13.3.

IMPEDANTE CARACTERISTICE

Un cuadripol alimentat direct (pe la bornele primare), care functioneaza in sarcina cu o impedanta
2 2 2
I / U Z conectata la bornele secundare (fig. 13.5) prezinta la bornele de alimentare o impedanta
echivalenta complexa.
D Z C
B Z A
I D U C
I B U A
Z
U
Z
2
2
2 2
2 2
1
1
ei
+
+

+
+
(13.26)
numita impedanta de intrare primara si dependenta de impedanta de sarcina
2
Z . Un cvadripol
alimentat invers (pe la bornele secundare) care functioneaza in sarcina cu o impedanta
1 1
1
I / U Z

,
conectata la bornele primare (fig. 13.6), prezinta la bornele de alimentare o impedanta echivalenta
complexa.


Fig. 13.5 Fig. 13.6

A Z C
B Z D
I A U C
I B U D
I
U
I
U
Z
1
1
1 1
1 1
2
2
2
2
2 e
+
+

+
+

(13.27)
numita impedanta de intrare secundara si dependenta de sarcina
1
Z . In general,
1 2 e 2 el
Z Z ; Z Z .

13.3.1. Impedante caracteristice (iterative)

Se numesc impedante caracteristice iterative ale unui cuadripol, o pereche de impedante
1 c
Z si
2 c
Z , definite cum urmeaza:


Fig. 13.7 13.8

Impedanta caracteristica directa
1 c
Z e impedanta de sarcina care trebuie conectata la bornele
secundare, pentru ca impedanta de intrare primara sa fie egala cu ea, fig. 13.7.
cl ei cl 2
Z Z Z Z (13.28)
Inlocuind aceste valori in (13.26) rezolvnd ecuatia obtinuta in raport cu
1 c
Z se obtine cu relatia:
1 C B D A
( )
C 2
4 D A D A
Z
2
1 c
+ + t
(13.29)
( )
1
]
1

+ t
lsc 20
2
20 10 20 10 1 c
Z Z 4 Z Z Z Z
2
1
Z (13.30)
Impedanta caracteristica inversa Z
c2
e impedanta de sarcina, care trebuie conectata la bornele
primare, pentru ca impedanta de intrare secundara sa fie egala cu ea (fig. 13.8).
2 2
c e 2 c 1
Z Z Z Z (13.31)
Inlocuind in (13.27) si rezolvnd ecuatia obtinuta in raport cu
2
c
Z se obtine:
( )
C 2
4 D A A D
Z
2
2 c
+ + t
(13.32)
si in functie de impedantele in gol si s.c.
[ ( ) | Z Z 4 Z Z Z Z
2
1
Z
sc 1 20
2
20 10 10 20 2 c
+ t (13.33)

13.3.2. Impedante imagini

Se numesc impedante imagini, ale unui cuadripol o pereche de impedante
1
i
Z si
2
i
Z , astfel inct
prima e impedanta primara de intrare, sau a doua e impedanta de sarcina conectata la bornele secundare,
iar a doua e impedanta secundara de intrare, daca prima e impedanta de sarcina conectata la bornele
primare (fig. 13.9).


Fig. 13.9

1 i 1 e 2 i 2
Z Z Z Z si
2 i 2 e 1 i 1
Z Z Z Z (13.34)
Introducnd aceste conditii in (13.26), (13.27) se obtine cu 1 C B D A , impedanta
imagine primara
Sc 1 10 1 i
Z Z
D C
B A
Z t t (13.35)
si impedanta imagine secundara
Sc 2 20 2 i
Z Z
A C
B D
Z t t (13.36)

13.3.2.1. I mpedante de mers in gol si de scurtcircuit

- Impedanta primara de mers in gol
11
I
1
1
10
Z
C
A
I
U
Z
0 2

,
_

- Impedanta primara de scurtcircuit
( )
11
U
1 1 sc 1
Y
1
D
B
I / U Z
0 2

(13.37)
- Impedanta secundara de mers in gol
( )
22
I
2
2 20
Z
C
D
I / U Z
0

- Impedanta secundara de scurtcircuit
( )
22
U
2 2 sc 2
Y
1
A
B
I / U Z
0 1