12. TEORIA CMPULUI ELECTROMAGNETIC.

UNDE ELECTROMAGNETICE. ENERGIA CMPULUI ELECTROMAGNETIC

12.1. TEORI A CMPULUI ELECTROMAGNETI C.
ECUATI I LE LUI MAXWELL

12.1.1. Teoria c#mpului electromagnetic

Prin termenul de c!mp$ se intelege:
a) o forma de materie (un sistem fizic) % semnificatia fundamentala;
b) o multime de valori ale unei functiuni de punct (c!mp de temperaturi, c!mp de vectori) %
semnificatia din matematica;
c) o regiune din spatiu in care se manifesta anumite proprietati % semnificatia initiala a termenului
in fizica;
d) intensitatea c!mpului (marimea de stare a c!mpului) % in exprimarea scurtata.
Se va folosi mai ales acceptiunea (a), careia ii corespunde urmatoarea definitie a c!mpului
electromagnetic: c!mpul electromagnetic este o forma de materie, deosebita de notiunea de substanta a
corpurilor, care exista si in vid (in afara corpurilor) si care poate exercita actiuni ponderomotoare (forte si
momente) asupra corpurilor.
Ca orice forma de materie, c!mpul electromagnetic poate avea energie si impuls si le poate
transmite corpurilor.
Principala deosebire (macroscopica) dintre substanta (materia corpurilor) si c!mp consista in faptul
ca ultimului nu-i este proprie starea mecanica.
C!mpul electromagnetic are doua aspecte particulare: c!mpul electric (c!mpul electromagnetic
considerat din punctul de vedere al proprietatilor sale electrice) si c!mpul magnetic (c!mpul
electromagnetic considerat din punctul de vedere al proprietatilor sale magnetice).
Deosebirile dintre aceste doua aspecte au in fond un caracter relativ si nu permit considerarea lor
distincta dec!t preciz!nd sistemul de referinta la care se raporteaza fenomenele si fata de care se definesc
marimile electrice si magnetice.

Fig. 12.1.1 Fig. 12.1.2

De exemplu, daca un mic corp incarcat cu sarcina q se deplaseaza cu viteza
x
v i v , se obtine un
curent electric, astfel inc!t in sistemul de referinta S, fata de care se deplaseaza corpul, apar ambele
aspecte ale c!mpului electric si magnetic (fig. 12.1.1).
Pe de alta parte, in sistemul de referinta S

. care se misca cu aceeasi viteza

x
v i v fata de
sistemul S, apare numai aspectul de c!mp electric (fig. 12.1.2), deoarece un corp electrizat in repaus nu
produce dec!t c!mp electric (in sistemul S

curentul este nul).

In teoria macroscopica clasica a lui Maxwell si Hertz, prezentata, se foloseste pentru definirea
marimilor electrice si magnetice un sistem de referinta imobil fata de substanta (eventual foarte rarefiata)
din vecinatatea punctului considerat.
Existenta c!mpului electromagnetic (si in particular a undelor electromagnetice) in afara corpurilor
ne arata ca nu exista spatiu fara materie. Se poate int!mpla ca intr-o regiune din spatiu sa lipseasca la un
moment dat corpurile (care reprezinta numai una din formele materiei).
O astfel de regiune se numeste in fizica vid. Acest vid$ este totdeauna sediul altor forme de
materie, de exemplu, a c!mpului electromagnetic si nu reprezinta un loc gol$ din punctul de vedere
filosofic. Fizica moderna a particulelor elementare a confirmat existenta unui mare numar de proprietati
fizice ale vidului.
Teoria macroscopica a fenomenelor electromagnetice expusa p!na acum, utilizeaza pentru
caracterizarea acestor fenomene sase specii de marimi primitive, adica sase specii de marimi a caror
introducere nu este posibila fara apel la experienta (q,
v v
B , E , m i, , p ) si un numar mare de marimi
derivate.

12.1.1.1. Marimi de stare electrica si magnetica ale corpurilor

- sarcina electrica % q % caracterizeaza starea de incarcare a corpurilor;
- momentul electric % p % caracterizeaza starea de polarizare electrica a corpurilor;
- densitatea curentului de conductie % J % caracterizeaza starea electrocinetica a corpurilor;
- momentul magnetic % m % caracterizeaza starea de magnetizatie a corpurilor.
Aceleasi stari se caracterizeaza local prin marimi derivate (mai importante): densitatea de volum a
sarcinii dv / dq
v
; polarizatia electrica dv / p d P ; densitatea de curent ds / di J ;
magnetizatia dv / dm M definite inc!t:
. dv M m ; s d J i ; dv P p ; dv q
v


12.1.1.2. Marimi de stare locala ale c#mpului electromagnetic:

- intensitatea c!mpului electric E;
- inductia electrica D (ambele sunt derivate din vectorul c!mpului electric in vid E
v
si
caracterizeaza local aspectul electric al c!mpului electromagnetic);
- intensitatea c!mpului magnetic H;
- inductia magnetica B (ambele sunt derivate din vectorul inductie magnetica in vid
v
B si
caracterizeaza local aspectul magnetic al c!mpului electromagnetic).
Marimile derivate mai importante corespunzatoare sunt: tensiunea electrica (in lungul unei curbe)
U= ; dl E

fluxul electric (printr-o suprafata) ds D

; tensiunea magnetica (in lungul unei

curbe); U
m
=

dl H ; fluxul magnetic ds B

.
12.1.1.3. Legi generale si de material ale teoriei c#mpului electromagnetic

Teoria macroscopica a fenomenelor electromagnetice contine legi generale si de material (12 legi).
I. Legea inductiei electromagnetice
dt
d
dl E
r

;
II. Legea fluxului electric
vsi
si
q ds D

;
III. Legea legaturii dintre ; P E D ; P , E , D
0
+
IV. Legea polarizatiei electrice temporare (dielectrici liniari) E P
e 0 t
.
In dielectrici liniari si fara polarizatie permanenta legile (III)+(IV) duc la relatia: E D .
V. Legea circuitului magnetic

dl H
dt
d
+ ;
VI. Legea fluxului magnetic 0 ds B
si

;
VII. Legea legaturii dintre M , H , B ; M H B
0 0
+ ;
VIII. Legea magnetizatiei temporare (materiale magnetice liniare) % H M
m t
.
Pentru materialele magnetice liniare si fara magnetizatie permanenta legile (VII)+(VIII) duc la
relatia H B .
IX. Legea conservarii sarcinii electrice
dt
dq
i
si
si
;
X. Legea conductiei electrice (Ohm) (conductori liniari) ( ) J E E
i
+ ;
XI. Legea transformarii de energie in conductori (Joule % Lenz) J E p
j
;
XII. Legea electrolizei q
A
F
1
m
0

.
Legile IV, VIII, X sunt principalele legi de material, iar celelalte sunt legi generale.
In legile de material intervin marimi de material (dependente local de natura acestuia, de
temperatura, de starea de deformare locala, susceptivitatea magnetica si electrica).
H
M
;
E
D
;
E
P
m r 0
0
e

1
E
J
;
H
B
r 0


12.1.2. Ecuatiile lui Maxwell

Studiul general si sistematic al c!mpului electromagnetic se poate face numai formelor locale ale
legilor, care exprima in modul cel mai adecvat (corespunzator conceptiei de localizare a tuturor actiunilor
si proprietatilor fizice) structura acestui sistem fizic.
Se numesc ecuatiile lui Maxwell, ecuatiile cu derivate partiale care reprezinta formele locale ale
legilor generale ale c!mpului electromagnetic in medii mobile ( 0 v ) si in domenii de continuitate (si
netezime) a proprietatilor fizice locale. In scriere vectoriala, aceste ecuatii sunt:
rot
t
D
J H

+ (legea V) (12.1.1)
t
B
E rot

(legea I) (12.1.2)
div
v
D (legea II) (12.1.3)
div 0 B (legea VI) (12.1.4)
Prima ecuatie vectoriala a lui Maxwell (12.1.1) este forma locala a legii circuitului magnetic in
medii imobile,


+
S S
ds D
dt
d
ds J dl H ,
obtinuta, transform!nd primul membru cu teorema lui Stokes., intr-o integrala referitoare la
suprafata S
r

,
_

+
S S
ds
t
D
J s d H rot
A doua ecuatie vectoriala a lui Maxwell (12.1.2) este forma locala a legii inductiei electromagnetice
in medii imobile,



S
ds B
dt
d
dl E
obtinuta, transform!nd primul membru cu teorema lui Stokes,
ds
t
B
ds E rot
S S

,
_

.
A treia ecuatie (12.1.3) este forma locala a legii fluxului electric,


si i
v
v
S
dv s d D ,
obtinuta transform!nd primul termen cu teorema lui Gauss-Ostrogradski:
dv dv D div
si si
v
v
v


A patra ecuatie (12.1.4) este forma locala a legii fluxului magnetic obtinuta transform!nd primul
membru cu teorema lui Gauss-Ostrogradski:
0 dv B div 0 ds B
si
v Si



Ecuatiile lui Maxwell (1,2,3,4) se completeaza cu relatiile dintre D si E, dintre B si H si,
eventual, intre E si J , care, in medii liniare, sunt relatiile de material.
E D (12.1.5)
H B (12.1.6)
) 0 E (dac E J sau ) E E ( J
i i
+ (12.1.7)
Sistemul de ecuatii al lui Maxwell reprezinta, din punctul de vedere matematic, un sistem de opt
ecuatii scalare simultane cu derivate partiale cu sase functii necunoscute; de exemplu componentele
vectorilor E( ) t , r si ( ) t , r H (daca se elimina D si B cu relatiile 12.1.5 si 12.1.6):

,
_

,
_

+
,
_

y
Hx
x
Hy
k
x
Hz
z
Hx
j
z
Hy
y
Hz
i
Hz
y
k

Hy
y
j

Hx
x
i
H rot

,
_

,
_

+
,
_

y
Ex
x
Ey
k
x
Ez
z
Ex
j
z
Ey
y
Ez
i
Ez
z
k

Ey
y
j

Ex
x
i
E rot
In coordonate carteziene ecuatiile lui Maxwell sunt:

t
Ez
J
y
Hx
x
Hy
t
Ey
J
x
Hz
z
Hx
t
Ex
J
z
Hy
y
Hz
z
y
x
(12.1.1')

t
Hz
y
Ex
x
Ey
t
Hy
x
Ez
z
Ex
t
Hx
z
Ey
y
Ez
(12.1.2')
v
1
z
Ez
y
Ey
x
Ex

(12.1.3')
0
z
Hz
y
Hy
x
Hx

(12.1.4')
In teoria sistemelor de ecuatii cu derivate partiale se arata ca solutiile H si E ale unui sistem sunt
univoc determinate daca se dau si sursele
v
si J
x
, J
y
, J
z
, conditiile de frontiera pe frontiera domeniului
in care se determina c!mpul (componenta tangentiala a lui H sau a lui E) si conditiile initiale (teorema
unicitatii solutiilor ecuatiilor c!mpului electromagnetic).
Observatie:
Functiile
v
( t , r ) si ) t , r ( J nu sunt complet independente, fiind legate prin forma locala a legii
conservarii sarcinii: div 0
t
J
v

+ . Se mai arata (teorema relaxarii) ca elimin!nd pe J intre aceasta
ecuatie, legea II si legea X se obtine pentru
v
ecuatia:
( ) 0 E ; 0
t
i
v
v

cu solutia ( ) ( )
t
v v
e 0 , r t , r

(12.1.8)
din care rezulta ca in conductori omogeni, densitatea de volum a sarcinii tinde asimptotic catre zero,
oricum ar varia c!mpul. Marimea constantei de timp / (timpul de relaxare) este o caracteristica
de material care permite clasificarea materialelor in conductori perfecti ( 0 de ex. supraconductori),
conductori propriu-zisi (
12
10

< s), semiconductori ( de ordinul microsecundelor p!na al

secundelor) si izolanti ( de ordinul minutelor, orelor etc.)