Mucenic Procopie
fl.
Sf. 8 iulic).
MINUNEA
364
Pdrintii Cuviosului Nectarie, aiutafi
de Marica Domnului, scapi de pericolul robiei
Dumnezeiescul Nectarie, era din localitat|a ce se chema Bito-
lia, iar pdrinlii lui au fost bine-credinciosi qi drepli inaintea lui
Dumnezeu si aceasta se vede din urmdtoarea, intOmplare. Pe
cdnd turcii voiau sI robeascl locul Lcelt, mama" cuviosului aflin-
du-se la atie, avilzutin somn pe Preacurata Ndscltoare de Dum-
nezeu, care i-a poruncit sI ia pe bilrbat qi pe fiii sdi si si fugl cit
mai curind din locul acela, ducindu-se in altd parte, pentru cI
vor veni agarcnii sI-i robeascd,.indatd, cum s-a desteptat, a aler-
gat la casa lor si a spus bdrbatului ei, ce a visat; apoi luind cqpiii
lor, au fugit din locul acela si s-au ascuns intr-o pltte, unde li s-a
pdrut lor cd este mai bine. Dupd ce barbarii at prdd,at locul acela
si toate pdrgile din imprejurimi gi dupl ce a. incetat tulburarea,
dupd multd vreme au ieqit din locul unde se aflau ascunsi, plzin-
du-se nevdtdmati, prin acoperdmintul
;i
sprijinul Preasfintei
Nlscdtoarei de Dumnezeu, cdreia, i-Lrr multumit din tot sufletul
lor cu lacrimi de bucurie ff. Sf. 5 Dcc.).
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 319
"
MINUNEA 365
Maica Domnului pdzeste biserica Sa,
de tilharii ce vor si o prade
Odinioard au venit tilharii noaptea', in mInlstirea Sfintului
Sava, ca sd prade biserica Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. Dar
pe cind s-au pornit cdtre fercastra ce se afla deasupra mormin-
tului Cuviosului Pirinte, li s-a ardtat lor in fatd un munte mare
pe cue nu le era lor cu putinfl a se sui nicidecum. Apoi a cdzut
peste dinEii fricl gi cuffemur,
Ei
renunfOnd la gindul lor, s-au
intors ru;inafi. Acestea toate, tdlharii ing$i le-au mlrturisit mai
tirziu, cind cu pocdinld au venit la mdndstire, unde au petrecut
pdnd la sfirsit, viatd" bineplicutd lui Dumnezeu
W.
Sf. 3 dcc.).
. MINUNEA 365
Maica Domnului izgoneste prin Sfdnta salcoand,,
pe ndvllitorii agareni, din pdm0ntul Rusiei
in zilele bine-credinciosului si marelui domn Vasile Dimitrie-
vici, singurul stdp0nitor al Rusiei gi in vremea Sfdntului Mitro-
polit Ciprian, a fost ndvdlftea lui Temiraxac, impdratul agareni-
lor, contra pdmintului Rusiei. Aceia sculdndu-se cu mare putere
de la rdsdrit si prldOnd multe impdr{fii, a ajuns pdnd la pdrlile
Rusiei. Apropiindu-se de hotarele ei, a cucerit cetatea Eleciul gi a
rdpit pe voievodul Eleciului gi a ucis o mullime de crestini, cici
era mare uritor
;i
cumplit muncitor al neamului crestinesc. Apoi
se mai lduda, cd tot pdmdntul Rusiei are sd-l pustieascd, ca sd
dezrdddcineze credinta creqtineascd. iqi pregdtea drumul siu spre
Moscova, yr0nd ca sd o risipeascd pe ea. Auzind marele donin
Vasile Dimitrievici de acest lucru,
;i-a
adunat oastea sa gi s-a dus
in cetatea Colomni. De acolo plecdnd, a stat la malul riului. Ochi,
tdbfuind impotriva vrljmasului, iar Temiraxac a" stat intnun loc
15 zile. instiinlflndu-se marele domn qi toatd oastea crestineasci,
de marea putere a pdgintluiimpdrat, care venise cu multd oEtire,
gi auzind si despre scopul pe care il avea sia ridicat mO.inile
spre. cer, impreund cu toli ostagii sdi
;i
se ruga cu lacrimi Dom-
nului
Ei
Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu, pentru izbdvirea
sa de acel agarcan fdrd, de Dumnezeu. Ei chemau in ajutor pe cei
mai mafi pllculi ai lui Dumnezeu, pe Sfinfii Ierarhi Petru si
Alexe, pe Cuviosul Serghie si pe ceilalti Sfinti ficdtori de minuni
I
320 Protos. NICODIM ItIANDITA
ai Rusiei. Apoi a trimis in cetatea Moscova, la plrintele sdu
duhovnicesc
Ei
la Preasfinfitul Mitropolit Ciprian, ca sd faci post
Ei
rugiciune. DupI Lceea sd trimitd in cetatel Vladimirului, ca sd
ia de acolo lcoana filciltoarc de minuni a Preasfintei Nlscdtoarei
de Dumnezeu, sil o aducl in Moscova, pentru apdtareaimpfuil-
testii cetlfi a Rusiei. Mitropolitul Ciprian, mai inainte de a primi
aceastf poruncl, se gindea ca sd aducil acea cinstitl lcoanI;
c2;nd i-a venit porunc LceLstL, Ltunci a mullumit lui Dumnezeu,
ci tot acelaEi gind a pus
Ei
in inima marelui domn. Primind
aceastd. potrivire a g0ndurilor, ca" o adeverire a bunlvoinfei lui
Dumnezeu, ca minunatalcoand" sd se aducilla din;ii, atunci el a
trimis tndatd,la Vladimir, oameni din duhovniceasca rinduiald.
sd aducd cinstita lcoand. Apoi adundnd tot clbrul
;i
mullime de
popor, s'au rugat impreuni pentru biruinfa asupra vrdjmagului.
El le-a poruncit tuturor sd posteascd qi sd se roage, el singur
fdcind slujbl si rugdndu-se ziua si noaptea cu multd vdrsare de
lacrimi, pentru marele domn, pentru oaste, cum gi pentru tofi
drept-credinciosii crettini.
Cind cinstita lcoand a pornit de la Vladimir
Ei
se apropia de
cetatel Moscova, in 15 zile ale lunii august, de praznicul Adormirii
Maicii Domnului, au iegit in.int2mpinarea ei, Preasfinlitul Mitropo-
lit cu tot soborul sdu, impreund cu mult popor, ca;re vdzdnd acea
Sf0ntd lcoand, au cilzut cu fala la pdmint si s-au inchinat ei, ca
insd;i Preasfintei Ndscltoarei de DumnezetJ, cure venise la dingii,
qi primind-o cu negrlitd bucurie, virsau multe lacrimi, privind
spre ddnsa gi rugindu-se ca sd se izbdveascl de ndvillirea ^glre-
nilor. Dar nu in zadar le-au fost rugdciunea si lacrimile lor, pen-
tru cd chiar in aceiasi ziin care a fost adusd la Moscova, preacin-
stita Icoand" a. Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu, Temiraxac,
plgnnul impilrat al agarenilor, ingrozindu-se de o infricogatl vede-
nie pe care a avut-o in vis, s-a tulburat si a fugit inapoi cu toatl
puterea sa, nefiind izgonit de nimeni. Vedenia Lceea a fost astfel:
inaintea sa a apdrut un munte inalt, pe al clrui virf mergeau
impotriva lui mai mulli Arhierei, aceia avind toiege in mdini il
ingrozeau pe el. Deasupra Arhiereilor, in vIzduh, a vilznt o
impfutteasl inconiuratd, de o strllucire neobisnuitd si de o slavl
negrditd, imbrdcatd in haind de porfird, cu raze in chip de fulger
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 321
;i
strdlucind mai mult decit soarele. Iar impreiurul ei era mulli
me de ostasi inarmafi carc ii sluieau ei, gi pregdtindu-se ia de
rdzboi.Implrdteas^ ^vel m2inile ridicate pentru ruglciune. Apoi
^a
vdzat-o pe ea. ameninfindu-l cu groazd", ca si se ducd din hota-
rele plmintului Rusiei, ardtdndu-se ca si cum poruncea ostasilor
sii si porneascl contra lui. De acea infricosatl vedenie s-a cutre-
murat Temiraxac, a sdrit inspiimintat din pat qi a rdcnit:
,,O,
vai
mie, ce inseamnl aceastd vedenie infricosatl?" Si tremurind, se
temea suspinind, fiind in mare nepricepere. DupI un ceas venin-
du-Ei in ffue, a chemat pe domnii gi voievozii sdi, gi a inceput a
le spune lor ceea ce avdzut, tremurind inci de frici. Aceia auzind
ceea ce li se spunea,
Ei
vdzdnd pe impdratul lor tremurind, s-au
inspdimintat
Ei
ei asemenea, qi nepricepind inlelesul celor
auzite ziceau:,,Ce poate si fie aceastl?" Unii ziceau:
,,impdrdteasa
care s-avdzut, este Maica lui Iisus Hristos, Dumnezeul creqtinilor,
si se vede cdvoieEte sd apere pe cregtini, pentru cd"ddnsa le este
lor Aiutitoare gi Purtdtoare de gtijd". Temiraxac a zis:
,,Dacd
crestinii au o aiutdtoare ca aceea, apoi in degert ne-am pornit
asupra lor,
Ei
fdrd" de spor ne ostenim, cdci micar pe unul din cei
ce stau inaintea ei, de l-ar trimite asupra noastrl, pe toli ne va
birui, qi nici loc nu vom putea gdsi unde sd fugim".
Astfel pl0ngindu-se acel impfuat pdgin, s-a intors inapoi cu
toatd putere^ sa, fugind cu rusine. Si aceasta fiindcd li se plrea
Lgarenilo4 cd multe cete de ostagi din plmintul Rusiei, vin in
urma lor,
;i
pentru aceea fiind cuprinsi de fuicd, mare, unul pe
altul se cdlca, aruncindu-qi armele, prdzile qi tot ce jefuiseri ei.
Astfel a fost biruinla drept-credincioqilor creqtini asupra vrdi-
masilor, fdrd, fizboi si fdrl vdrsare de sdnge, cu rugdciunile Prea-
curatei Fecioare, Ndscdtoarei de Dumnezeu. Acea nivllire a lui
Temiraxac cu agarenii lui, qi minunata lui izgonire din plmintul
Rusiei, s-a intimplat in anul de la facerea lumii 6.303 (sau 795 de
la Hristos) gi din vremea acee in cetatea impilrdteascd a Mosco-
vei, s-a Lsezat praznicul intimpindrii lcoanei Preasfintei Nlsci-
toarei de Dumneze\, care se nume;te Vladimirsca, intru neuitata
pomenire a minunatei izbdviri de agareni. Acea izbdvfue s-a flcut
pfin apdrarea Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu, prin Sfinta
sa lcoand. cea fdcdtoare de minuni. Dumnezeului nostru slavi,
cinste si inchiniciune in vecii vecilor. Amin (v. Sf. 2r5 aug.).
MAICA DOMNUTUI POARTA GRIJA
DE MANASTIRI SI DE PERSONALUT tOR
MINUNEA 367
. Maica Domnului izvorigte apd" din piatrd,
+
umple
iitnifele
cu grdu gi vasele cu vin si untdelemn
Din cele ce ni s-au lisat scrise prin cdrli afldm cd pe la aryL
961,
se afla in
Trapezunda
un blrbat preatnfelept
9i
purtltor de
D-umnezeu, Aw31glg cu numgle, care aveamultd, dragoste de cele
dumnezeieEti. Vrind el a se depdrta de lume s-a dus intr-un mun-
te ce se chema Chimina, unde trdia Sfantg-l
$,I-fia! M{g!ggg-,
De
.
Lcestl,TupI a sa dorinfd, fiind clluglrit, a r{mas_in a$"lt?"tg_-0p_
,el, pdVind cu dinadipsu! toali
lspra
petrecere
Ei
puqttjqi::
*gg
cind numai odatd. pe sIptdm0nI qi implrtdgindu-.se--deseori cu
I bAtri,n i-a poruncit sA manan-
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 323
agarenii din Crit,
;i
Leon, care era Patriciu gi Domestic al
Ecoli
lor Apusului.
$i
a iis ciltre ei, Sfintul:
,,PreL
iubifii mei fii! Eu am
la mine ca ucenic un mare orilJmbuniltillit cu prisosinfi,'ce-Js
numegte
'AtiLn-dSie
]iiil-"I"
."1 d;l
l*Lg-&-fi-e-*al-.!ui-.pste
Avramie); ca
Plrinte va ifatuiesc si' v[ miiiuiiiitiA el de-acum
iqalnle--pen-
tru cI intr-adevlr estd'refiic-frircArmuiaffiufbtete oame-
nilor".
$i
vorbind bbierii cu ei, tfupe spusa 6-ffit
mult de mlrea lui inlelepciune gi pricepere, pentru care s-au gi
mdrturisit lui. Iar intre altele,
_lrolevodul
a zis cdtre din-
sut
,,Am
mare dorinll ca sd" md" depdrtez de lume gi sd mI lin$-
tesc intr-o mInlstire" . La cate Ata1aSie ia rdspuns:
,,Buni
soco-
teald al, fiule, in minted ta qi dacd, te vei hotlri, Dumnezeu ili va
ajutala ceea ce-!i este de folos". Cu aceste cuvinte ia binecuvintat
pe ei de plecare qi s-a dus la nle sale. De atunci, Mihail, pe oricd,ti
pdrinti si oameni mari veneau la dtnsul pentru mlrturisire, flr
trimetea la Atanasie ce locuia in afard de mlnlstire. Care aflnffi"
- - - ; - ' " a- ;
T
"
- " - i - ' - - L- '
ci sfdntul bdtrdn voia sl-l lase dupd molrtea" sa ca moqtenitor in
locul lui, spre folosirea fralilor, c4_gn ql4lgr
4g $Lv1[-gg_e_tg_g:4.*
ruia i-a spus, figirnicindu-se cum cd ar fi om simplu, negtiutor
de carte. Bltr0nul scriindu-i alfabetul, il invdfa pe el.
tqJrcbl_for, cel mai sus ardtat, aflltrd, de plecarca lui, mult s-a
intrj-stat. Si fiindcl cunogtea duhovniceste dorinta lui de a se cltice
la Athos, a.scris cdtre mai-marele Tesalonicului ca sd cerceteze cu
sirguinll_ in tg q-m-un_1g le,
-pind"
ce ii va af la,,- ar diffi in icri s o"4{e
ch ip g!J-919,i-.lut cum-
"+i -to,ate
s-em&e.le. Du c2n du- s e acela
E
i ve s t i n d
proiestosului Sfdntului Munte, i s-a rdspuns cI trebuie sd aEtepte
pinil la pr:aznicul Naqterii Domnului, cind se adund, tof frafii la
biserica Protatul gi atunci 1l va cduta.
Sosind momentul-asteptat, in timpul cdnd se canta" priveghe-
rea, p.1q_LgggglJlzU
_pg -A!ag11le
ggl*qr}lal
pe care il cunoscu
dupr
lemnliie
A-esirfit'dd sldniiiil Niilii:foi: Fdcdndu-i lui metanie,
l-a rugat sI citeascl cele dupd rinduiali. lnsl el, pundnd pricini
cI nu stie carte, proiestosul l-a amenintat'cd-l va afurisi, dacd nu
va citi aqa dupl cum gtie. Atunci si nevrind, a fost nevoit sI
spunl adevdrul; qi auzind limba lui cea preainleleapti qi bine
ce numai la trei-Zilg^$dafr si sd doarmd pe o rogoiini.
iffi-csffiF-A veiiii la sfantul
491_&.ti,
nepogide--ai-fui, ce erau
boieri de neam mare: Nic-hifog care erlpus de impiratul Romano
ca voievod peste oastea ce era inslrcinltd a merge sd batl pe
grditoare, toli s-au inspdimintat gi i s-au inchinat lui. Iar mai ales
bdtr0nul, stareful lui, qia cerut iertarc pentru necunostinlele lui
cele de mai inainte.
AUZFd
Atanasie cd Nichifor a trimis scrisoare pentru el, a ru-
gqt pe pioiestosul ca si nu-l descopere;
;i
aEL s-a fdcut. insi peste
pufin[ vreme a venit Leon, fra,tgle lui Niqbifpr, cate cercetand in
tot muntele,l-a aflat pe dinsul si imbrlfigdnduJ, s-a bucurdt foar-
te
;i
s-a veselit cu duhul. lar fralii pustnici, vdzind evlavia boieru-
lui cltre Cuviosul, l-a rugat pe 4cesta sd cearilmilosterue
pe-ntrx cA
sd zidescd biserica Protatului ma! m4q-e, cdci fiind prea micl erau
siiamtorali de multe ori.
fi
in urma ruglmintei f.ilcutd" de Atana-
sie a dat Leon bani deajuns de au ridicat bisericd mai mare din
temelie. Dupd care lu0.ndu-qi ziua bund de h Sfantul,,s-a dus cltre
fratele sdu Nichifor. Acesta auzind cele despre Cuviosul, a trimis
o scrisoare cdtre proiestoEi, sd-l trimitd la el negresit, care, vdzAnd
credinta cel mlre a lui Nichifor, l-au indemnat pe sfdntul ca sd se
ducd. Iar el, vrind-nevrind, aplecat qi s-a dus laCrit, unde se afla
atunci binecredinciosul Nichifor pentru lupta cu agarenii. Si cu
aiutorul lui Dumnezeu, prin rugdciunile Sfdntului, biruind de tot
pe barbarii aceia necredinciosi si binecredinciosului impdrat ves-
tindu-i, a zis Nichifor cdtre Atanasie:
,,latd,Piltinte,
prin rugdciuni
le tale acrrm s-a izbdvit Muntele de frica agarenilor. intorcdndu-te,
zideste o mdndstire, ca sd vin
;i
eu pentru liniste, dupi cum avem
invoiald, dacd mai tii minte, ca si md depLrtez de lume".
Acestea zicdnd avoit sd-i dea bani, insl el nu a wut sA primeas-
cd,, citFa.zis:
,,Fii
cu frica lui Dumne2_C_11Liilg*nt9jS gU-qs-ele-hrmii.
Dacd, fapta ce doreSti a o face ia fi
plniffiiulDumneZgll*se.va
324
PTotos. NICODIM MANDITA
le-a zis Sfintul pentru cd nu voia sI aibd grra zi{qi).
lar evlaviosul Nichifor, intristdndu-se de aceste cuvinte, si-au luat
ziud,bund unul de la altul, si s-a intors Sf0ntul in Munte, iar Nichi
for s-a dus la Constantinopol, unde flcdndu-ise primire cu mare
cinste pentru cI a biruit pe agareni, mai pe urml a fost ales im-
pdrat.
$iJiild_ 91
totp*e-gg4*q!"4p4ll_i!_{9_4gr1n
.t-?"$e ? ridi utr
Sfant
Locaq Niscltoarei de Dumnezev, a trimis la Athos printr-un duhov-
*-L---*.-*
ni[ cu"numae-ilieioaie,-60 de litre de aur. Wdiitl
dtanasie
multa
evlavie a dreprciedinciosului implrit, a primit banii
Ei
a inceput
aziCri m6ndstirea in anii 961 de la flristos. lar cite impotriviri qi
MINUNITE MAICII DOMN UIUI 325
ispite a pdtimit de la diavol, cite osteneli qi trude a indurat pinn sd
zideascd" o mlndstire a;a de mare ca Lceastl, dupl cum gi in ziua
de astdzi se vede, nu se poate scrie aici, pentru cd nu despre aceas-
ta se povestegte dici. insd care n-a fost la Sfdntul Munte qin-avdzut
acea sfintd,Lavtd, cdtl frumusete are: cite izvoare cu minunate
curgeri, copaci frumosi, dltitori de veselie, turnuri inalte, chilii
nenumdrate, case indestulate si altele asemenea, sd citeascd viata
Cuviosului Atanasie pentru ca sI se umple de mare veselie.
Iar noi, trec0nd peste nenumlrate minuni pe care le-a sdvOrsit
pururea pomenitul, vom scrie numai despre pururea Fecioara
Maria, Nlscdtoarea de Dumnezeu, care este lconoama acestei
Lavre pini in ziua de astdzi, dupd cum aici mai
ios
vom ardta.
Cheltuind Cuviosul aurul cel trimis de impdratul, s-a intristat cI
nu i-a ajuns ca sd. sdvdrseascl lucrul a;a dupd cum il incepuse.
$i
gOndindu-se la aceasta a plecat din mdndstire spre Careia, ca sd"
se sfltuiascd cu proiestosul Muntelui, dacd, n-ar fi bine sd trimitd
la impdratul sau gi pe alp boieri, ca sd ceard aiutor.
C0nd era departe deLavrd, cala 4000 de stadii, vdzu o preafru-
moasd femeie, care il intrebd:
,,Unde
cdldtoreEti, Atanasie?"
,,Dat
cine esti tu de mi intrebi?" a rlspuns el inspdimintat.,,Eu sunt
Maica Domnului tdu". Zis-a ei, Sfintul:
,,Iartd-md,
Stipani, dar nu Maica Domnului tdu". Zis-a ei, Sfintul:
,,lartd-md.,
StipinI, dar nu
cred, de nu voi vedea vreun semn
-
lui.j'. Rdspuns-a lui Preasfinta'
,Loveqte
in piatr
nume-
le Sfiltei
Treimi $i
cu darul celui NIscut din mine,_"-4E1i-app
pryanunA cu inaestume". Si asa f.dcind,indatd" a izvorit din pia-
tri mulfime mare de apd,. Atunci el fiind foarte insplimdntat, a
cdzut cu fafa la pdmdnt, cerind SHpanei iertare. Care intrebin-
du-l unde se ducea, ia spus toatl pricina mai sus ardtatd.l-a zis
lui Stdp 2n a:,, Du-te inap oi_
!a
pd!{q!ife_rs1_t'ei-
S4"s_lj411rlgk
p_t|ge
cu grdu
li
vgl""g--tS_-p"Lt_tg""gU_yil-$
-qg-{_ql9mn,
cum si toate celelalte
care i1i tr,e!ut-e:,c;
_lg.gs_!e.4-_!9?1e-
cg
jj.slg1ut:Iip"lu-i_$i.Slpanului
meu, iti v<tl_49$9 q?{r4"-vpl q4-vQryi m_anastirea.
9ar
str nu indrlz-
" j ' - - ' " - i ' _ 4 _ - + -
neascl nirnenea si niciodatd, ca sd. se socoteasbl iconom al ei.
pentru cA eu v de cele ce vd
sunt de trebuigj{r
ltUgi
sd nu y_A.lgqevi le cllu-
gdriei, de sluihaTlieniei si cl
v : - ,
s-a fdcut nevdzutd". Iar cuviosul intorcindu-se la mdndstire, a
326
PTotos. NICODIM MANDITA
aflat toate dupl cum a zis StIpina, c re au aiuns cu indestulare
pind s-a sivQrgit dumnezeiasca bisericd qi toatd mlnlstirea, dupl
cum se vede pini in ziua de astdzl Minunea cx Lp^ t:zvptitd" din
piatril, g qtiu tofi cei ce locuiesc in Athos.
-
Se poate vedCa in bisericl o icoanl a Preasfintei Nlscltoarei
de Dumnezeu, cu1e este zugrivitd pe u;a dinluntru a mlnlstirii,
in care se aratil cum stI Sfintul dinaintea Preasfintei Fecioare,
cu chip smerit, cu multd evlavie, iar Ea cu mina dreaptd" intinsl
spre Cuviosul.
$i
dedesubt este scris:
,,MLicL
lui Dumnezeu qi ico-
noz'ma acestei Lawe".Iar in cdmpul cel dimprejurul icoanei, sunt
scrise minunile Sfintului si are si aceste doud zugrdveli intr-una,
Stilpinaii aratd cu degetul piatra, iar el loveEte cu toiagul
9i
izvo-
rdste apd,, iar in cealaltd,, amindoud istorisirile, cum
Ei
mlnlsti
rea sub care scrie asa:
,,Preasfdnta
este rinduitd" ca sI fie Iconoa-
ma mlnlstirii, iar Preacuviosul Paraiconom".
$i
aga dip.aceasta
se. irrlelggg_pflqig?-pgutru" -ea*te-.-IlU-p:e_.'
!gg
qi-c"-iq{-atd
iconom
in
LceLStd Sfanti Lwrd., ci numai paraiconom, pind"in ziua de astdzi.
Daf sI revenim la ceea ce mai wem de sptis.riiai departe.
'
DupI ce Cuviosul a sdvirgit mdndstirea, c?rt a triit el a prdznuit
pe Preasfinta, iar dupd moartea lui qi frafii, de asemenea, tot pe
Ea o prilznuiau. Preacuratl insd", ardtdndu-se in vedenie proies-
tosului, i-a zis:
,,De-ac1m
inai.nte_,si. nu .m4_gr^4-l_pl4zryifl
pe-
!n!.gre,
ci pe robul meu A!ru-AqlS, care s-a ostenit pentru aceastd, casd,
p-ane U moaitE
li-tiebuie
ie ailz
s,c0t
dg mfca rdsptatire gi mul-
1!mi-i9.
pe"atru osteneala
Ei
nevoinla.lui".
$i
de atunci priznuiesc cu cintare in a cincea zi a" lunii lui
iulie, cind se adunl cala doud, mii de c@-
-
sifrdu-se priveghere de toatil rtoaptel, cu preafrumoase citiri gi
cintilri, de la apusul soarelui pdnil la zitd,, cintind lui Dumne-
zeu, Celui in Treime ldudat, Ciruia I se cuvine slava, cinstea gi
inchinlciunea in vecii vecilor. Amin
1v.
sf. 5 iulie; M. M. D. 21, d. N.).
MINUNEA 36E
O mlnistire aiungind in mare lipsi de hrani,
a fost aiutatd, cu preaslivire de l{aica lui Dumnezeu
Pe vremea cdnd stdpineau drept-credinciogii implrafi, se afla
intr-un loc pustiu o mlnlstire inchinatl pururea Fecioarei Maria,
pe care monahii trlitori acolo, neincetat o lludau
Ei
o sllveau.
IIIINUNIIE MAICII DOMNUIUI 327
Iar crestinii stiind evlavia lor, le trimeteau in fiecare an cele tre-
buitoare
;i
aveau cu ce trli; pentru cI nu numai poporul cel de
rind, ci si implrafii le trimeteau daruri si ii aiutau. insi dupi o
vreme, sculindu-se cu rlzboi pdginii barbafi qi biruind pe creq-
tini, le-au luat pdminturile din care mlnlstirea primea venituri,
ce le folosea pentru hrand,, iat impdrtfii nu mai.aveau voie sd
rnai trimitilbani pentru cheltuiald ca mai inr(inte. Nemaiavdnd
cele de trebuinfd acolo, monahii s-au gdndit sd plece in altl parte.
Si intr-una din zile, s-au sfdtuit ca sd sdvdrEeascd Dumnezeiasca
Liturghie, sd se impdrtdqeascd tofi cu Sfintele si Preacuratele
Taine, sd se ierte unul cu altul qi apoi sI se duci fiecarc unde il
va indrepta Dumnezeu.
Adunindu-se ei gi cintOnd toatl slujba Cu lacrimi, in timpul
cind se cirrta:,,Cuvine-se cu adevdrat a te fefici pe tine, Ndscdtoa-
re de DumrezelJ" gi celelalte, au auzit zgomot
;i
lovituri in jitnife
qi ieEind trapezarulafard",aaflat (otminune!) toateldzile
Ei
toate
iit-
nifele pline de griu ales si frumos; pe care vdzindu-l dupd Liturghie
fralii, s-au bucurat cu negrditd bucurie gi au strigat cu mare glas:
,,SlavI
Tie, Dumnezeule! Mulpmim'fie, Doamne, cI nu ne-aildsat
pe noi, newednicii robii Tdi, ci ne-ai trimis putere din ind.ltime".
$i
nu numai minunea cu griul a sdvirgit-o Stdpina, ci gi altele
asemenea, pentru cd s-au gdsit toate vasele pline cu vin qi cu unt-
delemn, de legume si de toate cele ce sunt spre trebuinla trupu-
lui, cu indestulare, incit le-a aiuns hrnna'aceea pe mai mufi ani.
Umplindu-se ei de tot binele, cu tofii s-au veselit qi s-au hotdr2;t
ca nimeni si niciodatd sI nu mai pun[ in gind ca sd, plece din
aceel sfinfiti mdndstire, nici sd se leneveascd vreodatd de la cin-
tlrile
;i
laudele cdtre Fdcdioarca de bine. Si Lsa au petrecut viata
cu fapte bune gi niciodatl nu au fost lipsi,ti de cele de nevoie, pen-
tru cd ori de cite ori alueurr trebuinfd de cevt,le trimetea impdrdtea-
s& cea preamilostivL Pentru ale cdrei rugdciuni, sd dea Dumnezeu
sd ne inwednicim de fericirea cea cereasc[ Amin (M. M. D. 27, d. N.).
- MINUNEA
369
Nigte ostagi strigdnd citre Nlaica Domnului
au sclpat de primeidia furtunii
Un ostas d,e la Zaporoji, ce se chema Andrei Leahula, impre-
und. cu mai multi tovardsi de-ai lui, se intorceau acasl de la un
328
PTotos, NICODIM MANDTTA
rdzboi purtat cu ruqii, inclrcali cu prdzi. Pe cind mergeau cu
caiacele pe mare, s-a ridicat o furtuni groaznicd, incit erau in
mare primejdie. Ei vdzind cI li se apropie moartea, au inceput
a striga:
,,PreacuratI
Fecioari, Nflscltoare de Dumnezeu de la Pe-
cersca gi Sfinte Arhanghele Mihaile, voievodul cel ceresc, milos-
tiveqte-te spre noi". Strigind asa, s-au flglduit sd dlruiascd md-
nlstirii Pecersca, o mullime de daruri, numai si scape cu viafd.
Atunci li s-a zrdtat lor un ostaq tinIr, ce purta ctftan de aur,
9e-
zind pe un cal impodobit tot cu avt, cate le-a zis lor:
,,Nu
vI
temefi, ci rugafivi lui Dumnezeu gi Preacuratei Maicii Lui
Ei
vI
va izbdvi din aceastl primejdie, cdci mie pentru aceasta mi-a
poruncit sd vin aici". Si zicind aceste cuvinte a inceput a se inll-
ta in sus pAnd nu s-a mai vdzut. Dup[ a;ceel s-au potolit vinturile
qi marea, gi aceqti ostasi s-au intors cu bine laZaporcji, implinin-
=
du-Ei apoi fdglduinla (x.3zz).
MINUNEA 370
Cuviosul Chiril, av0rnd mare drdgoste si evlatie
cdtre Nlaica Domului, este aiutat in chip minunat
Cuviosul pdrintele nostru Chiril, s-a ndscut in cetatea Mosco-
vei, din pirinfi drept-credincioEi gi de neam bun. Din Sfintul
Botez a fost numit Cozma. Fiind dat la invlldtura cd\ii
Ei
avind
mintea agerd, ainvdlatfoarte uEor citirea Sfintelor Scripturi, din
care luind invdldturil, pelrecea o viald, minunatl, plind de cre-
dinll si plinl de fapte bune. in felul acesta, din copildrie i s-a nds-
cut in suflet dorinfa de a merge intr-o mlndstire pentru a sluii
lui Dumnezeu toatd, viala. Murind am2ndoi pirin,tii pe c0nd era
incl mic, el rlmine in seama unei rudenii pe nume Timotei, care
ertmare dregltor la ctrrtea marelui domn Dimitrie. Tdnlrul cres-
cind, gi ajungindbdrbat desdvirsit, este pus administrator casei
lui Timotei. intrucit acesta nu ar fi fost de plrere ca el s[ plece
fntr-o mlndstire, el se feregte a-i face cunoscut. Dumnezeu rin-
duind o imprejurare favorabild, el pleacd" in tainil cu Egumenul
$tefan
la o mlnistire, ce se numea MahriEteasca. Venind in aceas-
tI mlnlstire, este pus la diferite ascultlri, pe care le face cu mare
bucurie, mai intii la brutlrie gi la alte ascultlri grele. La scurt
timp este tuns in ciluglrie, pundndu-i-se numele Chiril. Dupi
aceea este dat la,bucdtdrie unde face ascultare timp de noul ani,
329
cu multd rdbdare si dragoste. Pentru viata lui imbundtdlit[, este
luat de egumenul sIu qi aproape flrd voie este hirotonit Preot, de-
venind vas ales al Duhului Sf0nt gi folosind pe tofi cei ce veneau
la dinsul pentru sfdtuire. Mai apoi este ales egumen, dar nu zilbo-
veste mult in aceastd. cinste, cici renunti de bund voie la ea, dorind
din tot sufletul sI se retragi intr-un loc pustiu si linistit. Avind
mare evlavie qi dragoste cdtre Maica lui Dumnezeu, se ruga ei ade-
seori cu credintd, sd-i implineascd aceastd, dorinid a lui, rostind
astfel:
,,PteactJratd
Maica lui Hristos Dumnezeul meu, tu qtii cd
dupl Dumnezeu, toatd,nddejdeamea spre tine am pus-o din tine-
refile mele; insuli tu, precum stii, povifuieste-md, ^rltd.-mi cllea
pe c^re sd merg
;i
descoperl-mi un loc lesnicios pentru mdntui-
re". Asa rugdndu-se el adeseori cu lacrimi, in scurtd vreme si-a
dobindit cererel; pentru cI Domnul face voia celor ce se tem de
El
;i
impreund cu Preacurata Sa MaicI, ascultl rugdciunea lor.
Cuviosul Chiril avea obicei, ca in toate noptile si citeasci Cin,
tarea Acatistului Preacuratei Fecioarei Ndscltoarei de Dumnezeu,
inaintea Sfintei sale lcoane. intr-o noapte, pe c0nd citea el Acatis-
tul dupd obicei, avind in inima sa dorinta de viatd, pustniceasci,
se ruga cu suspinuri si lacrimi; dar cind a
iuns
la locul unde
scria:
,,Strdini
nastere vdzind, sI ne instrlindm de lume, mutin-
du-ne mintea la cer...", din rostirea acestor cuvinte, i s-a umplut
inima de negrdit[ bucurie. Atunci, incetind de a mai citi, se gin-
dea in sine, cum cel preainalt, Domnul nostru Iisus Hristos, din
slava Dumnezeirii, s-a ardtat pe pdmdnt in trup de om smerit, ca
pe cei ce se instrdineazd, de lume, pentru dragostea lui, sd-i ridice
spre indlfimea dumnezeieEtii vedenii. De atunci s-a degteptat
intr-insul o dorinlI si mai fierbinte, ca sd se instrdineze cu totul
de lume si pentru dragostea lui Dumnezeu sI meargd, in pustie.
DupI Lceel a inceput a se ruga mai cu dinadinsul, Domnului si
Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezerr, cL sdJ povifuiascd spre m2n-
tuire. Dupd Lceea, indatd, a auzit un glas minunat, de departe,
venind din indlfimea vdzduhului, care i-a zis:,,Chirile, iesi de aici
Ei
mergi lalezeiul Alb, cd acolo vei afla buni odihnl. Acolo tiam
pregltit un loc in care te vei mintui". Atunci, Cuviosul deschi
zind degrabl fereastra chiliei, avdzut o lumind mare strllucind
din Cer, in partea despre miazdnoapte, unde era Iezerul Alb, si
MINUNILE MAICII DOMNUTUI
330
Protos. NICODIM MANDTTA
ctr ruz a;riltandu-i ca gi cu degetul, locul slldEluirii lui. Sfintul mi-
nunindu-se, privea cu ochii locul ardtat lui, care se afla la marc
depilrtzre, ca qi cum ar fi fost Lproape, gi s-a tot uitat la acea
luminl, pdnd. ce a apus de la ochii lui. Sfirgindu-se acea" minu-
nati vedenie,
Ei-a
simfit inima sa plinl de bucurie
Ei
de pace, gi
a infeles cI PreacurataMtica lui Dumnezeu, nu ia trecut cu vede-
rea ruglciunea lui, qi slvirEea cdntarea Acatistului cu mare bucu-
rie, petrecind toatd, noaptea Lceea firi somn, rugindu-se cu cIl-
dura duhului,
;i
gdndind cu mirare la glasul gi vedenia ce i s-au
descoperit lui, se veselea
Ei
sllvea pe Dumnezeu. Cuviosul avea
in acea mdndstire un frate duhovnicesc, anume Terapont, cre-
dincios gi iubit lui, care fusese tuns in cdluglrie impreund cu
Sfintul qi care era de loc de lalezerul Alb. Pe
rcesta
l-a intrebat
dacd, la Iezerul Alb, este vreun loc potrivit, unde monahul sI
po td" petrece in linigte. Terapont i-a rdspuns cd acolo sunt locuri
bune. Sfituindu-se amindoi, au ieqit din mlnlstire gi au plecat
la drum spre Iezerul Alb, nndliduind spre Dumnezeu.
DupI citeva zile de mers pe jos, ajungind in pnr$le Iezerului
Alb, niclieri nu i-a pllcut Cuviosului, pind" ce nu a gdsit locul ce i
se arltase lui in vedenie qi pe care il cduta. Ajung2nd acolo, indatd,
a cunoscut acel loc, care i-a pldcut foarte mult. Dupd aceea fdcind
rugdciune, a zis:
,,Aceasta
este odihna mea, si aicimd voi sdllglui,
fiindci astfel a voit Preacurzta Maicd. a Domnului nostru Iisus
Hristos. Binecuv0ntat este Domnul Dumnezeu, de acum si pdnd
in veac, cd, a auzit rugtrciuea mea". Si indatd a infipt o cruce in
locul acela, cintdnd canonul de mulgumire spre lauda Preacura-
tei Ndscltoarei de Dumnezeu. Atunci a spus lui Terapont vedenia
ce i s-a ardtat lui in mdnlstire, despre locul acela. Amindoi mul-
{umind
lui Dumnezeu
Ei
Preacuratei Maicii Lui, au sipat o chilie
micl in plmint gi au stat impreund; apoi cu inlelegere s-au des-
pdrtjt unul de altul, deoarece fericiul Chiril dorea ca si aibd linig-
'
tea, cea mai deslvirqitd, iar Terapont s-a dus ca 15 stadii deplr-
tare de acolo. El glsind un loc ce i-a pllcut, s-a sillgluit intr-insul
Ei
adundndu'se acolo mulli fra[i, au flcut o mindstire, zidind qi
o bisericd in numele Preacuratei Ndscltoarei de Dumnezeu si a
cinstitei ei nasteri; astfel cd acum, acea mdndstire, cu darul lui
Dumnezeu ldlindu-se si inmullindu-se
Ei
bine rinduindu-se, se
. numeste a lui Terapont.
MINUNIIE MAICII DOMNAITJI 331
Locul in care cuviosul Chiril s-a sdl{uit, ^vea brazi si pidure
deasi,
;i
nu era pe aproape de locuinfele omenegti. Spa{iul era
frumos gi rotund, inconiurat cu apil de
iur-iutprejur,
ca si cu un
zid, gi acolo viefuia Sfantul Plrinte in chilia fdcuti in pim0nt,
petrecind in singurdtate, cu nevointe pustnicesti
Ei
luptAndu-se
contra nev[zutului vrdjmag. Dupi c0tva timp, eloi.cregti+i umblind
prin pustia Lceel, au gisit pe acest Sfint qi s-au'rrrirat de petre-
cerellfi atit de aspri, si lungd. Folosindu-se de cuvi\rtele lui cele
de Dumnezeu insuflate, avinceput a veni adeseori la pinsul, do-
rind sI vadd, fala lui cea cu sfintl podoabl, sI se invrbdniceascl
de binecuvintare
Ei
sd ia folos de la dinsul. Ei aducelru starefu-
lui cele trebuincioase, iar numele lor erau acestea: Axentie, ce se
poreclea Voron,
Ei
Matei ce se chema Cucos, care mai tirziu a fost
eclesiarh al acelei minlstiri. Acei oameni au povestit acestea:
Cu multi ani mai inainte de acea vreme, un muncitor de pI-
mint .anume Isain, ftdia Lproape de locul acela unde Sfintul
Chiril s-a sildgluit. Acel Isaia gi cei ce erau impreund cu dOnsul,
adeseori auzear un sunet de clopot qi un glas de minunatd cinta-
re ce se fdceain locul acela, mai cu seamdin zilele de Duminici
si praznice. Dar nu numai lsaia", zuzea clopote si cintdri, ci
;i
alli
, oameni ce treceau prin locul acelz. De aceea, de multe ori cind
Luzearr acel sunet, ei veneau acolo, ca sd vadd. de unde se aud
clopotele qi cintdrile; glasul se Luzea, dar cu ochii nu puteau sI
vadl nimic. Mirindu-se cu spaiml se duceau, cunoscdnd cd aces-
ta este un lucru Dumnezeiesc. Cu acei doi oameni: cu Axentie gi
Matei, Cuviosul a inconjurat intr-o zi locul acela pustiu.
Dar vrilimasul, uritorul binelui, gtiind cd" are sd fie izgonit de
acolo prin Cuviosul Chiril gi neputind sd-l infricogeze cu nici un
fel de pireri
Ei
nlluciri, deoarece Cuviosul pe toate acestea le soco-
teamai proaste'decitpinza de plianjen; aallat asupra lui un mey
teEug ca acesta: Prin voia lui Duninezeu L adus asupra lui un
somn greu, incit Sfintul Chiril nu putea sI mai meargd, qi voiad
sd se culce, ca sI se odihneascd,, zicind cltre cei ce erau cu din-
sul:
,,SX
stafi acolo pinil ce voi dormi pu{in". Iar ei au zis:
,,Pirinte,
mergi in chilie si te odihneEti acolo". Iar Plrintele neputind sd
meargd, fiind biruit de somn, avdzut un loc bun pentru odihni
si s-a culcat ca sd doarml pufin. Adormind el,l-a deqteptat un
332
Protos. NICODIM MANDTTA
glas infricoq t, zicilndu-i:
,,Fugi,
Chirile, fugi!" Iar el deqteptin-
du-se de neobignuitul glas gi insplimintindu-se, a fugit,
9i
indatl
in acel timp, un copac mare a cdzut de-a curmeziqul, pe locul pe
care se odihnea Sfintul. Din acestea Sf0ntul a in.teles, cI a fost
pOndire diavoleascl, gi din acea vreme a inceput a fi mai tteaz
Ei
mai osirdnic, rugindu-se
;i
lui Hristos, si Preacuratei Maicii
Lui, ca sI ia de la dinsul greutatel somnului. Acea cerere a lui i
s-a implinit intocmai.
Altddatd", adunind gdteji multe impreiurul locului aceluia, le'a
aprins; iar diavolul a ridicat un vOnt mare qi fumul cu vdpaia a
inconjurat pe Cuvios de pretutindeni, si neEtiind incotro sI fugl,
din pricind cd fumul era gros si acoperea tot locul, Sfintul fiind
intr-o asemenea primejdie neasteptatd" de moarle, a strigat cdtre
Preacurata Becioata Maria, Ndscltoarea de Dumnezeu, grabnica
aiutdtoarc, si indatd i s-a ardtat lui oarecine, si luindu-l de m?;nd
i-azis lui:
,,Vino
in urma melt" scopndu-l neviltdmat din foc, s-a
flcut nevdzut. Astfel cu aiutorul Preacuratei Nlscitoarei de Dum-
nezen, Sfintul Chiril a fost scdpat de primejdia cea neatteptatl.
Adundndu-se mulli fratj gi fdcindu-gi chilii, petreceau in locul
z;cestl pentru folosul sufletesc, avilnd cu to{ii povifuitor, pe Cu-
viosul Chiril. Vrdnd frafii sI zid,eascd. o bisericl, nu se aflau intre
.
disii lucrdtori iscusili in prelucr^rea lemnului, cdci locul se afla
departe de locuinlele oamenilor mireni. Cuviosul Chiril obignuia
ca in to:ate nevoile si trebuintele sale, sd-si pund toatd. nddeidea
la voia qi purtarea de grijd aPreacuratei Fecioare Nlscitoarei de
Dumnezeu, qi niciodatd, n-a fost lipsit de ce-a cerut. Tot astfel
Ei
atunci, punindu-;i nddejdea spre Preacurata, Maica Lui, s-a rugat
cdtre Ea cu dinadinsul
;i
degrab au venit mesterii trebuinciosi,
nechemafi de nimeni, gi s-a zidit o biserici aleasd, punindu-i hra-
mul Adormirea Maicii Domnului.
r
Oamenii din imprejurimi ntzind qivdzAnd cd. s'a zidit o biseri-
rcd
minunatd"la Iezerul Alb, au gdndit cd Sfdntul Chiril dispune
de averi mari. De Lceel, un oarecare boier, pe nume Teodor, fiind
indemnat de diavolul, a trimis o ceatd" de tilhari, ca ndvllitrd
noaptea asupra md.ndstirii, sd. facd" supdrare
Ei
necaz lui Chiril
Ei
sd ia averca lui. Dar tilharii mergdnd nozptea qi pregdtindu-se
sd ndvdleascd. fdrd" de veste asupra mdndstirii si asupra celor ce
MIN UNIIE MAICII DOMNI]IUI 333
dormeau, auvdzutimprejurul ei, mullime de oameni inarmali cu
arce, i&r al1ii cu lInci. Tilharii stind ascungi intr-o pidure deasd,
privind de departe la oamenii aceia, asteptau ca sd plece de la
mlnlstire. Pindind si aqteptdnd pdnil dupd miezul noptii, au
vdzut ci oamenii aceia nici nu plecziu qi nici nu dormitau, ci pe-
treceau ca niEte strdjeri ai mdndstirii. Ydzind LceLSta, ei au ple-
cat filrd sd, poatd, face ceva. ig noptea viitoare iardEi au'venit,
Ei
zu vdzut si mai mulgi oameni, inarmafi ca niste ostagi, de care
t0lharii tem0ndu-se si mai mult, au plecat de acolo gi au spus
boierului lor, ceea ce au vdzttt ei. Teodor a gdndit cd aceia sunt
oamenii weunui dregdtor ce a venit la Cuviosul pentru binecu-
vintate. Dar trimitO.nd oameni sd se intereseze, aceia au af.lat cd
de o Siptdminl nu mai fusese nimeni in mlndstire, de care lu-
cru auzind acesta s-a ingrozit,
Ei
venind a mdrturisit Cuviosului
Chiril intentia lui, gi si-a cerut iertare. Cuviosul indemnindu-l la
cele bune, i-a dat iertar'e gi de atunci Teodor a ciEtigat mlre
dragoste cdtre dinsul' si adeseori venind pentru binecuvdntare,
ii aducea din destul cele de trebuinli.
Pentru dragostea, smerenia si ostenile lui, Cuviosul Chiril s-a
invrednicit de darul umilinfei gi al lacrimilor, incit, cind sluiea
Sfinta Liturghie, sau citea, asculta pravila, sau invdta pe frafi, nu
putea sd-;i stdpdneasci lacrimile. De aceea a cigtigat mare cre-
dinfi, nddejde gi dragoste cd.tre Dumnezeu qi cdtre Preacurata
Ndscitoare de Dumnezerr, c re en, piltro2;na acestui loc binecu-
vintat. Si ca drept urmare, de c0te ori se intimplau in mlnisti-
re neajunsuri si lipsd de cele necesare qi fralii il sfituiau ca sd
trimitd pe la oamenii iubitori de Hristos dupl cele trebuincioase,
el le rdspundea astfel:
,,Dacd
Dumnezeu
Ei
Maica Lui cea Preacu-
ratd ne va uita in locul acesta, apoi pentru ce ne mai aflim in
via76. aceasta?" Astfel mingiia pe frati, invdtindu-i ca sd aibd
nldefde cdtre Dumnezeu; iar la mireni sd nu cearil milostenie, ca
nu cumva iesind ei din mi.ndstire, si fie impiedicali de vrdjmaEi,
prin oarecare sminteti. Pentru credinfa lui, Preacurata Maicil,
'migca
inimile multor boieri care trimiteau cu indestulare, cele
de trebuinfi la mdndstire.
Atat de rnult iubea Maica Domnului pe acest rob al sdu, incit,
atunci cind ajutorul omenesc nu putea si inliture lipsurile din
5.,3.*-.;
' .i
..
-' .
;:itll*
335
MI NUNEA 371
Maica Domului imparte daruri, celor'ce se osteneau
a cinta gi privegheain biserici
C-uviosul Atanasie de la Athos, zidind o frumoasl bisericl in
cinstea Preacuratei Nlscdtoarei de Dumnezeu, binevoind si bucu-
rindu-se de acest dar, Preacurutl s-a, flgdduit cd,Ei, personal va
chivernisi acest Sf0nt Locaq cu cele necesare, numai sd-gi impli
neascd molnahii, datofia si pravila lor. Preasfdnta, adeseori c*e-r-
ceta acest Sf0nt Locas si purta grijl de sfareasufleteascE-a mo-
nahilor ce vietuiau aici, lucru care se vede foarte bine, din po-
vestirea ce utmeazd,.
Cel ce s-a invrednicit de a'vedea ?ceea, se numea l{atei, care
petrecea bine in viata cdlugdreascd qi care avea ochii inimii cu-
rali
Ei
luminati. Acesta stdnd cu
_f1gcd,
cu luare-aminte
Ei
cu cucer-
nicie la cintarea de dimineald in adunarea bisericii, a vdzut
intrdnd in bisericd pe PreasfAnta Fecioard,.cea prealuminLtd, ct
doi
ingef prealuminafi, un inger mergea inaitea ei purtlnd o
fdclie, iar altul in urmd; apoiEz mergea printre frafi gi le impir-
fea
daruri. Astfel, ffa-filor care stlteau in strane si cintau, le-a dfi
cite un galben, iar
eg-lor ce stlteau in alte locuri in bisericd, le-a
dat c2;te 12 bani, celor ce stiteau in pridvor cdte qase bani, iar
la pnii din fratii cei vrednici le-a dat cate qase galbeni. Matei a
vdzut acestea, gi el in persoand s-a invrednicit a lua qase bani din
preacuratele Ei miini. Sfirgindu-se vedenia, fratele acela s-a dus
la Cuviosul Atanasie,
fi
l:a rugat si-i dea qi lui loc in ceata celor
ce cintd", si a spus Sfintului ce vizuse el. Pirintele cunoscind cd
aceea este cercetatea Preasfintei Niscdtoarei de Dumnez.etJ, s-//-
urnplut de rnultd bucurie duhovniceascl. impdr{irile gabenilor la
frali, ainfeles cLerau felplitele ei darun, care s-au impdrlit fiecl-
ruia din veqnicie. Pentru cI, ce_lor ce stdteau la Qintare, cu rugi-
ciuni mai fierbinli si cu luare-aminte, li s-a dat mai multl rIs-
pldtire, iar cei ce luau aminte mai pufin, mai pulin au qi primit.
Cel.ce a vilzut Lceea a fost asemlnat cu cei mai mici, pentru ca
prin lipsirea de darurile cele mai mari, si. se smereascil si sI spu-
nI vedenia, iar pe de alta sd nu se mindr"eagci prin asemdnarea
cu cei nrai vrednici, ci sil petreacd cu cei mai mici, in smeritd cu-
getare. Din aceastd" ardtarc s-a cunoscut bunlvointa Preasfintei
MINUNILE MAICII DOMNUIUI
334
PTotos. NICODIM MANDITA
mlndstire, nu zdbovea cit de pufin, a-i veni in aiutor in chip
miraculos, dupd cum vom vedea din cele ce utmeazd:
intr-o vreme nu se aiutgea vinul pentru slujba bisericeascI,
si fratii au spus Cuviosului, cI nu se va putea face Sfinta Litur-
ghie in zilele de Samblti gi DuminicI. Cuviosul chem0nd pe ecle-
siarhul Nifon, l-a intrebat despre vin, dacd. mai este, mdcar cdt
de pu1in. Nifon ia. rdspuns cd gi vasul in care se
fine
vinul este
zvantat. Sfintul a poruncit si aducl vasul acela; iar eclesiarhul
ducindu-se sd aducf vasul, l'a aflat plin cu vin. Pentru aceel s-a
mirat foarte mult, qtiind bine cd nici o piciturd de vin nu mai
era in vas, dar cu darul Maicii Domnului
$i
cu ruglciunile Sfin-
tului, intr-o clipd s-a umplut cu vin. Tofi fraEii s-au instiinlat des-
pre acea minune, si pentru aceel se mirau gi sliveau pe Dumne-
zeu, qi lludau pe Preasfinta Ndscdtoare de Dumnezeu. Iar vinul
acela n-a scdzut din vas multd vreme, pind, ce s-a adus alt vin,
de niste oameni iubitori de Hristos.
intr-un afi ourec?te, s-a ivit foamete mare intre oameni. Popo-
rul fiind fllmind, a inceput a veni la mlnlstirea Cuviosului, iar
el a poruncit sd le dea la tofi piine, degi mdndstirea era sdracd,,
pentru cd, pe atunci nu aveau nici sate, nici averi, ci trliau din
osteneala lor gi din milosteniile trimise de iubitorii de Hristos.
in acea vreme de foamete, mdndstirea nu avea decdt hrana tre-
buincioasl fralilor. Dar strdbdtind vestea prin satele dimpreiuq
cd"in mdndstirea lui Chiril primesc hrand toli cei infometati care
merg acolo, au inceput a se aduna la ministire gi mai mulli sd.-
raci gi scdpdtali, iar Cuviosul egumen poruncea, sd-i hrdneasci
pe tofi. Dar pe citle dddeahrmd, celor ce veneau, pe atdtaceahra-
ni se inmultea in mdnlstire, prin binecuvihtarea Maicii Preacu-
rate gi cu rugdciunile Cuviosului Chiril, robul ei. S-a hrinit in acea
vreme de foamete, o multime de popor, din mlndstirea Sfdntului.
Astfel, Cuviosul Chiril, cel de la lezerul Alb, care a avut nes-
pusd gi nelIrmuritI dragoste cdtre Maica Domnului, in toatd,
viata lui, fiind
;i
el iubit gi cinstit de Dinsa, fdcind mult bine in
viatd, seilrne gi minuni, ajungOnd la virsta d. 9o de ani, s-a sI-
virqit cu pace in ziua de !
iunie, c2nd Sf2nta Bisericd prlznuieste
pe cel de un nume cu el, Sf0ntul Chiril, Patriarhul Alexandriei la
anul t427.
336
Ndscltoarei de Dumnezeu, pentru Cuviosul Atanasie
9i
pentru
mdndstirea lui (v. Sf. 5 iulic).
MINUNEA 372
Maica Domnului ceartd aspru pe ucenicul
ce se bizuiain cei trei galbeni, uitind de aiutorul Ei
Cuviosul Mihail, cel din muntele Chimina, avea un ucenic cu nu-
mele Constantin, cz;re era cefidtel Acela era nepufncios cu tru-
pul, dar mai neputincios cu sufletul, fiind pulin credincios; de
vreme ce, avand trei galbeni,ii pdzea cu dinadinsul, ca sd-i aibd
la trebuinf a sa,la olrecare nevoie. Cuviosul Mihail il sfdtuia sd
nu-qi puni nddejdea intr-{ngii, ci sd-i punl la miiloc pentru chel-
tuielile obqtegti,
Ei
sd nddljduiascl spre Atolputernicul Dumne-
zeu, gi spre Preasf0nta NIscItoarc de Dumnezeu; dat el nu primea.
DupI citeva zile s-a intimplat, sd, aibd Cuviosul trebuinll de
12 bani, gi neavind, s-a imprumutat. Pentru aceasta, Constantin
grdiade riu pe Cuviosul, zic?rnd:,,81nu are nici 12bani,
Ei
pe mine
mi sfituia sd risipesc cei trei galbeni gi sI nu-i pdsttez petru ne-
voi?- mea" . Rostind aceste barjeli, a adotmit,
9i
a vdzut in vis, cd
era sdrbdtoare
Ei
se adunaseri tofi in bisericd. Acolo s'a atdtat
Stdlana cea cu totul flrd de prihand,
linand
in brafe pe Domnul
Iisus, Prunc, iar de cealaltd me,nil o
finea
Cuviosul Mihail qi ast-
fel umblau prin bisericl. Cand au ajuns in pridvor, Preasfinta a
poruncit cuviosului sI-gi intindd rasa. Fic0nd acelsta a aruncat
pe dinsa nenumlra{i galbeni, apoi s-a intors cdtre Constantin,
zicindu-i:
,,Necredinciosule
si nemilostivule cu chipul, nu-!i aiung
acegtia si te hrlnesti?" Constantin artzind LceSteL s-a sculat tre-
murdnd qi alerg0nd cltre Cuviosul a Lrrrncat cei trei galbeni,
Ei
fdcind metanie igi cerea ieftare
1v.
sf. 12 iulie).
MINUNEA 373
Cuviosul Antonie Romanul, povlfuit de Maica Domnului,
cil6toreEte pe mare stind pe o stdnci
Cuviosul Antonie s-a niscut in cetltea Romei, pe vremea ctnd
Biserica de Apus, s-a dezbinat de Biserica de RIsIrit. De mic a fost
datlainvilldtura cdrlii,invlfind limba latind qi greacl. Amindoi
plrinlii au trecut la cele vesnice, pe cind el eta incd copilandru.
Avdnd mare dragoste pentru viati monahiceascd, igi imparte
MINUNILE MAICII DOMNULUI
337
avere la sdraci, si la vdrsta de 18 ani intrd intr-o mdndstire inde-
pdrtatd,, in cetate fiind rirare prigonire qi dezbinare pentru cre-
dinl[ in acea mindstire a primit chipul monahicesc, si a vietuit
2O de ani in deplinl ascultare si nevoihtd. Pornidu-se mare prigo-
nire din partel latinilor, impotriva celor drept-sldvitori, au avut
de suferit muncire si moarte cumplitd si viefuitorii minlstirilor,
cei scipafi cu viatI, retrdgindu-se in pustietlti. Atunci si Cuvio-
sul Antonie plecind de acolo, a trecut prin locuri pustii si neum-
blate gi gdsind la margineamdrii o stancd, ainceput sd,petreacd
pe ea, rug0ndu-se neincetat lui Dumnezeli., ziua qi noaptea. El
n-Ave colibl, nici vreun acoperdmint, iat cahtand, avea ceea ce
adusese cu sine din mlnlstire si rodul pe carc il da pustia cea
de lOngd mare. Din aceastd" hrand" el mdnca foarte pufin, odttd
pe sdptdmdnl, Duminica.
El a petrecut pe acea stincd, un an qi doul luni. in anul 1106,
in z\ta de 5 septembrie, s-au ridicat ni;te vinturi groaznice, ma-
rea" s-a tulburat foarte rdu gi valurile se ridicau pdnl.la stdnca pe
care se afla Cuviosul. Deodatd repezindu-se un val, a ridicat stdn-
ca pe care se afla Cuviosul gi a inceput sd pluteascd pe rnare, ca
o corabie uqoard. Atunci, o, minune preasldvitMine a vdzutvreo-
datd, sau a auzit, si inoate stanca pe mare? insd poruncii dumne-
zeiesti, toate ii sunt sluiitoare. Piatra inota pe mare mai presus
de fire, fiind purtati de valuri, dar mai ales de puterea dumneze-
iascd; iar Antonie, robul lui Dumnezeu, sedea pe dinsa, rugin-
du-se in mare nevointi. O! Ce fel de nddeide Lvea Lcest bdrbat
minunat? Cat de t^re er^ nddejdea pusd in Dumnezeu! Fiind in
as& m re prirnejdie, nu s-a temut, nu s-a deznilddiduit, ci indrep-
tdndu-gi mintea cdtre Dumnezeu, s-a ldsat in voia Lui, av0;ndina-
intea ochilor pe Preacurata Fecioara Maria. Pe tlot parcursul aces-
tei infricogdtoxe cllitorii, Cuviosul a fost insofit de Preasf0nta
Ndscdtoare de Dumnezeu, pe care o ved,ea intr-un nor, tindnd in
brate pe Dumnezeiescul sIu Prunc, pe Domnul nostru Iisus Hristos.
Din aceastd cauzd" el era cuprins cu totul de negrditd bucurie du-
hovniceascd, indulcidu-se atat de mult din ace4 vedere minunatd
a Preasfintei Ndsc[toare de Dumnezeu, incit se uitase pe sine, ca
fiind fdrd trup, astfel, neblgind in seaml acea cdldtorie inspdi
mdntdtoare, prin mijlocul valurilor mdrii. El a inotat din pirlile
l
335
Prttt".NnCODIW
Romei, pe deasupra apelo4 trecind peste ocean' pe raul Neva,
pe iezerul tadojoic si pe raul volga, impotrividu-se repeziciunilor
negrdite, pind. ce a aiuns la Novgorod; iar star-lca s-a oprit noap-
teila mal, unde er1 o mdnistire. Cuviosul a auzit clopotele de
la cintdrile de noapte qi s-a inspdimantat, ctezind cd a fost dus
iardgi la Roma, neltiind unde l-a povdluit porunca lui Dumnezeu.
A doua zi venind oamenii la malul raului, s-au minunat, vd'
zind stdnca ce nu a fost acolo mai inainte qi pe ornul cel strlin
stind ldngd, ea. Ei l-au intrebat de unde este, dar el nu le-a rds-
puns nimic, pentru cd nu cunogtea limba slavoneascd, ci numai
la salutat, flcind o inchindciune cltre ei. Cuviosul a petrecut pe
acea piatrd.incd trei zile, rugandu-se lui Dumnezeu sd-i descope-
re cetatea", oamenii gi limba ce se vorbegte aici. LpLtta zi, cobo-
rdnd de pe stdncd, a intilnit un corlbier grec, cu care vorbind a
aflat de-la el cd" aceastd cetilte se numeqte Novgorod, oamenii
sunt rusi, avdnd credinta drept-sllvitolfe a Sfintei Sofii, avind
Arhiereu pe Nichita. Cuviosul Antonie auzind nceste^ s-a bucurat
foafte mult qi"a dat slavd lui Dumnezeu pentru aceastd minunati
rdnduiall. Apoi a intrebat pe acel negufltor: ,,Prietene,
te mai
rog sI-mi spui, cata depdrtare este de la Roma cea veche pind" la
rceastd cetate?" Acela i-a rlspuns: ,,Pirinte,
cetate1 acee1 este foar-
te departe, si calea pe uscat gi pe mare este foarte mate, abia
intr-o
iumdttte
de an se poate strdbate." cuviosul s-a mirat de
Atotputernicia lui Dumnezeu, cum in doud zile si doud nopli a
putui sd, strdbatd.;ta;lungime de cale. Pe mal, in dreptul aietei
pletre s-a ridicat mai intii o bisericufd din lemn, inchinati Maicii
bomnului, care l-a povdfuit pe Cuviosul Atonie pind,la acel loc,
iar mai tirziu s-a ridicat bisericd mare de zid, intemeindu-se
mdnistire, unde Cuviosul a petrecut pdnd la moarte, povlfuind
multe suflete la.calea mintuirii. Dupi 450 de ani, sfintele lui
moaste au fost gdsite intregi, gi, fiind puse in biserici, in tacld
t
de mult pret, izvorlsc tdmlduiri, celor ce se apropie de ele cu
credintd, slrutindu-le. (v. sf. I august)
MINUNEA 37 4
Minunata descoperire ce s-a ftcut, pentru zidfuea
bisericii Maicii Domnului din Pecersca
Pe pimintul nemfesc a fost un domn ce se numea African,
carei avut doi fii, pe Friad qi
$irnon.
Dupd moaftel lui cei doi
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 33e
fii ai sIi au fost izgoniti de fratele sdu, Iacum cel orb. Unul din
fii, qi anume Simon, a venit in Rusia, la binecrendiciosul domn
Iaroslav, care primindu-I, 1l avea in mare cinste. Ell-a dat lui Vse-
volod, fiul sdu, care avdnd mare dragoste fafl de el, ia incre-
dinlat unele dregitorii. Acest Simon a cdpdtat mare dragoste fafl
de mdndstirea Pecersca.
Oarecind ndvdlind Polov{ii asupra pimdntului Rusiei, s-au
adunat impotriva lor cei trei fii ai lui laroslov; lzeaslav, Sviatos-
lav
Ei
Vsevolod, c re aveau cu sine si pe Simon. Acestia mergind
la Cuviosul Antonie, pentru ruglciune si binecuvintarc de rdz-
boi, acesta le-a prevestit pierzarel care ii a;tepta pe ei. Simon
auzind acestea, a cdzut la picioarele Cuviosului, rugindu-se sd
rnijloceascd la Dumnezeu pentru a scdpa de o prime jdie ca Lcets-
ta. Atunci fericitul Antonie, lui Simon ia prevestit urmdtoarele:
,,O!
fiule, mulli din voi veti cddea de ascutisul sabiei, si fugind de
pizmasi, vor fi cdlcali gi rdnili si se vor ineca; iar tu fiind mOn-
tuit, ai si fii pus in biserica ce se va zidi". Scdpind in chip minu-
nat de la moarte,
$imon
a venit a doua oafi"la Cuviosul Antonie,
la Pecersca, pentru a aduce multumire lui Dumnezeu gi a mdr-
turisi urmdtorul,lucru minunat;
,,Tatdl
meu African
-
povestea
Simon
-
a fdcut o Cruce foarte mare, ca de zece coti si pe ea a
insemnat Dumnezeiescul Chip al lui Hristos. Pentru a-i fzce mai
mare cinste, pe mijlocul ei a pus un brdu de cincizeci de grivne
de aur, si in capul lui o cunund,, tot de aur. Cdnd m-a izgonit din
stdpdnirea mea, Iacun unchiul meu, eu amluat brdul de la Hris-
tos, gi cununa de pe
'capul
Lui. Atunci Chipul Domnului intor-
cdndu-gi fala cdtre mine mi-a zis:
,,Omule,
sd nu pui pe capul tiu
aceastd" cunund, ci s-o duci la locul pregdtit ei, unde se va zidi de
Cuviosul, biserica Maicii M,ele, si s-o dai in miinile aceluia, ca
s-o atirne inaintea
iertfelnicului
Meu". Iar eu de fricI, am cdzut,
;i
zlceam ca un mort. Apoi dupi Lceea, scul0ndu-md, m-am urcat
intr-o corabie gi am plecat din
lnra
mea. Pe cdnd pluteam noi, s-a
flcut un vifor mare, incdt noi tofi ne deznddliduisem ci vom
sclpa cuviald. Atunci miam adus aminte de br2ul pe care il lua-
sem cu mine, si am inceput a striga: Doamne, iartd-md., ci, astdzi
mor pentru acest briu, pe care l-am luat de la cinstitul Tdu Chip,
cel cu infitisare omeneasci. Atunci deodatd am vdzut o bisericd
in vdzduh, gi gandeam: De unde este aceastl bisericd? Atunci s-a
atzit un glas, zicend:
,;Aceasta
este inchipuirea celei ce se va zidi
de Cuvioiul, in numele Maicii Domnului, precum o vezi, a catei
mdrime se va mlsura cu brdul cel de aur; de doudzeci de brdie
:
340
PTotos. NICODIM MANDTTA
primul episcop ce s-a inscdunat aici a fost Simon, dupd desco-
perirea cea Dumnezeiascil
9i
dupd proorocirea lui Antonie.
MINUNEA 375,
Nlaica Domnului in persoani, trimite mesteri zidafi
din Constantinopol, sd zideasci biserica Pecerscli
Trec0nd ciliva ani, dupd ce Simon a datbtiul si cununa, Cu-
viogilor Antonie gi Teodosie, au venit din constantinopol la ,
Pecersca, la acesti CuvioEi, patru megteri de biserici, iscusili in
buviosul aldudat pe Dumnezeu pentru ace1sta, gi a z]s:
,,Fiule,
de acum inainte nu te vei mai numi Simon, ci Simon". Impreunl
cu brdul si cununa cea de aur, simon a ddrait cuvio;ilor Pirinfi
Antonie gi Teodosie, multe averi, pentru ziditea bisericii Lrdtlte
de Dumnezeu. Mai pe urmI, prin invdlItura
Ei
sfdtuirea sfantului
suflete cu preolii lor. Iar aceasta s-a flcut pentru minunile ce se
fdceau de cdtre Cuvioqii Pdrinli Antonie gi'Teodosie ai Pecerscdi.
Dupi multd vreme, cdnd s-a intemeiat sfinta bisericd a Pecerscli,
Teodosie, a ldsat credinfa latineascd
Ei
a primit credinla Orto- 1
doxd" a lui Hristos ,
ct toatd cas?- sL, in care eta:d cala ttei mii de
in lIlirne, de ffeizeciin lungime, iar in inlllime va fi de cincize-
ci; iar tu vei fi pus intr-insa".
Fdcdndu-s e aceilsta s-a linistit mafea,, iar noi toli am preamlrit
pe Dumnezeu,
Ei
ne-am mingiiat cu bucurie foafie mare' pentru
in am scdpat de moarte. Pdrinte, pind acum nu gtiam unde se
va zidi biSbrica ce mi s-a triltat, pf1nd ce nu am auzit din cinstita
ta, garn, cd aici se va zidi, qi in ea voi fi pus eu". Duptr ce a spus
ac{stea,, Simon aluatbrOul de aur gi_l-a dat Cuviosului Antonie,
zicdnd:,,iatd mdsura temeliei dcestei biserici'i. Asemenea, dindtt-i
si cununa, a zis:
,,AceastI
cunund sd se pund la sfdntul
jertfelnic".
zidfuia de piatril, oameni foafie bogali care av grlit:
,,Unde
voifi
sI incepem a zidi biserica?" Ei au rdspuns:
,,in
locul unde ne va
ardta Domnul". Megterii au zis:
,,Mlnunat
lucru cerefi! Vremea. .
morlii voastre o qtifi, iar locul bisericii nu l-a1i insemnat incd,
dindu-ne atdta aur spfe tocmire". Cuvioqii Antonie
Ei
Teodosie ,
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI
341
au chemat pe tofi fralii, gi au intrebat pe greci, zicind:
,,Spune-
ti-ne adevdrul, ce este ceea ce griliti?" Mesteri! au rispuns:
,,Noi
dormeam in casele noastre gi dimineafa cind a rdsd1it soarele, a
venit la fiecare din noi niste tineri frumoqi la chip si ne-au zis:
,,VI
cheaml impfudteasa in Vlaherna". Ducindu,ne'am luat cu
noi pe.prietenii
Ei
rudeniile noastre si am ajuns in Vlaherna cu
tolii impreunl. intrebind pe cei de aici, am aflat cum cd am fost
chemafi laimpd;rilteasa si am recunoscut pe cei ce ne-au chemat.
Ydzdnd pe impirdteasa
Ei
cu mullime de ostasi in jurul ei, noi
ne-am inchinat ei, iar ea ne-a zis
,,Voiesc
sd-mi zidiyi o biserici
in Kievul Rusiei qi vd poruncesc, ca sd vd luafi aur pentru trei
ani, si sdvd. ducefi si incepefi zidirea ei". Noi, inchindndu-ne am
zis:
,,O!
Doamni impilrdteasd, ne trimili in
lard"
strIin6, la cine
vom merge?" lat eL ne-a zis:
,,Iatd
trimit gi pe Antonie gi pe Teo-
dosie, acegtia ce stau aici de fald". lar noi am zis:
,,Atunci
de ce
ne dai aurul acesta pentru ttei ani? Spune-ne Lceasta., pentru ca
sd avem hrand,
Ei
cele de trebuin+d? Cd, tu singurd stii cu ce ne
vei ddrui pe noi". lag impdrdtelsa ne-a zis;,,Acest Antonie numai
vd"-va blagoslovi la lucru gi se va duce la viala vesnicd, iar Teo-
dosie dupl doi ani vz merge dupl dinsul; pentru Lceea.luati aur
pentru plata voastrd
Ei
mergeli; iar a vd ddrui cineva ca min,
nu poate. Eu vd voi da cele ce ochii nu le-au vdzut, urechile nu
le-au auzit
Ei
la inima omului nu s-au suit, si'insdmi voi veni sI
vId biserica si voi locui intr.insa". Dupd aceel ne-a dat si moas-
tele Sfintilor Mucenici:_Artemie, Iacob, Teodor, zicindu-ne:
,,Sd
puneli aceste in temelia Bisericii". Luind noi Sfintele moaste,
aurul si cele de trebuintd, am intrebat pe imprlteasa de mdri-
mea bisericii
Ei
ea ne-a zis:
,,Mdsura'am
trimis-o, este briul Fiului
meu, dupl dorinfa Lui; iegifi afafi, si vcdefi fidsura ei'f. Noi am
iesit afard gi.am vdzut biserica. Intrind iarlqi, ne-am inchinat
impdrdtesei, si am intrebat-o:
,,O!
Doamnd", cure o sI fie numele
bisericii?" lar ea ne-a zis:
,,Vreau si o numesc cu numele meu".
Noi am indrlznit s-o intreblm cum ii este numele. Atunci impirl-
teasa irislgi ne-a zis:
,,Biseric
va fi a Preasfintei Nlscitoarei de
Dumnezeu". Si ddndu-ne acestd icoantr ne-a zis:
,,Aceasta sd-mi fie
loctiitoare". Noi inchirrindu-ne ei, am plecat la casele noastre,
avind aceastd,Icoand, pe care am luat-o'din mdinile impdrdtesei.
342
PTotos. NICODIM MANDTTA
Auzind toti acestea, lu preamdrit pe Dumnezeu si pe ceea ce
L-a nlscut pe El. Sfintul Antonie a zis megterilor:
,,O,
fiiloq noi
niciodatI n-am iegit la voi, din acest loc". Iar grecii au zis cu
jurdmint:
,,Din
m0inile voastre am luat aurul impirdtesei, inain-
tea multor martori, ba chiar gi pnnl la corabie v-am petrecut gi
dupd plecarea voastrd, petrecOnd acasd, o lund, am pornit pe cale,
astdzi fiind a zecen zi, de c0nd am iegit din Constantinopol". Cu-
viosul Antonie iardqi le-a- zis:
,,O,
fiilor, de mare dat v-a invre-
dnicit pe voi Hristos, cici sunteti sdvirgitori ai voinlei Lui. Tine-
fii aceia, care v-au chemat pe voi sunt ingerii luminali, iar impd-
ttrteasa cea din Vlaherne care s-L atiltat vouI, esteJreasf.inta
Niscitoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria". Ostagii dim-
prejurul ei, sunt de asemenea puteri ingeresti fdrd, de trupuri.
Aseminarea noastrd" si aurul dat voud, singur Dumnezeu le gtie
cum s-au fdcut, pentru robii sdi. Binecuvdntatd. este venirea voas-
trd", cdci afi avut bund cdldtorie impreund cu aceastd" IcoanI a Nds-
cdtoarei de Dumnezeu, care v-a rdspldti voud, precum s-a fIgIduit,
cu ceie ce ochiul nu le-a vdzut, urechea nu le-a auzit, iar la inima
omului nu s-au suit. Nimeni nu poate sI le dea, decit numai Aceea
gi Fiul Ei, Domnul Dumnezeu gi Mintuitorul nostru Iisus l{ristos,
al cdrui briu qi coroani s-au adus aici de un neamf, care a spus
mlsura, llrgimea, lungimea qi indl{imea bisericii Preacuratei".
. MI NUNEA
376
Cum s-a aflat locul unde s-a zidit biserica din Pecersca
gi minunile ce s-au ficut aici
MeEterii zidari auzind cele spuse de Cuviogii Antonie
Ei
Teodosie, au fost cupringi de frictr,
Ei
inchinindu-se lor pflnI la
pdmint, iau intrebat din nou, despre locul unde vor zidi biseri
ca. Cuviosul Antonie le-a rlspuns:
,,Trei
zile vom petrece rugin-
du-ne,
;i
Domnul ne va ardta locul.
,,La
inceputul acestui lucru,
prin indemnare dumnezeiascd, s-au adunat pe cimp o mullime
de oameni, nechemafi de nimeni, pentru a alege locul unde sI
zideascd" biserica, dar n-au glsit loc potrivit, unii zicdnd unele,
iar allii altele. Mo;ia domneascl ert nprolpe qi din purtarea de
grijd t lui Dumnezeu, ttecea" pe aldturi de ei binecredinciosul
domn Sviatoslav, care, vilzind atit de mult popor, a intrebat ce
fac acolo. instiingindu-se el, s-a abitut din cale si s-a apropiat de
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 343
ddngii, si ca indemat de Dumnezeu le-a ardtat locul de pe moqia
sa, qi le-a poruncit, ca acolo sd zideascd biserica.
insd. Cuviqsii s-au rugat trei zile. Cuviosul Antonie rugindu-se
in noaptea ittii, i s-a, ardtat Domnul zic0ndu-i:
,,Antonie,
ai aflat
dar inaintelmel".Iar Cuviosul Antonie
"L
zis:
,,Do,tmne,
daci am
aflat dar inaintea Ta, sI fie roud peste tot plmintul, iar locul pe
care binevoie;ti a-l sfinli sI fie uscat". Dimineafa s-a aflat locul
uscat, acolo rnde este acum biserica, iar peste tot era roui. Ase-
menea rugirdu-se Cuviosul Antonie noaptea a doua, a zis:
,,Doam-
ne, sd fie pfunintul peste tot uscat, iar pe locul sfint roud". Mer-
gind, n aflatasa. A treia zi Cuviosul Antonie st2.nd la locul acela
s-a rugat, apci binecuvdntindu-I, a misurat lungimea si ldtimea
cu brdul Dornnului Hristos cel de aur, adus de Simon de la nemti,
dupd acea nEsurd ce i s-a spus lui Simon din cer, pe cind era.pe
mare. Cuviolul Antonie, ridicindu-si miinile spre cer a strigat cu
glas mare asemeni lui llie:
,,Ascultd-md
pe mine, Doamne, ascul-
td-md, Lstdzi:u foc, ca sd cunoascl toli oamenii ace;tia, cX Tu egti
cel ce voiegtl aceastl". Si indatl a cdzut foc din cer gi a a,rs tolte
vreascurile
$
mdrdcinii, aluat roua si a fdcut qan{ in chipul sdpd-
turii pe locu. cel mlsurat. Iar cei ce erau cu Sf0ntul, de fricd, au
cdzut ca molti. Astfel, cu darul lui Dumnezeu s-a adeverit desd-
virgit, locul cel ales de Dumnezeu, incepindu-se prin rugdciune
de cdtre Sfdntul Antonie. Darul lui Dumnezeu se ardta trecind
spre locul a{ela, uneori ca o vdpaie, ca un curcubeu, de la bise-
rica cea veche, iar alteori treceau ingerii ducind icouta. Astfel
alegindu-se locul, s-a zidit biserica cea fdcdtoare de minuni a
Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu din Pecersca, de cdtre Cuvio-
gii Plrinfi: Antonie
;i
Teodosie, in anul de la nasterea lui Hristos
1089, pe vrmea iuhitorului de Hristos, Episcopul Mihail, gi a
binecredinci,rsului domn Sviatoslav laroslavici. care cu miinile
sale a inceput a sdpa temelia qi a dat fericitului Teodosie spre
aiutor 100 dr grivine de aur. Ei au pus in temelie moastele sfin-
tilor mucenici, cele date mesterilor in Vlaherna de Preasfinta
Niscdtoare de Dumnezeu; si dupd a clrei proorocire Cuviosul
Antonie trlird pulind vreme. s-a dus in acelaqi an la odihn cer
vesnicl, iar Cuviosul
'l'eodosie
a plecat din aceastd viatd, dupa
tloi ani de )a inceper:ea zidirii acestei biserici. Dupd Cuviosul
344
Teodosie a luat egumenia fericitul Stefan, c1re a fost martor la
toate minunile ce s-au fdcut, in legdturi cu zidirea acestei Sfinte
Biserici. in al,treilea Ln. s-a terminat zidirea ei.
MINUNEA 377
Minunile ce s-au frcut la zaghvirea bisericii
Preasfintei Niscltoarei de Durnnezeu din Pecersca
DupX zece ari de la sosirea mesterilor care au venit sd. zideas-
cI biserica din Pecers cL, auvenit tot din Constantinopol mbqteri
zugtavi de icoane, la fericitul Nicon, ca'te pe atunci era egumen
al Pecerscdi, qi iau zis:
,,Aducefi-ne
aici de falilpe aceia care s-au
sfdtuit cu noi, pentru zrtgrdvirea icoanelor, cd voim sd ne inlele-
gem cu ddngii. Aceia ne-au spus noud cd avem de zugrlvit o bise-
ficd micd, si aqa ne-am
;i
tocmit cu din;ii inaintea mai multor
martori, dar acum vedem cil aceastd" bisericd este foarte mare;
luali-vd aurul vostru, iar noi ne vom intoarce la Constantinopol".
.
Egumenul auzind acestea, s-a indoit
9i
a zis zugravilor: ,,Cum
arI-
tau acei oameni eare s-au tocmit cu voi?" lat zugtavii pomenin-
du-le infdli;area. chipului lor gi numele, unul era Antonie
Ei
celdlalt era Teodosie. Egumenul a zis cdtre din;ii:
,,Fiilor,
nu ni
se cade noul s[ vd" ardtdtn pe aLceia, cd' mai'nainte cu zece ani
s-au dus la Domnul, si se rcagd' pentru noi, pizind aceastl bise-
rich, ferindu-gi mdndstirea lor gi purtind de gtiid celor ce se afll
intr'insa". Acestea auzind zugtavii s-au inspliminat
Ei
aducdnd
de fagil pe mai mulli negufdtori, c re veniserl cu ddnqii acolo, au
zis egumenului: ,,inaintea
acestora ne-am tocmit cu dins,ii gi am
luat aur din m2inile lor s,i tu nu voieqti sI ni-i arilt)pe.ei! De au
murit, aratd-ne noul chipul lor, ca qi aceqtia sil-lvadL, clci au fost
si ei cu noi".
Atunci egumenul a scos inaintea tuturror icaant Cuvioqilor
Pdrinlilor nogtri, Antonie gi Teodosie ai Pecerscii; iar grecii vI-
'
zind chipul lor s-au inchinat, zicdnd:,dcegtia sunt cu adevlrt,
9i
noi credem cu adevilrat cI ei sunt vii gi duptr l4oarte. Ei pot sI
aiute, sI apere
Ei
sI mintuiascl pe cei ce aleargd" lL ei". Atunci
negufitorii au dat gi musii (podoabe) pe care le adusese de v4n-
zare, gi cu care dupl aceea au infrpmusefat Sfintul AJtar; iar
zugravii au inceput a se cdi de gregeala lor, gi spuneau acestea:
,,Cind
plecam cu corabia la Caneea, am vdzut biserica aceasta
MINUNITE MAICII DOMNUIUI . 345
mare la inilfime
Ei
am imtrebat pe cei ce erau acolo; ce bisericd
este aceasta
;i
ei ne-au rdspuns
ei este Pecersca,
;i
a clrei impo-
dobitori sunteti voi. Iar noi m2niidu-ne cI era prel r\are, vream
sI fugim inapoi in jos.
intr-acea noapte s-a pornit un vifor mare
pe r0u; iar cind ne-am sculat de dimineatd" ne aflam aproape de
Tripoli, si luntrea mergea singuri in susul a;pei, iar noi oprind-o
pe ea cu anevoie, am stat toatd" noaptea socotindu-ne ce inseam-
na aceasta? Noi fdrd, sd, vislim am strdbliut atita cale intr-o
noapte, pe care allii ar fi strdbitut-o cu mare osteneall, abia in
trei zile. rn cealaltd, noapte am vdzut in vedenie aceastd. bisericr
qi aceastd rcoand" fdcdtoare de minuni a
preasfintei
Ndscrtoarei
de Dumneaeu, Namestnica (toc,tiitozrea), zic2ndu-ne noud:
,,Oame-
nilor, de ce vd tulburafi in degert, nesupundndu-vd Fiului Meu si
robilor Mei? De nu md veli asculta,
Ei
d-e veli cduta sd fugiti ina-
poi, ud voi lua acum luntrea voastrd si vd voi duce la biserica
mea. Aceasta sd o gtifi, cd de acolo nu vefi mai ieqi,.
.
MINUNEA
378
La Pecersca,Nlaica Domnului isi zugriveste singuri chipul
si Duhut Sfint se ardtilii chlp de porumiel
Pe cdnd maiestrii acestil impodobeau Altarului Bisericii lui
Dumnezeu, atunci chipul Preasfintei Stdpanei noastre de Dum-
nezeu Ndscdtoarei s-a inchipuit singur aici. Fiind inruntru altant-
lui, au vdzut cu to{ii acea minune infricosatd.
privind
ei spre acel
chip minunat, deodatd s-a luminat mai mult d,ecit soareie, incOt
neputind sd priveascd.la el, au cdzut cu fefele la pdmint, inspdi-
mintali. Apoi micgorindu-se acea strrlucire si vr0nd sd priveasci
irrdsi, deodatd. au vdzut,, cum din gura chipului
preasfintei
Nds-
cdtoarci de Dumnezeu, a zburat in sus un porumbel alb, spre
chipul Mintuitorului, qi acolo s-a ascuns, iar cei ce erau in bise-
ricd,, priveau si vadl de va mai iesi de acolo. in timp ce'priveau
ei, porumbelul a zburat iardsi, ies,ind din gura Miniuitorului si
umbla prin toatr biserica, zburind pe la fiecare cali al sfinlilor,
agez0ndu-se la unii la picioare iar la altii.pe cap. Dupd ltcle,a"
zburind in jos,
a stat dupi Icoana l{amestnica (Loctiitoire)', fdcd-
toatea" de miriuni, a Preasfintei Nrscdtoare, de Dumnezeu, iar cei
ce se aflau in bisericl, voiau ca sd prindl porumbelul.
pundnd
o
scard si urcindu-se pe ea, nu l-au gdsit.dupd Icoand, nici dupi
346
MINUNEA 379
Minunile ce s-au frcut la sfintirea bisericii
Preasfintei Niscitoarei de l)umnezeu, din Pecersca
in anul intii al egumeniei fericitului loan, pe vremea Mitropo-
litului ce purta acelaqi nume. Darul lui Dumnezeu a voit ca bi-
serica
pecersca,
cga la. a cdrei zidtre;i impodobire s-au ficut
multe
Ei
mari minuni, gi sfinfirea si se facl tot cu niste minuni
dumnezeiegti. Rinduiala sfinlirii bisericii fiind aprqape gatil, nn
tveapiatrd.pentru
sfdntul Prestol,
9i
clutau mult sI giseascl les-
pedea cea de piatril, dar nu s-a aflat atunci nici un meqter' care
id, o facd,, pentru ^ceea au pus in loc o scindurd de lemn' Dar
Preasfinlitul Uittopolit loan, n-a voit ca intr-o biserictr ttdt de
mare c?-'Lceel, sI fie scinduri de lemn la sfantul Prestol,
9i
pen;
tru aceasta egumenul cu fralii erau ln mare mihnire. Trecind
citeva zlle filrd. sI se faci sfinfirea, 1n ziua de 13 august, mona-
MINUNIIE MAIC]I DOMNT]LUI
347
hii intrind in bisericd sI cinte dupl obicei l'ecernia, tu vdzut
Iingil peretele din mijkrc al Altarului, pusd o lespede de piatrd"
si stilpigori, spre a1ezarea sfintului Prestol. Ei s-au dus qi au
spus Mitropolitului lucrul acell, iar el a liludat pe Dumnezeu si
a poruncit, ca sd se facl vecernia sfinlirii. Ili au clutat pretutin-
deni, pe apI gi pe uscat, sd" af.le de unde gi de cine s-a adus les-
pedea aceea? Si cum au bdgat-o in biserici, fiind usa incuiatd?
insi nu au aflat urma niminui; apoi au trimis trei grivne de
argint,la locul unde se fdceau lucrd.ri din piatrd, casdle ia mes-
terul pentru osteneala sa. Dar fdcindu-se cercetare pretutindeni,
nu s-a af.latluudtorii ei pe plmdnt, ci a fdbtt-o insuqi lucrltorul
ceresc gi purtitorul de griil al tuturor bunltd.tilor, qi a oferit-o
spre punerea inainte a Pfeacuratului SIu Trup qi a cinstitului
SIu Sdnge, voind ca pe acea masd,, pe clre a ddruit-o El insuqi in
casa Maicii Sale, sI se junghie in toate zilele, pentru toatd lumea.
Dar aceasta nu a fost ultima minune; cdci au mai urmat qi altele.
A doua zi dupd, minunata aflare a acelei lespezi, Preasfinfitul
Mitropolit Ioan erain mare m0hnire, cdci sosise vremea sfintirii
biseriiii Pecersca, gi nu era cu dinsul nici un Episcop la sfiniire,
ei afl0ndu-se la mare distanfd, si nefiind invitali la timp. Dar
iatd,, an puterea lui Dumnezen, Lu sosit flrd de veste gi au stat de
fald iubitorii de Durnnezeu Episcopi: Ioan al Cernigovului, Isaia
al Rostovului, Antonie al Irievului, Luca al Vilogorodiei, care
nefiind chemafi de nimeni dintre oameni, au venit sd, ia parte la
rinduiala sfinlirii acestei biserici. Preasfinlitul Mitropolit Ioan,
s-a minunat de aceasta, pentru cI nu trimisese pe nimeni dupl
Episcopi, si cu uimire, i.a intrebat:
,,Cum
de a[i venit nechem{i".
Episcopii au rlspuns:
,,Stlpane,
au venit niste tineri, trimigi de La
tine, care ne-au zis:
,,Pe
ziua,de t4 august Se va sfinfi biserica Pecer-
scii, sI fiti cu tofii gata a participa la Liturghie, cu Mitropolitul
Ioan. Auzind noi acestea, dupl cuvintul tnl, iatn am venit". Apoi
a rlspuns
Ei
Antonie, Episcopul Irievului:
,,Eu
eram bolnav, gi in
noaptea Lceea a inttat la mine un monah, si mi-a zis: Miine de
dimin'ea1[ se va sfinti biserica Pecerscli, sI fii acolo qi tu. Cum am
auzit,indatd" m-am insdndtogit gi iatl am venit aici, dupd, porun-
ca voastrd". Mitropolitul voia sd afle pe oamenii rceia care i-au
chemat pe ei, dar indatd, s-a auzit utt glas ca acesta:,,Stinsu.s-ah
catapeteasml,
gi ciutindu-l
pretutindeni, nu vedeau unde s-a
ur.rrrr.
pe
cdnd priveau la icoann ce se zugrivise singurl in
altar, vdd iar{i cum porumbelul a zb]urajt spre chipul Mintui-
toruiui, iegind bitt grrtu acelui chip al Preasfintei Niscltoarei de
Dumnezeu. cei ce ie aflau
ios,
au strigat cltre cei de sus care
zugrilveau:,,Prindefi-L".
Ei si-au intins miinile, wind sl-lprindi,
dai porumbelul iarlgi a zburatin gura Mintuitorului,
Ei
iafiqi a
strlfucit acealcoanil mal mult decit soarele. Cilzind cu tofii cu
fala 1n
ios,
s-au inchinat Domnului, cI s-au invrednicit L vedel
l'u1::area Preasfintului Duh care petfecea intr-acea biserici a Pe-
cerscii. Megterii zngrwi de lcoane, impodobind Sfanta Bisericl,
cea asemenea cer.riui prin facerca de minuni, se impodobeau
Ei
ei ingiEi cu felurite bundttrli sufleteEti. Ei, rdlnanind ln aceastd
mInesiire gi vieluind in chip monahicesc cu pllcere de Dum-
nezerr,
Eiau
sfargi t viala aici, aseme nea fdcdnd,
9i
meqtefii zidari.
Trupurile lor sunt a;ezate in pridvorul acestei biserici, care se
afl6 nestricatd, pana acum. Astfel s-a implinit proorocia pe cLre
au auzit-o acei ierici,ti zugravi, pe cdnd voiau sd se intozrcd la
Constantinopol,
gi Li s-a ardtat lor biserica Pecerscli,
Ei
pfeacin-
stita lcoanI a Nlscitoarei de Dumnezeu, cea filcdtoare de min-
uni. care Ie-a zii:,,Nu vefi pleca de aici, ci cdlugirindu-vi, veti
rdnr2rne pind,la sf0rqitul vielii in aceastd minlstire"'
345
Pitt"t.NICODM
cei ce iscodesc iscodiri". Atunci ridicindu-9i miinile cdtre cet, a
zis: ,,o!
Preasfdntl Nlscltoare de Dumnezeu, precum la Ador-
mirea Ta ai adunat pe Apostoli de la marginile lumii, spre cin-
stea ingrop drii tale, tot Ll?- la sfinfirea bisericii tale, ai adunat pe
robii tli giimpre.rnl sluiitorii nostri; binecuvinteazil-ne
pe noi la
acest lucfu gi ne. ajutd noud, pentru slava Fiului tIu
Ei
a tL".
Atunci toli erau cupringi de spaimd, pentfu atdtea minuni ce s-au
fdcut, al cilror sfdr;it nu este aici.
in timpul sfinpirii, dupl ce au inconjurat biserica de trei ori,
venind la uEi, Mitropolitul Ioan lovind, a strigat dupl datini:
,,Ridicati
boieri porfile voastre...". In acel timp nimeni nu era
induntru care sd rlspund[: ,,Cine
este acesta impiratul slavei?"
Pentru cZ nu llsase pe nimeni. Dat fdcindu-se tdcete, s'a auzit
dinduntru un glas ingeresc, zlcdnd:,,cine este acesta implratul
Slavei". Fdcindu-se cercetare cine qi de unde sunt c0ntdretii ace-
ia, qi cum au intrat in biserici, fiind toate usile incuiate, nu au
af.lat pe nimeni in bisericd. Atunci tofi au cunoscut, cd toate aces-
tea S-au petfecut, cu dumnezeiasca rinduiali
;i
purtare de griid,
pentfu icea sfintd, bisericd, incit toli au gtilit de dinsa cu graiul
ipostolului: ,,O,
addncul bogdliei, al infelepciunii
9i
al cunogtin'
fei
lui Dumnezeu! cdt sunt de nepitrunse
iudecl{ile
Lui,
9i
neur-
mate cdile Lui! cine a cunoscut mintea Domnului, sau cine s-a
ficut Lui sfetnic?" Astfel s-a siv0rs.it sfinfirea bisericii Adormirii
preasfintei
Niscdtoarei de Dumnezeu, de la Pecersca, in anul de
la naqterca lui l{ristos 1049,in 14 zile ale lunii august, pe vremea
binecredinciosului domn al Kievului, Iaroslavici, aiutind insuqi
Domnul Dumnezeu prin sdvirqirea de mari minuni, cu ruglciu-
nile Preacuratei Maicii sale
;i
ale cuviosilor Pdrinlilor noEtri,
Antonie gi Teodosie ai Pecerscdi.
Minunatl este povestirea acestei sfinte biserici, czte mai
inainte de inceputul ei a fost atdtatd de Domnul
9i
in plmintul
nemtesc, care de la cinstitul Siu chip, ia trimis coroana qi briul,
qi a'ardtat asemlnarea ei. Din pdmantul grecesc s-a trimis de
cdtre Prcasfinta Ndscitoare de Dumnezeu icoana sa, moa;tele
sfinfilor mucenici gi a afitat in vlzduh, asemdnarea bisericii ei.
De ia inceputul ei qi pinl la terminare, prin cele trei chipuri:
zidirea, zugrilvirea;i sfinfirea, s-a ardta;t lucrarea Sfintei Treimi.
MINUNILE MA I('II DOM N U IUI
349
La inceputul zidirii acestei biserici, Insusi Dumnezeu
-l' at/dl,
a
iltsemnat locul prin uscdciune, clci uscdciunea este urmarea ve-
chinrii si a bltrOnetelor. Fiul, Care S-a pogor2.t ca roua pe lind,, a
trimis roul. Duhul Sf0nt, care in lirnibi de foc s-a pogordt, a tri-
mis fbc din cer. Asemenea si in vremea impodobirii, Tatdl, care
,a.
zidit pe om dupd chipul Sdu, a zugrdvit chipul Preasfintei Ndscd-
toaiei de Dumnezeu, fdrd. mnini de zugravi gi sfintul Altar cu mu-
sii l-a impodobit. Fiul, Care este soarele dreprffi, a umplut bise-
rica cu strdlucire. Duhul Sf?nt care S-a ar/atat in chip de porum-
bel, a a"rdtat chipul cel de porumbel ce a, zburat din gura Chi-
pului. Mai pe urmd in vremea sfingirii: Tat/al, care odatd" a datlegi
pe lespezi de piatrd,, a ddruit piatra pentru Sfintul
prestol.
Fiul,
care este Arhiereul cel vesnic, i-a adunat pe arhierei in chip min-
unat. Duhul Sf2nt, Limba cea de foc, care a grdit vestirea cea bu-
nd in tot pimintul, a rdspuns dinduntru bisericii, nefiind acolo
nici un om. Dacd prin atdtea semne, Dumnezeu cel in Treime, a
iubit a-si intemeia acestd, bisericl, in numele iubitei Sale Maici,
este:ardtat, cd petrece intr-insa cu dragoste si impdrdteasa, ceea"
ce std de-a dreapta Lui, Folositoarea si Scdparea tuturor cresti-
nilor, Preasfinta Niscdtoare de Dumnezeu, precum s-a fdg.iduit
nresterilor din Vlaherna, zicddu-le:
,,Yoi
veni si eu sd v{d biseri
ca, gi voi locui intr-insa". Asemenea si Sfinti lui Dumnezeu, zle
c'iror sfinte moaste sunt asezate sub zidurile terneliei, petrec
nedespdrtiti in aceastd SfintI Biserici. Pentru ale lor sfinte rugd-
ciuni qi ale Cuviosiktr PIrinti, Antonie si Teodosie de la
pecersca,
sd ne dea Domnul llristos, Capul llisericii, Darul si Mila Sa; cd-
rrria I se cuvine cinstea si slava cu P?irintele Lui cel fdrd, de ince-
put, cu Preasflntul si Bunul si de viald ddtitorul Duh, acum si
pururea qi in vecii vecilor Arnin (N{.
366-371; conf. v. Sf. 1,1 Aug).
MINTINEA
380
Maica Domnului izblveste de farmece
pe o monahie din ministirea Cuvioasei lrina
O f'emeie frumoasd si de bun neam din cetatea Cuvioasei lri-
na, adicd din Capadochia, era logoditi cu un lldrbat. Dar schim-
bindu-si scopul, nu l-a mai voit, si ca sd nu o mai supere gindul,
a lugit de acolo si s-a cdlug.irit in mdnlstirea Sfintei Irina.
l)iavolul zavistuind-o pe ea, si vrind sd o scoatr din mdni.stire,
350
Protos. NIC)DIM MANDTTA
a infierbintut pe logodnicul ei cu multl dragoste spre dinsa.
Acesta incercdnd s[ o determine de a ieqi din mlndstire, nu a
reugit, din care cauzd, dorind sl-qi implineascl scopul, a apelnt
la un fermecitor, sluiitor preaiscusit al diavolului, clruia i-a
flgdduit mulli btni, dacd prin farmece va aduce pe acea' femeie
lavoialui, ca sI-l ia de blrbat. Fermecdtorul fdcindu-gi me;te9u-
gul in Capadochia, deodatd,, femeia
9ia
ieqit din minte si incon-
iva
toatd" mdnlstirea, rdcnind
Ei
strigand numele logodnicului
sdu. Ea se jura cu infricogate
iurlminte,
cd dacl nu-i vor deschide
usa, ca si se ducl sd-l afle, se va sugruma. Auzind Cuvioasa aces-
tea, pl2rngea,;ibdtindu-se peste obtaz, zicea:,,Vai mie, ticdloasa,
pentru cI din nepurtare de griid a plstorilor rdpesc lupii oile.
bar in desert te ostenegti, vicleanule diavol,'cd Hristos nu te va
llsa sd inghiti miluseaua Lui". Atunci adunind pe toate surorile
gi invdpn?u-le sI se pdzeascd, mai dinainte de viclegugul dliavo-
lului, le-a sfdtuit sI posteas cd" toatd sdptlmOna, rugdndu-se cdtre
Dumnezeu, pentru acea sord,,gi fiecare fdcdnd cdte o mie de
metanii pe zi.
insd;i Cuvioasa se ruga fierbite in chilia sa. A treia zi Sfintn
vedea acolo unde se rugala miezul nopfii, pe marele Vasile, care
ii zicea:
,,Pentru
ce ne prihlneqti, Irino? OLte, pentru cd llsdm
de se fac in patria noastrd urdciuni gi necuviinle ca acestea'?
Cdnd se va lumina de zilud, sd iei pe ucenifa ta cel bolnavl
9i
sd
o duci la biserica Vlaherna, acolo va veni si o vindece,.Maica
Stdpinului nostru Hristos, cate are putere". Zicind Sfintul aces-
tea s-a flcut nevlzut.
Luind Sfinta pe ceea ce pltimea, impreuni cu alte doud su-
rori mai alese gi ducdndu-le la numita biserici a Ylahernei, s-au
rugat toatd ziua cu lacrimi. Dat la miezul nopfii, au adormit de
oboseall. Sf2nta lrina avdzrtt in vis popor mult, care gdtea dru-
murile cu haine aurite qi luminoase, imprdqtiind flori mirosi
toare qi tamaind. Sfinta i-a intrebat pe ei, pentru ce fac atita
pregdtire. lat ei au zis:
,,Vine
Maica lui Dumnezeu, ptegdteste-te
a i te inchina". Atunci a venit qi impdriteasa tuturor, urmindu-i
multime nenumdratd de purtdtori de lumind, iar dumnezeizsca
gi cinstita ei fald,, scotea atita'strdlucire, incit, omul nu putea
suporta sd o vadl.
MINT]NITE MAICII DOMNT]ITiI
351
Dupd ce Stlpdna avdzut pe tofi bolnavii, a venit si la ucenita
Irinei. Atunci ea infricosatd
Ei
cutremuratd, a cdzut la picioarele
Preasfintei Stdpdne, si a atzit cutn a strigat Preasfhnta Ndscd-
toare de Dumnezeu, pe marele Vasile si l-a intrebat de Irina, ce-i
trebuie; iar el a spus toatd pricina, precum e ardtatd. mai sus.
Atunci StIp0na iarlsi a zis:
,,Chemati
pe Anastasia".' Cind a venit
a zis cdtre dinsa:
,,Duceti-vd
cu Vasile in Cezareia cercetati cu sOr-
guinlI. ca sI vindecati aceasta f.iicd., pentru cI Fiul si Dumnezeul
rneu, vou'i v-a cld.ruit acest dar". Atunci Airastasia- gi Vasile inchi-
ndndu-se Nlscitoarei de Dumnezeu, s-au dus sd slvirseascl cele
poruncite. Atunci s-a fdcut un glas cltre Cuvioasa Irina, zicindu-i:
,,Du-te
la mdnlstirea ta, si acolo se va vindeca". Desteptdndu-se
a spus vedenia celorlalte si apoi a, plecat bucurdndu-se.
Era intr-o zi de Vineri, si la ceasul Vecerniei s-au adunat toate
surorile in bisericd.. Cuvioasa spunindu-le vedenia sa, a poruncit,
ca toate sd ridice miinile si ochii spre cer si cu lacrimi sI strige
din toatl inima:
,,Doamne
miluieste". Dupd catva timp, cind s-a
udat toatd fafa bisericii cu lacrimi, s-a ardtut in vdzduh, (o! minu-
nile Tale, Hristoase, imptrrate Atotputernice) Marea Muceniti Anasta-
sia si Marele Vasile.
Atunci s-a auzit un glas, zicind:
,,Irino,
intinde miinile tale qi
primegte acestea si nu ne mai prihdni pe nedrept". Sfinta
intinzdnd sfintele sale mdini, a primit din vdzduh o leglturd,
care c0ntlrea trei litre (954 gr.) Dezlegdnd-o, a aflat intr-insa fel
de f'el de farmece gi lucruri rele; atd", pdr, plumb, noduri qi mai
nulte lucruri diavolesti. Erau mai ales doi idoli rnici de plumb,
unul in asemlnarea bdrbatului, iar celdlalt fur al monahiei, si
erau astfel lipiti unul de altul, ca si cum pdcltuiau. Monahiile s-
au minunat gi au petrecut toltd. noaptea multumind implrdtesei
celei preaputernice. Dimineata, Sfinta a trimis la Vlaherna doud
monahii, impreunl cu ceea ce pdtimea qi impreund cu lucrurile
cele rele care s-au zis mai sus, de asemenea. cu untdelemn si cu
prescuri, ca Preotul sd sluieascd Sfinta Liturghie. Dupd Liturghie
a tniruit pe bolnavl cu untdelemn din candeld; apoi au pus
farrnecele pe jdratec, care ttzdnd, s-au dezlegat si nevlzutele
legdturi ale monahiei, si
li-a
venit in minte, sldvind pe
Durnnezeu, c re n izbdvit<:. Cincl idoli s-au topit deslvirsit,
352
Protos. NICODIM MANDITA
ieqeau nigte glasuri foarte mari de pe
ifuatec,
precum rdcnesc
porcii c1nd iunt injunghiafi. Cei ce erau de fatd", vdzdnd gi
auzind acestea, au fugit cutremurafi, sllvind pe Dumnezerr, c1re
face nigte lucruri sllvite cL acestel. DupI acestea, monahiile s-au
intors ia mlnlstire, povestind citre celelalte si aceste minuni de
pe urml (V. Sf. 28 aug.).
MINUNEA 381
Doi frafi ce zidearu o biserici, primesc aiutor
din partei Maicii Domnului' pentru terminarea ei
Doi frali, Ioan gi Gavriil, ndsculi din plrinli bine-credincioEi,
pe nume Nicolae gi Cristina, din marele oraq Novgorod, de mici
au fost crescufi in dreapti credinfl
9i
fricl de.Dumnezeu. Dato-
ritd acestui lucru, cind au aiuns la vdtsta potrivitl, amindoi au
hotdret sI imbrlfiE eze viaga cea feticitl a petrecerii monahicesti.
Amandoi fiind in acelaqi gind, au flcut acest mare pas, aducdnd
cu ei si paf,tel de avere cele-a rdmas de la pdrinli, Cu aceasta ei
s-au hoidrit sd" zideascl o mlnlstire din nou. Mai intii au ridi-
cat o bisericd de lemn in numele Preacuratei Maicii lui Dumne-
zeu, cu hramul Bunei Vestiri, inzestrind mica chinovie cu toate
cele trebuincioase.
Apoi s-au sOrguit sd zideascd, o bisericl de piattd, pe care ince-
pind-o, au.mers cu ridicareaeipind la ferestre, dar lipsinduJe
banii necesari pentru continuare, Lu intrerupt lucrul. Pentru
LceLStL fericitul Ioan si fratele lui, Gavriil se aflau in mare mih-
nire gi intristare. Dar avind mafe credinll
9i
osirdire cdtre Prca-
crrfilt'- Nlscdtoare de Dumnezeu, spre ddnsa au alergat in mdh-
nirea lor, ca spre ceea ce este grabnicd niutdtoarc celor necliifi,
si mdngiietoare dulce' pentru cei scirbili gi cu lacrimi s-au rugat,
zicdnd:,,Tu, Stdpind buni, gtii credinla
9i
dragostea noast\d, pe
care o avem cdtre Fiul tiu
9i
Dumnezeul nostru,
9i
spre tine impi-
rdteasa si Doamna noastrd scumpi. De asemenea
;tii
cred_infa
;i
osdrdia pe cafe noi o avem, pentru zidirea'preacinstitului tfu
locag, pe care l-am inceput, punindu-ne toatl nddeidea spre tine,
o, MaicI a lui Dumnezeu! AiutI-ne noul ca sI sivirqirn biseri
ca tL, trimite ajutorul tIu, Stlpand, ca sI nu fim ruqinati, noi
robii trii, cd" iatd" am inceput a zidi
9i
nu putem a o sdva.rsi fdrl
aiutorul tdu".
MINUNITE MAIC'II DOMNUTUI
353
S,i
"t,"
trrg
PreacurataMaica lui Dumnezeu, cereascaimpdrilteasd qi le-a zis
lor:
,,De
ce sunteti cupringi de atita ingriiorare
Ei
tinguire, pgn-
tru zidirez bisericii mele, iubitii mei, si robi ai lui Dumnezeu? Nu
voi trece cu vederea ruglciunea, credinfa gi dragostea voastrd, ci
degrab vI voi trimite voui, cele de trebuin{i pentru sivir;irea
ei, ba vd" va prisosi si pentru alte nevoi, numai sdrguifivd la
lucru, gi nu vd impulinagi in credinfd". Aceastl vedenie avind-o
anrOndoi fralii, desteptidu-se s-au umplut de mare bucurie. Iar
dupd cintarea Utreniei au spus unul altuia ce vlzuserd, si cu
nddejde s-au intdrit
Intr-aceeasi zi de dimineatd, dupi rinduiala lui Dumnezeu
iesind afard.din mindstire, auvdzut un cal_foarte minunat, stdnd
inaintea portii, purtdnd friu aurit si sa ferecati cu aur, blflnd si
nemiscat, neavOnd cdldre[ pe dinsul. Mirindu-se mult de frumu-
selea qi mdrimea acestui cal, asteptard mult sd vinl de undeva
cdldretul lui, dar nu aplrurd de niclieri. Ydzind cd nu mai vine
nimeni, si calul stdtea in acelasi loc nemiscat, se apropiard" de
dinsul;i vdzlrlrd" doi sdcugori plini, aiirn?rnd de o parte si de alta
a geii. Intelegind ci de la Dumnezeu li s-a trimis lor aceasta, au
luat de pe cal sdcuqorii aceia, dupd care calul s-a fdcut nevdzut,
de la ochii lor. Dezlegdnd sdcusorii, au aflat pe unul plin cu aur;
iar pe celdlalt plin cu argint, mirdndu-se de dumnezeiasca pur-
tare de griid", au indltat mare multumitd Preacuratei Maicii lui
Dumnezeu, care le-a trimis acestea. Apoi degrab termin2.nd bise-
tica", au infrumusefat-o cu toatd podoaba cuvenitd, cumplrind gi
moqii pentru folosul mindstirii, iar rdmdqifa. aurului si a argin-
tului au dat-o egumenului si fratilor. Ei imbrlcdndu-se in cdlugd-
rescul chip, li s-a schimbat numele din Ioan-Ilie si din Gavriil-
Grigore, petrecearl in mdndstirea Lceea cu dumnezeiasca pldcere,
in post, in ruglciune si in toate ostenelile si nevointele cdlu-
gdre;ti (v. Sf. 7 sept.).
MINUNEA 382
'
Maica Domnului acoperi stilpul CuviosuluiLazdr
si-i dlruieste inc[ cincisprezece ani de viati
Cuviosul Lazdr pustnicind in Muntele Galisiului, intr-un loc
pustiu, lipsit de apd gi de cele necesare vietii, pentru nevoinfa qi
354
Protos. NICODIM MANDITA
viala lui inbundtlfiti, cu toatd" asptimea locului
9i
a vielii, s-au
adunat in
jurul lui mai mutrli ucenici, pentru care a zidit o micl
mlnlstire. Cu timpul at0rt d,e mult s-au inmullit ucenicii,
.incit,
acest locag a devenit neinclpltor. Atunci Cuviosul Lazdt a nJg1t
pe Dumnezeu cu lacrimi, multe zile, cz sd'i arate de este sf2nta
Lui voie, sil zideascil o bisericl mai mare
9i
o mlnlstire mai lar-
gd, casl locuiascdfratji care veneau si se slllEluiasc[ acolo, cum
gi unde sI punl temeliile bisericii. Drept Lceea, rugdndu-se el
intr-o noapte, a auzit un glas care ii poruncea si iasl afari, din
chilid sa. Iegind, a vdzut un stilp de foc, care ajungea pind' la
cer, iar ingerii lui Dumnezeu suindu-se de pe pdmint, cdntau o
cdntare dulce:
,,SI
invieze Dumnezeu
9i
sI se risipeascd vrdjmaqii
Lui". indatd a inleles, cd in locul acela unde s-i ardtat stllpul, era
voia lui Dumnezeu sI se zideascd biserica. Dtpd" Lceea incepind
zidirea cu mare osdrdie, aridicat din temelie o bisericd mare si
frumoasd, cu chilii multe gi ziduri mari imprejur.
DupI sdvdrgirea mdndstirii, Cuviosul a mai zidit aproape o
bisericl, un stilp inalt, descoperit, cu greu de suit
9i
foarte strimt,
avind Lilgimea numai de trei palme. El s-a suit deasupra lui, pen-
tru nevoinld, luind cu sine numai o haind de piele, cu capul
'descoperit
gi descull, purtind pe trup fiare grele. Acolo suferea
toate greutifile iernii, ploi tulburltoare, ninsori multe, rlceall gi
iulimea inghefurilor, prin care se fdcea ca cristalul, de-a pururea
pomenitul. Suferea incd gi fierbingeala verii
9i
arqilele cele mari,
cu acestea petrecea fericitul pdtind ca un om flr[ de trup.
Odatd s-a pornit o ploaie atit de mare
9i
de tulburdtofire, in-
cOt pornirea apelor'duceau cu ele
;i
pietrele cele mari, omordnd
multe dobitoace gi distrug0nd recoltele. in acel timp, un pdzitor
de capre, aflindu-se Lproupede mlnlstirc,givlzind potopul acela,
a. alergat Ia minlstire ca sd scape de primeidie. Apropiindu-se de
dinsa, qi trecind prin apropierea stilpului, rugindu-se a cerut
aiutor de la Sfdntul, ca si scape de primeidie. Atunci el a vdzut
pe Preasf0nta Nlscdtoare de Dumnezeu qi pururea'Fecioata Maria,
stind in vizduh, deasupra st0lpului, il acoperea
Ei
ferea de
ploaie, pdzind astfel pe Cuviosul Lazdt. O minune ca aceasta nu
s-a mai auzit
Ei
nici nu s-a mai vdzut weodatdl Daci pe Avva
Macarie llpdzeaun Heruvim, pe marele Paisie, ingerul Domnului,
3s5
pe cuviosulLazfu insd chiar impdrdteasa ingerilorir acoperca ca
un nor, gi-lpdzeanevdtdmat pe robul sdu.
Cat de mult iubea.Maica Domnului pe CuviosulLazdr, se vede
Ei
din cele ce urmeazd,. Odinioarl imbolndvindu-se de moarte, si
ajungdnd la rdsuflarel cea mai de pe urmr, nulpimea ucenicilor
s' au adunat in jurul
Cuviosului, pldng0nd cu negrditd, jale
;i
tOnguire pentru desprrtirea de ddnsul. Atunci cuviosului fd"cdn-
du-ise mili de ucenicii sdi, care ar fi rlmas orfani, s-a rugat pen-
tru dingii cdtre Maica lui Dumneze:u, ca sr-i mai drruiascr pentru
ddngii, cdtdva vreme deviatd,. Atunci Freasfinta Maicd, si Fecioa-
rd, care a ndscut pe insugi Yiala, a rugut pe Fiul ei, care are stdpd-
nirea viefii
Ei
a mortii in mdna Lui, sr lungeascr viata cuviosului
cu incd 15 anl Drept Lceea. pe cind era bolnav cuviosul, avdzut
pe Nlscdtoarea de Dumnezeu, rugind pentru Lceasta pe Fiul ei,
Domnul nostru Iisus Hristos, care lucru s-a si implinit, cd,indatd
s-a fdcut sdnitos qi a mai trdit incl 15 ani
fv.
y.
i noiembrie).
MINUNEA
383
lfraica Domnului cheami pe Cuviosul Maxim in Athos
unde i se atatil, il mingiie si-.I apiri de diavoli
Cuviosul Maxim a pustnicit in Muntele Athosului, pe la anii
1320. El s-a ndscut in Lampstc, din pirinli de neam bun, bine-
credinciogi gi ilnbundtdfifi cu viala,. Ei neavind copii, cuviosul
acesta", a fost mai mult fiu qi rod al rugdciunilor gi al fdgdduinfei.
Din SfdntulBotez i s-a pus numele Manuil. cind a aiuns ravdrs-
ta corespun zdtoar e, pdrinlii l-au ldsat- sd" petr eacd, pe lingd, o bise-
ricd' a Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu, implinindu--gi astfel,
fdgilduinga fdcutd,. La virsta de 17 ani intrr inti-o mdnrstire din
Muntele Ganu, unde din crlugirie primegte numele de Maxim.
crutdnd un povrtuitor iscusit dupr Dumnezeu, a plecat in con-
stantinopol,
unde s-a inchinat pe la toate bisericile
preasfintei
Nlscdtoarei de Dumnezeu, rilmindnd mult timp, pe ldngd, biseri
ca din vlaherna, und petre cea in foame si sdrdcie, fiind consi
derat{e to[i, ca un nebun dupl Hristos. Dupd mai mult timp ple-
ci in Tesalonic; unde se inchinr la moa;tele Sf4ntului gi, uirelui
Mucenic
Dirnitrie, dupi care urcind in Sfdntul Munte al Athosu-
lui,
s-a asezutin lavra cuviosului Anastasie. Fiind el in ascultarea
mdnlstirii
gi flc0nd cu sirguin[.d, toate cele poiuncite, ducea o
MINUNITE MAICII DOMNUIUI
356
II,NNUNTNE MAICII D OM N UI UI
357
jurul sdu multi tineri,
finand
in bralele sale pe Fiul ei, qi Zidi-
torul a toate... Sf0ntul cunoscdhd-o pe ea, prin necuprinsa si
dumnezeiasca luminl care strllucea si lumina toate imprejurimi-
le acelea, ap,oi e-onvingindu-se pe deplin, cI nu
"ru
uingire dia-
voleasci, ci vedenie dumnezeiascl gi ariltare adevdmtd, a NIscd-
toarci de Dumnezerr, a grlit cu bucurie, zicind:
,,Bucurd-te
cea
plinl de dar, Domnul este cu tine", si altele ca acestea. Dupd ace-
ea cilzind, s-a inchinat Domnului qi Ndscitoarei de Dumnezeu,
auzind acestea de la Pteasfinta Ndscdtoare:
,,primeste dar asu-
pra diavolilor, cinstite pdtimitorule, gi locuie;te in muntele Atho-
sului; cdci aceLStL este voia Fiului meu, ca sI te sui la vdrful
faptei bune gi sd te faci dascil si povd.fuitor al multora, ca sd se
mOntuiascd". Dupd aceasta i s-a dat;i piine cereasc{ spre hranl
si intdrirea firii, fiindcd era de atdtea zile nemdncat; qi indatd, ce
a luat piinea si a bdgat-o in gura sa,l-a inconiurat de sus o lumi-
nd dumnezeiascd" si a auzit laadd, ingereascd; iar Ndscdtoarea d,e
Dumnezeu, s-a suit la ceruri. in virful muntelui a rdmas atita
strdlucire
;i
bund mireasm.d, ing'al"Sfintul fiind uimit, nu mai
vtea sd. se pogoare de acolo, si sd se lipseascl de acea bund mi
reasmd si dg acea strdlucire. Cu toate aceste?, dupi. trei zile s-a
pogorit din porunca Ndstdtoarei de Dumnezeu,
!i
s-a dus la bise-
rica Ei ce se numea PaaVghi4 si petrec0nd acolo citeva zile, s-a
suit iardgi in virf si a sdrutat locul acela in care a, sta;t cu slavd
Ndscd.toarea de Dumnezeu, si cetel iardqi cu lacrimi dumneze-
iasca Ei ardtare. Lumind n-a rnai vdzut, dar buna mireasmd a sim-
lit
ca
;i
mai inaite qi s-a umplut de bucurie st de veselie negrditd,.
Aceasta s-a'petrecut de trei ori, cind s-a suit lavdrf, dar pe Nis-
cdtoarea de Dumnezeu n-a maivdzut-o, ctintiia oard (y. Sf. 13. ran.).
viala aspril, asemenea cu cea de mai-nainte, cdnd erain biserica
din vlaherna. El nu avea chilie in lavrd,
9i
nici vreun lucru din
cele necesare
pentfu mingiiere trupeascl, ci numai htana cea
de nevoie pe cafe o lua de la ttapezil, mancind
numai ca sd ttd-
iascl. tar in bisericr, locul sdu
9i-1
avea in stranele din tindd'
fiindcl se nevoia cu nedormirea
qi privegherea de toatd' no2pte .
insd, precum muntele Sinai a chemat
pe Moise, Carmelul
pe
Ilie, iar pustia pe Ioan Botezitorul, tot a9a si pecuviosul Maxim
i-u .h"-ut Athosul, floarca munfilor, ca sil infloreascl dreptul
intrinsul, dupi cum zice Psalmistul ,,ca
un finic",
Ei
sd rodeascl
rodurile luhului sfant. cdci in Duminica sfinlilor Plrinli, care
este dupd Dumnezeiasca
lndllare
a lui Hristos Dumnezeul nos-
tr.-, i s-i ardtat NIscItoLreL de Dumnezeu, av?nd in brafe pe Dom-
nui, gi i'a zis:
,,lJtme'zd-mi,
preacredinciosule Maxime si suie-te
-"ur.rpru Atonului, ca sd iei darul Duhului Sfint, dupl cum do-
rclfi,,:yilzind ei ateilstd"vedenie
de doud, trei ori, aldsntlavra
, " u^u, " , Ei dupdgapt ezi | es. asui t pecr eEt et ul munt el ui , i n
Simbdta Penticostei sau a Rusaliilor,
Ei
a petrectt toztil norptea
treaz, impreund cu algi monahi, care s-au dus dupi Dumneze-
iasca Liturghiq. Dumnezeiescul Maxim a rdmas acolo singur, tr-ei
zile
;i
trei-nop!i, rugindu-se necontenit Domnului qi Nlscltoarei
de Dumnezeu,
prin ruglciuna minlii.
Dar cine poilte povesti ispitele ce le-a uneltit vrdimaEul asupra
Sflntului, ca s[-l iigoneascd, de acolo? Astfel qg.-"?,r[[4p^fulgere.qi
trdsnete. incit se
"latinu
muntele Athosului
9i
se desfdceau
pie-
fr.f" qi rtancile; insd toate Lcestea, se fdceau prin ndlucirea diavo-
li!or,,in vr,emea noplii, ca s5-l infricoseze. Ba incl gi
ZiuL a\7'?Att
qlasuri silbatice-. qi- tulburi.ri'mati, 9a..9i"*c]lnq
ar fi fost in apro-
fri.t.,
mulgime de oameni gtozavi, care se suiau pe toate pdr,tile
^muntelui,
spre virf
;i
se porneau asupra Sfintului cu pr4til;i
crr qu1i19, ca-sI-l pogoare din virful muntelui;.findcd
nu sufereau,
ntestemaqii, sI locuiascl Sfdntul .acolo,
dar toate acestea se ntd;
tau pu.Ddlucire. insd dumnezeiescul
Maxim ?,vdnd in sine darul
Sfnntului Duh, nu se temea nicidecum, nici se ingriiea de aces-
tea; ci_se indeietnicea gi se sirguia numai in ruglciunea mi4[ii,
rugand pe Domnul qi pe Nlsciltoarea de Dumnezeu, aiutdtoatea
gi
lertinito
area !ui.'in acel timp de grea ispitire i s-a ariltat lui
359
faptabund, petrecind o viald, imbunlt[fitI spre a dobindi feri-
cirea cea vesnicL Eu foarte mult am dorit muntele acesta si in
pufinl vreme are sI se umple de clluglri din toutd
llra Ei
locul,
Iar mila mea si ajutorul Fiulul meu, nu va lipsi de la dingii, ci ii
voi acoperi si plzi rugdnd pe Fiul meu pentru mintpirea lor".
DupI ce s-a deqteptat Sf0ntul, mullumind Domnului cu pri-
sosintl qi pururea Fecioarei Maicii Lui, s-a dus in muntele acela;
si asupra dracilor vitejeEte nevoindu-se, multe vedenii gi vederi
de ingeri s-a invrednicit a vedea prin miilocirile Maicii lui
Dumnezeu; qi flcindu-se mare fdcdtor de minuni, s-a dus cdtre
Domnul. Iar dupd weo ciliva ani, a venit;i pirintele nostru Anas-
tasie, cel c re a zidit Lavra cea mare.
in acea vreme, trdia qi plrintele nostru loan, ldcagul cel prea-
curat cu adevdrat al Preasf0ntului Duh, Ivirean de neam, din sin-
ge impirdtesc qi bogat; care lIsdnd slava, bogdlia;i toate cele ce
erau ale lui, s-a dus la o mdndstire gi dezbrdcdndu-se de hainele
lui cele strilucite, s-a imbrbcatinhaind,.proastd gi sdrdcdcioasd.
Auzind el de vestea Sf0ntului Munte gi de Cuviosul Anastasie, sra
dus la el si afl2ndu-I, au inceput a se nevoi amindoi ca niqte
ftagi, in nevoirifa cea bund gi mOntuitoare. lar dupd pulin timp,
instiin{indu-se cum cI fiul sdu Eftimie a venit inYizantia pentru
pace, s-L dus spre cdutarea lui gi, afl0ndu-l s-au intors amindoi
ia liniEtea cea doritd cdtre marele Anastasie; de la care invdfind
filozofia, s-a flcut un nou Gurd de Aur, tdlcuind toatd. Scriptura
din greceEte in limba Ivirilor.
Iar dupd trecere de pulinI vreme, a venit gi marele Tornichie
de s-a fdcut cdlugdr. Acesta era voievod al impfudtjei lvirilor,
care fdcuse multe yitejii gi purtase multe biruinfe in rilzboaie
asupra vrlimaEilor; si pentru ale lui neobosite osteneli, a dobin-
dit multe semne de biruinfl.
in vremea Lceel, neamurile cele ffud. de Dumnezeu ale per;i
lor, auzind de moarteaimpiratului Romano, s-au ridicat cu oaste
asupra cetdlii
larigradului
lconrt*tinopol).
$i
avind in frunte un
voievod cu numele Siliar, at alergat cdtre risdrit, robind cetillile
gi orasele, neaflind pe nimeni care sI le stea impotrivd, intrucit
fiii implratului erau mici qi nevrednici. implrlteasa ^vea multI
m0hnire qi necaz, auzind cd s-au apropiat barbafii, qi neavdnd
MINUNIIE MAICII DOMNULUI
MINUNITE
MAICII DOMNULUI
PRIN SFINTELE
ICOANE
MINUNEA 384
Minunile frcute de Maica Domnului
Prin
Sfin ta leoanil
Potthrita
Di nvremeadreptcredi nci osul ui gi purureapomeni tul i mpl -
ratConstanti n,ai nceputai nfl ori credi nl anoastrl gi .acregte
ptiJ"ruf Domnului nostru Iisus Hristos; iar capigtile idolilor se
in a^uu, cetele monahilor'se
inmulleau-qi
se zideau.biberici
Ei
jertfelnice prin toate cetlfile
9i
ora;ele' Trecind ani mul1i' s-a
uflut rrn beibat cinstitor de Dumnezeu
9i
cu fapte bune, Petru cu
;;i;, care dorea sd glseascl un loc linigtit gi pustiu, unde sI
," J"per,"ze de lume gI sI petreacilviatd linigtitd. gi rugind pe
Dumnezeu ca s[-i descopere unde si se ducI, vdzuin vedenie pe
Preasfflnta Nlscltoare di Dumnezeu' cafe ii zise: ,,P|rinte,
in Mun-
tele Athosului este odihna ta'; acest loc l-am cerut ca mo;tenire
delaFiul gi Dumnezeul meu,:ca sl'l aibl sclpare tofi cili se de-
pnrteazl de griiile
;i
tulburdrile lumii, sI se pregdteascL pentru
360
Pr"ttt. NfCODLM DIq
altil nddeide, si-a adus aminte de Tornichie, zicind:,,De nu va
veni la noi voievodul ivirilor, nu avem pe nimenel care sd ne
stea in ajutor". A trimis la Sfintul Munte scrisori poruncitoare
lui Anastasie
;i
loan, rugindu-i sd trimiti pe Tornichie. Insi aces-
tL n-a voit, dar de nevoie s-a supus, ca sil nu se impotriveascl
Sfin-tilor, si s-a dus laYizantia.
impfuilteasavdzlnduJ
pe el s-a bucurat mult gi arltindu-i pe
fiii s[i, i-azis lui:,,De bundtatea ta, cinstite plrinte, atArnilviala
slrmanilor acestora". Tornichie ludnd oaste
;i
ducindu-se tu tiliat
toatl oastea barbarilor, gi pe mul,ti ostafi luindu-i robi, s-au intors
cu biruinld la impdrlfie. Atunci tot silglitul l-au intimpinat
9i
foarte l-au cinstit pe dinsul gi mai ales implrdteasa, tare i-a mul-
lumit
dupd cum se cddea gi a vmt sI-i dea bani mul1i, dat el n-a
vrut sd-i ia, ci a zis:
,,Eu,
stipOnd, am lisat pe ai mei pentru Dom-
nul, si cum sI adun bani strdini? insd dacl binevoieqte stlpini-
rea ta, zideqte o mlnXstire in Munte, ca sil aibi neamul nostru al
ivirilor o m0ngdiere a striindtil\iilor".Iar implrltets cu bucu-
rie a primit;i a trimis boieri cu mare mullime de aur, poruncin-
-du-le sI slvir;eascI lucrul acesta cu aqa sirguin.fl, incit si nu se
afle altul mai frumos, si asa s-a
Ei
fIcut.
$i
a impodobit biserica
cu vase de argint
Ei
de aur, ddruind acestei sfinte mlnistiri qi o
cetl{uie, spre sufleteasca ei pomenire. Ficind incheierea cuvin-
tului pentru mIndstire, sd incepem a spune pentru sfinlita
IcoanI Portiirifa.
Pe vremea cind impdril|eaimpiltatul Teofil, era multl prigo-
nire asupra Sfintelor lcoane, din care cattzd i s-a zis
,,luptitorul
de
icoane". Acel uritor de Hristos a surghiunit pe mul,ti drept-cre-
dinciosi qi cu multe feluri de munci i-a chinuit. A trimis ostaqi
prin toate ceti{ile gi oragele, cu porunci sI cerceteze si toate
icoanele pe care le vor af.la, sd le pogoare de prin biserici
Ei
de
prin case
;i
str le ardtr.
in acel timp era o vIduvI cu fapte bune in plrlile Niceei, care
avea numai un singur fiu.
$i
fiind ea foartebogatd', a zidit Lpto
-
pe de casa ei o bisericl, in care aYea o Icoantr a Maicii lui Dumne-
zeula cure tjnea" foafte mult qi cL o L doua AnI, o cinstea'cu ade-
vilrat. Clutind ostagii implratului in fiecare loc, a venit
Ei
in
casa acelei femei iubitoare de Dumnezeu, unde, cdutind cu multl
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
367
is_codire, de pe o fereastrr a Bisericii au vdzut inruntru acea
sfintd rcoand,, si s-au bucurat nrdriduind- cr prin acersta vor
cdpita multi bani. si au zis crtre femeie:
,,ori ne dai nour bani,
ori indeplinim poruncaimpdratului,
de a te omori prin felurite
munci". Iar inpleapta vdduvl, cu smerit chip a rlspuns:
,,VI
voi
dabani multi, insd nu azi, ci miine, clci nu_i am ,,casil,,.
Acestea auzind ei, au plecat. rat eain noaptea aceea", s-a dus im-
preunr cu fiul ei in Bisericr, unde plecindgenunchii,
au iniltat
la cer mdinile
Ei
ochii gi.s-au rugaf murt tirip, udOnd pe-a"iri
cu lacrimi; dupr care, ridicOndu-ie cu multr fricd si evlavie, au
luat Icoana gi ducOnd-o la malul mrrii, iardgi s-au rugat, zi6nd:
,,Stdpind si Doamna lumii! Darul tilu, ca o Maicd a lui bumnezeu,
a, dnd strp6nire si putere peste toate fdpturile, sd ne izbdveascd"
gi pe noi de urgia imprratului celui tniadelege qi pe Icoana Ta
din apd". Acestea zicind gi pundnd lcoana pe mare, o, minune, nu
a cdzut de'a latul, ci de,a rungur, stind dreaptd, deasupra apei
mergea, indreptindu-se
citre apusul soarelui.
ydzdnd
femeia
":??t\d.minune
Ei
inspdimintdndu-se,
a multumit lui Dumnezeu
qi Maicii Lui, dupd cuviinfi. si intorc0ndu-se
citre fiul sru i-a zis
acestea cu lacrimi:
,,Preaiubiiul meu fiu! Acum se va pune la in-
cercare dragostea, credinfa citre Dumnezeu si evlavli cea cdtre
Sfinta lcoand" a Maicii Lui. Eu, preascumpul
meu fiu, sunt femeie
qi nu pot sr fug in gard, d,epfurtatd,. De aceeavoi sta aici si mr voi
ascunde, iar dacd" md vor gIsi, sunt gatv sd, mor, pentru dragos_
tea Maicii lui Dumnezeu. Tu insd plecnnd,
du-te in'pnrtile Elaiei,
ca sdnu-fi facd.rdu". Acestea zicind si srrutindu-se-unul
cu altul,
s--au despirtit vdrsind.lacrimi.
Tdnrrul s-a dus spre tesatonic, iar
de acolo in sfintul Munte, unde, mergdnd ra cinstita mrndstire
a lvirilor, acolo s-a frcut cdlugdr, cu cuviosie petrecind, pinr ce
s-a dus citre Domnul, pe carc l-a dorit. Aceasta a fost rinduiala
dumnezeiascd,
sr se ducr tindrul acolo, pentru ca sd, vesteascx
despre cele intdmplate cu aceastd.sfantd lcoand.,care scriindu-se,
si cunoastem despre ddnsa si noi cei de acum.
Icoana pururea Fecioarei
a stat in loc ascuns, nestiutr de ni
meni mulli ai, pe uscat sau poate-pe
mate,lucru gtiut'de unul sin-
gur'
Acela ce stia toate lucrurile cele sldvite gi infricoEate. si dupr
trecere
de multr vreme, oarecare sfingi bd:odni din mrndstirea
362
, Protos. NICODIM MANDIT4--
r"irir-, p. cdnd stlteau de.vofb[ despre mintuirea sufletului,
vilzurd deodate
pe mure, ceYL ca o flacilrd", ca
;i
cum ar fi fost un
,rap o" foc, cu
"arror
aiungind
panilla cer. Aceasta vdzind ei, s-au
,idi.at, strigand:,,Doamne-rniluibgte-ne!" $i
adunindu-se
to,ti ftatp,
se uitau la priveliEtea, Lceel
Ei
se
rrninunau,
insi ce anume era'
n"put"uusei npl eagl ni ci decum.Iaral cea;stl nunumai zi uase
ardta, ci
;i
noapt
"u,
iand stfilucea mai mult decit soarele.
$i
toli
cang'Arii'cei
din Sfintul Munte, vdzind un lucru de mirare ca
ur"r:tu, s-au adunat la Minlstirea Ivirului, cu luntrele, din Lavra
de| avat opedqi del aal t emxni st i r i , gi apr opi i ndu- se' auvdzt t t
Sflnta Icoand a Maicii lui Dumnezeu.
Qi
pe cit se duceau ei mai
apfoupe,pe atdtea se deplrta.'Atunci,
superiorul mdnlstirii a po-
r.rncif de's-au adunat toti in bisericl, unde rugind cu lacrimi pe
Domnul, ca sil poald.lualcoana Maicii tui din m'fe, ca sd o aibd
ca mAngdierc i stftintrti,tii lor, le-a ascultat Domnul rugiciunea
si au do-bdndit cererea 1or. Iar aceastl s-a intimplat in acest chip:
'-
io in acel timp, acolo in mdndstire, un oarec're cllug6r, Ga-
vriil, ivirean de niam, cam neputincios care iubea viala singura-
ticd, gi deosebi rugindu-se neincetat lui Dumnezet Yara gedea
in peilile cele maiinalte aLe Muntelui
pentru_ lini,ste, iar in we-
mia iernii
,
din cauza zdpeziiprea maril se cobora in plrtjlb ce9
-"i0"
i"r.
imbrlclminiea
lui era de pilr,-hrana lui buruieni sil-
batice, i^, ,ubduturl numai apd,. Lvea o fericitl simplitate, ca qi
toli ai neamului sdu
Ei
in adevdr,-era inger pdmintesc
Ei
om ceresc'
Acest cdlugilr,rug0nd!-se 9i
dormind
pufin, ynnt U-e
Preasfin-
ta NIscIto uti d" Du-mnezeu, cu slavl multl strtrlucind, care-i zise
i"i,
,Oun"
la mlnlstire
Ei
vestegte superiorului
qi monahilor, cI
voiesc si le diu lcoana mea, spfe acoperlmintul
9i
aiutorul lor.
fetA O" indoire sI cobori la mare
9i
umblind
pe apd" str mergi
gi si o primeEti, pentru ca sI cunoasci tofi dragostea
Ei
purtarea
ie g14e ce o am.cltre milnistire, cici am venitintr-adins
aici pen-
tro"ulototul vostru". Acestea zicdtrd, s-a ficut nevdzutn, iar dum=
nezeiescul bdrbat, sirguindu-se, s-a pogorat la mlnlstire
9i
a ves-
tit superiorului
cele vtrzute .lar acelt a poruncit_sl se adune toli
clluglrii la biserici, unde tptinzind ftclii, au plecat cu ttr'miieri
gi d evlavie rugi.ndu-se.
$i
aiung1nd la malul mirii, a coborit
bawiil
pe fnare
Ei
umbla pe deasupn apei. Atunci
9i
Icoana
MINI]NITE MAICII DOMNI]TUI
363
apropiindu-se, a luat-o pe ddnsa in brafe, si a cintat bucuridu-se.
Superiorul aLergigd,l-a intimpinat pe Sfintul biltrdn.
$i
iegind
la uscat, s-au umplut de bucurie
;i
veselie tofi cllugirii, trei zile
priveghind qi cintind. Apoi zidind ei o bisericuld,lingd. malul
milrii, au sluiit Sfinta Liturghie, in cinstea Preasfintei. DupI Lceea,
aducind Sfinta lcoand, in biserica cea mure, au pds-o pe'ea in
partea, cea mai dinIuntru a
Jertfelnicului,
gi iarigi priveghind
toatd, noaptea gi slvdr;ind Dumnezeiasca Liturghie, s-a dus fie-
care La mdnlstirea lui.
Iar i doua zi, aprinzdtorul de candele intr0nd la ceasul Utre-
niei ca sI pregdteascd cele dupd rinduialfr,, spre citirea pravilei,
n-a rfhtlcoana in locul in care a fost pusl; ciutind pretutinde-
nea, L aflat-o tocmai deasupra porlii mlnlstirii, in zidul cetdtii,
si luind-o pe dOnsa, a dus-o la locul cel mai dinainte. insd ea s-a
mutat iarlgi in poartl gi tot asemenea s-a intOmplat, nu numai
de doud-trei ori, ci chiar de mai multe ori. Iar cdlugirii nedume-
rindu-se de aceasta nu
Etiau
ce sd"facd". Atunci Sdpana s-a ardtat
iard,gi monahului Gavriil, zicindu-i:
,,Mergi
la mlntrstire
Ei
spune
cllugirilor sI nu md mai supefe, cI eu n-am venit aici ca si md
pdzili voi, ci pentru ca si fiu etr pdzitoare vouI, nu numai acum,
ci
Ei
in veacul ce va sd fie. Cdfi cdlugdri petrec in muntele aces-
ta cu fricl de Dumnezeu, cu evlavie, gi dupd puterea lor nu se
lenevesc la. toatil fapta bunl, sd" aibd, indrilzneald qi nldejde la
milostivirea Fiului si Stdpinului meu, de la care am cerut-o gi pe
care am si cipltat-o. Si vi dau voui semnul acesta,, cd" pind" ce
vefi vedea in mlnistire Icoana mea, nu va lipsi de la voi darul
si mila Fiului meu". Acestea auzindu-le purtltorul de Dumnezeu
Gavriil, s-a pogorit la mdnistire si a vestit superiorului, iar aceit,
umpldndu-se de negrditd, bucurie, a" adunat toatd, frdtjmea si le-a
spus lor cele atzite. Afoi au zidit o biserictr la poafta mlnistirii,
in numele Preasfintei Nlscdtoare de Dumnezeu, a
portdritei.
si
au pus-o acolo, iar poarta s-a flcut in altl parte, dupe cum ii
pind"
astilzi se vede, spre,,nemincinoasa mtrrturie a pricinii.
De'atunci dar, in mlnlstirea aceLStL, se fac nenumlrate min-
uni, cei indrlcifi se vindectr, schiopii umbld, orbii vId si toatl
boala fuge de la cel ce pltimegte.lar din cele multe edte a slvir
;it
cea atotputernicd,, sd spunem numai pufie, pentru ca sd cre-
deti si pe celelalte.
2f,z Protos, NICODIM MANDTTA
intr. *.me cand au nivdlit cu rtrzboi, neamnrile cele plg2ne
alb pergilor, asupra
!.arigradului,
pe uscat
9i
pe mare, mullime
n.r,u*itutd, Amira voievodul 1or, inEiinfindu-se t"T:1in mun-
tele Athosului sunt multe miniistiri, a luat 15 cortrbii de rilzboi
gi dugindu-se la acel munte, s-au oprit la Mlnlstirea lvirilor..$i
indate au slrit inconiurind-o ca nigte fiare sllbatice
9i
nein-
b[inzite.lar
cillugilrli-vdze,nd
mullimea barbarilor
9i
urgia Lceea
fdrd de rdnduiall, intrlnd in ilumnezeLasca bisericd, au luat sfin-
tele vase gi pe preacinstita Icoantr a Nlscltoarei de DUmnezeu si
le-au asctrnr p" Oat t"le in turnul in care efilJ aEezilte spre pIs-
trare gi pilzl":e odoarele mlnlstirii, in care s-au ascuns
;i
ei.
lar'birbarii neavind pe nimeni ca-re sd-le stea impotfivd, au
ficut oarecare mesteqrrgir" gi au intrai in henestire.
$i
dupl ce
au fdcut cette au voit, au pustiit-o desivargit
9i
au pridat-o. Au
luat funiile cordbiilor gi legind stOlpii bisericii, i-au tras ca sI se
,urp" sfinta bisericl gi n-air putut.-Iar ctrluglrivilzittd
9i
auzind
^rirt"u, ziceat din adincul inimi loE graiurile ce-le prooroceqti:
,,Pentru
ce dormi, Doamne, scoall-te
9i
nu ne pierde pinI la sfar-
gii. Oumne zeule, venit-au neamurile in moqtenil
"u.T?:
spurcat-au
sfintd biserica Ta. Degrab ne intdmpinl
pe noi",
9i
altele ca aces-
tea. Si cu lacrimi fieibin,ti udind pdmantul.gi sfinta
.icoand'
a
Ntrscitoarei de Dumriezeu, gi pe Lceasl^ inilpnd-o, zice*: ,,O
Stepa"ef Ce fel de flgdduitttil. ie-ai ftrcut noud? Au nu te-ni fdgil'
duii ca's6 ne fii aiutdtote si pilzitoare? Ci sI nu ne plrdseqti pe
noi pind la sfirgii, deqi suntem plctrtoEi
9i
nevrednici,..pentru
ca
se nu zicd. vrilimaqii nogtri: ,,unde
este Dumnezeul lor'/"
.Acestea
le ziceau cdlugirii phngind, iat !ryiltdtoare cea
nebiruitd, cea iute gi grabriice
qitntoarc a celor ce o cheaml_pe
dinsa pururea Fecioaia Nlsctrtoare de Dglnnezerr, c6re dafizboi
inainte pentru a sa milrrilstire, n-a trecut cu vederea ruglciunile
lor, nici flglduin,tele nu le-a atiltat mincinoase, ci le-a implinit,
gi ia desnv"arEitl
prlpldenie i-a day
ge
wlimagi. insl cine vd fi
in ,tur. a spune minuttite Fecioarei? Cici duptr ce a innoptat, fdrd'
de veste r-o ff*t vifor infricotat
9i
furtuni mare' incdt s-au sfI'
rimattoate corlbiile
gi n-a rtrmas decii una, a lui Amira,
9i
aceas-
ta, pentru ca sd'
punoascl, nebunul,
piicatul sIu, dupl curn s-a
iniamptat. Ctrci minunea urml minunii.
:
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
365
Cind se flcu ziui, cllugdriivdzurd" numai trupurile cele moar-
te ale barbarilor, ce zdceau grdmadd,la malul mlrii si toate cord-
biile acelea sfd,rimate. Atunci voievodul pergilor vdzind, pierde-
rea cordbiilor, isi biltea fala gi punind
ifirann
pe capul lui, s-a
apropiat cu chip smerit, flcindu-se rugdtor binecunosciltor, cel
ce mai inainte en fiard. si nu om, a, zis cdfte clluglri:
,,Rugafi-vi,
robi ai adevlratului Dumnezeu, ca sI nu'pier'si eu".
$i
dindu-le
lor mullime nenumiratd. de aur gi de argint, le-a zis:,,Luafi banii
acegtia pentru ca sd ziditj zidurile mdnlstirii voastre, qi sd le
facefi inalte", dupd cum qi in ziua de astilzi se vdd.
$i
nu numai
atunci mdnlstirea lor apdzit-o fdrd, de necazuri;i fdr:d, de primgj-
die, Preacurata Stdpdni, ci totdeauna, in toatd, vremea.
!sa, odntd. fiind lipsd mare de flind qi neglsindu-se nicidecum,
staretul era in mare str0rntorare si supirare. lar i s-a atdtatprea-
ldudata in somn si i-a zis lui:
,,Ce
te m0hnegti, fiule,.pentru lipsa
fdinii? Du-te gi vezi hambarul plin cu fdind, pind, sus, pentru ca
sI cunogti milostivirea si purtarea de grijl pe care o am pentru
voi". Iar stareful sculOndu-se, s-a dus cu sirguin+d,
|iydzand
ham-
barul plin de fdind pind, sus, a adunat toatd frdtimea si le-a spus
lor cele intdmplate.Iar ei, insplimintindu-se, au plOns de btrcu-
rie si au sllvit pe Domnul qi pe pururea Fecioara Maria. Altdd,^td,,
avind,lipsd de vin, li s-a ardtat Stlpdna si le-a umplut toate vase-
le pind sus, incdt se vlrsa pe deasupra, siatita dulceafd
Ei
gust
avea, incdt, fiecare cunostea cum cI era cu adevdtat flcut cu
minune, si nu firesc.
in alta, impreiurare, fiind lipsd de untdelemn, li s-au umplut
vasele cu untdelemn, altddatd, cilmdrile cu leguma gi alte multb
faceri de bine qi minuni s-au sdvirqit in fiecare zi,in-mdnistirea
aceasta,, prin aceastd cinstitl lcoand.. Si in ziua de astdzi, in chip
nevdzut si minunat, acoperd si plzegte Stdpina cea atotputernicd
mindstirea ace^sta, sllvitd. si lludati a Ivirilor, care este mai bo-
gatd, decit toate mdnlstirile Sfintului Munte. Si aceasta nu este
din altl pricind, dupf cum socotesc, fdrd, ntmai pentru multa
nilostenie c re au dat cillugdrii la cei strdini gi slraci. Cici desi
dau
;i
celelalte mdndstiri qi miluiesc pe mulgi, dar acelea fac nu-
mai un praznic in fiecare an: Ivirenii insi, fac de trei ori pe an
pr
aznic: odatd" la Adormirea Pr'easfi ntei Nlscltoarei de Dumnezeu,
16t; Protos. NICODIM MANDITA
al doilea la Boboteazd,
Ei
al treilea mar\i, in siptlmina Lumina-
td.Laaceste
praznice se adund mai mult de trei mii de suflete,
9i
ii ospdteazi
pe striini pind" gearu, cum gi a doua zi.
$i
nu nu-
maiin^aceste zile, ci gi in toate Duminicile de peste al, nu lipsesc
sdracii, pentru cI mlndstirea fiind in miilocul muntelui
Ei
aproa-
pe de iargut dela Carcia, ei vin in mare numir
Ei
toli sunt indes-
iula1i cu-prisosinld. Fac milostenie
Ei
mdnEstirile lui Dionisie*
Lawiolii, Si*o1
petru,
Vatopedi,tii, cum gi celelalte mlndstiri, dar
la nceastanu se duce multd lume, ci sunt Lleza'te cam de o parte,
afari numai de cazul chnd se intdmpld sd vind pe cordbii, la care
toate dau milostenie dupd a lor putere. De asemenea, dau
9i
chi-
noviile, precum gi chiliile cele mai mici qi niciodati nu-qi intorc
fata de idtre siractl care vine, ca sd-l lase sd se ducd neaiutat.
si acum, fatd, de cele atdtate pdnd aici prin scurte cuvinte, sd
id.r..* *uitu*it" a ct cufe suntem datori implrltesei Ingerilor
celei prealdttdate, purtltoafei noastre de griid, mijlocitoarei
;i
pdzitoar ei celei neadormite'
Tu, o! Iubitoare de bine gi iubitoare de oameni, stlpinrceea
ce cL o Maicd iubitoare de fii qi doritoare de noi, totdeauna ai
purtare de grijd",mintuind, pdzind
Ei
chivernisind.pe
nevrednicii
robii tdi, no-i in locul acestora propovdduim darurile tale, sldvim
purtafe Ta de grijd,, mdrim pronia, lduddm folosirea, preamdrim
milostenia. Aducdndu-ne aminte de darurile tale cele din vremu-
rile trecute, din cate primeidii ne-am izbdvit prin tine, dupd dato-
rie aducem
lie
aceastilmullumire.
Iar pentru cele din timpul de
f*a!tr, care mult
Ei
amar ne mihnesc pe noi, ne rugdm milostivirii
\alet, sdnu uifi aceastdturmi Lta, cistai ca o rugdtoare neadormitl,
cdtre Fiul tdu;i Stipinul nostru. Ajuttr-ne noud celor ce ne primei-
duim, izbdvindu-nspe
noi de nefericirile ce ne a;teaptd".yezi, Std-
pana, in cite primeidii am cdzuit. Ridic[-ne pe noi, deplrtand toate
cele ce sunt
-pricinuitoare
de necaztri, risipeqte fricile ce cad
asupri-ne, inieteazil smintelile, curml rdZboaiele, imbldnzegte
m?rnia ce cu dreptate se porneste asupra noastri, potolegte tul-
burdrile
Ei
sfezile gi pace tare si temeinic[ ne diruieqte nouI.
AEa, mult milostivd S-tdpind, adaugd gi aceasta ldngd celelalte
faceri de bine ale tale. Ca totdeauna qi neincetat propovlduind
milele si minunile tale, sd te sllviin pe tine, pe Dumnezeu cel ce
MINUNITE MAICII DOMNUIUI
367
s-a ndscut din tine, pe Cel fdrd, de inceput al lui Pdrinte, cum gi
pe Preasf0ntul
Ei
bunul qi de vialI flctrtorul Duh, in vecii vecilor.
Ami n (M. M. D. 22, d. Ncam$.
MINUNEA 38'
Icoana Maicii Domnului datil pe apd, nu s-a stricat
Odinioarl, luptltorii impotriva Sfintelor lcoane, au aruncatlcoa-
na Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu qi pururea Fecioarei Maria,
pe aitd,,in iazilrul Azurului. Acolo, in acea mare adincime, a zdcut
Icoarta Preasfinliei sale. Dupd'aceea, singurl a ieqit deasupra apei
si cu nimic nu a fost vdtdmatd, de aceastd" indelungati gedere in
apd. Aceastl Sfdntd Icoand s-a pdstrat in mdndstirea Amasiei
6.243).
MINUNEA
386
Cel ce a lovit in Sfinta IcoanI,
s-a pribusitla pdm0;nt si a murit
in
7aru
frantuzeascd, intr-un loc ce se chema Dolis este chipul
Precistei fdcut din piatrd. Acest chip afldndu-l doi braban{ieni, au
ris de dinsul. Unul dintr-insii luind o piatrd,, a Lruncat in cinsti
tul chip gi l-a lovii cu putere. in acea clipd, din cuuzaloviturii, s-a
rupt mana (cea de piatra) a Pruncului Hristos
Ei
a cdzutla pilmint.
in acea vreme a curs sO.nge din umdrul Pruncului lisus ca dintr-un
mddular viu. Brabantianul acela care l-a lovit cu piutra., s-z prd-
busit la pdmdnt gi a murit. Celdlalt vrdnd sI ridice pe cel ce mu-
rea si sd-i dea ajutor a ndvillit duhul rdu asupra lui, l-a torturat
groaznic si a doua zi a murit;i el. Pentru necredinta, tdutatea si
profanarca celor Sfinte, amdndoi brabantienii s-au cufundat de
duhul r4u in iad 6.37il.
MINUNEA 387
. O icoani a Maicii Domnului fiind lovitd,
a curs singe, cu care mulfi bolnavi s-au viridecat
in Savavdia era o cetate ce se chema Montani. in acea ceture era
o icoand filcdtoare de minuni, a Preasfintei Niscdtoarei de Dumne-
zeu si pururea Fecioarei Maria. lJn tillhar s-a incumet at de a,lovit-o
cu sabia. Atunci indatd" ainceput a curge singe din acel loc unde
a fost loviti. Cu acel singe curs din Sfinta lcoand, mul! bolnavi
s-au tlmdduit de bolile lor. Aflind despre acele minuni. Emanoil.
368
domnul acelor
finuturi,
s-a dus la acea bisericl qi s-a rugat Prea-
curatei Maici, inaintea acelei Icoane filcdtoate de minuni 6.246).
MINUNEA 388
Maica Precistl salveazh ilin pierzare
pe fiul mamei credintioase
intr-o cet1te ce se chema Hispal, eta o icoand a Maicii pururea
Fecioarei Mafia.inaintea aoelei Icoane Sfinte s-a fugat o femeie,
casiizbilveascl
pe un fecior al ei din mare primejdie
9i
din moar-
te, intru cit cdztse intr-un cuptor infocat. Mtica Precista ii ascultl
rugtrciunea ei.indatil se rugl Fiului ei iubit, apoi intrdnd in foc,
Lalinut viu gi neviltilmat gi aqa teafilr l'a dat mamei sale (x. zqr'
MINUNEA 389
Femeia cllcindu-gi ftglduin@ qi-a reluat boalt
Lalcoana Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu din Montani,
s-a flcut gi aceastl minune: Odinioarl, a venit o femeie bolnavi,
cure L ftrgdduit cI-gi va da hainele sale cele scumpe Maicii Dom-
nului, dacd,va scdpa de boall. Flcindu-se sdntrtoastr, i-a plrut rilu
de hainele sale gi nu gi-a implinit flglduinga fdcutil. Atunci cu
rdnduiala lui Dumnezeu, intorcflndu-i-se femeii hainele ei, i s-a
intors qi boala ce o avea
6.247).
MINUNEA 39O
Icoana Maicii Domnului ascunsi intr-un chiparos
's-a
atitat o4menilor inconiurati de luminl
in cetztensmirnei era un pom de chiparos, in care nu se
Etie
de
cine, in vremurile de demult, cineva ascunsese o Icoani a Maicii
Precistei. Dupd foarte mulli ani, singur chipul Precistei s-z a,rdtat
oamenilor, intr-o luminl nespus de frumoasl, asemenea luminii
mai multor lumi.nlri. Un om inzand acea lumin d, a aflatin chipa-
ros Icoana Precistei ascunsl. MaL tttziu.ln acel loc s-a ridicat o
bisericl, in cinstea Preacuratei Fecioare Matia. (x.248)
MINUNEA 391
Prin rugiciuni la lcoana Mintuitorului Hristos
-
gi a Maicii Sale gi-a redobindit silndtatea
Un ostag, anume
$tefan
Armeanul, se vlzu cuprins de o boall
grea. !rceaboaldil ingriiora foarte mult. Vrdnd str scape cu orice
prel de ea, se incredinfI Sfintului Mucenic
Ei
Mtrrturisitor
$tefan,
rugdndu-se lui srl trmrduiasctr. sfintul Arhidiacon, i-a zis: sd se
inchine inaintea Icoanei Domnului nostru tisus Hristos si a
prea_
curatei Maicii Sale gi va redobindi cererea. Fdcind asa. stefan
Armeanul s-a inslnltogit (x. 249).
' ---
'
'
s rintar"TiilrTilt
filSo-,,,,r,i
,
l-a ficut cunoscut oamenilor pe Sfintul Alexie
-
sfangl Alexie, omul lui Dumnezeu, s-a dus din Roma, de unde
locuia, departe, in cetateaBdesei, vrind cu orice pre+, ase tdinui
de oameni gi a scdpa de slava degartr a lumii. Aiolo'in Edesa, a
locuit in apropiere de biserica
preasfidtei
Ndscrtoarei de Dumne-
zeu, timp de 17 ani gi s-a fdcut iubit de Dumnezeu. Dupd aceusta
s-a fdcut despre dinsul descoperire eclesiarhului, pentiu cd aces-
ta a vdzut in vedenie lcoana
preasfintei
Nrscrtoarei de Dumne_
zeu, grilind crtre dOnsul:
,,Adu in biserica mea pe omul lui Dum-
nezeu fiindci este vrednic de cereasca imprrrlie; cdci rugdciunea
.
lui, se suie ca nigte tdmdie cu bun miros, inaiitealui Dumnezeu,
Ei
precum stI coroana_pg capll implrdtesc, a.ga se odihnegte peste
d0nsul Duhul Sfdnt". Eclesiarhul cautand dupr veden ia tceea pe
un om ca acela si neafldndu-I, s-a intors ipri lcoana Ndscdtoarei
de Dumnezeu, rugdnd-o sd-i
'ar,.ti'pe
omul lui Durnnezeu. si a
auzit iardqi in vedenie, cuvint de la
preasfintd
Niscrtoare' de
'
Dumnezeu zic0nd:.,,sdracul cel ce
;ade
in pridvor la usa bisericii,
acela este omul bisericii, acela este omul-lui Dumnez,eu,,. Aflii-
du-l eclesiarhul, l-a dus in bisericd, ca intr-insa sd rilmind,.
Atunci afl2,nd
T"lu
deviata lui cea sfintd, au inceput a-l cin-
sti. Dar sfintul Alexie
lugind
de slava gi cinstea lumeascd, s-p
dus din cetatea. Edesa, filrd, sd stie nimeni. Mergind la limanul
mrrii, a aflat o corabie mergarid spre cilicia; J* ruit intr-insa,
zic0ndu-Ei in sine:
,,Mi
voi duce in ietatea ciliciei, unde nimeni
lu Tr
gtie,_
Ei
voi rdmine acolo, in biserica sf2ntului Apostol
Pavel". corabia plutind pe mare, prin purtarea
de grijil aluiDum-
nezeu, s-a ftrcut o furtund mate, c&re a. inclreptit ior4bia spre
lo*
unde a gi aiuns. Sfintul Alexie, ieEind din corabie, si-a zis
in sine:
,,viu este Domnul Dumnezeul meu, nu voi ingreuia pe
nimeni, ci mr^ voi duce la
,casa
tatrlui meu, si voi petr6ce ca un
necunoscut". inf[1igandu-se tatdlui siu ca un sdrai, nu l-a recu-
noscut, rugindu-l sd-i facd o colibd la poana casei lui. El i-a irn-
370
plinit dorinfa si in aceastl colibd a petfecut, in mare nevoinfi
9i
smerenie, pinil la sfirgitul vielii lui (v. sf. 17 Martic).
MI NUNEA 393
Un credincios afli lcoana Maicii Precista
in locul in care i-a fost vestit
in
lara
Spaniei, Simon Roban a aflat intr-o ripil,lcoana SfflntI
a Maicii Precistei. ArItindu-i-se in vis, l-a indemnat sd meatgd,,
sI ia chipul ei de acolo, din acea tepd' (x.253).
MINUNEA 39;4
lcoana Maicii Precistei se atdtaz
galbenl, neagrL gi luminoasi
in vremurile de demult a.fost o Icoald a Maicii Precistei, in
vestita cetate a Romei creqtinate. Acea minunatd.Icoand, a Maicii
Precistei, in vremea patimilor lui Hristos
9i
in Vinerea Mare, de
dimineafd pind, la al nottdlea ceas, ingdlbenea. Dupi aceea se
innegrea
;i
faga ei se fdcea ca a unui mort,'pind in ziua de PaEti.
in z{ta de Pa;ti, fa\a lcoanei se lumina minunat qi era foarte
veseld. Aceste trei minunate schimbdri ale fefei"Sfintei lcoane,
aratd prin cite greutdli trec drept-credincioqii crestini, pind se
inyrednicesc"a intra in implrifia Cerurilor (x.254).
MINUNEA 395
lcoana Maicii Precistei s-a atdtat luminind intr-un copac
in
linutul
Slominului din
latalidviei,
este un loc ce se cheaml
Jirovig,
de la
iirul
ce se face in acei codri, pe care il mdninci fiate'
le sdlfiatice. Prin acei codri niste plstori piscindu-Ei dobitoacele,
ai vdznt un copac care ardea cu o lumind mate ca un mare foc.
Mergind acolo, au aflatlcoana Maicii Precistei, stind acolo sus in
copac. Din Icoana aceea minutratdieqeargtaze ca din soare. Pdsto-
rii luind-o de acolo din copac, au dus-o la domnul lor, ce-l chema
Alexandru Soltan comornicul (execut.
iudecdtoresc)
al Lidviei (x.255).
MINUNEA 396
lcoana Maicii Precistei nu s-a ars in foc
Biserica
Jiroviciulu
i, care s-a zidit prima datd', dupd' mai multl
.vreme s-a ars in foc. Durerea crestinilor a fost foarte mlre'
Icoana Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu si pufurea Fecioarei
MINUNITE MAICII DOMNUTUI
371
Maria, a rdmas intreagl in mijlocul acelui foc. Nimic nu s-a stri
cat dintr-insa. Dupd aceea. a mers singurd lntr-o piatrd,, care este
la jumdiatea
muntelui, unde era ziditd, o bisericl. in vremea cind
lcoana a iesit din acea bisericd ce zrdea, nici un om nu a vdzut-o
pe ea plecind
6.256).
MINUNEA
397
Icoana Maicii Precistei rlspdndea in juru-i taze ca de soare
Dacd, a ars biserica cea dint2i a
Jiroviciului,
dupd citeva zile,
copiii ieqifd de la scoald se duceau sI se joace in acel loc, unde
fusese biserica, iar allii dintre ei umblau pe munte.
pe
cind um-
blau ei pe aici, au vdzut"de departe o fecioafi,imbrdcatd" in veE-
minte strllucitoate, care rlspindea in jurul ei raze ca soarele.
Copiii au alergat si au spus Preotului bisericii despre acest lucru.
Cind Preotii au mers la acel loc, n-au vdzut acolo nici o fecioard,
ci numai o lumini strllucind inaintea lcoanei Preacuratei Fecioa-
re. Mai apoi Pieo,tii au venit cu multime de popor ca sd ridice
Sfinta lcotnd,, dar cind, s-au apropiat mzi mult, lumina a dis-
pdrut si Icoana a rilmas.singuri. Luind-o de acolo au pus-o mai
intOi intr-o casd, si apoi aa dus-o intr-o bisericd de lemn (x.257).
MI NUNEA
398
Un om avilzat regind
@fu[_de
la S_fdnta Icoani
a. Maicii Precistei
9i
a_affZit eintare ihgereascd
Mihai Panamar, deEteptindu-se intr-o noapte, a. auzit in bise-
ricl o cintare foarte frumoasd. Sculdndu-se qi mergind in biseri
cil, n'avdzgt pe nimeni aici, ci numai o luminl marc iesind de
larcoana Maicii Precistei si se auzea incd, acea cintare foarte fru-
moasi. Mihai a sfus acest lucru episcopului Vasile din Mlgura,
care L zis cil acea cintare a fost ingereascd, iar ncea luminl, a
fost lumind. cereascd (x. 258).
MINUNEA
399
Tdtaii care arr rinit lcoana Maicii Precistei
-
au fost pedepsiti pe loc
Este in tara ruseascl o cetate ce se cheaml Mdgura, numitd
astfel pentru mrgura pe cue este ziditd cetatea". in aceasti cettte
este o lcoand, a Precistei, in care se afll gduri. O gaurd este in umd-
rul sting fdcutd, de o sabie tdtdreascd", altd" gaurd,in mina cea dreap-
372
Protos. NICODIM MANDTTA
td,, fdcntd, de sdgeata unui alt tdtar. Tiltarul care a rdnit Sfinta
lcoand cu sdgeata, pentru plcatul acesta, a orbit, iar celorlalli
necredinciosi li s-au sucit capetele cu git cu tot (x. 2r4\.
MINUNEA 4OO
Un arab sigetind lcoana Maicii Precista,
a picurat sdnge din ea. Pedepsit cu moartea
in ostrowl Ciprului a fost pe vremuri o lcoanl a Preasfintei
Ndscltoarei de Durnnezeu si pururea Fecioarei Maria. Deasupra
porfii de la intrarea in curtea acelei biserici etalcoana Maicii Prea-
curate,
;ezdnd
in scaun qi
lindnd
pe Hristos ca Prunc, pe^ genun'
chii ei. Deoparte qi de alta se aflau zugrdvili doi ingeri. Intr-una
din zile trecdnd pe acolo un arab, a sdgetat lpoana Maicii Precis-
tei. Atunci indatd. a iegit siuge gi pica pe pdm0nt. Arabul vdzind
lucrul acestl, s-a inspiimintat groaznic gi a fugit spre casd. insd
n-a putut aiunge, cdci a murit pe cale (x. 260).
MINUNEA 4O1
Icoane ale Maicii Domnului au licrimat
in Rusia cea micd,in cetutea Tre2vovlei, in biserica gteceascd,
lcoana Maicii Preacurate a plins citeva slptdmini, curg0nd lacri-
mi din amindoi ochii. Preolii vilzdnd aceastd, minune, care a miE-
cat gi umplut de mirare pe multl lume, au pus un vas curat de-
desupt, in care se adunau lacrimile ce curgeau din ochii Maicii
Domnului. Aceastl minune a durat mai multe sdptdmOni, in anul
1673, in zilele lui loan Cazimir, craiul lesesc 6.
264).
O astfel de minune s-a fdcut si cu Icoana Maicii Domnului de
la Mdndstirea Nicula, din Transilvania,
linutul
Dejului, gi de la
Mlidstirea Socola din Iaqi si cu alte Sfinte Icoane. in cetatea Pes-
cov, din
finuturile
Moscovei, lingd apa Mirojiei in locagul Atotmi
lostiwlui Mintuitor, lcgana Preacuratei Fecioare a pl6.ns, vlr-
sdnd lacrimi piriu din amindoi ochii.. Acesta a fost semnul, cd
Preasftnta Ndscitoare cle Dumnezeu, se roagd. Celui Atotputernic
pentru oameni, cu lacrimi (x.26D.
MINUNEA 402
Chipul Domnului lisus Hristos gi al Maicii Lui
inchipuit pe o piatrl scumpi
in Proma ety o bisericl cc se numea a Sfintei Maria. Acolo se
aduna multl lume si se folosea. in pridvorul acestei biserici
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
373
Sismah Patrichie, osplta pe sdraci. Mai tirziu el a fost omorit de
ereticul Teodoric. DupI ce a murit, doamna iui fiind vlduvd, dea-
semeni hrlnea pe siraci, m2ncind si ea impreuni cu diryii. in
acea vreme, avdzut in acel pridvor o piatrd scumpi de safir, in
care era zugrlvit chipul Preacuratei Fecioare Maria, cu
pruncul
Hristos in brate. Eavdzind acel chip alprcacuratei,l-a dus gi l-a
Lrdta;t lui loan, papa Romei. in acel timp, toate clopotele din oras
au sunat, fdrd, sd,le tragd, cineva
6.
266).
MINUNEA 4O3
Credinta si ruglciunea Preotului evlavios
a inviat pe cel mort
in
linutul
Valeriei, din Franfa, era un
preot
evlavios cu nume-
le Severin, care slujea la biserica Preasfiritei N{scltoarei de Dum-
nezeu. Pentru credinciosia si faptele sale cele bune, a dobOndit
de la Dumnezeu gi Ma.ica Precista, darul facerii de minuni, chiar
de a invia si morti.
Un om bolnav, din parohia. sa., a. trimis sd vind la ddnsul cit
mai curdnd, sd-l spovedeascd gi sd se rcage lui Dumnezeu, ca sd-i
primeascl sufletul lui in cer. Preotul l-a intors inapoi, spunindu-i
cdvz veni gi el in urmd. Dupi ce a mai zdbovit citva timp pe la
bisericd, a plecat gi el la acel bolnav. Cum mergea grdbit, l-a in-
timpinat un parohian, care ia vestit cd a murit acel bolnav. Mer-
gdnd el mai inainte l-au intimpinat, rind pe rind si alti parohie-
ni, spunindu-i acelagi lucru. Fiind incredinpt astfel, de moartea
bolnavului, s-a inspiimintat gtoaznic, s-a arunclt cu fata la pd-
mdnt-si a plins cu amar, invinuindu-se pe sine de moarte Lce-
luia. in acel timp, in care el se rtiga cu mare smerenie si credin-
ciosie, a inviat mortul din morti. oamenii l-au intrebat cu deamr-
nuntul: unde a fost dupi ce a murit si cum a inviat? El le-a
rispuns:
,,DupI
ce sufletul meu a iegit din trup, au apdrutin fnta
mea niste atapi, groaznic de ur2ti, care slobozeau foc din ndri.
Ei m-au luat si m-au dus prin niste locuri intunecoase...,,
,,Dupd
acee
-
continul el
-
a venit la mine un tdndr lurni-
nat si a poruncit cu glas puternic, acelora cate md, tineau
;i
mI
trlgeau in addnc:
,,Duceti-l
in trup, clci
preotul
Severin pldnge
dupl ddnsul gi se invinuieste de moartea lui,,. Arapii zcia
neputind sI mI retind, m-au dus in trup qi iatd, cu aiutorul lui
Dumnezeu sunt iarisi viu"
1x.
276;.
3?4
Prtt"t.NhCODLM
MINUNEA 4O4
Icoana Maicii Domnului
izbdveqte pe tdtafi,
de v iltilmarea b alauri lor
in
lara
tdtdrascil, in cetatea Cram, este o ripd in care, in vre-
murile cele de demult erau balauti, care vdtilmau de moarte, pe
oameni gi pe dobitoace. De Lceea au fugit de acolo to{i oamenii
gi au ldsat locul pustiu, iar grecii'9i ftancezii, care locuiau in acea
vreme acolo, au inceprrt a se ruga Precistei s*i izbdveascd de acel
balaur. intr-o no.apte au vdzut intr-o stincl din apropierea gro-
pii, o lumindmare. Mergind acolo, au aflat Sfdnta lco9nil,a Precis-
lei. Lumina ardeainainte1 Sfintei Icoane, iar dedesubtul ei zdcea
balaurul mort
Ei
umflat, pe care ludndu-I, l-au tdiat si l-au ars,
aducand mare multumire Preactratei, pentru cd' i-a scdpat de
vdtdmarca acelui bzlaur gfozaY. Dupi Lceel locuitorii acelor ti
nuturi, veneau la Sfdnta lcoand qi inilfau rugiciuni. Ydzind qi
hanul tdtafilor minunile ce se fdceau aici, a mers
Ei
el
Ei
s-a rugat
Maicii Preacurate inaintea lcoanei sale, si-i aiute lui lz rdzboiul
care il avea' de purtat atunci, cu mai multe popoare. El s-a fdgl-
duit cd-i va aduce daruri multe, dacd, il va aiuta in nevoia lui,
care lucru l-a si ficut. clci intorcindu-se acasd cn izbdndd, a
cumpdrat ceard" gi a flcut lumaniri, pe care le-a dus la acezlcoa'
nd, iat era de ajuns sd, ardd' un an trtreg. Dupd aceea hanul a
adus in fiecare an, acest dar, cf1t a trdit, urmindu-i exemplul, fiii,
nepotii qi strdnepo{ii lui 1x.
201).
MINUNEA 4O5
impiratul Teofil iconoclastul, sirutind
Icoana Maicii Domnului, primeste vindecare si iertare
Teofil, ajungind impdtat, a deplgit pe to+i inaintaEii sii, in ne-
bunia
Ei
ura impotfiva Sfintelor lcoane. Bl a condamnatln osan-
de
;i
pedepse groaznice pe mul1i dintre Sfinlii Pirinqi._Dupd
9e
Ei-a'siturat
cruzimea timp de doisprezece anl, s-a imbolnlvit de
boald" grea; cind em. Lpro pe de moarte isi deschidea il0;t de
mult gira, incit ise putbau vedea, mdruntaiele. impiriteasa Teo-
dorairafoarteintristatl din pricina Lcelsta,. Copleqitl de durere
a adormit
Ei
avdzut in vis pe Preacurata Nlscitoare de Dumne-
'zeu
cu Pruncul cel mai inainte de veci in brate, inconiuratd de
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 375
ingeri sJrllucitori, cnte loveau qi is,i blteau
ioc
de Teofil, bdrba-
tul ei. C0nd s-a sculat din somn,
Eia
venit pulin in sim[ire qi a
strigat:
,,Yai
de mine, ticilosul! Sunt bdtut din pricina Sfintelor
Icoane!" ind*ilimpdrdteasa a pus la cilpiltdiul lui, Icoana NIscI-
toarci de Dumnezeu gi s-a rugat Ei cu lacrimi. Iar Teofil, desi era
grozav de bolnav, vdzind pe unul din eei ce gedeau in jurul lui
cd'poaftd, engolipion, i l-a smuls gi \-a slrutat.
$i
indatl gura lui,
care scr0snea impotriva Icoanelor, si neruginatul lui gitlej, care
stAtea deschis, au venit la starca lor fireascl de mai inainte. i s-au
potolit necontenitele dureri qi chinuri
Ei
a adormit, mlrturisind
cd bun lucru este, a cinsti si a ne inchina Sfintelor Icoane. impd-
fdteasa scofdnd din llzile ei, cinstitele qi Sfintele lcoane, l-a fd"cut
pe Teofil sd le sirute gi sd le cinsteascd din tot sufletul. Dupd
pu{inI vreme, Teofil a murit.
Teodora a chemat pe toti cei din surghiun, a dat drumul celor
din inchisori gi a poruncit sd se trdiasci in libertate. A izgonit de
pe scaunul patriathat pe Ioan, numit si Ianis, care era mai mult
cdpetenie vrdjitorilor si a demonilor, decdt cdpetenia creftinilor.
Pe scaunul patriarhal s-a suit mlrturisitorul lui Hristos, Metodie,
care pltimise multe mai inainte si in groapd de viu fusese ingropat.
Dupd Lceeil, adunindu-se Sfin,tii Plringi Mdrturisito ri la impdril-
teasa Teodota, c una ce era evlavioasd si iubitoare de Dumnezeu,
scotindu-si lcoanaPreasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu ce-i atirna
la g2rt si in vizul tuturor slrutind-o, r rostit:
,,Sd
fie anatmatoli
cei care nu se inchini qi nu sdrutl Icoanele, nu ca pe Dumnezeu,
ci ca pe nigte chipuri ale acelo,ra care Lu iubit pe Dumnezeu!"
Apoi impirdteasa ^ rugat pe tofi Sfintii Pdrinti, sd, facd rugd-
ciuni pentru iertarea blrbatului ei, Teofil. Ei au fost induplecali
din pricina credinfei ei, cu toate cd la inceput nu voiau. Atunci Sfdn-
tul Metodie a adttnat poporul, tot clerul si pe Arhierei in mate
bisericl a lui Dumnezerr, qi cu tolii au flcut rugiciuni cdtre
Dumnezeu pentrti Teofil toatd, noaptea, qugdndu-se cu totii cu
lacrimi si cu incordatd gi stdruitoare rugI. Aqa au flcut tot tim-
pul celei dintii sdptlmdni a Postului Mare. Acelaqi lucru l-a flcut
qi inrplrlteasa Teodora, impreund cu femeile si cu celdlalt pop.qr.
in tinrp ce fdceau aceste rugdciuni,
Yineri
pela rcvdrsatul zori
lor, impdrdteasa a adormit si i se pilrea cd se gdsegte la picioarele
376
Crucii qi cd treceau pe cale, cu mult zgomot, niqte oameni care
duceau felurite unelie de chin. in mijlocul lor era dus legat cu
miinile la spate gi implratul Teofil. cind l-a vilzut, a mers
Ei
ea
dupd cei c.-i duc"au pe Teofil. Aiungnnd la poarta cea de atilmd,
u ifirut un bdrbat strdlucitor la falil, care sta inaintea Icoanei lui
Hristos. Teofil s-a oprit inaintea lui. impiriteasa s-a atins de picioa-
rele acelui bdrbatfi se ruga pentru implrat. Dar numai.ce a des-
chis Teodotl gvta,, cil acel bdrbat i-a
Ei
zis:
,,Femeie,
mare este
credinla tal Afld cI pentru lacrimile
Ei
pentru credinla. ta, incd'
qi peniru rugile gi rugiminfile robilor mei gi ale preofilof mei,
i"rt p" Teof]l, UArbatut t1u! DupI aceea u- tPyt gi celor ce-l
O,r."uu pe Teofil: ,,Dezlega!1-1 Ei
dap-l femeii fui!"
impirdteasal-
aluat
Eia
plecat bucurindu-se
Ei
ve.selindu-se.
$i
indatl s-a tfez-
it din iomn. Acestea a vdzut impdidteasa Teodora' spre incred-
intarea iertlrii ddruitl lui Teofil, blrbatul ei
lTriod,
Dca. ort.).
MINUNEA 406
O femeie o'arbi inchindridu-se
Icoanei Maicii Domnului, a dobindit vederea
intr-o cetate ce se chema'Avela
(in Macedonia), este fIcutI din
pdmint (potrivit dispoziliei dztd de turci) o bisericd a Sfinlilor Muce-
ni.i, Vi.hLntie, Savin qi Hristichit.in qcea bisericd se afla o Icoand
fdcdtoare de minuni, a Maicii Domnului. La, acea Icoand a mefs
odinioarl o femeie oatbil, care rugindu-se a fdcut figiduinle bune
Maicii Preacurate,
Ei
a sirutat Icoana Sfinfiei sale. DupZ aceastd rrt-
giciune, Maica Precista ia dlruit pe loc, vederea ochilor ei (x. zaa).
MINUNEA 4O7
Mintuitorul Hristos indeamni pe un ciedincios a cluta
Icoana Preacuratei Sale Maici
odinioarl, o lcoand a Preasfihtei Nlscltoarei de Dumnezeu,
ce a fost zugrilvitil de Sfintul Evanghelist Luca, prin voia
;i
ranl
duiala lui Dumnezerr, Lfost adusl in Roma,
9i
ascunsi in turnul
bisericii Sfintei Mucenile Agata. in acen weme trliau in Roma,
trei frafi drept-credincioEi
9i
temdtori de Dumnezeu, cLre se nu-
meau:
'iirnlut,
$erbul
gi Gherbul. Unuia din acei frafi;
Ei
anume
lui Timbul , i s-a'ardtat Mintuitorul Hristos
Ei
ia poruncit si caute
in Roma, lcoaia Preacuratei Sale Maici si sI o Lseze in biserica
MINUNIIE
MAIC'il DOMNUITil
377
ce se afla aproape de locuinta lor. Auzind aceastl,Timbul
s-a sir-
guit cu mare rivnd,;i a implinit porunca
lui Hristos.
pentfu
aceea li s-a ddruit^celor-trei
frafi, a vielui nedesprrlili
de acna
bisericd, pinil la sfirsitul vietii lor (x. 267).
MINUNEA 408
o icoanr a Maicii Domnului strilucea ca un stilp de foc
.
in_ imprejurimile
Moscove i, lingd, apa
yolgdi;
la gapte mile
(12,96 km.) de la laroslov, Trifan, erhiepiscopuT
Rorto*iui, a vil-
zut odinioard"un stOlp de foc, inalt pindla ier. Apropiindu_se
de
acel loc, a aflat acolo o Icoanr a
preasfintei
xascatoarei o. nu*-
nezeu. El a zidit acolo o mdnistire ce s-a chemat
polca,
unde a
asezatrcoana
Preacuratei, care si acum se afld acolo (x.270).
MINUNEA 409
Dorind sd, zugrdveasci
chipul Maicii Domnului,
s-a ficut de minl ingereasci
in
lara
Litviei, era un ;;rrgruv vestit, care se fdgrduise Maicii
Precistei, cd-iva zugrdvi chipul intocmai uru pr".,i*
este cel de
la.ceastochovva,
gi-sd-l punz intr-o bisericr.' il."pa;
lucru si
grijindu-se
cu anevointd de terminarea lui, se intrista ,r ,. ]ri-
mdnta foarte mult, cdci nu putea sd-Ei indeplineascr fagaduinga
sa, gi sd termine lucrul inceput. intr-o zi venind acasd,'a intrat
in cdmara unde se aflau vopserele
;i
cere necesare mesieEugului
sru. Privind, a vdzut zugrivit foaiterrumos pe o tavd,'cfripul
Maicii Precistei, gi dinaintea chipului sfOnt,
"tu
I t,r-ine aprinsl,
apoi.a a'rzit un_glas, zicindu_i
,Dorinta ta ce ai avut, ca sd cin_
stesti pe Maica lui.Dumnezerr,
Lm implinit.
pentru
ur""u, chipur
ei pe- care l-ai poftit cu mare dor si te-ii sarguit cu mare nevointr
sd-l faci, iatd", de mdnd, d^e inggr este zugriiit.la_l acum
;i ;;;;
I in biserica din cetatea socoile i". El auiind acele cuvinte, a luat
rconna Maicii Precistei
;i
a dus-o in locul ce i s-a poruncit,
care
este in tara ruseascd, pe apa Buhurui. Au dat aiea Icoand in
mina preo{ilor
ruEi
;i
au pus-o in bipericd (x. z7r).
MINUNEA
410.
Dobitoacele
necuv0n tiltoare se cucernicesc,
o
i. fata lcoanei
precistei,
inchipuitl pe o piaird
Intr-un sat ce se nurnea Ghidila, din
lara
leseascr, un
frran
ce
se numea loanTezie, ara clr plugul tras de boi, irorda sa. Ajungind
37s
Protos. NTCODTM MANDIIA
.
tu u" anumit loc, bgii_s-au oprit pe loc
Ei
au clzut in genunchi,
ne-wind sI mai meargdinainte-"Atunci
loan Tezie, a mers inf*ta,
frifot. vrind sI afle iaurapentru care boii s-au oprit. CIutand,
el a descoperit o piaffd. pe care era inchipuitl Maica Precista, cu
piuncul
in-brate. ilanOu-;i seama ci din aceastd. cauzil i sau
9P.ri!
boii, a luat aceastd piattil, pe cilte era chipul Preacuratei Maici,
acasd,gi ta
pus intr-o ladn de haine
9i
rufe.-!n acgl m9m9nt, Icona
Lcee?- ifatrte t f.dcult at^ta lumind",incdt, el inspiimintindu-se,
a
iost'nevoit s-o ia din acel loc necuviincios,
9i
a
pus-9
intr-o altf
tiadiln,in care pdstra lucrurile Sfinte. Dupd ce a fost inchisl aici,
nevilzdndt-o nimeni aplecatde acolo
;i.
s-a dus in
larinI,
iU loCUl
unde o aflase
fdranul.
Ydzdnd aceasta, iau.ridicat u:9lo un stalp
dg piatrilin care a fdcut loc Icoanei si a pus-<i aici. Din acel ceas
i-inceput Preacurata Ndscdtoarea de Dumrrezert, a face minuni
p.rin Icoana Sfinliei sale 1x.
ztz1.
MINUNEA 411
ln Florenta, o.Icoani a Bunei Vestiri a Maicii Domnului,
s-a inchipuit de inger
in Floreng?- er?. o I-go4I a Bunei vestiri a Preasfintei Ndsci-
toafei de Dumnezei,idsiltoare
de minuni. Zugtavulpate L lucrat
Ir aceastd sfdntl lcoand", a gdndit;i s-a frxmantat mult, cum ar
putea sil zugrdveascd., cejt mai frumos, chipul
Ei
fala Preacuratei
iecioare Miria. Pentru arcaliza acest lucru, el.s-,a..{ugat gi a inchi-
'
qat lui Dumnezeu aceastl Sf2ntI Icoand. Drept urmare' pe cind
lucrul eta dejainceput, venind ingerul lui Dumnezeu intr-o rlo2'p:
tg, a zugtdvit in chip minunat, faTa Preacuratei Fecioare' Acea
Sfang'iCoand, a filcut multe minuni, fiind in mafe cinste, pentru
tofi locuitorii acelor
linuturi
(x.273)
MINUNEA 412
Icoana Maicii Domnului fiind loviti, a curs singe
Teofil, irnplratul grecesc, lupttrtor de icoane, cand a poruncit sd
se adune Icoanele de prin biserici, sI le strice si sI le atdil, a fii'
mis ostaqi prin toate oiaqele ca sX implineascl
porunca lui. in acea
vreme eiao vIduv[ in laturile Nieeei, care tinea in cas[, Icoana
Pgeacuratei Fecioare
;i
o ciristea, inchinindu-se
la ea. lar dtcd. au
venit ostaqii acolo si au vlzut Icoana, unul dintre ostasi a lovit-o
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
'379
or armlin fald.,
Ei
indatl a curs s0nge, ca gi cum lconna Precistei
ar fi fost vie
1x.
29sl
MINUNEA, 413
Despre Icoana filciltoarc de minuni a Preasfintei
Niscitoare de Dumnezeu, rll$litf,_CIdif.tria
Dupd indllareaDomnului nostru Iisus Hristos, qi dupd pogori-
rea Sfintului Duh, trecind multi vreme, Sfintul Apostol qi Evan-
ghelist Luca, fiind iscusit in me$te$ugul zugrlvirii de icoane, a
executat pe lemn, chipul Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu,
s,i dupd ce l-a terminat l-a ardttt Preasfintiei sale, fiind incl in
vialil. Ea vilzind lcoana ce inflliga trdsdturile fefii sale, qia adus
aminte de proorocia sa, fdcutd, mai inainte,
,,De'acum
mi vor
ferici toate neamurile!" si a zis &ceastai,,Darul meu sd fie cu lcoa-
na aceasta". Cuv0ntul ei, odatd rostit s-a transformat in
Wtd,,
pentru cI a inceput, Cu darul Maicii Domnului, a se face negriite
minuni, de la acea Sfinti [cotnd,. Sfintul EvinghelistLuca, a tri-
mis aceastd,lcoand,,lui Teofil, stlpdnitorul Antiohiei, care primi
se credinfa in Hristos, cdtre care a scris qi Evanghelia sa. Acea lcoa-
nd, fdcdtoare de minuni era cinstitd cu ihchindciune, nu numai de
Teofil, ci si de tofi creEtinii de acolo, care viefuiau in dreaptd te-
dintl. Trec2.nd mulli ani dupd, moartea" lui Teofil, acealcoand, s-a
adus mai intdi in lerusalim, apoi in Constantinopol. impdrdteasa.
Evdochia, sofia binecredinciosului implrat Teodosie cel mnlr, fiind
veniti in Ierusalim, a luat aceastd, cinstitl IcoanI,.si a trimis-o in
dar surorii impiratului, Sfintei Pulheria, precum se scrie si in via-
ga ei. Sfinta Pulheria, ludnd-o cu dragogte, a pus-o in biserica Prea-
sfintei Ndscdtoarei de Dumnezerr, clre se numea Vlaherna, bise-
ricd, ce a fost ziditd cu cheltuiala ei. !rceastI sfintd lcoand,, a fost
impodobirea cetdtii implrltegti, fiindci izvora din ea multe mi-
nuni de timlduire. Dupi mulli ani, poporul a numit-o pe ea Odi
gitrir, care se tilcuieqte:
,,Povituitoarea
si ajutdtoarea de cale".
Ea a fost numitd asa, pentru mirrunile ce s-au fdcut de l4 dinsa,
si anume:
,,Preasf0nta Nlscitoare de Dumnezeu, atdtindu-se la
'
doi orbi, i-a indrumat la biserica. cea din Vlaherna, unde inchinin-
du-se la lcoana ei cea fdcdtoare de minuni. le-a dd.ruit vederea.
Pe timpul domniei lui lraclie, impiratul Bizantului, Cosroe,
irnpdratul perqilor, avdzut cd.impdrdtiabizantinilor este cu totul
.tsT
Protos. NICODTM MANDIT{
sllbitd in urma domniei impiratului Foca, tiranul. De aceea a trl-
mis pe unul din satrapii sIi, Saravar cu numele, cu multe mii de
ortaii ca sI-i supuni lui rIsIritul. Cosroe
Ei
mai inainte dusese la
pieire ca la o sutd de mii de cre;tini. cucerind satrapul saravar
iot rlsdritul, a aiuns chiar pindla Hrisopole, numit azi Scutari.
impiratul Iraclie, pentru cd avea lipsl de bani in vistieria sta-
tului, a prefdcut vasele sfinte ale bisericilor, cu fnglduinll cd va
da inapoi mai multe vase sfinte
9i
mai deslvirqit lucrate. Iraclie
potttegle cu corlbiile prin Marca Neagrl gi intrd in tinuturile Per-
siei; nimiceqte Persia; iar cosroe, impreunl cu intreaga sa oaste,
este bitut cumplit. Nu dup[ multi vreme Sirois, fiul lui Cosroe,
s-a risculat impotriva tatdlui siu, a luat el conducerea impdtil-
liei,
a omorit pe Cosroe, tatdllui,
9i
a fdcut pbce cu lraclie'
Hagan, conducdtorul misienilor gi al scifilor, ca;nd a atzit cd"
implratul Iraclie stibate Marea NeagrI spre a se duce in Persia,
a stricat pecel cu bizantinii. A strins nenumdrate oqti
9i
a" ndvillit
din pa4ile de mizzdnoapte asupra Constantinopolului, scolind
strigite de huld impotriva lui Dumnezeu. Matea s-a umplut inda-
td de cordbii
Ei
uscatul de pedegtri
9i
cdlirefi. Patriarhul Serghie
indemna poporul Constantinopolului si nu-si piatdd curaiul, ci
sI-qi punl din tot sufletul intreaga nddeide in Dumnezeu
9i
in
Preasffinta lui Maicl, Nlscltoarea de Dumnezeu. La fel qi Bonos
patficiul, care era pe atunci in fruntea cetdlii, pregdtea tot ce tre-
buia pentru izgonirea vrdimagilor.
,,Tiebuie,
spunea el, c'impreund cu aiutorul cel de sus, sd fa-
cem gi noi cele ce se cuvin". Patriarhul, purtind impreunl cu tot
poporul Dumnezeiasca Icoand a Maicii Domnului, mergea impre-
iuru1
cetltii, pe deasupra zidurilor cetillii, purttnd lcoana. cea nefd-
cuti de mind,, a lui Hristos, cinstitul
9i
de vialil fdciltorul lemn
al crucii. Hagan a ndvillit pe uscat asupra zidurilor cetifii con-
r stantinopolului cu o mullime nenumiltatil de ostaqi, inatmali
foafie tire,incdt un soldat bizantin trebuia str lupte cu zece sol-
dati sciti. Dar nebiruita Apilrdtoare a crestinilor, a ucis pe cei mai
mul$ dintre sci{i, prin pufinii ostaEi ce se glseau in biserica lzvo-
rului Timdduirii. Din pricinr Lceast^ bizantinii prinzind indtilz-
neald si curaj, ii biruiau mereu sub conducetea Maicii lui Dumne'
zeu, cet nebiruiti. Cu toxtc ci scitii au vdzut cd sunt respinqi, au
MINUNILE MAIC'II DOMNULUI
381
cerut krcuitorilor Constantinopolului sd. cedrd, pace; rJar ei n-au
vrut. Atunci Ilagan le-a rdspuns:
,,Nu
vd inselati cu Dumnezeul in
care credeti! Neapdrat rniine voi lua cetiltea, voastrd!"-La auzul
acestor cuvinte, locuitorii cetdtd+Ii si-au intins rniinile cdtre Dum-
nezeu. Ilagan gi Saravar s-au inteles sd, atace si pe mare si pe us-
c;at. Dar au ftrst atat de cumplit bdtuti de bizantini,'incit nu mai
dovedeau cei vii si ingroape mortii. corrbiile cele fdcute clintr-un
singur lemn, pline cu solclati, care se indreptau, prin golful numit
Cornul de Aur, spre biserica Ndsc'itoarei de Dumnezeu din Vla-
herna, din pricina unei puternice furtuni, ce s-a pornit pe neastep-
tate pe mare, le-a despdrtit pe unele de altele si le-a sflrimat impre-
und. cu toate corlbiile dusmaniklr. Si se putea vedea minunata lu-
crtre a. Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, cla;ci pe tofi i-a aruncat
la tlrmul mlrii lingd Vlaherne. Poporul, deschizind iute portile,
cu femei si cu copii, nivdlind viteje;te asupra lor, i-a ucis pe toti
fird deosebire. Conclucdtorii vrlimaqilor, s-au intors plingind si
tinguindu-se. Poporul cel iubitor de Dumnezeu al Constantinopo-
lului, dind multumire Maicii Dornnului, au flcut privegheri si a
clntat toatd, noaptea imnul Acatist, ca uneia ce a privegheat pen-
tru ei si a biruit pe dusmani prin puterea ei cea.mai presus de fire.
Si cle atunci, spre pomenirea acestui fapt si a minunii acesteia
mai presus de fire, Biserica a rdnduit si se afieroseascd Maicii
Domnului aceastd slrb,itoare, in acest timp cind aavut loc biru-
inta prin aiutorul Maicii Domnului. L-au numit Acatist, pentru cd
intreg poporul si clerul Constantinopolului, au cantut acest imn,
stind in picioare.
DuPd treccrca a 36 dc ani,
Pe
tinr;lul ilnpdrdtiei lui Constan-
tin Pogonatul, agarenii venind cu nenumlratd, <>,aste, au atacat din
nou Constantinopolul. Si au tinut inconiuratl cetate^ timp de
sapte ani, in care timp au iernat in plrfile Cizicului, si au murit
mulli de-ai klr. Apoi au plecat si s-au intors cu cordbiile lor; dar
cind au aiuns la krcul numit Sileo, cu ajutorul
preacuratei
Maicii
lui Dumnr:zeu, au fost toti inecati in mare.
Ihr a mai flcut Ndscltoarea de Dumnezeu si o a treia minu-
ne. Pe timpul lui Leon Isaurul, mahomedanii, urmasii lui Agar, in
numdr de foarte multe zeci de mii, au nimicit intdi irnpdrltia
persilor, apoi Egiptul si Lihia si au atacat per indieni, etiopieni si
l:?ryr
382
Protos.' NICODIM MANDfTA
spanioli. Mai pe urmi au pornit cu opt sute de corlbii pline cu
ostaqi qi impotriva oraselor impflrifiei. Au lnconiurat Constanti-
nopolul gi aveau de gind str-l nimiceascl indatl. Poporul cre-
dincios al cetdtp, a luat cinstitul lemn al Sfintei gi de via,tl filciltoa-
rei Cruci
;i
cinstita IcoanI a Maicii lui Dumnezeu-Cilliluzitoa,rea.
(odigitria)
;i
au mers de
iur
imprejurul zidului cetdtii, rugind pe
Dumnezeu cu lacrimi si se indure de ei. Agarenilor le-a venit in
gind si impartl ogtirele in doul pirfi: o parte au pornit-o impo-
triva bulgarilor, unde au cilzut mai mult de 20.000, iar altil parte
a rdmas ca sd cucereascl Constantinopolul. Fiind-insI impiedi-
ca[i de un lan! de fier care se intindea de la Galata pAnd la" zidu-
rile cetl{ii, au ocolit qi au ajuns Lproape de.locul numit Sosten.
Apoi a izbucnit un vint delamiazdnoapte, incit cele mai multe
din corlbiile lor s-au sfdrdmat si s-au inecat. Cei care au'mai
rdmas, au cdzut in mare foamete, incit au mincat gi carne ome-'
neasci si bdlegar. Apoi au plecat gi cind au ajuns in Marea Egee,
toate cordbiile lor impreund cu tofi ai lor, s-au dus in fundul
mIrii, cilci cdzdnd din cer grindind puternicd
Ei
infierbintind
mlrea a topit coribiile lor
Ei
a;a acel stol nenumdrat de cordbii,
au pierit qi au rdmas numai trei, cL sd dea de veste.
Agodar pomenirpa acestor
rninrrni
cu elln@te-cle Acatist o, priT-
st,. inlrq cin-
stea Preasfintei Ndscltoarei_de-D-ulgg%gU. Se numeqte Acatist,
pentru cfZfficnntfeg poporul a cintatin noaptea ^cee
,
imnul
Maicii Cuv2.ntului stind in picioare, si pentru cillatoate celelalte
icoase obignuim sI
;edem,
in timp ce icoasele acestea ale Maicii
lui Dumnezeu le ascultdm toli in picioare.
De atunci locuitorii Constantinopolului au inceput a numi lcoa-
na Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu, ajttiltoare. Amdndoud
nirmirile, cilldtrzitoarc si ajutitoare de cale, in limba grercd se ros-
tesc cu cuvintul de: Odigitria; gi asttbl acealcoanl s-a numit Odi-
gitria. Dupi mai mulli ani s-a ridicat in Constantinopol eresul
luptltorilor impotriva Sfintelor lcoane. Atunci oarecare dintre
bdrbalii drept-credinciosi
Ei
sfinfl, a luat noaptea din biserica
Vlahernei, aceastd, SfintI lcoani a Preasfintei Nlscitoarei de
Dumnezeu, ca;re se nume$te Odigitria,
Ei
a-fus-.o-;+*Lo.gjUl*cAre-
se numeEte Psgreg1@r. Acolo au asculsj_!:rjglbtr"ueii, aprin-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
z?nd g-4gdg!4_lgA!nlg4_*g1 si rugindu-se ca sd nu fie batjocoritd
de luptdtorii impotriva Sfintelor lcoane. Aeolo a petrecut pind,la
pieirea incepltorilor acelui efes. Dupi ce biserica a primit din nou
impodobirea qi infrumusetarea cea mai dinainte, cu Icoane Sfin-
te, s-a flcut multd, cercetare pentru aceastd Sfintd lcoand aPrea-
sfintei Ndscitoarei de Dumnezerr, pe care a zugrdvit-o, Sfdntul
Evanghelist Luca, qi care mai pe urmd s-a numit Odigitria. Prin
descoperirea de la Dumnezeu au gisit-o ascunsd in zidul bisericii
Pantocrator,
;i
candela au aflat-o arzind incd, prin minune
durnnezeiascd. Credinciosii au avut mare bucurie de nflarea ei, au
luat-o si au pus-o in locul cel de mai inainte, in biserica Vlaherna.
'
Pentru ruglciunile lrpdrdtozrei si nebiruitei Maicii Tale, Ilris-
toase Dumnezeule, scapi-ne
9i
pe noi de nefericirile ce ne incon-
ioard,
si ne miluieste pe noi ca singur iubitor de oameni (Triod,
Sinrbita a cincca a Post. Marc.
Ei
V;$jg IIlf).
MI NUNEA 4T4
Despre Icoana ffuciltoare de minuni a Preasfintei
Niscitoarei de l)umnezeu, numit[ Romanca
Sfintul Apostol Petru gi Sfdntul Ioan Cuv0ntdtorul de Dumne-
zeu, mai inainte de a pleca la propovdduire in lume, precum au
plecat si ceilalgi Apostoli, ei propovldtriau pe Hristos, prin cetltih
din jurul lerusalimului. Dar c0nd au fost in cetatea,, care se che-
,
maLida, iar dupd a"ceea s-a numit Diospoli si petrecOnd acolo un
an, Lu adus mult popor la credinfa in l{ristos Dumnezeu. Atunci
au zidit acolo o bisericd, in numele Preasfintei Ndscdtoarei de
Dumnezeu; pentru cI atunci era liniste intre crestini, incetind
prigonirea dupi uciderea Sf0ntului Arhidiacon
$tefan.
Cezarul
Tilrerie auzind multe despre Domnul Hristos
;i
de minunile lui,
a poruncit sI nu prigoneascl pe cregtini. Despre Lceastl se amin-
tegte in Faptele Apostolilor, astfel: bisericile de prin toatd ludeea,
Galileea, si Samaria aveau pace.
$i
ilcea.pace a fost pindla sfir-
situl lui Tiberie. in acea alinare, Sfintii Apostoli Petru si loan,
zidind in Lida acea biserici, s-au dus in lerusalim, si au rugat pe
. Preasfhnta N[scdtoare de Durnnezeu, si meargd,inLidi, sd,vadd,
biserica cea ziditd in numele ei, sI o binecuvdnteze, qi sI o sfin-
teascd pe ee prin venirea sL astfel ca rugiciunile celor ce se vor
ruga intr-insa sd fie bine primite inaintea lui Iisus Hristos, cel ce
383
384
Protos. NICqDIM MANDTTA
s-a nlscut dintr-insa. Preasfinta Ntrsctrtoare a zis ciltre dinqii:
,,Mergeti
acolo bucurdndu-vi,
;i
eu voi fi cu voi!" Iar ei mergind,
au af.latin biserictr, pe un stdlp ce intdrea zidirea, chipul Preasfin-
tei Nlscltoarei; zugrilvit nu de mdnd, ci de Dumnezeq avind
intru totul'asemdnaria cinstitei Ei fele qi a cinstitelor Ei haine.
Ei vdzind-o, s-au inchinat acelui chip al Preasfintei Nlscltoarei
de Dumnezeu, nezugrlvit de mind", qi au mullumit Cuvintului cel
ce s-a intrupat dintr-insa. DupI Lcee Preasfinta Ntrscltoare a
mers acolo in persoanil
Ei
vdzindu-gi chipul stru
9i
mulfmea de
popor care creznse ln Hristos, sia veselit cu duhul; iat ea a dat
acelui chip al sdu, darul
Ei
puterea facerii de minuni.
Treclnd mulli ani, Iulian Paravatul luind impfuillia grecilgr
Ei
a Romei, aridicat mare pri$onire contra bisericii lui Hristos. Atunci
s-a trimis dd acel prigonitor, in Lida, o rudenie a lui ce purta ace-
lagi nume, ca si qteargd acel chip flcltor de minuni al Preasfintei
Ntrscitoarei de Dumnezeu, cu unelte tdietoarc de piatrd'. Dar minu-
nei ii urmeazil altL minune; pentru cI, ttrietbrii pe cit tiiiau
Ei
stru-
ieau
acel chip nezugrlvit de mAnd,, cu ciocane si topoare, pe at?;t
se vedea ci, vopselele ntgrilvelei strdblteau cu minune in addncul
stilpului. Ostenindu-se mult gi nesporind nimic, s-au intors ftrri
nici un rezultat. Vestea despre acest chip al Preasfintei Ndsctrtoa-
rei de Dumnezeu, despre minunile cele mari qi flri de numdr, se
rlspindise in multe pdrfi, incit, veneau in toli anii, mulgime de
credinciogi din toate plrfile gi se inchinau la acea lcoanil.
Dupd mai mulli ani, mai inainte de a fi ales ca Patt'nth al
Constantinopolului, fericitul Gherman a mers la Ierusalim, ca sd
se inchine la mormintul Domnului gi la celela,lte locuri Sfinte.
Trec0nd prin Lida, avdzut gi s-a inchinatla chipul cel ftrcltor de
minuni al Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu gi rugindu-se cu
clldurI, a poruncit unui zugrav ca sil zugrdveascil pe lemn, aseml-
narel chipului aceluia. El luind lcoana acee zugrilvitil, a dus-o
cu sine la Constantinopol
Ei
o avea pe aceel ca pe o visterie ne-
prefuitl, slvirgindu-;i toate rugdciunile sale lnaintea ei.
-
Sfintul Gherman a fost ridiiat latreaptade Patriarh al Con-..
stantinopolului pe vremea impIrIliOi lui Artemie, cel numit gi
Anastasie. Dupi el luind impilrillia Leon Isaurul, care se numise
mainainte Conon, a adus eresul luptlrii contra Sfintelor Icoane
MINUNITE MAICII DOMNUTUI
385
si a ridicat prigonire cumplitd contra celor drept-credinciogi, izgo-
nind cu necinste pe sfinfitul Patriarh Gherman, din scaunul slu.
.[n
momentul cind a plecat, el a luat cu sine doul Sfinte lcoane; a
Mdntuitorului Hristos qi a Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu,
pe cea care o zugrlvise in Lida, de pe cea facdtoare de minuni.
Mai inainte de a pleca in surghiunire, a scris o scrisoare Prea-
sfintitului Grigorie, Episcopul Romei celei vechi, instiint2.ndu-l de
nedreapta sa izgonire gi de muncirea cea filcltd" in Constantino-
pol celor drept-credinciosi, de impdratul cel luptltor contra Sfin-
telor Icoane. Si flcind loc in scindura lcoanei lui Hristos, abilgat
acolo scrisoarea aceel si a pecetluit-o, insemnind. data, ceasul
;i
locul; dupd, aceea cu latrimi a slrutatde doul ori acea Sfdntd lcoa-
nd", zicdnd:
,,Mintuitorule,
Mintuitorule, mintuieqte-ne pe noi!"
Apoi ia dat drumul Icoanei pe apil. Acea Sf0ntd,lcoand. plutind o
zi si o noapte pe mare, a ajuns la Roma cea veche, gi in acea noap-
te s-a fdcut ardtare Preasfinfitului Episcop al Romei de venirea
chipului Mintuitorului.
Dimineata cilnd soarele rdsdrea, Episcopul Romei aluat clerul
sdu, cu lumindri si cu cddelnife,
Ei
urcind intr-o corabie, a plutit
pe Tibru, spre mare pentru a ieqi in intO.npinarea Icoanei Mintui
torului. C0rnd a fost la gura rOului, unde se vdrsa in mare, avdzut
Icoana cI umbla in preaimd pe ape,
Ei
din Lceastn pricind s-a
umplut de spaiml gi de bucurie; dupl Lcee^ s-a inchinat cu bunI-
credinfl Apoi Episcopul Grigorie, cu lacrimi a grilit cltre Sfinta
Icoani:
,,Stdpane,
dacd" ai venit la noi newednicii, te rugIm, ca;
precum ai umblat cu preasllvire pe. mlre, asa sI vii tu insuli in
miinile noastre; pentru ctr nu indrlznim sd ne atingem de Tine
cu ale noastre porniri". Zicind acestea indatil Sfinta Icoani s-a
fidicat din mare in vlzduh gi zburdnd ca o pasdre, a venit in mii
nile Arhiereului. Acela slrutind-o pe ea cu lacrimi de bucurie
;i
lludind-o cu wednicl cinstire, a dus-o in Roma cu cintare de
Psalmi, qi atr purtat-o prin toatd, cetatea, cL, acea dumnezeiascd,
Icoa4l sI fie vdzutd, de to*d, mullimea poporului. Apoi a pus-o
pe eL in biserica cea mare a Sfdntului Apostol Petru. Si scogind
din scindurl scrisoareaPatriathului Ghermafi, care rdmlsese ne
udatd. de apd", a citit-o, gi a infeles ce se fdcea in Constantinopol
de cdtre implratul cel riu-credincios. Din acea scrisoare s.a mai
356
Pr"ttt.NfCOD
inqtiinfat, cd zcea Icoand a Mintuitorului a venit din constan-
tinopol pind,la Roma, intr-o zi qi o noapte, auzind Lceasta1 toli
sldveau pe Dumnezev... Grigore, Episcopul Romei, s-a mihnit
foarte mult si a fost cuprins de intristare lnafe, pentfu eresul
luptdtorilor de Icoane ce se ridicase in RIsIrit qi pentru izgoni
rea din scaun a Preasfinfitului Gherman. De aceea a scris impd-
ratului, mustrind cu indrlznire pilgindtatea lui. De la [coana
Mdntuitorului, se sdvirEeau in Roma multe.minuni, multe nepu-
tinfe izgonindu-se de la oameni.
'Preasfinlitului
Ghermiln a petrecut in izgonire, pdnd cind
s-a apropiat de f'ericitul sdu sfirgit. in tot acest timp, Sfintelor
Icoane li s-au flcut multd si neincetatd necinste
9i
batiocurd, pen-
tru cd unele erau scuipate
9i
sfdtdmate, altele aruncate in noroi
si cdlcate in picioare,iat altele arse in foc. Pentru a;ceel el a scris
o altd" cafte cdtre Episcopul Romei, ingtiinpndu-l de cele ce se
fdceau. Atunci luand lcoana Preasfintei Nlscdtoarei de Dumne-
zeu, din tida gi fdcdnd un loc tlinuint in lemnul ei, a pus acolo
scrisoarea Sa, insemnind in ea ziua qi ceasul in care a fost scrisd.
Sdrutind Sfinta IcoanI qi plingand mult, i'a zis:,,Mergi, StIpdnI,
Ei
scapi acum fugind, nu ca de Irod in Egipt, ci de vrdjmaqul cel
cu nume de fiard,. Mergi in Roma la cei binecredinciosi, ca sd te
pdze;ti cu cel mai-nainte de veci al tiln Prunc, de uritele miini
ale luptdtorilor de lco.ane. Treqi aceastd"marclargd, cu plufire fdrl
de primejdie; pentru cd porli pe fdcdtotul cerului qi al pimdntu-
lui. Mergi si scap[ tu in miinile pldcutului tIu Grigore; iar pe noi
cei ce ne primeiduim pentru cinstea ta, in sinurile lui Avraam
ne sildsluiegte gi in ceregtile tale curtj ne pomeneste". Astfel grlind
Sfintului Gherman qi pe Sfantalcoand" cu lacrimi udand-o,
9i
sd-
rutind-o cu dragoste, i-a dat drumul pe mare. Icoana a plutit mai
iute de ceit zburarea I'ulturului, si intr-o zi
Ei
o noapte a aiuns la
Roma. in aceeaqi noapte i s-a flcut vestire Episcopului Romei de
venirea Icoanei impdrdteqti. Sculdndu-se degrabd, S'L dus inain-
tea lcoanei Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu, ca
9i
inaintea
Icoanei lui Uristos. El a ieqit inaintea ei pe riul Tibru, cu tot cle-
rul, cu lumanlri s-i cddiri. cand au aiuns la gura de virsare a ra;u-
lui in m:ate. dea,Jetd" s-a
'vizrlt
de toli Icoana Maicii lui Dumne-
zeu, venind s;lre ei pe apd. Atunci Episcopul Romei, intinzand
t
MINT]NILE MAICII DOMNULUI
387
-ai
dinsa cu mare bucurie si inchinindu-se ei, a sirutat-o pe dinsa;
apoi s-a intors in cetate, minunindu-se de lucrurile cele mari si mi-
nunate ale lui Dumnezeu. DupI aceel desfdcind tdietura din scin-
dura Icoanei, a aflat scrisoarea Preasfintitului Patriarh Gherman,
si citind-o, a inteles, cum ieri dimineafl Icoana a fost trimisl la din-
Eii;
iar Lstdzi a primit-o, pentru Lceasta. prosllveau pe Dumnezeu
pentru mdririle [ui. Episcopului Romei ii era jale de Sfintul Gher-
man, cd, un at?;t de mare luminltor al Bisericii, se stinge prin
atita ingrozire de moarte, pl2ngOnd pentru d0nsul foarte mult.
Atunci el a luat rcoana cea minunatd apreasfintei Ndscdtoarei de
Dumnezeu
Ei
a purtat-o prin toatd cetatea, c si pe a Mintuitoru-
lui; apoi intr2nd in biserica Sf0ntului Petru, a pus-o iniuntru
Altarului, diruind acealcoanr multora, vindecare de diferite boli.
DupI ce a trecut 100 de ani
Ei
mai bine, impdralii luptltori
de Icoane au pierit cu sunet si a ajuns sd impirifeascd Mihail, cu
maica sa Teodora. Eresul acesta s-a stins cu totul in Constantino-
pol: in acest timp Sfinta Icoand a Maicii lui Dumnezeu a stat in
acel loc unde a fost pusd de Sfintul Grigore. Dar de la un timp,
ea a inceput sd se miste adeseori, fdrd. sd. fie atinsd de nimeni, pe
cind priveau toti spre ea. Aceasta s-a fdcut in mai multe zile la
rind, uneori la cintarca cea de dimineatl si de searI, alteori la
Sfdnta Liturghie. Romanilor nu le era putind mirare si fricd de
acezstn minune, pentru cd socoteau aceasta ca un semn de mi-
nie dumnezeiascd., ce dre sd vind asupra lor. in Roma era atunci
Episcop Serghie si intr-un timp fiind personal in bisericd la so-
borniceasca, canta;re,Icoana aceea a inceput mai tare a se cldtina.
Acea miscarevdzdnd-o toti, s-au spdimdntat, si incetdnd din cin-
tate, Lv inceput a striga cu glas mare:
,,Doamne
miluieste,,. Mila
Domnului fiind imploratd, de multi, Icoana s-a oprit din miscare,
dnpri putin timp iardsi ridicindu.se si fdcind sunet prin misca-
rea sa, s-a dus spre vlzduh de la locul sdu. Aceasta vd.zind-o cu
totii, s-au adunat in Altar, vrind szi o sprijineasci cu miinile, ca
si nu cadd.la pirrnint si sd se sf'drime. Dar nimeni nu putea sd
o aiungi qi si se atingl de ea, pentru cd urnbla incet prin bise-
ricii, purtindp-se prin vizduh pe deasupra miinilor omenesti.
Astf'el a iesit *fard. din bisericd, ca si cum s-ar fi scos de mlini
388
9
FTo,tos. NICODIM MANDTTA
ingeregti. Atunci Episcopul Serghie inspiimlntindu-se cu tot
clerul gi poporul, de acea preasllviti minune, urmau cu cutremur
dupl Sf0ntaleoanil.lzr ea ducindu-se la riul Tibru, s-a bigat in
apil
Ei
a inotat spre mare. Poporul ce etl pe mal privea la duce-
rea ei, petrecand-o pe ea cu ochii plini de lacrimi.
Atunci Bpiscopul Romei vlrsind lacrimi se tanguia, zicdhd:
,,O
impdrdteasNai noud, o Doamni! Vai noutr, unde te duci de la
noi, dumnezeiescule, sicriu? in ce chip de demult pe ape ai venit
la noi, acum tot pe aceeagi cale te duci? De Lceel ne temem, ca sd
nu ne aiwgil qi pe noi, cei ce suntem in Roma, prigonirea lupt[-
turilor de lcoane, pentru care tu ai fugit din cetatea lui Constan-
tin gi acum izirdgi fugi din Roma. O! Atotputernicd, de ce nu alini
acel vifor ereticesc, care tulburi Biserica lul Hristos?" Acestea gi
multe altele grlia Episcopul Serghie tdnguindu-se
9i
petrece'a lcoa-
na cu privirea, care cu marc grabd, depdrtilndu-se, alerga pe apd",
pini s-a fdcut neviztrtd, de vederea lor. Atunci Episcopul Romei
a poruncit, ca Lce stI sllvitd minune sd se scrie in cirlile biseri-
cegti, spre aducere-aminte pentru neamurile mai de pe urmd, gi
spre slava Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, cel ce lucteazd"
nigte minuni ca acestea. !rcea SfantI lcoanil a doua zi a aiuns la
Constantinopol, gi s-a gisit la liman, a;proape de palatele implrd-
tesei. Ea a fost luatd de niEte oameni drept-credinciosi, care se
aflau acolo gi dusl la binecredincioasa impdrilteasl Teodora. im-
pdrdteasa socotea cd" lcoana este dintr-acelea pe care lupttrtorii
de icoane le aruncaseri in mate,legate cu pietre grele qi cd, acea
Icoand destlcdndu-se din leglturi, a ieqit deasupra apei. in acea
vreme drept-credinciosul implrat Mihail gi Preasfin{itul Patriarh
Metodie din Constantinopol au trimis la Roma, niste oameni ves-
tifi din rinduiala duhovniceasci
Ei
mireneascl, cu scrisori la
Episcoul Romei, inEtiinpndui de soborul Sfinlilor Plrinli, ce s-a
finut
in Constantinepol, la care Sinod s-a dat arratema, eresul
fup-
tltorilor de Icoane qi s-a intlrit iariqi dreapta cinstire a Sfintelor
Icoane. Ajungind la Roma acei trimiEi cu acele scrisori implrI-
tefti, a inveselit foarte mult pe Episcopul Romei gi pe toli cei
drept-credinciosi. Fiind aici, ei au aflat toate cele despre lcoanele
cele flcltoare de minuni: a Mintuitorului nostru lisus Hristos si
a Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu, ofl in ziEte Preasfinti-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
389
tului Episcop Grigore, au venit la Roma pe mare, trimise de Prea-
sfintitul Patriafh Gherman; apoi, cum nu de mult, lcoanaPreasfin-
tei Nlscitoare de Dumnezeu, s-a. dus iariqi singurl de la Rorna.
intorcindu-se trimiqii la Constantinopol, au spus despre Sfintele
Icoane fdciltoue de minuni, ilnplratului qi maicii lui, Teodora,
,
precum gi Preasfinfitului Pairiarh Metodie. Aceia indatd
Ei-au
adus aminte de Icoana glsiti la limanul mlrii
;i
au grlit intre
ei:
,,Oare
nu este aceastalcoana cea din Roma?" Dupd aceasta in-
datd s-au trimis de cdtre Episcopul Romei, soli vestifi laimpilrat
si la P atriarhul Constantinopolului, clrora ariltindu-le acea sfin-
td lcoand., care L fost glsitd pe malul mdrii, romanii indatd at
cunoscut-o si cu lacrimi au cdzut inaintea ei, spunind tuturor, cI
z,ceet este Icoana care a plecat de la ei din Roma. Apoi socotind
ziur cea insemnatd
;i
ceasul pleclrii ei din Roma si sosirea la
Constantinopol, au gisit cI intr-o zi si o noapte a mers atita cale
depilrtatd", si preamlrind tfuia cea Atotputernicl a lui Dumnezeu.
Atunci Preasfingitul Patriarh Metodie cu tot clerul, qi impdratul
cu toatl suita, ludnd acealcoand din palatul impirltesei, insofifi
de tot poporul, au dus-o in Halcopatria gi a fost pusd cu cinste
in biserica Preasfintei Niscdtoarei de Dumnezeu. bucurdndu-se
de atita dlruire ce li s-a dat. Din aceavreme acealcoand,fdciltoa-
re de minuni, a Maicii Domnului, s-a numit Romanca, pentru cd
venise de la Roma si se filceau de la dinsafoafte multe minuni.
Acestea s-au at'lat despre acele doud Icoane fd,cdtoare de mi
nuni, care au fost in Constantinopol. Despre cea dintOi care s-a
numit Odigitria, zugrdvitd" de Sfintul Luca gi despre cealaltd, carc
s-a zugrdvit de Sfantul Ghermano, dupl cea din Lida qi mai in
urm[ s-a numit Romancl. insd, acea Icoanl fdtiltoare de minuni
aPteacutatei Nlscltoarei de Dumnezeu, cute a mers din Constan-
tinopol in Rusia prin vdzduh, la locul ce se numeEte Tihfini, nu
se
$tie
care este, Odrigitia ori Romanca, sau altd,lcoxtd" izvori-
toare de darul minunilor. Iar noi de lucrurile cele nestiute, neis-
'codind
si neispitind
iudeclfile
cele negtiute ale lui bumnezeu,
cinstinr cu bunl credinfI pe fiecare lcoand"'a Preasfintei Niscl-
toarci de Dr.rmnezeu. CIdem cu credinld la dinsa, o slrutlm cu dra-
goste si cu fricI, ne inchindm cu evlavie, privind spre dinsa ca
spre adevdratul Fiu care impIrIleqte la cer impreunl cu Nlscdtoa-
390
PTotos. NICODIM MANDI?'A
rea de Dumnezeu
Ei
sllvim pe cel niscut dintr-insa, Hristos Dorn-
nul nostru, pe cel sllvit impreunl cu Tatil gi cu Sfintul Duh acum
si pururea gi in vecii vecilor. Amin. (v- sf. 26Iunie).
MINUNEA 415
Minunata aparitle a unei.Icoanei a Preasfintei
.
Niscitoarei de Dumnezeu, in pimintul Rusiei
in anul $43,
pe wemea marelui Domn, Dimitrie Ioanovici,
9i
in zilele Preasfintitului Mitropolit Pimen
Ei
a lui Alexie, Arhiepis-
copul marelui Novgorod, s-a ardtat o minunattrlcoand' a Preasfin-
teiNdscltoarei de Dumnezeu,
tinand
pe mina stdngl pe Pruncul
cel mai-nainte de veci, pe Domnul nostru Iisus Hristos. Ardtarea
ei a fost astfel: in hotarele marelui Novgorod, nu departe de
mate, pe maluri[e riului Neva, nigte pescari vinau pefte. Fdrd"d'e
veste s-au pomeRit luminali de o luminl strdlucitoare, asemenea
soarelui. Privind in sus, atvdzut o Icoand a Preasfintei Ndscdtoa-
rei de Dumnezeu, ce rlspindea tzze strdlucitoare, merg0nd prin
vdzdnh pe deasupra apei, purtatl ca de o minl nevdz-trtd'. Ei minu-
nindu-se foarte mult de acee^ gi umplindu-s0 de spaimd qi de
bucurie giau ldsat lucrul gi qiau indreptat ochii
Ei
mintea la acea
minune care se iltiltase, voind silvadd in ce parte merge qi unde
va sta acealcoand preasldvitil aPrcasfintei Nlscitoarei de Dum-
nezeu. Dar Dumnezeu newind SI fie dupi dorin,ta lor, lcoana t
displrut de la vederea lor. DupI ?ceasta, aceeasi lcrliand, s-a ttil-
tat in aceleagi hotare ale marelui Novgorod, in satul ce se numea
Vimoceni.ti,lingil riul Oiti, distanli de o suti de stadii (1s5 km)
de Tihfini stind in vizduh gi luminind cu negrtritl luminl. VI-
zind-o oamenii din satul acela, s-au adunat cu totii qi cu spaimi
se mirau de ce se vedea, gi au inceput a se ruga cu dinadinsul Prea-
curatei Maicii lui Dumnezeu. Atunci minunata lcoantr a StIpinei,
s-a pogorit din vizduh la acei oameni gi sta pe pnmint. Luind-o
cu negriiti bucurie qi slrutdnd-o cu multl dragoste, i-au zidit in
grabil un mic paraclis, unde mai pe urml s-a fiicut bisericl in
numele Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu, a cinstitei qi slI-
vitei sale naqteri izvorind, de la acea Sfang lcoant, nenumirate
Ei
negrtrite minuni de vindecare a bolnavilor.
insl nu duptr multd vreme, acea lcoand, a fost luatl de mtnd,
nevZrzrrti, s,i purt2ndu'se in chip minunat prin vlzduh, s-a ardtat
MINUNILE MAICII DOMNUIUI
391
in locul ce se numea Coiela, aproape de riul Pasi, intr-un munte
ce se afla la o distan\il de 20 de stadii de,Tihfini. Ca gi in satul
de mai inainte, as,a
;i
acolo, Sfinta IcoanI strilucind cu minuna-
td lumind, au vilzut-o toti locuitorii din acea, parte, clre adunin-
du-se cu mirare gi cu spaimd,,aufilcutmulte ruglciuni cdtreMaica
lui DumnezetJ, ca sd rImlnI la ddnsii. Pentru dragostea si rugi-
ciunea lor cdlduroasi, ei qi-au dobdndit cerere a, cilci acealcoand,
s-a pogoritla ei din inilfime. Atunci gi oamenii aceia i-au zidit o
casl micl de rugdciune (paraclis) unde mai pe urml s.a flcut bise-
ricd in numele Preacuratei Nlscltoarei de DumnezQu, cu hramul
Sfiirtului ei Acoperdindnt. Dar n-a voit Preasfinta Ndscltoare de
Dumnezeu, nici in acel loc sd petreacd, prea mult timp lcoanl sa,
cdcj dupi un timp iar s-a luat de acolo de mdnl nvdzutI, si
mutindu-se, s-a ardtnt in munte la Tihfini, aproape de rdul ce se
numeste Tihfini.
MINUNEA 416
Minunile frcute Ia Tihfini, prin Sfinta lcoanil
a Preasfintei Niscltoarei de l)umnezeu
Icoana cea fdcdtoare de minuni a Preasfintei Ndscltoarei de
Dunrnezeu
,
s-a ardtat si in Tihftini, ca si in celeiilte localitlti, stind
in vizduh, fiind
-purtatd
de un nor u$or
Ei
rdspindind lumind
negrditd., pdnd depafte.Ydzdnd si auzind acestea, s-a adunat aco-
lo multime de popor de prin satele dimpreiur, avind in fruntea
loi pe Preoli si Diaconi, ce purtau cinstite cruci-gi Sfinte Icoane,
cu c0ntdri de Psalmi si rugdciuni... Atunci poporul vdzdnd minu-
nea nceasta,^ striga cu lacrimi cltre Preasfinta Ndscltoare de
Dumnezeu:
,,lmpilrdteasI, vino la noi! StIpan[ vino la noi! Cauti
spre noi nevrednicii robii tii, gi trimite asupra noastrl, indurdrile
iubirii tale de oameni. Cerceteazil-ne de sus si ne lumineazd, pe
noi cei intunecati de pilcate, prin venirea, ta cea, cu razd luminoa-
sI!" Rugindu-se astfel cu osirdie si vdzind multe lacrimi, s-a pogo-
rit in miinile lor acea SfintI lcoand, pe care cuprinziud-o cu bu-
curib, au slruta-o cu dragoste. Flcind multe inchinlciuni, indattr
au inceput atilia lemne pentru o casl de ruglciuni, in care sI aqe-
ze Sfinta Icoand, pe care au
Ei
inceput-o in acel loc din munte.
Venind noaptea, oamenii s-au dus pe la casele lor, riminind nu-
mai cit)va pe lingl Icoana ceafilcdtoare de minuni, ca sd" pefteacd,
392
PTotos. NICODIM MANDITA
toatd norptea in priveghere
Ei
ruglcini. implinind cu multi dra-
goste lucrul acesta, spre ziul insl, au adormit. in acel timp s-a
flcut o foarte mare minune. lcoana'aceeafdciltoare de minuni a
Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu, ridicindu-se de acolo cu
temelie cu tot, de asemenea gi toate lemnele cele gitite pentru
casa de ruglciune, pdnl;i surcelele ce erau pe
ios,
prin dumneze-
iasca voie, luindu-se de miini nevilzute, s-a mutat in altd, parte,
fdrd. sd, vadl
Ei
fdrtr sil audd ceva, din cei ce stiteau de veghe.
Cand s-au deEteptat oamenii aceia
Ei
n-au maivdzut chipul Prea-
sfintei Niscitoarei de Dumnezeu, nici temelia gi nici lemnele ce
au fost adunate acolo, au fost cupringi de mare fricl
Ei
spaiml.
A doua zi venind poporul pentru a se inchina preacuratului
chip al Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeuqi sI ridice cLSL-cea
de ruglcine ce au inceput-o, dar negdsind nimic ln locul acela,
s-au inspdimintat qi au intrebat pe cei ce stdtuserd acolo:
,,Cum
Ei
cind s-au flcut Lce sta,?" Ei le-au rdspuns:
,,Petrecind
toatfnoap-
teafdrd, sofiln, spre ziul am adormit pulin;i apoi deEteptindu-ne,
nu se gtie cum, de cine s-au luat
Ei
unde s-au dus cele de acolo,
impreund cu Sf2nta [coand". Atunci tofi s-au umplut de mihnire
;i
de
iale;
cdci s-au lipsit de o boglfie duhovnlceascl mult minuna-
td" ca aceea. Au inceput cu tofii a plinge, a se tiggui qi a face rugd-
ciuni cdtre Dumnezeu, strigind:
,,Stipine,
iubitorule de oameni,
aratd-nedumnezeiescul tiu dar,pecarebu iubirg de oameni'Ei prea-
sllvire, l-ai trirnis in partea Rusiei, sI nu ascunzi de noi acea. ne-
prefuitn comoard, prin care ndddfduiam a ne imboglgi sufleteas-
ca noastrd sirdcie! O, Stdpinl, Maica Milostivirii, unde te-ai dus
de la noi newednicii robii tili? leri, prin venirea ttla noi ne-am
umplut de bucurie negrditi, iar acum prin ducerea ta de la noi,
ne-ai ltrsat in lacrimi gi in tinguire. Te ruglm o, MaicI Preaanratd",
aratd-te noud, lumina noastrl, qi preftr-ne intristarea in bucurie".
Astfel tdnguindu-se, au plecat, ctrutind
gu plingere pretutindeni,
prin tot muntele acela qi prin toatd" dumbrava, unii privind prin
vlzduh, iar allii cercetand cu dinadinsul pe pdmint, pentru a
af.la pe Cea doriti. Ostenindu-se ei astfel, li s-a Lriltat spre rislrit,
pe partel cealaltd a riului Tihfinului, in pustia cea intunecoasl,
departe de munte cala doud, stadii, o lumini minunati. Yilzlndpo-
poruI lumina aceea' au alergat acolo degrabd gi au glsit lcaana
Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu, impreunl cu temelia qi cu
.MINUNIIE
MAICII DOMNUT,AI
3g3
toate lemnele gi surcelele. Temelia sta intreagr, precum era inte_
meiata in munte; iar sfinta Icoani sta,:. la, rii;iocur temeliei, pe
peretele dinspre rrsrrit, in vrzduh, nefiind cu nimic prinsr de
perete, gi strrlucind ca soarele: Toti cdzind si inchinlirdu-se, cu
lacrimi de bucurie, strigau:
,,slavr rie, Hristout"our.a"zeule,
sla-
vr
fie
Maica lui Dumnezeu, cd nu ne-ai lisat pe noi'robii tri; nu
n9
trsd
pe noi pdnd la sfirgit gi totdeauna sr petreci cu noi, pd-
zind
Ei
mintuind turma cea cuvintdtoarc a Fiului tIu,,.
Rugindu-se din. destul, s-au apucat de zidire gi alegind brrbati
cinstiti si binecredincioqi, i-au trimis in marea
'ce:'rrt;-a
Novgoro-
dului, la Preasfinfitul Arhiepiscop Alexie, si la maimarii cetitii.
ca sr-i inEtiinleze de preaslrvita ardtarc a icoanei celei fdcrtoare
de minuni, care nu se gtie de unde a venit la dingii, purtindu-se
de
ingeri prin vrzduh. Arhiepiscopur si maimarii ietetii auzind des-
pre cele int2mplate, s-au minunat gis-au umplut de bdcurie duhov-
niceascd, gi mulpmind, au preamrrit pe Dumnezeu si pe
preacu-
ruta
-luiMaicd,.
Apoi ei au instiinlat despre z.ceustl gi pe stnpdni
torul lor, trimifand vestitori in cetateaimpdrdteasci
a Moscovei.
fgo_!
Arhiepiscopul hirotonisind
preo,ti
si-Diaconi, i-au trimis la
Tihfini, impreuntr cu brrbalii cei veniti, dandu-le binecuvdn tarer-
pentru zidirea bisericii, inchinati cinstitei gi preaslrvitei
Ador-
miri, a Preacuratei Nrscitoarei de Dumnezeu, precum gi Sfdritul
Antimis, pentru sfintirea ei. Ajung0nd ei la rftriini,
.au iaitatruge-
cini inaintea Icoanei celei frcrtoare de minuni
Ei
,-"u apucat cu
sdrguintd d,e zidire si srvdrsirea bisericii, pe care in scurt timp
au si isprrvit-o. Apropiindu-se praznicul
cinstitei si sldvitei Adoi_
1ntri,
a trimis pe eclesiarh in satele din imprejurimi, pe distantd
d.".?o- de stadii si mai bine, ca str vesteasc'i ciestiniioruiuu
,rirr-
,tirii
bisericii gi viitorul praznic al
preasfintei
Niscitoarei de
Dumnezeu, vestindu-le ca prin postire
Ei
rugiciune sr se pregr-
teascd. pentru praznic, gi pentru sfinfirea bisericii, la care erau
rugafi sI vind cu to+ii.
tilaicao"-"y,lT
Htl# lcle siarhuru i.
cate a ve'stit despre sfintirea bisericii din tiirfinl
_
Acel eclesiarh (paraclisier),
cu numele Gheorghe, al bisericii celei
din nou ziditd din Tihfini, era un lldrhet cu7ia,tra.ctfrutd,, cucer-
t-
3g4
Protos. NTCqDIM MANDIIA
- l :
nic qi pldcut lui Dumnezeu. Acela implinindu-9i datoria dupl p9-
runca^primittr se intorceala biserici, in ziua dinaintea Pruzni-
cului. n riir,d depatte de bisericl, cale de trei stadii in pustie, a
simfit un miros pllcut, de timiie
9i
aromate mirositoare
-
cdci
Darul Sfintului Duh prin venirea sa de fald,, a umplut acel loc de
mireasml
-
cilci avea sil se afate aici, insdqi Preasfinta Nlscltoa-
'
re de Dumnezeu. Pe cind Gheorghe mergea
9i
cugeta in sine, de
unde ar putea sI vinl ?n ncea pustie, o miteazmi. atdt de plicuti,
deodatd t vdzut pe Preasfinta Nlsctrtoare de Dumnezeu, stdnd
pe o ramurd debrad,;i strllucind cu lumind,negrilitd'.!i
!in3"d
in mina dreaptd, un toiag rogu, in carc pdrea cI se sprijind. Ina-
intea ei se afia un blrbat luminos, imbrlcat in haine arhieresti,
impodobit cu cdruntefe, care dupi chip semlna a fi Sfintut
Ierarh Nicolae.
Yilzdnd eclesiarhul acea minunatd. Ltilta;re, s-a cuprins de fricl
;i
spaiml gi a cdznt la pimint ca un mort. Arhiereul cel ce stltea
inaintea Ndscitoarei de Dumnezeu, apropiindu-se de el l-a atins zi-
cindu-i:
,,Scoali-te,
nu te temet" lalr el cu cutremur
;i
cti spaiml *a
sculat stind in genunchi
9i
avand miinile la piept, privea la ceea
ce se vedea. Atunci Pteaqtrata Fecioarl ce gedea pe ramurd, i-a zis:
,,omule,
ducandu-te la bisericd, sd spui Preo{ilor
9i
o_amenilor, ca
se iu pund crucea c6a de fier, pe care vor s-o punl pe biserica mea, -
ci si pund o cruce de lemn
;
pentru cl aqa am voit eu". Eclesiar-
nd tuana pulinl indtdzneald, L zis, cu frici:
,,DoamnI 9i
Stlpina
mea, nu md vor crede pe mine". La aceastaArhiereul, i-a rlspuns:
,,cand
nu te vor crede, atunci va fi semn de incredinfare!" Dupd
iuvintul acesta, Pteacutata Fecioartr ctfe s-L ariltat
Ei
Arhiereul
cel ce stfitea,inaintea ei, s-au flcut nevlzu,ti. Atunci -eclesiarhul
a
infeles, cd. atilttte;a Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu este ade-
vdtatil,, iar arhiereul care s-a ardtatimpreuntr
cu ea' este mafele
Arhiereu, filciltor de minuni, Nicolae. ingenunchind incl o datd"
in loCul Lcel?., aindllatruglcini de multumire lui Dumnezeu'
pen'
tru cI s-a invrednicit de tcea vedete preasllvitl. Mergind la bi
seficd, a spus Preofilor gi oamenilor, cele ce avdzut
Ei
auzit; dar
aceia nu l-au crezut, ci au poruncit lUcrdtorilor, ca sd puni pe bise-
ricl Crucea cea de fier. Cind unul din acei lucritori dupi porun-
ca Preotilor a luat Crucea de fier qi s-a suit cu ea pe bisericI,
;i
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
a inceput sd o aseze, deodatd, s-a pornit un vint tare cu vifor
mare, iar pe omul cu Crucea de fier, apucdndu-l cineva nevdzut,
ca si cu miinile, l-a pus pe pimint lJieviltilmat, ca gi cum s-ar fi
coborit singur cu picioarele lui. Atunci Preolii si oamenii vdzdnd
acea minune, s-au temut si au crezut cuvintele eclesiarhului, prea-
mlrind pe Dumnezeu
Ei
pe Preasfdnta Nlscltoare de Dumnezeu,
gi au t-ericit pe marele fdcdtor de minuni Nicolae. Apoi indatd fI-
cind o Cruce de lemn, au pus-o pe biserici
Ei
au prlznuit cu bu-
curie ziua sfinlirii bisericii,'impreunl gi cu Praznicirl Adormirii
Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu. Si se slvirseau atunci mul-
te minuni, din acea lcoand" fdciltoarc de minuni a Preacuratei
Maicii lui Dumnezeu, d0ndu-se tfindduire celor cupringi de boli,
dar nu numai atunci,, ci si dupl aceel.
DupI sfintirea bisericii Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu
din Tihfini, tot poporul s-a dus acolo, unde pldc-utul lui Dumne-
zeu, eclesiarhul Gheoighe, avdzut pe Preasfinta Nlscltoare de
Dumnezeu si pe ficltorul de minuni Nicolae, gi rugindu-se au
zidit o casd de rugicini in numele Sfintului Nicolae, flcdtorul de
minuni; iar din ramura aceea.pe care L stat Preasfdnta NIscltoa-
re de Dumnezeu, au ftrcut o Cruce si au pus-o in casa de rugdciuni,
pentru inchinare, poporului cel bineciedincios ce venea acolo.
Toate acestea s-au fdcut pentru neuitata pomenire a celor de pe
urmI, despre ardtarca Pieasfintei Niscltoarei de Dumnezeu
Ei
a
Ierarhului Nicolae. Multe minuni se fdceau acplo, ca
Ei
in hiseri-
ca Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu, spre slava Domnului si
spre folosul oamenilor celor credinciosi.
MINUNEA 418
Sfinta lcoanl din Tihfini si Crucea
frcuti din ramuri de brad, de doui ori scapl nearse
.
DupI ce au trecut gapte ani de la sfinlirea bisericii din Tihfini,
prin minia lui Dumnezeu pornitd. din catza pdcatelor oamenilor,
gi qrin nepurtarea de grijl a sluiitorilor biserice;ti, intr-o noapte
s-a'alxins biserica, de la niqte luminilri rilmase nestinse, care
fiind de lemn a ars to td. si s-a fleut cenusl. Dar Icoana fdcdtoarc
de minuni a Preasfintei Nesceidarei de bu*"r"u, fiind scoasX
din foc, cu puterea cea nevdzutil a lui Dumnezeu
,
s-a aflat infi-
un enuper, la o deplrtarc de o
iurndtate
de stadie de acel loc.
395
Prin voia lui Dumnezev, in acelagi timp .a ars
9i
casa de rugici-
une din pidure, iar crucea cure erl filcutl" din ramurl pe cate
sezuse Niscltoarea de Dumnezeu, de asemenea, filrd sil fi cdzut
in foc qi sn fi ars, s-a glsit intreagn
9i
nevdtilmatd., la o micil
depdr tare, in desisul ienuperilor.
DupI ce s-a intlmplat acel incendiu, s-a flcut a doua bisericl'
tot din lemn, in locul celei arse, deasemeni s-a flcut
9i
in pustie'
in acelaqi loc, o altd casd de ruglciune. Dupi Lceea" s-a pus cu cin-
ste ln biseriia cea noul, la locul sIu, Sfdnta Icoani a Preasfintei
Nlscdtoarei de Dumnezeu, asemena
Ei
Crucea
Ei'a
luat locul ei,
in noul locag de rugIciune. DupI ce au mai trecut cinci ani, prin
inglduinla lui Dumnezeu, intr-o noapte iarZgi.s-a aprin-s biserica
gi a ars toatd.pind"in temelie. lar lcoana ceafdciltoare de minuni
a Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu, asemeni rugului nears
din Sinai, degrab s-a glsit in cenuEl, fdtd, sd' fie cdt de pulin vitl-
matd de foc. Tot in acelagi ceas, nu se gtie in ce impreiurLte, L
ars gi casa de rugdciune din pustie, dar crucea s-a gdsit in cenu-
Ed,
fiind nevdtdmttd de foc. Toti mirindu-se de nigte minuni ca
acestea, preamlreau pe Dumnezeu gi pe Nlscitoatea de Dumne-
zeu, si sirguindu-se iarXgi au ficut o'a tteia bisericd de lemn,
mai mare gi mai frumoasd decit cea dintii, asemenea au ridicat
;i
o a treia ctsd' de ruglciune in pustie.
MINUNEA 419
Minunea care s-a ftcut la Tihfini'
c6.nd s-a zidit biserica de piatrd'
A treia bisericl de lemn din Tihfini, a durat mai bine de'100
de ani, pinl in zilele bine-credinciosului impdrat, a toatd' Rusia,
\hsile Ioanovici. Acela cu osebiti dragoste, pornitl din rdvna
9i
osdrdia ce Lyea. ciltre Pteasfinta Nlscitoare de Dumnezeu, ve-
nind oarecind qi inchinindu-se la lcoma ei cex filcdtoate de
minuni, a poruncit ca sd se zideascd,in Tihfini, din vistieriile sale
implrltegti, o bisericd de
Piaftd".
in vremea cdnd s-a lucrat la acea biserictr, cu voia lui Dumne-
zer s-a flcut o mafe minune. Pencind pridvorul-Bisericii er'/- giltz
de zidit
Ei
lucrltorii iucepuserl a tencui
;i
a albi perelii, iltunci.
cu
iudecl,tile
pe care numai flumnezeu le
Etie,
toatd' zidtea prid-
vorului s-a surpat si a acoperilcu piatrl pe cei 2A de lucrtrtori ai
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI
397
bisericii. Preofii qi tot poporul au fost cupringi de mare intris-
ta,re, crezand cu tolii cI lucrdtorii ingropali sub dlrlmdturi, au
murit de greutatea pietrelor. Atunci ei au inceput a da pietrele
la o parte, qi dupd trei zile de muncd, iau gdsit pe tofi vii, nevltd-
mafi cu nimic, fiind pdzifi cu milostivirea lui Dumnezeu gi cu apd-
ratea, Preasfintei Niscltoare de Dumnezeu. Cind poporul avilzut
aceasta, s-a umplut de bucurie si a dat mul.tumire lui Dumnezeu
;i
celei ceL-a nlscut pe El, pentru acea minune preasldvitl. Apu-
cdndu-se din nou de lucru, au zidit mai frumos pridvorul acela,
iar dupd ce a fost terminatd toati impodobirea bisericii, s-a flcut
sfinlirea ei de cdtre Serapion, Arhiepiscopul marelui Novgorod.
Dupd sfintirea bisericii, Arhiepiscopul a pus intr-insa cu cinste,
lcoanafdcdtoare de minuni, a Preasfintei Ndscltoarei de Dumne-
zeu. Iar in locul acela unde s-a ardtat Maica Domnului impreund
cu Sfintul Ierarh Nicolae, eclesiarhului, s-a intemeiat o mlnlstire
pentru petrecerea cdlugdreascd. Dupd Lceea, insuqi impdratul Ru-
siei, Vasile loanovici, a venit la Tihfini, pentru a se inchina gi a
sdruta cu evlavie lcoana cea filcdtoare de minuni a Preasfintei
Ndscdtoarei de Dumnezeu
Ei
pentru avedea biserica ce s-azidit,
cu bani din vistieriile sale. Dupd moarte lui, urmind la impd-
rlfie fiul sdu, Ioan Vasilievici, avdnd m&re evlavie cdtre lcoana
Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu din Tihfini, a intemeiat aici
o mlndstire de ob;te pe care a ingrddit-o cu ziduri de piatrd, qi
a indestulat-o cu mari daruri implriteqti. Primul egumen al aces-
tei mdndstiri, a fost pdrintele Chiril, om foarte sporit in fapte
bune, cate LveLmare evlavie cdtre Maica Domnului. Pentru min-
unile cele mari gi pentru darul ce se revirsa cu imbelqugare de
la Sfinta Icoanil, mulli clluglri imbunltl{ifi si-au plrdsit locaqu-
rile lor din pustie si s-au aqezat in aceastd Sfdntd Mdnlstire, in
curind intemeindu-se aici, o obgte foarte inchegati.
MINUNEA 420
Un monah, frglduind ed,va merge si se inchine la
.
Icoana Maicii lui Dumnezeu, s-a vindecat pe loc
Un monah anume Avram, ce viefuia in mdndstirea lui Serghie
ca la cinci sute de stadii depdrtare de Tihfini, a fost f.oute multd
vrerne bolnav in stare foarte grea qi aqtepta sd moarI. Dar povd-
tuitorul acelei mdnistiri, un bdrbat pldcut lui Dumnezeu, anunle
3gs
Protos' NTCODTM MANDITA
-
Martirie., qtiind din auzite de Icoana cea filciltoare de minuni a
Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu din Tihfini,
9i
de multele
timlduiri ce se dldeau prin ea celor neputincioql, a pgryncit uce-
nicului slu, si se ducd acolo
9i
sd se roage Preasfintei Nlscltoarei
de Dumnezeu. Bolnavul auzind acestea, a filgildrtilt cd va mefge
indatil sI se inchine la lcoana Preasfintei Maici, gi.din ceasul
acela aciEtigat tlmlduire deboala s^ cel lungi
;i
grel intorcan-
du-se de 6
fo4ile
morlii, gi astfel s-a sculat slnitos de pe patul
durerii. Bucurandu-se
Ei
sllvind pe Dumnezeu, impreunl cu el s-a
bucurat
;i
Martirie, poviluitorul lui, de grabnica inslnitoEire.
Martirie a poruncit ucenicului.slu sd meargd, indatil ca s'-gi im-
plineascl figZOuitrln sa. Awam merg1nd fdrd, zilbavd gi aiungind
acolo, gia implinit flgiduinla, cilza'nd cu lacrimi de bucurie la
preacurat1 icoand, gi ilrutindu-o cu buzele, povestea |a toli de
barul cel mare pe care i l-a fldut lui Preasfinta Niscltoate de
Dumnezeu. Auzind despre acea minune Preasfinlitul Pimen, Arhi-
episcopul Novgorodului, s-a umplut de mare bucurie duhovniceas-
,i, pt"u^nrind pe Dumnezeu
;i
pe PreacurataLuiMaicd"
Dar pe
Avram nu l-a mai ldsai sd se intoarcilla
povlfuitorul sIu, incre-
dinpndu-i cheile bisericii, ca el sd" fie cel dintai
9i
cdl de pe urmI,
inaintea Icoanei celei flcdtoare de minuni, pentru mila cea ne-
grditd, ce a xrdtat Maica lui Dumnezet cdtre dinsul'
Stareful Martirie, dupd plecare lui Awam a inceput a pla;nge,
cdidu-se cd nu s-a dus
Ei
el cu ucenicul, spre a se inchina Icoanei
fdcdtoare de minuni a Preasfintei Niscdtoarci de Dumnezeu,
9i
qi-a pus in gdnd sd se ducI, dupl ce se va intoarce ucenicul. AEtep-
tind multd vfeme sosirea lui, s-a supdrat de zibovire. Dar pentru
mdngiierealui a dvut in vis, o minunatd vedenie. se flcea cI in
part6a unde era Tihfini,'pe indlfimea unui stilp mare.de foc, se
afla stind, chipul Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu' asemenea
'
cu Icoana dinTihfini. Acel chip strllucea toafie tare, el avind
dorinla sz-l sirute,
9i
in acea dorinp fiind, s-a
{eEteptat'
Dupd
aceasid" descoperire, ldsind toate a plecat la Tihfini, unde aiun-
gind cu bine gi vilzdnd Sfinta Icoani a Preasfintei Nlscltoafei
de Dumnez1rr; L cdztrt inaintea ei cu negr[itfl bucurie si se ruga
cu multe lacrimi. Gisind
Ei
pe ucenicul lui aici, s'L bucurat foatte
mult si s-a hotdrat sd, rdmind
9i
el in aceastd. mlnlstire.
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 399
Dar dupd un timp, voia lui Dumnezeu a fost, ca Starelul Marti
rie"sd plece de aici intr-un loc pustnicesc, la- 40 de stadii de la
Tihfini. Mai inainte de a pleca, a pus pe cineva de a fdcut o icoa-
nd dupd asemdnarea lr;<>anei celei fdcitoare.de minuni, pentru
evlavia si dragostea mare pe care o avea cdtre aceastd Sfintd
Icoan'i, si pentru ca sI aibd cu sine o m2ng0iere, despdrfindu-se
de ea. Cu acest dar gi cu aceastl m2.ngdiere a plecat stareful_Mar-
tirie, in acel tinut indepdrtat, purtind neincetat cu sine, eceastd"
sfintd icoand. Pentru dragostea lui cea m te, cu care a ficut-o
Ei
cu care o purta, Preasfinta Ndscdtoare de Dumnezeu a fdcut prin
ea o mare minwre.
Odinioari; Simeon impdratul Cazanului, venind in cetatea.
Tihfini, in acel timp fiul lui, Ioan, imbolndvindu-se greu,.a murit.
Fiind de fald
Ei
stareful Martirie, a scos icoant aceea" ce o purta
la sine, si punindu-o pe cel mort,, acesta indatd" a inviat. Atunci,
impdratul Simeon urnplindu-se de bucurie, a dat multumire lui
Dumnezeu si Preasfintei Ndscdtoare.lar fericitului staret mul.tu-
mindu-i, i-a zidit in pustia lui o bisericd de' piatrd, din averea sa,
in nurnele Preasfihtei Nlscitoarei de Dumnezeu si a intemeiat
acolo qi o mindstire.
MI NUNEA 421
Un buehet de minuni, din cele multe, nestiute
sau uitate, fdcute prin Sfintalcoand din Tihfini
De la trdtarea $fintei lcoane in Tilrfini si pind la zidirea md,-
ndstirii, au trecut o sutd gaptezeci. qi qapte de ani. in acestl vre-
me, biserica a fost ziditd, de Preofi mireni. Flcindu-se nenumirate
minuni de la acea lcoand sflntd si dA.ndu-se felurite vindeciri
celor bolnavi, nimeni nu le-a scris pe acelea, pentru ingtiinlarea
neamurilor de pe urnrd, ci numai putilte dintre ele, pe care*le
vom aminti mai jos!
l. Un om anlune Teofil, fiind orli de patru ani qi qase luni,
ddpd ce .s-a rugat
{raintea
Icoanei Preasfintei Ndscltoarei de Dum-
nezev, a vilzut. In aceeasi vreme, un copil amune Haraldmbie,
era inclricit, si fiind adus la Icoana cea fdcdtoare de minuni, s-a
izblvit de duhul cel necurat.
'2.
Zttharia orbul, cinci ani nu avdzlt lumina cu ochii, si fiind
adus inaintea Sfintei lcoane, a cdpdtat vedere.
400
PTotos, NICODIM MANDTTA
3. Femeia unui om, anume Climent, care locuia in Moscova, al
clrui nume erl Paraschiva, fiind bolnavl
9i
zdcdnd in pat un an
intreg,
pdtimearlu cu tot corpul de aceaboall. Din pricina dure-
rilor ielor mari isi pierduse mintea gi ochii orbise. Bdrbatul ei a
umblat
Ei
a cheltuit foarte mult, ca s-o poatl tlmddui, dar cu
nimic nu a sporit, din care cauzil s-a deznildliduit de viafa ei.
Auzind el, cd Preasfinta Nlscltoare de Dumnezeu, prin cinstita
sa icoand din Tihfini, face mild si dtrruieEte grabnicl tdmiduire
tuturor credincioqilor, s-a umplut de nidefde qi
9i-a
indemnat
femeia sifdgdduiascl cu credinfI, cdva merge sI se inchine, chi-
pul;ri celui ficdtor de minuni al Preasfintei Ndscltoare. Ea a fdgd-
Auit qi indati, cu cuvintul fdgdduinlei s-a sculat din neputinlele
cele cumplite, ca dintr-un sofiln'
9i
s-a inslndtoEit cu tot trupul,
numai la ochi nu capdtase vedere. Atunci amindoi, blrbatul qi
femeia, s-au dus la Tihfini, implinindu-gi fdgdduinfa lor. Ajungind
la locagul Preasfintei Ndscdtoare, in prima sambltd a Marelui
Post, au fdcut cintare de rugdciune inaintea Icoanei celei fdcd-
toure de minuni gi cind se aflau la cintzrea cea de toatdnoaptea,
de Simbitd spre Duminici, femeia lui a cdpdtat vedere din mi-
lostivirea Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu. Ydzind toli acea
minune, au preamlrit pe Dumnezeu gi pe Nlscdtoarca de Dum-
nezeu; iar cei ce au cd;tigat aceastd mild, mul,tumind mult, s-au
intors cu mare bucurie la casa lor.
4. odatd, a fost adus un om orb, cu numele Grigore, acela tu-
gindu-se in vremea praznicului Preasfintei Ndscitoarei de Dum-
nezeu, inaintea chipului ei cel fdcdtor de minuni, i s-a ddruit vede-
rea si asa s-a dus la cLSa sL, sllvind pe Hristos Dumnezeu si pe
Maica Lui cea Preacrratd, pentru acea' tdmddnire-
5. DupI citeva zile, a fost adus in minlstire,la lcoana cea fd-
citoare de minuni a Preasfintei Niscltoarei, un om anume Andrei,
cure ete sllbdnog, mut gi surd. Acela a pitimit intr-acele nepu-
tinfe, 15 ani. Fdcdndu-se rugdciuni pentru el,indatd s-a tlmdduit
de neputinfele sale; qi asfel i s-a diruit artrzul, i s-a dezlegat amu-
firea
limbii, si s-a sculat slnltos din sldblnogirea de cate fusese
cuprins tot trupul.
6. O femeie anume Mavra, care ttilia in apropiere de riul
Ostii, fiind cuprinsi de orbire timp de 7O ani, a fost adusd la
Icoana cea fdcdtoare de minuni si a cipdtat vederea.
MINUNIIE MAICII DOMNUIAI 401
7. in acelasi an a fost adus in sfintul locag, de la Novgorod,
un copil cu numele Gheorghe, c re era cuprins de duhul cel necu-
rat de sase ani, de care era chinuit cumplit. Venind el inaintea
Sfintei Icoane a Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu, indati du-
hul cel intunecat, nesuferind lumina Darului Preasfintei Nds-
cdtoare, s-a stins ca intunericul inairitea soarelui, si astfel s-a
inslndtosit copilul.
8. O vIduvl, anume Iuliana, era as de greu bolnavd de ochi,
lnc0t nu vdzuse lumina de doi ani. Auzind despre lcoana Preasfin-
tei Ndscdtoarei de Dumnezeu cea din Tihfini qi de negrditele vin-
decdri care se dlruiau oamenilor, s-a aprins inima ei cu clldura
credintei si dragostei cdtre Ndsctrtoarea de Dumnezeu, si a fdgd-
duit si meargd, la acea lcoand, spre a se inchina. Din momentul
acela, Preasfinta Stdpanl ia ddruit vederea, iar ea sOrguindu-se,
a mers la acea mdndstire, astfel implinindu-si fdgddtinla,
Ei
mulp-
mind Preasfintei Ndscitoare, pentru minunea ce a ficut-o cu ea.
f. in vremea arcee
,
un om anume Achindin, neput0nd sI um-
ble pe picioare nicidecum de doi ani, deoarece ii erau zgircite,
a fost adus inaintea lcoanei fdcdtoare de minuni a Preasfintei
Ndscdtoarei de Dumnezeu si indatd i s-au tdmiduit picioarele. Scu-
lindu-se inaintea tuturor, umbla sdndtos, multumind lui Hristos
si Preacuratei lui Maici.
10. Un tindr orb, anume Ioan, din cetatea Novgorod, fiind
adus in sfintul locas, sia c{tigat vederea, de la Icsana Preasfin-
tei Nlscitoarei de Dumnezeu
11. Alt tindr indrdcit, anume Maxim, fiind adus de pdrintii sdi
la chipul cel fdcdtor de minuni al Preacuratei,incd" pe cale fiind,
diavolul a fost izgonit din el cu puterea lui Dumnezeu. Mergind
in mdndstire au spus de minunea ce s-a flcut, dind mullumire
lui Dumnezeu si Preasfintei Ndscdtoare.
12. O femeie anume Elena, fiind oarbd de doi ani si sase luni,
a luat timiiduire si avdzut, pe c0nd se aflainaintea chipului celui
ficdtor de multe minuni, al Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu,
intr-o zi de Duminici, pe cdnd se sdvirqea Sfhnta Liturghie, in
vrelnea cintdrii Axionului: Cuvine-se cu adev,irat sA te f'ericim...
13. Altd-femeie oarbd adicd, Maria, fiind adusd la praznicul
Adornririi Preasfintei Nlscitoarei de Dumnezetr,la. chipul cel fd-
ciitcr rle mununi, indatir si-a cdpdtat vedere cu darul ei.
402
Protos. NICODIM MANDTTA
-
14. Asemenea un om anune climent, lucrdtor de argint, fiind
bolnav de ochi qi lipsit de luminl, a cigtigat vedere, rugindu-se
la lcoana cea fdcdtoarc de minuni a Preasfintei Ndscltoarei de
Dumnezeu.
15. Alt orb cu numele Filip, n-a vdzttt lumina cinci ani. Du-
cindu-se in aceea mlnlsiire in Duminica ortodoxiei, sta qi se
ruga inaintea Icoanei fd,cdtoate de minuni L Preasfintei
Ndicdtoare,
gi in vremea sfintei Liturghii, la iesirea cu Sfintele
Daruri a ciltigat vedered.
16. in acela;i an, a venit din cetatea impdrdteascd Moscova,
un om cu munele Chiril, si rugindu-se Preasfintei Nlscdtoarei de
Dumnezeu, a ciEtigatvederea.
Acela spunea cl.suferind mai ina-
inte de dureri d.e iap si de ochi, dupi aceea din matea durere a
orbit de amindoi ochii, n'evdzind lumina zilei o
jumdtate de an,
gi avind in continuare dureri mari de cap.
+
Pentru aceastz el era f.oafte ingrifit de ai sdi. Intr-o noapte'
cineva i-a
;optit
soliei sale sd meargd.la Tihfini, la lcotna cea
filcdtoare de minuni a Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu
9i
va
lua vedere; iar de nu va mefge, va pdtimi mai rdu! Femeia deg-
teptindu-se a spus b[rbatuluiliu, cele ce auzise in vis. incepdnd
el a se ruga cu cildurd Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, si
fngdduind cd va merge la Tihfini, din acel ceas i s-a uqufat dure-
rea de cap gi i vilzut cu amindoi ochii,
9i
astfel s-a insdnltogit
desdvirgif. Dar de vreme ce a uitat de fdglduinla fdcutd, pe c fe
nu
Ei-a
implinit-o, dupi o vfeme oatecafe, a venit iardsi asupfa
lui boala de mai inainte. Atunci, aducindu-qi aminte de fdgldu-
inla neimplinitd,
Ei
recunoscdndu-Ei
greseala, a inceput a plinge
gi a se tnngui. Apoi iardgi innoind flgdduinla, s-a rugat Preasfin-
tei Ndscdtoarei de Dumnezeu
9i
a cigtigat silndtate prin milosti-
,
virea ei, dar nu ca prima datd., ci vedea numai cu un ochi, cell-
lalt rdmandnd orb. Plecand fdrd, de intitziere spre Tihfini, spre
a se inchina la lcoana cea fdciltoate de minuni, ajungind
Ei
vizindu-o cu ochii, i s-a deschis qi celdlalt.
L7. Dupd puFna vrelne, o ferneie anume Elena, a venit si a spus
cI a fost oarbdtrei ani. Avancl mare credin\d", a porungit sd o duc6
Ei
pe ea lalcoanaPreasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu,,
Ei
pe cind
ie afla incd pe cille, a clobindit vederea, aiungand astf'el sfirdtoasl
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 403
la mlnlstire, dind mulgumire lui Dumne'zeu, inaintealcoaneifdcd-
toare de minuni. Asemenea si un blrbat, anume Mamant, c re L
venit din hotarele Iezerului Alb, a spus cI multi vreme a fost
orb, si numai cind
Ei-a
pus in minte ca si meargd gi sI se inchine
la lcoana Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu, indatd, a vdzut.
18. Alt bdrbat, din aceeasi parte, anume Diontid, venind, a
spus cd a cdzut in sld,biciune de un an intreg, dar aducindu-Ei
aminte de Icoana cea f.dcdtoarc de minuni a Preasfintei NIscI-
toarei de Dumnezeu din Tihfini, a iriceput a se ruga cdtre ddnsa
qi fdgdduind cd, va merge acolo, indatd s-a sculat sindtos, dupl
care a. venit sI-gi implineascd, fdgdduinla.
19. Un oarecare Pimen, cuprins de un drac cumplit, a fost legat
de ai sii cu lanturi si dus lalcoana Preasfintei Ndscdtoarei de Dum-
nezeu. Pe c2nd erau ei la
iumdtatea
drumului, s-a timlduit prin
milostivirea Preasfintei Ndscdtoare, pentru cd, a iegit diavolul
dintr-insul. Aiungdnd sdndtos, s-a inchinat grabnicei sale tdmd-
duitoare.
20. Un bdrbat cu numele Codrat, imbolndvindu-se de cap, a
orbit de ochi
Ei
n-avilzltrt lumina un an gi
iumltate.
Auzind de Icoa-
n cea fdcdtoare de minuni a Preasfintei Nlscdtoarei de Dumne-
zeu de la Tihfini, s-a rugat cu umilinfl gi a dat fdgdduin\d, cd, va
merge la ea spre inchinare, si indatl a vdzut. Dar, amindnd pe
altd.datd plecarea, sia uitat cu totul fdgdduinla gi n-a mai mers
sI dea mullumire tlmdduitoarei sale, Preasfintei Nlscdtoarei de
Dumnezeu. Dupd zece ani de la cdpdtarca vederii sale, iardsi a
orbit, ca si mai inainte, insl nu gia adus aminte de flgddunp
sa, pini ce nu a fost ingtiinlat prin vis, clrci a vdzut pe cineva,
carc i-a zis.
,,Mergi
la lcoana Preasfintei Niscltoarei de Dumne-
zel; de la Tihfini, ca sd-fi implineqti fdgdduinla; cd, de nu vei mer-
ge qi nu-1i vei i.mplini flglduinga, nu vei cfutiga vederea ochilor".
El deEteptlndu-se indatl gi-a adus aminte de ceea ce a fdgdduit,
gi si-a recunoscut greseala sa; fiind dus la locagul Preasfintei
Nlscdtoare, l-au pus inaintea Icoanei celei fdcltoarc de minuni si
se ruga cu clldurd.
$i
astfel, a cdqtigat iardgi vederea, prin rnilos-
tivirea Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu.
21. Un om anume loan, fiind aptoape de moarte, i s-a Lrdtlt
in vis Sfintul Ierarh Nicolae. care i-a zis: *De voiesti sI fii viu si
404
Pr"t"t.Nf
sdnltos, figlduiegte-te Preasfintei Ndscltoarei de Dumneze[, cd'
vei merge la lcaana Ei cea f.dcdtoare de minuni, de la Tihfini".
Omul acelu degteptindu-se, indatd, a inceput a se ruga cu lacrimi
qi a dat tngndiiil1; in acel ceas s-a sculat slndtos si^a mers la
mlnistire,-implinindu-gi
flgdduinla cu mullumire. In aceeaEi
veme, au adus gi pe o femeie oarbd, anume Maria care nu vdzuse
lumina zilei de zece ani. Si acea femeie
Ei-a
ciEtigat vederea
inaintea Icoanei Preasfintei Ndscdtoare.
22. O altd femeie, anume Evdochia, din marginea iezerului ce
se numeqte Onega, fiind indrdcitd
9i
sldbdnoagd, avind incd
9i
o
mini uscatd, cum s-a fdgdduit a merge la lcoana Preasfintei
Ndscitoarei de Dumnezeu,indatd. s-a tdmlduit.in casa sa; pentru
cI a fugit din ea duhul cel necurat
9i
slibdnogirea ei s-a prefdcut
in sdnitate. Dar numai mdna i-a rimas netdmiduitd, ca sd nu
uite de fdglduinta filcutd... Mergdnd la Tihfini
9i
rugindu-se
Preasfintei Ndscltoare, i s-a fdcut
9i
mdna sdnltoasd.
23.IJn om qchiop gi orb, anume loan, fdgdduindu-se Icoanei
fdcdtoare de minuni a Preasfintei Niscitolte, a luat tdmdduire
in casa sa, prin milostivirea ei; cdci avdzut cu ochii cum i s-au
indreptat picioarele, dupd care a mers la Tihfini, ca sd. zducd.
multumire tlmdduitoarei sale.
in acest chip mulli oameni, cuprin;i de diferite neputinle, in
vremurile acelea gi dupd aceez., fdcind numai fdglduinge ca sd
mergd spre a se inchina lalcoana ceafdcdtoare de minuni aPrea'
sfintei Niscdtoarei de Dumnezeu,indatd cigtigau tdmlduiri. Du-
hurile cele necurate se izgoneau, orbii se luminau, sllblnogii se
sculau sdndtoqi de pe paturile lor, si de orice neputinfd efa cu-
prins cineva, rugandu.se Maicii Domnului,
9i
fdglduind a merge
ia Sfinta lcoand" spre a se inchina, se timlduiaindatil.
MINUNEA 422
Maica Domnului, prin Icoana sa din Tihfini
apLrd ministirea si pe cei inchisi in.ea, de dusmani
in zilele domnigi drept-credinciosului irnplrat vasile loano-
vici, prin ingdduinla lui DumnezelJ, erl mare tulburarc pe pd'
mintul Rusiei, pentru pi;cntele oamenilor. Sdngele credincio;ilor
crestini se virsa
pretutindeni, pe de o parte din pricina rdzboa-
ieior dinduntfu, iar pe de alta din pricina ndvllirii celor din
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 405
afafi.. in acest timp, cetatea Moscovei a fost cuceritd de cei de
altl credintd,, iar cetltea Novgorodului gi impreiurimile lui, au
fost luate in stlpinire de
$fezi.
in acest timp
;i
minlstirea
Tihfinului era tot sub stipinirea
$fezilor,
din partel cirora sufe-
rea ma'fe stramtorare.
Dar mai apoi, cu ajutorul lui Dumnezeu celAtotputernic
;i
cu
milostivirea Lui, in zilele drept-credinciosului implrat Mihail
Teodorovici, adunOndu-se ostile rusesti, a fost luati din mina po-
trivnicilor cetatea.impdrdteascd Moscova. Fiind trimise oqti
;i
in
pdrlile Novgorodului, s-a dat o mare luptd lingd, riul Ust, unde
$fezii
au fost biruifi gi izgonifi din pdrgile acelea. De asemenea a
fost liberatl
Ei
mlnlstirea Tihfini, fdcOndu-se ntare izbindire
asupra
$fezilor
care av stdpOnit-o.
Auzind despre nceastd" infringere, Voievodului
$fezilor
care a
stdpanit Novgorodul gi impreiurimile lui, nu dupd mult timp,
vrdnd sd se rdzbune, a trimis din nou ostaqii sdi, pentru a trece
prin foc si sabie sfintul locag din Tihfini, precum gi locuinfele
omenesti din imprejurimi, distruginduJe.
instiintindu-se despre a;celsta, locuitorii cei dimprejur s-au
adunat cu femeile gi copii in mdndstire, care era intdritd cu zi-
duri de piztrd. si inchizindu-se intr-insa impreund cu clluglrii
Ei
cu pulini oameni impdriteqti, nddiiduind scdpare, nu atit prin
tdria zidurilor, cdt prin aiutorul Preasfintei Ndscdtoarei de Dum-
nezeu, care este zid nesurpat. Yenind
$fezii
au inconjurat mnnd-
stirea qi se luptau cu tdrie contra ei, iar cei ce se inchiseserd in
mdnlstire, erau in mare fricd. Uhii stind pe ziduri se luptau cu
potrivnicii, iar altii adun0ndu-se cu cdlugirii in bisericd, se rugap
cu lacrimi fierbinli lui Dumnezeu si Preasfintei Ndscitoare,
inaintea Icoanei ei, cel fdcdtoare de minuni, fdcind priveghere
si ruglciuni de toatd, noaptea.
lntr-acea noapte, o femeie cu numele Maria, dormind pufin de
oboseall qi durere, si lacrimile uddndu-i faTa ei, i s-a'ardtatPrea-
sfinta Niscdtoare de Dumnezeu, zicindu-i:
,,Spune
tuturor celor
ce sunt in mdndstire, c sI ia lcoanl mea, si inconioare zidurile de
iur-imprejur
si vor vedea mila lui Dumnezeu". Femeia aceea, in-
datd" a" inceput a spune despre LceLSta". Auzind cele vestite de din-
sa din p^rtea. Maicii Domnului, tofi s-au umplut de bucurie qi nd-
406
deide
Ei
luand lcoana ceafilciltoare de minuni a Preasfintei NdscI-
tourei de Dumnezeu, cu cintilri'de ruglciune, au indllat'o pe zi'
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 407
spre mill pe Dumnezeu
Ei
pe Preasfinta Niscitoare, pentru a nu
fi dali in miinile vrljmagilor. Iar Domnul cel iubitor de oameni,
prin mijlocirea Preacuratei Maicii Sale, a preflcut mdnia Sa cea
dreaptl in milostivire, cdgi din aceastl zi, cei ce erau inconjurafi
au inceput a se intlri, iar potrivnicii a slIbi. Sfdtuindu-se cei ce
erau inchigi
;i
ingrddindu-se cu mila Preasfintei Nlscdtoarei de
Dumnezeu, au iegit pe porfi qi au pornit asupra potrivnicilor fdrd,
de veste, blt0ndu-se cu dinqii foarte tare. Pentru rugdciunile
Maicii lui Dumnezeu, arr fost sprijiniti de dumnezeiescul aiutor,
pentru cd nefiind mulli, le-a ddruit sllvitd izbdndd asupra vrdi-
maEilor, biruind multe mii, iar pe allii prinzindu-i vii, i-atf dus
in mindstire.
$fezii,
ca sd-gi rdzbune pentru ruEinea lor, au venit cu mai
multd oaste la mlndstire qi cu pornire foarte mare s-au luptat asu-
pra ei din toate pX,rfile. incepind ei a sdpa, gropi tdinuite pe sub
po rtd gi ziduri, pentru a pltrunde filrd. de veste in mdnlstire,
Preasf2nta Niscdtoare de Dumnezeu i s-a ardtatinvedenie de noap,
te lui Martinian, zicindu-i: ,,Spune
celor mai-mari sd meargl sI
izgoneascd. porcii de la cLsL mea, cd" at sdpat-o de jur-imprejur.
Asemenea a sdpat gi pragul porfii pe dedesubt". Aceeagi ardtare
qi poruncl aPreacuratei a primit in acelag ceas qi un alt om, anu-
me Grigore. Amdndoi au spus aceavedenie la cei din mlnlstire.
ln acea noapte, Domnul aardtat
$fezilor
o minune infricogatl.
Si anume, auvdzut venind la mdnlstire dinspre Moscova, mulli-
me de ostasi inarmali, ce purtau steaguri strllucite cu semnul
Crucii inchipuit pe ele, din care cauzd, au fost cuprinEi de mare
fricl, socotind cI este oaste implrlteascd, ce vine in aiutorul ce-
lor inconiuratt. Dar mai inainte de a fugi, avind nidejde in
slpiturile lor, se sirguiau sd surpe poarta.
Ei
zidurile. Dar cei ce
erau inconjurafi, auzind porunca Preacuratei Nlscltoarei de
Dumnezeu, de la cei doi oameni: Martinian qi Grigore, s-au
intirit cu bund nideide, gi fdcind cintilri de rugdciune inaintea
Icoanei celei flcltoare de minuni, au iegit ca si mai inainte inar:
mafi, gi a pornit
-asupra
potrivnicilor. Dumnezeu aiutind drept-
credincioEilor, a tulburat ogtile
$fezilor,
cdzind peste ddngii fricd
si cutremur mare, din care pricinl inspiimintindu-se s-au cliti-
nat qi au inceput si fugd cu rugine, bltandu-se unul cu altul, ba
dul de apilrarc al minlstirii
9i
flcdnd litie au ocolit de
iur-impre'
iua
pllngand
;i
strigand: ,,inipIr1teasil,
vezi primeidiile robilor
iei qi n" ipblveqte
de potrivnicii care stau impreiur. Arati-fi pute-
re?-ta, ca se inpleagilto\iwximagii,
cI tu egti cu noi, aplrntoateL
noastrI". in acel ceas L cdzutfticd, mare asupfa
$fezilor
cafe s-au
tulburat gi care au fugit de la mlnlstire, neizgonili de nimeni'
Dupd ^ceeatrecind
pulind vreme,
$fezii
au venit-cu mai mul'
tI pufere gi inconiurdnd mdndstirea, s-au luptat multe zile nein-
tr"iupt. De aceastd, datd,, fiind mult popor de amindoui pdrfile,
cei din interiorul zidurilor mdnlstirii, nefiind lipsi{i de anumite
pdcate, at intilrz,tat minia lui Dumnezeu, chte ia adus panI in
pragul pierudrii, cdci pdcatele lor dldeau putere
;i
biruing[ potriv'
nicilor.-poporul vdzind primeidia ce-i ameninfa, fiind cupringi
de mare fiicI, s-au clit de pdcatele tor,-9i cu amard tinguire aler-
gOnd la lcoant cet filciltoare de minuni a Preasfintei Ndscltoarei
de Dumnezeu, cu umilinfi au strigat: ,,FecioarI
de Dumnezeu
NIscItoare, vezi smerenia noastrl
9i
nu pdrdsi locagul tdu, in
care tu inslgi egti implrdteasil. Prin venirea sfintului tIu chip,
ai voit a se'zidi aceastd" mlnlstire. Milostivegte-te Preasfintl spre
tufma t?., cd vezi ol StdpanI, pornirea cea cumplitd asupra noas-
trd, L potrivnicilor acestora. Nu ne ldsape noi robii tIi, care nu
avem de niciieri nici un aiutor, afafi" de tine".
Cdnd s-a flcut acea impresufare de ciltte Sfezi, se aflain md-
nlstirea Tihfinutui
Ei
un sluiitot almdnilstirii Solovetului, anume
Martinian, blrbat temdtor de Dumnezeu. Aceluia i s-a atdtat in
vedenie Preasfinta Nlscitoare de Dumnezeu, insolitl de Sfintul
Ierarh Nicolae qi de cuviogii: varlaam Hutinschi
;i
Zosima al so-
lovefului. Preasfinta i-agtilit acestuia: ,,Locul
Lcesta este aproape
de pierzare, pentru inultele pdcate cu care s-a prihlnit sfantul
meu locag".lar birbatul acela deqteptandu-se din vedenie, s-a
inspiimintatfoarte
mult gi cu multe lacrimi a spus acestea celor
mai mari din mInlStire. Aceia dacil ay aruzit aceastl vestire, au
cercetat gi aflat pe toate persoanele cale cu pdcatel:e lor au pin-
gilritacestloc sfint, qi le-au izgonit, curlfind astfel pridvorul bi
iericesc. Apoi cu multe lacrimi gi ruglciuni, se sirguiau sI plece
408 Protos. NICODIM M.{NDfTA
chiar si de ostasii cei nevdzuli fiind lovili. Atunci drept-credin-
ciosii, vdzind pe potrivnicii lor fugind, au luat mai multd indtdr
neald., si izgonindu-i pe'dingii, ii tiiau ca, pe niEte paie. Iesind
oaste din mlnlstire, pe Sfezii care erau in gropi, pe unii i-au
ucis, pe allii iau acoperit cu pIm0nt, iar pe cei prinqi vii i-au
inchis in mdnlstire. Acestia au povestit cum cd, in noaptea trecutd
at vdzut venind in mdnistire multl oaste inarmatd, care dupl
aceel iesind, au pornit in mare goand asupra lor. Auzind Lcester
drept-credinciogii cregtini, au multumit cu lacrimi lui Dumnezeu
si Preacuratei lui Maici, pentru aceastd, minunatl biruinfd.
ta doi ani dupl Lceea, voievodul
$fezilor,
cel ce stdp0nea atunci
marele Novgorod, miniindu-se asupra mlnis.tirii Tihfinului, un-
de a pierit atita mullime de ostasi, a trimis mai multd putere de
oaste, poruncind sI risipeascd mdnlstirea cu deslvir;ire pind in
temelie, iat lcoana cea fdcdtoare de minuni aPreacttatei Ndscd-
toarei de Dumnezeu, sd o taie in bucdfi qi din biserica ei, cdrdmi-
dI cu cfudmidd sI se arunce. Pornind ogtile Sfezilor, pe drumul
ce ducea la Tihfini, s-au inEtiinfat despre Lceastl cei de aici,
Ei
temdndu-se cu tofii de fricd,, voiau sd fugd in cetatea Moscovei,
luind cu ei gi Sf0nta lcoanil incercdnd sd ia in grabd Sf0nta lcoa-
nd, nu au reuEit, pentru cd, ea stdtea la locul sIu nemiscatd.incet'
cind atunci cu c0ntdri de ruglciuni a o lua pe dinsa, cu nimic
n-au sporit, pentru cd, de cite ori se ispiteau cei sfinlifi sd se atin-
gd cu mdinile de ea sd o ridice, eardfninea tot nemiscatd.Ydzind
Lcelsta. au infeles cu tofii, cd Preasfinta Niscltoare nu binevo:
ieste a pleca de acolo. Ei punitndu-gi toatd nddeidea in aiutorul
ei cel puternic, s-au inchis in mdnlstire gi aqteptau venirea potriv-
nicilor la ddnEii. Dar grabnica ajutiltoarc a credincioEilor gi plzi
toate neadormitl a locagului siu, n-a lasat pe
$fezi
ca sd mai
aiungd,pindla mlndstire, cile-aimpiedicat calea cu o minune ca
aceasta: Pe drum li s-a ardtat o mare gi infricogatd" oaste, c re
vbnea in grabl contra lor. Atunci, ei neputind sd stea impotriva
unei puteri nebiruite ca Lceel,;i fIrI sI mai agtepte aiutor, cu-
prinzindu-se de mare fricd, s-au intors in fugd, cdlcind unii pes-
te al1ii. Din acel timp, Sfezii n-au mai indrdznit sd vind la mInIs-
tirea Tihfinului. Astfel Preasf.inta Ndscitoare de Dumnezeu, de
multe ori sia apitat cu preasllvire locagul sIu, dar nu numai
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 409
acel locas, ci a izbdvit din miinile si de sub stipinirea
$fezilor,
si marele Novgorod cu toate tinuturile din hotarele lui,
Ei
le-a
incredintat drept-credinciosului implrat creEtin, cu ruglciunile
Ei flcindu-se alinare suferintelor si intemeindu-se pacea peste
plmdntul Rusiei.
MINUNEA 423
Mlnlstirea Maicii Dommrlui, Tihfini, trece prin foc,
spre curitirea de intiniciuni si pedepsire
Dupd trecerea primejdiilor si a necazurilor ce s-au abltut asu-
pra md.nlstirii Tihfinului, s-a ^sezlt o liniste deplirri, dar carc
n-a durat mulli ani, cdci Dumnezeu a voit dupl nepdtrunsele Sale
judeclfi
cL pe acea mdnilstire ce a pdzit-o intreagl de urgia Sfe-
zilor, sd" o cerceteze cu foc, spre curdtirea de spurciciunile ce au
profanat-o, gi spre pedepsirea celor ce s-au abitut. Cercetarea
Lceea s-a vestit mai inainte in chip minunat, astfel: La Tihfini era
un om sdrac anume Nichita, care fdcdndu-se nebun pentru Dum-
nezeu, i s-a ardtat nu in vis, ci la ardtare, Cuviosul Macarie
Jelto-
vodschi, zicindu-i:
,,Mergi
de spune egumenului si fratilor, ca si
pdzeascd, cu dinadinsul infrinarea. Mai ales sd nu
fini
in mind-
stire bduturl, din care se poate imbdta,, deoarece befia se face
pricinuitoarc la toate rdutlfile, precum si fefele cele pricinuitoa-
re de sminteall, adicd, plrtel femeiasci, si nici ei sd nu plece
afard" din mdnistire si de l0ngd bisericl, ci sd se rcLge lui Dum-
nezeu neincetat si Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, deoa-
rece are sI vind pedeapsd prin foc asupra mdnistirii". Nichita se
gindeain sine: Cine este acest staret cinstit, impodobit cu cdrun-
tete. care-mi grliegte mie unele ca acestea? Iar cel ce i se ardtase,
i-a zis:
,,Eu
sunt Macarie
Jeltovodeanul,
am venit sI md inchin
cinstitei Icoane fdcdtoue de minuni si Preasfintei Ndscltoarei de
Dumnezeu". Zicind acestea, s-a fdcut nevdzut. Nichita s-a dus de
a spus egumenului;i fratilor, dar ei nu l-au creztJt, ciil qi batjo-
coreau ca pe un nebun. DupI cdteva zile dintr-o micd intimplare
s-a aprins o chilie, de la acee indatd, focul s-a lifit peste toate
zidurile, incdt s-a aprins toatd, milndstirea, si din minia lui Dum-
nezeu eta atita foc, incOt toate s-au fdcut cenupd, nu numai cld,
dirile care erau de lemn, dar qi cele de piatrd., multe s-au stricat
de acel foc cumplit. Atunci clluglrii au cunoscut cd" erau ade-
410
vdrate cele afiltate de Cuviosul Macarie, nebunului Nichita. Ina-
inte de ldlirea focului, ei au inceput apdzi cuvintele zise de Guvi
osul, a se ruga lui Dumnezeu si Preasfintei Ndscdtoare, prin a
cliui milostivire, in cifiva ani, s-a innoit acea aleasd" mdnistire.
Astfel, acum std intregd, inflorind ca crinul gi imboglfindu-se cu
minunile cele fdcute de lcoana cea fdcdtoare de minuni t Ptea-
sfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu; deoarece si acum cei ce aleargd"
cu credintd, isi capdtd cerintele lor, qi de toate neputinlele ome-
nesti cOstigiltdmdduire in chip minunat, despre care s-a scris cu
de-amdnuntul in loca;ul acela, intru slava lui Hristos Dumnezeu
Ei
a Maicii lui Preasfinte.
MINUNEA 424
De unde a venit in plmintul Rusiei, la Tihfini,
lcoana filciltoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu
Sf0nta lcoand, a Preasfintei Ndscdtoare de Dumnezeu de la Tih-
fini, care a venit aici zburind prin vdzduh,lumin0nd cu multd
strdlucire
Ei
fdcind mullime nenumdrate de minuni, nu se stie
cu siguranld de unde a plecat. Dar in cronicile cele vechi, scrise
de mdnd,, ale mdndstirii din Tihfini, printre alte lucruri minunate
se afld, scrisd qi aceastl povestire: Pe vremea cind Icoana cea fd'
cdtoare de minuni a Preasfintei Nlscdtoarci de Dumnezeu, fdcea
mari gi minunate minuni la Tihfini, de care se dusese vestea in toa-
td Rusia, nigte neguldtori din cet^tea Novgorodului, aflindu-se in
Constantinopol, au mers la Preasfinlitul Patriarh, cu care au stat
de vorbI. Printre altele, Patriarhul le-a povestit lor, despre o
lcoand, fdcdtoare de minuni a Preasfintei Nlscltoare ce se aflain
Constantinopol, qi care a plecat de la dingii, in chip tdinuit. Dupd
aceea" i-a intrebat si pe din;ii, dacX nu cumva au auzit despre o
lcoand cL aceea. La aceastd inffebare, negufltorii au rdspuns
rPatriarhului, urmitoarele,,in Rusia cea mare a venit cu preasll-
vire prin vdzduh, o lcoanI f.dcdtoarc de minuni a Maicii lui Dum-
nezev, numai Dumnezeu
ltie
de unde. Acea Icoand se atatil in di-
ferite locuri, in hotarele marelui Novgorod, depfutate ca la 180
de stadii. Apoi s-a artrtat la riul Tihfinului cu multd preaslivire,
f{cind negrlite minuni
Ei
dind nenumlrate tlmiduiri, apoi
ficdndu-i-se aici bisericl, petrece in mare cinste in acest locas
sfint". Preasfintitul Patriarh auzind aceastd istorisire, a inlelei
MINUNILE MAICII DOMNATUI 411
cd, acea lcoanl, este cea de care intreba el, din carc cauzd a ince-
put a suspina din adincul inimii, gi a intrebat. despre dinsa mai
cu dinadinsul. Apoi le-amai povestit lor, cum acealcoanilfdcdtoa-
re de minuni a Maicii lui Dumnezeu, se ducea adeseori pe mare,
cu preasldvire, de la Constantinopol, oriunde o indrepta purta-
rea de grijd. cea Dumnezeiascd, dupi care iardqi se intorcea inapoi.
Astfel fdcea multe minuni
Ei
faceri de bine oamenilor credinciosi,
dindu-le biruinle asupra potrivnicilor, cL una ce este tare si
grabnicd ajutdtoarc. Dar pentru mdndrie, ura de frati si pentru
nedreptlfi, a plecat de tot de la ddnEii si nu s-a mai intors.
Preasfinfitul Patriarh, spunind toate acestea cu umilintd, s-a
dus in bisericl qi le-a ardtat locul gi chivotul unde a stat ^cea
lcoand, fdcdtoare de minuni. Acel loc era, cum intri in bisericd,
in partea apusului, la stilpul din dreapta, in care loc se pusese
o altd, Icoand a Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu, dar mzi
micd in mlrime gi deasupra ei ardea o candeld. Bdrbalii aceia
din Rusia auzind si vdzind unele cL acestel. s-au mirat foarte
:
mult
;i
au preamdrit pe Domnul Dumnezeu, gi pe Preasf0nta
Ndscitoare, care face prin chipul sdu cel fdcdtor de minuni,
preaslivite minuni in multe
!Iri.
intorcdndu-se inapoi, au poves-
tit cele atzite despre aceastd" Sfantd lcoarrd, care s-au rdspdndit in
tot plmintul Rusiei. De tceea se socotette de cei credinciosi, cd
Icoana fdcdtoare de minuni din Tihfini, nu este altd,lcotnd,, decdt
Lcee care a plecat din Constantinopol pe vremea impdratului
Ioan Paleologul, cu cdtiva ani mai inainte d,e cdderca lui sub
stdpinirea turceasc[ Pentru aceasta" in biserica din mdndstirea
Tihfinului, i s-a fdcut loc potrivit chipului celui ficitor de min-
uni al Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu, dupd, chipul locului
din Constantinopol, la intrarca in bisericl, in partea despre
apus, la intiiul stilp din dreapta, unde st[ gi p0nd acum, fdcdnd
multe si nespuse minuni (Dc la M. 4L5.424, din v. Sf. 26 runie).
MINUNEA 425
.Sfinta
lcoanI a Maicii Domnului si cinstita Cruce
aduc biruinte strilucite impirafilor creqtini
Prdznuitea scoaterii cinstitei Cruci a Domnului s-a aqezat in
aceastd zi (1 August), incl de pe vremea drept-credinciosului irnpl-
rat grecesc Manuil, si a marelui domn al Rusiei, Andrei Gheor-
Protos. NICODIM MANDTTA
412 Protos. NICODIM MANDTTA
ghievici. Acest praznic s'L asezat de Preasfinfitul Luca, Patriarhul
Constantinopolului, de Mitropolitul Constantin al Kievului gi de
Nestor, Episcopul Rostovului, pentru o pricinl ca aceasta:
implratul Manuil, petrecind in pace
9i
iubire de frali, cu ma-
rele domn al Rusiei, li s-a intimplat lor de au ieEit in aceea;i zi
la rdzboi. CeI din Constantinopol, contra Turcilor, iat cel din Ros-
tov, contra bulgarilor, pentru cl atunci marele domn Andrei, pe-
trecea, in Rostov. Bulgarii, era un popor necredincios, care se
chema aqa dupd riul Volga, fiindcl petrecea in
ios
de acel t?;u,
si le-a diruit Domnul Dumnezeu aminduror biruintd contra
potrivnicilor. implratul grecesc a biruit pe turci; iar domnul Ru-
siei a biruit pe bulgari si ia supus pe ei lui,,fdcOndu-i birnici ai
stdpdnirii sale.
Marele domn Andrei avea un obicei ca acesta: C0nd mergea la
rdzboi impotriva vrljmaEilor, lua cu sine in cetele sale, cinstita
Icoand a Preasfintei Niscdtoarci de Dumnezeu, ca:re aveainbta'
tele sale pe Pruncul cel mai inainte de veci, pe Hristos Mintuito-
rul nostru.. El mai lua incd gi cinstita Cruce a Domnului, pe care
o purta doi Preoli imbrlcali in sfintele ve;minte;
Ei
astfel ieEea
lardzboi, dupi ce indllz- multe rugiciuni citre llristos Dumnezeu
qi citre Preacurata lui Maicd, gi se impdrt6s,ea cu Dumnezeiestile
Taine ale Trupului gi Sdngelui lui l{ristos. Cu niqte arme ca aces-
ter de nebiruit, se inarma el mai mult, decdt cu sdbiile si cu suli-
fele;
mai mult se ndddjdfia spre ajutorul Celui preainalt, decit
spre vitejia si puterea ogtirii sale, gtiind bine cuv0ntul Prooro-
cului David:
,,Nu
in puterea calului va voi, nici in pulpele bilrba-
tului ii va pldcea. Domnul va birui intru cei ce se tem de Dinsul,
qi intru cei ce nidljduiesc spre mila Lui". Acest bine-credincios
domn intdrea oustea sa, pe de o parte, cu chipul cucerniciei sale,
prin rugiciuni, iar pe de alta, cu porunca spre ruglciuni. Cu tolii
cdzind inaintea Icoanei Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu, si
a cinstitei Cruci, se rugau Domnului cu lacrimi..Marele domn pri-
vind spre lcoand, se ruga astfel:
,,O!
Stipand! Ceea ce ai nlscut
pe tlristos, Mintuitorul nostru, tot cel ce nddliduie;te spre tine,
nu va pieri; gi eu robul tdu pe tine te am, dupl Dumnezeu, zid
gi acoperdmint, iar Crucea Fiului tdlu, armd, asculitl asupra vrli-
maqilor. Roagd pe Mintuitorul lumii, pe care il
lii
in bratele tale,
MINUNIIE MAICII DOTUINUIAI 4r3
ca sd fie puterea Crucii ca un foc, anind felele potrivnicilor,
celor ce doresc rdzboi cu noi; iar folosirea ta cea preaputernicl
sI ne ajute noul si sd calce pe vriljnasii nostrii". DupI ace std
rugdciune, sdrutind Sfdnta lcoanI si Cinstita Cruce, toti au por-
nit cu mare indrdzneald, contra vrijmaqilor lor, si astfel le-a aju-
tat lor Domnul cu puterea Crucii, iar Preasfinta N'dscdtoare de
Dumnezeu le aiuta lor cu miiklcirile sale cele cdtre Dumnezeu.
Marele domn avind totdeauna un obicei ca acesta, a ie;it cu
oastea sa intr-o rinduiald cL aceel si contra bulgarilor precum
de demult marele impdrat Constantin ^ p\rtzt serirnul Crucii ina-
intea oastei si mergind la cimp, s-a luptat cu ostirea bulgdreas-
cd. Biruindu-i pe ei, au venit dupd dinqii gi au luat qi patru cetdli
ale lor, cum gi a. cincea,, anume Vrehimul, la riul Kamii. Cind s-a
intors in cortul sdu de la rdzboi cu pdginii, a vdzut iesind din
Icoanz Mintuitorului si din cel a Preacuratei lui Maici, o strllu-
cire luminoasd ca focul, care strllucea peste toate ogtile. Aceasta
s-a petrecut in luna lui august, in ziua intii. Dupd aceea,, marele
domn cdgtigdnd gi mai mare bdrbdlie
Ei
indrdzneald, s-a intors
cu ostirea s contta piginilor, pe care ia biruit desdvirgit, ludnd
toate cetd[ile lor, cdrora le-au pus daidie, intorc0ndu-se inapoi cu
mare ptdznuire.
Asemenea si Manuil, irnpdratul grecilor, cel ce ieEise cu oastea
sa contra turcilor, avdzut in aceeaEi ziaceea;i minune, adicl nig-
te raze de foc care ieseau din Icoana Mintuitorului gi a Preasfin-
tei Ndscltoarei de Dumnezeu, pe care le avea impreund cu cinsti-
ta Cruce, in miilocul ogtirilor sale. Ei sau instiinfat unul pe altul
prin epistold, de biruinfa lor contra vrlimasilor, pe care cu aju-
torul lui Dumnezeu au fdcut-o si de strdlucirea cea minunat'i pe
care au vdzut-o iesind de la Icoanele Mintuitorului si a Preacura-
tei Sale Maici, qi au preamdrit pe Dumnezeu. Sfdtuindu-se cu Arhi'
ereii lor cgi mari, au asezat priznuire in ziuaintii z lunii august,
dind mul,tumire lui llristos Mintuitorul si Preacuratei lui Maici.
Pentru pomenirea puterii Sfintei Cruci, cu care fiind inarmafi au
biruit pe vrljmaqi, ei au poruncit ca Preofii sd scoatd cu miinile
lor Cinstita Cruce din Sfintul Altaq gi si o punl.pe ea in mijlocul
bisericii, ca si se inchine ei si iu dragoste si o sirute pe ea, tot
poporul crestinesc, preamirind pe llristos l)omnul, Cel ce a f<rst
414 Protos. NICODIM MANDITA
rdstignit pe dinsa. Arhiereii au mai poruncit ca in aceastil zi, si
se facl
;i
sfinlirea apei; de atunci, prilzwirea, Lceasta, s-a numit,
scoaterea Cinstitei Cruci (v. sf.l august).
MINUNEA 426
Jurind
in fala Icoanei Maicii Preacurate
a fost silit si mirturiseascifilrd de voie, adevirul
in cetatea Kievului erau doi bilrbali sllvili, prieteni intre ei,
Ioan gi Serghie. AceEtia venind in biserica cea de Dumnezeu impo-
dobitd a Pecerscdi, au vdzut ieqind de la Icoan^ cea fdcdtoare de
minuni a Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, o lumini mai strl-
lucitoare decit soarele, si inaintea ei s-au legat intre ddngii cu du-
hovniceascd, frdtie. DupI mul,ti ani Ioan s-a imbolnlvit de moarte,
llsdnd in urml pe fiul silu Zaharia, clre era numai de cinci ani.
Atunci el a chemat pe fericitul Nicon, egumenul Pecerscli, gi prin
el gi-a implrfit Lverel la strraci. lar partea fiului sIu, 1000 de
grivine de argint
Ei
100 de grivne de aur, le-a dat lui Serghie
clruia i-a incredinfat spre pazd. pe fiul sIu Zahafii, ca unui pri-
eten al sdu
Ei-frate
credincios, cdruia i-a poruncit, c Ltufici cind
va creqte fiul sdu, sl-i dea argintul
Ei
aurul incredinfat spre p6s-
trare. Dupd ce a rdnduit acestea, la pulind vreme a murit.
Zaharia ajungind lavdrsta de 15 ani,voia sI-gi ia argintul gi
"aurul
de la Serghie. Dar acesta rlnindu-se de diavolul iubirii de
argint, a socotit sI-gi insugeascd bogdlia aceea, spre pierzxea
sufletului sdu. Acestea gindind, a rdspuns tindrului cu viclenie:
,,Tatdl
tilu a dat toatil averca lui Dumnezeu, cere argintul gi aurul
de la El. Acesta ifi este dator, sI-,ti dea averea. Eu nu sunt dator
cu nici un galben, nici tatillui tiu, nici
!ie.
Aceasta
+i-a
fdcut-o
tutdl tfur cu nebunia sa, El qi-a implrtit toatn averel sa in miloste-
nie, iar pe tine te:a ldsat slrac gi scdpdtat':. TinIrul auzind aces-
tea, a inceput a plinge de nevoia si lipsa sa,
;i
a mers din nou
la Serghie, cu rugdminte, zicindu-i:
,,Dd-mi
jumltate din mogte-
nirea mea gi cealaltd, jumitate sI fie a
\L".Dar
Serghie oclra cu
cuvinte aspre pe tatdl lui gl pe el insugi.
Apoi Zaharia a cerut a treia parte, dupd. aceea a zecea pffte
qi vtrz0ndu-se pe sine cu totul lipsit, a zis lui Serghie;
,,Dacd.
n-ai
luat, vino si te jurd mie in biserica Pecerscdi, inaintea Icoanei
celei fdcltoare de minuni a Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu,
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 415
unde ai fdcut cu tatll meu, legltura prieteniei de frafi". Serghie
a mers cu indrlzneald,la bisericl
;i
stind in4intea Icoanei Prea-
sfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu, s.a
iutrt,
zicind:
,,N-am
luat o mie
de grivne de argint, nici o sutd de grivne de aur". Cind a wut
sd slrute lcoanl, n-a putut si se apropie de dinsa; apoi iegind
afard., ainceput a striga:
,,Cuviogilor
PIrinli, Antonie.si Teodosie,
sI nu poruncifi sd mi piardd ingerul acesta nemilostiv; ci vi ru-
gafi Preasfintei Doamnei Niscltoarei de Dumnezeu, ca sd" izgo-
neascl de la mine pe diavolii cei mulgi, cilrora sunt dat qi sd ia din
cdmara mea argintul gi aurul ce se afll pecetluit". Atunci s-a flcut
fricd mare peste to[i, qi de atunci nu mai ldsa pe nimeni sd se
iure
inaintea Icoanei Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu. Apoi
trimi{and au luat vasul cel pecetluit gi au gdsit intr-insul 2000 de
grivne de argint qi 200 de grivne de aur, pentru cd, a;a a indoit
Domnul, rlsplltitorul celor milostivi. lar Zahaiape toatd, averea
Lcee a dat-o egumenului loan, care se aflain wemea Lcela, ca
si o cheltuiasci spre folosul Sfintei MlnIstiri, iar'el s-a clluglrit,
si sia sdvirEit vlalain acest sf2nt loca;. Iar cu aurul
,s-i
cu argin-
tul acela, au zidit.o bisericd in cinstea Sfintului Ioan Botezltorul,
in sfinta Mdnlstire a Pecerscdi, spre pomenirea boierului loan
;i
a fiului sdu Zaharia, intru slava lui Hristos Dumnezeu, care mai
ales se preamireste ln acest loc, de la care darul ei cel minunat
si nu fie indepirtat niciodatd" (v. sf, 14 august).
MINUNEA 427
Pentiu sfintenia si nevinovltia Cuviosului Alipie zugravul,
gapte lcoane se zugrivesc singure
Fericitul Alipie a fost datlainvlttrtura zugrtrvirii Icoanelor, de
ciltre pdrinlii sdi, in zilele bine:credinciosului domn al Kievului,
Vsevolod Iaroslavici qi pe vremea egumeniei Cuviosului Nicon. El
a fost dat dupl rinduiala lui Dumnezeu qi cu sfdtuirea si binecu-
vintarca CuvioEilor PIrinfi, Antonie si Teodosie. La'zece'ani
dupl repauzarea lor; aceEti doi Cuviggi Pirinli s-au ardtat in
ConsJantinopol unor zugravi greci, pe care i-au chemat gi cu care
s-au tocmit, pentru a impodobi minunata bisericl a Pecerscdi.
Cuviosul Alipie in acel timp fiind in Percersca, thrcrat impreund
cu zugravfi greci
Ei
a vdzut cu ochii minunile cele mari ce s-au
ficut in ceea vreme. Cum, atunci cind zugravii impodobeau
4r6 Protos. NICODIM II,IANDfTA
Sfdntul Lltar, Icoana Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu s-a
inchipuit singurl, dupl care fala ei a strilucit mai mult de cit
soarele; apoi cum un porumbel a zburat din gura ei,
Ei
a intrat
in gura lcbanei Mdntuitorului ce era sus. incl de pe atunci Cuvi-
osul Alipie invlfindu-se, aiuta mesterilor sli
9i
luind aminte,
toate le punea in mintea sa; cdci lucrarea Preasfintului Duh pe-
trecea in aceastil SfintI Bisericl a Pecerscii.
Zlgravii sfdrgindu-;i lucrul lor gi impodobind cu chipuri Sfin-
ta Bisericl, Alipie s-a impodobit gi el cu imbunitdfitul chip al rin-
duielii clluglreqti, de cltre Cuviosul egumen Nicon. El a inceput
a se deprinde la faptele cele duhovnicegti ale Sfinfilor, ale cdror
fefe pim0ntegti,
Etia
cum sd le inchipuiascd bine. Cu darul lui Dum-
nezeu el a ajuns un preaiscusit zugrav de Icoane, pe care le lucra
fdrd" de platd,. Pentru viala lui imbundtdfitd, L fost hirotonit
Preot, dobdndind apoi gi darul facerii de minuni, dupd cum vom
vedea din cele ce urmeazd.
Un oarecarc bdrbat credincios din cetatea Kievului care ?
zidit o biserici, a voit ca sd, facd
Eapte
lcoane mari pentru impo-
dobirea ei. intilnind doi monahi din mdnistirea Pecersca, stiu-
tori ai acestui meqtegug, le-au dat lor argint
Ei
sc0nduri pentru
cele gapte Icoane, rugindu-i ca pentru zugrdvire sd intrebe gi pe
Cuviosul Alipie. Acei monahi n-au spus lui Alipie, iar argintul
l-au oprit pentru ei. Trecind citilva vreme, a trimis omul acela la
cei doi monahi, sI afle dacl sunt gata"Icoanele. Iar ei au rdspuns:
,,Lui
Alipie ii trebuie mult argint". Si iar au luat argintul trimis de
acel om, pe care asemenea l-au oprit. Apoi fiind cu totul lipsifi
de rusine gi de frici de Dumnezerr, au vorbit cuvinte nedrepte
asupra Sfintului, citre omul acela, zicind:,,Lui Alipie ii mai tre-
buie argint, incl atita pe cit aluat".Iar omul cel iubitor de Hris-
tos, a dat qi a treia oard argint, zicind:,,Voiesc din m0inile lui sd
iasi, cu ruglciune
;i
binecuvtrrtare". Dar fericitul Alipie nu stia
nimic, de aceea ce fac acei monahi.
DupX aceea omul iar a trimis, vrdnd sI gtie cu adevdrat, dacL
Icoanele sunt zugrlvite sau nu. Monahii ne mai qtiind ce sI rls-
pundI, atr zis:
,,Alipie
a luat argintul tIu in trei rinduri si acum
nu voieste silmzi zugrdveasci lcoanele". Auzind Lcestea, acel om
iubitor de Hristos, a mers cu mai multi tovardsi in mdndstirea
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 415
unde ai fdcut cu tatll meu, legdtura prieteniei de frati". Serghie
a mers cu indrlznealdla bisericl qi stdnd inaintea Icoanei Prea-
sfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu, s-a
irtrat,
zicir\d:
,,N-am
luat o mie
de grivne de argint, nici o sutd de grivne de aur". Cind a vrut
sd sdrute lcoana, n-a putut si se apropie de dinsa; apoi ieEind
afard, a inceput a striga:
,,Cuviogilor
Pirinfi, Antonie gi Teodosie,
sd nu poruncili sd md piardd, ingerul acesta nemilostiv; ci vi ru-
gafi Preasfintei Doamnei Ndscitoarei de Dumnezeu, ca sil izgo-
neascd de la mine pe diavolii cei multi, ctrrora sunt dat qi sd ia din
cdmara mea argintul
Ei
aurul ce se afll pecetluit". Atunci s-a ficut
fricd mare peste toti, qi de atunci nu mai ldsa pe nimeni sd se
jure inaintea lcoanei Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu. Apoi
trimilOnd au luat vasul cel pecetluit gi au gisit intr-insul 2000 de
grivne de argint si 200 de grivne de aur, pentru cd" aEa a indoit
bomnul, rdspldtitorul celor milostivi. lar Zahafia pe to td averea
^ceel a dat-o egumenului Ioan, care se af.lain vremea aceel, cL
sd o cheltuiascd spre folosul Sfintei Mindstiri, iar el s-a cdluglrit,
qi gi-a sdvirEit vialain acest sfdnt locag. Iar cu aurul;i cu argin-
tul acela, au zidit o bisericd in cinstea Sfdntului Ioan Botezitorul,
in sfinta Mdnistire a Pecerscii, spre pomenirea boierului loan si
a fiului sdu Zaharia, intru slava lui llristos Dumnezeu, c'dte ma,i
ales se preamlreste in acest loc, de la czre darul ei cel minunat
sd nu fie indepr""'
"nilll,l'$r'i';;;*n
Pentru sfintenia si nevinovltia Cuviosului Alipie zugravul,
qapte Icoane se zugrivesc singure
Fericitul Alipie a fost datlainvdfdtura zugrdvirii Icoanelor, de
cilfte pdrinfii sIi, in zilele bine-credinciosului domn al Kievului,
Vsevolod Iaroslavici qi pe vremea egumeniei Cuviosului Nicon. El
a fost dat dupd rinduiala lui Dumnezeu qi cu sfdtuirea qi binecu-
vdntarca Cuvioqilor Pdrinfi, Antonie
Ei
Teodosie. La zece ani
dupd reparrz re lor, aceqti doi Cuvioqi Pdrinfi s-tu atiltat in
Constantinopol unor zugtnvi greci, pe care i-au chemat si cu care
s-au tocmit, pentru a impodobi minunata bisericd a Pecerscdi.
Cuviosul Alipie in acel timp liind in Percersca, alucrat impreuni
cu zugravii greci qi a vizut cu ochii minunile cele mari ce s-au
fdcut in ceea vreme. Cum, atunci cind zugravii impodobeau
4r6 PTotos. NICODIM MANDTTA
Sfintul Altar. lcoana Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu s-a
inchipuit singuri, dupl care faqa ei a strllucit mai mult de cit
soarele; apoi cum un porumbel a zburat din gura ei, gi a intrat
in gura lcoanei Mintuitorului ce era sus. incl de pe atunci Cuvi-
osul Alipie invtrfindu-se, aiuta mesterilor sIi gi luind aminte,
toate le punea in mintea sa; clci lucrarea Preasf0ntului Duh pe-
treceain aceastil Sfantl Bisericl a Pecerscli.
Zugravii sfirgindu-qi lucrul lor gi impodobind cu chipuri Sfin-
ta Biserici, Alipie s-a impodobit
fi
el cu imbunltifitul chip al rin-
duielii'cllugIregti, de ciltre Cuviosul egumen Nicon. El a inceput
a se deprinde la faptele cele duhovniceqti ale Sfinfilor, rle cdror
fe,te ptrminteqti, qtia cum si le inchipuiascl bine. Cu darul lui Dum-
nezeu el a aiuns un preaiscusit zugrav de Icoi'ne, pe care le lucra
fdrd de pl*d. Pentru viala lui imbunltdfitd, a fost hirotonit
Preot, dobindind apoi
Ei
darul facerii de minuni, dupl cum vom
vedea din cele ce urmeazil.
Un oarecare bdrbat credincios din cetatea Kievului czre a
zidit o bisericd, a voit ca sil facd"
$apte
Icoane mari pentru impo-
dobirea ei. int0lnind doi monahi din mtrndstirea Pecersca, gtiu-
tori ai acestui meEte;ug, le-at dat lor argint
;i
scinduri pentru
cele gapte lcoane, rugindu-i ca pentru zugrdvire sd intrebe
;i
pe
Cuviosul Alipie. Acei monahi n-au spus lui Alipie, iar argintul
'
l-au oprit pentru ei. Trecind citdva vreme, a trimis omul acela la
cei doi monahi, sI afle daci sunt gata.lcoanele. Iar ei au rdspuns:
,,Lui
Alipie ii trebuie mult argint". Si iar au luat argintul trimis de
acel om, pe care aselnenea l-atr oprit. Apoi fiind cu totul lipsifi
de ruqine qi de frictr de Dumnezerr, Lrr vorbit cuvinte nedrepte
asupra Sfintului, citre omul acela, zicind:,,Lui Alipie ii mai tre-
buie argint,incd" Ltata pe cat Llru t".Iar omul cel iubitor de Hris-
tos, a dat gi L treia oard. atgint, zicind:
,,Voiesc
din m0inile lui sI
iasl, cu ruglciune si binecuvAntare". Dar fericitul Alipie nu stia
nimic, de aceea ce fac acei monahi.
DupI Lceel omul iar a trimis, vrind si gtie cu adevilrat, dacd.
Icoanele sunt zugrivite sau nu. Monahii ne mai gtiind ce sI rls-
pundI, au zis:
,,Alipie
a luat argintul tlu in trei rdnduri si acum
nu voieqte si mai mgrdveascl Iioanele". Auzind acesteu,acel om
iubitor de Hristos, a'mers cu mai mul-ti tovarlsi
!n mlndstirea
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 417
Pecersca la Cuviosul egumen Nicon
;i
i-a spus pricina mdhnirii
sale. Chemdnd egumenul pe Alipie, i-a zis
,,Frate,
de ce ai flcut aces-
tui fiu al nostru o nedreptate ca aceasta: cd. te-a tug t de multe
ori, ddndu-+i cet ai voit, iar tu fdgiduindu-te gi ludnd mult aigint,
nu-i zugrlvegti lcoanele, pe c2nd uneori le faci in dar?" Alipie au-
zind acestea, a rdspuns:
,,Cinstite
Pdrinte, qtii Sfin{ia tacd"nicioda-
td nu m-am lenevit in acest lucru; dar acum nu gtiu despre ce-mi
vorbeEti!" Egumenul iardEi a zis:
,,Ai
luat trei preluri pentru
Eapte
Icoane si nici p0;nd acum nu le-ai zugrdvit". Spre mustrarea Sfin-
tului a trimis sI aducd indatd" scdndurile acelor lcoane, care inain-
te de acea noapte au fost vilzute nezugrlvite, puse intr-o cdmard"
mdnlstireascd. De asemenea a trimis sd cheme qi pe cei doi mo-
nahi, prin care acel om trimitea Sfintului Alipie argintul. Venind
trimigii au adus Icoanele zugrdvite cu mestesug, punindu-le ina-
intea egumenului gi a celor ce.erau cu el. Atunci toli s-au mirat
gi inspdimdntlndu-se cu cutremur, au cdzut cu fal* la pdm0nt, gi
s-au inchinat acelor chipuri neflcute de mind, al Domnului, al
Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu si ale Sfintilor lui.
Venind dupd aceea cei doi' monahi care mintise contra lui
Alipie gi neqtiind de minunea ce se fdcuse, au inceput a se certa
cu Sf2.ntul, zicindu-i:
,,Trei
prefuri ai luat, iar Icoanele nu le zugrl-
veqti". Auzind cei ce erau acolo de aceastd" ndpastd", le-at atdt
Icoanele, zicindu-le:
,,latdlcoanele
s-au zugrdvitde Dumnezeu in-
qugi, care mdrturiseste nerlutatea lui Alipie". Ydzdndu-le s-au
inspdimdntat de aceastd minune. Atunci egumenul vdzdnd furti-
gagul
Ei
minciuna lor, ia izgonit din mdndstire, gi au cdznt din
toate lucrurile lor, cdci griliau hule impotriva Cuviosului Alipie,
spunind oamenilor in cetate:
,,Noi
singuri am zugrdvit acele Icoa-
ne, iar stdpinul lor nevrdnd sI ne dea plata, ne-am lipsit de toc-
mealil; gi iatd a gdndit
Ei
a minfit, cil acele Icoane s-au zugrlvit
de Dumnezeu, qi au indreptlfit pe Alipie". Astfel au orbit pe po-
pprql ce alerga la privirea Icoanelor
Ei
la ?nchin rea lor. Degi
acei oameni au crezut atunci acelor monahi be cleveteau pe cu-
vidsul Alipie, insl Dumnezeu cel ce preamlre$te pe Sfinfii sii,
precum singur a zis in Evanghelie:
,,Nu
poate cetatez sI se ascun-
dI stdnd deasupra muntelui, nici aprind fdclla qi o pun sub obroc,
ci in sfesnic ca si luminezb tuturor", n-a tlinuit imbunltdtitele
418 Protos. NICODIM MANDTTA
nevoinle ale acestui cuvios bdrbat, pentru cd vestea a aiuns la
domnul Vladimir Monomahul, adicd. despre minunea ce s-a fdcut.
Aceastl minune s-a adeverit insl
;i
mai mult, pentru cd oare-
cdnd, prin voinfa lui Dumnezeu, lu0nd foc toatd, cetltea Kievului,
a ars
Ei
biserica ce avea acele Icoane; dar dupd foc acele sapte Icoa-
ne s-au glsit intregi
;i
nevdtdmate. Auzind voievodul de acest
lucru,'a mers ih persoand" sd vadd. minunea ce s-a fdcut. Ydzdnd
Icoanele nevdtdmate, a auzit cum au fost zugrdvite intr-o noapte,
cu voia lui Dumnezeu, cel ce a izbdvit de ndpastd pe Cuviosul
Alipie. Atunci voievodul a preamdrit pe Dumnezeu cel ce a facut
aceastd minune, pentru faptele bune ale Cuviosului Alipie
9i
luind una dintre ele gi anume Icoana Preasfintei Ndscdtoarei de
Durnnezeu, a trimis-o in cetatea Rostovului, in biserica cea de
piztrd", ziditd, de- dOnsul. S-a intimplat cd" odatd zceea biserici s-
a surpat, dar sfinta lcoand a rdmas nevdtdmatd. Apoi fiind
mttatd intr-o bisericd de lemn, care mai apoi arzind, a scdpat si
de aici nevdtdmatd". Toate acestea inchipuiau viala,imbundtdlitd'
a Cuviosului Pdrintelui nostru Alipie, pentru cate acele Icoane s-
au zlgtdvit fdrd, de mdnd.. o
.
MI NUNEA 425-
Cuviosul Alipie apropiindu-se de moarte, un inger
ii zugrilveste lcoana Adormirii Maicii Domnului
Un drept-credincios i-a dat Cuviosului Pdrinte Alipie o Icoand,
Adormirea Preasfintei Niscdtoarei de Du'mnezerr, ca s-o zugrdveas-
cil, rugdndu-l ca s-o termine de pralnicul Adormirii. DupI citevz
zile Cuviosul imbolndvindu-se qi apropiindu-se de sfdrsit, lcoana
a" rdmas nezugrdvitl Din aieastd pricind, omul acela se supdra gi
se mihnea asupra Sfintului. Dar Alipie ii zicea: Fiule, nu te su-
pdra cind vii la mine, ci aruncl-,ti spre Domnul grija, cd el va.
face precum va voi, si Icoana pe care o doreEti de ziua ptaznicu-
rlui
va stala locul ei". Omul crezdnd cuvintele Cuviosului, s-a dus
la casa sa bucurdndu-se. Apoi venind iarIgi la vecernia praznicu'
lui Adormirii Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu gi vilzind
Icoara nezugrivitn
Ei
pe Cuviosul Alipie
Ei
mai bolnav, il defdi
ma, zicindu-i:
,,De
ce nu mi-ai spus de sl'dbiciunea tL, cd a-gi fi
dat altuia sd-mi zugrdveascd" lcolfia, ca praznicul sd-mi fie lumi
nos si cinstit, dar acum iatd. cd. m-ai rusinat". Cuviosul i-a rdspuns
MINUNIIE MAICI] DOMNULAI 419
cu blindele:
,,O
fiule! N-am fdcut LceLStL din lenevire, insl Dum-
nezeu poate calcoana Maicii Sale, si o zugrilveascd cu un cuv2nt;
pentru cd eu acum md duc din lumea aceasta, precum mi-a atd-
tat mie Domnul, iar pe tine nu te voi ldsa intristat". Auzind aceas-
ta omul acela a plecat foarte intristat.
indatd, dupd plecarea acelui om, a intrat la Cuviosul Alipie un
'tindr
luminos gi a inceput a zugrdvi acealcoand. Alipie a socotit
cI stlpdnul lcoanei s-a miniat, qi a trimis alt zugrav sd, i-o facd,.
La inceput i s-a pdrut cd" acela este om, dar graba cu care lucra
si frumusetea lucrului, il arilta pe el ci este inger, cici uneori
punea aur pe Icoand", iar alteori freca pe piatrd, felurite vopsele
si cu acelea zugrdvea. Astfel, in trei ceasuri a zugrilvit o lcoand
foarte frumoasd. DupI aceelazis cdtre Cuvios:
,,Pdrinte,
lipseqte
ceva de aici, sau am gregit cu ceva?" Cuviosul i-a rdspuns:
,,Bine
ai fdcut-o, Dumnezeu ti-a ajutat ca sd" o zugrdvesti cu aqa mute
podoabi, clci El insugi a lucrat Lceasta prin tine". Apoi sosind
searl, zugravul acela s-a ficut nevdzut, impreund cu lcoana.
Stlpinul lcoanei, toatd noptea a petrecut-o fdrd sofiln, de mare
mihnire, ci nu o Lvea, g ta pentru praznic, numindu-se pe sine
pdcdtos
Ei
nevrednic, de un dar ca LCestL. Dimineafa scul2ndu-se
s-a dus in bisericd, pentru a plOnge a s-a greEeald, dar deschizind
uga bisericii, a vdzut fcoanz la locul sdu, strdlucind foarte mult.
Atunci de fricd a cdzutla pdmAat, socotind cd o nllucire i s-a ard-
tat lui, apoi ridicindu-se pufin si privind, a cunoscut cd este lcoa-
na lui. De aceea fiind cuprins de cutremur si de spaimd multd,,
si-a adus aminte de cuvintele Cuviosului Alipie, care ii zisese, cd
lcoana ii va fi gata de ziua praznicului sdu. Alerg0nd a degteptat
pe casnicii sdi si indati au mers cu mare bucurie in bisericl dupl
d0nsul, cu lumindri qi cu tlmiieri. Ydzind ei lcoana cd strdlucea
ca soarele, au cilzut cu fefele la pilmint, i s-au inchinat ei qi au sd-
rutat-o cu toatd veselia sufletului. Dupd Lceea acel om drept-cre-
dincios s-a dus la egumen gi a inceput a-i spune gi lui minunea
ce se flcuse cu aceea lcoand' Apoi au mers impreunl la Cuviosul
Alipie si l-au vdzut pe el, gata de apleca din lurnea aceasta. insd
l-a intrebat egumenul:
,,Pdrinte,
cum qi de cine s-a zugrlvit Icoa-
na omului acestuia?" Iar el spunindu-le toate cite n vdzut, a zis:
,,ingerul'a
ztgrdvit-o pe ea ii iu'tA-t, acutn stl de fatd, vrind sil
4rO
Pr"ttt'NICODry
md ia si pe mine". Acestea zicindu-le,
9i-,a
dat sufletul sdu in
miinile lui Dumnezeu, in 17 zile ale lunii lui august. Fralii ingri-
iindu-i
trupul lui, l-au pus in bisericd unde fdcdnd deasupra lui
'cintarea
cla obignultd., l-au pus in pestera Cuviosului Antonie'
Astfel, acest Sfant zugfav qi flcdtor de minuni, a impodobit
cerul si pdmintul, suindu-se acolo cu sufletul sdu cel imbundtl-
tit. Iar ai.i fiind cu trupul, in cinstea lui DumnezeluTa;tdl, incepd-
torul zugravilgr, care a zis: ,,Sd
facem om dupa chipul
;i
asemdua-
fea noastfI". Asemenea
Ei
a chipului Ipostasului sdu, lui Dumne-
zeu Fiul, care cu chipul s-a af.lat ca omul, impreund cu a Sfdntului
Duh, care s-a pogorat in chip de porurnbel qi in limbi de foc, prin
care de o fiinld liind, si ne fie si noud pryte ca impreunl cu Cu-
viosul Alipie, sI-L liuddm in vecii vecilor. Amin 1y.
Sf. 17 august).
MINUNEA 429
indrdcitul trimis de cuviosul Lavrentie
la biserica Maicii Domnului din Pecersca' se vindeci
cuviosul Lavrentie inchiz2ndu-se in peqterl de bund voie, se
nevoia astfel monahiceqte. El avea" mafe sirguinfd pentru min-
tuirea SA,tinzandin toate zilele spre ntaimari osteneli, omordn-
du-gi patimile cu infrdnarca
9i
tdindu-le cu sabia cea duhovniceas-
cd,'aiicd, prin rugdciune. Apoi toate sdgefile vicleanului cele
aprinse, stingdndu-le cu apa lacrimilor, cu darul lui Dumnezeu,
n-u numai cd eta strdin de rdnitez diavoleascd, ci a luat
9i
dar de
la El, a tdmidui cu minune; felurite rini qi neputinte intre oa-
meni, cum qi a izgoni diavolii.
odatd", intre al1ii, a fost adus din Kiev pentru tdmdduire, un
om cuprins de un diavol foarte cumplit, cate ery purtat de zece
oa*eni. Iar fericitul, dorind si fie prosllvitd pattia sa cea duhov-
niceascd, adicd sfinta mdnistire Pecersca, a poruncit ca sd ducd
pe acel om acolo. Atunci, indrlcitul a inceput a striga:
,,La
cine
md trimifi? clci eu nici nu indrdznesc a mi apropia de peEterd,
pentru Sfintii ce sunt intr-insa; iar in Mdndstire sunt 30 de mo-
nahi vieluitori, de care md tem, gi cu ceilalli am rdzbol". Acestea
rndrturisindu-le cel indrdcit pentru darul pe care il avea sfinta
mdndstire Pecersca, a poruncit iarilqi fericitul, ca sd-l ducd acolo
pu sila, incredinfdndu-se si mai mult, de cele grdite de insuqi
diayolul
prin cel indrdcit. Cei cb-l duceau pe el, stiind cd,indtdci-
MINUNIIE MAICII DOMNALAI 421
tul nu fusese niciodatl in mindstire, si cd nu cunostea pe nimeni
din cei ce vietuiau aici, il intrebard:
,,CLre
sunt aceia de care tu
te temi?" in vremea Lceel vietuiau in mdnistirea Pecersca 118
kati, iar indrdcitul numdrind pe nume, 30 din ei, a zis:,,Acegtia
tofi, numai cu un singur cuvint pot sI m[ izgoneascd". Si iardqi
iau zis cei ce-l duceau:
,,Noi
voim ca in pesterd sd te inchidem".
Iar el le-a rdspuns:
,,Ce
folos imi este mie, ca sd, md,lupt cu mor-
!ii?
Pentru cd" aceia acum, au mai multl indrilznenld, ctrtre Dumne-
zeu, a se ruga pentru monahii lor si pentru cei ce merg la dflngii.
Dar de voiti sd vedefi rdzboiul meu, ducefi-mi in mlnlstire; cici
afafi. de cei 30 precum v-am spus, cu tofi pot si md lupt". Si a
inceput a-Ei ardta puterea sa, grdind evreieste, dupd aceea lati-
neste, gi apoi greceste si intr-un cuvint, in toate limbile, pe care
niciodatd nu le auzise omul acela,, incit se temeau foarte mult cei
ce-l duceau pe el, mirdndu-se de schimbarea limbii si de felul vor-
bei lui. Apoi mai inainte de a intra in mdndstire, L fugit duhul
cel necurat din om, si a inceput cel tdmdduit a avea intelegere.
Cei ce erau cu el s-au bucurat foarte mult, si intrind in biserica
ceafdcdtoare de minuni a Pecerscli, au dat slavl lui Dumnezeu.
instiintindu-se de acest lucru
',si
egumenul s-au adunat cu tofi
fragii in bisericd. Cel timiduit nu stia pe egumen, nici pe cei 3o
de pdrinti pe clre ii numise. Atunci egumenul l-a intrebzlt:
,,Cine
te-a tdrndduit?" lar el ardtind spre Icoana. cea fdctrtoare de mi
nuni a Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu a zis:
,,Cu
acea;sta
ne-au intdmpinat cei 30 Sfinfl PIrinli gi astfel m-am tamdduit".
Numele tuturor acelora el le pomenea, desi in persoand el nu
cunoqtea pe nici unul. Atunci tolii at dat slavd lui Dumnezeu si
Preacuratei Maicii Lui, astfel s-a preamdrit acel loc sfdnt, prin
iconomia lui Dumnezeu ce& vestitl prin fericitul Lavrentie cel ce
s-a inchis de bund voie, pentru Dumnezeu (v. sf. tJ Ianuarie).
MINUNEA 430
Ariltarca Icoanei fhcdtoate de minuni, Tolgsca,
a Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu
in anul r3r4,in zilele Sfintului Petru, Mitropolitul Kievului
Ei
a toatd, Rusia, domnea in Iaroslav bine-credinciosul domn David
Teodorovici. Prohor, Episcopul Rostovului si al laroslawlui, cer-
cetandu-si eparhia sa, s-a dus si in ministirea Cuviosului Chiril
422 PTotos. NICODIM MANDITA
Biloezerschi, gi de acolo a plecat cu luntrea pe apd in josul riu-
lui Secsna, care curge in Volga, pentru a ajungein cetatea laroslav.
Cind mai aveau gase stadii pinilla laroslav, sfirEindu-se ziua au
tras luntrea la malul'dinspre cetlte si urcindu-se pe un deal, au
intins cortul pentru a poposi peste noapte. Pe partea opusl, se
afla un riu, cu numele Tolga, care se vdrsa in Volga, fiind acolo
si o pidure mare. Episcopul rlminind no^ptea acolo, pe la mie-
zul nopfii a fost trezit de o luminilmare, care pdtrunzind de afard"
lumina interiorul cortului. Sculindu-se degrab si ieqind din cort,
avdzutpe tofi cei ce erau cu d0irsul, preofi, clerici, slugile
;ipilzi-
torii, dormind, iar lumina cea. mare strdlucind toatd"laturl aceea.
indreptdndu-qi privirea spre plrtea de unde vnea lumina, a vI-
^rtpe pz;rtea, opusl a Volgdi, un smlp de foc ce lumina negrdit, iar
peste apd,un pod ce aiungeapinilla el. Episcopulvdzind aceastd"
minune se mira, fiind cuprins de spaimd. Apoi rugindu-se lui
Dumnezeu, gi-a luat din cort toiagul sIu cel arhieresc gi flrd sd
degtepte pe cineva din cei ce dormeau, s-a coborit la riu. Aici,
urcind pe podril cel inchipuit, mergea, pe apd ca pe lemn, cdci
acolo pod nu se afla, ci prin dumnezeiascd poruncl s-a inchegat
apa qi s-a flcut ca un pod sub picioarele lui. Trecind astfel de
parte cealaltd qi apropiindu-se de stilpul de lumind a vdzut o
Icoand" cu'chipul Preasfintei Fecioare ManaNlpcltoarei de Dumne-
zeu,
finind
in brale pe Domnul nostru Iisus Hristos, stand invdz-
duh, la mai mult de cinci coli de la pilmint Episcopul a inceput
a se ruga cu cIldurI, inchinindu-se la chipul acela gi vlrsdnd
multe lacrimi din ochi. Rugindu-se vreme indelungatl, s-a intors
inapoi, uitdndu-qi toiagul in locul acela
Ei
trec0nd riul peste
acelagi pod. Intrind in cort s-a odihnit pind dimineata, fdrd, sd,
gtie nimeni de umblarea lui peste r2ul Volga.
Flcindu-se ziul gi sculindu-se cu to,tii din somn, au cintat
Utrenia dupl obicei gi rugdciunile diminefii. Dar pe clnd se pre-
gdteau sl-se urce in luntre, slujitorii au observat cI lipseqte toia-
gul arhieresc. Atunci ei au spus Episcopului cum cd aseard" au pus
toiagul in cort, iar acum lipsegte gi nu stiu ce s-a flcut cu el.
Atunci arhiereul aducindu-Ei
.aminte
cI uiiase toiagul in partea
cealaltd de riu gi inlelegind prin aceasta" ci Dumnezeu voieste
ca minunea Lceea, s[ se facl cunoscutl, a, atiltat cu degetul peste
MINUNIIE MAICII DOMN.UIUI 423
Volga, cici din catrza, multirnii lacrimilor ce curgea din ochi, nu
putea si vorbeascl cu limba. Apoi abia stilpinindu-se, le-a poves-
tit cu glas lin, ce avdzutin noaptea trecutd qi cum a trecut peste
Yolga. Dupd aceea.le-a poruncit sd tteacd. cu luntrea pe pfftea
opusl a riului gi luind toiagul din locul ariltat lor cu degetul, sI
se intoarcl inapoi. Slujitorii trecind riul Volga gi'cdutind prin
pldure, toiagul arhieresc, au aflat aceea.IcoanI a Preasfintei NIs-
cdtoarci de Dumnezeu, stAnd pe pIm0nt intre copaci gi aproape
de ea toiagul arhieresc: inchinindu-se ei
9i
luind toiagul, s-au in-
tors la Arhiereu, cdruia, iau spus despre Icoana Preasfintei NdscI-
toarei de Dumnezeu. Atunci Arhiereul ldsind calea spre cetate, a
trecut din nou riul Volga insofit de toli oamenii ce erau cu din-
sul. VIzind chipul Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu, t cunos-
cut ci acela este, pe care l-a vdzut noaptea trecutd in vdzduh,
strllucit de stilpul cel de foc. Atunci a inceput a se inchina cu
multd os0rdie, a face rugdciuni cu lacrimi gi a o slruta cu dra-
goste. Bucurindu-se si veselidu-se cu duhul, se bucurau gi cei ce
erau cu d0nsul si vdrsau lacrimi de bucurie, fdc?rnd multe inchi-
nlciuni gi ttrgdciuni. Acea ardtare a chipului Preasfintei NdscI-
toarei de Dumneze\ s-a fdcut in ziua de 8 august, in care se cin-
steEte pomenirea Sfdntului Emilian, Episcopul Cizicului. Apoi
Episcopul insugi gi cei ce-l inso{earr, Lrr inceput a tdia pddurea
din jurul locului aceluia, a-l curtrli si a preglti lemne pentru bi
sericl. Lucrind cu mare osirdie, iir aceeaqi zi au croit o bisericI
micd, in care sd, aqeze Sfinta lcoand. Rlspindidu-se vestea des-
pre aceastd ardtare, in toati cetatea.Iaroslavului, s-a adunat aici
mullime de oameni: Duhovnici, mireni, bnfteni, tineri, boga{i, si-
raci, slnltosi si neputincioqi, care vdzind minunatalcoand a'Prea-
curatei Niscdtoarei de Dumnezeu, s-au bucurat negrd.it de mult
Ei
se inchinaula ea cu osirdie, aiutdnd cu tofii la lucrul ce se flcea
ttrind lemne gi ajutind mesterilor. Sdvirgindu-se aceea micl bise-
ricl, Episcopul a sfinlit-o in aceeasi zi, spre seard, a;ezinditrtr-insa
acel chip filciltor de minuni. Aceastd bisericu{i a fost inchinatl
cinstitei Intrdri in Biserictr, a Preasfintei Ndscitoarei de Dumne-
zeu; iar prilznufuea ^rdtdrii Chipului ei a slvdl;it-o gi asezat-o sil
se facd", in opt zile ale lunii august..Tofi acei din poporul adunat
cafe erau atunci bolnavi, neputincioqi, cu tofii au luat tlmlduire,
cu darul Preasfintei Fecioare Maria, M.aica Domnului. Arhiereul
i
i
:
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
424
a.poruncit ca l2;ngil aceastd. bisericd sd fie ziditd' o mlnistire
Ei
a
numit un egumen
,
pe cure l-a gi pus in aceiaqi zi. De atunci s-a in-
temeiatacolo un locaq, intii mai mic, apoi dupd o vreme s-a fdcut
mai mare. Acel locas este si abum, pdzindu-se de Dumnezeu. El
se numeqte Tolgsca, de la rAul Tolg4 care in acel loc se varsl in
volga. Din ziua ardtdrii acelui chip flcdtor de minuni al Maicii
Domnului, a inceput a se face mari si nenumdrate minuni.
MI NUNEA 431
Din chipul Preasfintei Niscitoare si a Pruncului lisus,
din Tolgsca, a izvordt mir vindecdtor
in anul 1392,ifi 15 zile ale lunii septembrie, pe vremea egume-
nului Ghermano, in aceastd milndstire numitdilolgsca, s-a flcut
o mare minune. Pe cOnd tofii fragii se aflau in biserici la Utrenie,
la a noua peasnd, cdnd Preotul a zis:
,,Pe
Ndscdtoarel de Dumne-
zeu si Maica luminii in cOntdri cinstindu-o sd o mdrim";indatd
din Icoana Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezerr, a curs mir din
mdna dreaptd",;i biserica s-a umplut de multd bund mireasmd,
;i
tofi priveaq acea,minune cu mirare si cu spaiml. Pentru aceea
ei au preamdrit pe Dumnezeu qi pe Preacuratl lui Maicd. Dupd
Utrenie au cintat Paraclisul, s,i dupd ce l-au sfOrsit, au cdntat:
,,Stdpind
prirnegte rugdciunea robilor tdi.'", atunci, de la Pruncul
Prbasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu, Domnul nostru lisus Hristos,
gi anume din piciorul cel st0ng, a curs mir. Astfel ci din acealcoa'
nI se vedeau curgind dottdizvoare de mir, unul, din m?rna dreap-
td. a Preasfintei Ndscltoare de 'Dumnezeu si altul, din piciorul
stdng al Domnului Hristos. Egumenul gi fralii vdzdnd acestea, se
veseleau cu duhul de acea preaslivitl minune, si cu lacrimi cd-
z2rnd la Preacurata lcoand, primeau binecuvintare din sfintul
mir, cu care se ungeau pe frunlile lor. Acel mir
'era
ddtdtot de
tdm[duiri, cdci ci]i se ungeau cu el, indatd' cdgtigau silndtate, de
' orice
neputingi ar fi fost cupringi.
MINUNEA 432
Un copil mort, fiind adus in biserica
Preasfintei Nlscitoare de Dumn,ezeu din Tolga, ainvlat
Un blrbat cinstit, cu numele Nichita, din Moscova, dinspre
pdr[iLe Iezerului Alb, a fost trimis de stdp0nitorul sIu in cetatea
Iaroslav. Venind el cu femeia si cu copii sIi, cilldtorea pe apa tiu-
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 425
lui in sus. Acel Nichita avea.ur fiq mic, care nu avea.decdt patru
ani de la nastere si care era bolnav. Pe cale a murit qi l-au adus
mort, la Mlnlstirea Presfintei Niscltoarei de Dumnezeu din lblga,
vrind si-l ingroape acolo. Tatdl qi mumlpl2ngeau pentru copilul
'
lor inaintea Icoanei celei fdcdtoare de minuni a Maicii Domnului
gi se tinguiau nemingiiali, clci nu mai aveau alt fiu. Ei se ingri-
jeau
de trupul mortului, si giteau groapa" gi cele de ingropare,
astfel cd vremea s-a lungit de la ceasul intti, pAnil la al noulea.
Pe cind se cinta rugdciunea gi obisnuita r2;nduiald, deasupra gro-
pii, a inviat pruncul cel mort si,a vorbit. Atunci toli s-au spdimin-
tat gi s-au bucurat, dar mai ales pdrinlii s-au umplut de mare
bucurie, deoarece siau luat copilul viu qi sdnitos. Pentru a;cesta
at dat multumire lui Dumnezeu si Preacuratei Maicii Lui.
Ar ,nndb i s e ric a dt" #itilYil:f"i'.?e asfi nte i N is c rtoarei
de Dumnezer\ a scipat nevdtilrnath
DupI mai mulli ani, cu voia lui Dumnezeu, s-a intimplat.un foc
rn re in mdnlstirea Tolga si vdpaia a cuprins atit de repede in-
treagl bisericd, incit, frafii n-au mai putut sd deschidd usile bise-
ricii qi si scoatd cdte ceva, de acolo. Biserica a ars cu toate lucruri-
le ce erau intr-insa si tofi credeau cdaars si Icoana ceafdcdtoarc
de minuni, pntru cure erau tristi. insd dupl acel foc au gdsit
Sfinta Icoand", afafi. din mlnd.stire, in dumbravl, stind intr-un
copac, fiind scoasl din foc de miini ingereEti
;i
nu de mdini ome-
negti gi de'acolo strdlucea cu multd lumind. Ei au luat-o iardsi cu
multd bucurie si in scurt timp au zidit o biserici niai frumoasd
decdt cea dintii, infrumusefand-o cu cele necesare qi cuviincioa-
se unui asemenea sfint locas. Aceasti bisericl
Ei
mlnistirc zidi- _
td din piatrd", se vede pind" astilz| iar dartl Preacuratei Fecioare
Niscltoarei de Dumnezeu, nu inceteazd, si acum a'face minuni,
curgOnd mir ca din izvor din sfinta sa Icoand, dind tdmdduiri de
toate neputinfele si izgonind duhurile cele rele din oameni. Des-
pre acele minuni se scrie in locagul acela, iar noi din cele multe,
arn povestit pufine, pentru cd nu ne ajunge vremea, ca sd" preamd-
rim pe Dumnezeu, pe Preasfinta Fecioard Maria cate l-a ndscut
pe El si sI cinstim pe Icoana ei cu dreaptl-inchindciune, pe care
toate neamurile crestineqti sunt datoare sd o cinsteascl, acum qi
pururea qi in vecii, vecilor. Amin (Dc la M. 430 433, din v. sf. 8 august).
426 Protos. NIC)DTM MANDTTA
MINUNEA 434
Despre lcoana fdchtoarc de minuni a Preasfintei
Niscltoarei de Dumnezeu, ce se numegte Gruzinsca
in Rusia cea mure este un sat, Dvinsca, numindu-se astfel de
la riul Dvini, care curge spre miazilnoapte
Ei
se varsd in Oceanul
cel mare. in apropierea acelui sat, mai este un r0;u care se chea-
md Penega
,
care curge in Dvini, avdnd pe lingd sine multe sate.
Lingd rdlul acela se afld un munte foarte mare si inalt, care se
cheamd Cema, lungindu-se p0;nd la Ocean, spre partea de mia'
zdnoapte si avind lungimea ca la 500 de stadii, care mainainte
era pustiu gi nepldcut oamenilor.
in anul de la Hr. 1603, dilpd olrecare descoperire dumnezeias-
cil, s-a zidit in muntele aceld" o mdndstire, in numele Preasfintei
Ndscdtoarei de Dumnezeu, de cdtre un preot din plrlile acelea,
cu numele Miron, care mai pe urmi a fost pus egumen. in vremea
bine-credinciosului impdrat a toatd" Rusia, Mihail Teodorovici, impd-
ratul Persiei,
$ahavas
,
a prddat pdmintul Iberilor, si afl2nd acolo
veEm0ntul cel mult vindecltor al Mdntuitorului nostru lisus
Hristos, l-au luat cu ei. Pergii au luat de acolo gi alte multe lucruri
sfinte qi lcoane, pe care le-au dus in Persia, nu pentru cinstire
-
pentru cI ei erau pdg2;ni
-
ci ca sI le vdndd negufdtorilor Rusiei
pe c re ii qtiau cd
fin
cu evlavie la inchinarea Sfintelor Icoane.
Atunci se intimplase sd fie acolo un negufdtor din cetatea la-
roslav, anune Stefan, pdzitorul averii cetlteanului Gheorghe din
Iaroslav. La acel Stefan, a adus un persan o lcoanl a Preasfintei
Nlscdtoarei de Dumnezeu, infrumusefatl cu argint si cu aur, de
vinzare. Bdrbatul acela a cumplrat-o cu mare bucurie. in vre-
mea cdnd a cumpilrat Lceea Sfinti lcoand., in Persia, lui Gheor-
ghe, stlpinul lui cel pomenit mai sus, i s-a flcut o descoperire dum-
nezeiascd in vis, care i-a zis:
,Stefan ,
pdzitotul averii tale, fiind
in Persia,
lia
cumpdrat un mdrgilritar de mult pref. Cand
!i-l
va
aduce, sdJ trimifi la ministire^ ce se afli in hotarele Dvinschii,
din Muntele cel Negru". Gheorghe de;tept2ndu-se din somn, se
g0ndi la aceea vedenie, neEtiid ce este acel mdrgilritar gi nici de
Muntele Negru. Dupd cdtdva vreme,
$tefan
cel pomenit mai sus,
a venit din Persia si ia dus cinstita lcoand. a Preasfintei NIscd-
toarei de Dumnezeu, pe care o cumpdrase. Primind lcoana Lceea
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 427
cu bucurie si aducindu-si aminte de vedenie, a zis:
,,Acesta
este
ndrgdritarul cel de mult pre[, de care mi s:?. spus in vedenia
visului". Ap<li mergind degrab in hotarele Dvinschii, dupi cum
i se poruncise in vis qi aici aflind de Muntele Negru, a aiuns la
minlstirea ce se afla aici, cu acealcoani a Maicii Domnului, care
se numea Gruzinsca, dupd denumirea localitltii Grtzina. El a
ddruit-o mdndstirii apeleia, impreund cu mult aur qi argint, si alte
lucruri bisericesti, precum gi multe cdrti de folos sufletesc.
In vremea cind acel bdrbat drept-credincios, Gheorghe, si cei
cel insoleau, se apropiau cu Sfinta lcoand de acea mlnlstire,
egumenul si frafii se aflau in bisericd, sdvirsind privegherea cea
de toatd" noaptea. Un monah din mdndstirea aceea, anume Pitirun,
fiind orb gi surd de.multi ani, sedea la bolniqa mlndstireascd. in
vremea acelei cdntdr| a iegit sd se roage in tinda dinaintea chili-
ei sale. Rugindu-se
,
indatd,l-a strilucit o lumind mare gi din acea
pricind s-a spiimdntat foarte tare, cd de mulli ani nu vdzuse lu-
mina si i se pdrea cd este o ndlucire diavoleasci. Apoi fdcdndu-gi
semnul cinstitei Cruci, gia ridicat ochii spre muntele acela mare
qi a vlzut pe dinsul lumindnd o strdlucire ca razele soarelui. Fd-
cdnd rugdciunea, indat[ a inceput a vedea si a auzi. Dupd slujba
Utreniei s-a dus in sobor si a spus egumenului si fratilor, despre
tdmlduirea sa. Aturlci toti cei ce erau de fatd. au preamilrit pe Dum-
nezeu si pe Preasfanta NAscAtoare de Dumnezeu, dela a cireilcoa-
nI, Pitirun si-a cistigat tdmiduirea. Gheorghe, eel ce a venit cu
acea Sfintd"lcoand, vdzind acea minune preasldvitd,, a ziditin md-
nlstirea aceel o bisericl frumoasl, in cinstea Maicii Domnului.
De la acea Sfdntd" lcoand, au inceput a se fice multe minuni,
cu cei cupringi de diferite neputinfe. O femeie anume Neonila,
fiind sllbdnoagd, s-a timdduit de la acealcoanl, cu darul Preasfin-
tei Ndscdtoarei de Dumnezeu. Alta anume Teodosia, ce pdtime
de ochi, s-a vindecat. Un om anume Codrat, care se indrdcise qi era
gonit de zece sdptdnini de diavoli prin pustietlfi, nemincind
nimic
Ei
sllbind de foame, aritindu-ise Preasfinta Nlscdtoare de
Dumnezeu
,
l-a izbdvit de foame
,
i-a ardtat calea spre casa pdrin-
lilor
si ia poruncit sd se ducd la biserica ei, la Icoana ceafd.cdtoare
de minuni, flgdduindu-i sd-i dea slndte desdvirEitd, pe care i-a
qi dat-o. Pe un alt om anume loan, care era pescat inec2ndu-se
in iezer si afundindu-se, la scdpat de la inecare. Un alt om anu-
428 Protos. NICODIM MANDTTA
me Pavel, ce era din partea de ldngd, mare, pltimind de o durere
dinduntru, vreme de un a;n, afdndu-se in neputinfa aceea, i s-a
fdcut lui o dumnezeiascd descoperire, carc l-a invdlat ce sd, facd,
pentru a scdpa de boald. A mai timdduit gi multe feluri de nepu-
tinfe purtltoare de mourte, dureri de pintece, umfllturi si diferi-
te dureri de ochi gi de dinli si pe cei ce pdtimeau de duhuri necu-
rate, sau erau cuprinsi de farmece. Dar qi pinil astdzi lucreazd"
nenumdratd mulfme de feluri de minuni si nu ndmai acolo, dar
si in cetatea Moscovei, d9la o lcoarrd" ce s-a zugrfvit dupl dinsa,
si care se afll a1ezltd,in biserica Sfintei Treimi, celor ce se apro-
pie cu ctedintd, intru slava lui Hristos Dumnezeu, care s-a nds-
cut dintr-insa, cel impreuni sldvit cu Tatdl, gi cu Sfdntul Duh,
acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (v. sf..t4 august).
MINUNEA 435
Maica.Domnului mijloceEte ciltre Fiul siu
pentru fecioaraBcaterina, spre a sio logodi mireas[
Pe vremea impdratului pdgin, Maximin, se afla in cetateaAlexan-
driei o fecioafi. cu numele Ecaterina, fiica lui Consta, care fusese
mai-nainte impdrat. Fiind de 18 ani, erafoarte frumoasd, de sta-
turi inalt{ qi foarte inpleaptd. Ea deprinsese toatd infelepciunea
filozofilor, a doctorilor
Ei
a ritorilor elini, inc0t tofi se mirau qi
se minunau de inlelepciunea ei. Din acetstd" cauzd" mulli domni
dintre cei nrai bogafi, cdutau sd o ceard de solie, de la mama sa;
care eta crestinl intr-ascuns, de teama prigoanei celei rnari ridi
cate contra crestinilor, de ci,tre pdgdnul Maximin. Rudeniile si
maicasa adeseori o sfdtuiau pe dinsa sI se mirite, ca. sd nu se
instrdineze impfui;[ia tatillui sdu. Dar fecioara Ecaterina, ca o
ingeleaptl ce era, iubea foafte mult fecioria qi vdzind ci este
foarte mult supiratd cu acelsta, a zis cdfte dinEii:
,,De
voifi ca sI
mi mdrit, apoi af.lati-mi un tdndr, care sd fie asemenea mie, cu
r
patru daruri, cum sunt eu, precum singuri mlrturisipi
-
cd,intrec
pe toate celelalte fecioare
-
si atunci il voi lua de bfubat.
pentru
cd. mai prost gi mai nevrednic de cdt mine nu voiesc alua. Cerce-
tali dar pretutindeni, de se va afla vreunul asemenea mie, bun cu
neamul, cu boglfia, cu frumusefea
Ei
cu intelepciunea: iar de-i va
lipsi vreunul din aceste daruri, apoi nu-i vrednic de mine". Ei
i-au spus Ecaterinei, ci feciorii de irnpdrali, sau de domni mari,
MINUNILE MAICU DOMNUIAI 429
pot si fie de bun neam qi mai bogali de cdt dinsa, dar in frumu-
sefe gi in infelepciune, nu se va asemdna nimeni cu ia. lat Ecate-
tina zicea:
,,Eu,
blrbat necIrturar nu voiesc a avea".
Mama ei, care era crestind in ascuns, avea un plrinte duhov-
nicesc, om sfint
Ei
pllcut lui Dumnezerr, care.vie,tuia intr-un loc
ascuns, afard, din cetate. Luind pe Ecaterina, a mers'cu dOnsa la
acel bdrbat, cu petrecere pllcuti lui Dumnezeu
,
ca sd primeascd
un sfat bun de la dOnsul. Ydzdnd el pe fecioaraEcatefina cu chip
frumos qi cu bunl-cuviinfl
Ei
auzind cuvinlele ei cele mlsurate
gi pline de infelepciune, si-a pus in mintea sa., ca. sd o cflEtige pen-
tru sluiirea lui Hristos, impiratul Ceresc, A zis cdtre dinsa:
,,Eu
stiu un t2;rrilr minunat, care f.drd" de asemdnltete intrece pe tine
in toate darurile, care ai zis cd.le ai. Pentru cd frumusefea lui in-
trece strdlucirea soarelui; iar in{elepciunea lui indrepteuzd taate
fdpturile lui gi pe cele vilzute
Ei
pe cele nevdzute. Apoi vistieria
bogdfiei lui se imparte la toatd,lumea qi niciodatd nu sq impuli
neazd", ci cu cdt este ea mai mult impdrfitl, tot mai mult se in-
multeste. Iar neamul lui cel bun este negrdit, neajuns
9i
neEtiut".
Acestea auzindu-le fericita Ecater-ina, socotea cd spune de vreun
domn plmbntesc, s-a tulburat cu inimd, s-a schimba;t cv fL+L si L
intrebat pe bdtrinul, dacd, sunt adevdrate cele gtdile. El o incre-
dinga cd sunt adevdrate qi cd tindrul acela mai are inci multe
daruri, pe cLre nu-i este cu putinld a i Ie spung acum. Atunci a
intrebat fecioata:
,,Al
cui fecior este acela, pe care tu 1l lauzi atit
de mult?" lar eI a rdspuns:
,,Acest
tdndt nu are tatd, pe pilmdnt,
ci s-a ndscutnegrdit gi mai presus de fire, dintr-o Fecioard de bun
neam, Prcacuratd si Preasfintd,, care pentru curlfenia qi sfinle-
nia si,, s-a invrednicit a nagte un Fiu ca Acesta. F'a a tdmas nemu-
ritoare
Ei
cu sufletul gi cu trupul
Ei
este indlgay, mai presus de
ceruri. Ei i se inchind tofi Sfinfii Ingeri, ca unei Impdrltese a toa-
td, fdptwa" . Ecaterina a zis cdtte dinsul:
,,OLte
este cu putin{d ca
sd-l vId pe tdndrul acela,'despre care vorbe;ti, niqte lucruri atit
de minunate?" Iat bitr2nul a zis cdtte dinsa:
,,De
vei face pre-
cum fe voi invdta eu, apoi te vei invrednici a vedea preastrdlu-
cita lui fatil".lar ea a, zis cdtre ddnsul:
,,Te
vid pe tine om price-
put, bitran cinstit gi cred cd nu minfi; sunt gata a face toate cele
ie-mi vei porunci, numai si vId pe cel ldudat de tine". Atunci
bXtrinul ia datlcoana Preasfintei Niscitoarei de Dumne zerr, caL*e
430 Protos. NICODIM lWAnrnry,4
avea, pe dumnezeiescul Prunc in brate si a zis cdtre dinsa:
,,Aceas-
ta este inchipuirea Fecioarei si a tdnlrului aceluia, de care ti-am
spus, cd are asemenea minunate vrednicii. Ia-o in casa ta si inchi
zind u;ile cdmdrii tale, fd, rugiciune cltre dinsa, cu bund cucer-
nicie, toatd, noaptea, iar numele ei este Maria. Apoi roagi-o pe
ddnsa, ca sd-li arate pe Fiul siu, gi am nddejde cd" de o vei ruga cu
credintl, te va asculta pe tine si te va invrednici a vedea pe lce-
la., de care doreste sufletul tdu".
Atunci luAnd tecioara Sfinta lcoanX, s-a dus la casa sa si s-a
rugat, precum o invdtase bltrdnul. Rugindu-se, a adormit de oste-
nea,ld, si a vdzut in vedenie pe irnpdrdteasa ingerilor, precum era
inchipuitd pe lcoanZ, cu Preasfintul
prunc
in brate, care rdspdn-
dea raze mai strdlucite decdt soarele; dar igi intorcea fata cdtre
Maica Sa, incit nu putea Ecaterina sd-l vadd. in fatd.. Mergdnd ea
in partea in care ivea indreptatd" privirea,
pruncul
isi intoarce
{ata sain cealaltd, parte. Aceasta fZc2ndu-se tle trei ofi. a auzit pe
Preasfinta Fecioard, zicdnd cdtre Fiul sdu: Vezi, Fiule, pe.roaba
Ta Ecaterina, cit este de frumoasl qi cu chip cuvios?" Iar El a
rdspuns:
,,Este
fbarte intunecatd, si grozavl, incht nu pot privi
spre dinsa". Apoi iard;i a zis Preasfinta Nlscdtoare de Dumne-
zeu:
,,Dar
nu este oare, mult mai inteleapti decit toti ritorii, mai
bogatd' si mai de bun nearn, decdt fecioarele tuturor cetdtenilor?"
Iar Hristos a rispuns:
,,AdevIr
zic tie, Maica Mea, cd fecioara Lleas-
ta este fdrd, de minte, sdracd si de neam prost; cici se afld, in pd,-
gdndtate si de aceea nu voi cduta spre ddnsa, nici voiesc ca sd md
vadd, in fatd" iar binecuvintatd. Maicd., a zis cdtre ddnsul:
,,Rogu-te,
Fiul meu preadulce, nu trece cu I'ederea zidirea Ta si invat-o pe
ea si ii spune ce sd facd., ca sd se indulceascd de siava ta si lX
vadd" prezdorita si prealuminatd, fata Ta, pe care ingerii doresc
sd o vadd". Iar Flristos a rdspuns:
,,Sd
meargd,la bdtrinul, care i-a
'
dat eilcoana si precum o va invdta pe ddnsa acela, asa sd, facd;
si atunci md,vavedea, siva afla la mine dar". Acesteavdzind si au-
zindEcatetina, s-a desteptat si se mira de acea vedenie. Fdclndu-se
ziud,, a mers cu citeva slujnice ale sale la chilia sfintului bdtrin
Ei
cdzind cu.lacrimi la picioarele lui, ia spus vedenia, sil ruga
ca sd o povdfuiascd pe dinsa ce trebuie sd facd,, ca sr se indulceas:
cd, de dragostea celui dorit. Iar cuviosul i-a spus ei cu deamzinun-
tul toate tainele adevdratei credinte crestinesti, incepdnd cle la
MINUNILE MAICII DOMNT]IUI 431
facerea lumii, de la crearea lui Adam, pini,la venirea cea mai de
pe urmd a Stiplnului tlristos; despre sliva cea negriita a raiu-
lui, si despre munca cea cu durere qi fdrd de sfirqit a iadului. Iar
eL, c ceea ce era f<>arte invdtatd";i inleleaptd, clegrab le-a pri-
ceput pe toate si a crezut din toatl inima, ap<ti a primit Sfintul
Botez.l-a poruncit ei bdtranul, ca sI se roage iardsi cu multi rdv-
nI cltre Preasfinta Niscltoare de DumnezeLr, ca si mai inainte.
Ecaterina dezbrd,cindu-se de omul cel vechi si imbrdcindu-se
in haina innoiri Duhului, s-a intors la casa sa
;i
toati noaptea s-
a rugat cu lacrimi, pdnd' a adormit. Si atunci iardqi a vdztt pe
impdrdteasa Cerului cu Dumnezeiescul Prunc in brafe, care cluta
asupra Ecaterinei cu multi milostivire si blindefe. si a intrebat
Maica lui Dumnezeu pe Fiul sdu, zicdnd:
,,Fiul
meu, iti place
fie
f.ecioara aceasta?" lar el a rlspuns:
,,Foarte
pldcutd imi este, pen-
tfu cd acum este prealuminatd qi slivitd; pe cdnd mai inainte era
rusinatd si oclritd, Acum este bogatd
9i
infeleaptd, pe cind mai
inainte era siracd si nepriceputd; acum o iubesc pe dinsa, pe cind
mai inainte o uram; si atit de mult o iubesc, incdt voiesc sd mio
logodesc ca mireasl". Atunci Ecaterina a cdzut la pimdnt, zicind:
,,Nu
sunt vrednicd, Preaslivite Stdpdne, a vedea hnplrifia Ta; qi
rnd invredniceqte ca sI fiu impreund cu robii tdi". Atunci Prea-
sflnta Ndscdtoare de Dumnezeu, a luat pe Ecaterina de mina cea
drerptd",;i a zis cdtre Fiul slu:
,,Di-i
Fiul meu, inel de logodire,
qi o fd pe dinsa mireasa Tn, ca sd o invrerdiceqti impdrdliei Tale".
Atunci Stdpinul Ilristos i-a dat ei un inel preafrumos, zicdnd aces-
tea:
,,Iatd,
Lstdzi te primesc pe tine mireasa mea vesnicd; sd
ltdze;ti
afyuna aceasta cu dinadinsul si sd nu mai primesti nicidecum
arvund dela alt mire pdmintesc". Acestea zicind Hristos Domnul
s-a sfirsit vedenia; qi deqteptindu-se fecioara avdzut cu adevdrat
in dreapta sa un inel preafiulnos si a prirnit in inima sa atita
veselie qi bucurie, incit din acel ceas i s-a robit inima ei de Dumne-
zeiasca dragoste. Si atit de minunat s-a schimbat, incit nu mai
gindea nicidecum la lucrurile plminteqti, ci numai la preaiubi
tul sIu Mire cugeta zi:ua qi noaptea, pe acelt il dorea
;i
de acela
se povdfuia intotdeauna. Sf2nta F'ecioard Ecaterina, nu a tridat
iubirea Mirelui llristos, Iubirea ei a fbst atit de mare, incit pen-
tru El a
jertfit bogdtia, intelepciunea, frutnusetea si viata ei ce^ atdt
cle tiniri, priri suferinte curnplitc' qi decapitare. (v. Sf. 25 Noicrnbric)
432
protos.
NICODTM MANDni{
MINUNEA 436
An tdnilr bolnav si-a pierdut un picior,
strigind'crtre lcoana Maicii Domnului, i-a crescut la loc
in anul r6s4 in satul came nita, ce ^paftinea.localitdtii Aliches,
gi care se afla Lpto,npe de Ahaia, vech-ea Episcopie d,e odinioard,,
se afla un tinrr bolnav, cu numele loanichib. ,tcera zdcindin boa-
ld trei ani, i s-a imbolnrvit un picior, care rdnindu-se cdte pufin
s-a cangrenat
Ei
a putrezit. El a incercat sd se ttateze cu tot feiul
de buruieni vindecdtoare, dar nu s-a folosit cu nimic. sila atita
stricrciune a ajuns, incit i-a crzut piciorul de la genun'chi cu tot
cu os.-In tot timpul Lcesta, el nu a incetat a chema in ajutor nu-
mele Presfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, insd ea nu i-a ajutat
indatd,, ci i-a pus la incercare rdbdatea: insd el hu s-a impuiinat
zufletegte gi nici nu s-a dezndddjduit, precum fac unii dintre cei
de astdzi, care atunci cdnd sunfin ncazuri si nu sunt ascultati
indatd, de Dumnezeu si de Sfinfi, unii aleargd,la diavolul prin aei-
cintece si vrdji, iar al;ii c0rtesc
Ei
hulesc impotriva lui-- Dumne-
zeu,-cd.,s-au rugat si n-au fost ascultali. Tdndrul acesta nu a aler-
gat la descd.ntdtori, ci rdbda limurindu-se ca aurul in topitoare.
si cu toate cd piciorul era cdzut de la genunchi, el nu inceta a che-
pa in ajutor pe Preamilostiva Doamnd, Ndscdtoarea de Dumnezeu.
In aceastd starc afldndu-se. cu vremea si-a adus aminte de Sfinta
lcoutd' nPreastratei ce se afla la
pestera
cEA" r'fl&re,. si de minuni-
le ei cele mari,
Ei
suspindnd cu umilintd,, a strigat:',,b preasfintd
rcaand! De ce m-aildsat;i nu mr miluiesti! Te rog, grdbeste
si md
mantuiegte". zicind aceste cuvinte, vedea cu ochJi ium a inceput
a.:rgEtg piciorul, putin cite pufin, p?rnil cind s-a flcut intreg gi de_
s.dvarEit. De cind a.inceput a creEte, rudele lui au frcut un picior
de argint pe care l-au dus la Sfinta lcoand" spre pomenirea mi
nunii. Dupd ce s-a fdcut srndtos, tandrul a venit si s-a inchinat cu
mare dragoste la acea sfanu rcoand,, si ca drept recunostintr a
gdmas pentru totdeauna in acezstd, Mdndstire, fdcindu-se inonah.
Prrinlii din acea mrndstire au scris pe acel picior de argint, minu-
nea ce s-a frcut pentru a se cunoaEte
;i
de generatiile"viitoare.
MINUNEA 437
.
Arhanghelul Gavriilinvald, pe un cllugir cintarea
Axionului Maicii Domnului
in apropiere de schitul
protatului,
era o chilie tnchinatd Adormi
rii Maicii Domnului, unde vietuia un Ieromonah cu ucenicul sdu.
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 433
intr-o sdmbdtd, searu, bltrinul vrflnd sd meargl la priveghere,
la.schitul Protatul, a zis ucenicului sdu:
,,Fiule,
eu md duc sd ascult
privegherea dupl obicei, iar tu rdrnii la chilie gifi citegte rin-
duiala rugiciunilor tale!' . Dupi ce a zis Lcestea, bltrinul a plecat.
Nlai t2;rzil cineva a bdtut la uEI. Fratele deschizind, a vdzut la
uEd un monah strlin, pe care poftindu-l a intrat iri chilie unde a
rlma-s toatil noaptea... Iat la vremea Utreniei sculindu-s e, au cin-
tat impreuni toatd rinduiala cuvenitd. Cind au ajuns la cinta-
rel:
,,Ceea
ce eEti mai cinstitd decOt Heruvimii..."
E.
c. l. monahul
c,el de casd. a. rostit numai' aceastd cintate, asa cum a fost ea alcd-
tuitd de cdtre Sflntul Cozma Melodul. C0ntind
Ei
monahul cel
strdin, a f.dcut inceputul astfel:
,,Cuvine-se
ct adevdrat SI te feri
cim Ndscdtoare de Dumnezeu, cea pururea fericitd qi preanevi-
novatd gi Maica Dumnezeului nostru", continudnd cu:
,,Ceea
ce
es,ti mai cinstitd", pind,la terminare. Auzind Lceasta ucenicul
bdtrdnului, L zis cltre monahul ce se pdrea strlin:
,,Noi
c0ntim
numai,
,,Ceea
ce e$ti mai cinstitd", dat
,,Cuvine-se
cu adevdt&t"
niciodatd n-am auzit, nici noi, nici cei mai-nainte de noi. Fd" dra-
goste, te rog si scrie-mi cintatea &ceasta, perftru ca sd o cdnt
Ei
eu Ndscdtoarei de Dumnezeu". Acela rdspunzind a zis:,,Adu-mi
cerneald";i hirtie ca str scriu". Fratele a rdspuns cI nu are nici
cerneald, nici hirtie. Atunci monahul cel strdin a cerut sd-i aducd
o lespede de piaffd", pe care primid-o a inceput sd scrie cu dege-
tul pe eq cL pe cenrd, moale, clntarea:
,,Cuvine-se
cu adevdrat"...
Dupd acee dandu-i lespedea scrisd, i-azis:,,De acuminainte, aga
s-d, cdnitagi si voi, gi toli creftinii drept-credinciosi". Acestea zicdnd
s-a fdcut nevdzut, cdci acesta era Arhanghelul Gavriil, precum se
vede rceasta la Sinaxarul lunii iunie, in lL zile, c0;r.d se prdz-
nuieste,,Soborul Arhaghelului Gavriil".
Venind bltr2nul de la priveghere si intrind in chilie, ucenicul
a inceput a cinta:
,,Cuvine-se
cu adevdrat", dupd cum il invltase
ingerul qi i-a ardtat lui gi lespedea cea scrisd in chip minunat.
Bltrinul vilzind si auzind Lcestea, a rdmas uimit.
Lu0nd amindoi lespedea cea scrisl de inger, au mers la Pro-
tatul qi au'ardtat-o intaistdtltorului Sfintului Munte gi la ceilalli
bdffeni ai obqtescului Sobor, povestindu-le toate cele cd se fdcu-
serd. Auzind ei acestea, cu tofii intr-un glas au sldvit pe Dumne-
zeu. si au multumit Doamnei noastre de Dumnezeu Nlscdtoare,
434 Protos. NICODIM MANDI?A
pentru LceLStd, preasldvitd minune. Ei indatl au trimis lespedea
in Constantinopol la Patriarhul si la impiratul, insemndndu-le
prin scrisoti, toatd" cuprinfurea acestei minuni ce s-a fi.cut. Si de
atunci, aceastd, cintare ingereascl a fost.primitl, qi s-a trimis in
toatl lumea ca sil se cinte de toti cregtinii drept-credinciosi, Iar
Sfdnta lcoanil a Ndscltoarei de Iiumnezeu ce se afla in biserica
chlliei aceleia in care s-a ficut minunea, s-a adus de citre PIrin-
1ii
Sf0ntului'Munte, in biserica Protatului gi acolo se afld pdnd,
tstdzi, aqezatd, in Sf0ntul Altqr, deasupra sfinfitului Scaun de sus,
pentru cd,inaintea ei s-a cintat pentru prima datt, de cdtre Arhan-
ghelul Gavriil, cintarea Lceasta".Iar chilia aceea\ de atunci a fost
numitd
,,Axion
estin", (adicd,,Cuvine-se cu adevdrat"), si valea LCeaa"
in care se afl[ chilia, se numefte pdnd. astdzi
,,Adin"
(care inseamnd,
cdntarc), pentru cI in acest loc s-a cintatintdia oard,, aceastd, cin-
tare ingereascd, cu adevdrat vrednicd de cinstea ce se cuvine sd
o aducem din toatl fiinla noastrd, Preasfitei Ndscd.toare de Dum-
nezev si pururea Fecioarei Maria, speranla si mOngdierea no sttd"
(Viafa P. C. Pdr. d. Sf. M. Atos, trad. de Arhim. Calinic Boteanu 1903, Buc.).
MINUNEA 438
Minunea zugrlvirii lcoanei Preasfintei Ndscltoarei
de Dumnezeu, Prodromita
in anul 1853, pdrintii Ieroschimonahi, Nifon si Nectarie, fon-
datorii Sfintului Locas Prodromul, din Sfintul Munte Athos, mer-
gind in
lara
Romineascd pentru trebuinlele acestui schit, aveuv
in inima lor o mare evlavie si dorintd, pentru o Sfintd.Icoani
mai insemnatd si f.d,cdtoare de minuni, aMaicii lui Dumnezeu, ca
sd fie asezatd. in aceastd Sfdnti Bisericl nou[, spre mdngiierca
celor ce vor vielui in acest Sfint Locas, dupd cum mai in toate md-
ndstirile Sfdntului Munte, au cdte o Icoani fd,cdtoare de minuni.
Afl0ndu-se plrinfii, Nifon
Ei
Nectarie, in orasul Iasi, au ince:
.put
a cerceta acolo, pentru n afla un zugrav mai iscusit qi cu viafd
'pldcutd
lui Dumnezerr, c re sd le zugrdveascl o icoand" a Maicii
lui Dumnezeu. Si din Pronia dumnezeiasci, au glsit pe un zugrav
bdttdn,.u nutn'.I. de Iordache Nicolau, cu care s-au invoit, JI l"
facd. aceastd Sfintdlcoand,, dupl modelul ce i-m dat pdrintii. insl
iau pus o condilie, ca sd"lucreze numai cu post, ndicdl- de diminea-
+il
pand c0;nd va fldminzi s[ nu ia nimic in gurl; iar dupd masd
si nu mai lucreze la aceastilsfOntd lcoand, ci alt lucru sd. facd", pAnd,
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 435
a doua zi, qi astfel sd urmeze cu lucrul Lcesta, pindla terminarea
lui. Bdtrinul zugrav a primit aceastd invoiall cu toati evlavia
9i
mulqumirea, zicind numai, cI el nu poate lucra acum ce mai-na-
inte, fiindcd aimbiltranilgi-i tremuri miinile. Iar PIrinlii Nifon
Ei
Nectarie l-au inblrbdtat, zicindu-i; sd se sileascl
9i
sd aibd cre-
dinfI, cX ii va Liutll/raica lui Dumnezeu.
$i
aga bunul bilttdn zu'
grav, L inceput lucrul cu multd evlavie;
Ei
lucra bine
9i
cu multd
iporire cimpul qi hainele Sfintei Icoane, iar fe{ele le-a ldsat la
urmI, dupd obiceiul zugravilor. Dupi ce a terminat vesmintele
dupd qtiinla mesteEugului sdu, a inceput sd lucreze la chipul Mai-
cii Domnului qi al Domnului nostru Iisus Hristos,
9i
fdcdnd mai
intdi mOrna intdia qi a doua, a mai rdmas pulin ca sI le termine.
A doua zi de diminea[d s-a sculat
9i
fdc2ndu'Ei rugdciunile obignu-
ite, a inceput iardgi alucr:a la cinstitele fefe, ostenindu-se cu mare
osdrdie si ajunare mai toatd zitra, ca doar ar reugi sd le indrep-
teze gi isprlveascl. insl lucrul iegea cu totul dimp otrivd, cdci nu
numai cI nu putea si le indrepteze, ci mai mult le-a stricat, incat
au rdmas cu totul fdrd de chip, strimbe, urite
Ei
cu totul nepotri-
vite. Ydzind acestea blagoslovitul zugrav bdtrln, s-a ni2.hnit
9i
s-a
scArbit foarte mult, nepricepdndu-se ce poate sI fie cu lucrul aces-
ta. Atunci aincetat de a mai lucra, ziclnd in sine; pdcat de ostenea-
la gi postul ce am suferit atitea zile, lucrdndla aceastd'lcoand'in
zadat Dumnezeu sd md ierte, nu
$tiu
ce sd,mai zic, cd" de Astn noap'
te md chinuiesc cu toatl silinfa, si nu pot sI le indreptez;baincd
acum, chiar desivirgit le-am stricat, fdcindu-mi. ca un ieEit din
minte gi ca gi cum mi-as fi uitat megteEugul. Din intOmplare au
trecut in ziua arceel pe la dinsul, pdrinlii Nifon
Ei
Nectarie, ca sd
vadd cum merge lucrul la Sfdnta lcoand si cind au vlzut-o
Ei
ei
in acea stare nepotrivitd, s-au mihnit gi s-au sc0rbit din sriflet,
socotindu-se a fi nevrednici darului gi bunlvoin{ei Maicii lui Dum-
nezeu. Atunci si intristatul zugrav a inceput a le povesti intim-
plarca ce a pltimit. Auzind acestea pirinlii, mai mult s-au mih-
nit
;i
s-au amlrit, zicind: ci nu le aiutd Maica lui Dumnezeqla
dorinla si evlavia lor. insl pdrinfii nu s-au clezndddiduit cu totul,
ci arl llsat lucrul la bunlvoinfa Maicii lui.Dumnezeu si mdngi'
ind, pe cit au putut, pe intristatul zugrav, iau zis; s[ nu i se im-
putineze credinta, ci sd se apuce si sd termine Icoana, pe cit ii
va fi cu putinfd, fiind cd ei tot o vor lua, oricum va fi, qi plata
ostenelii lui ii vor da-o pe delllin, dupi cum s-au tocmit cu ddnsii.
436
Protos. NIC1DIM MANDuA
in acea vreme s-a intirnplat rde era acolo.u pa.inpii,
;si
prrin-
t.l..l.ryTonah
grec, Grigorie- Esfigmenitul,
din Sinodia plrin_
- lelui
Nil Pentapoleos,
care gi er vdzdnd rcoana ce se afla in acest '\e];
a3is prrinlilor
Nifon si Nectarie
;
pdcatde
cheltuielile
ce taneti
!{in1ia
voastrl, sfltuindu_i
sd nu mai ducd, o astfel d";.;;;;;
sfOntul Munte, cdci acoro sunt destu i zugravimult
mai buni, care
pot cu adevdrzt sd" facd, o Icoand cum se cuvine, dupi cum doriti.
Pdringii i-au rdspuns; cd poate o vor ddrui acolo iri ,".a i"
',.r.l
bisericd mai sdracil. Apoiprrinfii
au plecatgi
,* Ju, la metocul
lor, iar bdtrlnur zugrav a acoperit rcoana'cu
o paizui curate si -
incuind cu cheia uga oddii unde lucra rco,na, i ,a-* r"*i'"
scirbit, neminc2nd
nimic in ziua aceea, ci tot s-a inchinat si s-a
rugat pind' la obosire, gi aga s-a curcat fiind acum ,"u.a.
--
'- "
*
A doua zi sculindu-se
mai de dimineatd gi ludnd cieiz, a des-
chis usa oddii undefucra gi a inceput a-qi' gdticele
trebuincioase
pentru zugtdvit, avind, multd evlavie gi dorinli, ca sd. se apuce
de lucru;
Ei
fnc0nd citevametanii,
se ruga si se'inchina
Maicii lui
Dumnezeu,
ca sd,-i lumineze
mintea si #i'ajut", ,p* u nu piti
mi ca ieri. si asa mergind ra Icoanr, ca sd se apuce de lucru, a
ridicat peniT 4."
n.
figa rcoanei.--eiur,.i,
o, minunile Maicii rui
Dumnezeu!
vede cu adevdr&t, cd sfinteie fete suni cu minune
dumnezeiascr
indreptate,
cu bunrvoinfd gi de ra sinegi sdvir;ite,
si pline
de dumnezeiesc
dar, dupd, cum se vede chiar si acum,
sf2nta rcoand' a
preacuratei
Maicii lui Dumnezeu.
Aceas t prca_
sldvitd minune vdzand-o
brtrinur ntgrav, impreund
cu ucenicii
sri, se minunau foarte si prosriveau
pe Maici lui Dumne zeu, ci,
Ea singurd cu minune Dumnezeiascd,
!i-a
prosldvit
sfinta sa fald",
:i,i,Ti*:1_y
$i
pentru
mai buna adevbrire a acestei minuni,
numlrul ztgrav a scris o d,ecraratie in care a atdtat toatd,intimpra_
rea, pe care intdrind-o prin iscdlituri si punerea pecetii,
au d.at_o
prrinflor
fi{on
gi Nectarie, rug0ndu-i rx o ia gi sa o'iepunr in
Trhiva schitului
prodromur,
luciu care r-au;i frcut. tar cuprinsut
acestui inscris, este urmltorul:
,,Eu, Iordache Nicolau, zugrav din
orasul lagi, am zugrdvit aceastd, sf2ntr rcoand a Ma,icii lui Dum-
nezeu, cu ?nsiEi m?'a mea, gi in vreinea lucrului a urmat;;il;
ne preasldvitl,
in modul urm.Itor:
pupa ce am terminat veEmin_
ft'.9Tr
megtesugul
zugrdvirimere,
^-u* ^pucat sdrucrez fata
l{aicii Domnului si a Domnului
nostru Iisus liristos; iar;;;;;
MINUNITE MAICII DOMNULUI 432
am dat gata m2;na intdia si a doua, apucdndu-mI de noapte, c
si termin de zugrdvit, privind eu la chipuri am vlzut cI totul a
ie;it dimpotrivd, pentru care foarte m-am mihnit, socotind ci
mi-am uitat me;tegugul. Si aga, fflcindu-se seard, m-am culcat
mihnit, nemincind nimic in ziua aceel, dar socotind cd a doua
zi sculindu-ml, si mI apuc.mai cu dinadinsul de lucru. Dupd ce
m-am sculat a doua zi, mai intdi am ficut trei metanii Maicii lui
Dumnezeu, rugdndu-md si-mi lumineze mintea, ca sI pot isprlvi
Sf2nta lcoand; si cind m-am dus sd md apuc de lucru, O!
Preasldvite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile
terminate desdvArgit, precum se vede. Eu vdzind aceastd min-
une, n-am mai indrdznit a-mi pune condeiul pe ea, fdrd. numai
am dat lustrul cuviincios, deqi cu gregeald am fdcut aceasta, c
sd mai dau lustru la o asemenealcoand,. Aceasta este povestirea
acestei Sfinte Icoane. Scnnar: Iordache Nicolau, 1863 iunic 29,laqi.
MINUNEA' 439
Sfinta lcoanI Prodromita este inzestratl
cu darul facerii de minuni
Zugravul lordache Nicolau vdz?;rrd Sfinta Icoand terminatl s-a
spdimintat gi privind cu evlavie, nu se pricepea cum s-a fdcut
aceasta. Asemenea gi ucenicii luivdzind, s-au insplimintat, si au
inceput a chema prietenii
;i
vecinii de primpreiur, ca sI vadd.
$i
indatd" s-a umplut ILSL nf,gravllui de cregtini, care se minunau
de prosldvirezi acestei Sfinte Icoane si toti se inchinau aprinzind
lumOndri, indulcindu-se duhovniceste de privirea Dumnezeiesti-
lor fe!e, zsa de bine incuviinlate si minunate. Pdrinfii Nifon gi
Nectarie, fiind la metocul schitului din Iasi, ingriiorali si intris-
tati, nestiind nimic d"e aceastd" minune, vdd cil vine unul din uce-
nicii zugravului, foarte repede si obosit, spundnd in gura mare:
,,SI
trimiteti degrab si ia Sfintalcoand,, fiindcd in noaptea Lce^s-
ta, singurl s-a zugrdvit si acum poporul nu mai incape in odaie,
privi.nd acea minune!" Deocamdatd., pdrintii nu credeau cele spu-
se de ucenic
Ei
cu acea idee au trimis pe pdrintele schimonah,
Dositei, clre Lvea ascultafea de metocar in Iagi. Ajungind ptrrin-
tele Dositei Ia casa zugravului nu putea sd intre spre a vedea
Sfinta Icoand, de imbulzeala poporului. indatl ludnd o trdsurl
si invelind Sl?nta Icoand cu o pdnfr curatil, a adus-o la metoc,
438 PTotos. NICODIM MANDITA
urmind dupl el gi poporul. Intr2nd in metoc, a inchis porfile gi
nu a mai llsat pe nimeni sI intre, pdnil ce se vor sfltui ce este de
flcut. Pirinlii au ficut cunoscut grabnic Sfintei Mitropolii, des-
pre aceastl minune. Si venind insusi Preasfintitul Mitropolit
balinic Miclescu, cu tot'clerul siu, a vilzutSfinta kcoand,;i cLLnnd
i s-a inchinat cu toatil evlria, minundndu-se
Ei
zicdnd:
,,Cu
ade-
vilrtt mtre, dar ne-a diruit Maica lui Dumnezeu, prin aceastd
minunatl gi prosllvitdlcoand. qsa".
Apoi dind binecuvintarc de
sfinfirea apei, a nlvllit poporul la metoc, spre inchinare la
Sfinta lcoani, cer0nd a li se citi paraclise si a face aghiasml, cu
care stropindu-se, a inceput darul Maicii Domnului a lucra prin
aceastd, Sf4nti lcoand si a face minuni. a
MINUNEA 44O
Minunatele vindecdri ce au izvordt
de la Sfinta lcoand Prodromita
Pentru ca si nu mdniem pe Dumnezev tdcand, adevlrul, vom
povesti aici, spre slava lui Dumnezeu si a Preacuratei Maicii Sale,
putine, din minunile cele multe, pe care le-a fdcut.ace std, Sfintd
lcoand, a Maicii Domnului, vdztte chiar cu ochii lor de cdtre
pirinlii Nifon si Nectarie si de poporul ce era de fatd,.
Un om avea albeald pe amindoi ochii, incit se vedeau lumi-
nile ochilor lui ca laptele de albe; gi aducdndu-l cei ce-l purtau,
s-a inchinat la Sfinta [coand,, apoi stropindu-se
Ei
spllindu-gi
ochii
'cu
aghiasmd", a bdut
Ei
a luat si acasI, pentru ca sI bea gi
si se mai spele, spgnindu-i-se sd aibl credintd, cdtre Maica Dom.
nului.
$i
aqa filcind, peste trei zile a venit sI multumeascl Maicii
lui Dumnezeu, ardtind cd ochii s-au curitit
$i
vId luminat.
Altul avea.leprd
Ei
peste tot trupul lui erau numai bube care
'
inchinindu-se cu credinfl gi stropindu-se cu aghiasmd,, a cdzut
lepra de pe trupul slu ca niqte solzi si s-a curlfit.
t
Un boier a venit si a spus, cI un fiu al lui de ttei zile, e asa de
bolnav, incit abia se mai cunoagte cI este viu; qi ruginSu-se la
acetstd SfintI IcoanI a Maicii Dorirnului, a luat aghiasmd si s-a
dus de la stropit, dindu-i pufinl gi iq gurl ca sn\ea.
$i
indatd
copilul s-atrezit cu totul sI"nItos, pe care La adus tatdl sIu'de s-a
inchinat la Sfinta Icoantr si a multumit Maicii lui Dumnezeu.
Pe lingtr aceste minluni gi alli bolnavi de friguri, surzi, cu
dureri de cap gi de mlsele, de ochi, de vlttrmlturi pi de felurite
MINUNILE MAICII DOMNUIUI
boli iau tlmtrduit aceastd. Sfintd lcoand dar carc minuni nu le-
au insemnat pirinfii de la metoc, fiind obosili de imbulzeala po-
porului, clre cerea neincetat a le citi paraclise
;i
aghesme, incit
nu puteau sI
finl
socoteall de fiecare, cu ce se folosegte; qi mai
ales ci erau ameninlati de orlEeni de a le opri Icoana acolo, zi-
cdnd cil este a loq fiindcd in IaEi s-a flcut minunea cu zugrlvirea
Dumnezeieqtilor ei f!e. Aceasta intelegdnd plrinlii Nifon qi Nec-
tarie gi vdzind cI se imbulzeEte poporul neincetat, au ridicat cu
grdbire Sfinta Icoand gi au plecat cu ea spre Sfintul Munte.
MINUNEA 44I .
O evreicl chemdnd in ajutor Sfinta Icoani Prodromita,
scapi de la mo4rte si se pote4zl
Duptr pornirea Sfintei lcoanei din lagi, a urmat o preasllvitl
minune, c re L ingrozit pe locuitorii din acel brag,
;i
anume:
intr-un han ce se afla la drumul mute,locuia un evreu cu'so-
lia;i
cu copiii sIi. Acel evreu ducindu-se dupd negoful sdu, aldsat
acasd pe solia sa cu copiii
Ei'o
slugd. S-a intimplat insd, cI evreul
a murit ocolo uhde s-a dus; iar un prieten al sdu tot evreu, aluat
mzrfa gi banii rdmaqi
;i
i-a adus evreicii, soliei mortului, poves-
tindu-i de intimplarea mortii bdrbatului ei. Iar dupi ce a plecat
evreul acela de la sotia mortului. vrlimasul a iscodit mintea slu'
gi., casd omoare pe evreicd gi maridu-f averel, sd se ducd de acolo.
Pindind o noapte cOnd evreica era singurl numai cu copiii, a in-
tratla ddnsa pe c0nd dormea, gi a inceput a o ameninla, cd. o va
omori de nu-i va da banii. Eavdzind primeidia, gi cd toate rugi'
mintile ei nu ii folosesc cu nimic,. a scos tot ce a avut si ia dat,
numai sI scape cu viafI. Sluga luind banii
Ei
lucrurile date, a in-
trat in zltd, griid,, socotind ci evreiea va spune la oricine va veni
in han gi va fi vddit. Ca sil fie filrd, de griil
Eia
pus in gindul sIu
sd o spinzure. GItind el spinzuriltoarea, evreica se ruga de d2n-
sul plingdnd, ca sI o lase cu via1d, el insl igi cluta de planul slu,
Atunci evreica qia adus atninte de minunile Sfintei Icoane, fiind'
cd strlbituse vestea pretutindenea, si fiind in acea nevoie, L
inceput cu lacrimi a se rttga ca o creEtinil,, zicind: .,Maica Domnu-
lui! Dactr c1r adevlrat chipul ttru s-a zugrilvit cu dumnezeiascd mi-
nune si egti ficltoare de minuni precun ant auzit, izbdveqte-mI
de aceastd prirneidie, cd atunci voi crede in tine, gi mI voiboteza
439
440
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 441
s-a fdcut a;a de grea, incat abia patru ingi cu mare greutate au
dus-o pind la trlsuri, iat cind au vrut sd o pund in trdsur[, a
trosnit Sfinta lcoand, aqa de tare, incit tofi s-au insplimintat, si
chiar caii de la trlsurd au tresirit. lar rnma" Icoanei s-a desfdcut
din toate incheieturile. Atunci au cunoscut to{i,
'cd
nu voieqte
Mtica lui Dumnezet sd" meargd, acolo, gi intorcind-o inapoi doi
oameni, au adus-o foarte uEor.
Asemenea o doamnd evlavioasl, fiind foarte de mult bolnavd,
afard,la mosie, se temea sd se suie in trdsurd, ca sd nu moard,pe
drumul ce duce la oraq, i s-a ardtat LceLStd" Sf0ntd Icoanl in vede-
nia visului poruncindu-i sI se scoale degrabd qi sd vind laBfulad
ca sd se binecuvint eze de Sfinta lcaand. Cum s-a suit in trdsurd,
indatd" s-a simtit deplin sdndtoasl si venind la Birlad, a mdrtu-
risit, zicflnd:
,,Cu
adevdrat pe aceastd SfintI lcoand,, am vdzut-o
aStI noapte in vis, si mia zis, sd vin cOt mai in grabd,laBdrlad,
sd apuc inchinarea ei, si acum iatd. cd. sunt deplin sdndtoasd".
De la B2llad, au veni! pdrinlii cu Sfinta lcoand" la Gala{i, qi au
pus-o in biserica Sfinlilor impdrali. in aceastd bisericd un zugrav
lucra meqtequgul sdu.Ydzind imbulzeala poporului la Sfdnta Icoa-
nI, s-a mirat fearte, si a inceput a ocdri pe oameni, flcindu-i
proqti si inselati, cd nu cunosc nimic. Au doard credeli voi
-
zicea
el - basmelor cdlugdresti! Nu vd" amdgili cd greqifi! Acestea
bflrfind s-a uitat cu obrlznicie in fala Sfintei lcoane, ocdrind pe
popor in gura mare; atunci deodatd Maica lui Dumnezeu prin
.schimbarea.
felei sale, atdt l-a ingrozit, incit s-a infricosat cu
totul, apoi el singur s-a ficut propovlduitor poporului, zicind: sd
.
creadd, clci cu adevdrat Lceastd" Sfintd lcoanil, este zugrlviti cu
minune Dumnezeiascd.
. MINUNEA 443
Minunile lcoanei Maicii Domnului, Prodromi(a,
dupi ce a aiuns in Sfintul Munte
La'plecarea pdrinfilor Nifon si Nectarie din Galali cu Sfdnta
Icoarrd. fiind aproape plecarea, s-L fdcut fala Sfintei lcoane
,,ca
ghermesit", avdnd adicd,valuri de-a curmezisul obrazului, ca fiind'
asudatd, apoi intrAnd in vaporul austriac, Loid, toli cifi se aflau
in vapor, se mirau de acest chip rninunat al Sfintei Icoane, nu
si eu, cu toatd. casl mea". Acestea si multe altele zicind evreica
cu mare plingere, s-a apropiat sluga de evreici sd o punl in lap
Dar socotind el ci este prea sus lalul gi nu o va putea fidica, a
pus un sc?un sub el gi lapl de gitul sIu, sI vadd, de este bine
potrivit; si nu se gtie cum a cdlcat el, cd, a cilzut scaunul de sub
picioarele lui si a rrmas singur spinzurat, iar evreica vdzind
aceastd, minune, a crezut impreund cu toatd" casa sa, si s-a botezat
dupd cum fdgdduise.
MINUNEA 442
llinunile ficute de Sfdnta Icoani a Maicii Domnului,
?n drum spre Sffrntul Munte
Plec0nd din lagi, au venit cu Sf0nta lcoandin orasul HuEi. Dar
gi acolo mult s-au mirat, cum de a simtit poporul, fiindcd la Epis-
copie au sosit selra, tirziu, iar a doua zi iand s-a luminat de iiaa
a venit lume din tot ora$ul, ca si cum le-ar fi vestit cineva, incdt
s-a umplut episcopia de popor. insd. pdrinlii indatl au plecat,
temdndu-se ca nu cumva sd-i urmdreascd de la mitropolie
,
mai
ales cd aflase si vodd cuza si zicea: sr se opreasie lcoana, fiind-
cd. s-a fdcut minu nea in gard,.
De la Husi au mers in orasul B6'rladi gi ducind sf0nta lcoanl
in'casa Doamnei Ecaterina Sutu, aceasta a primit cu multr evla-
vie gi-dragoste, atit Sfdnta lcotnd", cit;i pe pdrinlii ce o purtau.
Dar aflind" protoiereul de Birlad, a poftit pe prrinti se aduie sfen-
talcoandin catedrnla oragului ca sr se inchine gi poporul.
$i
?n-
cep0nd a se inchina mullimea din acel oras, sfinta rcoand, iardsi
a sdv0rsit si in Birlad multe minuni, dintre care vom spune una
mai insemnatd.: in orasul acela era un deiscil foarte intelept
;i
iscusit la invill',dturd., care avea in scoala lui pe fiii celor mai in-
semnate persoane de acolo si spuneau despre dansul bdrlrdenii,
od este foarte de treabd"
$i
cinstit, dar la bisericr nu merge, frrr
numai la sfintele PaEti. Auzind acela de venirea sfintei Icoane. a
trimis trrsura sa, rugind pe pdrinti sr ia osteneald, ca sr aducr
sfinta rcoanil in casa lui; dar prrintii nu au voit, ci iau trimis
rrspuns: cd mai cuviincios este, sr vind el la sfinta Icoanr; desi
el a trimis trisura in trei rindtrri, ca sr meargr pirinfii cu Icoa-
na la d0nsul. Apoi_s-au rygal mu{i oameni
;i
au indemnat pe
pdrinti a merge cu Icoana la d0nsul, pentru folosul sufletului lui.
442 Protos. NIC'ODfM MAhDIl.,l MIN UN] LE MAI
(,'I
T DOI'TN UIUI 443
- , .
aga. Fie cum voiegti, Stiilina mea, si cum cunosti,'ci imi este de
felos". Acestea ncind et s-a intors la chilia sa, vesel gi plin de du-
hovniceascl bucurie, dar nu a spus nimic, ci indattr t cerut o cd.
magl crrrz;til ca si se schimbe; apoi a cerut sI se imbraceifi Loa;til
rinduiala monahiceascd, cdci:era schimnic.
$i
cerind implrtl-
girea cu Preacuratele Taine, adicd, cu Trupul gi Singele lui Hristos
Mintuitorul nostru, qi-a dat sufletul in miinile lui Dumnezeut
netrecind nici un ceas'de cind se inchinase la Sfirtta IcoanI.
MINUNEA 445
Sfdnta lcoani Prodnomlta, vindeci pe un cllugir surd
: - . i r r r !
gi pe un megter stipinit ile duhul cel rtru
Un frate ce se numea Serghie, ludndu-se dupl mintea sa, a fugit
din schit, nespun0.nd la nimeni, qi S-a dus d,e s-a ascuns intr-o peq-
leri
pustie, cu gindul ca,si se apuce de o nevoinfI mai
{nar,
OdatI rugindu-se el dupd obicei, s-a pogorit deasupra capul.tei
sdu un luceafdr luminos, care sta neclintit:irr fafa ochilor lui. El
insl igi .fdcea canonul cdlugdresc. Apof acel luceafir, atit de tare
a,trdsnit, incdt Serghie a cdznt la pdmint, amefit gi asurzit, gi toc:
mai dupi trei zile s-a dq;teptat, fiind qdmas cu.desivArqire surd
gi sllbit de tot. Cu toate acestea, aqa cum a putut a venit la schit.
gi a mlrturisit int0mplarca ce s-l petrecut cu el. Noi auzeam qi
inplegeam ce ne spunea el, dar'el rrrt atvzel nimic din ceea ce
spuneam noi, fird numai prin scrisoare ne inlelegeam cu dinsul.
Flcindu-ni-se mill de el l-am dus la Sfdnta lcoand, inllldnd cu
dinadinsul rugdciuni pentru dinsul. Iar Maica lui Dumnezeu, ca,
o milostivl, l-a vindecat,incdt ia revenit'auzul ca
;i'mai
inainte:
l1tddatd pe un meqter diritre cei ce lucra la schit, din nepd-
trunseler
judectrti ale lui Dumnezeu,'l-a apucat un duh hecr,rrat,
care foatte rlu il muncea. Aducindu-l inaintea Sfintei lcoane,
citindu-i acatiste si paraclise, s-z izbdvit de acea neputintd.
:
.
Maica Domnului poafid griil de peste pentru ziua
prlznuirii lcoanei sale, Prodromifa
l
'
intr.un an pe.l0'iulie, plrintii."cesti chinovii fiind,rinduili
a pescui, slau pOgor0t noaptea spf, rr,t&r la'arsana, ca,sd arunce
toate mreiele spre pesouine, desi in timpul &cela; nimeni,, nidl
numai pasagerii crestini ortodocsi, dar qi maftozii austrieci o
cinsteau
Ei
i se inchinau. Dupd acestea ajungind ptrringii cu sfin-
ta lcoand" la Sfintul Munte, la arsanaua schitului rominesc, au
trimis veste sus la schit, ca sr se pogoare
preoti
imbrrcati in Sfin-
tele veqminte, ca prin cintlri si tlmiieri si int0mpine Sfinta
{coanI. Si aga fiind dusl Sf0nta lcoand. cu mare,pompl, in sune-
tul clopotelor, s-a asezatin aceastd SfintI biserictr, unde'o vedem
cu totii,
Ei
ii facem xstdzi obsteasctr prdznuire.
In Moldova s-au fdcut multe minuni de cdtre acea'std, Sfinti
lcoand., care, precum am zis mai sus nu s-au scris, fiindci pdrinfii
Nifon gi Nectarie, n-au Lvut cL scop si le publice, fiind multumiii,
cd" au caqtigat un asemenea neprefuit
Ei
scump odor, pentru schi-
tul acesta din nou intemeiat, care nu Lvea cu cgsd se prosldveas-
cd'. rar cele povestite, sunt numai acelea care s-au vilzttt cu ochii,
de unii din pIrinli, si altele au fost povestite de cei care s-au
folosit d,e la aceastd sfantr Icoanr.
pricina
pentru care au fost
adunate aceste citeva minuni, este preasldvirea Maicii lui Dum-
nezeu
Ei
spre folosul celor ce nu cunosc minunea zugrivirii aces-
tei Sfinte lcoane. Iar dacd, cineva nu crede, noi nu ne pdgubim
cu nimic, fiindcd ne-am fdcut datoria cuveniti, de a scrie aceste
minuni. Noi insl credem si mdrturisim, cd Maica lui Dumnezeu,
pufurea a sdvargit si sdvarsegte minuni, pind,la sfarsitul veacu-
rilor, din bundtatea sa, spre folosul celor ce cred si se inchinr ei
cu credintd
Ei
cu dragoste.
MINUNEA 444
Un frate inchinindu-se la Icoana
prodromita,
s-a frcut sinltos, apoi a adormit .u pu""
Pe cdnd Sfinta lcoand, a Maicii Domnului a fost adusl in schit,
se afla aici un frate topit de boaltr, cu numele Inochentie, cure
numai dupl suflare se cuno;tea cI este viu, gi fiind de trei sdptl-
rn0.ni nemincat, nu mai vorbea nicidecum. indatr ce a intrat Sfan-
talcoand"in schit, s-atrezit ca dintr-un somn qi a cunoscutcda
venit Maica lui Dumnezeu inchipuiti pe lcoand,. A cerut ca sl-l
ducr sd se inchine
9i
el, gi inchinindu-se a griit acestea cdtre
Sfinta lcoand:
,,Maica
lui Dumnezeu, de-mi este de folos ca str mai
trAiesc, insdnltogeazd-md,, clci cred cd poli; iar dacil trtrind, mai
rru md voi strica, nrai bine sr mor acum. decit sr md chinuiesc
L
444 PTotos. NICODIM MANDTTA
mlnlstirile, nici oricare alt pescar, nu aruncl mreiei, cdci apa
fiind caldd, pegtii umbll la suprafala apei si nu se prind in
"mreje.
InsI plrintii, fiind trei la numlr, au zis
,,Noi
sI cercdm si
sI arunclm mrejele
;i
Maica lui Dumnezeu, de va voi, puternicl
este si,-si prindd pegte pentru sdrbdtorea Sfinfiei sale". Iar unul
dintre acegti trei monahi, fiind camlaindoiald, aindrilznit a zice
in sine;i:
,,SI
vdd acum, dacd,lcoanl aceasta, a Maicii Domnului,
s-a zugrilvit cu minune, dupd cum spun pdrin{ii, apoi sd facd, sd
se prindd peEte la sdrbdtoarea ei, in timpul acesta d"e vard,, cdei
atunci voi crede ffuil indoiald". Si ala" Lu aruncat in mare, cinci
mrejei de cite 80 de stinjeni bucata si le-au llsat in mare, nu trei
ceasuri dupl obicei, ci cinci, ca sI se pescuiasc[ bine, apoi
incepdnd a le scoate, nu gdseau intr-o mreajil decit patru sau
cinci pegt$ori mici, asa urmind,tatoate mreiele, iar c?rnd au scos
bucata cea mai de pe urmd, au inceput acegti pdrinfi a cdrti, cd.
,Maica
Domnului nu a voit, sd-;i prindl pe;te la sdrbdtoarea sa,
si pdcat, ziceau ei, de osteneala cute nm fdcut-o; dar scotOnd
mreaja, mai mult d,e
iumdtate
era cu peste. latd" cd" fdrd, de nldei-
de fiind, Maica lui Dumnezeu, nu i'a ldsat impufinafi, ci ardtin-
du-le minunea Sfinliei sale, numai dintr-un capdt d,e mreajd" au
scos 30 oca (38 kg) de peqte.
MINUNEA 447
Trisiturile fetei celei neficute de mdnd,
a Maicii Domnului'de pe Sfinta lcoani
prodromifa
Mlrimea acestei Sfinte lcoane, este in lungime de 4,5 palme (1 m),
,.iar ldqimea dupd" analogie (75 cm). Nu este fdutil dupd nici una din
Icoanele fdciltoare de minuni, ci este fdcutd" dupd un nou plan al
zugravului. Fala ei este asemenea spicului de grOu, nasul, gura si
bdrbia sunt foarte potrivite la misurd; iar ochii iletu dur LLr, ca
gi cum ar soarbe inima privitorilor; cu toate acestea, cdutdtura
'este
cu stlpinire, clci privind cineva cu intelepciune, si cu luare
aminte infala acestei Sfinte Icoane, vavedeainfdtisare de mare
neam, amestecatd cu o blindete, prin care se arattd", cd este insdsi
Maica lui Dumnezeu inchipuitl pe lcoand,,'plind de dar Dumne-
zeiesc, gi nu poate sd o priveascd cineva, filtd" sX nu simtl in
inima sa dulceafd duhovniceascl, bucurie si umilintd:, fdrd. numai
de va fi vreun om prea cerbicos si intunecat la minte, ca sd nu
MINT]NIIE MAICII DOMNULUI
44t
simtd nimic din toate acestea. CIci numai din privirea ei se incre-
dinleazd, fiecare, cd nu este sdvdrgitd de mdnd de om, precum
mlrturisesc gi strlinii, clfe vin de o vdd, deoarece nu sti numai
intr-un fel Sfdnta eifatd,, ci uneori se cam smoleste, alteori se ingll-
benegte, iar la privegherile cele de toztd" roa;pte
,la
sdrbdtori im-
pdritesti, si mai alei la aceastd. serbare de acum (l2'iulie) a Sfin-
iiei sale, atit este de veseld si voioasi, cum este un trandafir, incit
privitorilor nu li se paf cd, vild chip, ci ca si cum ar privi chiar
pe adevdrata M^ica lUi Dumnezeu. Ea se afld in strgnd in mijlo-
iul bisericii, cu bund-cuviinfl infmmuse\atd., atrdgind ochii tutu-
rof, cu privirea ei cea plinl de dulceald. lqa precum a. vdzlut'o
odinioaid Sfdntul Dionisie Areopagitul, in Sfflntul Sion, aseme-
nea si aici in Sfantul Munte, n vdzut-o in Dumnezeiascd vedenie,
in stare de trezie, Cuviosul Marcu, ucenicul Sfantului Grigore Si
naitul, qezind pe scaun ca o impdrdteasd., inconiuratd de.Ingeri
gi de nrhangheii qi de toli Cuvioqii Sfantului Munte, sldvind-o qi
inchindndu-I-se ei avind palnte de aur inalte cdtte pattea ce se
zice Yigla, in care loc acum cu aiutorul ei, s-a fdcut aceastl noud
Bisericd, intru slava Fiului ei, spre mintuirea monahilor romOni,
si a tuturor credinciosilor ortodocsi.
cu toti sI aducem multumire lui Dumnezeu, pentru aceastd
noul
Ei
preasldvitd minune, cd la Dumnezeu toate sunt cu putin-
1d,
precim vedem din Sfintele Scripturi. Drept Lcee2', noi tofi c^!i
serbdm aieastilsfintd qi veselitoare sdrbitoare a Maicii lui Dumne-
'
zerr) cdzdndinaintea acestei sfinte Icoane a ei, ce-Ei are felele in-
chipuite cu minune, si strigdm toli credinciosii: ,,Preasfintd
Std-
pind de Dumnezeu Ndscxtoare, pururea Fecioard Marta, pr9!ec-
iour"u qi apdrdtoarea noastrl, cerem a ta nebiruitd apilrarel lm-
pilrdteasaCerului gi a pdmdntului, ceea ce ai cu dreptate numele
^de,,
Prodro mita", adicl,,inainte-Merg[t oar e", intdre
Ete-ne
in lucra'
rca faptelor bune, gi ne du de mdnd in impdrdlia cea Cereascd;
povdluiegte-ne pe noi si pe tofi drept-credincioqii creqtini, spre a
vedea si veqnic a ne indulci de mlrirea Fiului TIu
;i
Dumnezeu-
lui nostru, cI binecuvintatd;i
preaprosllvitd eEti, in vecii veci-
lor,,. Amin. Minunile (430
-
439) istorisite despre sfinta Icoand
cea cu minune Dumnezeiascd, ntgrilvitd, sunt ndevdtate qi petre-
cute sub ochii mei. 1899. octornbrie l.
Nifon leroschimonah, Schitul Prodromul'
/
I
i 446
povestire
despre lcoana
Maicii Domnului
cea neftcutd,
de mdnd., din Ministirea
Cosfinila
Aceastr vestitd gi soborni ceascd. Mdndstire,
a
preasfintei
Sti_
pinei
noastre
de Dumnezeu
Nrscrtoarei
gi'pur^urJu
Fepioarei
Maria, numiti cosfinita,
se aflr in pir1ile
Mu.loorri"i,
d"urupuu
unui munte inalt,
.in
epglia Filipon si'Drama,-;;;;;;"
de apos_
tolescur oras Filipi, sau Eilipisiu.
Ea este renumitd pentru
mrre-
fg,r"t.-.3d5i
9i
migunaierp;;;
rcoana cea fdcitoare
de mi_
nuni, a Ndscdtoarei
de Dumnezev
ce se afri intrinsa,
care fdrd,
mind' omeneascd
yi
lare,vopsele
de megter, ;i
il;;;; nezeiascd"
lucrare s'a zugrdvit in chip -inurrut,
ouba iuni*uill'ur*a
uon'
povesti.
cum cd de Dumnezeu
a. fost zugrivitd,
aceastd, rcoand,
a
Preasfintei
Ndscdtoare,
avem mdrturii
mai vechi si anume: sfin_
tita mahramd.
a Mantuitofului
nostru iil H;;;;or,-..u
rrimisr
cdtre Avgar si lespezile
Legii cele scrise gi date fuilioir" prooro_
cul. De aceea nu avem nici o indoiari,
cd intipdrirea
acestei sfinte
Icoane este insusi_chipul
stdpinei
noastfe
de Dumnezeu
Niscd_
to,re, si al unuii-Nrsiut
ri"i"i, p. carc ir
,,,ne
in sfintere
Sare
brale, crci privind-9
:"
cunoaste preabine,
ia,1i1i-srd,rri..u
ei, nu
are nimic
.gregit,
nici vreo uima de neputincioasd
m'ni ome_
neascr, ci de Atotputernicur
;i
fdrd, o" gr"r..uitG;
ui ru, Dum_
nezeu este fdcutd. s-a vdzut aceastd pr"easianta
gi pr""-r"unatd,
rcoand"in
aceastd"
Mdndstire,
in zilele celui intre siilii parintelui
nostru Gherman
sihastrul gi ctitorul acestui sfinfit rb.ir.
,.
Acest sfintit
pirinte,
pdrisind
tulburarea
gi imprtimiiea
lumii
din v'rstr copildreasc
d",-a plecatin
pustiul
lorcranului,
unde a pe_
trecut ani indelungali
urmdnd, viata sitrastrearca,
frrriguinou r"
la desdvdrgirga-faqleior
bune, o. .ilr"
preacuviogii$;
J; Dumne-
,3eu
pur.ldtorii
pdrinfi,
cei ce se aflau acolo in anii ."i J" atunci.
-
Iar dupd ce a ajuns ra cer mai inalt niver de oeir"
!i
.o"iempragie
si s-a flcut vrednic ,u.r?.impdrtlgeascd
;i
a,ltora din dumneze-
iestile daruri
ri
sd..se f?cd. poy?+uitor
a multor sufrete ra limanur
m'ntuirii, i s'a ardtat ingeiur Domnului
in trei .ana".ili
i_a zis,
cd este voia rui Dumnezeu,
sr rase de acurn pustiul
Iordanului
si
sI se ducl in plrtiler\4acedoniei,
ca sd. zideascl
o mdndrri.#;:
supra unui munte al filipisenilor,
in numele
preasfintei
Ndscitoarei
MTNUNTTE turArcrr
po
______l1z
de Dumnezeu. Atunci el neputind sI se impotriveascd voii lui
Dumnezeu, a ieqit de acolo
Ei
dupd un an de cllltorie, a aiuns in
Macedonia. Povdfuindu-se de ingerul Domnului, a venit in oraqul
filipisenilor, aproarpe de munte, unde era voia Maicii Domnului
sd se zideascd o Mitrlstire.
$i
pe cind se ruga, cz sd'i arate Dum-
nezeu locul cel ordnduit, deodatd. a vilzut o vdpaie de foc, care
incepea din virful muntelui si se urca pdndl^a cer qi din aceasta
a inteles, cd,voia lui Dumneze\ ern, ca acolo sI se zideascd MinIs-
tire. Pe de o parte el s-a bucu rat f.oarte mult, cI i-a atdtat Dumne-
zeu locul unde si se zideascd, iusi pe de alta se mihnea foarte
mult, cd intr-un asemenea loc ii lipseau mijloacele necesare si
cheltuielile erau foarte mari. Dar credintl sL cea cdtre Dumne-
zeu, i-a fdcut lui mare mdngiiere, gindind, cI nu l'at fi ordnduit
dumnezeiasca Pronie, la o asemenea lucrare, dacd' nu ar fi hotd.
r0;t mai inainte qi chipul sdvdrEirii acestui lucru, dupd cum s-a
- flcut cu adevdrat, precuir vom vedea in cele se urmeazd.
Doi boieri mari qi bogati din Roma, care se numeau, unul Nico-
lae, iar altul Neofit, cure in deosebite imprefurdri au fost trimi;i
ca soli ai romanilor in diferite pdrti, fiindcl se simfeau ingreuiagi
de tulburarea lumii gi de ispitele vie{ii, au hotdtdt sI plece qi sd
caute un loc de liniste si vreun bdrbat cu fapte bune, de la care si
se invete viata nionahiceascd, cum qi adevdrata gi neprihdnita
faptd buni.
$i
aflAnd de la tofi desprb petrecerea cea ingereascd
a acestui sfin{it bdrbat, au luat cu dinqii toate bogdliile lor gi ve-
nind le-au incredintat in mdinile lui, supunOndu-se si ei invdld'
turii si povi.tuirii lui celei folositoare de suflet, qi de Dumnezeu
iubitoare. Iar dumnezeiescul si sfinfitul Pirinte, vdzind Lce sta
a sldvit pe Dumnezeu qi indatd, a inceput a zidi mdndstirea in
acel loc, unde a vdzut minunea vilpdii qi duBn multe osteneli
;i
nepovestite rele pdtimiri, s-a sdvirsit LceLStd. Sfdntd Mlndstire,
atit de milreatd si frumoasl, cu stdruinfa acestui Cuvios Pdrinte
'
qi cu miilocirea qi cheltuiala acestor bilrb4i evlavioqi
9i
cinstitori
de Dumnezeu.
Iar dupd ce s-a terminat de zidit Mdndstirea qi n-a mai rlmas
altceva de fdcut, fhrl numai infrumusetarea interioarl a bise-
ricii, meqterii lucrdtori au gdtit doud scinduri, pentru Icoanele
impdrltegti. Dar pe cind se indeletniceau sI geluiascd mai bine
MINUNEA
448
448 PTotos. NICODIM MANDTTA
o scindurl care erL fanduitl pentru lcoana Ndscltoarei de Dum-
nezeu, deodatd, a ctdpat, iar megterii lepldind-o cereau alta. Dat
Cuviosul s-a mdhnit foafte mult, fiindcl el insuqi alesese acea
scindura, pentru evlavia cea nemlrginitl ce o LveL cltre Nis-
cdtoatea de Dumnezeu.
Se vede insd cI aceasta s-a flcut dupd iconomia lui Dumnezeu,
ca sd se prosldveascil mai mult Stdpina Ndscdtoarea de Dumne-
zeu gi si se bucure mai mult credinciosul slujitor.
$i
precum
Unul-Niscut Fiul ei, a ales pe Apostoli dintre sdraci si neinvdfa,ti,
ca s[ ruEineze pe inlelepfii plmintului, in acest chip
;i
NIscI-
toarea de Dumnezeu a primit acea scdnduri, lepddatd
Ei
crdpatd.,
ca sd, o arate imor de minuni si obsteascd, tdmdduire.
$i
pe c0nd
Cuviosul s-a dat la o parte mihnit, ca sd se roage deosebi hvre-
mea cea or0nduitd, deodatd" a vdznt pe Stdpina Cerului si a pd-
mOntului, care strdlucea mai mult dec0t soarele si neputdnd
privi cu ochiii sdi spre acea dumnezeiascd, strdlucire, a cdzut jos .
tremurind. Atunci a auzit pe Nlscltoatea de Dumnezeu, cate i-a
zis cuvintele acestea:
,,Ghermane,
slugd preacredincioasi a Unu-
ia-Ndscut Fiului meu! Am vdzut credinta ta si adevdratl evlavie
ce o ai cdtre mine.
fi
fiindcd atita te-ai mdhnit, pentru cd" s-a crd-
pat scdndura ce ai gdtit-o pentru mine, iatd" eu ifi dlruiesc lcoana
mea, zugrdvitd intocmai in chip minunat, fdrd, sd pund m0na pe
ea meqterul. i1i dau acest dar, spre rdspldtirea credinlei gi evla-
viei tale si a multor sudori ce aivdtsat, ca sd se zideascl aceastd,
mdnlstire in nurnele meu".
Dupi ce Cuviosul a auzit aceste cuvinte, a ridicat ochii sIi qi
avdzut pe Nlscdtoarea de Dumnezeu cd" s-a apropiat de acea scin-
durd" crdpatd si cum, cu preasllvire s-a intipirit pe dinsa dum-
nezeiescul chip, al Maicii lui Dumnezeu si al Unuia-NIscut Fiului
eS,
Eezind
pe #ntele sale brate. Si indatl se revlrsau razein chip
de aur de la dumnezeiasca ei Icoand, care luminau toatd,latuta
aceeil. Tot in acel timp, un ucenic al lucritorilor amintiti, a venit
cu totul inspdirnintat la dinqii si a zis, cd,, aflindu-se in locul
unde era lepddat lemnul pentru Icoand,, deodatil a, vdzaft cd, a
venit acolo o preafrumoasd femeie, cu strllucire ca de fulger,
1i-
nind in brafele sale un Prunc, care se vedea ca o irirptrrdteasd, md-
reald", cum s-a apropiat de locul acela unde era scinduralepddatd,
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 449
qi vlzind-o a zis:
,,AceastI
scindurl este foarte potrivitd pentru
Icoana mea
Ei
in zadar cauld megterii alta".lar aceia auzind aces-
te cuvinte au alergat tofi impreun'i si, o, minune!
'Deodatd,
au
vizut cd. em. zugrdvit pe LceL scindurl, Preacuratul chip al
Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu gi a Unuia-Nlscut Fiului ei
si strilucea mai mult decit soarele.
Toli cei ce se aflau acolo, atit monahi cit qi mireni, au rimas
inspaimintati qi s-au bucurat foarte mult, sllvind cu glas mare
pe Domnul nostru Iisus Hristos gi pe Maica Sa Preacuratd. care a
voit cu acest preasldvit qi minunat lucru, sd sllveascl sfinlitul ei
locas, sd veseleascd,pe credinciosul si recunoscltorul ei rob
;i
sI
intdreascl pe bine-credinciosii cregtini, in adevdrata credinfl
Ei
si rugineze pe cei necredinciogi."
$i
ca drept dovadd cd aceastd minune este adevdratl, se con.
statd din ace stt; clci scindura sfinlitei Icoane este negeluitd gi
crdpdtura se vede pind, astdzi. Ceva mai mult gi Preasfinfitul
Mitropolit Matei de la Mira, trimifdndu-se exarh in aceastd" mdnd-
stire, la anul 16t0, cercet0nd cu luare-aminte
Ei
incredinfdndu-se
de aceastd, minune, a scris
;i
un canon de rugdciune.(Paraclis), Prea-
sfintei Ndscltoarei de Dumnezeu, prin care mdrturiseEte qi laudl
acest mare gi infricoEat lucru, doxologind cu cuviosie pe cea ne-
ispititl de nuntd, Maica M0ntuitorului nostru, care poate oricdt
voieqte. Se invedereazd aceastaincd, gi.mai mult, din neincetatele
minuni, care se siv0rqesc in toate zilele, cdtre tofi cei care aleargd.
sub acoperlmdntul ei, cu credinfd gi cu dragoste. Pentru aceastl
aleargd qi cregtinii neincetit, din toate laturile filipisehilor;i din
toatl Macedonia, aducindu-qi pe bolnavii lor
;i
nici unul nu se
intoarce ffud, a primi vindecare sufleteascd
Ei
trupeascd", de la
aceastd lcoanI filcdtoarc de minuni a Preasfintei Nlscltoarei de
Dumnezeu, nef.dcutd, de mdnd omeneasci. Prin ale cdrei ruglciu-
ni, si ne pilzeascd qi pe noi Domnul Dumnezeu de tot rdul
Ei
sd
ne invredniceascl implrdliei Cerurilor, Amin (Slujba
Ei
Min. Sf. Ic. a
Maicli Dornnului ium. Prodromita, trad, d.Calinic Botcanu, 1903, Bucurcsti).
ir
MINUNI SAVAryITB
DE MAICA DOMNUTUI
in zilnln NoASTRD
MI NUNEA 449
Strigind c1tte Maica Domnului in timpul ciderii'
este salvat de la moarte
intre anii lg|r'1g52 se picta biserica din satul Celmegesti'
Vaiia. inire pictori va lucra pe scheli qi piclorul Marin Sdnd^u-
f"r.. Ji" ,u,ut rnr-,r-it. int.L altele el ipunea urmdtoarele: ,,in
iiulu *"uam fost un pdcdtos. insi Lv: m o mare evlavie laMaica
Domnului, aEa cum am
9i
acum' Cind pictez lcoana cu chipul
Maicii Domnului, mI rog la Ea
9i
md" aiutd sd le pictez bine' cu
t
toute cI sunt pIcltos".
| at d' cdi nt r-ozi pecdt l dMari nSdndul escuvopseaacoperi sul
de pe turnul biseriiii, a cdlcat greqir qi s-a pribug.it de pe scheld,
de ia o inllfime de 25.30 m. Toli credeau cI a murit. DupI 10 min.
a deschis ochii, s-a de;teptzt ca dintr-un somn si a zis:
"Dafimi
o iand cu lapte sd beau'?. cei di'
jur qiau fdcut cruce si iau zis:
,,Cum
ai scipat cuviatd", frate Marin"i" Elle-a rlspuns:
"in
clipa
.and .ad"um de pe turn, rn-am rugat la Maica Domnului cu cre-
MINUNILE MAICII DOMNUIUI
451
qline ca ni;te aripi, clre mI sprifineau, pind am aiuns
ios".
Dupi
ce a blut o e nd.cu lapte, pictoful Marin sdndulescu s-a urcat din
nou pe scheld si a lucrat cu spor pdhd, seata.
MINUNEA 450
Maica Domnului aiutl celor condamnati pe nedrept
Pe timpul rizboiului a fost inchis un cetdlean nevinovat. Zi de
zi aqtepti cu mare teamd ceasul judecdfii. Era slab la credinfd. De
Lcee?-il supira tot mai mult gdndul sinuciderii. Dar qi-a adus amin-
te d_e Dumnezeu
Ei
de Preasfinta Nlscltoare de Dumnezeu si noap-
tea a inceput sd se roage cu lacrimi, zicind:
,,Maica
Domnului,
scapi-mI de primejdia aceasta". Apoi a adormit. In vis avdzut o
feci,oard imbincatd'in haine albe, cd a inftat pe uqa celulei
Ei
ii
zis: ,,M-ai chemat? latd, am venit! Roagd-te si nu te teme". Apoi a
pdsit prin miilocul celulei gi a trecut prin peretele
-celllalt.
Eta.
Maica-Domnului!
A doua zi, cu adevdrat nu a mai fost
iudecat,
iar dupd pulind vreme, a fost eliberat din inchisoate, ca achitat.
MINUNEA 451
Cum a vindecat Maica Domnului o femeie grav bolnavl
in orasul vaslui, mai este incl in viatd profesorul Dumitru co-
toran. Prin anul 1939-1940 era profesor de filozofie la liceul din
Yaslui. si dupz cum singur mdrturiseste, era un ateu convins.
sogia era insd credincioasd. Dar nu avea copii. latdinsil, ci solia
i se imbolnlvegte grav gi este intefnatd pentru operatie la un spi-
tal din Bucureqti. DupI operafie, aiunsese in stare ^pro pe de in-
conEtienfl. ,,Domnule
doctor, mai este vreo speranld cu so{ia mea?"
intreabl profesorul Cotoran, la care el rdspunde:
,,Numai
Dum-
nezeu dacd"mai face vreo minune! Altfel...".
Cum a auzit cuvintele acestea, a ieqit foarte zdrobit la inimd
din spital gi flr[ si qtie unde merge, cdtrtil o bisericd deschisl in
cale. De unde nu intrase in bisericl din copillrie, iatd' acum
intilneEte prima bisericd a Sfinfilor Ioachim si Ana, pe strada
Traian. Intrd repede inluntru gi cdzdnd in genunchi la lcoana
Maicii Domnului, a rostit cu lacrimi aceastd rugdciune disperatd:
,,Maica
Domnului dacd exiqti, salveazd-mi so{ia!" Apoi s-a intors
ia spital unde solia sa se zbdtpa intre viatd si moafte. P*tcd dot-
,.t
452 Protos. NIC'ODIM MANDITA
mea. Se arezd lingd patul ei. Se rugd Maicii Domnului in gdnd,
pentru ea. Deodatd femeia deschise ochii
Ei
intrebd:
,,Dumitre,
tu
esti?"
,,Da,
eu sunt, vrei cevall"
,,AiutI-md
sd md ridic pufin"
-
a zis
ea, apoi a continuat:
,,Acuilt
o jumdtate de ceas a venit la mine
o femeie in haine albe, foarte frumoasl, qi mi-a spus: Iatd, aici in
prdpastia aceasta, era sd cazi. Dar pentru ruglciunea sofului t'iu,
te scot deasupra... Apoi m-a apucat de mind si m-a urcat pe un
loc ridicat si luminat". Din clipa aceea a displrut ace'a f.ecioard,
iar muribundaa inceput a se intdri.
,,Vrei
sd te plimbi cu mine
pe coridor?" o intrebl soful.
,,Vreau,
cI nu md mai doare nimic!"
Cdnd l-au vdzut doctdrii cI se plimbd cu sotia, dupd o opera-
tie asa de grea, s-au mdniat pe profesor
Ei
iau gis:
,,Ce
faci, dom-
nule, ai innebunit?"
,Nu,
domnule doctor, abia acum m-am tre-
'zitt"
in c0teva zile so{ia s-a fdcut complet sdndtoasd si s-au rein-
tors la Vaslui. Aici profesorul Dumitru Cotoran sia schimbat cu
totul viata, devenind un bun crestin. Era nelipsit de la biseric[,
unde fiecare sirbitoare citea cdte un capitol din Noul Testament
qi se ruga lui Durnnezeu cu lacrini.
MI NUNEA 452
Prin rugdciunile mamei si ale Maicii Domnului,
fiul necredincios se intoarce la pociinfi
O crestinl akersil, Doina Militaru, din comuna Greci-MIcin,
iudetul
Tulcea, istorisegte acest fapt vrednic de luat in seamd:
in acest sat' trdia pdnd. de cur0nd o femeie vdduvd, foarte cre-
dincioas'i, c re avet un singur fecior, Nicolae, ca de 30 de ani gi
acesta cdsdtorit. Feciorul- gospodar de altfel, o Ljuta pe bdtrdnd'
la munca cimpului si la intretinerea casei. Dar avea un mare si
greu pdcat: Nicolae nu mai vroia sd cteadd" in Dumnezeu. De ace-
ea nu mer$ea la bisericd deloc, incd din copildrie nu se mdrtu-
r risea, nu se inchina. Ba nu putea sdvadd pe Preot pe la casa lor.
,,Mdi,
Nicolae
-
ii zicea mama
-
iatd m0ine, va veni Pdrintele cu
ic<>ana prin sat, cd se apropie Crlciunul. Trebuie sI-l primim gi
noi".
,,MamI,
-
rlspundea Nicolae
-
dacd, intrd la noi in casl, il scot
pe uql in stradi".
,,Mdi,
Nicolae
-
ii spunea m ma. altddatd.
-
va
veni Pdrintele cu Sfinta Agheasrnd, sd ne sfinteascl si noui casa,
cI rn0ine este Botezul Domnului. Nu cumvasdte impotriveqti, cd
te bate Durnnezeu". ,,LasI sd vind, cd ii dau eu cu barda..." ii
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 453
rdspunde el. Si intr-adevir, nu primea niciodatl pe Pirintele in
casd, iar biata maml plingea nemirigdiatd, sd-l intoarcd" la
Dumnezeu pe fiul ei, la sfdnta credin[id
Ei
la pociinfd. Ani de zile
au rdbdat Dumnezeu si mama lui Nicolae, doar s-ar intoarce. Dar
rugdciunea mamei si a preotului din sat, nu conteneau pentru
Nicolae. Si iatl cum l-a intors Dumnezeu la credinti
4i
cdinfd.
De la o vreme s-a imbolnlvit Nicolae, incd aga de grav, cd, a
cdzut la pat. Dupd cdteva zile de suferinti, intr-o dimineatf, stri-
gI stdruitor la mama:
,,MLmd,,
mamd., add, pe Pdrintele Postola-
che, sd md spovedeascd si impdrtd;eascI, cI eu am sd mor!"
,,Dar.
cum sI-l chem? Nu l-ai injurat tu pe Pdrintele de atltea ori gi ai
zis cdil dai pe u;d zfard?" i-a rdspuns lui.
,,Mamd.,
asti-noapte am
vilzut pe Maica Domnului stdnd lingd patul meu. Era imbricati
in alb, foarte frumos gi toati nolptel s-a rugat cu lacrimi in ochi
pentru mine" ia povestit Nicolae.
Cind a vdzut biata maml cd fiul ei spune aceste cuvinte cu
lacrimi, s-a bucurat mult cd, a auzit-o Dumnezeu gi indatd, a che-
mat Preotul satului acasd".Iar Pdrintele, ca un adevdrat pistor al
turmei lui llristos, a venit numai decdt la cel cdzut.,,PIrinte, l-a
intrebat, nu esti supdrat pe mine?"
,,De
ce sd fiu supirat, Nico-
l&e?"
,,Pili, fi-am
fdcut Ltata sLrpdrare, te-aminiurat, te-Lm amenin-
tat cu bdtaia, te-am...".
,,Nu,
Nicolae, nu sunt deloc supdrat pe
tine. llristos a fost rlstignit de oameni si nu s-a supdrat pe ei. Eu
m-am rugat todeauna pentru tine qi am avut credinta ci te vei
intoarce la calea cea adevdtatd", i-a rdspuns Preotul.
,,Atunci
te
rog spovedeste-md, Pdrinte, si implrtdfegte-mI, cd nu mai am
multe zile de trdit", a zis Nicolae. Si mlrturisindu-se cu lacrimi
multe s-a cilit de pdcztele sale gi a primit si Sf0nta impdrtlsanie,
iar dupl trei zile a murit implcat cu Dumnezeu, cu sine si cu tofi
oamenii. Astdzi, Preotul Postolache din comuna Greci-Tulcea se
afld,inBrilila si confirml cele de mai sus.
MI NUNEA 453
Maica Domnului este grabnic aiutiltoarc
Preasfinfitul Episcop Chesarie PIunescu, povesteste cd prin
znul t934, cAnd era director la Seminarul monahal din MInds-
tirea Cernica, s-a intOmplat cdin iarna a;ceen s-au terminat ali-
nrentele si lemnele de foc la elevi. Nu mai Lvealu nici bani in
454 Protos. NIC'ODIM M,,IIYDIIA
casd, nici Mdnlstirea nu avea rezervd" de lemne si hrand.
,,Ce
sd
fac? spunea Preasfinfitul. Nu gdseam sd imprumut de niclieri, iar
elevii sufereau. Atunci m-am <ius la bisericl, am cdzut in genun-
chi la lcoana Maicii Domnului
Ei
am citit Paraclisul ei cu lacrirni,
cerindu-i aiutorul in acea grea nevoie. Si iatd, cd" Maica Domnu-
lui nu ne-a ldsat. A doua zi dimineala a venit din Bucuregti la
Mlndstirea Cernica, o doamnd credincioasi si a intrebat:
,,Cine
este directorul Seminarului?" ..Arhimandritul Chesarie Pdunes-
cu"
-
i s-a rispuns.
,,Si
unde este chilia lui?"
,,in
incinta minds-
'tirii,la
etaj" i s-a rdspuns iardqi.
Numai ce se pomeneste Arhimandritul cu o doamnd la usI,
care-i zice:
,,Pdrinte
director, am auzit cd nu aveti cu ce intreline
Seminarul. Iatd., vd donez din munca mea 50O0 de lei, sd procu-
rafi pentru elevi tot ce vd" trebuie".
,,Bine,
sord
-
i-a rdspuns
-
Dumnezeu si Maica Domnului si vi pliteascMar spuneti-mi
numele, sd vd facem un pornelnic pentru familie".
,,Nu,
pdrinte,
nu trebuie, qtie Dumnezeu numele meu qi de ce am eu nevoie...".
MINUNEA 454
Folosul Paraclisului Maicii Domnului
Sotii Teodor si'sultana Petre din satul Crdsani
-
Ialomita. au
fost din tinerefe credinciosi, buni, milostivi, nelipsifi de la' bise-
ricd,. latd, insd cu rinduiala lui Dumnezeu se imbolnlvefte greu
femeia in vara anului 1950. Internatd la Bucureqti in spital, su-
pusd la cel mai bun tratament,boala se agrava, incit sfirgitul era
inevitabil. Avea o infecfie gravd" la abdomen. Doctorii nu gtiau ce
medicament sI-i mai dea. Vestea ace^stl a indemnat pe sopl ei
sI alerge la MlnistireaBalaciu (Ialornila), unde de altfel veneau re-
gulat.
,,FI(inte
staref, imi moare sofia!" spunea so,tul plingOnd.
,,Este
aproape de comI. Nu stiu doctorii ce sd-i mai facd"...".
,SI
mergem, frate Teodor, in bisericl cu tofii, si facem un Paraclis
la lcoana Maicii Domnului si si avem credintl, ci mult poate
ruglciunea Maicii Domnului inaintea Preasfintei Treimi!" i-a
rlspuns Pirintele. Au cizut cu tofii in genunchi, au citit Paru-
clisul cu lacrimi, au slrutat Sfinta lcoanl si au cerut rnila Maicii
Domnului pentru cea bolnavd,.in acelaqi ceas sotul a pornit apoi
repede la spital, apdsat de durerc. Cum intrl pe polrta, spitalu-
lui Brincovenesc, observi pe sofia sa plimbindu-se incet, pe sub
MINUNITE MAICII DOMNUIUI
zt55
umbra castanilor. Se simfea mai bine chiar din ceasul cind au
fdcut P ancl isul Maicii Domnului.
Pe cind piringii se rugau la Mlnlstirea Balaciu, doctorii au
fost inspira| sA-i facd, iniectii de penicilinl cu streptomicinl. Din
prima iniectie s-a simlit tot mai bine, pOnd s-a vindecat cu totul.
Femeia este astdzi in viafd, cu mila Domnului
Ei
aiutorul
Maicii Domnului. De atunci Paraclisul se face zilnic in casa 1or.
MI NUNEA 455
Paraclisul Maicii Domnului izbiveste pe om
de primeidia mortii
Locuitorul Nicolae Gavriluf din comuna Galu,
iud.
Neam!, ne
mlrturiseste urmdtoarele:
,,in
vremea ultimului rdzboi mondial
md" aflam pe front. Lupte grele, atacuri ziua si noaptea, moartea
md" pindea la fiecare pas. Singurl mel nddejde de scdpare mi-a
fost insl Maica Domnului. Aveam la mine Paraclisul Preasfintei Nds-
'
cdtoarei de Dumnezeu, pe care 7l citeam permanent, cu lacrimi,
de citeva ori pe zi. il rosteam zi gi noapte pe dinafafi,.
-
Odatd. a cdzut un proiectil la doi metri de mine, tocmai pe
cOnd citeam Paraclisul. F.xplozia a fost puternicl, dar toate schi-
jele au trecut pe deasupra. Am fdcut cruce qi am continuat mgd-
ciunea cltre Maica Domnului. Altddatil un alt proiectil m re a
cdznt la jumdtate de metru, de tranEeul in care md aflam. Eu
citeam cu lacrimi Paraclisul sfint. Acum Maica Domnului a fdcut
cu mine o adevdratl minune. Proiectilul n-a explodat. S-a infipt
numai pe
iumltate
in pdmdntul uscat de secetd. L-am zdrit cum
strllucea in soare. DaeI exploda, nu puteam scdpa de moarte. Cu
aiutorul Maicii Domnului am scdpat neatins de nici un glonte, in
cei patru ani de rilzboi, in timp ce in jurul meu vedeam perma-
nent morti si rIniti". DupI terminarea rdzboiului, Nicolae Gavri-
lu! a fost cdlduzit la mdndstire si a aiuns cdluglr sporit.
MINUNEA 456
Cum a izbdvit Maica Domnului o mami de la moarte
O creEtind din satul Cut,
iud.
Neamg, numitd Elena Dumitru a
tocmit o cdrufd cu cal a locuitorului lon Yieru, din comuna Dum-
brava Rosie, jud. Neam!, ca sl-i aducil lemne de fbc din lunca
Ilistrifei. S-au urcat in cdrutd omul, femeia si fiica ei, ca d,e 15
456 Protos. NICODIM MANDITA
ani. Trebuit sd treacd prin vadul apei ca sd ajungd dincolo, in
lunca Bistritei. Iatd cd din gre;eald", at nimerit intr:o groapd adin'
cd, de ci[iva metri. in citeva clipe, s-au inecat calul, locuitorul Ion
Vieru qi fiica femeii. Numai m mL) singurd, a scdpat, cu ajutorul
Maicii Domnului. Sltenii o intrebaril mirati:,,Femeie, cum ai scd-
pat de moarte?" Eale-ardsfuns:
"in
clipa cind md cufundam, am
strigat din adincul inimii laMaica Domnului, zicind:Maica Dom-
nului, nu mI ldsa sd mor, cd am copil! in clipa Lcee m-am vdzut
scoasd din apd pe malul celdlalt al Bistrifei". Minune& LceLStL
s-a petrecutin vara anului 1965. Femeia aceasta trlieqte si zstdzi.
MINUNEA 457
O creqtin[ inviati de Maica Domnului
spre a-gi mirdurisi pilcatele
Mdrturisesc bdtranii de pe u3,leaBistri!i cd plin anti 1934-1935,
ig
latul
Izvorul Muntelui, Ceahl4u, s-a petrecut un fapt cu toiuf
neobignuit.
Q"f-atd
din sat, cam de 20 de ani, neclsdtoritd, pdgtea
qile pe munte. I4r din lucrarea vrdimagului, un cioban a cdztrt cu
dinsa in pdcnt. Fiindu-i ru;ine sd n-o afle pdrinfii, si-a ucis mai
inainte de vreme pruncul. Apoi ruginindu-se gi de Preotul satu-
lui, nU qi a mlrturisit acest greu pdcat al
desfrindrii
s,i uciderii.
insd.sufletul acesta LveL m re evlavie laMaica Domnului, ina-
intea cdreia se
Juga
si pldngea ziua gi rtoaptea, s[-i ierte pdcatul
Lcesta gi sd-i ceard mild de la Domnul. DUpA cdtjva ani, fata s-a
igrbolndvit qi a murit,
$.!gi3-^Vi
a venit Preotul gi mult popgr
;i
s-a inceput sluiba de inmormtntare. Dupd terminarea trisaghio-
nului qi a praznicului de falnilie, pe cind sd porneasci cu moar-
ta spre bisericd, iqtd.-cd'se degteaptd rdposatt, migcl pufin capul
si incepe a striga:
,,PIfinte,
pirinte, vino incoace..". nu te teme!
C"q sfinfla ta arn treabd,... Eu am fdcut un pdcat, mare in vialI gi
F-am
ruqinat sI-l spovedesc. Ddr'Bentru cd a1n avut evlavie !4
$zica
Dgmnului,
"e"3
s.a,
{Wat
pentru mine inaintea
.M0ntuitoru-
lgi
Ei
mia trimis;_qflgtuJ in trup, ca sd-mi spovedesc pdcatul pe
pdn2;nt, clci pe_p_d_md4t l-am fIcut...'. Lumea uimit"d s-a retras
afard, iar fatd s-a mirturisit la Preot de pilcatele sale, cu multe
lacrimi. Apoi rudele au imbulzit-o in
iurul
sicriului cu tot felql de
ilrtreblri:
"Qum
este dincolO? Ce ai vlzut acolo? Ai vdzut ferici-
rea Raiului? Dar muncile iadului?" La aceste intrebiri, ea le-a
MINUNII,E MAICII DOMNINUI 4) /
rdspuns:
,,Cum
este dincolo, nu pot sd vd spun. Atit vI pot spune,
cd, aga cll1l*g_s*tg".4.ier, pe pdmdnt, unde fiecare este scris la priml-
rie cu tot ce are, tot aqa gi dincolo, fieparq este scris cu tot ee. a
"&_cpt*bUg*sjg_[.4g.
.
!d
rog cu lacrimi s*n fifi sp_ovB_figi fiecare de
t.o_?tg plgalefg, cI c-e,se dezleagp pe pdmint, se dezleagd gi in qer...
D.incqlo nu mai este pocdinfd si nici Maica Domnului nu se roagd,
pentru plcltogi.
ftlf
ce afi flcut pentru mine, ruglciuni gi por4a-
44'tuslpttmite.
Continuati!" Si a adormit din nou rlposata.
-
MINUNEA 458
O femeie punind toatd nhdeidea spre Dumrrezeu
si Maica Domnului, a niscut cu bine
O femeie din Pipirig s-a internat la spitalul din Tdrgu Neam!.
Printre altele, doctorul i-a spus:
,,Femeie,
cifi copii ai?"
,,Am
doi
copii, domnule doctor".
,,Bine!
Iatd, te-ai fdcut sinltoasd. Miine
pleci acasd, dar sd tii minte ce-!i spun eu: dumneatl nv mai ai
voie sd naqti copii . Dzcd nu md asculli si mai nagti, vei muri in
'
chinurile nasterii. Vezi si nu uiti cuvintele mele!"
in citeva zile dupd iesirea din spital, femeia a venit tulburatl,
la duhovnicul ei din mdndstire.
,,Pdrinte
ce mi sfdtuiegti sd fac?
Eu n'am ficut niciodatd avofturi. Acum iatd", mi-a spus doctorul
ci nu mai am voie sd nasc copii, dacd vreau sd mai trdiesc".
,,Sofo
Marie, eu te sfdtuiesc un singur lucru: ori trlieste cu solul tdu in
curdtie, ori naqte copii. O maml trebuie sI se sacrifice; Ai cre-
dinld in Dumnezeu. in nici un caz.nu vei muri. Lasd., cd.de lucrul
acesta rlspund eu. Una din doui".
,,Bine,
pdrinte, vI ascult".
Dupd citeva luni se intoarce femeia la mdrturisire:
,,PIrinte,
sunf insdrcinatd.. Am incredere in cuvintele sfinliei voastre
Ei
nA-
ddjduiesc laMaica Domnului. Rugalivd pentru mine!"
,,Sord
Marie,
nu te indoi! Eu te voi pomeni zilnic la rugdciune. Domnul sI te
binecuvinteze!" Dupd, alte citeva luni, femeia avenit cu pruncul
nou-ndscut, in brate, la mlnistire:
,,PIrinte,
am ndscut bine, cu
ajutorul Maicii Domnului. Acesta-i copilul! il cheaml
$tefan.
Am
venit sI multumesc lui Dumnezeu
Ei.sfinfiei
voastre cd dacl nu
md sfdtuiai, el nu etape lume".
,,Slavd
Domnului, soro!Vezi cI Dum-
nezeu face minuni? El este doctorul doctorilor. Dumnezeu si-l
binecuvinteze pe Stefan, sI creascl mare qi slndtos! Stai in genun-
chi s[-fi citesc o rugdciune de mullumire. Apoi sd duci copilul in
458 Protos. NICODIM lr[ANDrTA
bisericl qi sI-l inchini la Maica Domnului". Dupd pufinl vreme'
femeia s-a intilnit cu doctorul. ,,Domnule
doctor,
Qtiti
cd am nis-
cut un copil? M-apdzit Dumnezeu qi l-am nlscut usor".
,,Nu
cred
pind nu-l vId. Vino intr-o zi cu el la mine!" Cindl'avdzut, aluat
copilul in brafe, l-a sirutat qi plin de emolie a zis:
,,Cu
adevdrat,
numai o minune a fost!" lstdzi Stefan este copil mare
Ei
frumos.
larna merge la gcoald si vara paqte oile pe dealurile Pipirigului.
Iar din cdnd in cOnd mama lui imbrlcatdin c ffintd' qi bundili'
vine cu
$tefan
si se inchine la mdndstirea Sihdstria.
MINUNEA 459
Maica Domnului avertizeazi pe cei ce triiesc necununati
in comuna Bllceqti
-
IaEi, doi sofi au trdit nbcununati 38 de
ani gi au ndscut ciliva copii. A,mindnd mereu cununia religioasi,
nu li se primeau slujbele la biserici
;i
nu puteau fi impdrtnqifi
cu Trupul
Ei
Singele lui Hristos, cdci ttdiau in desfrinare.
intr-o noapte, insI, i s-a ardtat femeii in vis o impdrlteas[ im-
brdcatd,in alb, cu cununi pe cap, care desigur, erl Maica Domnu-
lui,
-s.i
i-a spus cu asprime:
,,DLcd,
nu vd cununa[i
Ei
trli{i mai de-
pafte in desfrinare, o sd vI pedepseasc[ Dumnezeu
Ei
o sI vi ia
doui suflete din cele mai dragil" Ei insd n-au luat in seamd aces-
te cuvinte qi au rlmas necununafi. Dupd Lprolpe un an de zile
de aqteptare i-a aitns minia Domnului, cdcilea murit doud fete
intr un accident, implinindu-se astfel cele vestite prin vedenie de
Mzica Domnului. Cutremura\i de pdcatul ficut gi de pedeapsa
czre i-a aiuns, s-av trezit ca din somn
Ei
s-au cununat imediat la
BisericI, inainte de inmormdntarea fiicelor lor, spovedindu-Ei
pd"catele qi cdindu-se cu multe lacrimi de fdrddelegile lor.
MINUNEA 460
O femeie siliti ile bdrbat sil avorteze,
rugindu-se Maicii Domnului, are o vedenie infricosatl
intr-una din zile a venit la duhovnic o femeie gravidd cu prirnul
copll, sI se mdrturiseascd, si a spus:
,,Pdrinte,
am venit sd mI mir-
turi.sesc cd, am o mare tulburare qi neliniqte cu so{ul meu, care
este un om rdu qi fdri credinfd in Dumnezeu. Imi spune sI nu-i
lzrc copii, cd copiii sunt
,,salba
dracilor!" Md amenifd' cd" dacd' ntt
avortez. md lasd, ori are sI md omoare. Dar eu i-am spus cd mai
n4IN UN IIE MAI Ctl D0ttf N LrLUI 4,59
bine vreau si mor, decit sd fac crimd, omoriircl copilul pe c.are
Dumnezeu voieste sr mil dea. Eu.
yreau
sr liu mamd, nu crimi-
nald' Dar el mereu mI injurl
Ei
md amenintl cu moartea si nu
mai stiu ce sd fac".
,,Esti- cununatd cu el?" a intrebat-o
preotul
,,Da,
Plrinte". Iar el i-a zis:
,,Posteste dupii puterea ta", roagd-te si
mergi la bisericl.
Pfin
aceste fapte ai si-l faci bun
Ei'pe
el, clupi
mirturia Apostolului Pavel, care zice cd se sflnteste bdrbatul
credincios prin femeia eredinciosd si invers!',
DUpd ce s-a mirturisit femeia curat de toate pdcatele a zis:
,,Pd,rinte, te rog sI-mi dai un canon sd-l fac, ca Bunul Dumnezeu
sd schimbe gindurile cele rele ale bdrbatului meu, cd d,oar ne-am
cdsdtorit din dragoste si cu bund infelegerea noastri qi a pdrin-
filor; ;i
nu era asa c acum, cI n-as fi mers dupi el in veci!
Preotul ia spus:
,,Sord, dacl voieEti sI faci canon, te sfdtuiesc
sd iei pe Maica Domnului ocrotitoare in viata ta, cd ea ate mare
trecere inaintea Preasfintei rreimi: mai mult dec2t toti sfintii Iui
Dumnezeu. Fd cum te-aminvdlat si pe lingd ?cestea, sr citesti in
fieclle dimineatd Acatistul Maicii Domnului si seara cinstitul ei
Paraclis
..Dy.pd
ge termini de citit, sd pomene;ti
;i
pe sogut iiu,
sr-i dea Dumnezeu gind bun si si-l intoarcd la calei cea bund".'
Femeia a primit cu rnare bucurie canonul gi s-a figiduit sd-l
facd' cu toatd sirguinfa. Dupd dour luni d,e zire a venitlar femeia
si a zis:
,,PIrinte,.mare miRune s-a intdmplat cu mine. Am fdcut
toate cum m-ai invdtat gi am pomenit cu lacrimi l-a rugdciune, pe
sotul meu Ioan, gi iatd" ce mi s-a intdmplat: iptr-o seari fiind tare
obositr, miam frcut rugrciunile de searr qi
paraclisul
Maicii Dom-
gului cu candela aprinsr inaitea Sfintei Icoane
;i
adormind putin
anr avut o vedenie infricoEat* se fdcea cd,md" aflu pe o vale fru-
moasd intre doui rinduri de munti, care se terminau cu piscuri
inalte de st2nci. intre munti era o sosea. Mergind pe acesi drum
frumos si aruncdndu-mi privirea am vdzut ci la marginea prdu-
r-ii erau niste arbori de foc si la fiecare arbore, eraregatdcu funii
f.e
foc, cOte o femeie, toate
fipau
groaznic si.g.e zvQrJoleau, q{ dg
la spate le ardeau arborii aceia de jar:tei
aprins de ia,re erau
legate. Apoi amvdzut cd ds pe munti, au venit ni$te wlturi de foc
care cu ghearele lor qi cu ciocul, se asezau pe pieptul acelor fernei
si le mincau sinii, pinn li se vedeau oasele, ipoi zburzu din nou
*
t
460 Protos. NICODIM MANDITA
iar prin munfi, iar ele rlcneau ingrozitor si cereau ajutor de la
Dumnezeu. Sdnii acelor femei in pulinI vreme au crescut inapoi
Ei
indatd wlturii aceia infoctli iat veneau gi le mincau sinii.
Femeile acelea rdcneau foarte tare si se zvircoleau in chinurile
cele nrari si amare. Eu, vdzind acestea, eram foarte ingrozitl qi
inspaimdntatd, fiind singurd pe acel drum. Clutind gi de cealaltd
purte a qoselei, ant vdzut acelaq lucru. in fala acestei groaznice
priveliEti, am cdzut in genunchi
;i
md rugam M0ntuitorului nos-
tru lisus Hristos si Preacuratei Sale Maici, si md scoatd de acolo,
cd md, temeam foarte mult, ca nu cumva acei vulturi infocali si
vinl gi la mine
;i
sI md sfiqie cL pe femeile Lcelea, cdci eram
singurd in acel loc. in timp ce md rugam, vdd venind un om in
urma mea gi m-am bucurat foarte mult, sperind sd-mi fie de mare
ajutor in cildtoria. mea prin aceastd, groaznicl priveliste. Cind a.
ajuns la mine acel om, mi-a zis:
,,Yezi,
femeie, ce se int2.mplil aici?"
Eu lu2nd indrdzneld, am intrebat:
,,Te
rog, omule, unde sunt eu
aici?" lnr el mi-a rdspuns:
,,Ajgi
esti unde a binevoit Dumnezeu sd
fii, ca sd vezi chinurile acestor femei care fac avorturi gi ucid pe
gppili lor, fiind mai rele decit fiarele
Ei
tiritoarele pdmdntului.
C!_acelea, oricdt de sdlbatice a.r fi gi oricit de veninoase, nu
numai ci nu-si omoard puii lor, ci ii si apdrd" foarte mult, chiar cu
pre,tul viefii. Iatd aceste femei blestemate pe care le-a aiuns urgia
lui Dumnezeu, cum se ard din spate, iar din fald le sfAgie sdnii
ace$ti vulturi de foc ai mOniei lui Dumnezeu. Cd, ele n-au voit sd-gi
4gscI
copiii care s-au zimislit in pdntecele lor, prin puterea lui
Dumnezeu. De aceea se vor chinui in vecii vecilor. Apoi mia zis:
,,Si
tu era sI te chinuiegli la fel dacd, ascultai de sfatul bdrbatului
tIu cel tiran
Ei
fdrd,fricd, de Dumnezev Cd, dacd ascultai de el gi
mergeai la doctor sI ucizi copilul, chiar atunci in vremea raclaiu-
r lui ai fi murit in mdinile doctorului, pentru mdnia cea dreaptil a
lui Dumnezeu .Iar dacd. ai ascultat de duhovnicul tIu gi te-ai rugat
la Maica Domnului, ea a mijlocit pentru tine la Mintuitorul nos-
tiulisus l{ristos, sd nu te lase sd caziin aceastd-crinld". Acestea
mi le-a spus acel tAndr cu care mergeam. Si privind spre dreapta
qoselei, amvdzut un singur arbore de foc in marginea pddurii, de
care nu era legat nimeni. Atunci tindrul mi-a zis:
,,Aici
era locul
tdu, dacd" ucideai qi tu pruncul pe care il ai in pintece". Si zic0nd
t[ItY I/NII li MAICII DOMN ULUI 461
el acestea ln-allt trezit in patul meu plingi.nd foarte. Si auzind so-
tul meu din camera lui, a venit repede si m-a intrebat:
,,Ce
ai f'erne-
ie, de ce pltngi, ce ti s-a intimplat?" Iar eu i-am spus toate acele
lucruri infricosate, pe raud asa cunl le-am v/azut gi nu md puteam
opri din pldns. Iar el mi-a zis: ,,Fd ce gtii, cd eu de acqtn furainte nu
te voi mai indemna si faci rrclaje, si-mi pare rdu cI te-am sfltuit
la ^cestz".
$i
dio zi:ua aceea rn-a lisat irr pace. El fiind mustrat de
con;tiinfd, s-a dus la duhovnic gi s-a mirturisit, cerindu-si canon
pentru plcatele sale si mai ales pentru crirna ce era sd facl cu uci-
clerea pruncului s'iu. Am insemnat aceasti povestire infrico;at'i,
ca sd fie spre folosul si trezirea ferneilor celor ce-si ucid in pintece
pruncii lor cei nevinovati, si sI
$tie
ce le asteaptd dupd moartea lor.
MI NUNEA 46I
O ferneie sectantd c?re L ars lcoana Maicii Domnului,
a niurit arsd de foc
in vara anului r99l o femeie sectantd din comuna Frdtdufi, jud.
Suceava s-a dus la soacra ei, o femeie foarte evlavioasd, bolnavl.
Nora vlzind pe perete o Icoand nt te, frumoasd, a Maicii Domnu-
lui, la care se ruga bdtrina ziua si noaptea cu lacrimi, i.a zis cu mi-
nie:
,,Mamd,
nu te mai inchinalalcotne, ci Icoanele sunt idoli!"
Apoi, pornindu-se cu furie, a luat Sfinta Icoana de pe perete gi
a
'arunc
t-o in sobd, fiind foarte mult jilratec, qi a ars-o. Atunci
bratrina a plins qi cu lacrimi i-a zis din patul suferin,tei:
'Eu
sunt
bolnavl qi neputinciosd, si nu pot si-ti fac nimic, dar o sd te ardd
Maica Domnului. Tu vei vedea!" Aceasta s-a intamplat intr-o sim-
bitd. Dupd o sdptdmind, nora. sectant'i fdcea mincatela o nuntd,
ca bucltlreasd. Si cum aqeza mincarea la foc qi cocea pdine la
cuptor, deodatd. o pard de foc a iegit din gura cuptorului, ia aprins'
hainele qi in cdteva minute a a,rs to taa, in fliclii, in strigdte cum-
plite de durere. Pind" au venit oarnenii sd o salveze, era deia
moartl. Numai o parte din oase au putut aduna. De aceastl greA
pedeapsd s-au cutlernurat toti si toate satele din jur.
Iat[ cum pedepseqte Dumnezeu pe cei ce hulesc Biserica, preo-
tii. Sl'inta Cruce
;i
Sfintele lcoane. Cd rcea femeie, nu numai cd
hulea cele Sfinte, ci a cdutat s[ le
;i
profaneze
;i
si le distrugl.
Aceiasi soarti vor avea toti cci ce hulesc Credinla Ortodoxl
Apostolicd si toate celc Sfinte.
46, Pr"t"t.NfCODIM M
MI NUNEA 462
'
Hulitorul Maicii Domnului si distrugitorul
Icoanei Sale a fost pedepsit nipraznic
Un bdrbat sectant din Frdtdulii de Sus, judelul
Suceava ura de
moarte cele Sfinte ale Bisericii, adicd" preotii, Icoanele, Sfinta Cru-
ce
Ei
hulea pe Maica Domnului. Aflindu-se intr-un sat vecin, intre
mulli crestini ortodocsi, s-a luat la discutie cu ei, oclrOndu-i cI
se inchind la idoli, pentru cd cinstesc Sfintele Icoane. Apoi, por-
nindu-se djn lucrarea diavolului, a luat de la cineva o lcoand a
Maicii Domnului si a cilcat-o in picioareinaintea tuturor, zicind:
,,latd,
nimeni nu are ce-mi face, cd Icoanele sunt idoli. Si vedem
ce o sI-mi facd, Maria, cd a fost o femeie ca toite femeile cu mai
mulli copii!" Oamenii, uimifi si suplrafi de acest gest diavolesc,
credeau cd este beat sau cd este stlpinit de un demon.
Apoi acel hulitor s-a urcat intr-o masind micd. a fratelui sIu qi
s-a dus in satul din apropiere. C0nd a coborit din masind, chiar
in fala casei lui, a venit o altd, masinl cu vitezd,l-a lovit greu si
ia rupt ambele picioare, mai sus de genunchi. Rudele l-au dus
repede la spitalul din Rddduqi, dar dupd trei ore a decedat, ddn-
du-gi sufletul in miinile diavolului. Aqa mor hulitorii de Dumne-
z"qu
Ei
ai Maicii Domnului, care urlsc Biserica si pe Sfingi.
MINUNEA 453
Cum a izbdvitNlaica Domnului de ispitl
pe monahul Ilarion
^
P-fjg anul tgzo d venit la Sihdstria
un cre;tin sd se facd monah.
Il chema Ioan Ionicd.. Dar dupd cdteva luni diavolul il chinuia cu
'intri,s121ea.
Permanent plAngea si cugeta sd se ducd intr-o altd
ilAnaitiie. intr-o noapte, pe cdnd era in Biserici la slujba Utre-
,
niei si se ruga cu lacrimi la lcoana Maicii Domnului, a vdzut c\
ochii lui cum a iegit din sfdnta lcoand, o femeie imbrdcatdin alb,
care semina cu chipul Maicii Domnului si la intrebat:
,,De
ce
pl2ngi si eqti tulburat, frate Ioane?"
,,Mi-e
urit gi aici si as vrea
sd plec in altd, mlndstire!"
,De
ce
fi-e
urit in casa mea? Fii linigtit,
qgagd-te mai mult
;i
fd toate cu dragoste, cd de acum nu-ti va mai
fi ur2t niciodati in casa mea!" Apoi acea femeie minunatd l-a
insemnat cu Sfinta cruce, s-a intors iarisi spre Icoand si s-a ficut
MINUNIIE MAICII DOMN TIIT]I
nev' izutd. Era.Maica Domnului! Din ceasul acela fratele loan s-a
izl>ilvit de acea grea ispitd, s-a linistit, s-a f'dcut cllugdr iscusit gi
a fost econom- 20 de ani in obgtea Mdn'istirii Sihlstria, liind iubit
cle toti, si cle frati si de Dumnezeu.
[,lINLT,IEA 464
Cum a vindecat Maica Domnului pe monahul llarion
Arhimandritul Cleopn lt-ie, pd.rintele nostru duhovnicesc, ne po-
vesieste culn r, vinclecat h' laica Dornttului piciorul cangrenat al
smeritului monah, Ilarion lonicl, din mlnirstirea Sih'istrid
li
cullt
i -a vest i t sl t rsi t ui cu un an i nai ut e. i n pri nrdvara anul ui 19j 3.
lldtrdnul cdluglr Ilarion Ionicd a fost trimis la pidure sI acfucl
lenure de fbc penrru obste. Acolo a fost lovit la un picior si rana
s-a cangrenat, incit, suf'erea muit
;i
era ingrijit lachilie.de fratele
Constantin, deypnit mai tdrziu Arhimandritul Cleopa.
intr-o noapte pltngea de durere in patul siu si se ruga cu la-
criilri, zic?tttd:
,,Maica
Donmului, milueste-md simi usureaza boala,
ci nu mai pot rdbda durerea picionrlui!" Dupi pulin tirnp a vI-
zrrt cd. intri in chilia lui o t'erneie foarte cuvioasd, in chipul unei
doctorife din Tg. Neamt, si il intreabd:
,,De
plingi, pdrinte Ilarion?"
El i-a rispuns:
,,Doarnnd
doctoritd, mi-am rupt piciorul si mI
doare greu. Simt cd voi muri curind gi pl2ng cI nu tn-arn pocIit".
Dupd ce doctorita aceea minunatl s-a atins cu mina de picio-
rul lui, l-a mingiiat cu aceste cuvinte: ,,Nu tnai pl'inge. plrinte
Ilarion. De acum te vindeci la picior gi vei ntai tili inci un an
de zile. DupI ^ceea" te vei odihni...". Apoi a plecat acea SfhntI f'e-
meie qi bltrinul a adormit lini;tit. Era Maica Domnului. Dimi
neatl bdtrdnul s-a sculat sdndtos din pat, s-a dus la Bisericd si a
spus tuturor minunea Maicii Domnului. Mai ffdind exact un an
de zile,la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pdrintele Ilarion
s!-a dat sufletul in m2inile Domnului gi a fost petrecut de obqtea
mdn'istirii pe ultimul drum pdnd,la cimitir.
MTNUNEA 465
Maica Domn rlui
liyL
in ceasul mortii
pe cei cu inimd curatd
Iesind fratele Vasile clin Bisericd, clupd terminarea Sfintei Litur-
ghii, i-a apdrut inainte o cea,td, de diavoli si cu toiege de foc in
MINLTNTIE MAICTI DOM N tlIUI 463
rrevizutd, Era. Maica Domnului! Din ceasul acelt fuatele loan s-a
izltdvit de acea grea ispit[, s-a linistit, s-a fdcut cdlug[r iscusit si
a fost econorn 20 de ani in obstea Mdnrstilii Sihistria, fiind iubit
cle toti, si de fi' ati si de Dumnezeu.
M iI\ LT\ EA 464
Cum a vindecat Maica Domnului pe monahul llarion
Arhimandritul
cleopa llie, pdrintele ntrstru iluhovnicesc, ne po-
vesteste cunl ir vindecat s'laica Dornnului piciorul cangrenat al
srneritului monzth, Ilarion lonicd, din rniindstirea Sihirstria si cum
i-a vestit slflrsitui cr.r un an iiraintc. in primrvara anului r9jl,
bdtr2nul cdlugir llarion lonici a fost trimii la paclure si aducd
leuure de fbc penrru obste. Acolo a f<rst lovit la un picior si rana
s-a cangrenat, incO.t, sul' erea muit qi cra ingriiit la chilie,de liatele
Constantin, devenit lntai tirziu Arhiruandritul Cleopa.
Intr-o noapte plfrngea de durere in patul siu si se rllga cu la-
crinri, zic?ntd:
,,Maica Domnului, milueste-md simi usureazd boala,
ci. qu
mai pot rdbda durcrea picioiului!" Dnpi putin tirnp a vd-
zrrt cd intri in chilia lui o f'emeie lbarte cuvioasd., in chipul unei
doctorite din Tg. Neam!, si il intreabd:
,,De
pldngi, pdrinte llarion?"
El ia rispuns:
,,DoarnnI doctoritd, miam rupt piciorul si m:-r
doare greu. Simt cd voi muri curdnd qi pldng cd nu m-arn pocIit".
DupI ce doctoritl aceelL minunatl s-a atins cu miina de picio-
rul lui, l-a rni.ngdiat cu aceste cuvinte:
,,Nu
rnai plinge, pdrinte
Ilarion. De acum te vindeci la picior qi vei mai trdi incd un an
de zile. DupI lceea, te vei odihni...". Apoi a plecat acea Sf?nt.i f'e_
meie si bitrinul a adormit linistit. Era Maica Domnului. Dimi-
neal',^ brtrtnul s-a sculat srnitos din pat, s-a dus la Bisericl si a
spus tuturor minunea Maicii Domnului. Mai trd.illd exact un an
rle zile,la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pdrintele Ilarion
g-ia dat sufletul in mainile Domnului si a fost petrecut cle obstea
'
mlnlstirii pe ultimul drum pdnd,la cinitir.
MI NUNEA 465
Maica Domnului aiutil in ceasul mortii
pe cei cu inimi curatl
Iesind fiatele vasile din Bisericd, dupi terminarea Sfintei Litur-
ghii, i-a zpdrlt inainte o ceatd. de diavoli qi cu toiege de fbc ?n
PTotos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA 462
'
Hulitorul Maicii Domnului si distrugitorul
Icoanei Sale a fost pedepsit ndpraznic
Un bdrbat sectant din Frdtdufii de Sus,
iudegul
Suceava ura de
moarte cele Sfinte ale Bisericii, adicd, preotii, Icoanele, Sfinta Cru-
ce gi hulea pe Maica Domnului. Afldndu-se intr-un sat vecin, intre
mulli crestini ortodocgi, s-a luat la disculie cu ei, ocdrdndu-i cI
se inchini la idoli, pentru ci cinstesc Sfintele Icoane. Apoi, por-
nindu-se djn lucrarea diavolului, a luat de la cineva o lcoand a
Maicii Domnului gi a cdlcat-o in picioare inaintea tuturor, zicind:
,,latd,
nimeni nu are ce-mi tace, cd,Icoanele sunt idoli. Sd vedem
ce o sd-mi frcd, Maria, cd a fost o femeie c toate femeile cu mai
mulli copii!" Oamenii, uimifi qi suplrafi de acest gest diavolesc,
credeau ci este beat sau cd este stlpinit de un demon.
Apoi acel hulitor s-a urcat intr-o ma;ind micd" a fratelui sIu qi
s-a dus in satul din apropiere. C0nd a cobordt din masind, chiar
in fala casei lui, a venit o altd masini cu vitezd", l-a lovit greu si
i-a rupt ambele picioare, mai sus de genunchi. Rudele l-au dus
repede la spitalul din RddIuti, dar dupd trei ore a decedat, d0n-
Cu-qi sufletul in mdinile diavolului. Asa mor hulitorii de Dumne-
z.eu qi ai Maicii Domnului, care urlsc Biserica gi pe Sfinli.
MINUNEA 463
Cum a izbdvitMaica Domnului de ispiti
pe monahul llarion
^
P_Ult anul tgzo d venit la Sihdstria un crestin sd se facl monah.
Il chema Ioan Ionicd. Dar dupd cdteva luni diavolul il chinuia cu
'$t1i_q!.4r=ea.
^Permanent
plfingea si cugeta sd se ducl intr-o altd,
mlndstire. Intr-o noapte, pe c0nd era in Bisericl la slujba Utre-
niei qi se ruga cu lacrimi la lcoarta Maicii Domnului, a vdzut cu
ochii lui curn a ie;it din Sfdnta Icoanl o femeie imbrdcatd. in alb,
care semlna cu chipul Maicii Domnului si la intrebat:
,,De
ce
plingi si egti tulburat, frate Ioane?"
,,Mi-e
urit si aici gi as vrea
si plec in altd mdndstire!"
,,pe
ce
fie
urit in casa mea?' Fii linistit,
roagd-te mai mult si fd toate cu dragoste, cd de acum nu-ti va mai
fi urdt niciodatl in casa mea!" Apoi acea femeie minunatl l-a
insemnat cu SfAnta Cruce, s-a intors iardsi spre lcoanI si s-a flcut
464 PTotos. NICODIM MANDITA
m0ini si cu mare furje il brteau si strigau:
,,in
zadar te mai rogi,
ci nu te m2ntuie;ti! Tu e;ti al nostru cd egti prcrtos!" Atunci
tindrul nevoitor a strigat crtre
freasfintaRecioard", zicind:
,,prea-
sfinti Niscdtoare de Dumnezeq, miluie;te-md,gi mr scapd de dia-
voli!'; ig aceiaqi clipd i-i apnr,iT'Maica Domnului in ve.iduh, ina-
intea Bisericii
;i
a alungat pe diavoli. Apoi i-a zis:,,Frate Vasile,
4p
te teme, cd" de acum mai ai trei zile
Ei
vei veni la noi!',
Pdrintii, auzind strigdtul lui, l-au intrebat:
,,FrateVasile, de ce ai
strigat aga de tare si te-ai infricosat?" rar el le-a spus cum au venit
diavolii si l-au bdtut cu toiege de foc si cum a cerut ajutorul Maicii
Domnului. Apoi, deod atd., cdzdnd, in genunch i, le-a zis:,,,inchina1ivI
pdrinlilor, cd, iatd, stdp0na noastri a venit! latd, l/giica Domnului
std deasupra noastrd. cu M2ntuitorul in brape. Iatr Mdntuitorul
ne-a binecuvantat pe togi gi acum se inalld la cer. Mare putere si
indrdzneald, zre Maica Domnului nostru Iisus Hristos...!i'
Pdrintii s-au inchinat cu totii Maici Domnului, iar Egumenul
Sihdstriei, i-a zis:
,,Frate Vasile, sI nu te inqele vrdjmagul, cI mul-
te sunt cursele lui!" Iar cdtre pdrinti a zis:
,,Dacd. fratele vasile se
duce la Domnul dupd trei zile, cum i-a spus Maica Domnului,
atunci vedenia Lceasta este de la Dumnezeu. Iar dacd nu, atunci
este amrgit de diavolul!" Dr.rpd ttei zile, exact la aceeasi ord., tand-
rul nevoitor vasile Ilie, fratele mai mare al pdrintelui bbopa Ilie,
a adormit cu pace in mai t93l si a fbst primit in ceatadrepfilor.
MINUNEA 466
Nlaica Domnului izbdveste pe copii de
primeidii si de moarte
O fetild de t3 ani, numitl Amarifiei Maria, din satul Budeasa
_
Arge;, fiind certatd, de mama ei, a plecat de acasd intr-o dupl_ami_
azd;i s-a ^sezat pe malul lacului cu acelasi nume.
l_r{o-aptea a.rI,
mas acolo, de frica prrinpilor.
pe
la miezul noglli a auzit o voce
inilfindu-se din valuri, care ii zicea:,,Hai, vino nu mai sta, cd de
c2nd te a$tepr!" E1a glasul diavolului care o indemna si se inece
in lac. In tirnp ce copila se descilfa si intre in lac, a vdzut la4gd
ea o fenreie imbrrcatd frumos in vesmdnt alb, care i-a spus cu o
voce blindd:
,,Nu
te duce, Marie! Mergi acasd la mama ta, cd, te
asteaptd plingind!" Era Maica Domnului, ocrotitoarea copiilor.
MINUNIIE
MAICII DOMNULUI
465
in ceasul Lcesta ryam' fetilei pl2nge4 qi citea Acatistul Bunei
v.eptiri. [a indemnul
preasfintei
Fecioare imbrrcati in alb. fetita
s-.a intors acasd. la,mama
ei, povestindu-i
toate cele intim plat'e.
Apoi mama, cdzindla pdmint,
a datraudd, Maicii Domnului cd. i-a
auzit rugdciunea gi i-a izbdvit copila de la moarte. (nc hM.459-466
sunt culese din cartea,,Istorioare
Duhovnicesti"
dc
protos.
Ioanichie Balan).
MINUIVEA
467
Minunile icoanei Maicii Domnului
numitl Evanghelistria,
din insula Tinos
Boala M. S. Regelui Constantin
Il.luy maia anului |9|4,M,_S. gggele
grgcilol,C_ons1antin
cizu
gr4v bolnav. Medicii.greci
care il in[rijeau
,
i-au dat toate ajutoa-
rele posibile pe care le dicta;tiinla siexperiengalor
medicald,.Dar
toate mijloacele intrebuinfate
le vedeau zadarnice si nu puteau
aduce nici un folos. Augustul bolnav mergea din ce in ce mai rdu
si cumplita boald, de care era cuprins, ii aireni nlaviafa.
pericolur
fiind mare au fost chemati in ayutor
;i
al{i doctori strrini, din
Yiena gi Berlin. Acegtia au venit tn graLa; dar
Ei
ei cu toatd stiin-
!a
gi experienta lor ce-au intrebuintat,
uotnavut mergea totuli,
cdtre d,eznoddm2ntul
fatal. Disp er,,rea era m're qi generalr.
pe
leygA
lamiliy
regal!, intreg poporul grecesc era cuprins de groa_
zd' 'i deznddejde.
panica
cuprinsese pe top, cici ss temeau ca sd
nu piardi pj preaiubitul
si viteazul ror rege.
,,Dum nezeu stie ce-o
mai fi!..." intr-una din nopfi, cind starea augustului bolnav se
inriutlfise, popor mult a;tepta (cu nerdbdare gi spaiml in impre-
jurimile
Palatului Regal), stiri despre starea regelui.
pe
la ora doud,
dupd miezul nopfii, unul dintie doctori iegind din parat, a fbst
inconjurat.de
multime qi intrebat despre mersul bolii. Doctorul,
ca drept rdspuns' privindu-i-lung
gi infutana din umeri, L-u ,pur,
,funrneleu gtie.., ce-o mai fi!... ceea ce insemna starea.disperatl
gi pericolul
cel mare in care se afla regele. Rdspunsul acesta cu-
prindea
totodatd, qi nepurinta ajutoruhii stiintei rnedicall.
..Rugdciuni
pentru
insdnd,to;irea
bornaritui. in toate biseri
cile Regatului
se tnyyl rugdciuni; si afluenfa poporuiui-umprea
bisericile. Locuitorii
din Aiena si
pireu,
erau toatd ziua si toatd,
noaptea
in bisericd, raparacliseie
si rugdciunile ce se fdceau.
466 PTotos. NICODIM MANDNA
ig ziua de rz mai s-a hotdrAt, cala ora 19, si se facd Sf. Maslu in
biserica Mitropoliei din Atena, oficiind membrii Sf. Sinod, cu Mitro-
politul in fiunte
;i
luind p^rte tofi Preofii din Atena qi Pireu. in
aceeaqi zi chiar, Mitropolitul Atenei a primit un ordin de la Paln-
tul Regal, invitindu-l ca sd, ia mdsurile cuvenite, pentru a fi adusd"
in grabd la Palat,
$_fal!a Igoilfr[
fdcdtoare de minuni, Evanghe-
listria, din insula Tinos, pentru vindecarea augustului suferind.
SJhnta lcoand,fd,cd,toare de minuni din insula Tinos. DupI
spusele zinrelo4 zducerea Sfintei lcoane se datoreste visqlUi ul_ei
pioase femgi, s.o.'!ia unui inalt demnitar al curfii. Acestei femei, in
dqpd nqpqi la rind i s-a ariltat Preasfinta. Fecioard, spunindu-i
cd:
,,Regele
se va pierde, de nu vafi adusd" Sfinta Icdand de la Tinos,
ca sd-l scape". in insula Tinos, din Arhipelag, s-z descoperit in mod
tninunat, in secolul XVIII, o micd Icoanil (intre 25-35 crn.), ctre eta
ingropatd in pdmint. Icoana dovedindu-se fdcdtoare de minuni,
pe- lqpgl unde a fost glsitd s-a ridicat o bisericd. Astdzi insd ea
este o mare Mdnlstire, cu o bisericd monumentald.,in care se pis-
treazd, Sfdnta lcoand, care reprezintd"Bunavestire. in greceqte ea
se numeste: Ev4nghelismos, adicd: Evanghelistria: icoana care
cuprinde Bunavestire a Maicii Domnului, sau Maica Domnului,
[una
vestitoare. La Tinos, zilnic se af.ld" sute qi mii de inchindtori
din tot Orientul. Crgglini, musulmani, iudei, sirieni si tot felul de
4gamuri,
aduc daruri gi depun tot felul de lucruri prelioase si de
valoare.
Biserica
in care se afld
Sfinta
lcoand, administratl fiind
de o epitropie speciall, dispune astdzi
-
de pe urma Icoanei
-
de
o mare Lvere. Ea intrefine spitale, qcoli, biserici slrace, elevi la
studii, studenfi la Atena si in strdindtzte.inzestreazd" fete slrace;
intrefine aziluri si a'cordd tot felul de ajutoare. Lahramul bise-
ricesc
Ei
al Icoanei Bunavestire, intotdeauna sunt acolo mii de
inchindtori. Deasemenea qi la al doileahram, Adormirea Maicii
Domnului (15 august), se aduni mii de inchinitori. Aceastd Sfinti
Icoand, a fost o adevdratdbinefacere si dar de la Dumnezeu pen-
t{u aceastd insuld mici, stearpd,, uscatd
;i
cu desiv2rsire sdracd,.
Toti locuitorii insulei trr{iesc de pe urma Sfintei Icoane.
Telegrama Mitropolitului Atenei. inalt Preasfinfia Sa, Teocli-
tos, Mitropolitul Atenei, a trimis atunci cltre epitropia bisericii din
Tinos, unde se pdsffeazd Sfdnta lcoand", urmdtoarea telegramd:
MINANIIE MAICII DOMNUTUI 467
,,VI
rog ca sI se adttcd. aici de cltre Preofi, Sfinta lcoand" Evanghe-
listria, caj-qgintea ei, sI se facd. ruglciuni pentru insinXtosirea
M. S. Regelui nostru
Ei
sd fie depus[ la patul augustului bolnav".
$i
in aceeasi zi, chiar pe cdnd se oficia Sfdntul Maslu in bise-
rica Mitropoliei, inaltul Ierarh a prirnit rdspunsul cd:',,Sf0nta lcoa-
nI a fost pornitl din Tinos, cu vaporul de seard cdtre Pireu".
La ora 2L, dupd. terminarea Sfintului Maslu, cind Mitropolitul
s-a dus pentru orinduiala bisericeascd" la palat, ca sI duci unt-
delemn sfinlit spre a unge pe augustul suferind, a dus gi vestea
imbucurdtoare, cd, a doua zi dimineala, Sfdnta lcoand Evanghe-
listria va sosi la Pireu si va fi dusd la Palat.
Ridicarea Sfintei lcoane de la biserica din Tinos. De la bise-
rica din Tinos, Sfdnta lcoand, a fost ridicatd, de P. S. Atanasie, Epis-
copul Siriei, d.upI toati pravila bisericeascl. Episcopul, imbrdcat
in vegmintele sale arhieresti, a ridicat Sfinta lcoand,;i purt0nd-o
pe brafe, a fost precedat qi urmat de Preofi cu fdclii aprinse. Era
insofit de mullime mare de popor; mergAnd inaintea procesiu-
nii, eclesiastici cu simbolurile heruvimice'gi serafimice. in pro-
cesiune au mers cu tofii pdnd,la debarcader.
De aici, cu luntrele, au mers la vaporul
,,Atromitos",
ctre era
ancorat in apropiere. Fic0ndu-se cuvenitele rugdciuni, Sf0nta
lcoand" a fost aqezatd"in salonul plasei I. Episcopul Siriei, Epitropii
qi Preolii bisericii au rdmas pe vapor, spre a insoli Sfinta lcoanI.
Poporul din Pireu si Sfknta lcoand.. A doua zi de diminetld",
vapoful, impodobit sdrbdtoreqte cu stindardele
-
a sosit la Pireu.
La debarcader agteptau: cletul Pireului, cu P. S. Spiridon, mem-
bru al Sfintului Sinod in frunte; autoritdtile orasului si mullime
mare de popor. Sfanta lcoand, a fost ridicati de pe vapor in sunetul
clopotelor de la toate bisericile din Pireu qi al sirenelor de la toate
vapoarele comerciale
Ei
de rdzboi aflate in portul Pireu. Preolii
din Pireu s-au dus in procesiune si au mers la biserica Sf. Treime,
in cintlri si ruglciuni urmati de o mulgime mare de popor, pur-
tind
'luminlri
aprinse. La ora 9,15 a.m. a sosit in automobilul
regal i. P. S. Teoclitos, Mitropolitul Atenei, cure
-
intrind in bise-
ricd,
-
s-a inchinat
Ei
cu evlavie a sdrutat Sfdnta lcoanI. A dat voie
apoi, ca poporul si vind si sd se inchine qi sd sdrute Sfinta lcoand".
Procesiunea cu Sft,nta lcoand.
;i
inaltul cler cd,tre Atena. La
ora 10 a.m. Mitropolitul, imbrdcat in mantie si mitrd si omoforul
468 Protos. NICODIM MANDf?A
arhieresc, aridicat Sfdnta lcoanI
Ei
purtind-o pe brafe, a luat loc
-
singur
-
in automobilul regal. Dupd el urmau trlsuri cu
Episcopi gi Preo{i, to{i in veEmintele lor sacerdotale qi astfel au
pornit de la Pireu spre Faler, pentru Atena, urrnafi fiind de o
mullime mare de popor. Cu toate mlsurile luate de autoritltile
militare si politienesti, spre a
fine
ordinea, mullimea cduta sd fie
tot mai ^pro^pe de Sfinta IcoanI. Unii din credincioqi purtau lu-
miniri aprinse, iar algii tdmiietozre cu smirnd qi tlmdie.
Pe
tot
pa_rcursul nu se Luzel altceva decit:
,;Kirie
eleison;"[!irie soson
tog.Basilea!", aflicd: Doamne miluieqtg; Doamne scapi pe rege;
cdntat de clerici
;i
de mullimea enorml de popor, ce insotea
Sfinta Icoand. Procesiunea a mers pe malul mdfii pind,la capi-
tul frumoasei gosele Sigros, care are alee de o parte si de alta, cu
arbori de piper si flori. Este cea mai frumoasd din imprejurimi
le Atenei
Ei
are o lungime de s-9 km. Abia dupd" amiazd, Lu putut
sosi la Atena, unde au mers de-a dreptul la Mitropolie. incd. din
dimineafa zilei, biserica era plind de credinciogi, care agteptau
cu nerlbdare gi evlavie Sf0nta lcoand. Toatd piala din fatd. si tot-
te strdzile care duceau la Mitropolie, grau pline de lume. O ordo-
nanld" a Poliliei, c re era af.iEatd", punea in vedere tuturor ca sd-gi
inchidd magazinele, in semn de respect cdtre Sf. IcoanI fdcdtoare
de minuni. intreg ora;ul Atena era in miscare mare.
La Palatul Regal. Dtrpd prdnz, pe la ora t4, Mitropolitul a ridi
cat Sfanh Icoand spre a o duce laPa\at. imbrdcat in mantie, mi-
trA qi omofoE a luat loc in automobilul regal. inaintea sa mer-
geau Preoli imbrdcafi in veqminte qi purtind lunidndri aprinse,
precedafi de simbolurile heruvimice gi serafimice ale bisericii
mitropolitane. Apoi urmau in trdsuri: membrii Sf. Sinod, minis-
trul Cultelor gi inallii demnitari ai statului. O mullime mare de
popor ii urma. Astfel au mers in procesiune, pind la poarta grd-
dinii palatului regal. Acolo aincetat cintarea:,,Doamne miluieq-
te; Doamne scapl pe rege"; gi s-a fdcut linigte mure. Dar cind
Mitropolitul s-a ridicat cu Sfinta lcoand, ardtind-o poporului,
toti au cdzut in genunchi, purtind luminlri aprinse. Tofi erau
cuprin;i de un fior sacru si de evlavie; mulli
plingeau si se ru-
gau, ca Dumnezeu sI se milostiveascl si sI scape pe rege.
Credinla tnsd.nd.to;eazd, pe bolnau. Mitropolitul Teoclitos,
insolit de Episcopi si de inaltii demnitari, au intrat in palatul regal
MINUNILE MAICII DOMNULUI 469
cu Sf. Icoanil.La intrare a$teptau, prinlul mostenitor in mare tinu-
tI, impreund cu principii qi principesele familiei regale. Cdnd Mitro-
politul a venit cu Sf. lcoand.in fala lor, toli au cilzut in genunchi
gi inchinindu-se au sdrutat Sf. IcoanI. Prinful luind Sf. Icoani a
dat-o Reginei Sofia, care urma sI fie ingerul binevestitor. Regina
a mers cu ea la augustul bolnav, care nu qtia nimic despre aduc-
erea Sf. Icoane, f.dcdtoarc de minuni. Regina Sofia, dupd citeva
minute, glsind ocazia favorabild, a introdus Sfinta lcoand,in oda-
ia regelui, care insi se af.lain criza cel mare a bolii qi l-a anunfat
cI i s-a adus Sfdnta lcoand" fdcdtoarc de minuni Evanghelistria,
din insula Tinos, ca sd-i dlruiascl slndtate.
B,eggle
Constantin,
iq. criza bolii in care se afla, a luat in miini Sfinta Icoani, pe
care a sirutat-o de mai multe ori cu credintd si evlavie mare.
SduAr;irea minunii,. Regele, care se aflain dureri cumplite gi
in chinurile mortii, simte deodatd" usurare. Din acel moment
s-tarea sa se imbundtlfegte. Doctorii care il ingrijeau constatl cu
surprindere schimbarea neasteptatd ce s-a produs in starea au-
gustului bolnav gi cu tolii o atribuiesc Atotputernicului Dumne-
zeu, clre dd viald gi ridicd din patul durerii pe cei bolnavi.
Organismul sldbit gi amortit de boald", al suveranului, s-a sim-
fit
reniscut gi s-a imputernicit in mod minunat. imbundtl{irea a
v.glgrit ca un torent, clci regele c_hiar in momentul cdnd a slrutat
Sf0nta lcoand., fiind foarte miscat, a fost cuprins de puterea lui
Dumnezeu
)
care aqa de mare influienfd a avut asupra sa, incit
chiar in acel moment s-a spart qi a plesnit umflltura, c re
cuprindea in ea infecfia, si tot puroiul s-a scurs cu furie afard..
Minunea se sdvdrsis e, cdci din acel moment regele era scdpat.
,,Regele
a scdpat cu viafd, au exclamat cu bucurie doctorii
cdnd au vdzut aceasta. Mullimea de puroi si infecfa, care ducea
la groapd. pe augustul suveran, a ie;it din trupul sdu sllbit. Tru-
pul, rdminind curat qi liber de orice piedici, a putut sd-qi revi
nd; sd, se indrepte cdtre starea sa normali gi naturald gi sil poatd.
merge spre inslnltoqire.
llinunea
aceasta, sdvirsitl sub ochii
tuturor, a fost vestiti poporului de cdtre presi prin edigii spe-
ciale gi tofi au simtit bucurie mlre, preamdrind pe Dumnezeu.
Apoi Icoana a fost tsezatd" deasupra patului, la capul regelui.
Rugd,ciuni de recuno;tinfd,
;i
mullumire. Rugdciunile n-au
incetat a se face pentru sdndtztea regelui. Ele erau acum unite cu
470 PTotos. NICODIM MANDTTA
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
47r
rugdciuni de recunoEtinli qi multumire. Starea sdnltdfii regelui
mergea din ce in ce mai bine. Doctorii cu mare surprindere, con-
statau zi cu zi cum inslndtogirea revenea. Regele era plin de spe-
rantd gi incredere in Preasfinta Niscltoare ele Dumnezeu, ctre l'a
sclpat. Sfinta lcoani a stat la patul augustului suferind, pind la
deplina sa insdnitogire timp de aproape doud luni (iulie). Atunci
s-a hotirit plecarea regelui la Dekelia (reqedinla de varil, ^proape
de Atena); iar Sf. Icoand sd fie transportatl inapoi la Tinos.
Transportarea Sfintei' Icoane de la Palatal Regal. in ziua de
ioi,
2 iulie, la ora 19, A.S.R. Principele Gheorghe, dupd ce s-a inchi
nilt, a sdrutat Sfanta lcoand, a fidicat-o de la patul de suferinld
(al regelui), s,i urmat de intteaga familie regald s-a'pogorit in grd-
dina palatului, unde se afla Regele. Cdnd Mogtenitorul tronului,
imbrdcat in uniforml de amiral de marind", s-a apropiat de Sf.
lcoand, urmat de intreaga familie regald", Regele s-a ridicat de pe
scaunul siu
Ei
inchinindu-se, a slrutat Sf. IcoanI. Acelasi lucru
.
l-au flcut
;i
tofi membrii familiei regale, cu regina Sofia in frunte.
in fala Mitropoliei, aqteptau principii Alexandru, Nicolae
;i
Cristo-
for, consiliul de Ministrii, Mitropqlitul, membrii Sfdntului Sinod,
inalfii demnitari civili gi militari ai statului, clerul mitropolitan, etc.
Tedeumul de mullumire. Mitropolitul intrind in Mitropolie a
Lsezat Sfinta Icoand pe lconostas. Dupd Tedeumul de mullumire,
s-'a caniat polihroniul regal. Apoi Mitropolitul a
finut
o cuvOn-
tare, din care.extragem urmdtoarele: u...D2.,
Preasf.intd" Nlscdtoa-
re de Dumnezeu. Auzi-tu-ne-ai pe noi picdtoqii
9i
prin minune ai
ridicat pe regele nostru din patul durerii qi ni l-ai ddruit noul in
deplind
gdndtate. Cu credinf d' caldil ridicdm m0inile
;i
ne ruglm
h Sfanta
;i
venerata ta lcoanil, pe care in acest moment fiul
regelui vindecat, moqtenitorul Gheorghe, iubitul p^oporului, plin
ds recunostinte a adus-o de la Palat in aceastd sfdnti Bisericd,
ci sn fie
'aici
spre inchinare pioasl, bine'credinciosului tlu
popor". DupI aceastd ruglciune, mogtenitorul tronului a inge-
nunchiat cel dintii, s-a inchinat qi flcdnd mltdnii pind la pil-
mint, asdrutatsf. Icoani qi dupd LceeamlnaMitropolitului. Exem-
plul sdu l-au ui"mat
Ei
ceilalli principi, miniEtrii gi to+i oficialii.
Rel,igiozitatea man(festa,ti, de locuitori. Etahotdrdt ca Sf. Icoa-
nd sd siea in Bisiirica Mitropoliei trei zile, pentru cL tot poporul
din Atena, Pireu
;i
imprejurimi, sI vini
;i
sI se inchine. Cele trei
zile s-au prelungit la zece, crci inchinrtorii din zori de zi gi pinr
lamiezul nopfii, nu mai incetau. Este cu neputinfr 0e a descrie
pietatea si religiozitatea manifestatd de locuitorii Atenei.
pireului
si din imprejurimi. in tot decursul celor zece zile, biserica Mitro-
poliei, ziua si noaptea era asaltati de mii de credinciosi, din toa-
te treptele sociale si de toate vOrstele, nerrbdrtori d,e a se inchi-
na qi a sdruta'Sfintalcoand".
Alte doud' minuni. in decursul celor zece zile, s-au srv0rEit qi
dour minuni: copilul ofilerului de marind vasile Katirone, orb
din nastere, cOnd a fost atins de sf. Icoand i s-au deschis ochii.
De asemenea o fetild,,Mariz Tzuderu, in etate de 1l Lni, care
de gapte ani pierduse vederea, cind a fost adusd de mama ei si
asdtutat Sf. Icoani, indatd" a strigat cu glas mare:
,,Mamil,vdd!,,...
_
Poporul care se afla' de fa1d,la sdvirsirea acestor minuni, a
6st cuprins de un cutremur sacru. Toti au fost cuprinqi de fricd,
unitd cu cea mai desrvirEitd evlavie. Entu.ziasmul a fost de
nedescris. Si aceste minuni s-au anuntat imediat d,e cdtre toate
z_tarele prin editii speciale, in Atena,
pireu
pfecum qi in toati
Grecia, cdci un popor intreg era'martor ocular la sdvdrsirea lor.
ultima zi de inchinare. ultima zi de inchin re erl ziua de tt
iulle (simbutd). conform programului
oficial intocmit de Minis-
terul cultelor, pentru transportarea sfintei lcoane de la Atenala
Tinos, in dimineala zilei de rz iulie (Duminicr) orasul Atena,
pireu
gi stafiunile Falerului vechi si nou, erau in slrbdtoare.
La orV gapte
;i iumdtate
dimineafa erau sositi la Mitropolie
casa civild" si militard a M. s. Regelui, toti inaltii demnitari ai Sta-
tului, intreg consiliul de Minigtri, etc. s-a inceput imediat slujba
Tedeumului. La ora 8 si jumrtate
inaltul trerarh, in vesminte ar-
hieresti, iese din Bisericd cu Sfinta rcoand, pe brafe. intreg po-
porul_care se afla pe scrri, cit si multimea care umplea piati ain
fafa Mftropoliei si toate rrspintiile, au cdzrtin genuricii
9i
s-au
inchinat. S-a dat semnalul ca sr inceapd salvele de artilerie de la
Acropole si sunarea clopotelor tuturor bisericilor.
Pe uaporul Auerof. in sunetul parad,ei militare, al clopotelor
de la toate bisericile din Atena gi al salvelor de artilerie de la
Acropole, s-a fbrmat procesiunea gi a fost pornitr sfdnta lcoanr
.472 Protos. NICODIM MAND(?A
de la Mitropolie. Cele patru trlsuri regale erau precedate de cd-
tre un excadron de cavalerie. PinI la garu din piata Concordiei,
soldafii prezentau LrmL, mullimea de popor, care aEtepta tre-
cere pe strilzi qi pe la balcoane, LYeav flclii aprinse
Ei
tim0ie-
tori. To{i se descopereau cu respect gi stdteau in genunchi inchi
nindu-se fiecare qi rugindu-se lui. Dumnezeu pentru mild
9i
aiu-
tor. Atat stafia cit qi piala de la Noul Faler erau luate cu asalt de
popor incd din zofii-zilei. La ora nou[
Ei iumdtate
dimineafa,
sosegte trenul regal cu procesiunea. Cel dintii care s-a pogorat
dilr tren a fost Mitropolitul,
finand
Sf. IcoagI, iar dupl el prin,tul
Alexandru, minigtri, etc. C0nd inaltul lerarh, cu Sf. Icoand, s-a
pogorit de pe estrada cea mare
Ei
a luat loc in vaporagul Kilkis
(un bastiment de rdzboi), infte g f.lotd gteacd aflhtd la Fale4 a
inceput a" trage salve de tunuri. Acestea au
linut
tot timpul p0nd
ce vaporagul cu Sf. Icoand,in care se mai aflau gi prinful Nicolae,
minigtri, etc., L ajuns la cuirasatul Averof' La scaru' vaporului,
Mitropolitul a fost intlmpinat de contra amiralul Kunduriotis
9i
Preotul vdporului in.vegminte sacerdotale
9i
cu Sf. Evanghelie,.
oferind-o Jpre slrutare s.i inchinare inaltului lerarh, prinfului
mogtenitor, miniqtrilor.lcoana a fost a1ezatd in paraclisul vapo-
rului. in salvele date de tunurile de pe vapor, Averof impodobit
cu steaguri, a pornit sPre Tinos.
inaintea sa avel bastimentele de rdzboi, Pantera qi Yulturul,
iar in urmtr Victoria gi Aspida. Averof era, la miiloc. in timpul
navigaliei, intregul echipaj al lui Averof a. defilat
9i
inchinin-
du-se fiecare marinar a slrutat Sf. IcoanI filciltoare de minuni.
in biserica Euanghelistriei. La orele 16, cele cinci bastimente
ancorau la Tinos. Atunci, in paraclisul vaporului, s-a fdcut un
Tedeum de'mullumire. Sosifi la chei, inaltul Ierarh a incredinfat
Sf. IcoanI P. S. Episcop Atanasie al Siriei. Debarcaderul era aster-
nlrt cu tapete, iu la intrare un frumos arc impodobit cu portre-
teJle Regelui qi al Reginei. Pe atcada lui era inscripgia: ,,BucurI-te
impfutrteasa Cerului". in fiunte rnergand simbolurile heruvimice
qi serafimice, urmind dupd" aceea;i peste 30 de preofi, procesi;
\nea L pornit pe jos cdtre biserica Evanghelistriei, unde se pls-
treazil Sf. IcoanI. Astfel s-a ficut intrarea in biserica Evanghe-
listriei, unde se af.ld, atdta boglfie qi daruri prefioase depuse aici,
spre pomenirea minunilor ce s-au lbcut prin ilcea;std' Sf. IcoanI.
MIN T]NILE MAICII DOMNUIUI 473
Dacd aceaste minune mare, slvirsitd in Grecia, nu este Cunos-
cutl absolut de toatd" lumea, culuza este cd pe acel timp Europa in-
treagL era cuprinsl de marele rilzboi mondial. Dar minunea cL
sI o vezi, trebuie sI ai credinfd in Dumnezeu
;i
sI crezi in provi
denfa Sa. Trebuie sd fii intlrit in aceastl credinfi..SI trdie;ti in
ea; si sI o urmireqti. Numai astfel se poate vedea minunea
6rin.
Ic. M. Domnului
-
Evanghelismos
-
dc Pr. Grivas D. Cruccanu).
MINUNEA 468
Maica Domnului implineste legimintul sfint
a unei copile ce dorea si meargl la ministire
in anul r928,in zi:ua d,e 15 dec. in familia lui Gheorghe
Ei
Elena
Crenglni;, din com. Andrieqe;ti, jud. Iasi, s-a nlscut cea de-a treia
f.iicd", cdreia la Sf. Botez ia pus numele Virginia. Venirea ei pe lu-
me a dezzmdgit pe pirinlii sdi, care doreau nespus de mult si
aibd un copil de parte bdrbdteascl. Mama ei era foarte credincioa-
sd, iar tatdl ei, cu toate cI nu era un necredincios, totugi era un
om care, fald de credinta in Dumnezeu gi facerea faptelor cresti-
negti, era indiferent gi rcce pdnd,la impietrire. Virginia cresc0nd
mai mdri;oard,in sdnul familiei, a primit de la mama sa o edu-
calie simpll
Ei
curatl, de credinfl nezdruncinatd" in Dumnezeu si
de'rugdciune qi evlavie fierbinte cdtre Maica Domnului. Pe mlsu-
rd ce cregtea, aceastd copilild se ardta a fi deosebitd de ceilalti co-
piii de seama ei. Cdnd mama ei o ldsa liberd sd se joace cu copiii,
ea nu era atrasd" spre aceasta, ci se retrdgea intotdeauna in mij-
locul oilelor ce le aveau plrintii ei
Ei
se
iuca
cu mieluEeii pe care
ii iubea din toatd" inima. Adeseori obosind de joacd", mama ei o
gdsea dormind in miilocul oilor. Aceastl apropiere a ei de oile qi
mielugeii cei necuvintdtoti, era o mai inainte-vestire cd, si er va
deveni o mielusea binecuvdntatd", a Plstorului Hristos, prin mar-
tiriu urmind sd indure suferinte de o viafl intreagd,.
impreunl cu mama si cu o mltuqi a ei fdceairugdciuni pe
ascuns de tatdl siu, care nu suporta sI le vadd, rugindu-se,
;i
fdced mare scandal. Dupd ce a inceput sI citeascil,lui cdte o cdr-
ticici cu ruglciuni cdtre Maica Domnului, se ascundea intr-un
dud stufos si se ruga acolo spre a nu fi vdzutd, de tatdl ei.
La virsta de 13-14 ani, intr-o zi
de
Duminicl, pe cind se aflain
bisericd, a venit la sfinta sluibd o cllugdritl, de loc din satul vecin.
474 PToTos NICODIM MANDTTA
Fiind rugatd, ainceput sU cante si ea, precum era obignuitd la Sf.
Mdnistire. Cintarea ei dulce si pllcutd, a miEcat atit de mult pe
copild, incdt i se pdrea cI aude gi vede o persoand venitd din lu-
mea cereascd,. I'tit de mult a fost copleqitl de o emofie deosebitl
f*[il de aceastd mliculd gi de cintarea ei,incit a inceput sd verse
lacrimi cu imbel;ugare. Era pentru prima datd c2,nd a vdzut
9i
auzit c?int?ind o miicufd. Din.acel moment i s-a aprins inima de
dorinla de a merge gi ea la mdnlstire. Cdnd s-a intors acasd, i-a
flcut cunoscuti mamei dorinta ei si ea a consimfitla aceasta, dar
tatdl s-a impotrivit cu totul, zicind cd el nu poate trdi,
$tiind
cd
copilul lui se afld inchis intre zidurile unei mdndstiri. Atunci
Virginia plingind mult, a trebuit sd rXminI pe loc.
La virsta de 15-16 ani s-a imbolndvit de peritotlitl (cu lichid)
9i
i s-a flcut tratament acasd.. in acest timp ea ardea de aceeasi dorin-
ld,,
de a merge la mdnlstire, dat tatll sdu avea acum un argument
in plus spre a nu o l[sa, faptul cd, era bolnavd. Ydzind ci nu este
nici o sclpare, Yirginia s-a rugat cu lacrimi Maicii Domnului, fIgI-
duind cd de se va face sindtoasd, va merge la mdndstire, chiar gi
fdrd voia pdrinfilor, iar de nu-gi va respecta cuvdntul, sau peste
voia ei va fi impiedicatd, de a-;i implini fdgiduinla, s-a jurat pe
sine sd nu mai fie om slnitos pe toa:td. tiala ei.
intre timp tatdl ei a murit si acum lucrurile s-au complicat
9i
mai mult cdci nu a putut si mai plece din cztJza mamei, pe ca,te Lr
fi indurerat-o profund. in urma rugiciunii gi a flgdduintei solem-
ne pe c re a fdcut-o cdtre Maica Domnului, situatia sinltafii ei a
inceput si se inriutiltpascil tot mai mult. A fost nevoie de mai mul-
te internlri: la lasi, la Lgigea si BucureEti si de 11 interventii chi-
rurgicale. Toate incercdrile au rdmas zaclarnice, fiind cuprinsd de
tuberculozi osoasl la coloand", insofitd de infecfii ale cilrota focat
nu s-a stins p2nd la moarte. Astfel a fost condamiratd"la o zdcete
al faqa in jos, pe timp de n de ani in spitalul de Ortopedie FoiEo-
rul de Foc din Bucureqti, in cunoscutul salon nr. 11, dupd ce (mai
intii) a petrecut 11 ani, numai in internlri si externlri. Rugdciu-
nea. pe c re L flcut-o Maicii Domnului, prin care cetea ca,in caz
de nu va putea merge la mdnlstire, si nu mai fie om in toatd
viala, s-a implinit cu exactitate. De Lceea pe parcursul anilor care
au urmat ea a primit aceastd.
Suferin[I
filtil cirtire, cL urmilte L
unei datorii neachitate.
MINUNITE MAICII DOMNUIAI 475
Suferinfa ei indelungatd, insotitl de ruglciune permanenti si
m^re rilbdare, atdt de mult au purificat-<i sufleteste, incit p7.rea
mai mult o fiinld cereascl decit plminteascl. Deveniqd vas ales
al lui Dumnezeu, a dobindit mult dar s-i dulceatd la.cuvint, incdt
uimea pe tofi cei care o vedeau si ascultau. De aceea adeseori salo-
nul ei era plin de personalul spitalului si de pacienti, vizitatofi,
care o ascultau cu multd atenfie qi plicere. De asemenea eravizi-
tatl gi de foarte mulli credincioqi din Bucuresti, iar altii venind
de la mari depdrtdri. Ea alina cu cuvintul suferinfele celor cu,
prins,i de intristare
Ei
de niari dureri sufletesti gi intorcea la
dragostea de Dumnezeu, pe cei ce o ascultau cu sinceritate.
Prin suferinld, ea a c?LEtigat O foarte mare sensibilitate sufleteas-
cd, o profundi inlelegere fald, de neputinfele omenegti,
Ei
stator-
nicie in apdrarea dreptei credinfe. in tot timpul acestei pironiri
la pat, ea a citit foarte mult gi s-a luminat la minte prin Cuvintrll
lui Dumnezeu. Adeseori fiind asaltatd, de sectantii care incercau
sd o amefeascd cu invlfIturile lor false, ea insd gtia sd le rds-
pundd politicos, uneori tdcea si rilminea statornicl in invdtltu-
ia Sfintei noastre Biserici Ortodoxe.
Patul ei de suferinfd se afla asezat intr-un col1 al salonului tt
gi era de o constructie speciald, (ce semtrna a sicriu). Pe marginea din-
spre perete Lveao banchetl pe care erau asezate: clrli sfinte, Icoa-
ne, candeld. ce ardea neincetat qi cOteva ghiveciuri cu flori'natu-
rale. Toate acestea produceau o deosebitd,pldcere gi atractie vizi-
tatorilor care simteau iradiind din acest colt, farmecul puritdfii
fecioreqti qi binecuvdntarea sfinteniei ce izvora din suferinfd.
Patul acesta pe durata celor 23 de ani de pltimire, a fost ca si
un amvon, de la care Virginia apredicat, mai pulin prin grai, cit
mai ales prin viafa qi suferinfa ei, predicl ce a rlsunat nu numai
in salonul nr.11, ci in tot spitalul
;i
in afara acestuia pindla mari
depdrtlri. Toate bolnavele din salonul nr. 11 gi din alte saloane,
se intorceau cu sufletul complet transformat, innoit din punct de
vedere duhovnicesc, socotind zilele de spitalizare cL cele mai
frumoase din viafa lor.
Patul stru de suferinll a fost ca o vatrd, caldd a credintei cres-
tine, care iradia cdldura celei mai curate iubiri de Dumnezeu si
de oameni,la care se topea
Ei
gheala cea mai groasd de pe inimile
476
PTotos. NICoDIM
MANDTTA
impietrite
de necredinfi. patur
siu de suferintd
"ru
i*o, duhov_
:j::.::,::
r-.-T1i1
t"tolea
setea suf retelor
ffi
;; ;; ;;qif a ne-
:,?ry*"_l, Y,:?Ti"
p rrin te s c, in j urul c rru ia"to ti *;;; *;;
:::
"1j,.t3t""l*i
- 9"*
c
Ei
frali ai' nrantuii"r"r"i'
nrir roi,
"di; ";
sufent
11
l-u
rdstignit pentru
noi.
patur
ra" o. r"i" rilrii'"ru ru o
:tli,Tlllityah
neylru
spitatul Foigor, ae u"O" intreg-flersonatut
3r"1i:11-i1 9-"' "1"i:iy, 91
t.:
1
.u'1" iu t o" r,"'"i.. ;." ;;
^;"
#
gi cilduroasl
activitate
bineflcltoare.
MINANILE MAICII DOMNULUI
477
virginia era ca o farmacie
duhovniceascil,
de unde tofi cei ce
aye?u pe suflet rlni ascunse si netdmnduite, primeau
ca o arifie
'
vindecdtoare,
cuvdntul mdngdietor
al uvangheliei-
iiair",cuvint
dres cu sareaintgl.eRgiunii
sldatztot
o" pui.-ruifur#.a.
Lingd
nftuJ
:i.yu
,"ga"ii fr*1ii
Ei
suroriL inrru.o;;;i,;"
ftu a d,a
slavd lui Dumnezeu,
vdzdnd aceastd fiinlr r"niie, ti* prin
dr-
ruire si rdbd,ne s-a rrstignit
de bundvoie pentru'toatd
viala pe
cruceasuferinfei.
cine a awt fericirea
sd,o cunoascr, nu s-a mai
putut
despdrfi de ea, de durceala cuvanturui
sru, de mireasma
pldcutd
ce se simtea in salonul in care se afra. Era captivantd,
p..ir_:*1gia
ei, prin dragostea f4d, de aproapel,e,f,ii
rabaarea
qi bdrbdtia cu care biruii durerile trupului.
Toate aceste daruri
le-a cigtigat prin credinp si dragoste i r"i ^r""il;.
o avea
cdtre Maica Domnului:811"
rugicdtreD0nsa
neincetat si,i pome_
nea numele cu cea mai cardd, afectiung.
Dorul a" rirupiiinteascd,
de cele doui surori si mai cu seami de mama rur" iler.ur-o,
o.
c'fe a trebuit sd se.desp-artd
pentru
totdeauna gi t-a putut potori,
prin netdrmurita
iubire fald da Maica orfanilor gi
"
,a[.iro r, Maica
celor strrini gi coplegili de s'ferinfe
cumprite,
MaicaDomnurui
nostru Iisus Hristos. Iubind din toatd, inima .i r".ior"r"icr, pe
Preasfinta
Fecioard gi
{aic{,
a fost gi ea iubitd de Ddnsa qi incrr-
catd' de minunate
daruri duhovnicegti.
Din rOndurile
ce urmeazd"
se va vedea cat de murt o iubea Maicaoomnutuiiio"
citd pur_
tare de griji si protecfie
s_a invrednicit
din parteaEi.
Era prin
anur tgTT,ultimur
an din viafa virginiei, cu pufrl ti-p
inainte de cutremurul
cel mare ce s-a produs-pe
+ muiie.In
acer
timp o crestind
din Bucuresti, pe nume vasirici, au*rurr lis pre-
vestitor'
A vizut pe cer o cruce mare, neagrd.
Ei
a auzitun glas ca
de tunet c're a rostit
,,Ctezul,,, de la inceput pind,la
sfirsit, apoi
a rostit:
;,Credefi
in Fiul lui Dumnezeu". Aceasid creEtind fiind
convertiti de Virginia la o tr[ire cu adevdrat creEtineascd, adese-
ori o cerceta bi ii cerel sfaturi in toate nedumeririle ce le intimpi
nainviatacrestineascd"
ce ainceput-o. Fiind foarte zguduitd de acest
vis, a mers la dlnsa gi a intrebat-o, ce ar putea sI insemneze aceas-
ta. Atunci dinsa i-a rispuns profetic:
,,Acest
vis este o prevestire
pentru un mare doliu ce se va abate peste toatd
+att
noastrI".
Peste citeva. zile s-a produs cutremurul cel mare din 4 martie.
in seara zilei in cure s-Lintimplat marele cataclism, prin purta-
rea de grijd, a lui Dumnezeu si cu nrgiciunile Maicii Domnului,
salonul nr. 11 era plin de bolnavi, c1re
Fnand
lumindri aprinse
in mOini, fdceau ruglciuni cu tofii. DupI ce s-au rugat impreund,
in momentul premergdtot cutfemufului, cintau o cantare duhov-
niceasci, cuf e Lvea diept refren cuvintele:,,Tr eziti-v d,... tt eiiti-vil" .
Pe cand se cintau ultimele strofe, a inceput sd se zguduie pdmin-
tul
;i
atunci toli bolnavii au fugit afatil
Ei
a tdmas in salon numai
Virginica singurd. Atunci ea a inceput sd se roage
9i
sd strige citre
MaIca Domnului: ,,Maicl
Domnului... Maica Domnului... nifiil-md
;i
mi acoperil pe mine pdcdtoasz". Si intr-adevlr Maica Domnu-
iui a acoperit-o, cici din tot ce se afla in cameri
9i
mai ales pe
lingd paiul ei: cdrli, Icoane, candeld' aprinsd, ghiveciuri cu flori,
nimic nu"s-a rdsturnat, nimic nu s-a spart. Totul a rdmas intact,
spre uimirea tuturor. De aici se vede cd, Maica, Domnului i-a as-
cultat ruglciunea gi a proteiat-o in chip minunat'
in acist an,1977, prin dragostea
9i
bunivoinla credincioqilor
care o iubeau, a fost dusd de trei ori la Mdndstirea Cernica, pen-
tru a participa la Sf. Maslu. Pe tot timpul oficierii rugiciunilor,
ea a siat pe targd, cu falain
jos gi numai uneori ridica pulin capul
pentru a fi -iririte cu untdelemn sfinfit. intr-unul din aceste mo-
mente, Preotul N. B. din aceastd, Mindstire, mirturiseste cil avlzat
fnqa ei atit de luminatl, incit semdna a fi mai mult ingereascl
decitomeneascl. Apoi mlrturiseqte deasemeni, cum cd, avdzut cu
o zi tnainte de repauzare, pe Virginia prin curtea mlndstirii, insofitd
de o gloati foarte mare. Pentru Lce?'sta., dupl ce a fost inmormdn-
tata,in cimitirul mlndstirii, el de bunivoie atilmiiat mormintul
4O de zile, cu convingerea cd' prin Lceusta sluieqte sfiqgilor.
Fiind adusdinapoilapatul sdu de suferinfl, dupd cel de-al trei-
lea Sf0nt Maslu, au fost ascultate rugdciunile Sfinfililor Sluiitori
47s
Protos' NICODIM
MANDITA
'
ai Bisericii ,
care au cerut de la Dumnezeq
iettarea
9i
dezlegatea
odcatelor roabei sale, virgin ia. Ea simtea cx se apropie cu gribire
il-;;;."tul
plecrrii din aceastdviald,
plinr_ de su{'erintr,
spre
iiugi r"ufericitx
;i
odihna cea bine nteitatd.. Dar un singur lucru
o-i-ngrilora cel mai mult
Ei_anume,
faptul c[ sora Felicia, femeia
.ur""o'ingriieacel
mai mult qi ^ve/-toate
cele
ggntllingropare
i nseamaei ,precumgi l ocdeveci promi s,i nci mi ti rul Cerni ca,era
ii"i"nt"t"iusalim
p"tttt" doud-luni'
$i
lu 1Y il:i:f::t*l*
te si o ariunle, spre a veni in tatd, acum cind era atli;t de necesara
prezenlaei aiii. l,tunci Virginia a inceput.tltt
l9-1g:^{1icii
Dom-
nul ui , casl oai ut ei naceast d' mar enevoi ei ncar eseaf l a. Mai ca
Domnul ui i -aascul t at rugl ci uneaei cl rat ds' i aadus-ol ai ndepl i
nire in chip minunat.
pe"idnd
acea cregtini se.af.la la lerusalim,
ascult0nd Sfat tu Sluibi, un Preot sluiitor, in timp ce,tdmili^ s-L
oprit in dreptul ei si ftrA sI o
^cunoascd
i-a zis' in doul zile la
rind: ,,Dumreuta
trebuie si te intorciin
+Lrd
numai decit' cdci
t eLEt ept d' unnecz" . Fi i ndf oar t ezbuci umut dl i neqt i i ndcesd
facd" s_i sfdtuit cu maicile la care glzduise qi ele au indemnat-o
ia ptr.. imediat, crci
preotul
respectiv este vdziltor cu duhul.
Aiunsand la Bucuresti, a glsit pe Virgini^ arp:oa;pe de trecerea
;ffi;,td
{i
iastat cum cd eL s'a rugat Marcii
?9*":lu.t
si o tri-
miti, actsd,Ei rugdciun ea ei afost ascultatd. Fiind ingrifitE sufletes-
t e, eaat epu. uzat i npaceqi spr eui mi r eat ut ur or ' t r upul ei ar ds-
parroit bunl-mireasmd.
A fosfcondusd
de foarte mulli credinciosi
Iipt.",i,-.r
multi cinste qi evlavie,
pdnd la Mlnlstirea
Cernica'
it"pa ..'ou sluiit Sfintu St"lba de inmormintare.gi
t:":,i::t:1'
..rroirrt" de hude prin care s-a cinstit nevoinla ei cea mucenr-
ce?lscd, a fost inmoimin tatdin gfoup?- diruitd de sora Felicia. cu
iolii aveau convingerel,
cd au condus pe ultimul drum' o per-
soanl care, prin rtigdciune
qi suferinf a' gre suportatd cu inde-
iungn-r'bdni",
u dolandtt de la Dumnezeu darul sfinleniei.
MINUNEA 469
Minunea de la qcoala
Primard
din satul Saravali-Patta,
Grecia
Er avi ner i 2t apr i | i el 989, i ni ur ul or ei : r 0, 20di mi neal a. El evi i
scolii erau in recrealie. in tlasd se aflau numai cdteva, eleve care
iqi pregateau lecfiile. Deodatd, ridicindu-qi
ochii la icoana care
!
I
MTNUNi l E MATCTT DO
ztdrna pe perete, vdd cd. ochii Domnului Iisus Hristos din icoand,
se miscd la dreapta si la stlnga. Lucru inexplicabil, dar neindoiel-
nic. se uitr din nou, mai cu atentie; a'sa eru. cu adevrrat. Fdrd,
indoiali era o minune. ind,atd, elevele aleargd, la cancelarie sii
spun invdfdtorului lor, care era si preot, preotul Cor,rstantin Cane_
los. Minunea continur.
preotul
s-a striduit sr-i iinisteascr pe
cop_ii. Mulli din ei pltngeau, fiind f.oafte emofionafi.
cOnd, dupr putin, a inceput lecfia (in aceasri sali chiar preotul ti
nea lecliile cu clasele v qi \{, despre
patimile
Domnului), a fost intrerupt
de strigdtele copiilor:
,,Pdrinte, uitr-te!"
preotul
s-a intors spre lcoa-
nd si vede cum buzele Domnului se inchid si se deschid, cum isi
migcd miinile si degetele si culoarea fetei i se schimbd in tonuri
nemaivdzute si cu neputinfl de descris.
Pdrintele cheamd, pe directorul scolii, care vdzind minunea
s-a fdcut galben ca ceara. La propunerea preotului, au fost de
acord si se facd agheasmr. copiii cupringi de spaimr s-Lu asezat
in genunchi cu fruntea la pdmint, ca sd nu vadr. cdnd preotul
citea Evanghelia, copiii l-au intrerup! cu exclamatia: O, o, o, Dum-
nezeule! Pentru ci vedeau pe Hriitbs cr vorbest e, c'd a binecu-
vintat pe copii de trei ori, cd inchide si deschide Evanghelia, qi
.cd igi fereste haina ca sd i se vadl rana din coastd.
In jurul orei 12 agheasma s-a terminat, dar minunea continua.
Despre minune a auzit si educatoarea scolii, care) cum a intrat
in clasi, vdzind. pe Hristos cr se uitd la ea cu asprime si cu md-
nie, a. fugit ingrozitd,.indatd,
au intrat in clasa urd. .ru icoana si
ceilalli invdfitori. Tofi au vdzut minunea, au ingenunchiat si s-au
inchinat Domnului. Dupi pufin timp, cOnd Icoan a a incetat sd"
maifacd'vreo miscare, copiii au mers-ra clasele lor, unde auvdzvt
cd' toate hrrtile iesiserd din cuiul de sus si atirnau in jos.
Apoi
in clasa a rrr'a, pe harta Greciei, apdruser{ trei pete negre dea-
supra oraEelor Atena, Patra
;i
Zakintos. in jurul
orci ti, minu-
nea, a, incetat. Atunci preotul a luat rcoana din perete si a srru-
tat-o. Lume a" era Lra, de infrico; atd,, incdt numai citiva au indrdz-
nit sr-gi atingd, buzele de ea. Mai pe urmd preotui a dus Sfinta
rcoand' la Bisericr si a asezat-o pe iconostas, spre inchinare. Multi
dintre copiii carc'vilzuserl minunea", in mai multe
""pi
Jrp"i
aceea', au avut spaime in vis. (Ziarul
,,Dreptntea", d.uminicd 29 iulie
1990. Dupd reuista
,,Md,rturie Aghioriticd,,', nr. 4/19g9).
(
CUPRINSUT
Minunile Maicii Domnului tn profeyiile V Testament . ., . . ., . 9
Minunile Maicii Domnulai tn suierile
f i l ozof i l or pdgAni
. . . , . 20
Minunile Maicii Dornnalui prezise de sibile .'' . . . . . . 24
Minunile despre zd,mislire
;i
na;terea
Maicii Domnului
Minanile Maicii Domnului la Adormirea ei . . . . . ., . . 51
Minunile Maicii Domnului prin numele ei Maria . . . , 55
Minunile fulaicii
pomnulaifd,cilte
cu ve;mAntul
pi br h, ul ei . . . . . . 65
Minunile Maicii Domnuluiftcute la izaorul ei . . . . . . 71
Mi nuni l eMai ci i Domnul ui t no; t i r i . . . . . 78
Minunile Maicii Domnului cu cei pdcd,to;i
car es- aapocd, i t . . . . . , . . . . . . 87
Minunile Maicii Domnului despre salaarea
unor al aj udecat a; i di ni ad. : . . . . 122'
Minunile Maicii Domnului cupedepsirea hulitorilor . . . . . . 128
Minunile Maicii Domnului cu cei cura[i;i neuinouali , . . . . 132
Minunile Maicii Domnuluifdcute cu cei ce se roagd ei . . . . 172
Maica Domnulai s-a ard,tat celor ce se rugau ei . . . . 183
Maica Domnului dd, inlelepciune celor ce se roagd ei . . . . ..239
Minunile Maicii DomnuluiJhcute celor bolnaai . . . ., 247
Minunile Maicii Domnuluift,cute,cu cei mor,ti . ., . . 274
Maica Domnului salueazd, pe cei din primejd,ii , . . . . 292
- '*
Minunile Maicii Domnului tn apd,rarea cetiililor
tre;ti ne, Bi seri ci l or;i Md,nd,sti ri l or... .,..310
Mnica Domnului poartd, grijd de Md,nd,stiri
;i
de personalul lor . . .
322
Minunile Maicii Domnului
fdcute
prin
Sf i nt el el coane . . . . . . 358
Minunile sdukrsite de Maica Domnului tn zilele noastre . . . 450