Anda di halaman 1dari 386

2

Cititorule !
Ideea abecedarelor este simpla. De cand am renuntat la Windows in favoarea Ubuntu-lui
am inceput sa ma familiarizez cu programele Open Source pe care le am instalate pe calculator
pentru a le folosi in locul celor comerciale. !amiliarizarea cere mult timp deoarece documentatia
este fragmentata si improstiata pe internet.
"e-am studiat si apoi m-am #otarat sa a$ut si pe altii aflati in situatia mea% punandu-le la un
loc intr-o forma pe care am crezut-o eu potrivita. &stfel au aparut' &becedar Ubuntu ( culegere de
tutoriale% &becedar Scribus si acum &becedar In)scape.
*arturisesc ca am vrut% la fiecare dintre abecedare% sa ma las pagubas% considerand ca nu
sunt eu persoana cea mai potrivita sa faca acest lucru. +el putin In)scape mi-a mancat zilele% pentru
ca este un program comple,% cere talent% imaginatie% un calculator performant% iar traducerea cu
-oogle .ranslate a materialelor documentare este de prea mic a$utor.
/ecesitatea imperioasa a e,istentei unui material in limba romana% pe care o simt de fiecare
data cand am de-a face cu un program nou% furia care ma apuca cand gasesc tutoriale numai in alte
limbi% m-au mobilizat sa le duc la bun sfarsit.
0rincipalele surse folosite le prezint mai $os cu multumirile% admiratia si recunostinta mea
pentru munca depusa de ei si fara de care aceste minunate programe open source ar fi ramas o
enigma pentru mine sau nu le-as fi e,ploatat toate posibilitatile.
#ttp'11tavm$ong.free.fr1I/2S+&031*&/U&"1#tml1inde,.#tml
#ttp'11in)scape.org1doc1basic1tutorial-basic.#tml
#ttp'11in)scape.org1doc1advanced1tutorial-advanced.#tml
#ttp'11screencasters.#eat#en,.org1episode-4451
#ttp'11ver6simpledesigns.com1
#ttp'11www.microugl6.com1in)scape-7uic)guide1
#ttp'11www.6outube.com1results8searc#97uer6:in)scape;a7:4
#ttp'11blog-de-webdesign.blogspot.com1searc#1label1S<-
#ttp'11spec)6bo6.com1244=14>12?1@A-tutorials-to-create-amazing-vector-grap#ics-using-
in)scape1
#ttp'11in)scapetutorials.wordpress.com1
Daca prin aceasta carte necomerciala% din dorinta de a a$uta pe altii% am lezat pe cineva
preluind unele idei din lucrarile lor% ii rog sa ma contacteze la adresa g#e.ioanBgmail.com si% pe
cale amiabila% sa rezolvam neplacuta problema.
Abecedarele pot fi copiate, distribuite, transmise si adaptate.
@
+artea poatet fi descarcata de pe site-ul'
#ttps'11sites.google.com1site1m6digitalboo)s1
Cuprins
5. Introducere.................................................................................................................................54
5.5. +e este In)scape.................................................................................................................54
5.2. Istoric.................................................................................................................................54
5.@. "ansarea programului.........................................................................................................55
2. Interfata......................................................................................................................................5>
2.5. Cara de titlu........................................................................................................................5>
2.2. *eniul................................................................................................................................5>
2.@. Cara de comanda................................................................................................................5>
2.>. Cara de control snap...........................................................................................................5>
2.A. Cara de control a instrumentelor sau trusa +utiei cu instrumente.....................................5A
2.D. Eiglele' orizontala si verticala. ..........................................................................................5A
2.F. +utia cu instrumente..........................................................................................................5A
2.?. 0aleta de culori...................................................................................................................5D
2.=. Cara de stare.......................................................................................................................5?
2.54. Instrumentele barei Snap ............................................................................................. 5=
@. 0rimii pasi..................................................................................................................................2>
>. "ucrul cu fisiere si imagini........................................................................................................2?
>.5. *eniul !ile ....................................................................................................................2?
>.2. 0ictograme de pe bara de comanda....................................................................................@@
A. /otiuni de baza..........................................................................................................................@A
A.5 Undo si redo' ......................................................................................................................@A
A.2. +ut% +op6% 0aste% Delete 1 Gtaiere% copiere% lipire% stergereH...............................................@D
A.@. Duplicate si clone...............................................................................................................@F
&. !unctia Duplicate .......................................................................................................@F
C. !unctia +lone .............................................................................................................@?
+. +reate .iled +lones ........................................................................................................@=
+.5. S6metr6....................................................................................................................@=
+.2. S#ift..........................................................................................................................>@
+.@. Scale.........................................................................................................................>A
+.>. Eotation....................................................................................................................>D
+.A. Clur ; Opacit6.........................................................................................................>?
+.D. +olor........................................................................................................................>=
+.F. .race ........................................................................................................................A5
D. +utia cu instrumente..................................................................................................................AA
D.5. Selectorul...........................................................................................................................AF
&. Selectarea cu mouse-ul....................................................................................................AF
C. Selectarea cu tastele.........................................................................................................A?
+. Selectarea cu caseta de dialog !ind..............................................................................A=
D. .rusa ............................................................................................................................... A=
D.2. 3ditorul de noduri..............................................................................................................D@
D.2.5. *anevrarea nodurilor.................................................................................................D>
&. &fisarea manerelor.....................................................................................................D>
C. Eotirea nodurilor........................................................................................................D>
+. +lasificarea nodurilor.................................................................................................D>
D. Selectarea nodurilor...................................................................................................DA
>
3. *utarea nodurilor.......................................................................................................DA
D.2.2. .rusa...........................................................................................................................DA
D.2.@. Operatii cu cIi............................................................................................................F4
&. Unirea cailor GUnionH.................................................................................................F4
C. Diferenta cailor GdifferenceH.......................................................................................F5
+. Intersectarea cailor GintersectionH...............................................................................F5
D. 3,cluderea cailor Ge,clusionH....................................................................................F2
3. Intreruperea cailor GdivisionH......................................................................................F2
!. .aierea cailor GcutH......................................................................................................F2
-. +ombinarea cailor GcombineH....................................................................................F@
D.2.>. 3fecte cu cai GtraiectoriiH............................................................................................F@
&. 3fectul Cend...........................................................................................................F>
C. 3fectul +onstruct grid.............................................................................................FA
+. 3fectul 3nvelope Deformation...............................................................................FD
D. 3fectul -ears..........................................................................................................F?
3. 3fectul Jatc#es.......................................................................................................F=
!. Interpolate sub-pat#s ...................................................................................................F=
-. 3fectul 2not#.........................................................................................................?5
J. 3fectul 0attern along pat#......................................................................................?@
I. 3fectul S)etc#..........................................................................................................?A
K. 3fectul Stitc# sub-pat#s...........................................................................................?D
2. 3fectul Euler..........................................................................................................?F
". 3fectul Spiro spline ....................................................................................................??
*. 3fectul <on2o# .........................................................................................................?=
D.2.A. .race Citmap .........................................................................................................=5
D.@. 0eria ..................................................................................................................................=D
D.@.5. .rusa...........................................................................................................................=D
D.>. "upa.................................................................................................................................545
D.>.5. .rusa.........................................................................................................................545
D.A. 3ditorul de dreptung#iuri.................................................................................................54>
D.A.5. .rusa.........................................................................................................................54A
D.D. 3ditorul @D.......................................................................................................................54F
D.D.5. .rusa.........................................................................................................................54?
D.D.2. Sc#imbarea culorii suprafetelor cutiei..................................................................554
D.D.@. 0erspectiva izometrica..............................................................................................55A
D.D.>. *odificarea cutiilor..................................................................................................55D
D.F. 3ditorul de elipse.............................................................................................................524
D.F.5. .rusa.........................................................................................................................525
D.?. 3ditorul de poligoane.......................................................................................................52>
D.?.5. .rusa.........................................................................................................................52>
D.=. 3ditorul de spirale............................................................................................................52F
D.=.5. .rusa.........................................................................................................................52?
D.=.2. +olorarea spiralelor..................................................................................................52=
D.54. +reionul .........................................................................................................................5@>
D.54.5. .rusa.......................................................................................................................5@D
D.54.2 *odul Spiro.........................................................................................................5@F
D.55. Stiloul Cezier..................................................................................................................5>4
D.55.5. .rusa.......................................................................................................................5>5
D.52. 0enita caligrafica............................................................................................................5>>
D.52.5. .rusa.......................................................................................................................5>A
A
D.52.2. Jasuri.....................................................................................................................5>D
D.5@. 3ditorul de te,t...............................................................................................................5>=
D.5@.5. *anevrarea cursorului de editare te,t si selectarea te,tului..................................5A4
D.5@.2. 3ditarea te,tului.....................................................................................................5A4
D.5@.@. !ormatarea te,tului.................................................................................................5A5
D.5@.>. *anevrarea literelor...............................................................................................5A>
D.5@.A. 0unerea te,tului pe cale..........................................................................................5A>
D.5@.D. .e,t in interiorul unor forme geometrice...............................................................5D4
D.5>. 0ulverizatorul.................................................................................................................5DD
D.5>.5. .rusa.......................................................................................................................5DD
D.5A. Eadiera...........................................................................................................................5F4
D.5A.5. .rusa.......................................................................................................................5F4
D.5D. 3ditorul de umplere........................................................................................................5F@
D.5D.5 .rusa........................................................................................................................5F>
D.5F. 3ditorul de gradient............................................................................................................5F=
D.5F.5 .rusa.............................................................................................................................5F=
D.5F.2. !olosirea ferestrei -radient editor...........................................................................5?5
D.5F.@. 3ditarea stopurilor intermediare direct pe linia de gradient........................................5?>
D.5F.@. Deplasarea stopurilor intermediare.............................................................................5?>
D.5F.>. Sc#imbarea atributelor stopului..................................................................................5?A
D.5F.A. &$ustarea gradientului.................................................................................................5?D
D.5F.D. +olor -estures.............................................................................................................5??
D.5?. 0ipeta sau prelevatorul de culoare..............................................................................5=F
D.5?.5. .rusa.......................................................................................................................5=F
D.5=. 3ditorul de conectori......................................................................................................244
D.5=.5. .rusa.......................................................................................................................245
F. &lte instrumente.......................................................................................................................24>
F.5. !ill and Stro)e 1 GUmplere si conturH..............................................................................24>
F.5.5 .aburile !ill si Stro)e paint................................................................................24A
F.5.2 .abul Stro)e st6le..................................................................................................254
F.2. "a6ers 1 GStraturiH ...........................................................................................................25>
F.@. &lign and Distribute 1 G&liniaza si distribuieH................................................................25D
F.>. Document 0roperties 1 G0roprietatile documentuluiH .....................................................25?
F.A. .ransform 1 G.ransformareH..............................................................................................225
F.D. Eows and +olumns 1 GEanduri si coloaneH.......................................................................22@
F.F. -roups1Ungroups ............................................................................................................22@
?. "imitare de vizibilitate si transparenta G+lipping and mas)ingH..............................................22D
?.5. +lipping............................................................................................................................22D
?.2. *as)ing............................................................................................................................22F
=. !iltre.........................................................................................................................................2@2
=.5. &C+s................................................................................................................................2@2
=.2. Cevels...............................................................................................................................2@>
=.@. Clurs.................................................................................................................................2@D
=.>. Cumps..............................................................................................................................2@F
=.A. +olor.................................................................................................................................2@=
=.D. Distort...............................................................................................................................2>4
=.F. Image effects....................................................................................................................2>5
=.?. Image effects% transparent................................................................................................2>@
=.=. *aterials...........................................................................................................................2>>
=.54. *orp#olog6....................................................................................................................2>D
D
=.55. /on realistic @D s#aders................................................................................................2>F
=.52. Overla6s.........................................................................................................................2>=
=.5@. 0rotruzions.....................................................................................................................2A5
=.5>. Eidges.............................................................................................................................2A2
=.5A. Scatter.............................................................................................................................2A@
=.5D. S#adows and glows........................................................................................................2A@
=.5F. .e,tures..........................................................................................................................2AA
=.5?. .ransparenc6 utilities.....................................................................................................2AF
54. 3,tensii..................................................................................................................................2A=
54.5. &EE&/-3.....................................................................................................................2A=
55.5.5. Eestac)...................................................................................................................2A=
54.2. +O"OE..........................................................................................................................2D5
55.2.5. Crig#ter...................................................................................................................2D2
54.2.2. +ustom....................................................................................................................2D2
54.2.@. Dar)er.....................................................................................................................2D@
54.2.>. Desaturate...............................................................................................................2D>
54.2.A. -ra6scale................................................................................................................2D>
54.2.D. "ess Jue.................................................................................................................2DA
54.2.F. "ess "ig#t...............................................................................................................2DA
54.2.?. "ess Saturation.......................................................................................................2DD
54.2.=. *ore Jue................................................................................................................2DD
54.2.54. *ore "ig#t............................................................................................................2DF
54.2.55. *ore Saturation....................................................................................................2DF
54.2.52. /egative................................................................................................................2D?
54.2.5@.Eandomize ............................................................................................................2D?
54.2.5>. Eemove blue.........................................................................................................2F4
54.2.5A. Eemove green.......................................................................................................2F4
54.2.5D. Eemove red...........................................................................................................2F4
54.2.5F. Eeplace color .......................................................................................................2F5
54.2.5?. E-C barell............................................................................................................2F2
54.@. -3/3E&.3 .O 0&.J..................................................................................................2F2
54.@.5. 3,trude...................................................................................................................2F2
54.@.2. Inside1outside #alo..................................................................................................2F@
54.@.@. Interpolate...............................................................................................................2F>
54.@.>. *otion....................................................................................................................2FD
54.@.A. 0attern along pat#...................................................................................................2F?
54.@.D. Scatter.....................................................................................................................2F=
54.@.F. <oronoi pattern.......................................................................................................2?4
54.>. I*&-I/I.......................................................................................................................2?2
54.>.5. 3mbed images .......................................................................................................2?2
54.>.2. 3,tract image .........................................................................................................2?@
54.A. *ODI!L 0&.J.............................................................................................................2?@
54.A.5. &dd nodes ..............................................................................................................2?>
54.A.2. +olor mar)ers to matc# stro)e...............................................................................2?A
54.A.@. +onvert to das#es...................................................................................................2?A
54.A.>. 3dge @D..................................................................................................................2?A
54.A.A. 3nvelope.................................................................................................................2?D
54.A.D. !latten Cezier.........................................................................................................2??
54.A.F. !ractalize................................................................................................................2?=
54.A.?. Interpolate attribute in a group ..............................................................................2=4
F
54.A.=. Kitter nodes..............................................................................................................2=2
54.A.54. 0erspective............................................................................................................2=@
54.A.55. Eubber stretc#.......................................................................................................2=>
54.A.52. 0i,el snap.............................................................................................................2=D
54.A.5@. Straig#ten Segments.............................................................................................2=F
54.A.5>. W#irl.....................................................................................................................2=?
54.D. E&S.3E........................................................................................................................@44
54.D.5. &daptive .#res#old................................................................................................@45
54.D.2. &dd /oise ..............................................................................................................@45
54.D.@. Clur ........................................................................................................................@42
54.D.>. +#annel ..................................................................................................................@42
54.D.A. +#arcoal .................................................................................................................@42
54.D.D. +olorize .................................................................................................................@42
54.D.F. +ontrast .................................................................................................................@42
54.D.?. +6cle +olormap......................................................................................................@4@
54.D.=. Despec)le...............................................................................................................@4@
54.D.54. Dit#er ...................................................................................................................@42
54.D.55. 3dge .....................................................................................................................@4@
54.D.52. 3mboss ................................................................................................................@4@
54.D.5@. 3n#ance................................................................................................................@4@
54.D.5>. 37ualize................................................................................................................@4>
54.D.5A. -aussian Clur ......................................................................................................@4>
54.D.5D. JSC &d$ust ..........................................................................................................@4>
54.D.5F. Implode ................................................................................................................@4>
54.D.5?. "evel ....................................................................................................................@4>
54.D.5=. "evel Gwit# +#annelH ...........................................................................................@4>
54.D.24. *edian .................................................................................................................@4A
54.D.25. /egate...................................................................................................................@4A
54.D.22. /ormalize.............................................................................................................@4A
54.D.2@. Oil 0aint ...............................................................................................................@4A
54.D.2>. Opacit6 ................................................................................................................@4A
54.D.2A. Eaise ....................................................................................................................@4A
54.D.2D. Eeduce /oise .......................................................................................................@4A
54.D.2F. Eesample .............................................................................................................@4D
54.D.2?. S#ade ...................................................................................................................@4D
54.D.2=. S#arpen ................................................................................................................@4D
54.D.@4. Solarize ................................................................................................................@4D
54.D.@5. Swirl ....................................................................................................................@4D
54.D.@2. Uns#arpmas) .......................................................................................................@4F
54.D.@@. Wave ....................................................................................................................@4F
54.F. E3/D3E........................................................................................................................@4F
54.F.5. @D pol6#edron .......................................................................................................@4F
54.F.2. &lp#abet soup ........................................................................................................@4=
54.F.@. Carcode ..................................................................................................................@54
54.F.>. Carcode datamatri, ................................................................................................@54
54.F.A. +alendar .................................................................................................................@55
54.F.D. +artezian grid ........................................................................................................@55
54.F.F. Draw from triangle ................................................................................................@52
54.F.?. !oldable bo, ..........................................................................................................@5@
54.F.=. !unction plotter......................................................................................................@5>
?
54.F.54. -ear .....................................................................................................................@5>
54.F.55. -rid ......................................................................................................................@5A
54.F.52. -uides creator ......................................................................................................@5A
54.F.5@. "-S6stem .............................................................................................................@5D
54.F.5>. 0arametric curves ................................................................................................@5F
54.F.5A. 0erfect-bound +over templete..............................................................................@5?
54.F.5D. 0olar grid .............................................................................................................@5?
54.F.5F. 0rinting *ar)s .....................................................................................................@5=
54.F.5?. Eandom tree ........................................................................................................@24
54.F.5=. Spirograp# ...........................................................................................................@24
54.F.24. .riangle ................................................................................................................@25
54.F.25. Wireframe Sp#ere ................................................................................................@25
54.?. .3M...............................................................................................................................@25
54.?.5. +onvert to Craille...................................................................................................@22
54.?.2. f"I0 c&S3..............................................................................................................@22
54.?.@. "orem Ipsum .........................................................................................................@22
54.?.>. "owercase...............................................................................................................@22
54.?.A. r&/dOm +as3.......................................................................................................@22
54.?.D. Eeplace te,t ...........................................................................................................@22
54.?.F. Sentence case .........................................................................................................@2@
54.?.?. Split te,t ................................................................................................................@2@
54.?.=. .itle case.................................................................................................................@2@
54.?.54. Uppercase.............................................................................................................@2@
54.=. <ISU&"IN3 0&.J........................................................................................................@2@
54.=.5. Dimensions.............................................................................................................@2>
54.=.2. Draw #andles..........................................................................................................@2>
54.=.@. *easure pat#..........................................................................................................@2>
54.=.>. /umber nodes.........................................................................................................@2>
54.54. W3C.............................................................................................................................@2A
55. 3,emple.................................................................................................................................@2?
55.5. 3,emplu de clonare cu tabul S6metr6 si functia 0D* ( reflectionOD44 rotation......@2?
55.2. 3,emplu de clonare cu tabul S#ift si functia 05 ( simple transition..........................@2=
55.@. 3,emplu de clonare cu tabul +olor si functia 05 ( simple transition.........................@@4
55.>. 3,emplu de clonare cu tabul Scale.............................................................................@@5
55.A. 3,emplu cu te,t..............................................................................................................@@D
55.D. 3,emplu cu efectul Stitc# sub-pat#s ..............................................................................@@?
55.F. 3,emplu cu eta$ari de cuburi..........................................................................................@>5
55.?. 3fect cu filtrul +omics drafts din categoria /on realistic @D s#aders...................@>>
55.=. 3,emplu de perspectiva.................................................................................................@>A
55.54. &plica...........................................................................................................................@>=
55.55. Iesire din cadru............................................................................................................. @A2
55.52. +ompozitie Gplic% clema% #artie si stilouH .....................................................................@D2
55.5@. 3,emplu cu efectul Cend..........................................................................................@FA
55.5>. Cutoane ........................................................................................................................@F=
55.5A. Dantele cu functia Interpolate sub-pat#s .....................................................................@?2
10
1. Introducere
1.1. Ce este Inkscape
Inkscape este un program gratuit de grafica vectoriala, echivalent Corel Drow. Este
distribuit sub licen software gratuita, !"# !$%. &copul su declarat este de a deveni un
puternic instrument de grafica, fiind 'n acela(i timp pe deplin conform cu )*%, &+!,, (i
standardele C&&.
Inkscape ofer o interfa -.&I-.!,, pentru manipularea imaginilor vectoriale, care
permite artistului s se e/prima liber.
Ca (i alte programe de desen, Inkscape ofer posibilitatea crearii de forme de ba0 1cum
ar fi elipse, dreptunghiuri, stele, poligoane (i spirale2, precum (i abilitatea de a transforma (i a
manipula aceste forme de ba0 prin rotaie, 'ntindere (i deformare.
$roprietile obiectelor pot fi manipulate, fie individual prin editor )*%, sau mai
general, 'ntr3un mod intuitiv de ctre dispo0itivele de intrare, cum ar fi mouse, tablete grafice sau
chiar ecran tactil.
Inkscape este cross3platform (i rulea0 pe *ac 4& ), sisteme de operare #ni/3like, (i
*icrosoft -indows. In Inkscape punerea 'n aplicare a standardelor &+! (i C&& este incomplet.
*ai ales, nu suport 'nc animaie, sau fonturi &+!, de(i au fost puse ba0ele pentru crearea de
fonturi &+! incep5nd cu versiunea 0.67. Inkscape are suport multi3lingvistic, 'n special pentru
scripturi comple/e, ceea ce lipse(te 'n pre0ent 'n cele mai multe aplicaii comerciale de grafic
vectorial.
8ncep5nd cu 9010, Inkscape este 'ntr3un proces de de0voltare activ, caracteristici noi fiind
adugate.
1.2. Istoric
Inkscape a 'nceput 'n 900: ca o de0voltare a codului proiectului &odipodi. Echipa de
de0voltare a fost condusa de ;ed !ould, <r=ce >arrington, "athan >urst, (i *en;a%gu..
%imba?ul de programare a trecut de C la C @ @ si apoi schimbat la !;A @ ;oolkit C @ @. "oua
interfa este modelata dup interfata )ara )treme. $5n la sf5r(itul lunii noiembrie 9007,
sistemul de urmrire al bugurilor a fost g0duit pe &ourceforge.
,
SVG (Scalable Vector Graphics) (expresie englez cu traducerea "grafic vectorial proporionabil") este
un limbaj pentru descrierea de imagini ! folosind"#$% &ste un standard al organizaiei '()***a crui
proiectare a +nceput +n anul ,---% .ermite definirea imaginilor prin ( metode/ text0 grafic vectorial 1i "bitmap2
uri" (fi1iere +n formatul 3#.)%
!e1i exist aplicaii specializate pentru crearea 1i editarea de SVG2uri0 +n acest scop poate fi folosit orice
editor text% Vizualizarea unei imagini SVG poate fi realizat cu orice bro4ser%
**
'5S6'5G este un acronim pentru 74hat 8ou see is 4hat 8ou get90 expresie englez din domeniul
computerelor% .ronunia lui este : 4 zi4 g:0 aproximativ ca 1i u;i2zi2u;ig0 1i se traduce aproximativ cu/ "ceea ce se
obine este chiar ceea ce se vede9%
***
)onsoriul 'eb ('orld 'ide 'eb )onsortium0 '()) este un consoriu internaional0 format din membri
permaneni 1i parteneri0 care are ca scop dezvoltarea de standarde pentru 'orld 'ide 'eb%
11
1.3. Lansarea programului
Deschidem programul Inkscape din <=pplications<Graphics<6n>scape Vector Graphics
&ditor 1Big. 12.
Big. 1
%a lansare, fereastra este in format redus 1fig. 92, ceea ce este un avanta? pentru cei ce
folosesc, in #buntu, bara Cwn deoarece, tragand cu mouse3ul de coltul din dreapta3?os, se poate
mari fereastra atat cat sa nu acopere aceasta bara, permitand manevrarea efectelor Compi0 de
rotire desktop 1fig. :2.
Big. 9
19
Big. :
Cpasand tasta D, pagina este marita la dimensiunea spatiului de lucru 1fig. 62.
Big. 6
14
2. Interfata
Ceea ce se vede pe monitor la deschiderea programului Inkscape se numeste Interfata.
Ea cuprinde:
2.1. Bara de titlu
2.2. Meniul
2.3. Bara de comanda
2.4. Bara de control snap
Nota:
Daca nu aveti aceasta bara, pentru a o face vizibila faceti click pe >View>Show/Hie>Snap controls
bar. !iniile e "ri, e "hia#, sau obiectele se co$porta ca un $a"net, lipin obiectele upa $oul setarii.
2.2
2.7
2.8
2.5
2.1
2.3
2.4
2.
2.!
15
2.5. Bara de control a instrumentelor sau trusa Cutiei cu instrumente
Nota:
%ontinutul se schi$ba aca activa$ alt instru$ent in %utia cu instru$ente.
2.6. Riglele: orizontala si verticala.
"aca nu apar implicit se pot #ace vi$i%ile apasand tastele Ctrl+R. &unt amplasate de'a lungul
$onei de desen si servesc ca repere vi$uale( pentru a arata marimea o%iectelor desenate sau a
distantelor dintre ele. "e regula originea $ero a riglelor se a#la in coltul stanga'sus al #oii de
desen. Cand mouse'ul se a#la pe #oaia de desen doua triunghiuri mici aluneca pe rigla pentru a
arata coordonatele ) si *.
2.7. Cutia cu instrumente
1 2 3 4 5 7 8 ! 1+ 11 12 13 14 15 1 17 18 1!
1. selectorul
2. editorul de noduri
3. peria ,t-eak.
4. lupa
5. editorul de dreptunghiuri
. editorul 3"
7. editorul de elipse
8. editorul de poligoane
!. editorul de spirale
1+. creionul simplu
11. creionul /e$ier
12. stiloul caligra#ic
13. editorul de te)t
14. editorul de modele ,spra*.
15. radiera
1. editorul de umplere
17. editorul de gradient
0igla ori$ontala
0igla verticala
1
18. pipeta
1!. editorul de conectori
2.. !aleta de culori
Nota:
Daca nu va satisface "a$a e culori, cu butonul stan" al $ouse&ului, apasat pe sa"eata $ica e la
capatul in reapta al paletei, puteti ale"e alte seturi e culori in fereastra flotanta care se eschie.
'lues
Hilite
(haki
)ol
17
)reens
!a*e+ 'ea$er
,es -
,es .
,o/al -
,o/al .
SV) -
SV) .
*an"o icons
*opo"raphic partea I&a
*opo"raphic partea a II&a
01*!1' 2et 34.5
6ebhe+ partea I&a
6ebhe+ partea a II&a
7buntu
8cho icon the$e palette
)ra/ partea I&a
)ra/ partea a II&a
6ebSafe ..
6inows 9: icons
Sau, eschieti fereastra ;Swatches<, apasan tastele "#i$t%Ctrl%&. %u click pe sa"eata $ica in
aceasta fereastra puteti ale"e alte seturi e culori. :entru a schi$ba culoarea conturului 3stroke5,
tineti apasata tasta "#i$t si faceti click pe o culoare in fereastra ;Swatches< sau e pe paleta.
18
Daca este selectat un obiect colorat si face$ %lick pe ;'<&ul in fata paletei e culori sau e la
inceputul ferestrei ;Swatches<, u$plerea este anulata. 1celasi lucru se inta$pla cu conturul aca,
atunci can face$ %lick, tine$ apasata tasta Shift.
2.(. Bara de stare
Nota:
'ara e stare cuprine:
inicator e culoare pentru obiecte
instru$ent e $oificare a opacitatii obiectelor selectate
vizibilitatea stratului
blocarea stratului
selector rapi al straturilor
zona pentru $esa#e a#utatoare
cooronatele $ouse&ului
zoo$ 3lupa5
/ara de stare are un rol important prin in#ormatiile pe care le a#isea$a in timpul sau dupa
e#ectuarea unei operatii.
1st#el:
daca rotim un o%iect tragand de manere( pe %ara de stare se a#isea$a numarul de grade de
rotire.
"aca selectam un o%iect dintr'un grup este a#isat numarul de identi#icare al grupului
daca dorim sa modi#icam rapid grosimea conturului sau unitatea de masura( se #ace Click
dreapta pe ci#ra din dreptul indicatorului de culoare al conturului si din #ereastra
derulanta alegem alta valoare pentru contur.
1!
2.1). *nstrumentele +arei ,"nap-
/ara 2&nap3 pre$inta o serie de %utoane ce sta%ilesc ce puncte ale unui o%iect sa se
comporte ca un magnet. Ea are mai multe sectiuni.
1 2 3 4 5 7 8 ! 1+ 11 12 13 14 15 1 17
................ a................... ............................ b............................ ......... c..........
1. activea$a #unctia de atragere
a. 4rima sectiune
2. activea$a comportarea de magnet a cutiilor de incadrare
3. atrage coltul unei cutii de incadrare de o cutie de incadrare
4. atrage coltul cutiei de incadrare a unui o%iect de coltul unei alte cutii de incadrare
5. atrage coltul unei cutii de incadrare de mi5locul laturii unei cutii de incadrare
. atrage coltul unei cutii de incadrare de centrul altei cutiei de incadrare
%. &ectiunea a doua
7. activea$a atragerea nodurilor sau manerelor
8. atrage un nod la o cale
2+
!. atrage un nod la o intersectie a cailor
1+. atrage un nod la un nod de colt
11. atrage un nod la un nod neted
12. atrage un nod sau mi5locul laturii unui o%iect la mi5locul unei linii
13. atrage mi5locul unui o%iect la mi5locul altui o%iect
14. atrage un nod sau un centru de rotatie la un centru de rotatie
21
c. &ectiunea a treia
15. atrage un nod sau coltul unei cutii la marginea sau coltul paginii
1. atrage un nod sau coltul unei cutii de incadrare la liniile gridului
17. atrage un nod sau coltul unei cutii de incadrare la o linie de ghida5 sau o
intersectie a liniilor de ghida5
22
"istanta de la care sa se produca atragerea se reglea$a din #ereastra 2"ocument
4roperties3
24
3. Primii pasi
Nerabdarea este mare asa ca, sa mai privim o data cutia cu instrumente si, sa incepem sa
desenam.
Observam ca instrumentele au forme intuitive, sugerandu-ne cam ce am putea face cu ele.
Exemplul 1:
Facem clic pe instrumentul !, mutam cursorul mouse-ului deasupra colii de "artie si, tinand butonul
stang al mouse-ului apasat, tragem in lateral. O sa obtinem ceva asemanator cu imaginea din fig. !.
#aca vrem sa sc"imbam culoarea de umplere, facem clic pe o
culoare aleasa de pe paleta de culori $fig. %&. 'rem sa sc"imbam si
culoarea conturului ( )inem apasata tasta Shift si facem clic pe
culoarea dorita. *entru a ramane numai conturul facem clic pe X-ul
de la inceputul paletei de culori $fig. +&.
Fig. ! Fig. %
*entru a modifica marimea dreptung"iului facem
clic pe sageata din cutia cu instrumente $sau
apasam tasta F1& si apoi tragem cu mouse-ul de
manerele care apar in ,urul acestuia $Fig. -&. *entru
a roti dreptung"iul facem un clic pe dreptung"i si
manerele se sc"imba ca in fig. ..
Fig. + Fig. -
)ragand de manerele amplasate pe colturi, putem roti
dreptung"iul. #aca tragem de manerele de pe mi,locul
laturilor, transformam dreptung"iul in paralelogram $fig.
1/&.
Fig. . Fig. 1/
*entru a roti fata de alt punct decat cel central, se poate
muta centrul $0& cu mouse-ul $fig. 11&. 1otun,irea
colturilor se face facand clic pe al doilea instrument din
cutia cu instrumente $fig. 12& si tragand cu mouse-ul de
cerculetul din coltul dreapta-sus $fig. 12 a si b&.
Fig. 11 Fig. 12
Fig. 12
3nularea conturului se poate face cu clic dreapta pe indicatorul culorii acestuia $stroe& de pe bara de
stare, alegand din fereastra care se desc"ide 4remove stroe5, asigurandu-va intai ca dreptung"iul este umplut
cu culoare $fig. 14& sau, tinand apasata tasta 6"ift, facem 7lic pe 4x5-ul din fata paletei de culori.
*entru colorarea cu un gradient liniar simplu, avand selectat dreptung"iul, activam penultimul icon al
cutiei cu instrumente, facand clic cu butonul stang al mouse-ului pe iconul respectiv si apoi dublu clic pe
dreptung"i $fig. 1!&. 3pare o linie de gradient avand un patratel in partea stanga si un cerculet in partea
dreapta. 7u mouse-ul puteti deplasa cele doua capete ale gradientului, sau c"iar inversa $fig. 1%&.
!
%
a
b
+ - . 1/
14
2!
Fig. 14
Nu va plac culorile de inceput si de sfarsit ale gradientului ( Faceti clic pe patratel, apoi clic pe
4pipeta5 $ultimul icon al cutiei cu instrumente&, clic pe o culoare cu care doriti sa inceapa gradientul si din
nou clic pe patratel. 7lic pe cerculet, clic pe culoarea dorita pentru sfarsitul gradientului si din nou clic pe
cerculet $fig. 1+&.
Fig. 1! Fig. 1%
Fig. 1+
Nota:
Daca vrem sa trasam un patrat, in timp ce tragem cu mouse-ul in lungul diagonalei viitorului patrat,
tinem apasata tasta Ctrl. Daca tinem apasata tasta Shift, patratul/dreptunghiul este generat dinspre centru
spre exterior.
Exemplul 2:
Facem clic pe instrumentul + $cel in forma de cerc&, deplasam
cursorul deasupra colii de desen si, tinand apasat butonul stang al
mouse-ului, tragem in lateral $fig. 1-&. #upa cum se observa, elipsa
noastra nu are contur. *entru a crea contur 4blac5 facem clic cu
butonul din mi,loc al
mouse-ului pe 4none5 din
indicatorul 4stroe5 aflat
pe bara de stare $fig. 1.&.
Fig. 1- Fig. 1.
2%
*entru a transforma elipsa in sector de cerc, apasam tasta F2 si apoi, tinand tasta Ctrl apasata, tragem
cu mouse-ul de cerculetul mic spre interiorul elipsei pana apar doua cerculete $fig. 2/&. )rasarea sectorului de
cerc se face tragand pe rand, spre exteriorul elipsei, de cele doua cerculete $fig. 21&. #aca tragem de cerculete
spre interiorul elipsei, aceasta se transforma in arc de cerc colorat la interior $fig. 22&. *entru a inlatura
culoarea $fig. 22& se face clic pe X-ul aflat la inceputul paletei de culori.
Fig, 2/ Fig. 21 Fig. 22 Fig. 22
3pasand tasta Ctrl in timp ce trasam elipsa, aceasta se transforma in cerc.
Exemplul 3:
Facem clic pe instrumentul . $cel in forma de spirala& al cutiei cu instrumente, deplasam cursorul
mouse-ului deasupra colii de "artie si, tinand apasat butonul stang al mouse-ului, tragem in lateral. Obtinem o
spirala ca cea din fig. 24. *entru a o colora, facem clic pe o culoare de pe paleta de culori $fig. 2!&.
Fig. 24 Fig. 2!
Exemplul 4:
Facem clic pe instrumentul % $iconul in forma de cub&, deplasam cursorul mouse-ului deasupra colii
de "artie si, tinand apasat butonul stang al mouse-ului, tragem in lateral. 7ubul obtinut are mai multe manere,
cu a,utorul carora putem modifica forma acestuia $fig. 2%&.
Fig. 2%
)ransformarea se poate face si cu a,utorul manerelor obtinute prin activarea sagetii de selectie din cutia cu
instrumente $fig. 2+&.
Fig. 2+
6trasnic program 8 7red ca e momentul sa aflam mai multe despre capacitatile acestuia.
#ar, un calculator puternic este necesar altfel, cum aplicam filtre sau extensii parca-i legam
plumb la picioare.
28
4. Lucrul cu fisiere si imagini
Desenele facute in programul Inkscape pot fi salvate in fiesiere de tip .svg. si exportate in
format .png. Imagini sau desene in format: .svg, .png, .jpeg, etc pot fi importate in fisierele
deschise cu Inkscape. Exista doua modalitati de lucru:
meniul ile!
pictograme de pe "ara de comanda
4.1. Meniul File
acand #lick pe meniul File! $aflat pe "ara de meniuri%,
se deschide o fereastra cu urmatoarele optiuni:
"utonul New! $#trl&'% permite deschiderea unui fisier nou, prin alegerea uneia din
numeroasele posi"ilitati pre(entata in fereastra pop)up a acestei optiuni. isierul va
contine o fila goala si va avea o denumire temporara.
2*
"utonul Open! $#trl&+% permite deschiderea unui fisier existent si salvat in format
compati"il cu Inkscape.
Daca in fereastra sunt prea multe tipuri de fisiere ele pot fi sortate din fereastra derulanta.
Fereastra derulanta contine mult mai multe tipuri de fisiere
"utonul Open recent! permite deschiderea fisirelor ,-. cu care s)a lucrat recent si
pre(entate intr)o fereastra pop)up. Ele pot fi sterse din fereastra Inskape preferences!.
"utonul Revent! anulea(a toate modificarile facute in fisierul curent.
"utoanele: Save! $#trl&,% , Save As ...! $,hift&#trl&,%, Save a copy ...! $,hift&#trl
&/lt&,%, deschid o fereastra in care tre"uie introdus numele pe care dorim sa)l atri"uim
fisierului si locul unde sa fie stocat pana la o noua deschidere. Daca fisierul are deja un
nume, functia ,ave! nu mai deschide alta fereastra ci rescrie modificarile peste fisierul
01
deja existent.
Inkscape salvea(a automat la un interval de timp setat in fereastra Inkscape preferences!
$,hift&#trl&2%.
3utonul Import ...! $#trl&I% deschide o fereastra in care putem naviga pana in locul
unde se afla imaginea dorita. Imaginile "itmap nu vor fi stocate in fisier. Daca mutati
locul imaginii, ea nu mai apare la deschiderea acelui fisier.
04
Formatele posibile sunt suficient de numeroase. Redam mai jos cateva din ele.
Inainte de importare se deschide o fereastra de interogare. Bifati prima casuta si Click pe OK.
3utonul Export itmap ..! $,hift&#trl&E% permite exportarea unui desen reali(at de
noi, in format .png. In fereastra care se deschide se selectea(a o"iectul $sau o"iectele%, se
face #lick pe 3ro5se! si in noua fereastra care se deschide, se alege numele desenului si
locul. #lick pe +6 si apoi #lick pe Export!.
emnificatia butoanelor este!
a. 2age! exporta (ona delimitata de pagina
". Dra5ing! exporta si desenele din afara paginii
02
c. ,election! exporta interiorul regiunii delimitata de cutia de incadrare a
o"iectului selectat
d. #ustom! exporta (ona definita in caseta de dialog
In casutele portiunii !itmap si"e! numai o dimensiune poate fi sta"ilita, cealalta o
sta"ileste programul pentru a pastra proportia.
In partea de jos a ferestrei de dialog, prin "ifarea casutei !atc# export all selecte$
o%ects! o"iectele selectate impreuna vor fi exportate in fisiere separate, cu nume $id% alocat
automat si cu re(olutie de *1 dpi. Daca o"iectul a mai fost salvat i se va da acel nume si fisierul
va fi rescris fara avertisment.
7a "ifarea casutei &i$e all except selecte$! se ascund o"iectele neselectate pentru a
avea un mai "un control asupra a ceea ce exportam.
"ota!
#$portul in alt format decat .png se face cu comanda %ave &s ..'( urmat de alegerea formatului dorit din
lista derulanta.
"utonul Import from open clip art lirary! permite importarea unor imagini dintr)un
depo(it tip clip art! $faceti #lick pe ,earch! fara sa scrieti nimic in fereastra%.
"utonul 'rint! permite exportarea desenelor, aflate pe pagina de lucru, prin tiparire pe o
coala de hartie.
00
4.2. Pictograme de pe bara de comanda
2e "ara de comanda exista cateva pictograme ce permit deschiderea ori salvarea de fisiere
si importul sau exportul de imagini, printr)un simplu #lick.
4 2 0 8 9 :
,emnificatia pictogramelor este:
4. deschidere fisier nou
2. deschidere fisier compati"il deja existent
0. salvea(a fisierul
8. tipareste fisierul
9. importa imagini
:. exporta desen
35
5. Notiuni de baza
Pentru a putea lucra cu Inkscape trebuie sa clarificam cateva notiuni de baza ce sunt
cuprinse in meniul derulant Edit de pe bara de meniuri (fig. 5-! si nu numai.
"ig. 5-
5.1 Undo si redo:
#unt comenzi ce permit anularea sau refacerea unei actiuni facute de noi in timpul
desenarii. Ele pot fi accesate din meniul de mai sus$ cu o combinatie de taste (Ctrl+Z sau
Shift+Ctrl+Y pentru undo si Shift+Ctrl +Z sau Ctrl+Y pentru redo!$ de pe bara de
comanda cu click pe iconul (undo! sau pe iconul (redo!. %aca vrem sa revenim la o
actiune mult anterioara& apelam la functia 'ndo (istor) ce se poate lansa cu combinatia de
taste Alt+Ctrl+H (fig. 5-*!.
"ig. 5-*
3+
5.2. Cut, Copy, Paste, Delete / (taiere, copiere, lipire, stergere)
#unt comenzi ce permit taierea& copierea& lipirea si stergerea unor obiecte desenate sau
inserate. Pot fi accesate din meniul Edit$ cu o combinatie de taste (Ctrl+X pentru taiere&
Ctrl+C pentru copiere& Ctrl+V pentru lipire si tasta Delete pentru stergere!$ de pe bara de
comanda cu click pe iconul (cut!& iconul (cop)!& iconul (paste!$ din meniul
derulant obtinut cu click dreapta pe un obiect selectat (fig. 5-3!.
"ig. 5-3 "ig. 5-,
In legatura cu comanda Paste precizam ca e-ista mai multe optiuni. .a un paste
simplu cu Ctrl+V& obiectul este lipit in locul in care facem click cu mouse-ul. .a comanda
Paste in place sau Ctrl+Shift+V obiectul este lipit peste original si poate fi dezlipit prin
tragere cu mouse-ul sau cu sagetile.
/u comanda Paste stle se pot aplica oricarui obiect stilul obiectului aflat in clipboard.
%e e-emplu0 desenam un dreptung1i avand doar contur negru si o elipsa avand doar
umplere. /opiem in clipboard dreptung1iul si selectam elipsa. /u optiunea Paste st)le elipsa
va pierde umplerea si va obtine un contur negru (fig. 5-,!.
/omanda Paste size din meniul derulant Edit are + optiuni ("ig. 5-5!.
"ig. 5-5
32
%e e-emplu& copiem in clipboard un dreptung1i fara umplere si selectam elipsa. /u
optiunea Paste 3idt1 putem sa-i lipim doar lungimea obiectului din clipboard (fig. 5-+!.
"ig. 5-+
5.3. Duplicate si clone
A. !un"tia #Du$li"ate%
Inlocuieste actiunea /op) urmata de Paste. %uplicatul este plasat deasupra
originalului si poate fi deplasat cu mouse-ul sau cu sagetile. %aca dorim mai multe duplicate
trebuie sa repetam operatia de duplicare a originalului sau a duplicatului. 4 alta posibilitate de a
obtine multe duplicate odata este de a selecta obiectul si tinand apasata tasta 5ar space sa
tragem cu mouse-ul obiectul (fig. 5-2!. Insa in acest fel nu avem control asupra numarului de
duplicate. Putem trage deoparte cat avem nevoie iar restul sa stergem.
6ealizarea unui duplicat se
face din meniul derulant Edit&
alegand optiunea %uplicate$ cu
combinatia de taste Ctrl+D$ cu
meniul derulant obtinut cu click
dreapta (fig. 5-7!$ prin activarea iconului (duplicate! de pe bara de comanda.
"ig. 5-7
"ig. 5-2
37
4biectul duplicat poate fi modificat in orice fel fara a avea efect asupra originalului.
&. !un"tia #Clone%
Este o modalitate speciala de a copia un obiect. /lona pastreaza o legatura cu obiectul
original. %aca modificam originalul se modifica si clona. /lona poate fi mutata& scalata si rotita
independent. %aca culoarea de umplere si culoarea conturului au fost setate unset din fereastra
"ill and stroke& clona poate fi colorata si independent (nu functioneaza totdeauna).
%oar un singur obiect poate fi clonat la un moment dat. Pentru a clona mai multe obiecte
odata trebuie intai sa le grupam.
4n obiect poate fi clonat de nenumarate ori. .a fel& se poate clona o clona. /lona clonei
se comporta fata de parintele ei ca si clona fata de original. 8odificarea clonei se rasfrange si
asupra subclonelor.
In fereastra derulanta Edit& functia /lone are 5 optiuni (fig. 5-9!0
"ig.5-9
/omanda de clonare poate fi data0
din meniul derulant al functiei /lone$
cu combinatia de taste Alt+D$
activand iconul de pe bara de comanda.
.egatura unei clone cu originalul poate fi anulata0
activand optiunea 'nlin( Clone din fereastra derulanta a functiei /lone$
apasand combinatia de taste Shift+Alt+D$
39
click pe iconul de pe 5ara de comanda.
E-ista posibilitatea legarii mai multor clone la un alt obiect. Pentru asta& se copie noul original in
clipboard& se selecteaza clonele ce vor fi legate si se activeaza functia )elin( to Co$ied din
meniul flotant al functiei /lone (clonele vor lua si forma obiectului din clipboars!.
C. Create *iled Clones
:ermenul Tiled clones sugereaza posibilitatea crearii unui numar mare de clone ale
aceluiasi obiect si asezarea lor intr-o anumita ordine& c1iar si marirea progresiva a fiecarei clone
in parte. #e pot obtine astfel& cu usurinta& modele deosebite.
.ansata prin activarea optiunii /reate :iled /lones a ferestrei derulante a functiei
/lone& noua fereastra prezinta 2 taburi0
s)metr)
s1ift
scale
rotation
blur ; opacit)
color
trace
C.1. Symetry
:abul #)metr) arata ca in figura 5-< si are o fereastra derulanta ce cuprinde o lista cu
operatiile ce se pot face cu obiectul (fig. 5-!.
"ig. 5-<
,<
"ig. 5-
In partea de =os este o portiune fi-a in care se stabilesc numarul de coloane si de randuri
fie dimensiunile suprafetei ce se doreste a fi acoperita cu clone. 5ifarea optiunii 'se saved size
and position of t1e tile pastreaza spatierea dintre clone& in cazul in care se sc1imba in timpul
aplicarii acestei functii. .ansarea functiei :iled clonesse face prin apasarea butonului
Create.
5utonul 6eset permite revenirea rapida la parametrii initiali.
5utonul 6emove permite stergerea clonelor.
5utonul 'nclump permite o oarecare raspandire aleatorie a clonelor. >ctiunea lui
devine vizibila la actionarea repetata a butonului (fig.5-*!.
"ig. 5-*
,
In continuare prezentam e-emple cu aplicarea operatiunilor prevazute in lista derulanta a tabului
#)metr).
P-simple translation P*-7<
<
rotation P8-reflection
P?-glide reflection /8-reflection@glide P88-reflection@
reflection reflection
P8?-reflection@7<
<
P??-glide reflection@ /88-reflection@
rotation 7<
<
rotation reflection@7<
<
rotation
P,A9<
<
rotation P,8- 9<
<
rotation@ P,?-9<
<
rotation@
,5
<
reflection 9<
<
reflection
,*
P3-*<
<
rotation P38- reflection@ *<
<
rotation& dense
P38- reflection@ *<
<
rotation& sparse P+-+<
<
rotation
P+8- reflection@+<
<
rotation
In figura 5-3 este prezentat un cub semitransparent caruia i s-a aplicat P*-7<
<
rotation
"ig. 5-3
,3
C.2. Shift
:abul Shift (fig. 5-,! permite sa se modifice spatierea intre clone. /u parametrii
impliciti spatiile geometrice ale clonelor nu se ating.
"ig. 5-,
Shift + si Shift maresc sau micsoreaza spatierea laterala sau pe inaltime. #e poate
introduce si un factor aleator (6andomize!. "actorul Shift + sau Shift , reprezinta procent din
dimensiunile obiectului clonat.
"unctia -+$onent modifica factorul Z astfel incat noul spatiu intre clone este0
-A (@#1ift -! Z
)A (@#1ift )! Z
"unctia Alternate& la un factor #1ift -B) introdus& alterneaza o crestere cu o scadere.
"unctia Cu.ulate& la un factor #1ift -B) introdus& cumuleaza modificarea spatiului
dintre clone e-istent cu spatiul ce trebuie introdus. %e e-emplu0 daca #1ift - A <C& primul
spatiu este egal cu <C din latimea obiectului& urmatorul spatiu este *<C si al 3-lea spatiu este
3<C.
"unctia -+"lude tile nu mai ia in calcul latimea sau inaltimea obiectului. Este necesar
cand se fac rotiri in cerc ale obiectelor. /omanda rapida este sa se puna #1ift A -<<C.
In e-emplul din fig. +-5 s-a luat #1ift -Bpe coloana A 5C si #1ift )Bpe randuri A 5C si
s-a aplicat functia de simetrie P/0 si.$le translation. Dumarul de randuri A numarul de
coloane A ,. (Patratul are dimensiunile 3<-3<!.
,,
"ig. 5-5
In e-emplul din fig +-+ s-a luat #1ift -Bpe randuri A5C si #1ift )Bpe coloana A 5C.
"unctia de simetrie aplicata este tot P-simple translation.
Dumarul de randuri A numarul de coloane A ,. Patratul are dimensiunile 3<-3< si
opacitatea >lp1a A *7 (se modifica din fereastra "ill and #troke!.
"ig. 5-+
In fig. 5-2 #1ift -Brandomize A5C& #1ift )Brandomize A5C iar #1ift -B)Bpe randuriBpe
coloane A <.
"ig. 5-2
,5
C.3. Scale
:abul #cale (fig. 5-7! permite micsorarea sau marirea clonelor de pe un anumit rand si
coloana.
"ig. 5-7
S"ala + si S"ala maresc sau micsoreaza clona pe latime sau pe inaltime. #e poate
introduce si un factor aleator (6andomize!. "actorul S"ala + sau S"ala , reprezinta procent
din dimensiunile obiectului clonat.
"unctia -+$onent mareste sau micsoreaza fiecare clona cu un factor S egal cu cifra
trecuta la e-ponent.
"unctia &ase se foloseste pentru crearea unei spirale logaritmice insotita de o rotire.
#calarea devine S0/& dar nu se aplica daca introduceti in casuta valoarea . Ealorile mai mici de
creaza spirale convergente si valorile mai mari de creaza spirale divergente.
"unctia Alternate alterneaza marirea cu micsorarea clonei.
"unctia Cu.ulate cumuleaza scalarea anterioara la cea care se e-ecuta.
In e-emplul din fig. +-9 s-a luat un patrat cu
latura de 5 pct& caruia i s-a aplicat o simetrie P-simple
translation si o scalare cu #cale - pe coloana A -5C si
cu #cale ) pe randuri A -5C.
"ig. 5-9
,+
In e-emplul din fig. 5-*<& patratului cu latura de 5 pct si contur de *&5 pct i s-a aplicat o
simetrie P-simple translation& o spatiere Shift + pe coloane de -5C& Shift pe randuri de -5C
cu o cumulare a spatierii atat pe randuri cat si pe coloane si o scalare cu S"ale + pe coloana A
-<C si cu S"ale pe randuri A -<C.
"ig. 5-*<
C.. !otation
:abul )otation (fig. 5-*! permite rotirea clonelor cu un numar de grade& functie de
coloana si randul pe care sunt. 6otirea se face fata de centrul geometric.
"ig.5-*
,2
#unt disponibile urmatoarele functii0
"unctia An1le permite rotirea clonelor cu ung1iul dorit. #e poate adauga si un factor
aleator randomize.
"unctia Alternate permite sa se alterneze marirea ung1iului de rotire cu o micsorare a
acestuia.
"unctia Cu.ulate adauga rotatia anterioara la valoarea rotatiei care se efectueaza.
In e-emplul din fig. 5-** patratul ce va fi clonat are latura de + pct si conturul de & cu
opacitatea >lp1a redusa la *7. I se aplica factorul de simetrie P-simple translation si se alege
factorul >ngle egal cu < pentru a roti patratul& pe fiecare rand si fiecare coloana& cu <
<
.
"ig. 5-**
In e-emplul din fig. 5-*3 patratul si-a sc1imbat doar culoarea. Pastreaza si opacitatea
>lp1a de *7 stabilita in fereastra !ill and Stro(e.
'ng1iul de rotire este marit la 5
<
si se bifeaza functia Alternate& atat pe randuri cat si
pe coloane. /lick pe Create.
"ig. 5-*3
,7
C.5. "lur # $pacity
:abul 5lur ; 4pacit) (fig. 5-*,!& asa cum arata si denumirea& permitea aplicarea
efectului ?aussian 5lur sau efectului de transparenta clonelor aflate pe un anumit rand si pe
o anumita coloana. %eci& culoarea clonelor se va estompa catre zona de capat a clonarii.
"ig.5-*,
Estomparea se e-prima in procente si se modifica atribuind diferite valori factorului
&lur. #e poate specifica si o valoare de aplicare aleatorie& prin factorul 6andomize.
Prin bifarea functiei Alternate se va alterna o valoare pozitiva cu una negativa.
Prin functia !ade out se poate modifica opacitatea clonelor pe randuri si coloane&
putandu-se stabili si un procent de aplicare aleatorie
atribuind valori functiei randomize.
#c1imbarea opacitatii poate alterna intre o
valoare pozitiva si una negativa& bifand functia
Alternate.
Efectul de estompare este prezentat in figura
5-*5. /ercul are diametrul de 5 pct& iar factorul
5lur& atat pe linii cat si pe coloane& este de *C.
"actorul de simetrie aplicat este P-simple
translation. #a fie debifat use sa2ed size and
$osition of the tile.
"ig. 5-*5
,9
Efectul de opacizare a clonelor este prezentat in fig. 5-*+. Patratul are latura de 5 pct si
linia de contur de pct. >m importat un simbol free al colacului de salvare pe care l-am duplicat
si le-am asezat pe diagonala patratului pentru a se scoate in evidenta cresterea transparentei spre
capatul clonarii. "actorul "ade out are valoarea de <C in primele * casute si <C in ultima.
"ig. 5-*+
C.%. Color
:abul /olor (fig. 5-*2! permite sc1imbarea culorii clonelor aflate pe un anumit rand si
coloana. "unctia 3nitial "olor permite alegerea culorii de plecare.
"ig. 5-*2
5<
#c1imbarea culorii se specifica in procente pentru pentru fiecare din cele trei componente
ale unei culori specificate in standardul (#.. /omponenta Hue se repeta dupa o sc1imbare de
<<C. 'n factor de sc1imbare aleatorie poate fi specificat prin functia 6andomize.
"unctia Alternate va alterna cei trei parametri specificati printr-o sc1imbare pozitiva si
una negativa.
Dota0
'mplerea si conturul obiectului trebuie specificat ca 'nset& functie e-istenta in
fereastra !ill and Stro(e.
Du este bine sa se aleaga culoarea de inceput negru sau alb.
In e-emplul din fig. 5-*7 patratul are dimensiunea de 5 pct. I se aplica functia 'nset
pentru contur si umplere (latura patratului se micsoreaza!. "actorului H i se da valoarea +&2C
pe randuri si factorului S valoarea -+&2 pe coloane. /lick pe optiunea Initial color si in
fereastra care se desc1ide scrieti la 6?5> (coltul dreapta-=os! codul ff<<<<<< care inseamna
rosu transparent. 8odificati (A5< si .A<<. Inc1ideti fereastra. Dumarul de randuri si coloane
este ,-,. /lick pe /reate. (/odul 6?5> se afla punand cursorul mouse-ului pe o culoare de
pe paleta de culori& la care se adauga << pentru transparent!.
"ig. 5-*7
5
C.&. 'race
:abul :race (fig. 5-*9! permite setarea culorii& dimensiunii si transparentei clonelor& cat
si transparenta obiectelor (inclusiv bitmap! aflate dedesuptul clonelor.
"ig. 5-*9
Initial aceasta functie este dezactivata. 5ifati optiunea *ra"e the dra4in1 under the tiles.
E-ista 3 sectiuni0
Pick from t1e dra3ing
:3eak t1e pic1ed value
>ppl) t1e value to t1e clones
In prima sectiune se stabilesc parametrii ce vor fi utilizati ca intrare. Pot fi una din componentele
6?5 si una din componentele (#.. E-ista si posibilitatea de a specifica opacitatea& care este
suma opacitatii >lp1a a obiectelor de sub clona.
In sectiunea a doua se poate modifica parametrul de intrare ?amma si se poate
introduce si un factor de aplicare aleatoriu 6andomize. #e poate bifa operatiunea de inversare
a intrarilor.
In sectiunea a 3-a se stabileste ce clone sa fie afectate de parametrii de intrare. /uloarea
va fi sc1imbata doar la clonele setate 'nset.
In e-emplul din fig. 5-3< se traseaza un cerc de culoare rosie& fara contur& avand
diametrul de *<< pct. (a!. I se aplica un gradient liniar. Pentru asta& se activeaza iconul gradient
apasand /trl@" si apoi dublu click pe cerc (b!. .inia de gradient este mutata pe diagonala
patratului punctat in care este inscris cercul (c!. #e adauga& cu dublu click& pe aceasta linie 5
noduri de gradient. 'n nod in centrul cercului (d!& doua noduri de o parte si de alta a centrului la
mi=locul razelor (e! si inca doua noduri de o parte si de alta a centrului la mi=locul distantei dintre
5*
urmatoarele noduri si centru (f!.
#e selecteaza nodul 3 (g! si se face click pe culoarea galbena. #e selecteaza al 5-lea nod
(1! si se face click pe albastru. #e selecteaza nodul de terminare a gradientului (i! si se face click
pe verde.
#e deseneaza o stea cu 5 colturi (=! de 25-25& rosie& fara contur si i se aplica& in tabul
"ill (k!& functia 'nset.
#e suprapune steaua peste cerc (l!& in partea stanga-sus& in asa fel incat sa atinga
e-teriorul cercului.
a
b
c
d
e
f
g
1 i
=
k
l
53
#e bifeaza in tabul :race (m!& in sectiunea A color& in sectiunea a 3-a A #ize si
color. In tabul #imetr) ramane optiunea de simetrie P-simple translation. /lick pe
/reate.
"ig. 5-3<
m
n
55
6. Cutia cu instrumente
Apare in interfata programului, amplasata, pe verticala, in partea stanga. Cuprinde 19
instrumente si tot atatea truse. La activarea unui instrument, trusa corespunzatoare apare pe
orizontala, imediat deasupra riglei.
Instrumentele aflate in aceasta cutie sunt:
56
57
6.1. Selectorul
ste cel mai utilizat instrument pentru manipularea componentelor programului In!scape.
Cu acesta se pot selecta si transforma o"iecte, cai, crea grupuri de o"iecte si muta pe suprafata de
desen.
Activarea selectorului se face cu tasta F1 sau cu Click-stanga pe iconul din cutia cu
instrumente. #entru a lucra cu el, se face Click-stanga pe un o"iect si acesta va fi selectat, sau se
face Click-stanga+Tragere pe foaia de desen . $n dreptung%i su"tire apare atat timp cat tragem
&fig. 6'1(. )rice o"iect care se va afla complet in acest dreptung%i va fi selectat.
*ig. 6'1 *ig. 6'+
,electarea unui o"iect creaza automat in -urul acestuia manere cu care se poate mari
lungimea si latimea unui o"iect, sau amandoua deodata &fig. 6'+(. Cu a-utorul tastelor Shift si
Ctrl se pastreaza proportionalitatea modificarii dimensiunilor pe am"ele directii. Cu al doilea
clic! pe o"iect, acesta poate fi rotit si deformat pe verticala sau pe orizontala &fig. 6'.(.
*ig. 6'.
A. Selectarea cu mouse-ul
Click stanga cu mouse'ul pe un o"iect/
Shift+Click-stanga, adauga un o"iect la o selectie/
Alt+Click-stanga selecteaza un o"iect aflat su" cel selectat &nu functioneaza in Linu0(/
Click-stanga+tragere selecteaza o"iectele cuprinse in aria descrisa de mouse.
Shift+Click-stanga+tragere adauga o"iecte la o selectie &este ec%ivalentul cazului doi(/
Shift+Alt+Click-stanga+tragere selecteaza o"iectele atinse de o linie rosie generata de
miscarea mouse'ului &fig. 6'1(/
*ig. 6'1
52
B. Selectarea cu tastele
ste posi"ila prin utilizarea urmatoarelor taste:
Ctrl+A selecteaza toate o"iectele de pe un strat.
Shift+Ctrl+A selecteaza toate o"iectele de pe toate straturile
Tab selecteaza o"iectul aflat in su"stratul de deasupra o"iectului selectat. 3aca nu este
selectat nici un o"iect, selecteaza o"iectul aflat pe cel mai de -os su"strat.
Shift+Tab selecteaza o"iectul aflat su" su"stratul o"iectului selectat. #entru a'l deplasa
se folosesc sagetile.
In e0emplul de mai -os au fost desenate trei o"iecte in ordinea urmatoare: stea, cerc,
patrat &fig 6'5a(. 3eci, ele se afla pe cate un su"strat si toate su"straturile se afla pe un strat. ,'a
selectat patratul aflat pe su"stratul cel mai de sus &fig. 6'5"(. Cu tastele Shift+Tab se selecteaza
cercul &fig. 6'5c(. 4epetand operatia se selecteaza steaua &fig. 6'5d(.
a " c d
*ig. 6'5
5asta inverseaza selectia. 3in mai multe o"iecte desenate, avand unul selectat,
apasand tasta cu semnul mirarii, o"iectul selectat se deselecteaza si se selecteaza toate
celelalte o"iecte aflate pe strat.
Shift+! *ace aceeasi operatie dar pe toate straturile vizi"ile si ne"locate.
3eselecteaza toate o"iectele selectate.
6ota: Select All, Select All in All Laers, !n"ert Selection, and #eselect se gasesc in
meniul derulant 7dit8 al "arei 79enu8 &fig. 6'6(.
*ig. 6'6
59
C. Selectarea cu caseta $e $ialog %Fin$&
Caseta 7*ind8 se poate lansa cu tastele Ctrl+F, sau din fereastra derulanta a meniului
7dit8. Casuta de dialog are doua sectiuni &fig. 6'7(.
*ig. 6'7
In sectiunea de sus scriem ce sa se caute si in sectiunea a +'a scriem unde sa se caute.
#entru a fi posi"il acest lucru va tre"ui ca de fiecare data cand desenam ceva sa facem clic!'
dreapta pe o"iectul respectiv si sa'i acordam o denumire de identificare &un I3( de genul
7dreptung%igal"en58 &*ig. 6'2( &In!scape o face automat, dar este greu de retinut acele cifre fara
a le asocia cu ceva(.
*ig. 6'2
*ereastra 7Clear8 sterge datele de identificare si locurile de cautare, dandu'ne
posi"ilitatea de a introduce alte date. *acand Click-stanga pe 7*ind8, toate o"iectele care
indeplinesc criteriile de cautare vor fi selectate.
#. Trusa
5rusa cuprinde un numar de 17 instrumente.
selecteaza toate o"iectele sau toate nodurile
6:
selecteaza toate o"iectele de pe toate straturile vizi"ile si
ne"locate
deselecteaza o"iecte si noduri
roteste selectia cu 9:
:
in sens invers acelor de ceasornic
roteste selectia cu 9:
:
in sensul acelor de ceasornic
roteste o"iectuil selectat, in oglinda, pe orizontala
roteste o"iectuil selectat, in oglinda, pe verticala
6ota:
$rmatoarele 1 instrumente sunt denumite 7'-or$ering8, adica ordoneaza o"iectele pe
verticala, asezandu'le in cadrul fiecarui strat in su"straturi atri"uite de program fiecarui o"iect
desenat. 3eci un desen mai comple0 poate avea componente grupate pe mai multe straturi pe
care le putem denumi cu a-utorul ferestrei de dialog 7La;ers8. #e fiecare strat o"iectele ce se
deseneaza sunt asezate pe su"straturi &ca o stiva(. 3aca nu intervenim cu nimic, su"stratul
ultimului o"iect desenat pe un strat va fi plasat in topul su"straturilor. Cele 1 instrumente permit
mutarea su"straturilor din stiva, in sus sau in -os, dupa necesitati.
muta cel mai -os &imediat deasupra stratului
7"ac!ground8(, su"stratul cu o"iectul selectat
muta su"stratul cu o"iectul selectat, un su"strat mai -os
muta su"stratul cu o"iectul selectat, un su"strat mai sus
muta su"stratul cu o"iectul selectat, in top
coordonatele orizontale si verticale ale e0tremitatii stanga'
-os a selectiei
61
lungimea si inaltimea o"iectului selectat, date in unitatile
de masura alese din fereastra derulanta &fig. 6'9(.
6ota:
$rmatoarele patru instrumente ale trusei selectorului influenteaza scalarea
sau nu a conturului odata cu scalarea o"iectului, a umplerii cu gradient sau cu model
a o"iectului transformat.

scaleaza o"iectul si conturul, pastrand proportiile
scaleaza dreptung%iurile rotun-ite, scaland proportional si
raza rotun-irii
mentine gradientul &o"iectului sau al conturului( in o"iectul
transformat sau mutat
mentine modelul de umplere &al o"iectului sau al conturului(
in o"iectul transformat
*ig. 6'9
63
6.2. Editorul de noduri
O cale (traiectorie) este formata din linii drepte si curbe. Ea poate fi de sine statatoare, o
masca sau o cale de limitare. Orice schimbare de la linie dreapta la curba si invers este marcata
de un nod. Cu cat linia este desenata mai lent cu atat apar mai multe noduri. Editorul de noduri
permite adaugarea, stergerea sau mutarea nodurilor, avand ca rezultat modificarea formelor.
Nodurile sunt ascunse si apar numai cu autorul editorului de noduri.
!ctivarea editorului de noduri se face cu tasta F2 sau cu Click pe iconul din cutia
cu instrumente.
Cand se selecteaza un obiect cu contur, iar apoi se activeaza editorul de noduri si se trece
cu mouse"ul pe deasupra conturului, pentru scurt timp, apare #calea$ colorata in verde (fig. 6.%"
&). 'urata si culoarea pot fi modificate din fisierul #(n)scape *references$, lansata cu tastele
Shift+Ctrl+P (+ig. 6.%"%).
+ig. 6.%"&
+ig. 6.%"%
*entru manevrare, nodurile au manere ,ezier. 'aca nodul este de capat e-ista un singur
maner. 'aca este intermediar nodul are doua manere (fig. 6.%"3).
+ig. 6.%"3
6.
6.2.1. Manevrarea nodurilor
A. Afisarea manerelor
/anerele se pun in evidenta cu0
Shift+Click-stanga+tragere in lungul caii
Ctrl+Click pe nod. 1epetarea actiunii il ascunde.
Shift+> mareste lungimea manerului
Shift+< micsoreaza lungimea manerului
!vand, butonul de afisare2ascundere din trusa, activat, prin asezarea cursorul mouse"ului
deasupra unui nod si invartirea rotitei mause"ului, manerele apar sau dispar. 'aca butonul
nu este activat, se maresc sau se micsoreaza nodurile. !celasi efect se obtine cu PageUp
si Pageo!n.
B. Rotirea nodurilor
1otirea nodurilor se face0
Click-stanga+tragere de cerculetul de la capatul manerului
3astele [ si ] rotesc, prima spre stanga si a doua spre dreapta. 1otirea se produce si daca
sunt selectate mai multe noduri.
3astele h si v rotesc, in oglinda, pe orizontala si pe verticala, nodurile selectate.
C. Clasificarea nodurilor
Nodurile pot fi de trei feluri0
"oduri de colt (unghiul dintre manere este mai mic de &45
5
, iar manerele pot fi
manevrate separat, atat ca lungime cat si ca unghi).
"oduri netede (unghiul dintre manere este fi- de &45
5
si numai lungimea manerelor
poate fi modificata separat).
"oduri si#etrice (unghiul dintre manere este fi- de &45
5
, iar lungimea manerelor nu
66
poate fi modificata separat).
/ulte din lucrurile care se pot face cu obiectele se pot face cu nodurile, folosind aceleasi
metode. !stfel, sagetile sunt e-celente pentru deplasarea cu precizie a unui nod.
D. Selectarea nodurilor
*entru a fi editate, nodurile trebuiesc selectate. 7electarea este facuta vizibila prin
schimbarea de culoare si o usoara marire a nodului.
Nodurile pot fi selectate0
cu Click-stanga pe nod
cu Click-stanga+$ragere si prinderea nodului sau nodurilor in dreptunghiul descris de
mouse.
cu tasta $a% ne putem muta la urmatorul nod in sensul acelor de ceasornic si cu
Shift+$a% ne mutam in sens invers.
cu Click-stanga intre doua noduri, aceastea vor fi selectate simultan.
cu tastele Ctrl+& se selecteaza toate nodurile, iar cu tastele Shift+! se anuleaza
selectarile de noduri din acel moment si se selecteaza toate nodurile neselectate de pe
intreaga cale.
Cu 'ackspace sau elete se sterge nodul selectat.
E. Mutarea nodurilor
*rin Click-stanga+tragere de un nod intermediar, in lungul caii, putem deplasa nodurile
pe cale. 'aca tragem in alta directie se deformeaza calea. 'epasirea unghiului prestabilit
duce la prabusirea nodului in vechea pozitie.
*rin Click-stanga+tragere de calea dintre doua noduri, aceasta se deformeaza. *entru a
o deforma simetric pe verticala sau orizontala trebuie sa tinem apasata, in timpul tragerii,
tasta Ctrl.
*rin selectare nod si actionare sageti.
6.2.2. $rusa
8a activarea editorului de noduri, deasupra riglei orizontale, apare trusa acestuia. Ea
cuprinde %5 de instrumente.
insereaza un nod la milocul unui segment selectat (se selecteaza
segmentul cu Click-stanga pe el si apoi clic) pe iconul cu +.
66
sterge nodul selectat
(sau Shift +() uneste nodurile de capat selectate ale aceleeasi cai.
9nirea se face undeva la milocul distantei dintre nodurile ce se
unesc. !cum se pot uni si cai diferite (imaginea cu linii negre).
(ntrerupe calea intre nodurile selectate
uneste capetele de noduri selectate cu un nou segment
sterge segmentul dintre doua noduri care nu sunt capete.
transforma nodul intr"un nod de colt.
(sau Shift+S) transforma nodul intr"un nod neted
6:
(sau Shift+)) transforma nodul intr"un nod simetric. 3inand cu
mouse"ul de cerculetul unui maner, transformarea simetrica se face
numai din manerul liber.
(sau Shift+&) autonetezeste nodul
(sau Shift+*) transforma segmentul de cale selectat, in linie
(sau Shift+U) transforma segmentul de cale selectat intr"o linie
curba (operatiunea este vizibila la nivel de noduri).
E-emplu0
!ctivam creionul ,ezier cu Shift+F6 , cu intentia de a desena un 9 culcat pe dreapta.
*entru asta tinem apasat tasta Ctrl si facem Click-stanga (marcam punctul de pornire), apoi
eliberam butonul mouse"ului si deplasam cursorul spre stanga. 'upa cca . centimetri facem
Click si urcam pe verticala. 'upa 3 centimetri facem iar Click (fig. 6.%".). Eliberam butonul si
ne deplasam pe orizontala. 'upa cca . cm. facem Click-stanga si apoi Click-dreapta (pentru a
incheia trasarea). !cum putem elibera si tasta Ctrl (fig. 6.%"6).
7electam nodurile din stanga (fig. 6.%"6a) si activam optiunea #transformare in curba$ cu
tastele Shift+U. (mediat apare cate un maner pentru fiecare din cele doua noduri selectate,
orientate in lungul segmentului vertical (fig. 6.%"6b). 8e aducem la orizontala in partea stanga.
7egmentul vertical se va curba (fig. 6.%"6 a si b).
(n fereastra +ill and 7tri)e, tabul 7tro)e 7t;le, introducem valoarea %6 la grosime (fig.
6.%": a si b).
+ig. 6.%". +ig. 6.%"6
Nod neted
autonetezit
64
+ig. 6.%"6a +ig. 6.%"6b
+ig. 6.%":a
+ig. 6.%":b
+ig. 6.%"4a +ig. 6.%"4b
converterteste obiectul selectat in cale
6<
converteste conturul obiectului selectat in cale
fereastra arata coordonatele nodului selectat. 'aca sunt
selectate mai multe noduri, fereastra indica media
pozitiilor nodurilor selectate.
Nota0
9rmatoarele 3 instrumente actioneaza asuprea cailor de limitare (clip) si mastii (#ask).
Editeaza calea decupa+ului (sau limitarii vizibilitatii) ,clip),
fara a anula relatia dintre decupa si obiect.
Editeaza calea #astii, fara a anula relatia dintre masca si
obiect.
Nota0
9rmatoarele instrumente sunt pentru cai #7piro$ si nu numai.
Creaza un triunghi de editare a caii selectate
:5
!fiseaza sau ascunde manerele nodurilor
selectate pentru editare
7ubliniaza conturul caii selectate. Este util cand
avem o cale comple-a, o cale transparenta, sau la
asezarea unui te-t pe cale.
6.2.-. .peratii cu c/i
(n)scape prezinta o serie de optiuni pentru a crea cai noi din cele pree-istente. (n toate
cazurile, e-ceptand comanda #Cut$, noua cale mosteneste umplerea si conturul de la calea cea
mai de os. 3oate aceste optiuni sunt disponibile din meniul derulant #Path$ din bara #Menu$.
6.%"<
Obiectele si te-tul sunt convertite automat in cai. E-ista 6 operatii posibile0 unire,
diferenta, intersectie, e-cludere, impartire, taiere si combinare.
A. Unirea cailor (Union)
(dreptunghiul este la baza stivei)
7e creaza o cale noua din care s"au e-clus portiunile comune. 7e pastreaza culoarea de
umplere si de contur al stratului de la baza stivei. 7e lanseaza cu Ctrl= + sau cu Clic) in meniu.
Obiecte originale
:&
(cercul verde este la baza stivei)
B. Diferenta cailor (difference)
Calea care nu este continuta in obiectul de la baza este indepartata. 7e lanseaza cu Ctrl=-
sau cu clic) in meniu.
C. Intersectarea cailor (intersection)
Noua cale inconoara spatiul comun al obiectelor. 7e lanseaza cu Ctrl=* sau cu clic) in
meniu.
Cerc deasupra
Cerc dedesupt
3e-t deasupra
Obiecte originale
Cerc deasupra
Cerc dedesupt
:%
D. Excluderea cailor (exclusion)
E-cluderea formeaza o noua cale formata din mai multe sub"cai (subtrasee). 7e lanseaza
cu Ctrl=^ sau cu clic) in meniu.
E. Intreruerea cailor (di!ision)
*rima cale este impartita de a doua cale. 7e pot imparti numai doua cai. 7e lanseaza cu
Ctrl=/ sau cu clic) in meniu.
". #aierea cailor (cut)
3aierea a doua cai are ca rezultat ca prima cale este taiata de a doua. Noile cai nu au
umplere. 7e creaza doua sau mai multe cai. 7e lanseaza cu Ctrl=&lt=/ sau cu Clic) in meniu.
Caile odata taiate pot fi umplute cu culoare.
departata
manual
departata
manual
departata
departata
:3
$. Com%inarea cailor (com%ine)
Cand doua cai au naturi diferite, de e-emplu, una este creata cu creionul ,ezier iar
cealalta este o forma regulata avand umplere si contur, pot fi combinate, rezultand o cale cu
proprietatile formei regulate. Combinarea se face cu tastele Ctrl+k sau cu optiunea din meniul
derulant.
6.2.0. 1fecte cu cai ,traiectorii2
(ns)cape ofera posibilitatea aplicarii unor efecte de la o cale la alta cale. 7unt cunoscute
sub denumirea de 8*E (8ive *ath Effects). (n cazul in care calea originala va fi modificata si
8*E va fi modificat.
*entru a se utiliza efectele 8*E se selecteaza o cale, care va fi scheletul viitoarei cai. 7e
deschide Editorul de efecte cu Shift+Ctrl+3 (fig. 6.%"&5) sau se selecteaza optiunea #*ath Effect
Editor$ din fereastra derulanta #*ath$ a barei #/enu$ (6.%.&&).
Ordinea in care un efect sa fie aplicat poate fi schimbat cu sagetile din fereastra
editorului. Efectul poate fi oprit temporar cu Click pe pictograma asociata sau prin
deselectarea casetei. !cest lucru este util cand se revine pentru a modifica calea.
+ig. 6.%"&5 +ig. 6.%"&&
:.
E-ista o lista derulanta cu &3 efecte disponibile (fig. 6.%"&%).
+ig. 6.%"&%
A. Efectul &Bend'
!cest efect are ca schelet o cale e-istenta si ne permite sa o indoim printr"o cale de
control bine definita. Calea de control este creata automat. 7tilul caii indoite este luat de la calea
originala.
E-emplu0
'esenam un dreptunghi.
'eschidem Editorul de efecte cu Shift+Ctrl+34 alegem efectul #,end$ din fereastra
derulamta si Click pe butonul &dd.
:6
!poi Click pe primul icon de la #'end path$. !pare o cale orizontala cu doua noduri la capete.
3ragem de ea in os si observam ca se indoaie dreptunghiul.
Clic) pe nodul din stanga. !par doua manere care ne auta sa manevram capetele
dreptunghiului.
B. Efectul &Construct (rid'
!cest efect foloseste trei noduri ale unei cai pentru a defini o grila cu doua dimensiuni. !l
doilea nod defineste centrul de origine, iar primul si al treilea definesc directia si distanta dintre
cele doua laturi adiacente ale primei celule. 'aca prima cale are mai mult de trei noduri, nodurile
in plus sunt ignorate. (n)scape traseaza 6 celule dar se poate modifica numarul de celule pe cele
doua directii ortogonale. !ctivand editorul de noduri apar patru noduri pe celula originala.
3ragand de unul din noduri putem transforma grila.
E-emplu0
3rasam un cerc de 66-66 si activam editorul de noduri cu tasta +%.
'eschidem editorul de efecte cu 7hift=Ctrl=:, alegem din fereastra derulanta efectul #Construct
grid$ si facem Clic) pe !dd. *utem modifica numarul de randuri si coloane din fereastra #size -$, #size
;$.
:6
3ragand de noduri putem roti grila.
C. Efectul &En!eloe Deformation'
!cest efect deformeaza o cale folosind patru cai de control, cate una pentru fiecare parte
a #dreptunghiului de delimitare$. Caile de control pot fi editate individual, folosind pictogramele
corespunzatoare. Calea de control editata are o culoare verde ingrosat. Celelalte cai vor fi tot
verzi, dar mai subtiri. !tunci cand se copie, lipeste sau se leaga o cale de control, se face referire
la coltul din stanga"os al paginii.
E-emplu0
7e traseaza un patrat, fara umplere, cu latura de 66. 7e deschide editorul de efecte si se aplica
#Construct grid$. 7e reduce numarul de randuri si coloane la .. >rilei obtinute i se aplica efectul
#Envelope deformation " 8eft bend path$. !poi se trage cu mouse"ul spre dreapta de bara verde.
::
'eformam spre stanga si partea dreapta a grilei dupa ce activam #1ight bend path$ cu clic) pe
primul icon. 'aca se stopeaza efectul #envelope deformation$ cu clic) pe iconul ochi se pot vedea cele
doua cai de control, din care, cea activa, este ingrosata.
:4
D. Efectul &$ears'
Este mai mult un efect de a demonstra puterea 8*E, decat ceva practic. Efectul foloseste
nodurile unei cai pentru a determina modul de asezare a rotilor. Cel putin trei noduri sunt
necesare pentru a specifica prima treapta de viteza. 7unt disponibili doi parametri0 #teeth$ care
determina numarul de dinti pentru prima roata si #phi$ care determina unghiul dintilor. Calea de
plecare poate fi din linii trase cu creionul ,ezier sau forme geometrice.
E-emplu0
7e traseaza un dreptunghi de %55-&55, umplut cu ?:<:<%6ff si contur ,lac) de &. 7e activeaza
editorul de noduri si se aplica efectul #gears$ din #Editorul de efecte$.
3ragand de nodurile caii schelet, se modifica diametrele rotilor sau mai apar roti suplimentare.
:<
E. Efectul &)atc*es'
!cest efect umple interiorul unei forme cu linii in zig"zag, ca si cum s"ar face o umbrire
cu creionul la desen.
8iniile in zig"zag sunt concepute ca doua linii paralele, ceea ce permite ingrosarea zig"
zagului. 7e pare ca acest efect solicita mult procesorul calculatorului. Eliminarea conturului
formei initiale poate da rezultate mai bune. E-ista un numar mare de optiuni pentru a controla
modul in care sa fie trasata linia in zig"zag. 7patierea, directia si cantitatea de indoire se poate
regla din nodurile vizibile cand este activat efectul. Cele doua cerculete stabilesc de unde sa
inceapa efectul, ro#%ul de sus scaleaza sau modifica directia si ro#%ul de +os stabileste
curbura. 7uplimentar e-ista in fereastra editorului de efecte o multitudine de parametri ce pot fi
modificati. /ulti parametri au un factor aleator de aplicare, ce poate fi anulat cu clic) pe
pictograma in forma de zar.
E-emplu0
7e traseaza un dreptunghi de &65-&55, avand culoare si contur. 7e activeaza editorul de noduri si
se deschide #Editorul de efecte$. 7e alege din lista derulanta efectul #@atches (rough)$ si se face clic) pe
butonul #!dd$.
". Interolate su%+at*s
!cest efect creaza cai intermediare, prin interpolare, intre doua sub"cai. (n fereastra de
dialog se pot seta urmatorii parametri0
spatiere echidistanta a cailor
numarul de cai (inclusiv cele doua sub"cai)
45
Exemplu:
trasam un cerc
il duplicam si-l deplasam mai jos (Ctrl+D)
le selectam si le combinam (Ctrl+K)
transformam obiectul obtinut in cale (Shift+Ctrl+C)
4&
deschidem fereastra ath effect editor! (Shift+Ctrl+")
Clic# pe iconul asemanator cu editorul de noduri
tra$em% pe &erticala% de manerul liniei de control% sau curbam linia de control
Daca punem in clipboard o alta cale% putem obli$a caile interpolate sa descrie acea cale (&e'i
capitolul Exemple!)
$. Efectul &,not*'
!cest efect incearca sa transforme o cale intr"un nod. !sta inseamna ca, atunci cand doua
cai se intersecteaza, portiunea suprapusa a unei cai se ascunde si creaza iluzia ca trece pe
dedesupt. 7e poate regla lungimea portiunii ascunse. *arametrul #7Aitcher$ este vizibil cand este
activat #editorul de noduri$, dar nu functioneaza cand sunt trasee grupate cu functia #group$.
4%
E-emplu0
7e traseaza un cerc cu diametrul de &65 si contur de .. 7e fac doua duplicate si se muta in lateral
astfel incat sa se intretaie ca inelele Bocurilor Olimpice.
Coloram conturul inelului din miloc cu galben si"l facem de 4 pt grosime. 'aca nu este dea, il mutam in
stratul din topul stivei cu *age 9p.
3ransformam cercurile in cai cu functia #Obect to path$ (7hift=Ctrl=C) si le grupam. !plicam acum
functia #Cnots$ din #editorul de efecte$ si modificam lungimea portiunii ascunse la "5,:5.
43
). Efectul &-attern alon( at*'
!cest efect pune una sau mai multe copii ale unui singur obiect pe o cale schelet.
!tributele care rezulta sunt luate de la calea schelet. !vantaul folosirii versiunii 8*E este ca
putem sa modificam mai tarziu obiectul. 'ezavantaul este ca se poate folosi un singur model si
ca sunt putine optiuni de lucru. Obiectele trebuiesc transformate obligatoriu in cai si abia dupa
aceea se aplica efectul.
Etapele sunt0
se deseneaza o cale. 'aca este un obiect geometric se transforma in cale
se deseneaza modelul si se copie in clipboard cu functia #Cop;$ sau #Cut$
se selecteaza calea schelet si se lanseaza editorul de efecte, in care se alege #pattern along
path$
se fac setarile dorite (in cazul nostru se alege modul #repeated$, distanta dintre modele 4)
se face clic) pe iconul asemanator cu editorul de noduri din #editorul de cai$ pentru a"si
lua modelul din clipboard
se face clic) pe iconul #paste$ din #editorul de cai$, pentru a"l lipi pe cale.
4.
/odelului ii apar toate nodurile. 'aca modificam modelul, tragand de unul din noduri se
modifica si modelele amplasate pe cale.
46
'aca cercul ar fi avut umplere si modelele in forma de stea ar fi fost colorate. Optiunea #fuse
near%5 ends$ permite sa se apropie ultimile e-emplare ale modelului puse pe calea schelet.
I. Efectul &S.etc*'
!cest efect simuleaza crearea unei schite. !stfel, vor fi linii care urmeaza curbura caii si
linii tangente la cale.
E-emplu0
7e deseneaza o stea, avand numai contur. 7e alege efectul din editorul de efecte si se face clic) pe
#!dd$.
46
/. Efectul &Stitc* su%+at*s'
!cest efect poate realiza umbriri si simula parul de pe cap, tragand linii intre doua cai
combinate cu Ctrl=C.
Etapele sunt0
se traseaza doua cai simple
se selecteaza si se combina cu Ctrl=) (caile ar trebui sa fie desenate in aceeasi directie,
daca nu folositi pentru una din ele comanda #reverse$ (7hift=1)
se deschide editorul de efecte si se alege efectul #stitch sub"paths$
se modifica parametrii din fereastra dupa necesitati
E-emplu0
7e traseaza o elipsa verticala fara umplere. 7e fac trei duplicate. 7e deplaseaza elipsele pe
doua randuri si doua coloane.
Elipsele de sus se transforma in cai cu Shift+Ctrl+C% se selectea'a si se combina cu Ctrl+#(
Se deschide editorul de efecte! si li se aplica efectul Stitch sub-paths!( Se mareste numarul
de cai intermediare la )*( Se obtine un efect de cilindru(
4:
7e deplaseaza cele doua elipse la capetele cilindrului si se umplu cu galben. 9ltima elipsa se
trece pe stratul de la baza stivei cu Page o!n.
,. Efectul &Ruler'
!cest efect transforma o cale in rigla gradata in diverse unitati de masura.
E-emplu0
3rasam cu creionul ,ezier o linie dreapta de &65 pt. 'eschidem #editorul de cai$ si aplicam
efectul #1uler$ din fereastra derulanta.
44
+ereastra permite alegerea altor unitati de masura, inaltimea liniei de gradare, distanta dintre gradatii,
directia de marcare, marcarea capatului riglei.
0. Efectul Siro Sline
!cest efect netezeste cai create cu creionul simplu sau cu creionul ,ezier. Netezirea se
poate face direct din trusa, alegand #modul spiro$ sau cu Editorul de efecte. Calea 7piro este
afisata doar dupa terminarea desenului. *rin tragerea de nodurile caii 7piro, desenul nostru poate
lua forme neobisnuite si necontrolate.
Exemplu:
se trasea'a o cale cu creionul simplu
4<
se deschide editorul de efecte si se aplica efectul spiro spline
acti&am editorul de noduri
in$rosam calea si tra$em de noduri
M. Efectul 1on,o*
!cest efect creaza fractali. 9n fractal clasic este #fulgul de nea a lui Don Coch ce poate fi
gasit pe internet. O alternativa la acest efect este e-tensia 8"s;stem. !plicarea efectului creaza
doua cai de control. *rin manevrarea acestor cai se obtine efectul.
Exemplu:
desenam un cerc
lansam editorul de efecte si asau$am in fereastra de dialo$ efectul +onKoch
<5
Clic# pe iconul asemanator editorului de noduri de pe linia ,eneratin$ path! si selectam
nodurile unei linii de control prin tra$ere cu mouse-ul
-utam cu sa$etile cele doua cercuri mici (la desene de alte forme rotim cu tastele 2 si 3!)
rotim desenul
<&
mai creem o $eneratie% marind cifra din fereastra .b of $enerations!
&i'uali'am liniile de control si tra$em de ele (cand de linia mare% cand de liniile mici)% pana
obtinem un efect frumos
6.2.6. $race %it#ap
3race bitmap transforma o imagine bitmap in cale scalabila fara pierdere a calitatii prin
utilizarea utilitarului *otrace. (n fereastra deschisa cu (7hift=!lt=,) e-ista 3 file.
<%
Numarul de noduri obtinut poate fi foarte mare si de aceea calea trebuie simplificata cu
repetari ale comenzii C318=8.
A. "ila M4DE
*rima parte a filei #/ode$ este pentru scanare unica si a doua parte pentru scanari
multiple.
+ereastra din dreapta este pentru previzualizarea rezultatului scanarii.
Scalarea unica7
a. Optiunea #%rightness cutoff$ va determina crearea caii dupa punctele mai
intunecate decat valoarea pragului introdus in fereastra #threshold$. +unctioneaza
bine cu imaginile alb"negru.
b. Optiunea #1dge detection$ va determina crearea caii functie de luminozitatea
pi-elilor adiacenti si o va realiza intre zonele ce depasesc pragul setat.
c. Optiunea #Color 8uanti9ation$ va determina crearea caii functie de diferenta
de culoare dintre pi-eli si pragul setat. O singura cale va fi trasata.
d. Optiunea #:nvert i#age$ bifata in timp ce se aplica una din optiunile de mai
sus va crea o cale a unei imagini alb negru.
Scalarea #ultipla7
a. Optiunea #,rightness steps$ scaneaza imaginea de cate ori este trecut in
fereastra #scans$
<3
b. Optiunea #Color$ determina trasarea unor cai dupa numarul specificat de
scanari
/ scanari
/ cai
c. Optiunea #>ra;s$ determina obtinerea unor cai in tonuri de gri.
/ scanari
/ cai
<.
B. "ila &4-#I45S'
*e aceasta fila sunt trei optiuni.
a. Optiunea #7uppress spec)les$ reduce numarul de culori
b. Optiunea #7mooth corners$ aplica un filtru >ausian blur inainte de scanare.
c. Optiunea #Optimize paths$ stabileste un prag de optimizare a caii.
.ota:
0ucrul cu acest instrument se face in felul urmator:
in 1n#scape se adau$a un strat numit ima$ine!
se importa pe acest strat o ima$ine bitmap
selectati ima$inea si deschideti fila 2race 3itmap (din ath42race bitmap sau Shift+5lt+3)
pentru re'olutii mari setati suppress spec#les! intre )-6)% smooth corners! 7 8(/9 si optimi'e
path!78(
Clic# pe :pdate
daca nu &a place cum arata anulati cu Ctrl+; si incercati alte &alori pana sunteti multumit de re'ultat
Clic# pe <K
ima$inile obtinute pe culori% mutati-le pe straturi diferite cu numele culorilor
=aceti stratul cu ima$inea in&i'ibil si cu editorul de noduri corectati fiecare strat de culoare% prin
eliminare sau adau$are de noduri% pana obtineti o ima$ine buna( -unca este mi$aloasa% dar merita(
Ster$eti ima$inea importata
Sal&ati ima$inea creata intr-o ima$ine S+,(
96
6.3. Peria
Instrumentul Perie este un mod interesant de a modifica desene intre vector si raster.
Lansarea se face cu Click pe iconul din cutia de instrumente sau cu Shift+F2. Se selecteaza
numai ceea ce ne intereseaza si orice obiect sau parte a obiectului atins de perie este modificat
sau i se schimba stilul. Zona de actiune a instrumentului este marcata de un cerc cu o linie de
contur portocalie care se misca odata cu cursorul mouse-ului.
Treptat zona de actiune nu conturul portocaliu! ia forma de clopot si acest lucru determina ca
actiunea periei sa fie inceata si neteda. Instrumentul actioneaza numai asupra obiectelor selectate.
"aca nu este selectat nici un obiect# pe bara de stare apare o atentionare.
6.3.1. Trusa
Trusa contine instrumente pentru editarea indi$iduala a caii# a culorii si pentru mutarea#
scalarea sau rotirea obiectelor# fara a li se schimba forma.
latimea periei poate lua $alori intre 1 si 100. Poate fi modificata
cu sa%etile stan%a-dreapta in timpul actiunii. &u este influentata
de zoom.
forta periei poate lua $alori intre 1 si 100. Poate fi modificata cu
sa%etile sus-'os# inclusi$ in timpul actiunii. "aca folositi un stilou
de tableta %rafica si iconul este acti$at# influenta periei $a
fi modificata si de forta cu care apasati stiloul.
&ota(
)rmatoarele instrumente modifica pozitia obiectelor# prin impin%ere*atra%ere# marire
*micsorare# rotire si inasprire.
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+M!. Impin%e obiectele in orice
directie
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+I!. ,tra%e obiectele spre
centrul cursorului# iar cu tasta Shift apasata le indeparteaza.
9-
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+Z!. Impin%e obiectele in
directii aleatoare
micsoreaza obiectele# iar cu tasta Shift apasata le mareste. Se poate
folosi si Shift+< sau Shift+>.
roteste obiectele in sensul acelor de ceasornic# iar cu tasta Shift apasata
le roteste in sens in$ers. Se poate folosi si Shift+[ sau Shift+].
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+! duplica obiectele# iar cu
Shift le ster%e duplicatele sunt suprapuse!
9.
&ota(
)rmatoarele instrumente actioneaza asupra cailor obiectelor# facandu-le moi ca plastilina.
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+!!. Impin%e calea in orice
directie.
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+S!. /urbeaza spre interior calea
peste care trece cursorul. /u tasta Shift apasata curbeaza spre e0terior.
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+"!. ,tra%e spre centrul
cursorului.
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+#!. Inaspreste calea# o face
ru%oasa.
&ota(
)rmatoarele instrumente se folosesc pentru a face mici modificari de culoare. Schimba
culoarea de umplere si culoarea de contur a intre%ului obiect. Poate schimba culoarea de oprire a
unui %radient# dar nu poate modifica numai o parte a unui obiect lasand restul neschimbat. Totusi
poate fi a'ustata culoarea unui %rup de obiecte. /ele mai apropiate de cursor $or fi mai afectate.
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+C!. "upa acti$are# cu /lic+ pe o
culoare de pe paleta si apoi prin tra%ere peste obiecte# le $a schimba
99
culoarea. Se pot ale%e culori si din fereastra flotanta Fill a$% stroke.
&ota(
Instrumentul de mai sus si cel care urmeaza lucreaza impreuna cu ultimul instrument din
trusa intitulat /hannels. "e aici se pot anula unul sau mai multi din cei 1 parametri disponibili
2#S#L#3# trei pentru culoare si ultimul pentru opacitate.
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+&!. /ulorile de schimbare $or fi
alese aleator# iar stilul curent nu $a fi folosit.
se acti$eaza cu clic+ pe icon sau Shift+'!. ,plica efectul de 'lur
obiectelor selectate. /u tasta Shift apasata se reduce efectul.
,cest parametru poate lua $alori intre 4 si 455. Prin periere este
denaturata intrea%a cale# inclusi$ cea pe care nu am atins-o.
6aloarea de fidelitate permite controlul acestor distorsiuni. Implicit
este 75. /u fidelitate mare# calea are mai putine distorsiuni# dar se
creaza multe noduri si marimea fisierului S68 creste# iar In+scape
mer%e mai %reu. "aca $om dori ca distorsionand un te0t# restul
literelor sa ramana clare# trebuie sa ridicam fidelitatea la .5. Pentru
un desen amorf si o fidelitate de 95 este buna.
101
6.4. Lupa
Instrumentul lupa se utilizeaza pentru navigarea pe panza de desen. Actiunea
instrumentului este pastrata separat in memorie pentru a se putea reveni la situatia dinainte, fara
dificultati. Lansarea se poate face in mai multe feluri:
cu tasta F3
cu click pe instrumentul lupa din cutia cu instrumente
Utilizare:
Ctrl+Alt+rotita mouse-ului (mareste sau micsoreaza
Shift+click cu rotita mouse-ului (micsoreaza
Shift+Click dreapta (micsoreaza
Ctrl+Alt+click cu rotita mouse-ului (mareste
Ctrl+click dreapta (mareste
Shift+click pe rotita mouse-ului si mentinut+tragere (mareste portiunea cuprinsa in
dreptung!iul descris prin tragere
"rin actionarea sagetilor ferestrei Z din status #ar
6.4.1. rusa
$data cu lansarea instrumentului se desc!ide si trusa lupei. %a cuprinde 11 instrumente:
mareste imaginea (apasand tasta + se o#tine acelasi efect
micsoreaza imaginea (apasand tasta - se o#tine acelasi efect
afiseaza desenul la marimea reala (un pi&el din o#iectul desenat ' 1 pi&el
de ecran. (aca desenul este mai mare decat ecranul, o parte din desen nu
se va vedea. (apasand tasta 1 se o#tine acelasi efect
afiseaza desenul desenul redus la )0*. (apasand tasta 2 se o#tine acelasi
efect
mareste desenul de doua ori (+00*.
arata o#iectul selectat (o#iectul selectat va umple intreaga fereastra
Inkscape. Apasand tasta 3 se o#tine acelasi efect.
potriveste in fereastra Inkscape toate o#iectele desenate. Apasand tasta 4
se o#tine acelasi efect.
a,usteaza pagina de desenare la dimensiunea monitorului. Apasand tasta
5 se o#tine acelasi efect.
mareste la latimea paginii de desenare. Apasand tasta 6 sau Ctrl+E se
o#tine acelasi efect.
revine la factorul anterior de marire (la imaginea pastrata in memoria
speciala. Apasand tasta ' se o#tine acelasi efect. Apasand repetat
10+
Shift+' avem acces la istoricul lucrului cu lupa.
face revenire dupa un pas inapoi.
-ota:
Apasarea tastei Q face o marire temporara. Incetand apasarea se revine la zoom.ul initial.
104
6.5. Editorul de dreptunghiuri
Instrumentul permite crearea de dreptunghiuri si patrate. Lansarea se poate face cu:
Click pe pictograma din cutia cu instrumente,
apasand tasta F4
apasand tasta r.
Pentru a desena dreptunghiuri, avand activat editorul, se face Click-stanga pe locul de
unde vrem sa incepem sa desenam dreptunghiul, se tine apasat si se trage spre coltul opus al
viitorului dreptunghi.
Pentru a desena un patrat, tinem apasata tasta Ctrl in timp ce tragem mouse-ul.
aca vrem sa centram desenul in !urul punctului de plecare, tinem apasata tasta Shift in
timp ce tragem mouse-ul. "ste vala#il si pentru patrat.
$#servam ca desenele au manere specifice: doua patratele si un cerculet. Patratelele
folosesc la modificarea lungimii si inaltimii, fara modificarea grosimii conturului.
%erculetul foloseste la rotun!irea colturilor. &e poate trage de el doar vertical si numai
pana la mi!locul inaltimii. In colt va ramane un alt cerculet.
aca tragem spre stanga de al doilea cerculet, continua rotun!irea pana la transformarea
dreptunghiului in elipsa. %erculetul nu depaseste mi!locul lungimii.
aca am incerca sa tragem de al doilea cerculet pe verticala, la fel cum am facut cu primul
cerculet, se reface dreptunghiul. reptunghiul se reface si daca revenim cu primul cerculet in
colt.
'ota:
aca dorim sa pastram proportionalitatea rotun!irilor atunci cand scalam dreptunghiul
tre#uie activat iconul din trusa selectorului.
10(
6.5.1. Trusa
Pentru desenarea unor dreptunghiuri de preci)ie folosim trusa editorului, care cuprinde (
instrumente. *alorile se introduc in ferestre si cu tasta Enter se aplica.
a!ustarea lungimii
a!ustarea inaltimii
proiectia ra)ei de rotun!ire a colturilor pe a+a ,
proiectia ra)ei de rotun!ire pe a+a -
alegerea unitatilor de masura
anularea rotun!irii colturilor
'ota:
La activarea editorului de dreptunghiuri in partea dreapta a trusei apare si un indicator al
culorii de umplere, a culorii si grosimii conturului.
107
6.6. Editorul 3D
Cu toate ca Inkscape este un program de desen bidimensional, cu ajutorul acestui editor
se pot realiza desene ce apar tridimensional. Se creaza poliedre cu o anumita perspectiva 3D.
ditorul asigurand automat ca laturile poliedrului sa !ie pe linia de perspectiva corespunzatoare.
"n #e$aedru este compus din % cai S&'. In!ormatiile despre el sunt stocate in Inkscape (ame
Space. (umai )editorul 3D* trateaza poliedrul ca pe o )cutie*, toate celelalte instrumente il
trateaza ca pe un grup si, de aceea, parti ale cutiei pot !i editate independent si c#iar sterse,
!olosind )selectorul* sau )editorul de noduri*.
+ctivarea editorului 3D se !ace,
Click pe pictograma din cutia cu instrumente
apasarea tastelor Shift+F4
apasarea tastei X
-entru a trasa o )cutie*, se activeaza )editorul 3D* si cu Click stanga tinut apasat se
trage mouse.ul. Cele trei supra!ete a!late in !ata sunt transparente.
+$ele dupa care sunt create )cutiile* sunt, OX /latime0, OY /inaltime0, OZ /adancime0.
In Inkscape, in mod implicit, razele vizuale din planul xoy si zoy sunt convergente,
deoarece asa este reprezentata perspectiva in mod obisnuit.
+tunci cand editorul este activat sunt vizibile mai multe manere. Cele opt manere de la
colturi sunt pentru ajustarea dimensiunilor cutiei.
1anerele 1, 2, 3, 4 modi!ica supra!ata mai inc#isa la culoare /umbrita21234) din planul
xoy, in lungul razelor vizuale convergente rosii 3.
104
Cu tasta Shift apasata, !unctia manerelor de pe !ata umbrita se inverseaza cu celelalte de
pe !ata luminata.
1anerele a, , c, ! modi!ica supra!ata mai desc#isa la culoare /luminata21c4) din planul
zoy, in lungul razelor vizuale convergente galbene Z.
5azele vizuale albastre Y /in acest caz0 sunt paralele.
In centrul cutiei apare un x. 1utarea lui cu ajutorul mouse.ului, muta si cutia, sc#imband
totodata perspectiva. +pasarea tastei Ctrl in timpul actionarii manerelor le obliga sa se lipeasca
de liniile gridului sau de liniile g#idajului.
"#"#1# $r%sa
ditorul 3D are 3 instrumente.
+ceste instrumente masoara ung#iul de inclinare, a razelor vizuale paralele, in sens invers acelor
de ceasornic,
permite editarea ung#iului de inclinare, a razelor vizuale
paralele X / prin editare directa sau cu sagetile0 dupa
trans!ormarea lor in linii paralele /cu click pe pictograma
sau cu tastele Shift+x. Inclinarea razelor vizuale X cu 16
0
se
107
poate !ace si cu tastele [ si ].
permite editarea ung#iului de inclinare a razelor vizuale paralele
Y /prin editare directa sau cu sagetile0, dupa trans!ormarea lor in
linii paralele /cu click pe pictograma sau cu tastele Shift+y.
Inclinarea razelor vizuale Y cu 16
0
se poate !ace si cu tastele ( si ).

permite editarea ung#iului de inclinare a razelor vizuale
paralele Z /prin editare directa sau cu sagetile0 dupa
trans!ormarea lor in linii paralele /cu click pe pictograma
sau cu tastele Shift+z. Inclinarea razelor vizuale Z cu 16
0

8
8
z
z
$
110
se poate !ace si cu tastele { si }.
Ca si la alte instrumente, trusa are indicator pentru culoarea de umplere si pentru culoarea
si grosimea conturului.
(ota,
Daca trasam si alte cutii, ele vor avea )!ocare* comune.
"#"#2# Schi&area c%lorii s%'rafetelor (c%tiei)
Culorile celor % supra!ete ale cutiei /care in mod implicit sunt nuante de albastru0 pot !i
sc#imbate independent. -entru asta este necesar sa le selectam separat cu Ctrl+Click.
Supra!etele ascunse se selecteaza cu Ctrl+*lt+Click. -entru ca in 9inu$ aceasta ultima
$
8
111
comanda nu !unctioneaza /deoarece Ctrl:+lt se !oloseste la altceva, dar se poate sc#imba din
setari0, se !ace Click+!rea'ta pe cutia selectata si se alege !unctia ),nter gro%'* din !ereastra
derulanta.
+cum, cu Click, putem selecta o supra!ata si apoi cu tasta )$a* ne putem muta la orice alta
supra!ata a poliedrului si a o colora, !acand Click pe o culoare din paleta de culori.
11;
Daca dorim sa dispara transparenta cutiei trebuie sa lansam instrumentul )<ill and Stroke* cu
tastele Shift+Ctrl+F. Selectam pe rand cele trei supra!ete vizibile ale poliedrului si in !erestra
)<ill*, tabul )=#eel* inlocuim transparenta +lp#a de 1>3 cu ;66.
Nota:
Chiar daca schimbam culorile unei cutii, atunci cand desenam o cutie noua va avea tot
nuante de albastru.
113
-entru a se pastra culorile alese, trebuie sa desc#idem !ereastra )Inkscape -re!erences*
/S#i!t:Ctrl:-0 si sa bi!am )9ast used st8le*.
$emplu,
-entru a ramane numai un punct de perspectiva se traseaza o cutie careia i se seteaza
razele vizuale X sa !ie paralele si inclinate la 140
0
, razele vizuale Y sa !ie paralele si inclinate la
70
0
, iar raza vizuala Z, ramasa neparalela, sa !ie aproape de x.ul ce indica centrul de perspectiva.
Cutia desenata seamana cu interiorul unei camere.
11>
1ai construim doua cutii, respectiv un dulap si o vitrina. le vor avea razele vizuale Z in
acelasi loc cu desenul de mai sus. Cu mouse.ul in punctul de perspectiva al ultimelor cutii
desenate, le mutam. Dulapul, in coltul din stanga.spate al camerei si vitrina, pe la mijlocul
peretelui din dreapta.
-entru a semana si mai mult cu ce ne.am propus, vom colora mobilierul si.i vom anula
transparenta. -entru asta selectam dulapul si apoi cu Ctrl+Click selectam supra!etele vizibile si
apoi cu Click pe o culoare din paleta de culori, cutia se va colora. /Selectarea suprafetelor
vizibile se mai poate face prin activarea editorului de noduri. Plimband mouse-ul pe
deasupra dulapului vom oserva licarind in verde, pentru putin timp, conturul suprafetelor care
compun dulapul. Selectam suprafata umbrita dinspre noi si o coloram cu Click pe o culoare din
paleta de culori).
Deoarece culoarea aleasa ramane tot transparenta trebuie sa anulam transparenta +lp#a a culorii
ridicand.o la valoarea ;66 in !ereastra <ill, tabul =#eel /vedeti !igurile de mai jos0.
116
Continuam si cu celelalte supra!ete pana obtinem ceva asemanator cu !igura de mai jos.
"#"#3# -ers'ecti.a izo&etrica
+ceasta perspectiva este cea mai utilizata in desenul te#nic si are toate razele vizuale
paralele doua cate doua, iar valorile ung#iurilor de inclinare a razelor vizuale paralele sunt,
$?160
0
, 8?70
0
si z?30
0
.
$
8
z
11%
"#"#4# /o!ificarea c%tiilor
Cutiile pot !i modi!icate cu ajutorul )editorului de noduri.
$emplu,
@rasam o cutie cu razele vizuale paralele doua cate doua.
+ctivam editorul de noduri si selectand capacul il convertim intr.o cale /S#i!t:Ctrl:C0.
Selectam cele doua noduri din dreapta si apucand de un nod tragem in sus pentru a desc#ide
capacul cutiei.
117
1odi!icam culoarea si anulam transparenta !etelor vizibile,
Selectam capacul si.i adaugam doua noduri pe laturile cele mai de jos ale capacului, de o parte si
de alta a coltului de jos, pe care il si mutam apoi mai sus.
114
Cu ajutorul creionului Aezier trasam o linie de unire, de aceeasi culoare ca a capacului /!!b3400,
intre nodurile adaugate.
Curbam cu mouse.ul cele doua laturi ale coltului, apoi trasam cu creionul Aezier un triung#i
colorat in negru, in partea de jos a cutiei in vederea creierii unei umbre, dupa ce ii aplicam un
Alur de 6 si.i mutam stratul un nivel mai jos.

120
6.7. Editorul de elipse
Acest instrument foloseste la desenarea cu usurinta a elipselor, cercurilor si arcelor.
Lansarea editorului se face cu:
Click pe iconul din cutia cu instrumente
apasarea tastei F5
apasarea tastei e.
Pentru a trasa o elipsa se activeaza editorul si apoi cu Click si, tinut apasat, se trae
cursorul mouse!ului.
Pentru a trasa un cerc tinem apasata si tasta Ctrl.
Pentru a trasa elipse sau cercuri centrate pe punctul de plecare se tine apasata tasta Shift.
"upa cum se o#serva in desenele de mai sus, elipsa are $ manere. Cele doua patrate %de
sus si stana& folosesc pentru scalarea elipsei. Cerculetul foloseste pentru:
trasarea sectoarelor de cerc si trasarea arcelor
%daca se trae espre e'teriorul elipsei& %daca se trae spre interiorul elipsei&
Nota: Cu optiunea Fill se poate face umplerea arcelor cu culoare.
121
6.7.1. Trusa
(rusa cuprinde 2 instrumente si trei #utoane.
)n*iul cuprins intre cele doua e'tremitati ale arcului de cerc sau ale sectorului de cerc se
masoara in rade, in sensul acelor de ceasornic incepand de la orizontala.
aici se introduce locul de unde sa inceapa un sector sau arc de cerc,
localizat in rade, conform desenului de mai sus.
aici se introduce locul unde sa se termine un sector sau arc de cerc,
localizat in rade, conform desenului de mai sus.
122
acest #uton comuta, din sector de cerc, in arc de cerc
acest #uton comuta, din arc de cerc, in sector de cerc
acest #uton comuta, de la arc sau sector de cerc, la elipsa. +evenirea nu mai
este posi#ila din #utoane ci din manere sau prin introducerea unor valori la
start sau end urmata de apasarea tastei Enter.
124
6.8. Editorul de poligoane
Acest instrument permite desenarea de poligoane si stele, dificil de a fi realizate in alt
mod. Folosirea manerelor si a parametrilor disponibili duc la realizarea unor desene uimitoare.
Lansarea editorului se face cu:
Click pe pictograma din cutia cu instrumente
apasarea tastelor Shift+F9
apasarea tastei *.
Pentru a trasa un poligon se actieaza editorul si cu butonul stang al mouse!ului apasat se
deplaseaza mouse!ul. Fara a slabi butonul mouse!ului putem roti poligonul in pozitia in care
dorim.
"#ista 2 manere la stele si unul la poligoane pentru scalarea de precizie. $i folosirea
selectorului este posibila, putand scala, roti sau muta poligonul. Alte a%ustari de finete sunt
posibile cu instrumentele din trusa.
6.8.1. Trusa
&rusa editorului cuprinde ' instrumente din care spo(e ratio este specific stelelor:
permite comutarea intre desenarea unui poligon cu desenarea
unei stele.
corners permite stabilirea numarului de colturi )intre * si
1+24,
spo(e ratio )este specifica numai poligoanelor in forma de
stea, permite stabilirea raportului intre lungimea stelei si a
miezului acesteia )poate lua alori intre +,+ si 1,+,.
-ounded permite rotun%irea colturilor )poate lua alori intre
minus 1+ si .1+,. -otun%irea se poate face si daca, tinand
apasata tasta Shift, tragem cu mouse!ul de manere. &ragerea de
manere diferite produce rotun%iri diferite )manerul de la interior
produce rotun%iri mai mari,.
-andomized scaleaza aleatoriu colturi si ung/iuri.
acest instrument reseteaza totul la alorile implicite.
Exemplu:
Trasam o stea de 280x280, umpluta cu # a02c2cff si gradient radial. Daca introducem valorile de
mai jos, rezultatul este spectaculos:
120
sau:
sau:
La alte dimensiuni, aceleasi alori dau alt rezultat.
127
6.9. Editorul de spirale
Cu acest instrument se pot desena spirale tip Arhimede. Alte tipuri pot fi desenate
utilizand extensia function plotter.
Lansarea editorului se face:
Click pe pictograma din cutia cu instrumente
prin apasarea tastei F9
prin apasarea tastei i.
Pentru a desena o spirala se actieaza editorul si! cu "utonul stang al mouse#ului apasat!
se deplaseaza mouse#ul. $aca tinem apasata tasta Ctrl! in timp ce trasam! pozitia punctului final
al spiralei a fi constrans sa se afle la un multiplu al unghiului de rotatie! care implicit este 1%
&
.
Pentru a schim"a directia spiralei se apasa tasta H sau iconul de Flip pe orizontala din
trusa selectorului.
Cu tasta V sau iconul de Flip pe erticala! din trusa selectorului! se rasuceste spirala in
oglinda.
12'
(pirala trasata are doua manere. )anerul din interior permite prelungirea spiralei in
interior! pana cand raza deine zero! fara ca pozitia punctului final al spiralei sa se schim"e.
Acelasi lucru se o"tine daca! tinand apasata tasta Shift! facem Click pe manerul interior.
*ident ca! tragand inapoi de acelasi maner! spirala poate fi derulata! adica sters interiorul.
+ragand de manerul exterior spirala poate fi prelungita ,se mareste numarul de spirale-.
6.9.1. Trusa
*ditorul de spirale are o trusa formata din . instrumente.
turns permite sta"ilirea numarului de spire.
12/
diergences permite indesirea spiralelor. Cand depaseste
aloarea 1 face spirala larga.
inner radius modifica raza interioara a spiralei si este
echialent cu tragerea de manerul interior.
Apasand acest "uton se reseteaza totul la alorile presta"ilite.
6.9.2. Colorarea spiralelor
(piralele sunt cai deschise si se pot colora dupa metodele o"isnuite.
a. Metoda paletei de culori
Click dreapta pe o culoare din paleta de culori si se alege set fill sau set stro0e.
b. Metoda intersectiilor
Click pe creionul 1ezier si trasam o linie care sa intersecteze spirala. Clic0 pe editorul
de culoare ,galetusa- din cutia cu instrumente si Click intr#un loc din interiorul spiralei.
12&
Putem sa mai reducem numarul de spire din interior si apoi sa tragem doua linii 1ezier.
3na sa lege manerul interior de prima spira si a doua linie sa uneasca doua spire. $eselectam
totul! facem Click pe o culoare din paleta de culori. Actiam galetusa si apoi facem Click in
interiorul spiralei.
4acem Click pe editorul de spirale si Click pe spirala de mai sus ca sa apara manerele.
+inem apasata tasta Shift si Click pe manerul interior. (pirala se a lungi pana raza interioara a
deeni zero. $eselectam tot. 4acem Click pe o culoare. Actiam galetusa si apoi Click pe
interiorul spiralei.
Partile colorate dein o"iecte independente. Prin selectare cu Click si tragere cu )ouse#
ul pot fi mutate.
121
c. Metoda duplicatelor
+rasam o spirala. 5i facem un duplicat caruia ii reducem numarul de spire tragand inapoi
de manerul exterior. Cu Click dreapta pe o culoare din paleta de culori alegem set stroke
pentru a schim"a culoarea conturului si sa o deose"im de prima spirala. 6oii spirale ii facem un
duplicat si reducem din nou numarul de spire. Coloram conturul cu alta culoare! apoi! folosind
culori diferite si optiunea set fill! coloram spiralele.
6ota:
+oate optiunile din fereastra 4ill and (tro0e ,(hift7Ctrl74 se pot aplica spiralelor.
8radient liniar 8radient radial
Patern $ashes
122
$eoarece marcherul nu este "ine centrat! facem un duplicat si tragand de manerul interior
stergem toate spirele pentru a ramane numai )ar0erul. Anulam )ar0erul primei spirale.
)ar0erul ramas! il rotim un pic si#l centram pe capatul spiralei.
134
6.10. Creionul
Cu instrumentul creion se pot desena cai libere, programul Inkscape marcand cu un
nod trecerea de la linie dreapta la curba sau schimbarea de directie. Dupa ce a fost trasata calea,
ea poate fi editata cu editorul de noduri.
Actiarea instrumentului se face!
cu Click pe pictograma corespun"atoare din cutia cu instrumente
apasarea tastei F6
apasarea tastei P
#entru folosirea creionului se actiea"a instrumentul si, tinand apasat butonul stang al
mouse$ului, se poate desena prin deplasarea acestuia in directia dorita.
Daca, spre sfarsit, suprapunem cursorul pe punctul de plecare acesta se a colora in rosu
si calea se inchide prin incetarea apasarii butonului mouse$ului. Culoarea liniei depinde de
culoarea de contur setata dupa trasare.
#entru a trasa o linie dreapta se face Click in locul de plecare, se da drumul butonului
mouse$ului si se face din nou Click in locul unde dorim sa se termine linia.
#entru a trasa puncte se tine apasata tasta Ctrl si se face Click. Diametrul punctului
depinde de setarea din fereastra Inkscape #references. Cu tastele Shift+Ctrl+Click se trasea"a
un punct cu diametrul dublu fata de cel implicit.
13%
Atat timp cat calea este selectata, ea poate fi continuata intr$un sens sau in celalalt cu
click si tragere de manerul de capat.
Caile trase cu instrumentul creion au foarte multe noduri. #entru a reduce numarul de
noduri se selectea"a calea si se apasa tastele Ctrl+L sau in fereastra Path din bara Menu se
alege optiunea simplif&. 'peratiunea se poate aplica de cate ori dorim. (umarul de noduri
poate fi sca"ut si daca deplasam mouse$ul foarte repede.
Initial Dupa primul Ctrl)*
Dupa multe simplificari
13+
6.10.1. Trusa
In trusa se afla % instrumente ce permit diersificarea lucrului cu creionul.
modul cale simpla permite desenarea obisnuita.
modul spiro a fost conceput de ,aph *eien pentru editarea
de fonturi. Calea deine neteda si este definita de catea
noduri. -aloare smoothing trebuie sa fie moderata.
smoothing sau nete"irea, poate lua alori de la 1 la 1... Cu
cat aloarea este mai mare cu atat mai putine noduri pre"inta
calea.
iconul matura resetea"a aloarea smoothing la cea
implicita.
shape permite aplicarea unei forme liniei trasate cu creionul.
/unt disponibile mai multe modele.
/hape triangle in
/hape triangle out /hape elipse
130
6.10.2 Modul Spiro
Acest mod permite desenarea curbelor prin introducerea unor noduri speciale. 1a este
folosita pentru desenarea fonturilor si nu numai.
Calea /piro nu este afisata pana cand scheletul nu este finali"at. 1a utili"ea"a urmatoarele
tipuri de noduri!
noduri netede cu rata de curbura continua.
nod de colt ce conectea"a doua curbe in urcare
nod tangent ce conectea"a o linie dreapta cu una curba.
-i"uali"area scheletului se face actiand pictograma .
12emplu!
/etam trusa ca in desenul de mai 3os si desenam repede un arc de cerc mai mare.

Daca tragem de noduri dupa ce actiam cu Click editorul de noduri si pictograma
desenul deine!
134
*a actiarea editorului Dupa tragere de noduri
Actiam si pictograma si o sa apara un triunghi mic format din trei noduri.
'rice tragere de unul din cele trei noduri produce efecte asupra desenului.
#entru a aduce triunghiul mai aproape de desen, trebuiesc selectate toate nodurile acestuia
si apoi tras cu mouse$ul de unul din noduri. /e mai pot adauga sau elimina noduri.
140
6.11. Stiloul Bezier
Toate caile trasate in Inkscape sunt de fapt curbe Bezier si acest instrument permite un
control direct al parametrilor curbelor.
Activarea instrumentului se face:
Click pe pictograma specifica din cutia cu instrumente
apasarea tastelor Shift+F6
apasarea tastei b.
!entru folosirea stiloului se procedeaza astfel: se activeaza instrumentul si" Click stanga
in locul de incepere #va fi marcat primul nod$. % linie rosie va lega nodul de cursorul mouse&
ului. 'e da drumul butonului si se face Click in locul unde vrem sa se termine prima parte a caii
#va fi marcat al doilea nod$. Inkscape va trasa automat o linie verde intre cele doua noduri.
'labim butonul mouse&ului si putem continua linia intr&o alta directie" pana la un nou Click.
!entru a termina calea se face Click dreapta" cele doua culori vor fi inlocuite de culoarea neagra
si un dreptung(i din linii intrerupte va incon)ura desenul ce incepe si se termina cu doua manere.
*aca am trasat o cale din + segmente si dorim sa stergem primul segment" se activeaza editorul
de noduri," se selecteaza primul nod si se face click pe pictograma de stergere a nodurilor.
*aca dorim sa stergem segmentul din mi)loc" selectam cele doua noduri ce&l incadreaza si facem
Click pe pictograma de stergere a segmentului" aflata in trusa editorului de noduri.
141
!entru a trasa o curba" la al doilea Click nu mai slabiti butonul mouse&ului si sc(imbati
directia de deplasare a acestuia. % curba perfect neteda va fi desenata. !entru a o termina se face
dublu Click" Click dreapta sau se apasa tasta Enter.
!entru a continua o cale" avand stiloul activat" se face Click pe unul din capete si se trage
o noua linie sau o curba. *aca este nevoie" o cale trasata cu stiloul poate fi continuata cu
creionul, prin activarea acestuia cu F6.
-ota:
pentru a muta nodurile caii" activati editorul de noduri" selectati un nod si folositi
Shift+sageata pentru a deplasa cu de 10 ori un pas normal sau Alt+sageata pentru a
deplasa nodul cu un pi.el.
pentru a sterge ultimul nod folositi tasta Delete,
pentru a sterge o cale neterminata apasati Esc sau Ctrl+Z
pentru a sc(imba o curba neterminata in linie apasati tastele '(ift/0
pentru a sc(imba o linie neterminata in curba apasati tastele '(ift/1
pentru a inc(ide o cale" faceti ultimul click pe primul nod.
6.11.1. Trusa
creaza o cale normala
creaza o cale 'piro,
creaza o cale formata din segmente de linie dreapta
142
creaza o cale din linii paralele cu a.ele de coordonate. 3iecare
segment este perpendicular pe cel precedent. Tinand apasata tasta
Shift se poate realiza un segment colinear la cel precedent. % cale
este inc(isa cu o sectiune in forma de L.
functia s(ape, permite alegerea unei forme dintr&un set cu
4 modele" ce urmeaza a fi aplicat caii ce va fi trasate.
none triangle in

triangle out from clipboard elipse
-ota:
!unctele pot fi create la diametrul implicit cu Ctrl+Click stanga si la diametru dublu cu
Shift+Click stanga" dar este obligatoriu activarea modului segmente de linie dreapta, .
http://verysimpledesigns.com/vectors/inkscape-tutorial-valentine-wallpaper.html
144
6.12. Penita caligrafica
Penita caligrafica este un alt instrument pentru desen liber si asa cum sugereaza numele
este folosit la imitarea scrierii de mana. crisul cu mouse-ul este dificil si de aceea este
recomandata folosirea unei tablite grafice. !iind un instrument comple" urmarirea unor tutoriale
de pe internet si mult e"ercitiu sunt recomandate. Pe primul plan este umplerea si unghiurile#
liniile neavand contur ci doua subtraiectorii aproape paralele ce permit crearea unei latimi
variabile. Shift# Ctrl si Alt sunt aproape inutile in scrierea caligrafica.
$ctivarea instrumentului se face cu:
Click pe pictograma din cutia cu instrumente
tastele Ctrl+F6
tasta c
Pentru a scrie# dupa activarea instrumentului# se tine apasat butonul stang al mouse-ului si
se deplaseaza mouse-ul in sensul dorit. %uloarea este cea setata in &nskape preferences
'hift(%trl(P)# dar poate fi schimbata cu orice culoare din paleta de culori.
*ota:
pentru a schimba latimea in timpul scrierii se pot folosi sagetile stanga si dreapta
.
+asta Home stabileste latimea la minim '1) si tasta End stabileste latimea ma"ima '1,,).
pentru a schimba unghiul de scriere se folosesc sagetile sus si -os .
pentru a sterge o cale neterminata se apasa tasta Esc sau Ctrl+Z.
pentru flip pe orizontala apasati tasta V si pentru flip pe verticala apasati tasta H.
pentru a adauga o linie la o cale selectata 'sub forma unei uniuni) se tine apasata tasta
Shift in timp ce se trage noua linie.
14.
6.12.1. Trusa
+rusa contine o multime de instrumente de lucru cu penita caligrafica.
forme predefinite de scriere si o optiune de salvare a unor forme
personalizate pentru a fi folosite la alte scrieri.
/width0 1 latimea penitei e"primata in procente de la 1 la 1,,.
2aca schimbam /zoom-ul0 se schimba si latimea scrisului.
Pentru a mentine latimea constanta se bifeaza optiunea din
fereastra /&nkscape preference0. 3atimea penitei va fi in p".
buton pornire/oprire presiune. *ecesita stilou de tablita grafica.
buton de variere a latimii penitei functie de culoarea
fundalului. 4n fundal inchis la culoare lateste penita.
5"emplu:
2esenam o elipsa de culoare ,,ffff# fara contur# si-i aplicam un gradient radial. +rasam apoi# cu
penita caligrafica# linii negre peste elipsa.
146
/thinning0 1 subtiere de la minus 1,, la ( 1,,# functie de viteza
scrisului.
> 0 _ latimea liniei descreste cu viteza
= 0 _ latimea nu este influentata de viteza
< 0 _ latimea liniei creste cu viteza
/$ngle0 1 unghiul penitei in raport de a"a orizontala.
buton pornire/oprire a inclinarii penitei 'necesita stilou de
tableta grafica).
/fi"ation0 1 stabileste unghiul penitei fata de directia de scriere.
&a valori de la , la 1,,.
0 = unghiul penitei este perpendicular pe directia de
miscare
100 = unghiul ramane cel definit in fereastra de intrare
/caps0 1 rotun-irea sfarsitului de linie# atunci cand valoarea
/fi"ation0 este mica. &a valori de la , la ..
0.0 = capat plat
1.0 = aproximativ semicircular
5.0 = aproximativ eliptica (de cinci ori latimea)
/tremor0 1 adauga o valoare aleatoare la latimea penitei. &a
valori de la , la 1,,.
0 = neted
100 = haotic
/wiggle0 1 modifica rezistenta la inaintare a penitei# pe hartie. &a
valori de la , la 1,,. 3a valoarea de 1,, face un fel de varte-uri.
/mass0 1 modifica reactia penitei la miscare. &a valori de la , la
1,,. 7aloarea 1, este un bun compromis intre finete si reactie.
6.12.2. Hasuri
Penita caligrafica permite si trasarea hasurilor. Pentru aceasta se deseneaza o cale ca
model si apoi# tinand apasata tasta Ctrl se selecteaza instrumentul cu click pe pictograma din
cutia cu instrumente. &n momentul in care apropiem cursorul mouse-ului de calea model apare in
-urul cursorului un cerc de culoare neagra# cu atat mai mic cu cat suntem mai aproape de cale.
$pasam butonul mouse-ului si incepem sa trasam o cale identica cu prima. %ercul va
deveni verde. %and se termina calea cercul devine rosu.
148
%at timp este apasata tasta Ctrl# ultima linie trasata va fi luata drept ghid si se va putea
continua hasurarea.
%alea model poate fi trasata cu orice alt instrumreent 'editorul de elipse# dreptunghiuri si
chiar te"t# ca mai -os).
*ota:
&n tabul 9elp al barei de meniuri e"ista un tutorial mai amplu pentru stiloul caligrafic.
149
6.13. Editorul de text
Inkscape are un instrument complex de editare a textului. Astfel textul poate contine
siruri de litere Bold sau Italic, aliniate la stanga sau la dreapta, orientate pe orizontala sau pe
verticala. Textul poate fi pus pe o anumita traiectorie sau poate curge intr-o anumita forma.
aracterele pot fi deplasate, rotite sau modificate individual.
!xista trei tipuri de o"iecte text#
text o"isnuit $pe masura ce textul este tastat, caseta de text creste pentru a se potrivi cu
textul, iar sfarsitul de rand tre"uie tastat manual%
text curgator $avand instrumentul text activat, se traseaza cu mouse-ul un dreptung&i
al"astru si apoi se tasteaza in interior textul. 'farsitul de rand este aplicat automat, iar
daca dreptung&iul trasat s-a umplut cu text, textul suplimentar nu se mai vede. (entru a-l
vedea tre"uie marit dreptung&iul cu a)utorul manerului din coltul dreapta-)os. *otun)irea
dreptung&iului prin tragerea de cerculetul din coltul dreapta-sus produce deplasarea
textului%
text cu directie de curgere $include un suport pe care se asterne textul%.
and un text este selectat, in "ara de notificare apare tipul textului.
Activarea instrumentului se face#
prin apasarea tastei F8
cu Click pe pictograma din cutia cu instrumente
prin apasarea tastei t
Nota:
daca faceti Click pe un obiect text, cu instrumentul text activat, cursorul de editare a textului o sa
apara in acel loc.
Multe din comenzile rapide de la tastatura nu vor functiona daca suntem in modul text
tastele + si vor functiona daca tasta NumLock este activa, in caz contrar isi vor pastra functiile
de zoom.
Caracterele speciale vor putea fi introduse prin trecerea la sistemul unicode (Ctrl+!, sau
inserate in clipboard din pro"ramelul caracter map si lipite in text.
#xemplu:
'electam e si tastam Ctrl+u Introducem cifrele 2147 si apasam tasta +Space,
$astam Esc pentru a iesi din modul unicode si a putea continua
1-.
la desc%iderea unui fisier text &'( cu un computer care nu are disponibil fontul respectiv, anumite
litere nu vor fi vizibile. )entru a evita acest lucru se transforma textul in cale si apoi se exporta ca
fisier &'(. (#ste recomandat ca inainte de transformarea textului in cale sa se faca un duplicat ce va
fi trecut pe un strat invizibil. *aca este nevoie sa mai editam textul avem acest duplicat la dispozitie!.
Cand este selectat un obiect text, un mic patrat este afisat in partea stan"a+,os a primului rand si
serveste la lipirea de "rid sau la aliniere.
6.13.1. Manevrarea cursorului de editare text si selectarea textului
(ozitionarea cursorului#
Click cu "utonul stang al mouse-ului in locul dorit
Sagetile orizontale muta inainte/inapoi cu un caracter, iar sagetile verticale muta sus/)os
cu un rand
Ctrl+sageti orizontale muta inainte/inapoi cu un cuvant, iar Ctrl+sageti verticale muta
sus/)os cu un rand
Tasta Home muta cursorul la inceputul randului
Tasta End muta cursorul la sfarsitul randului
Ctrl+sageata sus muta cursorul in sus cu un paragraf
Ctrl+sageata )os muta cursorul in )os cu un paragraf
Ctrl+Home muta cursorul la inceputul textului
Ctrl+End muta cursorul la sfarsitul textului
Ctrl+Page U muta in sus cu un ecran de text
Ctrl+Page !o"n muta in )os cu un ecran de text
'electarea textului#
Click stanga si tragere selecteaza literele pana in zona de oprire
!u#lu click stanga selecteaza cuvantul din spatele cursorului sau cuvantul pe care am
facut du"lu click
$rilu click stanga selecteaza randul pe care am facut triplu click
S%i&t+sageata orizontala selecteaza cate un caracter in sensul sagetilor
S%i&t+sageata verticala selecteaza textul cuprins intre locul unde a fost cursorul si locul
unde a)unge cursorul
S%i&t+Ctrl+sageti orizontale selecteaza de la cursor pana la inceputul sau pana la
sfarsitul cuvantului
S%i&t+Ctrl+sageti verticale selecteaza de la cursor pana la inceputul sau pana la sfarsitul
paragrafului
Ctrl+' selecteaza tot textul.
6.13.(. Editarea textului
In modul +text, toate tastele de editare o"isnuite# 'pace, Backspace, !nter, 0elete,
sagetile, trl1 $copiere%, trl12 $lipire%, trl13 $decupare%, functioneaza conform asteptarilor.
(entru texte mai lungi se poate folosi fereastra +Text and 4ont, lansata cu '&ift1trl1T.
!xista si posi"ilitatea verificarii ortografiei indiferent daca textul este selectat sau nu, prin
lansarea corectorului cu trl1Alt15. 0eocamdata este inclus doar un dictionar englez pe
varianta pentru 6indo7s. (e 8inux tre"uie instalat pac&etul 9nu Aspell si dictionarele dorite.
1-1
6.13.3. )ormatarea textului
!xista trei metode de formatare a textului#
utilizarea trusei instrumentului text
utilizarea comenzilor rapide de la tastatura
utilizarea fereastrei +Text and 4ont,
'. Utilizarea trusei*
Trusa cuprinde : instrumente grupate astfel# pentru tipul de font, pentru marimea
fontului, pentru stilul fontului $"old, italic%, pentru alinierea randurilor $stanga, central, dreapta,
stanga-dreapta%, pentru exponenti, pentru spatiere $intre linii, litere si cuvinte%, pentru deplasari
ale literelor $pe orizontala, pe verticala, rotiri% si pentru orientarea textului $pe orizontala, pe
verticala%.
fereastra pentru alegerea fontului dintr-o lista
afisata facand Click pe sageata. u 'lt+x se
poate selecta fontul curent si cu
sageata ; in )os ; se trece la
urmatorul font sau, dupa 'lt+x, se
apasa 'lt + sageata in +os si se
desc&ide meniul cu toate fonturile
disponi"ile in care se poate naviga cu
sagetile. 0aca in locul fontului curent
se tasteaza o litera din alfa"et, sunt
afisate toate fonturile disponi"ile care incep cu acea litera.
fereastra pentru sta"ilirea inaltimii fontului prin alegerea dintr-o
lista ce se desc&ide cu Click pe sageata mica de langa fereastra.
0aca vrem o inaltime care nu este in lista, se tasteaza acea valoare
in pixeli si cu Enter va fi aplicata. 'e poate folosi rotita mouse-
ului daca este pozitionat cursorul deasupra ferestrei de sta"ilire a
inaltimii fontului.
Butoane pentru scrierea in stil Bold $ingrosat% si stil Italic
$inclinat%.
1-<
"utoane pentru alinierea textului. =ltimul "uton $aliniere stanga-
dreapta% poate fi folosit numai daca este text curgator.
Butoane pentru scrierea exponentilor. 'e scrie intai normal totul si
apoi se transforma ce tre"uie in exponenti.
ferestre pentru sta"ilirea distantei intre randuri,
litere si cuvinte.
4erestre pentru deplasarea literelor pe orizontala,
pe verticala si pentru rotirea acestora.
Butoane pentru orientarea textului.
>ota#
=ltimile doua exemple din imaginea de
mai sus sunt o"tinute prin iesirea din modul
text si selectarea textului ca o"iect text.
1-?
,. Utilizarea comenzilor raide de la tastatura
trl1" ingroasa textul selectat
trl1i inclina textul selectat
Alt1@ mareste distanta dintre literele unui text selectat cu un pixel
Alt1A micsoreaza distanta dintre literele unui text selectat cu un pixel
'&ift1Alt1@ mareste distanta dintre literele unui text selectat cu 1. pixeli
'&ift1Alt1A micsoreaza distanta dintre literele unui text selectat cu 1. pixeli
trl1Alt1@ mareste distanta dintre randurile unui text, iar daca textul este selectat ca
o"iect text, mareste intregul text cu un pixel, ca si cum am trage de
manerul de colt.
trl1Alt1A micsoreaza distanta dintre randurile unui text, iar daca textul este selectat
ca o"iect text, micsoreaza intregul text cu un pixel, ca si cum am trage de
manerul de colt.
C. Utilizarea &erestrei de dialog -$ext and )ont.
4ereastra se lanseaza cu tastele '&ift1trl1T sau cu lick pe iconul din "ara de
comanda. Ta"ul +4ont, prezinta trei parti. In prima parte se sta"ileste tipul fontului, in a doua
parte se sta"ileste stilul fontului si inaltimea acestuia, iar in partea a treia se sta"ileste aran)area
in pagina si distanta dintre randuri.
!fectul este aratat intr-o fereastra si nu se aplica decat cu lick pe "utonul +ApplB,. 0aca
dorim sa formatam numai anumite portiuni de text, tre"uie sa selectam acele portiuni in ta"ul
+Text,.
1-4
C anumita formatare poate fi setata ca implicita si se va aplica urmatoarelor texte editate.
6.13./. Manevrarea literelor
8iterele pot fi deplasate pe orizontala, pe verticala sau rotite asa cum s-a vazut la
descrierea trusei, cu conditia ca textul sa fie text o#isnuit si nu curgator. Aceleasi manevre pot fi
efectuate si cu a)utorul tastelor. Astfel#
Alt1tastele sageti muta literele din dreapta cursorului, pe verticala, cu un
pixel, in directia sagetii
'&ift1Alt1tastele sageti muta literele din dreapta cursorului, pe verticala, cu 1.
pixeli, in directia sagetii
Alt1D roteste litera din dreapta cursorului sau litera selectata, cu
un pixel, in sens invers acelor de ceasornic
Alt1E roteste litera din dreapta cursorului sau litera selectata, cu
un pixel, in sensul acelor de ceasornic
trl1D roteste litera din dreapta cursorului sau litera selectata, cu
9.
.
, in sens invers acelor de ceasornic
trl1E roteste litera din dreapta cursorului sau litera selectata, cu
9.
.
, in sensul acelor de ceasornic.
6.13.0. Punerea textului e cale
Crice text poate fi asezat pe o traiectorie in felul urmator#
se scrie un text
se deseneaza o traiectorie
se selecteaza am"ele o"iecte
1--
'e face Click pe optiunea +ut on at%, din fereastra +text, a "arei de meniuri.
'e o"tine
'e manevreaza textul prin activarea instrumentului +text, din cutia cu instrumente si
plasarea cursorului de editare cu Click pe text. 'e selecteaza textul si cu 'lt+taste sageti
se centreaza textul si se indeparteaza de +cale,. 0eplasand cursorul cu sagetile se
introduce cate un spatiu gol intre litere cu tasta +Sace,.
*ezultatul apare in imaginea de mai )os.
1-F
Nota:
Calea a fost trasata cu creionul simplu in modul &piro si s%ape - elipse, dupa care a fost arcuita cu
editorul de noduri.
*aca modificam calea se modifica si pozitia textului
$extul si Calea pot fi modificate separat
Calea poate fi facuta invizibila, anulandu+i umplerea conturului sau colorand+o in alb.
4lip orizontal 1
4lip vertical 1
0eplasare pe verticala
'electare text 1
Alt1sageata verticala
'electare cale 1
=mplere cu rosu
'electare text 1
Tragere de maner
1-G
)entru a selecta o cale invizibila, se selecteaza textul, se apasa tastele Shift+d sau se face Click pe
&elect ori"inal din meniul #dit.Clone..
)entru a scoate textul de pe cale se face Click pe functia remove from pat% din meniul $ext de pe
bara de meniuri, avand textul selectat.
/nitial, directia textului este identic cu al caii. &e poate sc%imba directia textului prin inversarea
directiei caii (&%ift+r! sau Click pe 0everse din fereastra Path de pe bara de meniuri, dupa ce am
1-:
selectat calea.
*aca textul este aliniat central, va fi aliniat central si pe cale.
)entru a plasa text pe un cerc si sa poata fi citit de la stan"a la dreapta, atat sus cat si ,os, se
amplaseaza textul de ,os pe partea interioara a unui cerc cu diametru mai mare, ce va fi rotit cu 1lip
orizontal si textul de sus pe partea exterioara a unui cerc mai mic si rotit cu 234
4
. &e a,usteaza textul
cu spatii intre linii, deplasare pe verticala si marire de font.
1-9
In imaginile de mai )os este prezentata o sigla cu cale invizi"ila si o sigla cu cai in forma de
semicerc.
0e retinut ca, deplasarea unor litere poate fi necesara, deoarece literele de pe interiorul
cercului a)ung prea apropiate, iar cele de pe exteriorul cercului a)ung prea departate.
1F.
6.13.6. $ext in interiorul unor &orme geometrice
Textul poate curge intr-o forma ar"itrara prin conectarea unui o"iect text la una sau mai
multe cai inc&ise. (entru asta, se selecteaza o"iectul text si apoi una sau doua cai.
1F1
(entru ca textul sa curga intre doua cai se face intai diferenta cailor si apoi se da comanda
'lt+".
1F<
0aca vrem sa introducem text in trei cercuri si acesta sa inceapa sa curga intai in primul cerc,
acesta tre"uie selectat ultimul.
Avand instrumentul text selectat, textul poate fi prelucrat cu metodele o"isnuite. 0eplasarea de la
o forma la alta se face cu tasta Ta".
0aca folosim selectorul si selectam textul, cu S%i&t+! se va selecta prima forma, iar cu Ta" se
vor selecta celelalte forme, lucru util cand avem de-a face cu cai invizi"ile.
1F?
Textul curgator poate fi convertit inapoi la text o"isnuit folosind comanda S%i&t+'lt+" sau,
intrand in meniul Text, se face lick pe optiunea +unflo7,. Textul rezultat va fi pe o singura
linie.
4olosind optiunea +Convert to text, din fereastra Text a "arei de meniuri, textul isi pastreaza
forma o"iectelor in care a fost plasat, cu aliniere dreapta, ramane edita"il, dar nu poate fi
introdus din nou in forma anterioara.
0aca textul nu incape complet in formele propuse, se poate mari una din forme, sau toate.
1F4
166
6.14. Pulverizatorul
Acest instrument permite pulverizarea de clone a unor obiecte sau grup de obiecte pe
suprafata de desenare.
Activarea instrumentului se face cu Click pe iconul din cutia cu instrumente, iar
desenarea se face prin deplasarea cursorului mouse-ului (are forma unui cerc cu raza reglabila
pe suprafata de desenare.
!"ista # moduri de lucru cu instrumentul$ crearea de copii, crearea de clone si crearea de
copii intr-o singura cale.
6.14.1. Trusa
Cu a%utorul trusei putem stabili$ modul de pulverizare, dimensiunea cursorului mouse-
ului, numar de obiecte pulverizate, rotirea aleatorie, scalarea aleatorie, modul de repartizare a
obiectelor pulverizate si concentrarea inelara a pulverizarii.
modul copiere, fiecare obiect pulverizat este independent de
celalalt
16&
modul clonare, fiecare obiect pulverizat este o clona a
obiectului selectat ca model. 'c(imbarea atributelor
originalului va afecta si clonele.
)odul cale unica, toate obiectele pulverizate fac parte dintr-
o cale unica.
*idt( este un parametru ce stabileste dimensiunea
cursorului mouse-ului. +oate fi modificata si cu sagetile
orizontale.
,uton pentru reglarea presiunii stiloului tabletei grafice
16-
amount este un parametru care stabileste pulverizarea unui
numar mai mare sau mai mic de obiecte
rotation este un parametru in %urul caruia programul va face
rotiri aleatorii ale copiilor.
scale este un parametru in %urul caruia programul va face
scalari ale obiectelor clonate
scatter este un parametru care regleaza repartizarea
obiectelor pulverizate
focus este un parametru ce stabileste concentrarea
inelara a pulverizarii.
170
6.15. Radiera
Instrumentul radiera este folosit pentru a sterge parti ale unui desen. El lucreaza in
doua moduri:
stergere de obiecte prin atingere
stergere a unor parti din obiecte
Activarea instrumentului se face cu Clic pe pictograma din cutia cu instrumente
sau cu tastele Shift+E.
!entru a folosi radiera se activeaza instrumentul si modul de stergere si cu butonul stang
al mouse"ului apasat se trage peste zona pe care vrem sa o stergem. # linie rosie marc$eaza
traiectoria radierei.
6.15.1. Trusa
%rusa cuprinde & instrumente:
'idt$ permite stabilirea latimii radierei. El lucreaza impreuna
cu al treilea instrument al trusei pentru stergerea unor portiuni din
obiecte.
buton de activare a modului de eliminare obiecte prin atingere
E(emplu:
)esenam un careu din *+ de patrate cu a,utorul functiei
Create tiled clone.
Activam instrumentul radiera si modul eliminare prin
atingere. Apasand butonul stang al mouse"ului unim- cu
linia rosie lasata de deplasarea mouse"ului- patratele pe care
vrem sa le stergem.
171
In momentul in care slabim butonul mouse"ului- obiectele
atinse de linia rosie dispar.
buton de activare a modului de stergere a unor portiuni din
obiectele desenate.
E(emplu:
)esenam doua obiecte. Activam radiera si"i stabilim o
latime de .. /ai activam si modul de stergere portiuni din
obiecte.
Apasand butonul stang al mouse"ului separam coltul stang
al dreptung$iului- cu linia rosie pe care o traseaza radiera.
0labim butonul mouse"ului si observam portiunea stearsa de
radiera.
173
6.16. Editorul de umplere
Inspirat de la caricaturisti, acest instrument umple, cu culoare, trasee inchise. Obiectul
fiind definit prin vectori este complet scalabil, chiar daca zona de umplere este definita prin
pixeli de ecran.
Pentru activarea instrumentului se face Click pe pictorama din cutia cu instru!
mente sau se apasa tastele Shift+F7.
Pentru folosire avem nevoie de trasee inchise realizate cu unul din instrumentele din cutia
cu instrumente si activand "editorul de umplere#, facem Click in zona pe care dorim sa o
coloram. Pentru a schimba culoarea, facem Click pe alta culoare din paleta de culori. $mplerea
se face din locul in care facem Click si continua din aproape in aproape pana la pixelii care nu
indeplinesc criteriile instrumentului.
%xemplu&
'ctivam creionul (ezier si desenam un stea. Peste el desenam prin modul )piro al
creionului simplu, un cerc.
'ctivand editorul de umplere, facem Click pe portiunea comuna. Culoarea curenta va
umple zona aleasa pana la un pra stabilit cu instrumentul specific din trusa editorului.
*ona umpluta este un obiect de sine statator si poate fi deplasat sau modificat.
)chimband culoarea de umplere putem colora si alte reiuni&
17+
6.16.1 Trusa
,rusa instrumentului de umplere cuprinde&
"-ill b.# permite modificarea parametrilor culorii de
umplere
17/
Nota:
In exemplul de mai sus am trasat un cerc umplut cu culoare rosie. Peste el am desenat un dreptunghi
umplut cu gradient liniar de la albastru la verde. Alegand culoarea de umplere 50% gray am !acut "lic# pe
centrul dreptunghiului umplut cu gradient$ avand setati parametrii pre%entati sub !igura.
"threshold# sau "praul# controleaza cat de aproape de o
culoare existenta sa fie culoarea de umplere. $n pra mic
permite potrivirea cu o ama mai mica de culori.
Nota:
In exemplul de mai sus am trasat un dreptunghi pe care l&am umplut cu gradient liniar de la rosu la
albastru. '&am duplicat de ( ori si alegand culoarea de umplere 50% gray am !acut "lic# pe centrul
dreptunghiului umplut cu gradient. )aloarea mare a pragului a permis culorii de umplere sa patrunda mai
adanc in culoarea existenta.
parametrul "ro01shrink b.# permite marirea sau micsorarea
zonei de umplere cu culoare.
Nota:
* alta modalitate de !ideli%are a umplerii cu culoare este !olosirea instrumentului lupa pentru
marirea %onei de umplere si numai dupa aceea !olosirea instrumentului de umplere.
172
parametrul "close aps# stabileste cat sa se scura culoarea
prin caile intrerupte. %xista, in afara de "none#,
posibilitatile& "small#, "medium# si "lare#. 3aca portiunea
intrerupta este prea mare, pentru a reusi totusi umplerea micsorati zona de umplere
folosind instrumentul "lupa#.
Nota:
Pentru a umple simultan cu culoare %one adiacente$ se tine apasata tasta Shift in timp ce deplasati
cursorul mouse&ului$ avand instrumentul umplere activat. * linie rosie va indica %onele ce vor !i
177
umplute.
"u a+utorul tastei Shift se pot adauga alte %one de umplere la prima %ona umpluta.
179
6.17. Editorul de gradient
Gradientul este trecerea progresiva de la o culoare la alta si este folosit pentru realizarea
umbrelor complexe de pe obiecte. El poate fi liniar sau radial. Directia gradientului poate fi ajustata
in timp real prin manipularea manerelor de gradient.
Gradientul poate fi folosit pe orice forma deschisa sau inchisa si separat pentru contur si
pentru interiorul formei.
Activarea gradientului se poate face
cu tastele Ctrl+F1
cu Click pe pictograma din cutia cu instrumente
cu tasta g
din fereastra de dialog Fill and Stroke
!entru a trasa un gradient liniar "este setat implicit# se selecteaza un obiect desenat cu
$n%scape& se activeaza editorul de gradient si se deplaseaza cursorul mouse'ului& cu butonul stang
apasat& peste obiect. (e da drumul butonului.
Apare o linie de gradient cu doua manere. !unctul de incepere a gradientului este un
patratel& iar punctul de sfarsit al gradientului este un cerculet. $n acest caz& gradientul este o trecere
progresiva de la culoarea rosie la culoarea alba "care este implicita#.
6.17.1 Trusa
)uprinde urmatoarele instrumente
buton de aplicare a unui nou gradient liniar
buton de aplicare a unui nou gradient radial
1*+
buton de stabilire a aplicarii gradientului pe interiorul obiectului
buton de stabilire a aplicarii gradientului pe conturul obiectului
Nota:
schimbarea directiei gradientului se face prin mutarea manerelor sau, cu Shift+R, fara mutarea
manerelor.
schimbarea culorilor de inceput si de sfarsit a gradientului se face prin selectarea unui maner si
Click pe culoarea dorita din paleta de culori sau, tragerea cu mouse-ul a unei culori din paleta peste
maner.
Gradientul radial este sub forma unor cercuri de culoare ce incep din patratelul liniei de gradient si
se termina in cele doua cerculete ce permit marirea sau micsorarea razei cercurilor de culoare pe
doua directii. Atunci cand razele cu manere in forma de cerc sunt egale, gradientul este perfect
circular.
1*1
,ereastra de memorare a gradientelor folosite
Odat creat, gradientul este automat memorat n lista
derulant a gradientului din trusa (lic! pe sageata mica
a ferestrei "hange#$, astfel nc%t s poat fi u&or
reutilizate pe alte forme.
fereastra care apare cand obiectul are gradient si
pe contur si in interior
-uton de lansare a ferestrei .Gradient editor/
"exista intentia de a se renunta la aceasta
fereastra#.
Nota:
'e retinut ca fereastra "Gradient editor# nu se schimba automat cand este selectat alt obiect cu
gradient.
(entru a putea muta obiectul cu tot cu linia de gradient iconul din trusa selectorului trebuie
acti)at.
6.17.2. Folosirea ferestrei Gradient editor
0ansarea ferestrei se face cu )lic% pe iconul din trusa editorului de gradient sau pe
butonul .Edit/ din fereastra .,ill and (tro%e/.
1*1
$n fereastra de sus a editorului este afisat aspectul vizual al gradientului si imediat mai jos
culoarea de inceput a gradientului "culoarea primului stop#. Daca tinem cursorul mouse'ului pe una
din sagetile acestei ferestre si vom apasa butonul mouse'ului& vor fi afisate& in ordine& culorile
tuturor stopurilor existente.
!entru a modifica un stop il selectam din fereastra derulanta& deschisa cu )lic% pe sageti. $n
continuare& in editor& exista doua butoane& unul pentru adaugarea de stopuri si unul pentru stergerea
acestora. !rimul stop este adaugat la mijlocul distantei dintre stopurile initiale "de inceput si de
sfarsit a gradientului#.
Daca urmatorul element al Gradient editorului& elementul offset& nu este activ& un nou stop
va fi adaugat la mijlocul primei jumatati a liniei de gradient.
1*2
Daca vrem sa adaugam stopul in a doua jumatate a liniei de gradient& apasam sagetile de
afisare a gradientului si alegem unul din celelalte doua culori de stop.
Nota:
*ereastra "offset# de)ine acti)a de fiecare data cand nu este selectat un stop de capat. +a )a indica
",# daca selectam prima culoare de stop, ",,-# daca selectam culoarea de stop din mi.loc sau "/#,
dar inacti), daca selectam ultima culoare de stop.
'e fiecare data cand )aloarea "offset# )a fi diferita de , sau /, se )a putea deplasa stopul, modificand
cu sagetile fereastrei "offset# pozitia stopului pe linia de gradient.
1*3
6.17.3. Editarea stopurilor interediare direct pe linia de !radient
$nitial& orice linie de gradient are un stop de inceput marcat de un patratel si un stop de
sfarsit marcat cu un cerculet. $n cazul gradientului radial exista doua astfel de linii de gradient
amplasate perpendicular una pe alta. $ntre aceste extremitati se pot introduce cate stopuri
intermediare vrem si ele vor fi marcate cu un romb. Editarea stopurilor se aseamana cu editarea
nodurilor.
(electarea stopurilor se poate face cu un Click de mouse pe stop& cu conditia sa fie activat
editorul de gradient& sau unul din editoarele de noduri& dreptunghiuri& elipse& poligoane& spirale ori
2D si chiar cu stiloul caligrafic.
!entru a selecta mai multe stopuri impreuna& se tine apasata tasta S"ift in timp ce se face
Click pe stopurile dorite sau& tot cu tasta S"ift apasata& se trage cu mouse'ul un dreptunghi care sa
cuprinda stopurile dorite in selectie.
)u tastele Ctrl+# se selecteaza toate stopurile.
Daca un obiect este selectat si editorul de gradient activ& pot fi adaugate stopuri in
urmatoarele feluri
du$lu click pe linia de gradient. (topul va avea culoarea liniei de gradient din acel loc.
(electarea a doua noduri consecutive si apasarea apoi a tastei %nsert va crea un stop la
mijlocul distantei dintre cele doua stopuri selectate si va avea media culorilor stopurilor
selectate.
!rin tragerea unei culori de pe paleta de culori sau din fereastra 4atches. Daca nu se slabeste
butonul mouse'ului exact pe linia de gradient obiectul va fi umplut cu culoarea trasa.
Nota:
0n 0n!s!ape pentru 1indo2s lucreaza si Ctrl+Alt+Click.
(tergerea stopurilor se face prin selectarea lor si apasarea tastei &elete.
Eliminarea stopurilor inutile se face prin selectarea tuturor nodurilor intermediare si
apasarea tastelor Ctrl+'.
6.17.3. &eplasarea stopurilor interediare
$n afara de utilizarea ferestrei .Gradient editor/& deplasarea stopurilor intermediare se mai
poate face
tragere cu mouse'ul daca este activat unul din instrumentele editorul de gradient& editorul de
noduri& editorul de forme regulate "dreptunghiuri& elipse& poligoane& spirale# si editorul 2D.
5ragere cu mouse'ul& avand tasta )trl apasata. Deplasarea se face cu 161+ din distanta pana
la urmatorul stop.
5ragere cu mouse'ul& avand tasta (hift apasata. Deplasarea depinde de marimea distantei
pana la urmatorul stop.
)u sagetile daca editorul de gradient este selectat. Daca sunt selectate mai multe noduri&
acestea se vor deplasa impreuna. Daca se tine apasata tasta (hift si se actioneaza sagetile&
deplasarea se va face pe o distanta de 1+ ori mai mare decat daca nu ar fi folosita aceasta
1*7
tasta.
Nota:
deplasarea nu se poate face dincolo de primul stop neselectat.
6.17.(. Sc"i$area atri$utelor stopului
Exista mai multe cai de schimbare a atributelor stopului "culoare si6sau transparenta#. $n
general& daca nu este selectat stopul& modificarile se aplica intregului obiect.
in fereastra ,ill and stro%e. (e selecteaza pe rand stopurile si se modifica valoarea opacitatii
din fereastra .)pacit*+,/.
$n fereastra .st8le indicator/ de pe bara de stare. (e selecteaza pe rand stopurile si se
modifica valoarea opacitatii din fereastra .)-/
culoarea poate fi modificata prin tragere cu mouse'ul a unei alte culori din paleta sau din
fereastra .s4atches/ "(hift9)trl9:# pana deasupra stopului dorit si care nu a fost selectat.
Daca a fost selectat este suficient sa se faca )lic% pe o culoare din paleta de culori. Daca se
trage culoarea cu mouse'ul si i se da drumul undeva pe linia de gradient apare automat un
stop ce va avea culoarea trasa cu mouse'ul.
!rin copiere in clipboard si lipire. (e selecteaza nodul liniei de gradient a unui obiect cu
gradient. (e face )lic% pe optiunea .)op8/ din fereastra .Edit/ a barei de meniuri. (e
1*;
activeaza linia de gradient a altui obiect cu gradient si se face )lic% pe optiunea .!aste/ din
fereastra .Edit/ a barei de meniuri. (e va copia si lipi culoarea si opacitatea. <peratia
trebuie facuta separat pentru fiecare stop. Daca se copie culoarea a doua stopuri selectate si
se lipeste pe stopul altui obiect& acesta va capata o medie a culorilor celor doua stopuri
selectate.
6.17... #/ustarea !radientului
<data ce s'a aplicat unui obiect un gradient& orientarea si amploarea gradientului pot fi
modificate prin glisarea manerelor stopurilor extreme "patratelul si cerculetul#.
0inia de gradient a unui obiect apare atunci cand este selectat unul din editoarele de
gradient& forme geometrice regulate "dreptunghiuri& ellipse& poligoane& elipse# si 2D& stiloul
caligrafic si pipeta.
=n gradient radial simetric poate fi transformat in gradient radial asimetric prin apasarea
tastei S"ift si tragere cu mouse'ul a stopului in forma de patratel. >oul centru al gradientului radial
va fi marcat cu o cruciulita de culoare neagra.
Daca obiectele sunt selectate impreuna& gradientul aplicat cu tragere de mouse va avea linia
de gradient comuna iar cel aplicat din fereastra ,ill and stro%e va avea linii de gradient separate
pentru fiecare obiect.
1*7
Nota:
(entru a a)ea o linie de gradient comuna, ca in primul caz, obiectele trebuiesc grupate, umplute cu
culoare din fereastra *ill and stro!e si abia apoi aplicat gradientul cu lic! pe iconul corespunzator.
< optiune accesibila numai din fereastra ,ill and stro%e este ce de umplere a zonei din afara
liniei de gradient. Exista trei optiuni
umple cu culori solide din stopurile de capat "none#
complectati cu o reflectare a aceluiasi gradient "reflected#
umpleti cu acelasi gradient "direct#
6.17.6. Color Gestures
Color Gestures este numele de schimbare a culorii (topului de gradient prin glisarea
mouse'ul pornind de la fereastra .(t8le indicator/ de pe bara de stare "0itera ? apare in dreptul
cursorului care este o linie intrerupta avand + si de o parte si de alta#. !rincipiul este c@ An timp ce
glisaBi mouse'ul& culoarea se va schimba proportional cu distanta la o linie de 37 C pornita din din
1**
fereastra .(t8le indicator/. Dodific@rile sunt f@cute An spaBiul de culoare ?(0.
Daca& in timp ce tragem cu mouse'ul& tinem apasata tasta S"ift+ modific@rile sunt f@cute la
saturaBie "(#& An timp ce cu tasta Ctrl se modifica luminozitatea "0#. )ursorul se va schimba pentru a
indica modul. 5astele S"ift si Ctrl pot fi schimbate An timp ce glisaBi. $n acest caz Elinia zeroE "An
1*9
mod normal la 37 C# trece prin poziBia curent@ a cursorului. Aceasta pentru a evita schimb@ri bruFte
de culoare. 5asta #lt dezactiveaz@ modificarea de culoare& astfel AncGt cursorul poate fi repoziBionat.
Hn cazul An care mai mult de un Gradient (top este selectat& culoarea de pornire va fi de la
culoarea medie a elementelor selectate& iar culoarea finala va fi aceeaFi.
Color !estures este foarte util numai daca te obisnuiesti cu el. Este bine sa va rezervati timp
pentru antrenament.
Exemplu de umplere cu gradient a conturului
5rasam un dreptunghi oarecare& avand numai linie de contur. $n bara de control a
dreptunghiului& trecem 2++ la .4idth6lungime/ si 1++ la .height6inaltime/. Darim imaginea pentru
a urmari cu usurinta efectul actiunilor noastre.
Deschidem fereastra .,ill and stro%e/ "(hift9)trl9,# si& in tabul .stro%e paint/& facem clic%
pe iconul .linear gradient/. )ursorul mouse'ului trebuie sa aiba forma unui .9/ cu un mic
dreptunghi alaturi. Daca nu& inseamna ca am activat o alta unealta "exemplu .sageata de selectare/#
si trebuie sa facem din nou clic% pe instrumentul de desenare .dreptunghi/ din cutia cu instrumente.
Este important acest lucru& pentru ca avem acces la modificarea grafica a gradientului& acea
19+
linie subtire de pe mijlocul dreptunghiului trasat.
Ea are la extremitatea din stanga un mic dreptunghi si la cea din dreapta un cerc mic. Daca
mutam& cu ajutorul mouse'ului& dreptunghiul mic spre dreapta& se deplaseaza spre dreapta si
culoarea de inceput a gradientului& adica& in cazul nostru& culoarea neagra.
Daca deplasam spre stanga cercul mic al liniei de gradient& se deplaseaza spre stanga si
culoarea de sfarsit a gradientului "culoarea alba#.
)ele doua .manere/ de manevrare a gradientului se mai pot deplasa in sus si in jos sau chiar in
afara dreptunghiului.
191
Daca suprapunem cele doua extremitati ale liniei de gradient "cercul si patratul mic# obtinem
efectul din figura urmatoare. (au& putem muta patratul mic in dreapta si cercul mic in stanga&
obtinand inversarea gradientului "alb in stanga& negru in dreapta#.
!entru a schimba culoarea de pornire a gradientului& facem clic% pe iconul .pipeta/ din cutia
cu instrumente si apoi clic% pe patratul mic al extremitatii liniei de gradient& pentru a o activa. >e
alegem o culoare de pe paleta de culori si facem clic% pe ea. Gradientul se va schimba pornind de la
culoarea aleasa la culoarea alba.
191
Daca vrem sa schimbam culoarea de terminare a gradientului& cu .pipeta/ activata& clic% pe
cerculetul mic al liniei de gradient pentru a'l activa si clic% pe o culoare de pe paleta de culori.
!entru a obtine gradiente mai complicate se foloseste unealta denumita .create and edit gradients/&
avand& in cutia cu unelte& iconul alaturat . 5rasam un dreptunghi& fara culoare de umplere& cu
4I2++ si ?I1++. Activam iconul de .editare gradient/ pomenit mai inainte si& pe bara de control a
instrumentelor& facem clic% pe .edit/.
'aca nu puteti sa-l lansati de acolo, deschideti fereastra "*ill and stro!e# (3hift4trl4*$, clic! pe
"3tro!e paint# si apoi clic! pe "linear gradient#. 0n fereastra deschisa faceti clic! pe "+dit#.
'aca a)em de.a un gradient al conturilui, il anulam cu a.utorul "pipetei#, alegand culoarea de
terminare a gradientului, tot culoarea neagra.
(e deschide o fereastra flotanta .gradient editor/& ce ne permite un control ridicat al editarii
gradientului. $n exemplul pe care'l vom folosi& introducem cateva zone de gradient de alta culoare&
avand aspect de bare.
192
,acem clic% de trei ori pe butonul .Add stop/ din fereastra .gradient editor/ si vor aparea
trei romburi mici pe linia de gradient. !rimul este plasat la mijlocul liniei de gradient& al doilea
imparte in doua jumatatea stanga si al treilea imparte si el in jumatate primul segment din stanga.
Deplasam spre dreapta& cu ajutorul mouse'ului& cele trei stopuri adaugate& lasand intre ele un
spatiu de cca 3 mm. Activam stopul din mijloc si cu ajutorul .pipetei/ selectam culoarea galbena.
193
!utem adauga alte bare& chiar si de alte culori& procedand in acelasi fel adaugam 2 stopuri&
le grupam in zona unde dorim sa apara bara& si le plasam la o distanta care sa creeze o bara de
grosimea dorita de noi.
197
!entru a inclina barele& mutam originea liniei de gradient "patratul mic#& in sus sau in jos .
Acest procedeu poate fi folosit si la copierea unor gradiente ce apar intr'o imagine luata de
pe internet "ex. $n videptutorial de pe http66screencasters.heathenx.org6episode'+*16#.
197
6.18. Pipeta sau prelevatorul de culoare
Intrucat Inkscape este un program de grafica vectoriala, cel mai bine se selecteaza o
culoare de umplere, facand Click intr-o zona de unde vrem sa extragem culoarea si deplasand
mouse-ul. Dar se poate preleva o culoare facand si simplu Click.
In mod implicit prelevatorul de culoare lucreaza astfel
se selecteaza obiectul pe care vrem sa-l coloram.
se activeaza instrumentul cu Click pe pictograma din cutia cu instrumente sau se
apasa tasta F7 sau d.
se face Click in zona de unde dorim sa extragem culoarea si deplasam cursorul mouse-
ului pe deasupra zonei. !n cerc va fi descris peste zona de unde se va selecta culoarea.
Imediat ce slabim butonul mouse-ului culoarea va fi aplicata obiectului selectat.
"entru a colora conturul se tine apasata tasta Shift in timp ce deplasam cursorul mouse-
ului.
Nota:
Prin apasarea tastei d pentru a doua oara se comuta la instrumentul folosit anterior.
Cu tastele Ctrl+C se copie in clipboard (sub forma unui numar hexazecimal de 8 cifre) culoarea
de sub pipeta si cu Ctrl+V se aplica.
6.18.1. Trusa
butonul "ick activat, preleveaza culoarea dar nu si opacitatea
#transparenta alp$a% si de aceea aceasta va fi 1&&' #())%.
Deci, de la un obiect de culoare albastru inc$is cu opacitate
)&' #pe care il vedem albastru desc$is% se preleveaza
culoarea albastru inc$is si se transmite obiectului selectat
19*
culoarea albastru inc$is #care are opacitatea 1&&'% si pe care
o vom vedea albastru inc$is.
butonul "ick neactivat, preleveaza doar culorile vizibile.
Deci, de la un obiect albastru inc$is cu opacitatea )&', pe
care noi il vedem ca albastru desc$is, se preleveaza un
albastru desc$is cu opacitate 1&&', pe care noi il vedem
albastru desc$is.
daca butoanele "ick si +ssign sunt activate se preleveaza
atat culoarea cat si opacitatea #transparenta alp$a%. Deci de
la un obiect albastru inc$is dar cu opacitate )&' si pe care il
vedem ca albastru desc$is, se preleveaza tot un albastru
inc$is cu opacitate )&' pe care il vom vedea albastru
desc$is.
Nota:
Pipeta nu poate schimba transparenta obiectului selectat. Obiectul cu transparenta nu
trebuie sa fie peste un alt obiect.
n cazul in care obiectul de la care prele!am culoarea este umplut cu "radient# instrumentul
pipeta !a umple obiectul selectat cu o medie a culorilor din zona cercului cursorului.
200
6.19. Editorul de conectori
Conectorul este un indicator vizual a unei legaturi intre obiecte. El se deseneaza cu
ajutorul editorului de conectori.
Activarea editorului se face:
prin apasarea tastei o
cu click pe pictograma din cutia cu instrumente
prin apasarea tastelor Ctrl+F2
Pentru a trasa conectori desenam cateva obiecte si activam editorul de conectori. Click pe
coala de desen si deplasam mouse-ul fara a apasa butonul stang. Cand ajungem deasupra
primului obiect un maner de atasare apare in centrul obiectului. !e deplasam deasupra acestui
maner si facem Click. "nceputul sau incetarea deplasarii mouse-ului pe unul din aceste manere
va atasa conectorul la acel obiect. Conectorul care pleaca de la un obiect va fi afisat ca incepand
de la marginea acestuia.
#aca deplasam unul din obiecte se va deplasa si conectorul.
Atributele conectorului pot fi modificate din fereastra $%ill and stroke& lansata cu '(ift)Ctrl)%.
"n tabul $'troke st*le& al acestei ferestre se poate alege: das(es start and end markers iar din
tabul $%ill stroke& se alege culoarea. + alta modalitate de modificare a conectorului este
$Editorul de noduri&.
20,
"n mod implicit conectorii nu se vor atasa la obiecte de tip te-t. Acest lucru faciliteaza
legatura cu casetele cadru ale te-tului. #in fereastra de dialog $ "nkscape preferences& se poate
modifica aceasta optiune sau se creaza o forma in care sa curga te-tul iar conectorul se va atasa
la acea forma.
6.19.1. Trusa
.rusa contine / instrumente:
buton de obligare a conectorului sa ocoleasca un obiect selectat. El
este in legatura cu parametrul $'pacing&. 0aloarea introdusa in aceasta
fereastra stabileste la ce distanta sa se ocoleasca obiectul selectat.
1uton de ignorare de catre conector a obiectelor selectate.
buton de frangere a conectorilor in linii perpendiculare sau curbe.
Este in legatura cu parametrul $curvature& care daca are valoarea
zero frange conectorul in ung(iuri drepte.
2a valori pana la ,00 curbeaza conectorul. Pentru asta se introduce
valoarea dorita in fereastra $curvature& si se face Click pe butonul de
202
transformare a conectorilor
%unctie de parametrul $leng(t& cu Click pe iconul din
fereastra $Align and #istribute& 3lansata cu '(ift)Ctrlk)A4 se
rearanjeaza mai frumos conectorii dupa algoritmul 5amada-
5a6ai.
"n aceeasi fereastra de dialog $Align an #istribute&
se pot modifica parametrii $7emove overlaps&
3distanta minima pe orizontala si pe verticala intre

obiecte4 si cu Click pe iconul alaturat feres-
trei se aplica modificarea.
204
7. Alte instrumente
Pe bara de comanda a instrumentelor, in partea dreapta, se afla 5 iconuri pentru lansarea
unor instrumente complexe de modificare a atributelor obiectelor desenate, avand forma unor
ferestre flotante. Acestea sunt: Fill and Stroke; Layers Dialog; Align and Distribute;
Document Properties.
7.1. Fill and Stroke / (Umplere si contur)
e desc!ide apasand tastele: Shit!"trl!F sau clic" pe iconul #fill and stro"e$ de pe
bara de comanda (fi%. &). 'aca fereastra nu este flotanta, mutati cursorul mouse(ului pe iconul
mic din coltul ferestrei si tra%eti in lateral tinand apasat butonul stan% al mouse(ului. Pentru a o
fixa din nou, apasati iconul si deplasati fereastra la locul ei.
)i%. & )i%. 2 )i%. *
)ereastra #fill and stro"e$ are * taburi: fill (fi%. 2), stro"e paint (fi%. *) si stro"e st+le (fi%.
4). )iecare tab are mai multe optiuni de colorare a unui obiect sau a conturului acestuia. ,n mare,
modul de lucru este acelasi, indiferent daca este vorba de contur sau de obiectul in sine. -ai .os
sunt pre/entate cateva optiuni, separat pentru obiect si pentru contur.
a
b
c
d
)ill
205
)ara Umplere 0radient 0radient Patern Unset
culoare simpla liniar radial camoufla%e
(transparent) (compacta) (trecere lina (trecere lina (umplere re- (necesar pentru a da
intre 2 sau mai in directie petata cu un atribute diferite
multe culori) radiala) model) obiectelor clonate)
1ota:
-ai exista 2 picto%rame: , . Prima crea/a %auri, adica nu permite
umplerea cu culoare a /onelor cuprinse intre intersectiile mai multor cai sau sub(cai, iar a doua
picto%rama permite acest lucru.
Exemplu:
Desenam doua triunghiuri care se intersecteaza, le selectam si aplicam functia Combine (Ctrl!")#
$ai %os &edeti ce se intampla daca facem Clic" pe prima pictograma si ce se intampla cand facem Clic" pe a
doua#
7.1.1 #aburile $Fill% si $Stroke paint%
Primele doua taburi ne permit sa coloram obiectele desenate sau conturul acestora
(stro"e), folosind codul culorilor.
2odul culorilor este un numar !exa/ecimal de 3 cifre, %rupate in trei perec!i a cate 2
cifre. )iecare perec!e de cifre corespunde cantitatii de rosu, %alben si albastru (405). -ai exista
2 cifre atasate la sfarsit, care indica #transparenta Alp!a$, codul devenind 405A.
Exemplu:
Desenam un dreptunghi# Clic" pe iconul din cutia cu instrumente# Cursorul mouse-ului se
schimba in semnul ! cu un mic dreptunghi alaturi# 'inand apasat butonul stang al mouse-ului trasam un
dreptunghi# Conturul si interiorul &or a&ea culorile implicite sau ramase de la alt desen (fig# ())# *n fereastra
Fill&stroke, in tabul Fill, scriem la +,-. codul /c/fe0ff , (fig# 0), si in tabul Stroke paint, la +,-. codul
ea1212ff, (fig# 3)# +ezultatul se &ede in (fig# 4)#
)i%. *
tro"e
203
)i%. 4 )i%. 5
)i%. 3
2uloarea de umplere a unui obiect se poate face folosind tabul )ill al ferestrei #)ill and tro"e$,
#paleta de culori$, fereastra #6atc!es$ si instrumentul #'ropper7pipeta$. Unele dintre ele
permit si stoparea %radientului, daca se selectea/a inainte punctul de stop. 'aca ne uitam la
fereastra #)ill and stro"e$, atunci cand este selectat iconul de umplere compacta ()lat color),
observam 5 taburi (405, 89, 2-:;, <!eel si 2-), fiecare, cu exceptia tabului #<!eel$,
avand 4 ri%le de modificare a cantitatii de rosu, %alben, albastru si a transparentei alpha (fig# 1).
)i%. =
1ota:
'aca se face clic" cu butonul drept al mouse(ului pe sa%etile mici din dreapta ri%lei, se obtin maxima
sau minima posibila, respectiv 255 si 0.
2antitatea se poate modifica si prin %lisarea cursorului aflat pe partea colorata a ri%lei.
#abul &'( (4ed, 0reen, 5lue), foloseste metoda combinarii celor trei culori primare si este
nativa pentru monitoarele calculatoarelor. 0ama de valori permisa este de la 0 la 255 sau, in cod
!exa/ecimal, de la 0 la )).
20=
#abul )SL (8ue, aturation, 9i%!tness) foloseste metoda specifica spectrului optic. 0ama de
saturatie este de la o culoare pura la %ri, iar lumino/itatea este de la ne%ru la alb pur. 0ama de
valori permisa este de la 0 la 255 sau, in cod !exa/ecimal, de la 0 la )).
#abul "*+, (2+an, -a%enta, 0alben, ;e+ >5lac"?) foloseste metoda de extra%ere a culorilor
si este specifica mediului tipo%rafic. 0ama de valori permisa este de la 0 la &00. uportul @0
este asi%urat in ,n"scape, deocamdata, doar pentru 405 si de aceea in spatiul de culoare 405
pot fi definiti doar trei dintre termenii 2-:;, al patrulea avand valoarea 0.
20A
#abul -heel este o alternativa la metoda 89. 0lisarea liniei pe cercul exterior modifica
#saturatia$, iar prin %lisarea cerculetului mic de la o extremitate la alta a ba/ei triun%!iului se
trece de la alb la ne%ru.
#abul "*S permite editarea de culori %estionate de cBtre un profil ,22 activat.
5ota:
*n legatura cu folosirea iconului 6attern putem preciza urmatoarele: *n"scape este
dotat cu o serie de modele ce pot fi accesate din fereastra pattern fill, deschizand fereastra
flotanta (fig# 7)# $odelul poate fi mutat, rotit sau intins dupa necesitati#
6utem transforma orice imagine sau desen in pattern cu tastele .lt!i sau din meniu:
89b%ect86attern89b%ects to 6attern#
5oul pattern &a fi gasit in topul listei derulante a ferestrei acti&ate prin apasarea
pictogramei , dar nu &a ramane permanent# :a inchiderea programului &a fi sters#
20C
)i%. A
Drice obiect sau %rup de obiecte poate fi folosit ca model prin selectarea lui si apoi transformandu(l in
2&0
#pattern$ din #-enu$ cu clic" pe EDbiect EPatternEDbiect to pattern (fi%. C).
)i%. C
7.1.. #abul $Stroke style%
Fabul #tro"e st+le$ (fi%. &0) modifica %rosimea conturuluiG stilul caiiG forma capatului de linieG
stilul linieiG inceputul, mi.locul si varful sa%etilor.
2&&
)i%. &0
-ai poate aplica efectul #blur$ si modifica #opacitatea$.
-idth: %rosimea poate fi modificata introducand alte valori in casuta de dimensionare iar
unitatile de masura pot fi modificate din meniul derulant.
)unctionea/a si functia #color %estures$, marind %rosimea conturului daca se tra%e cu mose(ul de
indicatorul %rosimii de pe #bara de stare$, perpendicular fata de o linie ima%inara inclinata la 45
0
.
2resterea maxima este un factor de 4, iar dimensiunea minima este /ero. 'aca se doreste
cresterea %rosimii conturului odata cu marirea obiectului desenat trebuie sa fie selectata aceasta
optiune in trusa selectorului. .
/oin0 tilul caii se poate modifica atunci cand, intr(un colt, se intalnesc doua linii care raman
unite. 2a urmare, colturile pot fi:


ascutite rotun.ite tesite
H
(
2&2
'aca nodul de curbura se afla in centrul unui colt rotun.it, atunci cele trei situatii de mai sus pot
arata ca in fi%urile de mai .os.
ascutit
rotun.it
tesit
,n ca/ul in care sunt selectate optiunile #un%!i ascutit$ si #miter$, iar distanta de la punctul de
intersectie interior la colt, masurata in unitatile folosite la %rosimea conturului, este mai mare
decat limita #miter$, pro%ramul va folosi automat #colt tesit$.
2&*
"ap0 se refera la stilul de terminare a unei linii. Acestea sunt:
fara capat capat rotund capat tesit
,n ima%inile de mai .os se pot vedea cele trei stiluri:
fara capat
capat rotund
capat tesit
Dashes0 se refera la aspectul liniei. ,n meniul derulant exista mai multe modele din care dam mai
.os cateva exemple.
linie continua
linie punctata
linie combinata
*arkers0 sunt obiecte de diferite forme amplasate de(a lun%ul caii. -eniurile derulante contin
mai multe modele. -ai .os sunt pre/entate cateva exemple.
2&4
Pentru ca o forma sa apara pe mi.locul caii trebuie adau%at un nod in acel loc.
e pot adau%a marcatoare personali/ate, selectand obiectul respectiv si ale%and din meniul
derulant #Db.ect$ optiunea #Db.e"ts to mar"er$. Dbiectul va disparea, dar pentru a fi vi/ibil in
meniul derulant cu modele de mar"ere trebuie adau%at un script pe care il %asiti la adresa:
!ttp:77tavm.on%.free.fr7,1;2API7-A1UA97!tml72ustomi/e()iles.!tmlJ2ustomi/e()iles(
-ar"ers.
-ai exista doua probleme:
&. mar"erul nu ia culoarea liniei (s(a re/olvat cu extensia 2olor mar"ers to matc!
stro"e)
2. mar"erul nu se mareste totdeauna proportional cu %rosimea liniei.
olutia ar fi de creare a unor marc!ere de mai multe culori si dimensiuni.
7... Layers / (traturi)
Pentru desenele mai complexe este necesar ca un %rup de obiecte sa fie amplasate separat,
pentru a se interveni asupra lor cu usurinta. olutia este desenarea pe coli transparente separate
numite #traturi$. Pentru manipularea straturilor s(a creat o fereastra de dialo% care se desc!ide
apasand simultan tastele Shit!"trl!L sau cu clic" pe iconul mic de pe bara de comanda
()i%. &&).
)i%. &&
)ereastra de dialo% pentru straturi ne permite: adBu%area de noi straturi si redenumirea lor
(&), Kter%erea (2), mutarea pe verticala (*), bascularea vi/ibilitatii (4), blocarea editarii (5),
stabilirea 5lend -od (3) si opacitatea (=).
,n cadrul fiecarui strat, orice obiect desenat este amplasate automat pe un substrat, astfel
ca fiecare strat are mai multe substraturi ase/ate in forma de stiva. Dbiectele din substraturile in
forma de stiva pot fi mutate mai sus sau mai .os cu a.utorul iconurilor denumite #12order$ din
trusa selectorului (ve/i instrumentul selector) sau cu tastele #Page2up$ si #Page2do3n$.
45emplu0
6entru a face in&izibil Layer 1 facem clic" pe iconul in forma de ochi deschis# 5oua stare a
stratului este aratata de noul icon in forma de ochi inchis# ;acem clic" pe butonul # <e deschide o
4
5
&
*
2
3
=
2&5
fereastra in care scriem dreptunghiuri# Clic" pe Add (;ig# )2)#
;ig# )2
;unctia Blend mod este o scurtatura pentru aplicarea filtrului -lend ($ultipl=, <creen, Dar"en si :ighten)
intregului strat# 6e fiecare strat exista substraturi care se deplaseaza sus-%os cu iconurile de pe bara de
comanda# >n indicator al straturilor apare si pe bara de stare#
,n bara #-enu$, la tabul #9a+er$ se mai %asesc urmatoarele scurtaturi:
Shit!"trl!6 adau%a un strat nou. ,n fereastra care se desc!ide stratul poate fi denumit
si i se poate preci/a po/itia fata de stratul curent.
"trl!Pageup sc!imba cu stratul de deasupra
"trl!Pagedo3n sc!imba cu stratul de dedesupt
Shit!Pageup muta un obiect selectat, aflat pe un substrat, de pe un strat pe stratul de
2&3
deasupra.
Shit!Pagedo3n muta un obiect selectat, aflat pe un substrat, de pe un strat pe stratul de
dedesupt
Shit!"trl!Pageup muta stratul mai sus
Shit!"trl!Pagedo3n muta stratul mai .os
Shit!"trl!)ome muta stratul in top
Shit!"trl!4nd muta stratul la ba/a stivei
7.7. Align and Distribute / (Alinia/a si distribuie)
e desc!ide apasand simultan tastele Shit!"trl!A sau clic" pe iconul mic de pe bara de
comanda (fi%. &*).
Alinierea se poate face pe ori/ontala sau pe verticala, avand ca reper:
ultima selectie,
prima selectie,
obiectul cel mai mare,
obiectul cel mai mic,
linia lun%a, sau
suprafata re/ultata in urma selectarii obiectelor ce urmea/a a fi aliniate.
'istribuirea se face pe ori/ontala sau pe verticala, astfel: amplasand mar%inea stan%a7de sus a
obiectelor la distanta e%alaG amplasand centrele obiectelor la distanta e%alaG amplasand mar%inea
dreapta7de .os a obiectelor la distanta e%alaG amplasand obiectele la o distanta e%ala intre eleG
e%ali/area distantelor dintre centre.
Pentru alinierea nodurilor unei curbe 5e/ier se evidentia/a nodurile facand clic" pe
iconul #noduri$ din cutia cu instrumente, se selectea/a si se foloseste unul din iconurile ce apar
in fereastra #ali%n and distribute$ (fi%. &4).
)i%. &*
2&=
)i%. &4
Exemplu:
'rasam doua axe de coordonate# 6entru asta mutam cursorul mouse-ului pe rigla orizontala si,
apasand butonul stang al mouse-ului, tragem in %os o axa orizontala# +epetam operatia, tragand de data
aceasta o axa spre dreapta, luand-o de pe rigla &erticala (fig# )3)#
:a intersectia lor, trasam un patrat fara contur# 6entru asta,
acti&am instrumentul de desenat dreptunghiuri din cutia de
instrumente, facand clic" pe el? mutam cursorul mouse-ului pe
intersectia axelor si, tinand apasata tasta Alt si butonul stang
al mouse-ului, desenam un patrat de la centru spre exterior,
tragand cu mouse-ul pe diagonala &iitorului patrat (fig# )4)#
;ig# )3 ;ig# )4
1DFA: 'aca patratul are contur, desc!idem fereastra )ill and stro"e cu tastele !iftH2trlH) si in
tabul tro"e paint facem clic" pe semnul L (no paint) (fi%. &=). Pentru umplere cu ne%ru facem
clic" pe culoarea nea%ra de pe paleta de culori.
;ig# )1
*n continuare, unde&a in dreapta pe axa orizontala mai desenam un patrat de culoare rosie# 6entru asta
asezam cursorul mouse-ului pe axa orizontala si apasand butonul stang al mouse-ului si tasta Ctrl, trasam
patratul, tragand spre dreapta, de-a lungul diagonalei &iitorului patrat (fig# )7)# 6entru al colora in rosu
facem clic" stanga pe culoarea rosie de pe paleta de culori#
;ig# )7
<electam patratul mare negru, facand clic" pe el si apoi patratul mic rosu, facand clic" pe el in timp ce tinem
apasata tasta Shift # Deschidem fereastra .lign and Distribute apasand tastele Shift+Ctrl+A si alegem, din
fereastra derulanta, alinierea fata de primul obiect selectat (;irst selected)# ;acand clic" pe iconurile de
aliniere &om abser&a ca actionarea iconurilor de pe randul de sus fac sa alunece patratul rosu de-alungul axei
orizontale, iar actionarea iconurilor de pe randul doi fac sa alunece patratul rosu de-alungul axei &erticale
(fig# )/)#
2&A
exterior stanga interior stanga centru interior dreapta exterior dreapta
)i%. &C
5ota:
Daca mutam patratul rosu in locul celui negru si patratul negru unde&a in lateral si se selecteaza
intai patratul rosu si apoi patratul negru, acesta din urma &a fi aliniat in exteriorul, interiorul si centrul
patratului rosu#
!"! #o$ument %roperties & (6roprietatile documentului)
e desc!ide apasand simultan tastele Shit!"trl!D (fi%. 20) sau facand clic" pe
iconul mic de pe bara de comanda .
)i%. 20
Fabul 6age ne permite sa ale%em in ce unitati de masura sa fie aratate dimensiunile, formatul
2&C
pa%inii, orientarea sau putem ale%e noi dimensiunea colii de desen.
Fabul ,ides (fi%. 2&) ne permite sa facem invi/ibile liniile de %!ida. sau sa modificam culoarea
acestora.
)i%. 2&
5ota:
6entru a lucra cu liniile de ghida% asezam cursorul pe un indicator al riglei si, apasand butonul stang
al mouse-ului, tragem in %os# 9 linie de ghida% se &a desprinde si o putem aseza unde dorim# 6e linia de
ghida%, in dreptul locului de unde am tras-o de pe rigla, apare un cerculet# .sezand cursorul mouse-ului pe
linia de ghida% aceasta se coloreaza in rosu, iar daca apasam tasta Shift putem roti linia de ghida% in %urul
cerculetului# 6entru a sterge o linie de ghida% asezam cursorul mouse-ului peste ea si, apasand butonul stang
al mouse-ului, o tragem la loc peste rigla# Daca tragem cu mouse-ul de pe ultimele gradatii ale riglelor, linia
de ghida% &a fi inclinata la 03@# Cu dublu Clic" pe linia de ghida% se deschide o fereastra in care putem seta
unghiul de inclinare si pozitia#
220
:iniile de ghida% pot fi trasate plecand si de la obiecte, prin acti&area functiei 9b%ects to guides din
fereastra de dialog 9b%ect sau cu tastele <hift!,# 9biectul de la care trasam liniile de ghida% dispare daca
nu bifam, in fereastra *n"scape 6references, optiunea ;eep ob.ects after conversion to %uides$
Fabul ,rids (fi%. 22) ne permite sa folosim un %rid rectan%ular sau unul axonometric.
)i%. 22
22&
5ota:
Daca nu apare gridul axonometric, la rubrica Creation alegeti .xonometric grid si faceti clic"
pe neA#
!'! (ransform & )(ransformare*
e desc!ide apasand tastele !iftH2trlH- (fi%. 2*). Ia are 5 taburi: move, scale, rotate, s"e6,
matrix si se foloseste pentru actiuni de preci/ie asupra obiectelor desenate.
)i%. 2*
cale 4otate
"e6 -atrix
45emplu cu tabul $*atri5%0
Apasam tasta )4 (se va activa cursorul de trasare dreptun%!iuri). Frasam un dreptun%!i fara contur.
,ntroducand in tabul -atrix valorile din ima%inile din stan%a si, facand clic" pe Appl+, obtinem scalare, rotire
si s"e6 ca in ima%inile din dreapta.
222
'ublarea lun%imii
"e6 pe verticala
-utare pe ori/ontala
22*
!+! ,o-s and Columns & (+anduri si coloane)
9ansarea acestui instrument se face selectand, din meniul derulant #Db.ect$, optiunea
#4o6s and 2olumns$. )unctie de numarul de obiecte selectate pentru a fi aliniate si prima
conditie impusa de noi (numar de randuri7numar de coloane), calculatorul impune celalalt
parametru asociat (numar de coloane7numar de randuri).
!! .roups&/n0roups
Aceasta functie ne permite sa actionam asupra mai multor obiecte odata, ca si cum ar fi
un sin%ur obiect. Un %rup poate fi adau%at unui alt %rup, optinandu(se un %rup mai mare.
Urmatoarele comen/i pot fi folosite pentru aceasta operatie, dupa ce s(au selectat
obiectele ce urmea/a a fi %rupate:
'in bara de comanda cu clic" pe iconul (%roup) sau pe iconul (un%roupe)
'in meniul derulant obtinut cu clic" dreapta peste obiectele %rupate.
224
2u combinatia de taste "trl!' pentru %rupare si Shit!"trl!' pentru de%rupare
2u combinatia de taste Shit!Let mouse click se poate adau%a un obiect la un %rup
selectat. Pentru a deveni %rup stabil se da comanda "trl!'.
'in meniul #Idit$
2u combinatia de taste "trl!Let mouse click se poate selecta un obiect dintr(un %rup.
'aca obiectul a fost deplasat el ramane tot in cadrul %rupului.
226
8. Limitare de vizibilitate si transparenta (Clipping and masking)
Foarte util in desenul vectorial este limitarea vizibilitatii unui obiect sau grup de obiecte
fara a le trunchia (prin functia clipping) sau limitarea transparentei unei portiuni dintr-un
obiect sau grup de obiecte (prin functia masking).
rice cale! forma regulata sau te"t pot fi folosite pentru limitare.
8.1. Clipping
#lipping-ul lucreaza in felul urmator$
selectam (cu %hift) un obiect sau un grup de obiecte
desenam o cale care va limita vizibilitatea (in e"emplul nostru este o stea)! o asezam
peste celelalte obiecte si le selectam pe toate. &ntr-o stiva de obiecte! &nkscape va alege !
obiectul aflat pe stratul din top! ca limitator de vizibilitate! iar stilul acestuia (culoarea!
conturul! opacitatea) este irelevant.
activam functia %'( din fereastra b)ect*#lip al barei de meniuri
22+
mai )os se vede rezultatul$
orice obiect care face parte din decupa) poate fi selectat si modificat! iar in bara de stare
se specifica! pe langa altele! ca este un obiect a carui vizibilitate a fost limitata.
Nota:
Inkscape va stoca o copie a obiectului de limitare in sectiunea <defs> a fisierului SVG. Cu functia
release din fereastra b!ect>Clip a barei de meniuri" obiectul selectat este facut vi#ibil impreuna cu
obiectul care limita vi#ibilitatea.
$%emplu:
&uam de pe net o free ima'e. &imitam vi#ibilitatea la un cerc care sa cuprinda o portiune din
ima'ine. Selectam si aplicam functia clippin'.
8.2. Masking
rice obiect poate fi folosit ca masca. %tilul obiectului masca determina opacitatea
obiectelor mascate. ,stfel! un obiect mascat va avea opacitatea nemodificata numai in interiorul
mastii! daca masca are luminozitate alpha ma"ima sau este alba. -asca va afecta insa regiunile
22.
negre! regiunile cu transparenta ,lpha minima si regiunile din afara mastii. Functia masking
lucreaza astfel$
desenam un obiect
desenam un obiect masca! care sa fie colorat pe )umatate alb! utilizand gradientul si
stopurile
a. (mplere cu verde b. )plicare 'radient si adau'are * stopuri
c. aplicare culoare alba ultimilor * stopuri d. Suprapunerea stopului + peste stopul *
suprapunem obiectele astfel ca masca sa fie deasupra si le selectam
22/
aplicam functia %'( din fereastra ob)ect*mask din bara de meniuri.
0ezultatul este mai )os (observam ca zona alba nu a afectat obiectul aflat dedesupt).
Nota:
Inkscape va stoca obiectele mascate in sectiunea <defs> a fisierului SVG. Ca urmare" obiectele
mascate pot fi selectate si transformate.
Starea unui obiect mascat si selectat este afisata pe bara de stare.
212
$liberarea de masca a unui obiect mascat se face prin selectarea acestuia si activarea functiei
release din fereastra >ob!ect>mask a barei de meniuri. ,asca este restabilita si este
amplasata deasupra obiectului eliberat de sub masca.

232
9. Filtre
Inkscape include o serie de filtre presetate ce pot fi accesate din fereastra Filters a
barei de meniuri. Fiecare filtru are un submeniu cu filtre din categoria respectiva.
Cele mai multe filtre se incadreaza in una din urmatoarele categorii: filtre care lucreaza
cu obiecte normale si filtre care lucreaza cu obiecte bitmap. Este bine de urmarit notificarea
asupra a ceea ce face filtrul respectiv si care apare pe bara de stare. Cateva filtre au dialoguri prin
care se pot stabili cativa parametri de baza pentru aplicarea lor.
entru a aplica un filtru se selecteaza obiectele si se face Click pe filtrul dorit din unul din
submeniurile ferestrei Filters a barei de meniuri.
ot fi create filtre personale si salvate in fisierul: !.config!inkscape !filters. In mod
implicit" filtrele personale vor fi afisate in submeniul personal.
Inkscape cuprinde un fisier cu esantioane ale tuturor filtrelor presetate.
9.1. ABCs
Este cel mai bun in cazul obiectelor normale. Cuprinde #$ filtre: %lack outline" Clean
edges" &iffuse lig't" Feat'er" (atte )ell*" +oise Fill" +oise transparenc*" ,oug'en" -imple blur
si -pecular lig't. .plicam aceste efecte unui grup de obiecte normale: patrat" cerc" litera" spirala.
233
E/emple:
%lack outline Clean edges &iffuse lig't
Feat'er (atte 0ell* +oise fill
+oise transparence ,oug'en -imple blur
231
-pecular lig't
9.2. Bevels
Foarte bun de aplicat obiectelor normale. Contine 22 de filtre ce vor fi aplicate desenului
de mai 0os format din patrat" cerc" litera si spirala.
E/emple:
232
%loom %rig't metal %utton
Combined lig'ting &ark glass &eep color plastic
Electronic microscop* Fat oil 3lo4ing metal
)igsa4 piece (atte bevel (elted 0ell*
(elted 0ell*" matte (etal casting (olten metal
235
+eon ressed steel ,aised border
,idged border -mart 0ell* -tained glass
6ranslucent
9.3. Blurs
%un pentru forme normale. Cuprinde 7 efecte" e/emplificate in continuare:
238
.pparition %lur content Cross9smoot'
Evanescent Fanc* blur (otion blur" 'orizontal
(otion blur" vertical +ois* blur
9.4. Bumps
Efecte foarte bune pentru bitmap dar sunt bune si pentru obiecte normale. Cuprinde 2$ de
efecte.
237
%ubbl* bumps %ubbl* bumps" matte Canvas bumps
Canvas bumps" matte Color emboss Copper and c'ocolate
&ark emboss Emboss Embossed leat'er
:-; bumps :-; bumps" matte :-; bumps" transparent
laster lastif* ,elief print
23<
6'ick acr*lic 6'ick paint 6infoil
=elvet bumps >rinkled varnis'
9.5. Color
Efecte ideale pentru imagini bitmaps. Categoria color cuprinde #1 efecte predefinite.
entru e/emplificare vom folosi imaginea de mai sus" luata de pe internet.
21$
%lack lig't Colorize &esaturate
&uotone Fluorescence Invert
Invert 'ue ;ig'tness9contrast (oonarize
?uadr*tone fantas* -epia -oft color
-olarize 6ritone
9.6. Distort
Categorie de filtre foarte bune pentru imagini bitmaps. E/ista 8 filtre predefinite.
Folosim aceeasi imagine bitmap ca mai sus.
21#
C'alk and sponge ;apping i/el smear
,ipple ,oug' and dilate ,oug'en inside
6orn edges
9.7. Image effects
Categorie ce cuprinde #1 efecte presetate" foarte bune pentru imagini bitmaps.
212
.ge %lueprint &ra4ing
Edge detect Film grain :orizontal edge detect
;i@uid dra4ing Ail painting Ald postcard
213
encil -'arpen -'arpen more
-oft focus lens =ertical edge detect
9.8. Image effects tra!spare!t
Categorie ce cuprinde #3 efecte presetate" foarte bune pentru imagini bitmaps.
211
.lp'a dra4 .lp'a dra4" color .lp'a dra4" li@uid
.lp'a engraving .lp'a engraving % %ubbl* bumps alp'a
Canvas bumps alp'a Canvas transparenc* &ots transparenc*
:-; bumps alp'a (arbled ink ,oug' transparenc*
-mear transparenc*
9.9. "aterials
Categorie buna pentru obiecte normale. E/ista #1 efecte predefinite care vor fi aplicate"
pe rand" grupului de obiecte din imaginea de mai 0os.
212
3& marble 3& mot'er of pearl 3& 4ood
Cracked lava Enamel 0e4elr* Eroded metal
Fle/ metal 3old paste 3old splatter
215
Iridescent bees4a/ ;eopard fur ;izard skin
(etallized paint eel off
9.1#. "orp$olog%
Categorie de efecte bune pentru obiecte normale. E/ista #2 efecte predefinite pe care le
vom aplica grupului de obiecte: patrat" cerc" litera" spirala" prezentat mai 0os.
218
%lack 'ole Color outline Color outline" in
Cool outside :ole Inner outline
Autline Autline double arallel 'ollo4
-moot' edges -moot' outline >arm inside
9.11. &o! realistic 3D s$a'ers
Categorie de filtre recomandata obiectelor normale. E/ista #1 efecte predefinite pe care le
vom aplica grupului de obiecte: patrat" cerc" litera" spirala" prezentat mai 0os.
217
.luminium C'rome C'rome dark
Comics Comics cream Comics draft
Comics fading Comics fluid Emboss s'ader
21<
Frosted glass -atin -moot' s'ader
-moot' s'ader contour -moot' s'ader dark
9.12. (verla%s
Categorie de filtre ce se poate aplica obiectelor normale. Cuprinde #8 filtre ce vor fi
aplicate grupului de obiecte format din patrat" cerc" litera si spirala.
22$
%arbed vire %lue c'eese Carnaval
Clouds Frost 3arden of delig'ts
3ro4ing cells Ail slick eople
,uber stamp -cotland -peckle
-4iss c'eese 6artan 6iger fur
22#
>av* tartan Bebra
9.13. )rotru*io!s
Categorie de filtre destinata obiectelor normale. Cuprinde 2 filtre ce vor fi aplicate
grupului de obiecte format din dreptung'i" cerc" litera si spirala.
C'e4ing 3um &ripping Fire
Ink bleed -no4 crest
222
9.14. +i'ges
Categorie de filtre care se aplica obiectelor normale. E/ista 8 filtre ce vor fi aplicate
grupului de obiecte format din dreptung'i" cerc" litera si spirala.
&ragee 3lo4ing bubble (atte ridge
(etallized ridge ,efractive gel . ,efractive gel %
6'in membrane
223
9.15. ,catter
Categorie de filtre care se aplica obiectelor normale. E/ista 3 filtre ce vor fi aplicate
grupului de obiecte format din dreptung'i" cerc" litera si spirala.
.ir spra* Cubes ;eaves
9.16. ,$a'o-s a!' glo-s
Categorie de filtre care se aplica obiectelor normale. E/ista #2 filtre ce vor fi aplicate
grupului de obiecte format din dreptung'i" cerc" litera si spirala.
221
Cutout Cutout glo4 &ark and glo4
&arken edges &rop glo4 ...
&rop s'ado4 .... Fuzz* glo4
3lo4 In and out Inner glo4
Inner s'ado4 Inset
222
9.17. .e/tures
Categorie de filtre care se aplica obiectelor normale. E/ista 23 filtre ce vor fi aplicate
grupului de obiecte format din dreptung'i" cerc" litera si spirala.
%ark %lotting paper %urst
225
Cracked glass Crumpled plastic Felt
3ouac'e Ink paint Inkblot
)am spread ;i@uid (elted rainbo4
Arganic ,iddled ,oug' and gloss*
,oug' paper -'aken li@uid -ilk carpet
-tone 4all 6inted rainbo4 >arped rainbo4
228
>ater color >a/ print
9.18. .ra!spare!c% utilities
Categorie de filtre care se aplica obiectelor bitmaps. Filtrele au fost proiectate pentru a fi
suprapuse peste alte obiecte. E/ista 2 filtre ce vor fi aplicate imaginii .png de mai 0os.
.lp'a repaint ;ig't eraser ;ig't eraser" negative
(onoc'rome transparenc* -aturation map
259
10. Extensii
Programul Inkscape poate fi imbunatatit prin extensii care sunt script-uri sau programe
scrise in Perl sau Python.
Unele extensii incluse sunt mai putin folositoare pentru un utilizator mediu dar pot
de!eni sursa de inspiratie prin examinarea codului.
"xtensiile sunt si o modalitate de a introduce o anumita utilitate neinclusa inca in
Inkscape.
#aca unele extensii nu functioneaza asta se poate datora lipsei unei dependinte externe.
"ste posibila atribuirea de comenzi rapide de tastatura pentru extensii.
"xtensiile sunt grupate in cate!a mari categorii$
%ptiunea &Pre!ious extension' permite aplicarea altui obiect extensia folosita anterior
iar a doua optiune permite accesul la setarea unor parametri (ex. dupa aplicarea extensiei
&)ustom'*.
10.1. ARRANGE
+ceasta extindere permite rearan,area obiectelor prin modificarea pozitiei straturilor pe
!erticala. #in aceasta categorie face parte extensia &-estack'
10.1.1. Restack
"xtensia are o fereastra de dialog ce permite modificarea unor parametri de rearan,are a
ordinii obiectelor.
2./
Primul parametru &restack direction' are 5 optiuni de stabilire a direstiei de rearan,are.
Parametrii &horizontal point' si !ertical point' sunt folositi in procesul de reordonare.
In cazul alegerii parametrului &+rbitrary angle' unghiul de plecare folosit este cel
introdus la optiunea &+ngle'.
Exemplu:
desenam o spirala pe un cerc si o clonam cu functia Created Tiled Clones.
2.0
Selectam rezultatul si aplicam extensia Restack pe directiile: bottom to top, radial
outward si radial inward.
10.2. COLOR
+ceasta categorie modifica culorile unui obiect sau grup de obiecte prin aplicarea unor
seturi de scripturi. )artografierea culorii se face in spatiul de culoare -12 cu exceptia
extensiilor care lucreaza cu spatiul de culoare 345.
#aca nu sunt selectate obiecte si se lanseaza o extensie extensia respecti!a isi face
efectul asupra intregii coli de desen.
2.2
10.2.1. Brighter
+ceasta extensie deschide si mai mult culorile deschise.

10.2.2. Custom
+ceasta extensie foloseste la aplicarea de formule personale de modificare a culorilor. In
cazul in care rezultatul obtinut in urma aplicarii unei formule este in afara limitelor admise
acesta !a fi corectat la !aloarea minima sau maxima permisa.
2.6
Exemplu:
Scriem cu rosu litera A si apoi ii reducem la !umatate culoare rosie, introducand in
fereastra red function "aloarea r#$.
10.2.3. Darker
Intuneca culoarea unui obiect sau grup de obiecte !aloarea culorii a,ungand cu 0/7 mai
mica decat cea anterioara.
2.8
10.2.4. Desaturate
"xtensia desatureaza culoarea unui obiect sau grup de obiecte.
#eci desatureaza la -12 maxim la -1292.
10.2.5. Grayscale
4chimba culoarea la un gri dupa formula de luminozitate folosita in standardele de
tele!iziune.
2.5
10.2.. !ess "ue
4cade cu 57 nuanta unei culori.
10.2.#. !ess !ight
4cade luminozitatea unei culori cu 57 din gama de luminozitate completa.
2..
10.2.$. !ess %aturation
:icsoreaza saturatia unei culori cu 57 din gama de saturatie completa.
10.2.&. 'ore "ue
)reste !aloarea nuantei unei culori cu 57 ceea ce este echi!alent cu o rotatie de 0;
/
in
,urul cercului de culoare.
2.<
10.2.10. 'ore !ight
)reste luminozitatea cu 57 din gama completa de luminozitate.
10.2.11. 'ore %aturation
)reste saturatia cu 57 din gama completa de saturatie a unei culori.
2.;
10.2.12. (egati)e
+cest script in!erseaza culorile.
10.2.13.Ran*omi+e .....
4chimba la alegere parametrii 345 ai unei culori.
2.9
"xemplu$
2</
10.2.14. Remo)e ,lue
4chimba parametrul 2 (din grupul culorilor primare -12* la zero.
10.2.15. Remo)e green
4chimba parametrul 1 (din grupul culorilor primare -12* la zero.
10.2.1. Remo)e re*
4chimba parametrul - (din grupul culorilor primare -12* la zero.
2<0
10.2.1#. Re-lace color ...
Inlocueste o culoare denumita in format -12 hexazecimal cu alta culoare denumita in
acelasi format.
2<2
10.2.1$. RGB ,arell
-oteste tonalitatea culorilor cu 02/
/
pe cercul culorilor.
10.3. GENERATE TO PATH
+cest grup de extensii genereaza obiecte noi plecand de la una sau mai multe cai
existente. "xista < extensii.
10.3.1. Extru*e
)onecteaza nodurile a doua cai cu linii sau poligoane. :odalitatea de legare se alege
dintr-o fereastra care se deschide la acti!area extensiei dupa ce au fost selectate doua cai. In
cazul obiectelor care nu sunt cai (dreptunghiuri litere elipse* trebuiesc intai transformate in cai
si apoi aplicata extensia.
#aca o cale are mai multe noduri decat cealalta nodurile in plus nu sunt utilizate. =oate
liniile de unire a nodurilor sunt subcai ale caii principale. In cazul poligoanelor fiecare
suprafata generata este o cale separata si fac parte dintr-un grup de suprafete generate. Pot fi
modificate ca orice alt obiect. )aile originale nu sunt modificate.
2<6
% mutare %
Exemplu:
&esenam doua elipse si le transformam in cai:
Aplicam extensia de extrudare pol'(ons.
10.3.2. .nsi*e/outsi*e halo
+ceasta extensie produce o copie neclara a obiectului selectat. )opiile fac parte dintr-un
grup amplasat deasupra originalului. %pacitatea copiilor !a fi mai mica de la o copie la alta.
4e recomanda folosirea acestei extensii in loc de filtru pentru o mai buna redare in
paginile bro>serelor ?eb. #ifera si aspectul de &blur'. @unctioneaza doar pe cai si de aceea
2<8
unele obiecte trebuiesc con!ertite intai in cai. 5a lansarea extensiei apare o fereastra care ne
permite sa stabilim cat de mult sa facem neclar obiectul.
)n fi(ura de sus s%a mai aplicat odata, primului rezultat, extensia inside#outside *alo.
)n ima(inea de mai sus, rezultatul extensiei a fost mutat pe un strat mai !os si deplasat putin la
dreapta si mai !os, iar ori(inalulului i s%a sc*imbat culoarea
10.3.3. .nter-olate
+ceasta extensie traseaza cai intermediare intre doua cai aflate la o anumita distanta
intre ele. In fereastra care se deschide se pot stabili$
un factor &exponent' care controleaza spatiul dintre caile intermediare
numarul de cai intermediare
metoda de interpolare 0 sau 2
daca sa fie duplicate originalele
2<5
stilul de interpolare
&esenam doua cercuri trasate cu creionul simplu in modul spiro#elipse.
)aile obtinute alcatuiesc un grup si pot fi degrupate si modificate separat.
)onteaza si ordinea in care selectam caile$
Punctul de plecare a unei cai poate fi gasit prin folosirea editorului de noduri si cu tasta =ab.
2<.
"xemple$
desenam doua patrate. Primului ii aplicam un gradient liniar si opacitatea 89 iar pe
cel de-al doilea il rotim 2</
/
. 4electam intai patratul mare.
desenam un patrat si o stea. Patratul mare are gradient liniar si opacitate 89. 4teaua o
rotim cu 2</
/
si o selectam a doua. @actorul de spatiere !a fi negati!.
10.3.4. 'otion
+ceasta extensie simuleaza miscarea prin desenarea unei copii in spatele originalului si
apoi conectand cu linii nodurile corespunzatoare pentru a forma trasee inchise. )aile
intermediare mostenesc atributele originalului dar pot fi editate separat.
2<<
Pentru a se obtine perspecti!a sunt necesari urmatorii pasi$
se deseneaza un obiect
se aplica extensia &motion'
se degrupeaza rezultatul (click pe icon dupa selectarea grupului*
2<;
combinam ()trl AB*
selectam cu editorul de noduri nodurile copiei (prin tragere cu mouse-ul* si micsoram
copia cu 4hiftAC (de mai multe ori*
aplicam functia &break apart' cu 4hiftA)trlAB
grupam rezultatul
10.3.5. 0attern along -ath
+ceasta extensie aseaza un obiect sau mai multe obiecte pe o cale. "xista si alternati!a
discutata la cap. <.2.8." & 5i!e path effects'. Pentru un exemplu cu aceasta extensie facem
urmatorii pasi$
copiem de pe internet un &scissors9foarfece' in format 1if.
il transformam in cale cu functia &trace bitmap' (4hiftA+ltA2*
2<9
trasam o linie dreapta cu creionul bezier si o transformam in linie punctata cu functia
&stroke style' din fereastra @ill and stroke. % transformam in cale cu editorul de noduri
(4hiftA)trlA)*. 4uprapunem cele doua cai si le selectam cu editorul de noduri.
+plicam functia &pattern along path'
10.3.. %catter
"xtensia este aproape identica cu cea dinainte doar ca modelul nu este deformat. Pasii
sunt urmatorii$
desenam doua obiecte si le transformam in cai
2;/
aplicam extensia &scatter'
rezultatul
10.3.#. 1oronoi -attern
+ceasta extensie pune in aplicare diagrama Doronoi generand dupa un tipar aleatoriu
celule Doronoi pentru a umple o cale inchisa.
Exemplu:
desenam un obiect
2;0
il transformam in cale si ii aplicam extensia
rezultatul
+cest model de!ine accesibil in fereastra @ill and stroke la functia de umplere cu
&pattern' si poate fi aplicat si altor obiecte. #aca conturul obiectului este zero umplerea !a fi
discontinua si de aceea se recomanda utilizarea unui contur mai gros.
Umplerea este transparenta si se poate !edea un obiect plasat dedesupt.
2;2
Pentru a obtine un inel faceti diferenta dintre calea umpluta cu celule Doronoi si un cerc
(transformat in cale* umplut sau neumplut cu o culoare$
10.4. IMAGINI
+ceasta extensie incorporeaza sau extrage imagini in si din fisierele Inkscape. "xista
doua extensii fiecare cu fereastra de setare a unor parametri.
10.4.1. Em,e* images ...
In mod normal Inkscape pastreaza referinte externe pentru imaginile bitnap incluse. Pot
fi incorporate numai imagini .EP"1 si .PF1. 5a multe imagini incorporate fisierul 4D1 de!ine
!oluminos.
2;6
10.4.2. Extract image ...
+ceasta extensie extrage imagini bitmap selectate din desen. In fereastra care se
deschide treceti calea pana la locul de destinatie si denumiti fisierul.
10.5. MODIFY PATH
)ele 08 extensii din aceasta categorie modifica caile selectate.
2;8
10.5.1. 2** no*es ...
+ceasta extensie adauga noduri la o cale lasand calea neschimbata.
Exemple:
&esenam o curba +ezier. Ea "a a"ea, in afara nodurilor de capat, un nod intermediar.
Aplicam extensia si mai adau(am doua noduri intermediare, impartind cele doua curbe in doua.
sc*imbam in linie punctata stilul curbei +ezier de mai sus, utilizand fereastra ,ill and stroke si o
indreptam cu a!utorul liniei de (*ida!, tra(and nodurile pe ea.
)mportam ima(inea scissors.!p( de pe internet folosita de noi in exemplul de la pattern alon(
pat* si o transformam in cale.
-e selectam cu editorul de noduri si aplicam extensia pattern alon( pat*.
Rezultatul:
2;5
10.5.2. Color markers to match stroke
+ceasta extensie automatizeaza schimbarea culorii markerelor in culoarea suportului.
"xemplu$
se deseneaza o linie dreapta cu creionul 2ezier si i se ataseaza un marker din fereastra
@ill and stroke
se aplica extensia si se obtine rezultatul$ o sageata rosie.
10.5.3. Con)ert to *ashes
+ceasta extensie transforma o linie punctata in subcai pentru fiecare segment
component putandu-le apoi transforma separat sau mai putem sterge dintre ele.
10.5.4. E*ge 3D
"xtensia permite adaugari de umbre si e!identieri in !ederea simularii formelor 6 #.
=ransformarea obiectelor in cai este necesara. #aca este necesar se pot adauga noduri
suplimentare. In fereastra care se deschide pot fi setati urmatorii parametri$
2;.
&illumination angle' permite reglarea unghiului din care !ine lumina
&shades' seteaza numarul de ni!eluri de gri
&only black and >hite' stabileste folosirea doar a celor doua culori (alb si negru*
&stroke >idth' stabileste grosimea conturului
&blur std#e!iation' seteaza raza pentru aplicarea functiei 2lur
&blur >idth' si &blur height' stabileste latimea si inaltimea filtrului 2lur (lasati-le la
!aloarea 2*
Exemplu:
desenam o stea si o transformam in cale .S*ift/Ctrl/C0
aplicam extensia ed(e 1&
10.5.5. En)elo-e
+ceasta extensie in!eleste obiecte cu alte obiecte prin deformarea obiectului in!elit
dupa forma in!elitorii. 4e selecteaza intai obiectul care !a fi in!elit si apoi obiectul cu care se
in!eleste. +mbele obiecte trebuie sa fie cai. "ste important punctul de unde incepe desenarea
formei cu care se in!eleste si directia in care se traseaza. #aca obiectul in!elit s-a deformat in
oglinda se poate folosi comanda 4hiftA- (re!erse* pentru a obtine perspecti!a normala (la mine
nu a functionat*.
2;<
Exemplu:
desenam o forma pentru in"elitoare cu creionul +ezier si scriem cu bold litera & pe care
o marim la 233 px.
Transformam litera in cale si selectam ambele cai, incepand cu litera.
Aplicam extensia en"elope
4biectul caruia i s%a aplicat in"elitoarea, poate fi modificat ca orice alt obiect.
daca incepem trasarea in"elitorii din alt punct si in alta directie obtinem:
2;;
)n"elirea se face si daca in"elitoarea are culoare de umplere.
10.5.. 3latten Be+ier
"xtensia &flatten bezier' con!erteste curbe 2ezier in segmente de linii drepte. Fumarul
segmentelor de linii drepte depinde de factorul de planeitate dorit. Planeitate mica mai multe
segmente folosite. "xtensia prezinta o fereastra pentru stabilirea planeitatii (flatness*.
5entru aplicarea extensiei se traseaza o curba +ezier careia i se mai adau(a noduri cu a!utorul
extensiei Add nods sau direct cu editorul de noduri.
2;9
Se aplica extensia flatten +ezier cu un factor de planeitate de 26.
10.5.#. 3ractali+e
+ceasta extensie stramba liniile drepte intr-un numar de segmente specificat prin
adaugarea de noduri intermediare. @ereastra solicita introducerea a doi parametri$ subdi!isions
si smoothness (netezimea*.
Programul stabileste locul unde sa insereze noduri functie de parametrul &subdi!izions'
si apoi le deplaseaza perpendicular pe calea originala. +mploarea deplasarii perpendiculare este
o functie aleatoare cu limitele stabilite cu formula .lun(imea se(mentului0 # .2/netezimea0
Fumarul de segmente este o dublare a numarului subdi!iziunilor. "xtensia lucreaza si pe linii
curbe iar subdi!iziunile le calculeaza pentru fiecare portiune cuprinsa intre doua noduri.
Exemplu:
trasam o linie dreapta cu creionul +ezier.
Setam primul parametru 7 2 si netezimea 728. Aplicam extensia
Setam netezime mica
29/
)n cazul liniilor curbe
10.5.$. .nter-olate attri,ute in a grou- ...
+ceasta extensie modifica atributele unui grup de obiecte inlocuindu-le cu !alorile
obtinute prin interpolarea atributelor extremelor. "xtensia prezinta o fereastra pentru setarea
atributelor care sa fie modificate si a atributelor extremelor.
290
+tributele care pot fi interpolate se aleg din prima fereastra derulanta$
+tributele de tip color se aleg din a doua fereastra derulanta$
5ocul de aplicare se alege in a treia fereastra derulanta$
Ultima fereastra derulanta permite alegerea unitatilor de masura a!ute in !edere.
Exemple:
desenam 3 patrate rosii
setam interpolarea umplerii pornind de la rosu si terminand cu "erde
292
setam modificarea inaltimii
10.5.&. 4itter no*es
:uta aleatoriu noduri sau manere de noduri. #irectia de mutare este aleatorie. In
fereastra care se deschide se pot seta mai multi parametri.
In primele doua ferestre se seteaza !aloarea maxima a deplasarii pe orizontala (x* si pe
296
!erticala (y*.
#aca bifam casuta &shift nodes' !or fi mutate nodurile.
#aca bifam casuta &4hift node handles' !or fi mutate manerele nodurilor.
#aca este bifata casuta &use normal distribution' se !a produce o mutare mai naturala a
nodurilor.
Exemplu:
desenam o linie franta
o selectam si%i aplicam extensia
daca mutam numai manerele obtinem:
10.5.10. 0ers-ecti)e
:odifica calea primului obiect selectat dandu-i forma conturului celuilalt obiect
selectat putandu-se obtine efectul de perspecti!a. 4e recomanda desenarea obiectului contur in
sensul acelor de ceasornic incepand din stanga-,os.
Exemplu:
desenam doua dreptun(*iuri. -e (rupam si transformam (rupul in cale. &esenam un obiect contur
pentru ele, pornind din dreapta%sus spre stan(a.
298
Selectam, cu editorul de noduri, intai dreptun(*iurile si apoi calea de destinatie si le aplicam
extensia.
&aca folosim un text, obtinem
9ota:
5entru a "edea deosebirea dintre En"elope si 5erspecti"e a"eti mai !os doua ima(ini ale unui
caracter din pro(ramul Caracter map, caruia i s%au aplicat cele doua extensii:
En"elope 5erspecti"e
10.5.11. Ru,,er stretch
#eformeaza o cale !erticala sau orizontala functie de parametrii care se introduc in
295
fereastra de setare.
Exemplu:
facem "izibil (ridul si desenam cu creionul +ezier o linie crenelata dez"oltata pe "erticala
arcuim, prin deplasarea nodurilor, crenelurile laterale
umplem cu culoare crenelurile
Selectam desenul cu editorul de noduri si aplicam extensia
29.
10.5.12. 0ixel sna-
"ste o extensie foarte utila in grafica !ectoriala. "a permite alinierea de dreptunghiuri si
contururi la ni!el de pixeli. )and se creaza linii orizontale linii !erticale si dreptunghiuri
acestea apar usor neclar datorita nealinierii perfecte a conturului cu pixelii ecran.
+cest lucru lasa in paginile >eb impresia de neprofesionalism. -ealizarea manuala a
alinierii ia foarte mult timp. +cum totul de!ine simplu se selecteaza obiectele si se aplica
extensia Pixel4nap.
Exemplu:
,acem "izibil (ridul si desenam doua dreptun(*iuri: unul a"and conturul de 8.8:; (rosime si al
doilea de 2.88 px.
-e selectam si aplicam extensia.
29<
10.5.13. %traighten %egments
"xtensia reduce curbura unor segmente de cale. In fereastra care se deschide la aplicarea
extensiei se poate alege$ &percent' care muta manerele nodurilor spre noduri si &beha!ior'
muta manerele nodurilor intr-un punct situat la 096 din distanta pana la nodurile !ecine. +re
doar doua !alori posibile si este greu de obser!at diferenta de efect dintre ele.
Exemplu:
&esenam cu creionul simplu o curba oarecare si%i punem in e"identa manerele nodurilor. Aplicam
extensia.
29;
10.5.14. 5hirl
-asuceste in ,urul unui punct obiectele selectate si transformate obligatoriu in cai.
Exemplu:
Copiem din pro(ramul Caracter map semnul de mai !os
il transformam in cale
299
selectam obiectul cu editorul de noduri si aplicam extensia
F%=+$
Pentru rotire in ,urul unui obiect se selecteaza obiectul central )lick pe Die> G Hoom G
4election si apoi +pplay din fereastra extensiei ?hirl
"xemplul 0$
#esenam un patrat pe care il clonam cu functia &)reate =iled clones'. 4electam si
transformam in cale. 4electam prima patratica si inca odata ca sa apara centrul de rotire apoi
)lick pe Die> G Hoom G 4election si apoi +pplay din fereastra extensiei ?hirl (patratica mica
selectata in imaginea de mai ,os trebuie sa fie marita cat ecranul altfel nu iese rotirea*.
"xemplul 2$
#esenam un patrat fara umplere. Il transformam in grid cu functia &Path effect editor'
6//
(4hiftA)trlA<*. Il transformam in cale si unim cu noduri toate intersectiile de linii. 4electam
apoi )lick pe Die> G Hoom G 4election si apoi +pplay din fereastra extensiei ?hirl (la fel
imaginea trebuie sa fie cat ecranul*.
10.6. RASTER
+cest grup de extensii manipuleaza culorile unei imagini bitmap. 1rupul nu este la fel
de puternic ca 1imp-ul dar permite o manipulare rapida.
#aca o extensie din acest grup a fost aplicata imaginea bitmap fie interna fie externa
!a fi modificata.
Unele din extensii pot fi reproduse cu filtre si ele nu modifica permanent un fisier
bitmap.
#in grupul &-aster' fac parte un numar de 66 extensii (erau mai multe*$
0. +dapti!e =hreshold ....
2. +dd Foise ...
6. 2lur ....
8. )hannel .....
5. )harcoal .....
.. )olorize .....
<. )ontrast .....
;. )ycle )olormap .....
9. #especkle
0/.#ither
00."dge ......
02."mboss .....
06."nhance
08."Iualize
6/0
05.1aussian 2lur ...
0..342 ad,ust ...
0<.Implode ....
0;.5e!el ....
09.5e!el (>ith )hannel* ...
2/.:edian ....
20.Fegate
22.Formalize
26.%il Paint ....
28.%pacity .....
25.-aise .....
2..-educe Foise .....
2<.-esample .....
2;.4hade ....
29.4harpen ....
6/.4olarize ......
60.4>irl ....
62.Unsharpmask ....
66.?a!e ....
Fota$
Pentru a pune in e!identa efectele acestor extensii !om folosi doua imagini .png.
10..1. 2*a-ti)e 6hreshol*
10..2. 2** (oise ...
6/2
10..3. Blur ....
10..4. Channel .....
10..5. Charcoal .....
10... Colori+e .....
10..#. Contrast .....
6/6
10..$. Cycle Colorma-
10..&. Des-eckle
10..10. Dither
10..11. E*ge ......
10..12. Em,oss .....
10..13. Enhance
6/8
10..14. E7uali+e
10..15. Gaussian Blur ...
10..1. "%B 2*8ust ...
10..1#. .m-lo*e ....
10..1$. !e)el ....
10..1&. !e)el 9:ith Channel; ...
6/5
10..20. 'e*ian ....
10..21. (egate
10..22. (ormali+e
10..23. <il 0aint ....
10..24. <-acity .....
10..25. Raise .....
10..2. Re*uce (oise .....
6/.
10..2#. Resam-le .....
10..2$. %ha*e ....
10..2&. %har-en ....
10..30. %olari+e ......
10..31. %:irl ....
6/<
10..32. =nshar-mask ....
10..33. 5a)e ....
10.7. RENDER
+cest grup de extensii creaza obiecte noi. )uprinde urmatoarele 20 de extensii$
0. 6# polyhedron ...
2. +lphabet soup ...
6. 2arcode ...
8. 2arcode datamatrix ...
5. )alendar ...
.. )artezian grid ...
<. #ra> from triangle ....
;. @oldable box ...
9. @unction plotter
0/. 1ear ...
00. 1rid ...
02. 1uides creator ....
06. 5-4ystem ....
08. Parametric cur!es ...
05. Perfect-bound )o!er templete
0.. Polar grid ...
0<. Printing :arks ....
0;. -andom tree ...
09. 4pirograph ...
2/. =riangle ...
20. ?ireframe 4phere ...
10.#.1. 3D -olyhe*ron ...
+ceasta extensie genereaza poliedre 6#. @ereastra de dialog are trei file.
6/;
In prima fila se pot alege$ forma obiectului si aspectul (contur sau suprafete*.
+ doua fila permite rotirea poliedrelor. 4unt permise sase rotiri.
+ treia fila permite setarea stilului poliedrului (inclusi! culoarea de umplere si
opacitatea*. 4e poate specifica si directia din care !ine lumina. :ai pot fi precizate desenarea
numai a nodurilor a conturului sau numai a suprafetelor (la mine nu functioneaza*.
6/9
Cube Truncated cube Snub cube Cubocta*edron
Tetra*edron Truncated tetra*edron 4cta*edron Truncated octa*edron
)cosa*edron Truncated
icosa*edron
Small triambic
icosa*edron
&odeca*edron
Truncated
dodeca*edron
Snub dodeca*edron <reat dodeca*edron <reated stellated
dodeca*edron
10.#.2. 2l-ha,et sou- ...
"xtinderea genereaza text exotic folosind codul scris de :att )risholm. @ereastra de
dialog are rubrica pentru text scara si un factor aleatoriu.
60/
10.#.3. Barco*e ...
+ceasta extensie genereaza coduri de bare. In fereastra se pot alege standardele de
coduri de bare cifrele care sa fie inscrise si inaltimea barei.
=ipuri de coduri care pot fi generate sunt$

"+F; ("uropean articolul Fumber* ; cifre. % !ersiune scurtJ a "+F06.
"+F06 ("uropean +rticle Fumber UP) A cifra 0* 06 cifreK unul este de control.4uma de control
este calculata.
UP)-+ (Uni!ersal Product )ode* 02 cifre unul este de control.
UP)-" (Uni!ersal Product )ode* . cifreK unul este de control. % reprezentare comprimata de
UP)-+.
)%#"69 ()odificJ 2. de litere mari 0/ cifre caractere speciale Li <.* @olosit pe ambala,.
)ode69"xt ()odificJ toate 02; de caractere +4)II.*
)ode96 (!ersiune MmbunJtJNitJ a )%#"69 utilizate de cJtre )anadian Postal 4er!ice.*
)ode02; ()odificJ toate 02; de caractere +4)II.* 5ungime !ariabilJ. Include suma de control.
-:84)) (-oyal :ail 8-stat )od )lient :area 2ritanie.* Permite litere numere Li deschide sau
Mnchide paranteze.
10.#.4. Barco*e *atamatrix ...
+ceastJ extensie face un cod de bare #ata:atrix 2# dupJ cum se specificJ Mn
24 I4% 9 I") 0./22$2//.. Fumai coduri "))2// sunt recomandate. =extul este codat ca
+4)II.
600
10.#.5. Calen*ar ...
+ceastJ extensie genereazJ calendare. "xistJ o !arietate de opNiuni. 4e poate selecta un
an Mntreg sau o lunJ. 4e poate alege duminicJ sau luni ca zi de inceput a sJptJmOnii Li se poate
alege ce zile sunt considerate a fi zile de >eekend. 4e pot alege culorile pentru etichete diferite
Li se pot schimba numele lunilor Li a zilelor sJptJmOnii.
@ereastra de dialog are 8 file$
10.#.. Carte+ian gri* ...
+ceastJ extensie genereazJ grile carteziene. %pNiunile includ$ numJrul de subdi!iziuni
numJr de sub-subdi!iziuni di!iziuni liniare !ersus logaritmice Li lJNimi de linie.
602
10.#.#. Dra: >rom triangle ....
+ceasta extensie este de mare a,utor in geometrie permitand trasarea cu usurinta a
triunghiurilor de orice fel. @ereastra de dialog are 6 file.
606
#esenam un triunghi cu editorul de poligoane si-i selectam nodurile cu editorul de noduri.
+plicam extensia bifand$ circumcicle A angle bisectors in primul desen si circumcicle A orthic
triangle in al doilea desen.
10.#.$. 3ol*a,le ,ox ...
+ceasta extensie deseneaza modelul desfasurat al unei cutii in !ederea taierii
materialului si construirii cutiei.
608
10.#.&. 3unction -lotter
"xtensia traseaza o functie fata de axa x. 4e traseaza intai un dreptunghi pentru a defini
lungimea si inaltimea si dupa aceea se lanseaza extensia. @ereastra de dialog are 6 file$
(cele doua imagini de mai sus sunt luate din manual*
10.#.10. Gear ...
4criptul realizeaza o piesa mecanica prin introducerea unor parametri. In fereastra care
se deschide se seteaza numarul de dinti distanta dintre axul dintilor si unghiul de presiune.
Dalorile comune pentru unghiul de presiune sunt$
085
2//
25/
605
Colorarea s%a facut dupa aplicarea extensiei
10.#.11. Gri* ...
+ceasta extensie umple caseta de incadrare a unui obiect cu o grila formata din linii
orizontale si !erticale. 1rosimea liniilor grilei si spatierea dintre linii se pot seta in fereastra de
dialog a extensiei.
10.#.12. Gui*es creator ....
+ceasta extensie creaza linii de ghid pornind de la dimensiunile paginii. @ereastra de
dialog permite mai multe setari$
60.
optiunea &custom' permite crearea liniilor de ghida, egal distantate cu spatierea definita
la optiunile &!ertical guide each' si &horizontal guide each'.
optiunea &golden ratio' traseaza linii de ghida, astfel incat raportul distantei pe
orizontala si pe !erticala intre marginea paginii si liniile de ghida, sa fie proportionale cu
numarul de aur 0.2.
optiunea &-ule of third' imparte pagina in trei parti egale fiind echi!alenta cu optiunea
&custom P 096'
10.#.13. !?%ystem ....
+ceasta extensie creaza structuri 5indenmayer dupa numele descoperitorului.
60<
)n ima(inea a doua parametrii left an(le si ri(*t an(le sunt e(ali cu =8
9ota:
5entru alte "ariante interesante se pot introduce urmatoarele setari:
>ariant? a curbei @oc*. )ntr?ri: 4rder 1, un(*iuri =8, Axiom ,, Rules , 7 , / ,,%, / ,.
Curba Snowflake a lui @oc*: )ntrari: 4rder 1, un(*iuri :8, Axiom , / / / , / ,, Rules , 7 ,%, /
/ ,,.
triun(*iuri Sierpinski. )ntr?ri: 4rder 6, un(*iuri :8, Axiom A, Rules +A+ A 7A + 7 A / + / A.
10.#.14. 0arametric cur)es ...
+ceasta extensie genereaza curbe pe baza unor parametri. "ste o extindere a extensiei
&@unction plottr'. 5a mine nu functioneaza asa ca !oi prezenta desenele din manualul
Inkscape.
@ereastra de dialog are 6 file$
60;
10.#.15. 0er>ect?,oun* Co)er tem-lete
"xtensia creaza sabloane pentru coperte carti. Unitatea de masura poate fi schimbata din
ferestrele derulante.
10.#.1. 0olar gri* ...
"xtinderea genereaza grile polare. Parametrii seteaza numarul de di!iziuni circulare si
distanta dintre ele numarul de subdi!iziuni grosimea liniilor numarul de di!iziuni unghiulare
numarul de linii care sa porneasca din centru etc.
609
10.#.1#. 0rinting 'arks ....
"xtensia genereaza marca,e de imprimare situate in afara paginii. @ereastra de dialog are
2 file.
62/
4imbolurile de marcare reprezinta$
)rop marks 2leed marks -egistration marks
4tar target )olor bars Page information
10.#.1$. Ran*om tree ...
"xtensia deseneaza un arbore din linii drepte plasate aleatoriu.
10.#.1&. %-irogra-h ...
"xtensia deseneaza curbe descrise de roti dintate in miscare. In fereastra extensiei pot fi
setati parametrii - r si d.
620
10.#.20. 6riangle ...
"xtensia genereaza triunghiuri existand 5 moduri de generare.
10.#.21. 5ire>rame %-here ...
"xtensia traseaza meridiane si paralele pe o sfera.
10.8. TEXT
+cest grup de extensii manipuleaza text. :ulte din ele se aseamana. @ereastra derulanta
cuprinde 0/ extensii$
622
10.$.1. Con)ert to Braille
+ceasta extensie creaza o reprezentare !izuala precisa a scrisului 2raille pentru orbi.
)aracterele latine sunt transformate in glife 2raille.
10.$.2. >!.0 c2%E
"xtensia inlocuieste caracterele mari cu caractere mici in intreg textul desi ar trebui sa
inlocuiasca numai literele selectate (cel putin la mine asa face*.
10.$.3. !orem .-sum ...
"xtensia genereaza text de tip &5orem ipsum' (fara inteles special* necesar pentru
machete sau exemplificari de prelucrari text.
10.$.4. !o:ercase
"xtensia face acelasi lucru ca si extensia @lip case (la mine tot intregul text il scrie cu
caractere mici.
10.$.5. r2(*<m CasE
"xtensia mareste sau micsoreaza aleator literele dintr-un cu!ant.
10.$.. Re-lace text ....
+ceasta extensie cauta si inlocuieste un sir de cu!inte intr-un text specificat. =ine cont
de marimea caracterelor.
626
10.$.#. %entence case
"xtensia inlocuieste cu litere mici toate literele mari din propozitii cu exceptia celor cu
care incep propozitiile.
10.$.$. %-lit text ...
4epara un text in linii cu!inte sau litere independente.
10.$.&. 6itle case
"xtensia scrie cu litere mari inceputul fiecarui cu!ant dintr-un text.
10.$.10. =--ercase
"xtensia scrie cu litere mari toate literele dintr-un text.
10.9. VISALI!E PATH
+ceasta extensie ofera informatii cu pri!ire la cai.
628
10.&.1. Dimensions
+ceasta extensie traseaza cote.
10.&.2. Dra: han*les
"xtensia arata manerele nodurilor unei curbe.
10.&.3. 'easure -ath
+ceasta extensie masoara lungimea unei cai si o imprima alaturi de cale. In ferestrele
derulante se poate seta intre$ afisarea lungimii caii sau a suprafetei cuprinse de cale si unitatile
de masura in care sa se afiseze rezultatul.
10.&.4. (um,er no*es
+ceasta extensie numara nodurile pe o cale. 4e intalneste la ,ocurile prin care se dau
multe puncte numerotate si prin unirea acestora intr-o anumita ordine se obtine o imagine. 4e
625
pot seta$ marimea fontului si marimea nodurilor.
Exemplu:
)mportam de pe net ima(inea unui delfin in format eps.
Bicsoram ima(inea si o transformam in cale
Aplicam ima(inii cu nodurile "izibile extensia.
9ota:
9umerotarea apare in o(linda si trebuie rotit, cu flip "ertical, fiecare numar in parte.
10.10. "E#
+cest grup de extensii se folosesc pentru pregatirea desenelor 4D1 in !ederea utilizarii
lor pe ?eb.
)ele doua extensii au la randul lor mai multe subextensii.
62.
9ota:
Ctilizarea acestor extensii depaseste cadrul acestui abecedar.
11. Exemple
11.1. Exemplu de clonare cu tabul Symetry si functia P6M reflection+60
0
rotation
Se traseaza un dreptunghi albastru fara contur de 50x29. Se activeaza nodurile si objects
to path. Se elimina nodul din dreaptasus.
Se traseaza un cerc rosu fara contur de !0x!0 si se muta in spatiul alb al dreptunghiului
transformat in triunghi.
Se grupeaza si se aplica o clonare "#$ % reflection&#0
0
rotation.
'2(
Se indeparteaza surplusul )ezultatul
11.. Exemplu de clonare cu tabul S!ift si functia P1 simple transition
Se deseneaza un hexagon verde si contur negru* cu latura de '0 pt. +n tabul S,metr, se alege
functia "!simple transition* numarul de randuri si coloane -. +n tabul Shift se introduce la
Shift x pe coloane valoarea 25. si la Shift , pe coloane valoarea 50.. /lic0 pe /reate.
'29
11.". Exemplu de clonare cu tabul #olor si functia P1 simple transition
Se deseneaza un patrat cu latura de !5 pct.
si conturul de un punct. + se aplica* din
fereastra 1ill and Stro0e* functia
2nset pentru contur si umplere 3latura
patratului se micsoreaza4. 1actorului L i
se da valoarea !0*0. pe randuri si !0*0
pe coloane. /lic0 pe optiunea +nitial
color si in fereastra care se deschide
scrieti la )567 3coltul dreaptajos4 codul
ff000000 care inseamna rosu transparent.
$odificati 8950 si :9!00. +nchideti
fereastra. ;umarul de randuri si coloane
este -x-. /lic0 pe /reate. 3/odul
)567 se afla punand cursorul mouseului
pe o culoare de pe paleta de culori* la care
se adauga 00 pentru transparent4.
''0
11.$. Exemplu de clonare cu tabul Scale
Se deseneaza o stea cu dimensiunile de -5x-5* stro0e9! si fill90!9<fd. Se deschide
fereastra /reate =iled clones si stabilim numarul de randuri si coloane la # si S,metr,9"!
simple translation.
+n fereastra Shift scriem la coloane !00. pentru deplasare pe orizontala si pe randuri
!0-. pentru o deplasare pe verticala.
+n fereastra Scale scriem la coloane !5. pentru o marire pe orizontala si la randuri tot
!5. pentru o marire si pe verticala. /lic0 pe /reate.
''!
+n fereastra >dit?/lone alegem Select original si schimbam culoarea stelelor in verde cu
/lic0 pe culoarea :ime900ff00 din paleta de culori.
''2
Se deseneaza un cerc fara contur cu umplere :ime de 5-5x5-5. Se suprapune peste stele si se
muta stratul la baza.
Se selecteaza numai stelele* prinzandule un dreptunghiul tras cu maoseul si cu instrumentul
perie* cu functia scalare activata si @idth920* se aplica o micsorare spre coltul din stanga sus*
trecand cu peria de circa - ori de la dreapta la stanga.
Se anuleaza legatura clonelor cu clic0 pe 2nlin0 clone din fereastra derulanta >dit?/lone. Se
selecteaza ' randuri de sus si cu dublu clic0 pe selectie se face o inclinare a partii din stanga* in
jos* pe verticala* urmata de o corectie pe orizontala* tragand spre dreapta de manerul de jos. 7poi
se deplaseaza spre stanga ca sa incapa in cerc.
'''
Se procedeaza la fel cu cele trei randuri de jos* doar ca se ridica partea stanga si corectia se face
spre dreapta de manerul de sus.
Stelele ramase pe dinafara se indeparteaza* sau se amplaseaza in zonele cu spatii mari fara stele.
Se fac doua duplicate dupa cercul verde.
"rimul duplicat* se muta la baza* se coloreaza in negru* i se aplica gradient circular cu centrul
mutat in stanga. 7cestuia i se mai face un duplicat. /elui deal doilea duplicat verde i se aplica
un gradient circular. "rimului cerc verde i se aplica o opacitate de <0..
''-
Se selecteaza primul cerc verde* apoi cercul negru mutat la baza si apoi cercul verde cu gradient.
Se deschide fereastra 7lign and Aistribute si se da ordonare la centru pe orizontala si verticala
fata de first selection.
Se selecteaza cercul negru cu gradient* ramas* si se turteste de sus in jos. Se muta stratul la baza
stivei cu "age Ao@n sau clic0 pe icon si i se aplica un 6lur9!0*( si o opacitate de 50..
''5
11.%. Exemplu cu text
SursaB httpBCCscreencasters.heathenx.orgCepisode0!'C
Se activeaza instrumentul text si se scrie cu 7rial 6lac0 de !00 cuvantul 7becedar.
Se deschide fereastra 1ill and Stro0e* se anuleaza umplerea* iar la Stro0e se alege culoarea
neagra si grosimea de -.
Se face un duplicat al carui contur se pune pe cale cu Stro0e to path. /lic0 pe Ainamic offset din
meniul "ath. 7pare un mic rombulet. Se trage de el si apare un nou contur al scrisului umplut cu
negru. Ain 1ill and stro0e se anuleaza umplerea si se bifeaza umplerea la Stro0e.
;oului contur selectat i se face un duplicat* se aplica Dbject to path si apoi Ainamic
Dffset. Se trage in sus de rombuletul aparut si apare un contur si mai mare.
Se selecteaza primul text si i se aplica culoarea c#!'!'ff. + se face un duplicat si se
deplaseaza deasupra* intrun loc liber. Se activeaza creionul 6ezier* se face un clic0 in stanga jos
a scrisului. Se muta cursorul mouseului pana la jumatatea scrisului* in partea de sus si se face
''#
clic0. Se tine apasat si se trage in jos si lateral dreapta pentru a se curba traiectoria. /lic0 si ne
deplasam in sus* fara a tine apasat butonul. Aupa cca - cm facem clic0 si ne deplasam in lateral*
deasupra punctului de inceput al traiectoriei. /lic0 si apoi inchidem calea cu clic0 pe punctul de
plecare. /lic0 dreapta pentru a incheia.
Se selecteaza duplicatul si calea trasata si se face o intersectie a cailor. )ezultatul se coloreaza cu
9f#e'e'ff.
Se suprapun scrisurile.
''<
Se selecteaza primul contur si i se aplica culoarea 9 <b-2-2(# careia i sa redus
opacitatea 7lpha la !'-.
Se selecteaza si ultimul contur si i se lasa aceeasi culoare care va influenta culoarea
conturului de deasupra. )ezultatul se vede mai jos.
Se poate adauga si o umbra* in asa fel incat scrisul sa pluteasca. "entru asta facem un duplicat
ultimului strat* ii reducem inaltimea la jumatate. /u dublu clic0 si apoi tragere spre dreapta de
manerul de sus il inclinam. 7plicam un 6lur de - sil mutam sub scris.
11.6. Exemplu cu efectul Stitc! sub&pat!s
=rasam cu creionul 6ezier o linie verticala si in continuare una mai scurta inclinata la 250
spre stanga. =ransformam in curba primul segment si mutam nodul de sus putin la stanga.
)ezultatul va fi o curba de forma prezentata in figura.
''(
+i facem un duplicat si flip pe orizontala. Aeplasam cele doua cai pentru a lua aspect de pahar.
1acem un duplicat noului desen sil coloram in albastru9#bb-daff. +l mutam deoparte.
/ombinam desenul negru cu /trl&0. Aeschidem >ditorul de cai si aplicam efectul stitch sub
paths.
''9
+ntroducem valoarea -5 la number of paths.
Suprapunem desenul albastru peste modelul obtinut.
'-0
11.'. Exemplu cu eta(ari de cuburi
7ctivam editorul 'A 3Shift+F44 si desenam o cutie 'd cu doua puncte de perspectiva si
razele vizuale Z paralele.
Aeschidem 1ill and Stro0e 3Shift+Ctrl+F4* apoi selectam fata vizibila din stanga cu
Ctrl+Click.
+n fereastra 1ill* tabul Eheel anulam transparenta de !-'* facand /lic0dreapta pe sageata
mica din dreptul cursorului 7lpha* devenind 255 3vezi figura4.
'-!

"rocedam la fel si cu celelalte doua fete vizibile.
/u Click dreapta* alegem optiunea duplicate din fereastra derulanta si* tinand apasat
butonul stang al mouseului* cand este deasupra semnului X de pe cutie* mutam cutia in dreapta
sus.
7justam dimensiunea cutiei tragand de unul din manerele din stanga* pana la coltul din
spatesus al primei cutii.
Click pe prima cutie si cu Click-dreapta mai facem un duplicat pe care il deplasam in
dreaptafata.
7justam inaltimea noii cutii* deplasand in sus manerul din stanga.
'-2
$ai facem doua duplicate pe care le lipim* primul de cutia de sus si al doilea de latura din
stanga a primei cutii. 1acem si ajustarile necesare.
2ltimul duplicat il plasam deasupra tuturor cutiilor.
Aaca la aceasta cutie se vede suprafata de dedesupt* activati selectorul si mutati stratul pe
care se afla cutia* cat mai jos in stiva.
'-'
11.). Efect cu filtrul #omics drafts din cate*oria +on realistic ", s!aders
Se deseneaza in ordineB un cerc verde cu contur negru* o linie verticala rosie cu creionul
6ezier si o spirala alba.
Se selecteaza toateB
Se aplica efectul /omics drafts din categoria ;on realistic 'A shadersB
'--
Se deseneaza un cerc verde fara contur* egal cu primul cercB
Se aplica un gradient radial si se plaseaza pe cel mai de jos strat* apoi se suprapun desenele cu
instrumentul 7lign and distribute.
Aaca in loc de linia rosie desenam un dreptunghi cu contur gros* orientat pe vericala si pe care il
deformam cu editorul de noduri pentru a arata ca un butoi si mai adaugam o elipsa deformata pe
verticala* obtinemB
11.-. Exemplu de perspecti.a
Se deseneaza o prisma cu editorul 'A* caruia i se opacizeaza cele trei suprafete din fata*
prin degrupare si apoi selectare cu editorul de noduri.
'-5
+n fereastra 1ill and Stro0e modificam transparenta de la !-' la 255.
'-#
repetam operatia si cu celelalte doua fete pana obtinemB
desenam pe cele trei suprafete* cu creionul 6ezier* cate un patrulater pentru forma
textului ce urmeaza a fi scris* avand grija sa incepem din locul si in directia indicate de
sageti.
scriem textele ce urmeaza a fi afisate pe cutie* folosind o inaltime de 22 si stilul 6old.
=extul de pe capacul orizontal va avea inaltimea numai de !(.
'-<
=ransformam in cale textul +n0scape % program SF5 sil selectam impreuna cu forma
corespunzatoare de perspectiva si le aplicam extensia perspective. )epetam aceasta
operatie si cu celelalte doua texte.
+ndepartam formele care au asigurat realizarea perspectivei si schimbam in alb culoarea
textului 2buntu DS Dpen source
selectam fundul cutiei 3ajungem cu tasta =ab pana la el4* ii facem un duplicat si cu
sagetile il coboram mai jos* urmand al colora in negru.
'-(
+l mutam pe stratul cel mai de jos sii aplicam un 6lur 9 <
puteti incerca si alte culori* selectand suprafetele exterioare cu editorul de noduri si
facand /lic0 pe o culoare din paleta de culori.
11.10. /plica
:ansam extensia spirograf din bara ?menu?extensions
'-9
+n fereastra care se deschide /lic0 pe 7ppl,
$icsoram desenul obtinut la dimensiunile la !90 x !90
Aesenam un cerc cu dimensiunile !90 x !90
'50
ii facem doua dubluri
ultimul duplicat il coloram in rosu
7plicam un gradient radial
Schimbam culorile de gradient* cu ajutorul pipetei* pentru a porni de la galben la rosu
micsoram opacitatea la #0
suprapunem toate obiectele* cu instrumentul 7lign and distribute* in ordineaB cel mai
jos cercul galben* urmat de rosu si sus desenul spirograf
'5!
cel deal treilea duplicat il coloram in negru sii aplicam blur 95 in fereastra 1ill and
Stro0e
11.11. 0esire din cadru
"entru a obtine o iesire din cadru ca mai sus* procedam in felul urmatorB
'52
importam o imagine
o micsoram* cu atat mai mult cu cat este mai slab calculatorul
transformam imaginea in pattern 37lt&+4 sau ca in imagine
trasam un dreptunghi
il umplem cu pattern
cu ajutorul manerelor ajustam imaginea pana seamana cu imaginea initiala
'5'
il transformam in cale si* activand editorul de noduri* facem /lic0 pe dreptunghi
mutam nodurile de jos pentru a elimina portiunea de pista betonata din imagine. >ste bine
sa coboram si doua linii de ghidaj pentru orientare
activam creionul 6ezier si trasam un cadru care sa cuprinda portiunea de avion ultrausor
de deasupra pistei
selectam impreuna imaginea si cadrul trasat
aplicam functia 2nion 3/trl&& sau ca in imaginea de mai jos4
'5-
facem /lic0 pe imagine cu editorul de noduri activat si selectam doua noduri
Selectam nodurile ! si 2 si cu /lic0 pe butonul de adaugat noduri* adaugam noduri
'55
mutam nodurile pe conturul avionului ultrausor
cand mai avem nevoie de noduri* mai adaugam 3prin selectie sau cu dublu /lic04
dupa ce terminam partea stanga ne mutam in partea dreapta si facem acelasi lucru.
7nulam conturul din 1ereastra 1ill and Stro0e si mai facem o ultima ajustare a nodurilor
desenam un dreptunghi colorat cu negru si opacitate 50.* un pic mai mare decat restul
imaginii
'5#
il transformam in cale si* mutand nodurile de colt* il facem sa arate ca o rama egal
departata de imagine. +i refacem opacitatea si o mutam pe stratul cel mai de jos
cu ajutorul nodurilor putem scoate peste rama si un capat de aripa* iar rama o coloram in
e<e<e<ff
duplicam rama* o coloram in negru* cu opacitate 50.* ii marim inaltimea spre partea de
jos si o transformam in cale
'5<
cu editorul de noduri arcuim partea de jos* prin impingere cu mouseul
redam opacitatea ramei arcuite* o mutam complet in spate sii aplicam un blur de 2
trasam cu editorul de poligoane un triunghi sil transformam in cale
'5(
micsoram opacitatea la 50. si plasam triunghiul intre roti. $ai adaugam < noduri pentru
a subtia triunghiul in zona rotilor
redam opacitatea* plasam triunghiul modificat pe stratul cel mai de jos si aplicam un 6lur
de !2 din fereastra 1ill and Stro0e.
'59
Aesenam un cerc de culoare neagra
il multiplicam de ' ori
schimbam culoarea la doua dintre ele 3nu are importanta ce culoare alegem4
suprapune partial doua cercuri
facem diferenta 3asigurativa ca cel negru este deasupra4
deplasam rezultatul in partea de sus a cercului rosu
'#0
duplicam diferenta si o rotim !(0
0
o mutam in partea de jos
le schimbam culorile in alb si negru
reducem opacitatea la '0. semilunelor
suprapunem si ultimul cerc negru* apoi il alungim
aplicam blur de # si opacitate de (0
'#!
grupam si mutam peste fotografie pioneza astfel obtinuta
micsoram pioneza
11.1. #ompo1itie 2plic3 clema3 !artie si stilou4
7. Aesenarea plicului
desenam un dreptunghi de culoare neagra si ii reducem opacitatea la 50.
'#2
trasam cu creionul 6ezier o diagonala pornind din coltul dreaptajos pana in coltul
stangasus 3sa nu fie precizie colt pe colt !00.4
aplicam umplere cu gradient a acestei linii
facem un dublicat si un 1lip orizontal
desenam un triunghi cu editorul de poligoane si il transformam in cale cu editorul de
noduri
mutam nodurile pentru a acoperi triunghiul de sus* desenat de diagonalele
'#'
dreptunghiului
adaugam doua noduri* cu dublu /lic0 si* ajustam triunghiul. =ragem si trei linii de
ghidaj pentru a ne ajuta in deplasarea nodurilor
rotunjim portiunea de sus a triunghiului* impingand in lateral cu mouseul
duplicam triunghiul sil micsoram de la dreapta spre stanga
'#-
Auplicam dreptunghiul mare* il mutam pe stratul cel mai de jos. +i marim inaltimea*
tragand putin de manerul de jos* sil transformam in cale.
7rcuim partea de jos cu editorul de noduri
)efacem opacitatea la !00. si aplicam un filtru 6lur de 2 3din fereastra 1ill and
stro0e4. /oloram plicul cu Gb<caadff 3se introduce codul acestei culori in tabul 8S: a
ferestrei 1ill and stro0e la fila 1ill4. /lapeta plicului are opacitate !00.* iar restul
opacitate de 9-*#..
'#5
B. Desenarea clemei
activam creionul 6ezier si trasam 3de jos in sus si de la stanga la dreapta4 o forma de
clema pentru hartie 3in timp ce trasam tinem apasata tasta /trl pentru a trasa numai
verticale si orizontale4
o transformam in cale si* facandui vizibile manerele nodurilor* rotunjim liniile
orizontale.
+n fila Stro0e st,ll ingrosam linia la 25 px. Si ajustam rotunjirile
facem doua duplicate. "e unul il coloram in gri sii aplicam un blur de 2
'##
selectam clema gri si clema neagra si apoi le suprapunem cu instrumentul 7lign and
distribute
le grupam si le mutam deasupra plicului. 7ducem si duplicatul negru al clemei si* cu
editorul de noduri* micsoram putin inaltimea capetelor clemei. 7plicam un blur de 2
si plasam desenul imediat sub clema.
)ezultatul
C. Desenarea clii de hartie
desenam un dreptunghi* inalt cat dublul inaltimii plicului* fara contur
'#<
il coloram cu Ge-e2e5ff sil mutam pe cel mai de jos strat. 7justam un pic si umbra
plicului 3nodul din dreapta il mutam un pic mai la stanga si nodul din stanga un pic mai
sus4
il duplicam* il coloram in negru sii aplicam blur 9 '. +l mutam pe stratul cel mai de jos
selectam coala alba de hartie sii aplicam un gradient radial ca in imagine
desenam un dreptunghi negru* fara contur* cu lungimea aproape cat latimea paginii si
inaltimea de ! px
aplicam gradient radial si opacitate '0.
'#(
mutam acest dreptunghi in sus* pana atinge umbra plicului
il selectam* deschidem fereastra edit?clone?create tiled clones. +n fereastra Shift* scrieti
la shift , 9 500 si ro@s 9 9. Aaca depasiti pagina* anulati si puneti mai putine randuri.
scriem textul Inkscape este un program de
cu fontul 6eutiful >S sau cu orice font care imita scrisul de mana 3pentru text puteti
folosi si extensia lorem ipsum
mutam acest text deasupra primului rand sil coboram pe un strat aflat imediat sub umbra
plicului
'#9
continuam sa scriem text* sil amplasam pe urmatoarele randuri
A. /reionul
desenam ' dreptunghiuri 3:* ':* 2:4 si 5 cercuri cu diametrul egal cu inaltimea
dreptunghiurilor
spatiem elementele
aplicam functia diferance 3/trl&4
aplicam in continuare functiile union 3/trl&&4 si diferance 3/trl&4
union diference
union
diference union
'<0
aplatizam imbinarile
facem imbinarile prin apropierea dreptunghiurilor. /oboram linii de ghidaj 3prin
tragere cu mouseul4 si mutam nodurile pentru a obtine forma de mai jos.
Aesenam un dreptunghi cu inaltime mica si un cerc peste extremitatea din dreapta
Selectam dreptunghiul mic si cercul si aplicam functia union 3/trl&+4
'<!
selectam rezultatul impreuna cu conturul penitei si aplicam functia difference
"entru umplere* selectam pe rand dreptunghiurile si in fereastra 1ill and stro0e
introducem codul culorii G a02c2cff. 7plicam un gradient liniar orientat pe orizontala.
2mplem penita cu negru sii aplicam un gradient liniar
mutam linia de gradient mai aproape de baza stiloului
importam un model de gradient ce imita metalul. 7daugam pe linia de gradient
apenitei mai multe noduri 3cu dublu /lic0 pe linia de gradient* avand editorul de
gradient liniar activat4. Selectam cate un nod si* cu pipeta* prelevam culoare de pe
gradientul model* apoi cu /lic0 pe nodul selectat transmitem culoarea pe verticala
nodului.
'<2
Aesenam un dreptunghi ca in desenul de mai jos
transformam dreptunghiul in cale si arcuim capetele prin impingere cu mouseul. $ai
adaugam - noduri si arcuim si segmentele dintre aceste noduri* ca in figura.
/u creionul 6ezier trasam o linie in zona capatului stiloului
aplicam un gradient radial* inversand culorile 3selectam manerul din dreapta si cu
pipeta adaugam negru. Selectam manerul central si cu pipeta adaugam alb4. /u
editorul de noduri arcuim segmentul trasat cu creionul 6ezier. Aesfiintam colturile de
la capatul stiloului prin mutarea nodurilor. 7celasi gradient radial il aplicam si
dreptunghiului portocaliu.
'<'
Selectam toate obiectele si facem un duplicat pe care il coloram in negru
aplicam un gradient liniar duplicatului negru* inversam culorile gradientului si
suprapunem obiectele
mai facem un duplicat si dupa colorarea in negru aplicam un 6lur de 2
deplasam umbra sub stilou si tragand de manere o rotim putin
grupam toate obiectele si deplasam stiloul peste plic si hartie
'<-
11.1". Exemplu cu efectul 5end
Aesenam o elipsa verde* orientata pe verticala* avand dimensiunile !5x'5
1acem un duplicat
Aesenam cu creionul 6ezier* peste prima elipsa* de jos in sus* o linie in modul Spiro* de
forma triangle in
=ransformam in cale aceasta linie 3Shift&/trl&/4
'<5
$icsoram baza* apropiind nodurile de jos
1acem un duplicat si grupam elipsa cu linia suprapusa
:ansam fereastra /reate tiled clones ... din meniul ?>dit?/lone* in care setamB
S,mmetr, 9 "! simple translation
ro@s* columns 9!x#
Shift 9 shift xCper column '0
Scale 9 scale xCper column !0
/lic0 create
5rupam clonele si le inclinam spre dreapta
Auplicam grupul si facem 1lip vertical 3v4
'<#
Aeplasam pe verticala grupul astfel rotit* apoi plasam pe orizontala linia trasata cu
creionul 6ezier. $utam si elipsa ramasa* in dreapta desenului.
"relungim linia 6ezier si rotim elipsa din capat
7propiem grupurile de elipse de nia 6ezier* astfel incat sa o atinga. Aegrupam si
intreupem legatura dintre clone pentru fiecare elipsa in parte 3Shift&7lt&A sau din fereastra de
dialog /lone facem /lic0 pe unlin0 clone4. +mediat ce am intrerupt legatura* transformam
elipsa in cale. ;u trecem mai departe pana nu verificam cu editorul de noduri daca sa produs
transformarea 3la /lic0 pe elipsa trebuie sa apara - noduri4.
/and este gata* selectam totul si aplicam functia /ombine 3/trl&H sau din meniul
"ath4.
3eu am pierdut o elipsa pentru ca nu am transformato in cale* dar merge si asa4
'<<
Aeschidem "ath effect editor din meniul "ath sau cu tastele Shift&/trl&< si aplicam
efectul 6end 3/lic0 pe butonul 7dd4 si /lic0 pe iconul asemanator cu editorul de noduri de pe
randul 6end path. 7pare o linie de control verde cu cate un nod la capete.
+mpingem cu mouseul* de la mijloc* aceasta linie de control. Aesenul se va arcui.
1acem /lic0 pe un nod si apar doua manere de control a l nodurilor. =ragem de unul din
ele si desenul se va arcui in sensul in care tragem de maner.
Selectam desenul sil coloram in verde.
'<(
11.1$. 5utoane
;avigand pe siteul httpBCCdioanad.infoCghiduriCbutoaneI@ebIin0scapeC puteti afla cam
totul despre crearea butoanelor. ;u prea le mai foloseste cineva si de aceea sau facut publice
toate secretele legate de ele. )edam mai jos realizarea unui astfel de butonB
Se deseneaza un dreptunghi albastru* fara contur* cu colturile rotunjite* avand
dimensiunile de '00x!00.
/reem un duplicat pe care il coloram in negru 3:am coborat doar pentru a fi vazut.
Aumneavoastra nul coborati4.
7ctivam editorul de gradiente si trasam un gradient de jos in sus* cam pana unde se
termina rotunjirea coltului.
Auplicam din nou dreptunghiul initial sil coloram in gri 3doar pentru al deosebi4. ;ul
mutati de la locul lui. >u am facuto doar pentru a fi vazuta mai bine pozitia lui.
Aesenam o elipsa care sa se suprapuna peste acest dreptunghi* cam pana la jumatate din
inaltime. D coloram in rosu doar pentru a o deosebi de dreptunghi.
7pasam tasta Shift si cu /lic0 pe dreptunghi* il selectam si pe acesta. "entru a reusi mai
departe trebuie sa aveti elipsa pe cel mai de sus strat si dreptunghiul sa fie aselectat al doilea.
'<9
$ergem in meniul "ath si facem /lic0 pe functia +ntersection.
/oloram in alb obiectul obtinut sii aplicam functia +nset din meniul "ath.
7plicam aceluiasi obiect un gradient liniar* trasat de sus in jos* pana la partea inferioara a
butonului.
=rasam o stea neagra cu - laturi.
+i dam dimensiunile '00x!00.
7ctivam editorul de poligoane si modificam parametrii obiectului ca in desenul de mai
'(0
jos.
7nulam culoarea cu /lic0 pe xul din fata paletei de culori.
+i dam dimensiunile de 2<0x<0.
Suprapunem peste buton sii schimbam culoarea in alb.
+l coboram un strat mai jos sii reducem opacitatea la #0..
'(!
$ai duplicam odata dreptunghiul initial sil coloram in negru. +l mutam pe cel mai de jos
strat sii aplicam un 6lur 9 2.
Auplicam butonul aplicam unuia filtrul 6evels?6utton si celuilalt filtrul 6evels?Aar0
glass. "uteti incerca si alte filtre.
11.1%. ,antele cu functia 0nterpolate sub&Pat!s
(dupa http://www.youtube.com/watch?v=MAOJHvcxLmc)
Aesenam un dreptunghi caruia ii facem un duplicat de rezerva
+l transformam in cale sil copiem in clipboard
Aesenam un cerculet pe care il duplicam de doua ori. 2n duplicat il punem deoparte*
de rezerva. 7l doilea duplicat il departam de original la o distanta de # diametre
'(2
grupam cele doua cerculete si le combinam 3/trl&04
deschidem >ditorul de efecte pentru cai si selectam functia +nterpolate subpaths
clic0 pe 7dd
'('
/lic0 pe pictograme de lipire din clipboard 3cerculetele dispar si apar undeva mai jos
amplasate in interiorul unui dreptunghi4
marim numarul de pasi pana se complecteaza cu cerculete conturul dreptunghiului
3:a forme cu unghiuri drepte raman colturile din drepta neacoperite cu cerculete.
"entru corectie facem /lic0 pe iconul asemanator cu editorul de noduri. 7pare un
dreptunghi cu colturile marcate de noduri. Selectam nodurile din partea dreapta si cu
sagetile* mutam nodurile mai la stanga. 1orma va fi astfel complet conturata cu
cerculete4
=ransformam dreptunghiul de cerculete in cale 3Shift&/trl&c4
1acem un duplicat de rezerva pe care il mutam deoparte
selectam originalul si dreptunghiul desenat la inceput si le aliniem perfect cu
instrumentul 7lign and distribute
'(-
aplicam functia 2nion 3/trl&+4
1acem doua duplicate dupa elipsa initiala si le micsoram diferit
aliniem elipsa dantelata si cu elipsa mai mare si le aplicam functia Aifference
3/trl&4. 7liniem rezultatul cu elipsa mica.
Auplicatul elipsei din cerculete il micsoram sil plasam in zona dintre elipsele mai
mici. Aaca este nevoie mai reglam elipsa mica.
'(5
Auplicam elipsa initiala si o facem mai mare incit sa aiba dantela de mai sus tangenta
interior.
/u cerculetul mic si cu aceasta elipsa repetam pasii de la inceputul tutorialului* dar
facem mai putini pasi de interpolare in asa fel incat elipsa din cerculete sa fie cu
cerculete mai rare. 7mplasam aceasta elipsa peste dantela noastra.
"utem selecta pe rand partile componente pentru a le colora cu nuante de gri deschis
sau orice alte culori.
'(#